Specializarea Finanțe și Bănci [617353]
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Specializarea Finanțe și Bănci
Lucrare de licență
Absolvent: [anonimizat],
Conf . univ. dr. Eugenia Ramona MARA
2020
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Specializarea Finanțe si Bănci
Lucrare de licență
Evaziunea fiscala si consecintele presiunii fiscale in
Uniunea Europeana
Absolvent: [anonimizat],
Conf. univ. dr. Eugenia Ramona MARA
2020
Rezumat
Lucrarea prezinta evaziunea fiscala dar in deosebi presiunea fiscala in Uniunea Europeana, cum
influenteeaza aceasta presiune asupra bugetelor tarilor si ce impact au acestea. Presiunea fiscala
este una din principalele fenomene economice care are o serie de limite din partea contribabililor.
In aceasta lucrare este prezetata presiunea fiscala ca fiind un factor determinant in cresterea
bugetului unui stat, si ca cu cat este mai ridicata aceasta cu atat bugetul acestor state este mai mare.
Presiunea fiscala ca oricare alt factor are si parti negative ceea ce ne arata ca, cu cat
presiunea fiscala este mai ridicata cu atat si contribuabilii au tendinta de a se sustrage de la plata
impozitelor si taxelor prin evaziune fiscala aceasta facadu -se deseori si la adapostul legi cand
aceasta ii permite sau facand evaziune fiscala cu buna credinta.
Pe parcursul acestui articol sunt prezentate fenomenele din punct de vedere social si
economic care ne arata principalele efecte a conceptului de presiune s i evaziune fiscala in Uniunea
Europeana.
Presiunea si evaziunea fiscala difera de la o tara la alta in functie de cat este de dezvoltata
infrastructura tarii dar si datoria legilor care sunt explicite sau mai putin explicite.
Curpins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 1
LEGEA SPALARII BANILOR ………………………….. ……………… Error! Bookmark not defined.
CAP 1. PRESIUNEA FISCALA IN UNIUNEA EUROPEANA ………………………….. ………….. 2
1.1 Concept si caracteristici ale presiunii fiscale ………………………….. ………………………….. ……………… 2
1.2 Cauze si factori determinanti ai presiunii fiscale ………………………….. ………………………….. ……….. 5
1.3 Consecintele presiunii fiscale ridicate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
1.4 Indicatori de masurare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 8
CAP 2. EVAZIUNEA FISCALA IN UNIUNEA EUROPEANA ………………………….. ……….. 10
2.1 Evaziunea fiscala si cauzele ei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 10
2.2.1 Moduri de evaziune în contabilitate prin intermediul unor conturi ………………………….. ……….. 13
2.2.2 Evaziunea cu ajutorul conturilor bancare ………………………….. ………………………….. …………….. 14
2.2.3 Evaziune prin modalități normative ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
2.3 Combaterea evaziunii fiscale in Uniunea Europeana ………………………….. ………………………….. .. 15
2.4 Organele competente in combaterea evaziuni fiscale in Uniunea European ……………………….. 17
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 50
CAP 3. STUDIU DE CAZ – ANALIZA PRESIUNII FISCALE IN UNIUNEA
EUROPEANA ( 2008 -2018) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 21
3.1 Analiza globala a presiunii fiscale ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 21
3.2 Analiza structurala a presiunii fisc ale ………………………….. ………………………….. ……………………… 26
3.2.1 Rata fiscalitatii indirect – Impozite Indirecte procent in PIB ………………………….. ……………….. 26
3.2.2 Rata fiscalitatii direct – Impozite Directe procent in PIB ………………………….. ……………………. 32
3.2.3 Presiunea contributiilor – Contributii sociale procent in PIB ………………………….. ……………… 37
3.2.4 Ponderile taxei pe val oare adaugata in produsul intern brut al UE28, UE15 si NMS13 ……… 42
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 51
Lista tabele si figuri
1
Introducere
În această lucrare mi-am propus să prezint ce insemn ă presiunea fiscal ă și evaziunea fiscal ă, care
arată că este important ca autoritățile să ia in considerare și de factorii comportamentali atunci
când elaborează politicile fiscale.
Studiile care se facuse în domeniu au arătat că factorul determinant al comportamentului
contr ibuabilului este reprezentat de presiunea fiscală, calculată conform literatur ii de specialitate
ca raportul dintre veniturile din impozite obținute într -un anumit interval de timp și produsul intern
brut din aceeași perioadă, iar evaziunea fiscala ca fiin d minimizarea oblig atiilor fiscale in mod
legal sau ilegal , care reprezintă o resursă importantă pentru veniturile publice.
În cea mai mare parte a țărilor, una dintre cauzele problemelor economice le reprez ită
amploarea econimiei subterane, prin diferite mo duri de mainfestare. În acest context, principalele
moduri de manifestare ale acesteia sunt: evaziunea fiscal ă, spălarea de bani, munca la negru dar si
corup ția. O monitorizare defectuasă , lipsa transparentei si al te cauze, au condus la creșterea
evaziu nii fiscale.
Ca metodologie de lucru am insistat pe două abordări frecvent folosi te în analiza
fundamentală: presiunea fiscal ă si evaziunea fiscal ă la nivelul Uniniunii Europene . Consultând
literatu ra de specialitate, am reținut cele două abordări ca fiind modalita țiile prin care un stat își
incaseaz ă taxele și impozitele dar și cum se poate o entitate sustrage de la plata acestora , intr -un
mod legal sau ilegal.
Lucrarea este structurata după cum urmează: capitolul 1 este prezentata presiunea fiscala ca
și conceptul, cauzele, consecin țele si indicatori prin care aceasta se poate masura , capitolul 2
descrie evaziunea fiscal ă definită ca o metodă prin care se evitare a sarcini ile fiscale în mod legal
si cum poate statul sa obtina aceste imopzite si taxe dar si ce organiza ții se ocup ă cu aceast ă
problem ă, Capitolul 3 arată analiza global ă si structural ă a presiuni fiscale in Uniunea Europeana,
iar Capitolul 4 prezint ă evaziunea fiscal ă din TVA al statelor membre Uniunii Europene .
2
CAP 1. PRESIUNEA FISCALA IN U NIUNEA EUROPEANA
1.1 Concept si caracteristici ale presiunii fiscale
Presiunea fiscala este exprima ta prin intensitatea cu care sunt prelevante venituri de la persoane
fizice si juridice la nivelul intregii societati prin intermediul impozitarii. Aceasta are o relevanta
economica deoarece indica masura prin care veniturile nominale ale populatiei sunt ajustate prin
intermediul impozitarii, si in acelasi timp arata gradul sau masura in care nivelul bugetului public
sunt procurate veniturile pe cale prelevarilor fiscale. (Mara, 2017:181)
Termenul de presiune fiscal în politica fiscală si în literature de specialitate este folosit
pentru a arata amploarea redistribuirii venitului national (a produsului intern brut sau chiar a
produsului național brut) prin intermediul încasării sau plății impozitelor.
Viitorul oricarui stat care se vrea a fii modern este de neconceput fara un sistem fiscal
performant prin randament si suportabilitatea din partea contribuabililor. Starea prezenta de
prosperitate a oricariu stat contemporan este dependenta, in mare masura, de istoria propriului
sistem fiscal, de felul cum a fost conceput si a functionat. Preferinta se masoara prin
impozite,imprumuturi si rata dobanzii. Sistemul fiscal este in general rezultatul aparitiei si
inmultirii trebuintelor publice , ale comunitatilor umane. De aceea finantele unui stat sunt in
stransa legatura cu situatia lui politica, sociala si economica, intre regimul politic si finante
existand o puternica interdependenta.
Politica fiscala a statelor reprezinta o anumita conceptie a acest ora, precum si un ansamblu
de masuri si actiuni privind rolul impozitelor si sistemul veniturilor bugetare, tipurile de impozite
perceperea si modul de folosire a lor ca instrument de stimulare a cresterii economice, felul in care
este gandita eficacit atea fiscala in tara respectiva .
Crizle economice modiale dar si cresterea excesiva a gradului de complexitate a sitemelor
fiscale pot influenta negativ impozitele si taxele care avau asupra cresterii economice, reprezinta
principalii factori care au determinat reformele fiscale. (Constantin Enache, 2006:109)
Presiunea fiscala poate fi utilizata atat pentru impozitele indirecte, cat si pentru totalitatea
prelevarilor la buget de stat efectuate prin intermediul impozitarii. Presiunea fiscala este
concretizeaza de fapt in gradul de fiscalitate, grad in care c ontribuabilii, in ansamblul lor
3
societatea, respectiv economia suporta pe seama rezultatelor obtinute din activitatea lor impozitele
si taxele, ca prelevari obligatorii percepute si instituite prin constrangere legala de catre stat.
Concret, presiunea fiscala reprezinta proportiile din venituri la care in mod nevoit si
obligatoriu contribuabilii (persoane fizice sau juridice) renunta in favoarea statului sub forma
impozitelor, varsand aceste su me in cadrul exigibilitatii lor la bugetul de stat, bugetul asigurarilor
sociale de stat ,bugetele locale si fondurile publice.
Dinamica si amploarea presiunii fiscale se măsoară și se apreciază prin rata de impunere fiscală .
Mărimea acestei rate arată , cota parte din venitul național preluată de către stat, mărime stabilită
prin legi sau reglementări fiscale. O formă specială a ratei respective este rata marginală de
impunere fiscală , care constă în raportul dintre creșterea obligațiilor fiscale ale contri buabililor și
creșterea venitului național. Aceasta poate fi mai mare, egală sau mai mică decât rata medie fiscală
anterioară.
Rata medie de impunere fiscală atât cât și cea marginală au o mare importanță. Mărimile
și dinamicile lor sunt integrate în fundamentarea strategiei de creștere economică și de dezvoltare
socială, în politicile de asigurare a stabilității economice și a promovării justiției sociale. În rapo rt,
mediile acestor rate pe termen relativ lung într -o anumită țară sau în grupe de țări, ca și ratele medii
existente la un moment dat, în țările aflate în topul economiei mondiale, pot exista. Se pot practica:
rate slabe , rate ridicate și rate optime. Rata slabă de impunere fiscală presupune o presiune scăzută
asupra contribuabililor, deci încasări relativ reduse la bugetul de stat și la bugetele administrațiilor
locale. (Dicționar de economie, 2001:367)
Rata ridicată a impunerii , îndeosebi o rată margin ală de impunere în creștere ar putea
genera evaziune fiscală, fraudă fiscală, o diminuare a produsului intern brut, deci, în ultimă
instanță, o scădere a încasărilor de impozite la bugetul de stat.
Rata optimă de impunere fiscală sau de presiune fiscală constă din acel prag de impunere
până la care și dincolo de care încasările fiscale sunt mai mici.
Instrumentul analitic cu ajutorul căruia se prezintă rata optimă a impunerii fiscale este
Curba Laffer , după numele profesorului american care a explicat relaț ia optimă dintre rata de
impozitare și mărimea veniturilor colectate la bugetul de stat.
4
Curba lui Laffer rămâne însă o reprezentare pur teoretică a faptelor prezentate,care nu
permite identificarea în mod exact a măsurii acestui prag M de impozitare, la care presiunea fiscală
să poată fi considerată excesivă. Acest prag este variabil în funcț ie de circumstanțele teritoriale și
economice, astfel încât sistemul fiscal dintr -o anumită țară se va situa în stânga sau în dreapta
punctului M. (Mara, 2009:149)
Figura 1. Reprezentarea grafică a curbei Laffer
Total venituri fiscale
M
Rata inflației
0% 100 %
Sursa: ( Mara, 2017: 183 )
Curba luil Laffer se poate divide în două zone :
▪ Zona 1 : zona stângă ( zona normală sau admisibilă) în care creșterea cotei de impozitare
asigură creșterea încasărilor
▪ Zona 2 : zona din dreapta punctului M considerat punct de optim, în care orice creștere a
cotei de impozitare are ca efect reducerea încasărilor fiscale și corelația dintre cele două
devine indirectă.
Atunci când pragul maxim este depășit Laffer estimează că , printr-o diminuare a presiunii
fiscale, se poate obține creșterea randament ului prelevărilor obligatorii, i n ace st fel redinamizandu –
se economia. ( Mara, 2017: 184 )
5
1.2 Cauze si factori determinanti ai presiunii fiscale
Mărimea ratei presiunii fiscale este influențată de mai multi factori, printre care menționăm:
➢ nivelul de dezvoltare a economiei;
➢ formele si structura proprietății;
➢ necesitățile publice stabilite de politica guvernamentală prin nivelul cheltuielilor publice;
➢ eficiența cu care se utilizează cheltuielile publice finanțate prin impozite;
➢ consimțire la plata impozitelor;
➢ mărimea datoriei publice , etc.
În viziunea specialiști lor, sporirea presiunii fiscal este cauza principala pe care o constituie
o creștere continuă a cheltuielilor publice, a căror evoluție este supusă anumitor "legități"
economice, sociale și politice.
Legătura ca opțiune pentru împrumuturile publice în vederea finanțării cheltuielilor publice
aflate în creștere, pe termen scurt ea poate fi privită ca un factor de menținere sau reducere a
nivelului presiunii fiscale. Pe termen lung însă împrumuturile publice reprezintă un factor de
creștere a cheltuielilor publice cu repercusiuni asupra nivelului presiunii fiscale viitoare. În
literatura de specialitate din acest motiv împrumuturile publice mai pot fii denumite și pot
reprezenta "impozite le amânate".
Situațiile în care depășire a ratei optime a presiunii fiscale, în anumite condiții socio -economice
existente, apar si unele fenomene negative , printre care menționăm: slăbirea efortului productiv,
frauda și evaziunea fiscală precum și economia subterană, reducerea competit ivității pe plan
internațional. (Cioponea, 2007:211, Mara,2009:149)
Din punctul de vedere al incitării la muncă, sporirea presiunii fiscale poate conduce la două
tipuri de efecte adverse:
✓ efectul de substituție (diminuarea timpului de munca al angajatului , ca urmare a amputări i
salariului prin impozitare)
✓ efectul de venit (depunerea unei munci extra în scopul compensării pierderii de venit net
datorită creșterii impozitelor).
Riscul inflație i prin fiscalitate provine din faptul că orice creștere a impozitelor și a cotizațiilor
sociale care are tendința de a se repercuta asupra procesului de cuantificare a prețurilor și salariilor,
6
alimentând astfel inflația. Explicația fiind în încercarea, pe de o parte, a înt reprinderilor de a
cuprinde în prețul lor de vânzare plusul de impozite și contribuții sociale pe care le suportă acestea
și pe de altă parte, încercarea salariaț iilor de a recupera, sub forma salariilor mai mari, scăderea
puterii de cumpărare cauzată de i mpozite.
Economia subterană este reprez entata de diverse forme de activitate care au drept
caracteristică sustragerea de la plata impozitelor. Amploarea acestora este strâns legată de nivelul
ridicat al fiscalității, fiind un aspect separat al fraudei și evaziunii fiscale. Astfel, practicarea muncii
"la negru" permite angajatului să obțină venituri pe care nu le nedeclara, iar patronul se sustrag e
de la plata impo zitelor și taxelor sociale. (Cioponea, 2007: 211)
1.3 Consecintele presiun ii fiscale ridicate
Încasarea și impunerea prelevărilor obligatorii influențează, relațiile economice și sociale. Acestea
acționează asupra dimensiunii producției, fizice și/sau valorice, asupra transferului de proprietate
dar și asupra persoanelor fizice sau juridice, care le plătesc imediat sau le suportă în final.
Presiunea fiscală poate influența economia, prin prelevarea la buget a unei părți din PIB.
Deși o parte din aceste prelevări revin de obicei în circuitul economic prin cheltuielile publice sau
prin beneficierea de către contribuabili a unor servicii, presiunea fiscală ridicată determină
rezultate care sunt nefavorabile pe plan economic, socia l dar și psihologic în societate.
Presiunea fiscală care este ridicată determină o încetinire a activității economice și atrage
o diminuare a bazei de impozitare și a veniturilor publice. De asemenea economisirea și investițiile
nu mai sunt stimulate, fapt ce poate conduce l a crize economico -sociale. ( Hoanță, 2000:164)
Pe plan social, creșterea presiunii fiscale generează conflicte deoarece nu stimulează o
motivație aparent normală pentru muncă. Majoritatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor
obligatorii încurajează munca fragmentară, munca la „negru” cu creșterea infracțiunilor de tipul
înșelăciunii, furtului etc.
De asemenea, presiunea fiscală poate avea consecințe psihologice legate de comportamentele
contribuabililor și plătitorilor , prelevărilor obligatorii din veniturile lor pe care trebuie să le cedeze
puterii politice spre a le folosi în interesul general, comunitar sau de grup.
7
Presiunea fiscală po ate sa conduc a la forme privind rezistența la impozite, cele mai cunoscute
sunt:
➢ mișcări de protest care pot forța Parlamentul să revadă prelevările obligatorii sub forma
impozitelor, reducându -le la niveluri suportabile;
➢ abstinența fiscală care constituie o rezistență pasivă prin care se poate reduce sau se poate
limit a activitatea încât nivelul venitului să atingă u n prag de impozitare impozitare mică;
➢ evaziunea și frauda fiscală reprezintă mijloace de a ocoli presiun ea fiscal a excesiv a.
Există în prezent multe neclarități privind noțiunile de ce insemana „evaziune fiscală” și
„fraudă fiscală” deoarece noțiunile de „evaziune” și „fraudă” desemnează fenomene imprecise și
domenii incerte.
Evaziunea fiscală se materializează în utilizarea abilă a posibilităților oferite de legile în
vigoare pentru a se sustr age de la impunere și în consecin ță neplata obligațiilor fiscale, în timp ce
frauda fiscală desemnează o infracțiune la legile în vigoare .
Un efect pe care il are presiun ea fiscala exagerat a poate fi considerat fenomenul
„rezistenței la impozite”, care se manifestă prin următoarele riscuri:
➢ abstinența fiscală, care constă în evitarea plati impozitele aferente acestora. Este vorba de
o rezistență pasivă, prin care o persoană activă caută să limiteze sau să reducă activitatea
sa pentru a nu atinge un anumit nivel de impozitare sau un consumator nu consumă produse
care sunt impozitate cu mai multe i mpozite (importate, accizabile);
➢ riscul evaziunii și fraudei fiscale. În acest sens capătă amploare două procedee: economia
tenebră și evaziunea i nternațională (delocalizarea producției anumitor întreprinderi spre
țări cu o legislație fiscală mult mai favorabilă);
➢ riscul inflației prin fiscalitate, deoarece majorarea impoz itelor are in general tendința de a
se răst rânge asupra proceselor de determin are a prețurilor și salariilor și de a alimenta astfel
inflația ;
➢ riscul diminuării competitivității internaționale a produselor autohtone si chiar a micșor ării
capacității de investire ;
➢ măsurarea presiunii fiscale modernizate .
8
Rata presiunii fiscale caracterizează cota parte a veniturilor agentului economic care este sustrasă
în buget în loc să fie lăsată pentru reinvestirea lor în economie.
Acest indicator poate avea dublă accepțiune:
presiune fiscală în sens restrâns – prezintă ca raportul între suma impozitelor și taxelor
încasate la produsul intern brut;
presiune fiscală în sens larg – fiind raportul între suma impozitelor, taxelor și contribuțiilor
sociale la produsul intern brut.
1.4 Indicatori de masurare
Limitele presiunii fiscale sunt greu de stabilit datorită multitudinii de factori printre care
enumeram : epocă, condiții economice, context economic internațional, condiții politice interne și
internaționale. Se poate considera că presiune a fiscală optimă se obține în punctu l în care
utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale și utilitatea socială a prelevării obligatorii
marginale există o relație de tipul: Usm ≥ ΔUsm
Putem spune ca aproape orice creștere a presiunii fiscale și respectiv o scădere a utilității
folosirii cheltuielilor publice provoacă o scădere a volumului prelevărilor obligatorii percepute
de către autoritățile publice, deoarece se distruge baza de impozitare prin apariția fenomenului de
rezistență și reducere a efortului productiv. ( Cioponea, 2007:209)
Impozitele pe care le percep autoritățile publice sunt dator ate faptului ca guvernele au
nevoie de resurse, colectarea lor fiind obiectivul numărul unu urmărit de c ătre acestea. În același
timp, guvernele trebuie să fie atente în încerc area lor de a incerca maximi zarea veniturile fiscale,
ca această situație să nu se întoarcă împotriva propriilor interese, contribuabilii putând să -și
modifice comportamentele economice în sens invers.
Unul dintre principalele mijloace pe care se bazează g uvernele pentru a preleva maximum
de resurse fiscale este apelarea la ceea ce se nume ște „iluzie” (anestezie fiscală). Acest fenomen
constă în a preleva impozite fără ca simplii contribuabili să perceapă acest lucru .
Iluzia fiscală reprezintă atitudinea co ntribuabililor care nu dau atenție decât la
modificările valorilor nominale ale impozitului , fără a ține cont de modificările reale.
9
Această strategie de impozitare a guvernelor rezolvă două probleme majore: minimizează
costurile politice și limitează pro porțiile evaziunii fiscale.
Iluzia fiscală constituie obiect de studiu pentru teoreticieni, astfel că pentru Wagner, cu
cât structura fiscală este mai complexă, cu cât contribuabilii au o înțelegere mai neclară a
prețului exact al impozitelor plătite de ei , cu atât costul suportat pentru a avea informația exactă
este mai ridicat pentru ei.
Maximizarea încasărilor fiscale ale statului pot cunoaște cel puțin o limită: cea în care în
urma creșterii fiscalității poate rezulta costul politic al opozitiei. Pent ru maximizarea acestui cost,
guvernele au în atenție diferite tipuri de impozitare și să aleagă cu prioritate pe cele care vor fi
cel mai bine admise.
În cazul în care se urmărește minimizarea costului politic, se au în vedere următoarele prescripții:
• se pune accentul pe impozite a căror creștere este mecanică, chiar silențioasă
(neobservabilă);
• fiscalitatea trebuie să se sprijine pe impozite puțin sensibile la fluctuațiile econ omice și
puțin susceptibile să conducă pe contribuabil la revizuirea planur ilor sale de cheltuieli;
• cel mai bine este ca fiscalitatea să lovească grupurile de contribuabili a căror putere de
contestare este cea mai slabă. ( Seitan, 2004: 47)
Datorita faptul ui ca presiunea fiscală maximă este mai mult o percepție care variază în
funcție de circumstanțele economice, politice și psihologice, există următoarele limite ale presiunii
fiscale:
▪ limite de ordin economic sunt cele care țin de faptul că prelevările obligatorii pot avea ca
efect frânarea înclinației spre muncă, economii și investiții;
▪ limite de ordin psihologic și politic impuse de catre reacțiile contribuabililor care pot opune
rezistență creșterii prelevărilor obli gatorii atunci când ei le estimează a fi excesive prin:
evaziune, fraudă, reducerea activității productive și chiar mișcări de protest și revolte;
▪ compensații induse de presiunea fiscală exprimate prin faptul că aceasta constituie un
avantaj pentru contrib uabili prin intermediul cheltuielilor pe care le finanțează.
10
CAP 2. EVAZIUNEA FISCALA IN U NIUNEA EUROPEANA
2.1 Evaziunea fiscala si cauzele ei
Conform d ictionarul Oxford evaziunea fiscala este definita ca fiind minimizarea obliagtiilor fiscale
in mod legal sau ilegal. Notiunea de evaziune fiscala exprima sustragerea de la impunere a unei
parti din materia impozabila realizata de contribuabili.
Art.1 din legea 87/1994 definește evaziunea fiscală ca fiind “sustragerea prin orice
mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului
de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale extrabugetare
de către persoanele fiz ice sau juridice române sau străine, denumiți în continuare contribuabili”. (
Mara, 2017:195)
Legea spalarii banilor, legea nr 129/11.07.2019 , Art. 49 cu modificari si completari
ulterioare.
1. Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani:
➢ a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni,
în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bu nuri ori în scopul de a
ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la
urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
➢ b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a
circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că
bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;
➢ c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul
activ al infracțiunii din care pro vin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârșirea
de infracțiuni.
2. Tentativa se pedepsește.
3. Dacă fapta a fost săvârșită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii, instanța aplică,
după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complemen tare prevăzute la art. 136 alin. (3) lit. a)
– c) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare.
11
4. Cunoașterea provenienței bunurilor sau scopul urmărit trebuie stabilită/stabilit din
circumstanțele faptice obiective.
5. Dispozițiile alin. (1) – (4) se aplică indiferent dacă infracțiunea din care provine bunul a fost
comisă pe teritoriul României sau în alte state membre sau state terțe.
Încă de la inceputul secolului majoritatea juriștii lor au fost preocupați in definir ea
evaziunii fiscale, în acest scop dându -se diferite definiții printre care ar fi de exemplu: “totalitatea
procedeelor licite și ilicite cu ajutorul c arora cei interesați pot sa se sustrag a în totalitate sau în
parte averea lor, obligațiunilor stabilite p rin legile fiscale”, sau “sustragerea de la plata
obligațiunilor fiscale prin transmiterea unor date eronate privind sursele și veniturile impozabile”.
(Tulai, 2003:125)
Domeniul prin care se manifesta evaziun ia fiscal a este atât de întins pe cât este de larg și
variat, câmpul de aplicare a impozitelor. Totuși, ia se manifestă pregnant, în special pe domeniul
impozitelor directe, influențând randamentul acestora.
În funcție de modul cum poate fi săvârșită, evaziunea fis cală cunoaște două forme de
manifestare:
• evaziune legală (realizată la adăpostul legii) ;
• evaziune frauduloasă (ilicită adica realizata in afara legii ).
Cel mai adesea intalnim frauda fiscală ca fiind desemn ata ca o infracțiune la lege, o
încălcare voi tă a legii fiscale în vigoare și se distinge de evaziunea fiscală licită, care reprezintă o
utilizare abilă a posibilităților și alternativelor oferite de lege. Ținând cont de gradele de ilegalitate,
singura formă a evaziunii fiscale prin care, în funcție de gravitate, constituie contravenție sau
infracțiune, fiind pedepsită ca atare este cea situată în zona ilegală și anume evaziunea fiscală
frauduloasă sau frauda fiscală. Zona gri este situată la granița dintre legal și ilegal, delimitarea
acesteia nefiin d, în practică, ușor de urmat . (Văcărel, 2003:117)
Una din cauzele majore ale fraudei și evaziunii fiscale ține de așa numita rezistentă la
impozite a contribuabililor. Acest fenomen poate fi determinat de mărimea excesivă a sarcinilor
fiscale care îl determină pe plătitorul de impozite să utilizeze mecanismul fraudei. Dacă la această
condiție se adaug ă și recesiunea economică, situație actuală în economia mondială, condiția
12
evaziunii este aproape îndeplinită. În general, formele prin care contribuabilii incearca sa se
proteje ze în fața sarcinii fiscale sunt:
• economisirea de impozite , atunci când contr ibuabilul evită consumarea de anumit e produse
sau își reduce activitatea pentru a ocoli obținerea de venituri substanțiale care ar genera și
un impozit pe masura ;
• evaziunea fiscală, definită ca o metodă de evitare a sarcinilor fiscale în mod legal .
Benefi ciarii acestui proces sunt în primul rând administratorii societăților, care au interesul
datorită re distribuirii în funcție de profiturile firmelor, să obțină pe cale cât mai legală creșterea
acestora, chiar prin recurgere la evaziune fiscală. Rezultatul folosirii acestei proceduri constă în
producerea urmatoarelor efecte :
asupra cheltuielilor ;
asupra veniturilor ;
asupra activelor ;
modificarea fondurilor proprietarilor ;
schimbarea încadrării activelor și datoriilor într -o categorie sau alta, precum și modificarea
valorii datoriilor sau activelor . (Sasu, 2003:35)
Evaziunea fiscală e unul din tre fenomenele economico -sociale complexe de maximă
importanță cu care statele de astăzi se confruntă și ale cărei consecințe nedorite caută să le limiteze
cât mai m ult. Statul trebuie să se ocupe sistematic și eficient de pre întampinarea și limitarea
fenomenului acestor evaziuni fiscale. Statul prin puterile publice poate și să incite la evaziune
fiscală urmărind în principal două scopuri:
➢ pozitiv argumentat d in dorința de a stimula la formarea capitalului;
➢ negativ, reflectat în sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori d e tip mafiot, cu tot
cu consecințe. Evazioniștii su nt de regulă unii din cei mai bogați oameni din diferite țări
ale lumii. ( Corj M. 2003: 57)
Evaziunea leg ală sau mai concret tolera nta, exprimă acțiunea contribuabililor de a ocoli
legea, recurgand la o combinație neprevăzută de legiuitor și, deci tolerată prin scăparea din vedere.
Ea nu poate fi posibilă d ecat datorită u nei lacune a legii și e frecventă in epoci, cand apar noi forme
de întreprinderi sau noi categ orii de impozite. Contribuabilii găsesc anumite mijloace și exploatand
13
insuficiențele legislației eludează in mod „legal” sustrăga ndu-se, total sau parți al plății impozitelor,
tocmai d atorită acestei insuficiențe a legislației. Proced ând astfel, contribuabilii raman in limita
strictă a d repturilor l or și statul nu se poate apăra decat printr -o legislație bine stud iată, clară,
precisă, științifică. Singurul vi novat de producerea evaziunii prin astfel de mijloace este doar
legiuitorul. (Cusnir V., Berilba V., 2002:23)
2.2 Modalit ăți prin care se realizeaza evaziunea fiscala
2.2.1 Moduri de evaziune în contabilitate prin intermediul unor conturi
În 1929 este pentru prima dată s -a introdus in Romania lege specială pentru reprimarea evaziunii
fiscale. Legiuitorul pleca de la principiul că ideea responsabilității fiscale in revine de esența
sistemului democrației, spre deosebire de celelalte sisteme în care contribuabilul fiind sub un
sistem de constrângere este în afară de orice responsabilitate. Printre dispozițiile cuprinse, cele
care au legătura cu formulele contabile ale evaziunii fiscale erau cele care sunt cuprinse în art. 8
„orice firmă care prezintă fiscului un bilanț menit să slujească drept element în calculul impozitului
este răspunzător de exactitatea și sinceritatea datelor din bilanț”. Formula nu era suficientă, faptul
de a nu interzice anumite operații contabile care servesc la disimularea ven iturilor creau un fel de
legalitate a unor astfel de forme ale evaziu nii. ( Sasu, 2003:35)
Disimularea prin înregistrare este una variată, procedee din cele mai ingenioase sunt
practicate. Descoperirea lor este foarte anevoioasă solicitând timp și o bună cunoaștere nu doar a
teoriei contabile dar și a tehnicii respective.Ele îmbracă forma fie a unui joc de conturi care
schimbă carac terul de profit al unei sume fie a unei înregistrări care are ca scop a prezenta o situație
alta decât cea reală. Expertiza contabilă are ca scop de a cerceta dacă cele prezentate în situația
prezentată de contribuabil care corespund e realității și dacă re alitatea este cuprinsă în întregime în
această situație.
O altă modalitate prin care se determina apariția fenomenului de evaziune fiscală este și
înregistrarea incorectă în contabilitate a unor operații, înregistrare făcută însă cu bună știință. Printe
formele cele mai frecvente de sustragere prin intermediul înregistrărilor contabile se enumeră și
următoarele:
14
❖ înființarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive. În general orice exagerare a pasivului
are ca prim rezultat scăderea beneficiului. Deci o at enție specială trebuie acordată tuturor
posturilor de pasiv cercetând cauza reală a existenței acestora . Se obișnuiește uneori a se
crea conturi creditoare fictive. Pentru descoperirea acestei ficțiuni este necesară o cercetare
foarte amănunțită a înregist rărilor în legătură cu aceste conturi precum și confruntarea
acestor înregistrări cu contabilitatea creditorilor;
❖ amortismente nelegale și amortismente la supraevaluări. Amortismetele nelegale sunt cele
care se efectuate aza peste cotele maxime admise, sunt ușor reprimabile prin o sumară
comparație și cercetar e a înregistrărilor referitoare;
❖ înregistrări nereale, metoda înregistrării fără cauză reală este de fapt si cea mai simplistă,
dar și cea mai gravă din punct de vedere al consecințelor, pentru că frize ază falsul. Acest
tip de înregistrare este făcută cu scopul de a se ascunde realitatea și a disimula beneficiul.
❖ nejustificarea cu acte a înregistrărilor ;
❖ debitarea conturilor de rezultate și a cheltuielor de exploatare cu sume fictive ;
❖ mascări de părți din beneficiu prin omisiunea înregistrării ( Sasu, 2005:36)
2.2.2 Evaziunea cu ajutorul conturilor bancare
Potrivit cu preve derile legale în vigoare unui agent economic cu capital privat poate să aibă
deschise conturi la diferite bănci. Deschiderea contului la o bancă se face destul de simplu și de
ușor prin depunerea unei cereri și a documentelor din care să rezulte că societate com ercială este
legal constituită. Închiderea contului se face prîntr -o simplă cerere din partea agentului economic,
banca urmărind la clientul său să nu aibă credite neachitate. În acest context legal se pot săvârși
cele mai mari fraude fiscale pe bază de do cumetele legal întocmite, cu ajutorul conturilor deschise
la bănci.
2.2.3 Evaziune prin modalit ăți normative
Modalitati normative sunt cele descrise de legea penala pozitiva, adica, reiesind din
dispozitiile art24. alin. 1 C.P., ca modalitate normativa po ate fi stabilita prin inculdere, sau prin
tainuirea datelor mentionate in articol, de catre intreprinderi, institutii si oraganizatii.
15
Aceste modalitati sunt:
• includerea sau tainuirea unor date vadit denatuare, privind veniturile;
• nerespectarea regulilor s tabilite de actele normative;
• venituri, cheltuieli si alte obiecte impozabile reflectate incorect in contabilitate;;
• intocmirea unor dari de seama ce nu corescpunde datelor contabilitati. ( Laricev V.,
2002:193)
2.3 Combaterea evaziuni i fiscale in U niunea Europeana
Majoritatea țărilor mai dezvoltate au prevăzut prin tr-un cadrul legislativ național, dispoziții
destinate combaterii în mod unilateral a evaziunii fiscale internaționale. Aceste tratate pot să
cuprindă dispoziții, prin care se incearca asigur area schimbul oficial al informațiilor între statele
semnatare, cu privire la diferitele categorii de venituri și contribuabili (venituri care își au sursa
într-un stat semnatar dar sunt primite de rezidenții celuilalt stat semnatar).
La acestea se adăuga schimbul de informații asupra unor cazuri concrete, schimbul normal al
informațiilor culese cu ocazia controalelor fiscale și combaterea utilizării practicilor abuzive
pentru obținerea de avantaje fiscale. Paradoxul constă în faptul că ac este tratate pot fi utilizate
pentru combaterea evaziunii fiscale de către state, iar de către contribuabili în mod abuziv pentru
realizarea evaziunii fiscale. ( Brezeanu, 2005:7)
O serie de directive au fost date în cadrul U niunii Europene , care au vizat creșterea sferei de
aplicare a asistenței fiscale între statele membre, dar tratatele fiscale bilaterale de aplicare a acestor
directive au întârziat să apară sau au fost deficitare.
Pentru a preveni și a combate evaziunea fiscala trebuie sa cuno sti practicile concrete utilizate
pentru diminuarea obligațiilor fiscale. Aceste practici privesc:
✓ majorări de cheltuieli;
✓ manipularea prețurilor de transfer;
✓ utilizarea abuzivă a tratatelor fiscale.
Procedura incercari majorării cheltuielilor constă în preluarea profiturilor obținute de o
societate dintr -o țară cu o impunere puternică de altă entitate în care obligația fiscală este mai putin
16
apăsătoare. Tehnic, aceasta se poate realiz a prin intermediul plății unor cheltuieli reprezentând:
dobânzi la împrumuturi, redevențe pentru licențe, chirii, prime de asigurări, salarii sau alte
recompensări pentru administratori și alte servicii.
Pentru ca sa aiba reușita această procedură trebuie c a legislația fiscală din țara unde este
societatea care plătește, să aprobe deducerea parțială sau totală a acestor cheltuieli din beneficiile
sale impozabile.
Pentru a incerca sa combat a majorările de cheltuieli in scop evazionist, statele, nu permit
dedu cerea acestora decât daca îndeplinesc urmatoarele criterii:
• să intre în sfera de activitate a societății care plătește;
• să fie stabilite pe baza unor documente legale;
• să fie făcute pentru nevoile comerciale;
• să fie făcute pentru a obține sau conservarea venitul impozabil;
• să nu fie nici anormale și nici exagerate
Evaziunea fiscală care se incearca prin manipularea prețurilor de transfer, constă în fixarea de
comun acord a prețurilor bunurilor sau serviciilor, de către societăți asociate dar d omiciliate în țări
diferite. Astfel o parte mai mult sau mai puțin importantă din profit este transferată din țara unde
impunerea este puternică în cea în care impunerea este una mai ușoară.
Pentru incercarea de combate re a manipulare ii prețurilor de trans fer, sunt prevăzute măsuri de
restabilire a bazei impozabile, la nivelul la care acestea ar trebui să fie dacă s -ar utiliza prețurile
concurenței depline. Dificultatea se afla însă în stabilirea acestor prețuri, întrucât: produsele sunt
diferențiate; indu stria modernă are un caracter oligopolistic; prețurile diferă în funcție de factorii
diverși.
Sfera unor factori i care influențează prețurile pe piață cuprinde: elasticitatea cererii, structura
rețelelor de distribuție, controlul prețurilor, intensitatea concurenței.
Atunci când se constată că intr-o societate prin utilizarea capitalulu i se obține un randament al
acestuia sau un beneficiu brut care nu este comparabil cu al unor societăți similare concurente se
stabilesc măsuri corective. Sancțiunile consta u în recalcularea acestui beneficiu brut, determinarea
corectă a obligației fiscale și a penalizărilor legale. Se face exceptie de la sancțiuni le, societăți lor
a căror situație financiară este justificabilă și acceptată legal.
17
Utilizarea abuzivă a unor tratate fiscale constă în obținerea de avantaje de pe urma
dispozițiilor cuprinse într -un tratat privind evitarea dublei impuneri (în special reduceri de cote și
exonări fiscale), de societăți și persoane fizice care nu aveau dreptul de a beneficia d e pe urma
acestora. Mijlocul constă în incercarea de interpunerea unui intermediar între investitorul real
(contribuabilul potențial) și investiția realizată. Condiția este ca între țara intermediarului și cea în
care se realizează investiția, să existe un tratat fiscal prin care să se asigure aplicarea unei cote
reduse sau exonarea de impozitul reținut la sursă pentru veniturile brute rezultate din investiție.
Societatea intermediară primește veniturile aferente investiției (sub formă de dividende,
dobânzi,etc) și poate apoi vărsa profiturile obținute investitorului real (care nu are dreptul de a
beneficia de un asemenea tratament fiscal). De multe ori acesta își păstrează anonimatul, astfel
încât utilizând secretul bancar să evite impozit ul pe venitul net global, atunci când acesta există în
țara sa de rezidență.
Țările cu sisteme fiscale ceva mai dezvoltate sancționaeză acumularea veniturilor de
societăți străine în favoarea rezidenților acestora, prin crearea unor filiale în țări care oferă cote
reduse de impunere sau exonerări. În același timp se sancționează și plățile făcute nerezidenților
de către societăți din țări cu presiune fiscală ridicată, în scopul transferului mascat al capitalului
și reducerii bazei impozabile în țara de origine a veniturilor.
Multe țări prevăd ca cetățenii care sunt rezidenți si care pleacă, să rămână sub incidența
legislației lor fiscale un anumit interval de timp. Deasemenea foștii rezidenți care revin pentru un
anumit interval de timp în țara de pleca re, reintră sub incidența reglementărilor fiscale ale acesteia.
În consecință, o problemă importantă și de actua litate pentru administrațiile fiscale din țările
dezvoltate o constituie utilizarea abuzivă a tratatelor fiscale. ( Babalan, 2000:7)
2.4 Organele competente in combaterea evaziuni fiscale in U niunea European
OLAF investighează cazurile de fraudare a bugetului U niunii Europene , acte de corupție și de culpă
profesională gravă la nivelul instituțiilor europene și elaborează politica antifraudă în numele
Comisiei Europene.
OLAF = OFICIUL EUROPEAN DE LUPTĂ ANTIFRAUDĂ (EUROPEAN ANTI -FRAUD
OFFICE )
18
Mulți analiști considera ca una din „bolile” societăților moderne este evaziuna fiscal a,
alături de economia subterană , corupție și altele de felul acesta , iar pentru alții es te o atitudine, o
manifestare a democrației. În studiul fiscalității unul din aspectele ce trebuie luate in considerare
este înclinația contribu abilului spre evaziunea fiscal, cu cât această înclinație este mai mare, cu
atât statul înregistreaza o pierdere mai mare. În actuala perioada evaziunea fiscală reprezintă un
fenomen de proporții , cu reale si alarmante implicații în viața economico – socială.
Măsurile prin care se poate combate evaziuni a fiscal a este aceea prin care trebuie să acționeze
în următoarele domenii:
➢ legislativ e;
➢ administrativ e;
➢ educațional e.
În acest domeniul legislativ se urmărește de obicei elaborarea unei legislații fiscale
corespunzătoare, clare, concise, stabile și concrete. De asemenea este necesară eliminarea
reducerilor și deducerilor care pot sa dea naștere unor interpretări multiple. ( Dracea,
Ciurezu,2004:31)
Din punct de vedere administrativ, unele măsuri presupun crearea unui sistem informațional
complex și operativ, asigurarea structurilor și instrumentelor administrative adecvate combaterii
eficiente a evaziunii fiscale, precum și formarea de specialiști cu o moralitate și un profesionalism
impuse de formele și dimensiunile evaziunii fiscale.
Sub aspect educațional, se urmărește de cele mai multe ori asigurarea condițiilor necesare
educației contribuabililor în sensul respectării legislației fiscale și chiar motivarea contribuabililor
prin stimulente în aceste sens.
Aria fiind una destul de largă în care se manifestă evaziunea fiscală la nivelul UE cât și la noi
în țară pune în fața organelor de control financiar și fiscal a Ministerului Finanțelor Publice sarcini
și probleme deosebite.
Organele competente în combaterea evaziunii fiscale trebuie să aibă în vedere luarea
urmatoarelor măsuri:
adaptarea legislației la cerințele unui sistem fiscal modern;
19
controlarea cu prioritate a marilor contribuabili, prin creșterea calității controlului;
formarea profesională temeinică a inspectorilor fiscali într -un cadru organizatoric propriu;
dezvoltarea serviciilor de informare și asistență fiscală pentru educarea contribuabililor din
punct de vedere fiscal;
direcționarea controalelor spre contribuabilii din a căror evidențe rezultă că volumul
vânză rilor este mai mic decât volumul cumpărărilor, situație care nu poate fi acceptată pe
termen lung;
unificarea legislației fiscale și o mai bună sistematizare și corelare a acesteia cu ansamblul
cadrului legislativ din economie;
eliminarea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza evaziune fiscală și o mai
bună corelare a facilităților fiscale;
în legislația fiscală trebuie să se regăsească, pe lângă prevederile punitive, și cele care pot
determina un comportament economic normal, care să condu că la limitarea ariei evaziunii
fiscale;
reorganizarea structurilor teritoriale ale aparatului Ministerului Finanțelor Publice, astfel
încât să se elimine paralelismele și suprapunerile din activitatea organelor de control
financiar și fiscal, în ceea ce p rivește supravegherea fiscală, controlul fiscal și combaterea
evaziunii fiscale și asigurarea coordonării unitare în profil teritorial și la nivel central a
tuturor activităților de control;
trecerea în prim plan a controlului prin excepție (sondaj) și pe plan secundar a controlului
permanent și excesiv;
implementarea unui sistem informatic care să furnizeze datele necesare pentru
identificarea, analiza și combaterea fenomenului evazionist.
Fenomenul evazionist fiind unul complex, cu implicații negative pe diverse planuri, el trebuie
urmărit în permanență de către organele abilitate atât la nivel național cât și internațional, pentru a
putea fi combătut în mod cât mai eficient. ( Brezeanu, 2007:142)
Organe competente – organele care au atributii de efectuare a verificarilor financiare, fiscale
sau vamale, potrivit legii, precum si organele de cercetare penala ale politiei judiciare. (Legea nr.
241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale , art2.)
20
OLAF in cifre intre anii 2010 și 2018:
• a finalizat cu succes peste 1 900 de investigații
• a recomandat recuperarea a peste 6,9 miliarde EUR la bugetul U niunii Eropene
• au fost emis e peste 2 500 de recomandări pentru ca autoritățile competente din statele
membre a Uniunii Europene să ia măsuri juridice, financiare, disciplinare și administrative .
21
CAP 3. STUDIU DE CAZ – ANALIZA PRESIUN II FISCALE IN UNIUNEA
EUROPEANA ( 2008 -2018)
În prima parte din cadrul acestui capitol imi propun să realizez o analiza globala a presiunii fiscal e
in statele membre ale Uniunii Europene, in care o să prezint procent ul presiunii fiscal ca pondere
in PIB -ul tariilor membre UE15 si NMS13 urmat de “taxa pe valoare ad ăugată” pe il reprezinta
aceasta in “produsul intern brut” al acestor tării, fiind strucurat dupa cum urmeaza :
➢ primele 15 state membre ale Uniunii Europene (UE15) ;
➢ ultimele 13 state care s-au alăturat acestei organiz atii (NMS13);
➢ toate statele care fac parte din Uniunea Europeana (UE28).
În partea a doua a o sa prezint analiza structural ă a presiunii fiscale in statele Uniunii Europene
in care o s ă arat in ce procent “ impozitele indirecte, impozitele directe ,contributiile sociale si taxa
pe valoare adaugata ” isi aduc aportul la “produsul intern brut” al unei tări.
3.1 Analiza globala a presiunii fiscale
Taxa pe valoare adaugata (TVA) este acea taxa de consum care se aplica pentru toate bunurile si
serviciil e vândute și cumpărate pentru cosum sau utilizare in Uniunea European, avand diferinte
cote procentuale pe fiecare ramura a economiei in parte .
Produsul inter brut (PIB) este unul dintre indicatorii macroeconomici care ne arata suma
valorii pe piață a tuturor serviciilor și mărfurilor destinate consumului final, produse în interiorul
unei țări în decurs de un an în toate ramurile economiei. Acesta se poate calcula și la ni velul unei
localități sau regiuni.
22
a) Total venituri %PIB UE15
Tabel 1. Total venituri %PIB UE15
Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Belgia 45.8 45.3 45.5 46.4 47.4 48.2 47.7 46.8 45.9 46.4 46.6
Danemarca 45.9 46.3 46.2 46.3 46.9 47.9 50.6 48.1 46.9 47.2 45.6
Germania 39.5 40.0 38.6 38.9 39.6 39.8 39.5 39.7 40.3 40.7 41.3
Irlanda 30.3 28.8 28.3 28.9 29.0 29.5 29.5 23.6 23.8 23.0 22.9
Grecia 33.6 32.9 34.1 36.1 38.7 38.4 39.0 39.5 41.3 41.3 41.3
Spania 32.8 30.5 32.1 32.0 33.2 34.0 34.6 34.5 34.2 34.5 35.2
Franta 44.6 44.3 44.4 45.6 46.7 47.7 47.9 47.8 47.7 48.5 48.4
Italia 41.2 41.6 41.4 41.3 43.3 43.4 43.1 42.8 42.2 41.8 41.8
Luxemburg 38.1 39.7 38.8 38.4 39.7 39.6 38.9 38.3 38.1 38.9 40.5
Olanda 36.1 35.4 35.8 35.7 35.9 36.4 37.2 37.1 38.5 38.8 38.8
Austria 42.2 41.8 41.8 41.9 42.5 43.4 43.4 43.6 42.3 42.2 42.6
Portugalia 34.9 33.3 33.6 35.2 34.3 37.0 36.9 36.9 36.4 36.4 37.0
Finalanda 41.1 40.9 40.6 41.8 42.5 43.5 43.6 43.5 43.7 43.0 42.2
Suedia 44.5 44.2 43.2 42.5 42.6 43.1 42.7 43.2 44.5 44.6 44.2
Marea Britanie 35.6 33.5 34.6 35.0 34.2 34.0 33.7 34.0 34.5 34.9 35.0
Media 39.1 38.6 38.6 39.1 39.8 40.4 40.6 40.0 40.0 40.1 40.2
Sura: Eurostat
Pe baza datelor din tabel putem observa procentul veniturilor totale ca podere in PIB -ul UE se
situeaza in medie intre 38.6 si 40.6, in anul 2009 si 2010 aceasta podere este egala dar mai mica
decat primul an de analiza, incepand cu 2011 aceasta urmeaza in trend ascendent pana in anul 20 14
inclusiv, urmand ca in urmatorii 2 ani aceasta sa fie mai mica fiind de 40% iar ultimii ani de analiza
aceasta urmeaza o usoara crestere.
Conform tabelului de mai sus media in care totalul venituriilor in PIB -ul UE28 are o
poderea cea mai ridicata in anul 2014 avand o valoare de 40.6%, iar procentul cel mai scazut fiind
in anii 2009 si 2010 de 38.6%, aceasta datorandu -se si crizei modiale din aceasta perioada.
23
Figura 2. Venituri totale ca podere in produsul inter brut al UE15
Sura: Eurostat
In figura de mai sus putem observa ca pe intreaga perioada analizata 5 tari din totalul de 15 au in
media, media poderiile veniturilor in PIB -ul tari peste media UE15, restul tariilor avand poderi in
medie aproape de media UE15 exceptie fac and Irlanda, Spania si Marea Britanie care se afla sub
medie semnificativ pe intreaga perioada de analiza.
Conform graficului de mai sus in anul 20 14 Danemarca are o medie a veniturilor in PIB de
50.6% fiind cu 10% mai mare decat media in anul respectiv, aceasta aratand ca Danemarca reuseste
sa aiba un sistem fiscal functional bine organizat.
20.025.030.035.040.045.050.055.0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Total venituri %PIB UE15
Belgia Danemarca Germania Irlanda
Grecia Spania Franta Italia
Luxemburg Olanda Austria Portugalia
Finalanda Suedia Marea Britanie Media UE15
24
b) Total venituri %PIB NMS13
Tabelul 2. Totalul venituilor in procente pentru NMS13
Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Bulgaria 30.5 26.9 26.0 25.2 26.6 28.3 28.3 28.9 28.9 29.3 29.8
Cehia 33.1 32.1 32.5 33.6 34.1 34.7 33.7 33.9 34.6 35.2 36.0
Estonia 31.1 34.8 33.0 31.2 31.5 31.5 32.0 33.1 33.7 32.7 32.8
Croatia 36.8 36.4 36.0 35.2 36.0 36.3 36.6 37.2 37.7 37.7 38.5
Cipru 34.4 31.5 31.6 31.6 31.6 31.7 33.6 32.9 32.1 33.0 33.6
Letonia 28.3 27.8 28.5 28.3 29.2 29.4 29.8 30.0 31.2 31.4 31.2
Lituania 30.7 30.6 28.7 27.5 27.2 27.0 27.6 29.0 29.8 29.5 30.2
Ungaria 39.4 38.9 37.1 36.6 39.1 38.6 38.6 38.9 39.4 38.3 37.4
Malta 33.1 33.6 33.0 33.3 33.4 33.6 33.3 31.4 31.9 32.7 32.5
Polonia 35.0 32.1 32.3 32.8 33.0 32.9 32.9 33.4 34.3 35.0 36.0
România 27.2 25.9 27.1 28.2 27.8 27.3 27.4 28.0 26.6 25.8 27.1
Slovenia 37.6 37.5 38.2 37.7 38.1 37.7 37.6 37.7 37.8 37.5 37.8
Slovacia 28.9 28.7 28.0 29.0 28.6 30.9 31.8 32.6 33.2 34.1 34.2
Media 32.8 32.1 31.7 31.6 32.0 32.3 32.6 32.8 33.2 33.2 33.6
Sura: Eurostat
Totalul veniturilor ca pondere in PIB in NMS13 conform tabelului de mai sus se afla intre 31.6%
si 33.6%, pe perioada de analiza 2008 -2018 ponderiile avand un trend descendent pana in anul
2011 inclusiv, incepand cu anul 2012 aceasta urmand sa creasca de la an la an ajungand in ultimul
an de analiza ca procentul sa fie de 33.6% aratand de zvoltarea tarilor in acest domeniu al presiunii
fiscale.
Pe intrega perioada 2008 -2018 tara cu media cea mai ridicata la acest capitol fiind
Ungaria cu 38.4% urmata de Slovenia cu 37.7%, iar la polul opus aflandu -se Romania cu 27.1%
si Bulgaria cu 28.1% , ca venituri totale in PIB.
25
Figura 3. Veniturile totale ca procent in PIB in NMS13
Sura: Eurostat
Conform figuri de mai sus observam ca majoritatea tarilor urmeaza un trend ascendent ca
veniturilor totale ca pondere in produsul intern brut, exceptie facand Lituania si Romania care au
cresteri si scaderi de la un an la altul.
Pe intreaga perioada analizata un procent de peste 35% in fiecare an au tarile: Croatia,
Ungaria si Slovenia, ultima dintre acestea avand si cele mai mici fluctuatii pe intreaba perioada
2008 -2018.
Tara care are cea mai mare crestere din primul an de analiza si pana la finalul perioadei
este Slovacia, poderea veniturilor totale in PIB avand o crestere de 5.5% din anul 2008 pana in
anul 2018.
Bulgaria este tara care conform figuri de mai sus are o scadere in primi 4 ani de analiza de
5.3% urmand ca pe urma sa aiba un trend ascendent in fiecare an de analiza.
0.0
5.0
10.0
15.0
20.0
25.0
30.0
35.0
40.0
45.0
Total venituri %PIB NMS13
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
26
3.2 Analiza structurala a presiunii fiscale
3.2.1 Rata fiscalitatii indirect – Impozite Indirecte procent in PIB
Impozitele indirecte reprezinta o forma de prelevare la bugetele statelor, a unor sume de bani ce
reprezinta in mod exculsiv cosumul de bunuri și servicii. Din categoria impozitelor indirecte fac
parte:
taxe de consumatie (accize)
taxa pe valoare adaugata
taxe vamale
monopolurile fiscale
taxe de inregistrare si de timbru
a) Procentul impozitelor indirecte in produsul intern brut al UE15
Tabelul 3. Procentul impozitelor indirecte in produsul intern brut in UE15
Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Belgia 12.9 13.0 13.2 13.3 13.7 13.6 13.5 13.2 13.5 13.4 13.5
Danemarca 16.5 16.3 16.2 16.3 16.3 16.4 16.2 16.3 16.2 16.0 16.1
Germania 10.8 11.3 10.9 11.0 11.0 10.9 10.7 10.7 10.7 10.6 10.6
Irlanda 12.0 10.8 10.8 10.4 10.5 10.7 10.9 8.5 8.6 8.3 7.9
Grecia 12.6 11.7 12.6 13.5 13.9 14.4 15.7 16.1 17.2 17.0 17.0
Spania 9.4 8.1 9.9 9.6 10.2 11.1 11.5 11.7 11.6 11.6 11.7
Franta 14.7 14.9 14.7 15.1 15.3 15.5 15.7 15.8 15.9 16.2 16.5
Italia 13.5 13.4 13.8 14.0 15.1 14.8 15.2 14.9 14.3 14.3 14.3
Luxemburg 12.4 12.5 12.3 12.3 12.9 12.9 13.1 11.9 11.5 11.5 11.8
Olanda 11.3 11.1 11.0 10.8 10.6 10.9 11.3 11.1 11.5 11.5 11.7
Austria 13.9 14.3 14.3 14.3 14.6 14.5 14.3 14.3 14.3 14.1 13.8
Portugalia 14.0 12.5 13.2 13.8 13.8 13.7 14.2 14.6 14.7 14.9 15.2
Finlanda 12.4 12.9 12.9 13.7 14.0 14.3 14.3 14.0 14.3 14.0 14.1
Suedia 22.4 22.5 22.0 21.6 21.9 21.9 21.6 21.5 22.4 22.3 22.3
Marea Britanie 11.3 10.9 12.1 12.6 12.6 12.7 12.8 12.8 12.9 12.9 13.0
Media UE15 13.3 13.1 13.3 13.5 13.8 13.9 14.1 13.8 14.0 13.9 14.0
Sursa: Eurostat
27
Tabelul de mai sus ne prezinta impozitele indirecte in produsul intern brut in UE15 exprimat in
puncte procentuale, pe o perioada analizata aflata in intervalul 2008 -2018.
Media statelor UE15 expimata ca IID % din PIB este cuprinsa in intervalul 13.1% -14.1%,
minimul mediu fiind in anul 2009 iar cel maxim il aflam in anul 2014.
Figura 4. Impozitele indirecte in produsul inter brut in UE15 si media acestora
Sursa: Eurostat
Figura de mai sus ne prezinta statele din UE15 pe o perioada analizata de 10 ani care ne arata cu
cat a contribuit statele la produsul intern brut doar din incasarea impozitelor indirecte afisate in
procente.
Din figura de mai sus putem oberva ca avem 3 state care se afla pe intreaga perioada peste
media UE15 acestea fiind Suedia, Danemarca si Franta, ultima din acestea avand o crestere in
fiecare an incepand cu primul an de studiu.
Statul care inregistreaza o scadere la acest capitol fiind Irlanda care in ultimi 3 ani se afla
pe o panta descendenta, fiind la aproape jumatate din procentul mediu al UE15 in anul 2018. 0.05.010.015.020.025.0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 MediaIID%PIB UE15
Belgia Danemarca Germania Irlanda
Grecia Spania Franta Italia
Luxemburg Olanda Austria Portugalia
Finlanda Suedia Marea Britanie Media UE15
28
b) Procentul impozitelor indirecte in produsul intern brut in NMS13
Tabelul 4. Procentul in NMS13 a impozitelor indirecte in produsul intern brut
Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Media
Bulgaria 16.7 14.2 14.2 13.7 14.9 15.5 14.8 15.5 15.4 15.0 15.0 15.0
Cehia 10.4 10.8 11.1 11.9 12.4 12.7 11.8 12.2 12.3 12.4 12.3 11.8
Estonia 12.0 14.5 13.6 13.3 13.7 13.3 13.6 14.1 14.7 14.1 13.7 13.7
Croatia 17.8 17.0 17.6 17.2 18.1 18.6 18.5 19.1 19.3 19.5 20.0 18.4
Cipru 16.4 14.1 14.2 13.6 13.9 13.7 14.9 14.7 14.6 15.3 15.7 14.6
Letonia 10.8 11.2 12.3 12.2 12.6 13.0 13.3 13.6 14.2 14.0 14.3 12.9
Lituania 11.6 11.6 11.9 11.6 11.2 11.0 11.2 11.6 11.7 11.6 11.5 11.5
Ungaria 15.5 16.4 17.4 17.3 18.7 18.6 18.6 18.7 18.2 18.1 18.4 17.8
Malta 13.8 13.3 13.7 13.5 13.1 12.9 13.0 12.2 12.2 12.4 12.8 13.0
Polonia 14.4 12.8 13.7 13.8 13.0 12.8 12.9 12.9 13.4 13.8 14.1 13.4
Romania 11.2 10.2 11.9 13.1 13.2 12.7 12.7 13.3 11.3 10.3 10.6 11.9
Slovenia 13.9 13.5 14.0 14.0 14.4 14.9 14.8 14.7 14.6 14.3 14.1 14.3
Slovacia 10.5 10.5 10.3 11.2 10.6 11.2 11.5 11.6 11.6 12.0 11.9 11.2
Media NMS13 13.5 13.1 13.5 13.6 13.8 13.9 14.0 14.2 14.1 14.1 14.2 13.8
Sursa: Eurostat
Conform tabelului de mai sus mediile NMS13 pe intreaba perioada analizata sunt situate intre 13.1
si 14.2, punctul de minim situanduse in anul 2009 respectiv cel de maxim in anii 2015 si 2018.
In Romania impozitele indirecte au cel mai mic procent in produsul inter brut in anul 2009
aceasta datorandu -se si crizei care a avut loc in aceasta perioada, iar punctul maxim este intalnit in
anul 2015 atingand procentul de 13.3%.
Pe intreaga perioada de analiza 2008 -2018 cotele impozitelor indirecte au fluctuatii, totusi
in ultimul an de analiza raportat la anul de baza acestea au crescut cu 0.7% ceea ce ne arata o
presiune fiscala mai ridicata in anul 2018 fata de anul 2008.
29
Figura 5. Medi a impozitele indirecte in produsul intern burt ca procente in NMS13
Sursa: Eurostat
In graficul de mai sus putem observa media tarilor NMS13 in perioada 2008 -2018 si procentul
fiecarei tari in raport cu media pe intreaga perioada analizata.
Tarile care au cel mai ridicat procent la acest capitol sunt Criatia si Ungaria ele depasit cu
4% media tarilor din perioada analizata, punctul de maxim este atins de Croatia si este de 18.7%
iar cel de minim avandu -l 2 tari acestea fiind Slovacia si Litui ania cu un procent de doar 11.4%
adica cu 2.6% mai mica decat media pe intreaga perioada.
Dupa cum ne arata si graficul pe intreaga perioada de analiza avem si cateva tari care sunt
aproape ca medie de media NMS13 acestea fiind Estonia cu 13.8, Cipru cu 14.6 si Slovenia cu
14.5, media fiind de 14.0 in perioada 2008 -2018.
0.02.04.06.08.010.012.014.016.018.020.0
Bulgaria Cehia Estonia Croatia Cipru Letonia Lituania Ungaria Malta Polonia Romania Slovenia Slovacia Media
NMS13Media IID%PIB NMS13
30
c) Mediile procentuale ale impozitelor indirecte in produsul intern brut al UE28, UE15 si
NMS13
Tabelul 5. Mediile procentale ca impozitelor indirecte in produsul inter brut in UE28, UE1 5
si NMS13
Sursa: Eurostat
In tabelul de mai sus este prezentata media tarilor membre in UE28 precum si cele din UE15 si
NMS13 .
Media pentru UE28 are un trend ascendent in ultimul an de analiza in raport cu anul de
baza, aceasta crestere fiind de 0.7%, desi in anul 2009 avem un procent mai mic fata de restul
aniilor aceasta se datoreaza si crizei care a fost in acest an.
UE15 au medile mai mici la acest capitol spre deosebire de tarile din NMS13, cu
aproximativ 0.2% totusi raportat la anul 2008 in anul 2018 constatam aceiasi crestere in procente
la ambele agregate, mai exact de 0.7%.
Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
UE28 13.4 13.1 13.4 13.55 13.8 13.9 14.05 14 14.05 14 14.1
UE15 13.3 13.1 13.3 13.5 13.8 13.9 14.1 13.8 14 13.9 14
NMS13 13.5 13.1 13.5 13.6 13.8 13.9 14 14.2 14.1 14.1 14.2
31
Figura 6. Media ca procent a impozitelor indirecte in produsul intern brut in UE28, UE15 si
NMS13
Sursa: Eurostat
Conform graficului de mai sus observam tedinta de crestere a impozitelor indirecte ca procent in
PIB incepand cu anul 2009 pana in anul 2015 inclusiv pentru NMS13 si doar pana in anul 2014
pentru UE15, urmand ca un urmatorii ani acestea sa aiba fluctuatii, crescand in anul 2016 fata de
2015 si scazand in urmatorul an, urmand ca in ultimul an de analiza sa avem o crestere spre
deosbire de anul precedent.
In anul 2009,2012 si 2013 avem acelasi procent la IID pentru UE28, UE15 si NMS13 pe
intreaga perioada 20 08-2018, in restul perioadei media NMS13 este peste media UE15 excetie
facand anul 2014, in acest an media UE15 fiind mai mare decat NMS13 cu 0.1%.
12.412.612.81313.213.413.613.81414.214.4
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Media IID% in PIB
UE28 UE15 NMS13
32
3.2.2 Rata fiscalitatii direct – Impozite Directe procent in PIB
Impozitele directe sunt o forma legal ă de prelevare la bugetele statelor a unor sume de bani care
sunt colectate in mod direct si care sunt determinate in raport cu m ărimea veniturilor realizate intr –
o perioad ă de timp determinat ă, de către contribabilii indicati de lege.
Aceste impozi te sunt datorate, de persoana proprie ele fiind calculate, plătite și suportate
de catre contribuabil, mare parte din impozitele directe datorate de catre persoanele fizice sunt
determinate in regim de reținere de la sursa. Impozitele directe se aplica or icarei personae fie ea
persoana fizica sau juridical. Impozitele directe sunt:
impozit pe venit;
impozit pe avere.
a) Impozitele directe ca procent in produsul intern brut UE15
Tabelul 6. Procentele impozitelor directe in produsul intern brut in UE15
Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Belgia 16.3 15.1 15.4 15.9 16.2 16.7 16.7 16.3 16.0 16.6 16.8
Danemarca 27.9 28.3 28.5 28.4 29.2 30.2 33.2 30.6 29.6 30.1 28.5
Germania 12.3 11.5 11.0 11.4 11.9 12.1 12.1 12.3 12.7 13.0 13.3
Irlanda 12.2 11.8 11.7 12.2 12.7 12.8 12.8 10.6 10.6 10.3 10.7
Grecia 8.1 8.5 8.3 9.2 10.8 10.5 9.7 9.5 10.0 9.8 10.1
Spania 10.3 9.1 9.1 9.2 10.0 10.0 10.1 9.9 9.9 10.1 10.6
Franta 11.9 10.7 11.2 11.7 12.4 12.9 12.7 12.7 12.5 12.8 13.3
Italia 14.6 14.1 14.1 13.8 14.8 14.9 14.6 14.7 14.6 14.4 14.1
Luxemburg 13.8 14.2 14.3 13.9 14.2 14.2 13.6 14.3 14.6 15.0 16.4
Olanda 10.7 10.8 11.0 10.5 10.0 9.9 10.5 11.3 11.5 12.7 12.5
Austria 13.8 12.6 12.7 12.8 13.1 13.4 13.7 14.2 12.9 13.0 13.5
Portugalia 9.3 8.6 8.4 9.4 8.9 11.3 10.9 10.7 10.1 9.9 10.1
Finlanda 16.8 15.4 15.4 15.8 15.5 16.1 16.3 16.5 16.4 16.5 15.9
Suedia 18.9 18.5 18.1 17.5 17.4 17.8 17.8 18.3 18.9 19.0 18.6
Marea Britanie 15.1 14.6 14.7 14.6 13.8 13.6 13.4 13.5 13.8 13.9 14.0
Media UE15 14.1 13.6 13.6 13.8 14.1 14.4 14.5 14.4 14.3 14.5 14.6
Sursa: Eurostat
33
Conform tabelului de mai sus pe intreaga perioada de analiza media UE15 este intr 13.6% in anii
2009 si 2010 si 14.6 in ultimul an de analiza.
In anul 2018 avem o media in poderea impozitelor directe in PIB de 14.6%, fiind mai mare
decat ce din anul de baza cu 0.5%. Incepand cu anul 2010 acesta pondere urmeaza un trend
ascedent pana in anul 2014 in clusiv, urmand ca in urmatori 2 ani sa avem o scadere cu 0.1% in
fiecare an, iar in ultimii 2 ani de analiza urmeaza o crestere.
Figura 7. Impozitele directe ca procent in produsul intern brut in UE15 si media acestora
Sursa: Eurostat
In graficul de mai sus observam media tarilor din UE15 pe intreaga perioada de analiza 2008 –
2018. Danemarca este tara care conform graficului are o contribu tie la impozitele directe in PIB –
ul tari de 29.5%, aceasta media fiind dublu spre deosebire de media UE15 care este de 14.2% pe
intreaga perioada.
Majoritatea tarilor se afla sub media UE15 in perioada 2008 -2018 avand in medie o medie
a impozitelor directe cuprinsa intre 9.5% si 13.2%.
051015202530Media ID%PIB UE15
34
b) Impozitele directe ca procent in produsul intern brut NMS13
Tabel ul 7. Impozitele directe in produsul intern brut exprimat in procente in NMS13
Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Bulgaria 5.8 5.2 4.9 4.6 4.7 5.1 5.4 5.4 5.6 5.7 5.8
Cehia 7.8 7.1 6.8 7.0 6.9 7.2 7.3 7.2 7.6 7.7 8.0
Estonia 7.7 7.4 6.5 6.2 6.6 7.1 7.3 7.7 7.5 7.2 7.4
Croatia 7.3 7.4 6.6 6.4 6.3 6.5 6.3 6.1 6.5 6.3 6.5
Cipru 11.1 9.6 9.4 10.1 9.9 10.4 10.4 9.9 9.3 9.2 9.1
Letonia 9.0 7.0 7.4 7.3 7.7 7.7 7.8 7.8 8.4 8.6 7.4
Lituania 9.2 5.9 4.6 4.4 4.8 5.0 5.0 5.4 5.6 5.4 5.7
Ungaria 10.3 9.6 7.8 6.2 6.7 6.5 6.7 6.8 7.3 7.2 6.7
Malta 12.1 13.0 12.2 12.4 13.0 13.6 13.6 12.8 13.4 13.9 13.4
Polonia 8.4 7.2 6.7 6.7 7.0 6.7 6.8 6.9 7.1 7.3 7.8
Romania 6.4 5.9 5.8 6.1 5.8 5.9 6.2 6.6 6.4 6.1 4.9
Slovenia 8.8 8.1 8.0 7.8 7.5 7.0 7.2 7.2 7.5 7.5 7.8
Slovacia 6.6 5.7 5.5 5.6 5.6 6.2 6.7 7.1 7.2 7.2 7.3
Media NMS13 8.5 7.6 7.1 7.0 7.1 7.3 7.4 7.5 7.6 7.6 7.5
Sursa: Eurostat
In tabelul de mai sus observam ca media NMS13 pe intreaga perioada urmeaza un trend ascendent
in comparatie cu anul de baza, in ultimul an avand o podere a impozitelor directe in produsul inter
brut NM13 de 7.5% cu 1% mai m ic decat in anul 2008.
In anul 2009 in raport cu anul de baza avem o scadere de 0.9% fiind una destul de mare
pentru intreaga perioada aceasta datorandu -se crizei din acest an, totusi impactul crizei se vad si
in anii urmatori, conform tabelului avem un t rend descendent pana in anul 2011 incluziv cand
avem un procent de 7% adica cu 1.5% mai mic decat in anul 2008.
Incepand din anul 2012 poderile impozitelor directe incep sa creasca pana in anul 2017,
crescand pe intreaga perioada in raport cu anul 2012 cu 0.6%, iar in ultimul an avem o scadere de
0.1%.
35
Figura 8. Impozitele directe in produsul intern brut in NMS13 exprimate in procente si media
lor
Sursa: Eurostat
In figura de mai sus obervam media tarilor NMS13 in perioada 2008 -2018, conform graficului
Malta si Cipru au media cea mai ridicata pe intreaga perioada, fiind peste media NMS13 care este
de 7.5% .
Punctul de minim il are ca procent Bulgaria fiind de 5.3% iar cel de maxim est e atins de
Malta avand un procent de 13%, majoritatea tarilor au o medie apropiata de media tarilor din
NMS13 .
Romania are o medie a impozitelor directe in PIB in perioada 2008 -2018 de 6% cu 1.5%
mai mica decat media tarilor aceasta datorandu -se si presiuni fiscale scazute.
02468101214
MediaID%PIB NMS13
Bulgaria Cehia Estonia Croatia Cipru Letonia Lituania
Ungaria Malta Polonia Romania Slovenia Slovacia Media NMS13
36
c) Impozitele directe ca procent in produsul intern brut in UE28, UE15 si NMS13
Tabelul 8. Media impozitelor directe exprimate ca procente in produsul intern brut in
UE28, UE15 si NMS13
Sursa: Eurostat
In tabelul de mai sus avem prezentat media impozitelor directe din tarile membre Uniunii Europene
structurate ca media UE28, UE15 si NMS13.
. Dupa cum putem observa in acest tabel media NMS13 este cuprinsa intre 7% si 8.5%, anul
de baza fiind si anul cu cel m ai mare procent la acest capitol, urmand apoi o scadere pana in anul
2011 inculsiv, dupa care tendinta este una crescatoare excetie facand ultimul an de studiu.
Figura 9. Media impozitelor directe in produsul inter brut in UE28, UE15 si NMS13 exprimate
in procente
0510152025
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Media ID% in PIB
UE28 UE15 NMS13Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
UE28 11.3 10.85 10.35 10.4 10.6 10.85 21.9 10.95 10.95 11.05 11.05
UE15 14.1 14.1 13.6 13.8 14.1 14.4 14.5 14.4 14.3 14.5 14.6
NMS13 8.5 7.6 7.1 7 7.1 7.3 7.4 7.5 7.6 7.6 7.5
37
Sursa: Eurostat
3.2.3 Presiunea contributiilor – Contributii sociale procent in PIB
Contributiile sociale sunt obilagtiile fiscale prin care salariatii sau anagjatorii sunt determinati
pentru a plati lunar procente din veniturile brute pe care acestia ii obtin, unor sisteme publice, in
schimbul unor asigurari. Aceste contributii sunt obligator ii prin legii, care se retin automat fara a
fi necesar ca contribuabilul sa isi dea acordul. Ele sunt reglementate de legea nr. 2 27/2015 privind
Codul Fiscal cu modificarile si reglementarile ulterioare. Contributiile sociale sunt platite de catre
angajator sau angajat.
a) Contributiile sociale ca procent in produsul intern brut al UE15
Tabelul 9. Contributiile sociale in produsul int ern brut in UE15 in procente
Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Belgia 16.0 16.6 16.2 16.5 16.7 16.8 16.6 16.4 15.7 15.6 15.5
Danemarca 1.3 1.4 1.3 1.3 1.2 1.1 1.0 1.0 0.9 0.9 0.8
Germania 16.2 17.0 16.6 16.4 16.6 16.6 16.5 16.5 16.7 16.9 17.1
Irlanda 5.9 6.0 5.7 6.1 5.6 5.8 5.6 4.3 4.4 4.3 4.2
Grecia 12.7 12.4 13.1 13.2 13.9 13.5 13.5 13.8 14.1 14.4 14.2
Spania 12.7 12.9 12.8 12.7 12.6 12.4 12.5 12.2 12.2 12.3 12.4
Franta 17.6 18.3 18.1 18.3 18.5 18.8 19.0 18.8 18.7 18.8 18.0
Italia 13.0 13.4 13.3 13.1 13.3 13.4 13.2 13.2 13.0 13.0 13.3
Luxemburg 11.7 12.8 12.2 12.1 12.5 12.4 12.0 12.0 11.8 12.2 12.2
Olanda 13.8 13.2 13.5 14.2 15.1 15.3 15.2 14.5 15.2 14.3 14.4
Austria 14.5 14.9 14.8 14.8 14.8 15.2 15.2 15.1 15.1 15.1 15.2
Portugalia 11.6 12.1 11.9 12.0 11.4 12.0 11.8 11.6 11.6 11.6 11.7
Finlanda 11.6 12.3 12.2 12.1 12.7 12.7 12.7 12.7 12.8 12.1 11.9
Suedia 3.2 3.3 3.1 3.3 3.3 3.4 3.3 3.3 3.3 3.3 3.4
Marea Britanie 7.6 7.7 7.7 7.6 7.6 7.4 7.3 7.5 7.6 7.8 7.8
Media UE15 11.3 11.6 11.5 11.6 11.7 11.8 11.7 11.5 11.5 11.5 11.5
Sursa: Eurostat
Conform tabelului de mai sus contributiile sociale au o medie cuprinsa intre 11.3% si 11.8% pe
intreaga perioada de studiu, punctul de minim este in anul 2008 iar cel de maxim in anul 2013.
Pe intreaga perioada 2008 -2018 avem fluctuatii in ceea ce priveste aceste contributii la
produsul inter brut al tarilor din UE15 , in ultimi 4 ani de analiza poderile raman acelasi ca medie
pentru toate tarile metio nate in tabel, adica 11.5%.
38
Figura 10. Procentele contributiilor sociale in produsul intern brut in UE15 in procente si
media acestora
Sursa: Eurostat
In graficul de mai sus observa media tarilor din UE15 in perioada 2008 -2018 si media tuturor
tarilor din aceasta categorie.
Conform figuri de mai sus Franta este tara care are cea mai mare pondere a contributiilor
sociale in PIB -ul acestora dintre toate tarile UE15, iar tarile cu cel mai scazut procent la acest
capitol sunt Danemarca care are o c ontributie de 1.1%, urmata de Suedia cu 3.3%.
Media UE15 este de 11.3% majoritatea tarilor aflandu -se cu media contributiilor sociale in
PIB aproximativ aproape de media acesta, exceptie facand tariile metionate mai sus, totusi nu
putem sa nu remarcam fap tul ca Danemarca are o contributie aproape nesemnificativa la acest
captiol.
02468101214161820Media contributiilor sociale%PIB UE15
39
b) Contributiile sociale ca pondere in produsul intern brut NMS13
Tabelul 10. Contributiile sociale in produsul intern brut exprimat in procente pentru NMS13
Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Bulgaria 7.4 7.2 6.7 6.7 6.8 7.5 7.8 7.8 7.7 8.3 8.7
Cehia 14.9 14.2 14.6 14.7 14.8 14.8 14.6 14.4 14.7 15.0 15.6
Estonia 11.5 13.0 12.9 11.7 11.3 11.1 11.0 11.3 11.5 11.4 11.7
Croatia 11.7 12.1 11.8 11.6 11.5 11.2 11.8 12.0 11.9 11.9 12.0
Cipru 7.0 7.8 8.0 7.9 7.8 7.6 8.3 8.3 8.2 8.5 8.7
Letonia 8.4 9.6 8.8 8.8 8.9 8.7 8.7 8.6 8.6 8.8 9.5
Lituania 9.9 13.1 12.2 11.5 11.2 11.1 11.4 11.9 12.5 12.5 13.0
Ungaria 13.5 12.9 11.9 13.0 13.7 13.4 13.3 13.3 13.9 12.9 12.3
Malta 7.0 7.1 6.9 7.1 7.0 6.9 6.6 6.2 6.2 6.2 6.2
Polonia 12.2 12.1 11.9 12.2 13.0 13.4 13.2 13.5 13.8 13.9 14.1
Romania 9.6 9.7 9.4 9.1 8.8 8.6 8.5 8.1 8.8 9.4 11.5
Slovenia 14.9 15.8 16.1 15.9 16.2 15.8 15.6 15.7 15.7 15.7 15.8
Slovacia 11.8 12.5 12.2 12.2 12.4 13.5 13.6 13.9 14.4 14.9 15.0
Media NMS13 10.8 11.3 11.0 11.0 11.0 11.0 11.1 11.2 11.4 11.5 11.9
Sursa: Eurostat
In tabelul de mai sus este prezentata mediile contributiilor sociale exprimate ca pondere in
produsul inter brut al NMS13 in perioada 2008 -2018.
Pe intreaga perioada de analiza poderile au un trend ascendent excetie facand anul 2010
cand poderile au scazut in raport cu anul precedent. In ultimul an de studiu putem observa o
crestere de 1.1% fata de anul de baza, in anii 2010 -2013 media contributiilor sociale a ramas
nemodificata fiind de 11%, insa incepand cu anul 2014 acestea au incept sa creasca pana in
ultmul an inculsiv.
Dupa cum se poate observa in tabel tara cu cea mai mare crestere pe intreaga perioada
raportat la anul de baza este Slovacia, aceasta avand in anul 2018 cu 3.2% mai mult fata de anul
2008, iar tarile care a avut cea mai mare scadere la acest capitol sunt Ungaria si Malta cu
aproximativ 0.8% in ultimul an fata d e anul 2008.
40
Figura 11. Procentele contributiilor sociale in produsul intern brut pentru NMS13
Sursa: Eurostat
Graficul de mia sus ne arata media in procente a tarilor din NMS13 si media acestora a
contributiilor sociale in produsul intern brut.
Punctul medii de maxim il aflam in Slovenia care are o medie pe intreaga perioada de
analiza de 15.7% iar cel de minim se afla in Malta avand un procent de 6.7%.
Media contributiilor sociale NMS13 este 11.2% pentru toate tarile si pe intreaga perioada
de analiza adica 2008 -2018, dintre cele 13 tari doar 6 media peste media NMS13, 6 avand o
medie sub aceasta medie iar Croatia are o medie egala cu media acestora.
0246810121416Media contributiilor sociale%PIB NMS13
41
c) Contributiile sociale ca procent mediu in produsul intern brut al UE28, UE15 si NMS13
Tabelul 11. Media UE28, UE15 si NMS13 a contributiilor sociale in produsul intern brut
Sursa: Eurostat
Conform tabelului de mai sus mediile pentru UE28, UE15 si NMS13 a contributiilor sociale in
produsul intern brut al tariilor este cuprins intre 10.8% si 11.9%
Media UE28 in ultim an de studiu in raport cu anul de baza a crescut cu 0.65%, ceea ce
putem mentiona la contributiile sociale este ca criza economica din anul 2009 nu a afectat aceasta
categorie, desi restul impozitelor a fost o scadere in anul respectiv la contributiile sociale a fost
chiar o crestere pentru NMS13 de 0.5%, pentru UE15 0.3% iar pentru UE28 o crestere de 0.35%,
in raport cu anul de baza adica anul 2008. m
Figura 12. Media contributiilor sociale in produsul intern brut pentru UE28, UE15 si NMS13
Sursa: Eurostat
10.210.410.610.81111.211.411.611.812
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018Contributiile sociale % PIB
UE28 UE15 NMS13Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
UE28 11.05 11.45 11.25 11.3 11.35 11.4 11.4 11.35 11.45 11.5 11.7
UE15 11.3 11.6 11.5 11.6 11.7 11.8 11.7 11.5 11.5 11.5 11.5
NMS13 10.8 11.3 11 11 11 11 11.1 11.2 11.4 11.5 11.9
42
Conform figuri de mai sus pe intreaga perioada de analiza media a fost egala pentru UE28, UE15
si NMS13 in anul 2017 aceasta fiind de 11.5% in restul perioadei media UE15 fiind peste mediile
UE28 si NMS13 exceptie facand ultimul an.
3.2.4 Ponderile taxei pe valoare adaugata in produsul intern brut al UE28, UE15 si NMS13
a) TVA%PIB UE28
Tabelul 12. Procentul TVA in PIB in statele membre UE28 si media acestora
Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Belgia 7.0 7.0 7.1 7.0 7.1 7.1 6.9 6.7 6.8 6.8 6.9
Bulgaria 10.4 8.4 8.7 8.1 9.0 9.3 8.9 8.9 9.1 8.9 9.1
Cehia 6.5 6.6 6.6 6.9 7.0 7.4 7.4 7.3 7.4 7.7 7.7
Danemarca 9.7 9.7 9.5 9.6 9.6 9.4 9.4 9.4 9.5 9.6 9.7
Germania 6.9 7.3 7.0 7.1 7.1 7.0 6.9 7.0 7.0 7.0 7.0
Estonia 7.7 8.6 8.5 8.1 8.4 8.2 8.5 9.0 9.1 9.0 9.0
Irlanda 7.0 6.1 6.0 5.7 5.8 5.8 5.9 4.5 4.6 4.4 4.4
Grecia 7.0 6.3 7.1 7.3 7.2 7.0 7.1 7.3 8.1 8.1 8.3
Spania 4.7 3.4 5.2 5.1 5.3 5.9 6.2 6.4 6.4 6.5 6.6
Franta 6.9 6.7 6.8 6.8 6.8 6.8 6.9 6.9 6.9 7.1 7.2
Croatia 11.8 11.2 11.4 11.3 12.3 12.6 12.6 12.8 12.9 13.2 13.5
Italia 5.7 5.5 6.0 6.0 5.9 5.8 5.9 6.1 6.0 6.2 6.2
Cipru 9.6 8.3 8.2 7.7 8.1 7.8 8.7 8.5 8.8 9.2 9.9
Letonia 6.3 5.9 6.7 6.8 7.2 7.4 7.6 7.7 8.1 8.1 8.4
Lituania 7.9 7.3 7.8 7.8 7.6 7.5 7.6 7.7 7.8 7.8 7.8
Luxemburg 6.3 6.7 6.5 6.7 7.2 7.4 7.5 6.6 6.2 6.0 6.2
Ungaria 7.6 8.3 8.5 8.4 9.1 8.9 9.2 9.5 9.2 9.3 9.7
Malta 7.5 7.4 7.2 7.6 7.5 7.6 7.5 7.0 6.9 7.2 7.5
Olanda 6.7 6.6 6.5 6.4 6.4 6.4 6.4 6.5 6.8 6.8 6.8
Austria 7.4 7.7 7.7 7.5 7.7 7.7 7.6 7.6 7.6 7.6 7.6
Polonia 7.9 7.3 7.6 7.8 7.1 7.0 7.1 7.0 7.2 7.8 8.1
Portugalia 8.1 6.8 7.5 8.1 8.3 8.0 8.5 8.6 8.5 8.6 8.8
Romania 7.5 6.3 7.6 8.6 8.3 8.1 7.6 8.1 6.4 6.2 6.4
Slovenia 8.4 7.9 8.0 8.1 8.0 8.4 8.4 8.3 8.2 8.1 8.2
Slovacia 6.7 6.6 6.1 6.6 5.9 6.3 6.6 6.8 6.7 7.0 7.0
Finlanda 8.1 8.4 8.3 8.7 8.9 9.2 9.2 9.0 9.1 9.0 9.1
Suedia 8.8 9.0 9.0 8.9 8.8 8.9 8.9 8.9 9.2 9.2 9.2
Marea Britanie 5.9 5.3 6.1 6.8 6.8 6.8 6.9 6.9 6.9 6.9 7.0
Media UE28 7.6 7.2 7.5 7.6 7.7 7.7 7.8 7.8 7.8 7.8 8.0
Sursa: Eurostat
În tabelul de mai sus avem prezentante procentele in produsul intern brut al tarilor Uniunii
Europene si media acestora a taxei pe valoare adaugata .
43
Dupa cum se poate oberva in tabelul 1 dar si in figura 2 tara care are cel mai mare procent
la acest captiol este Croatia cu o medie pe intreaba perioada analizata de 12.3%, cu 4.6% peste
media UE28 care este de 7.7%.
Figura 13. Mediile statelor UE28 exprimat ca procent TVA in PIB si media acestora
În figura de mai sus este prezentat procentul si media taxei pe valoare adaugata in PIB -ul tarilor
din Uniunea Europeana, la o analiza mai indeaproape a acestei analize prezentate mai sus obervam
ca din totalul tarilor din UE28 un numar de 9 tari sunt peste medie, singura tara care are procentul
TVA -ului in PIB egal cu media acestor tari este Lituania media fiinde de 7.7%, restul de 18 state
se afla sub medie.
0.02.04.06.08.010.012.014.0
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Irlanda
Grecia
Spania
Franta
Croatia
Italia
Cipru
Letonia
Lituania
Luxemburg
Ungaria
Malta
Olanda
Austria
Polonia
Portugalia
Romania
Slovenia
Slovacia
Finlanda
Suedia
Marea Britanie
Media UE28Media
44
b) TVA%PIB UE15
Tabelul 13. Procentul TVA -ului in PIB -ul tariilor membre UE15 , in perioada 2008 -2018
Sursa: Eurostat
Din datele prezentate in tabelul de mai sus putem observa ca mediile procentuale cu care „taxa pe
valaoare adugata” contribuie la „produsul intern brut” al tariilor care fac parte din UE15 sunt
aproximativ egale in fiecare an, doar anul 200 9 a fost unul in care contributia a fost semnificativ
mai mica spre deosebire de restul anilor, aceasta datorandu -se crizei mondiale care a avut loc in
acest a perioada . Anul 2018 il prezint a ca fiind anul in care contributia TVA -ului in PIB -ul tariilor
este cel mai mare pe in treaga perioada analizata , fiind de 7.4%.
În perioada 2008 -2012 tara in care “taxa pe valoare adaugata” a ajutat la PIB -ul tari a fost
Spania , aceas ta avand in anul 2009 un procent de doar 3.4 % mult sub medi a UE15 in acest an,
media fiind de 6.8%. Totusi incepand cu anul 2011 aceasta tara a inregistrat cresteri an de an
ajungand in anul 2018 la 6.6%. Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Belgia 7.0 7.0 7.1 7.0 7.1 7.1 6.9 6.7 6.8 6.8 6.9
Danemarca 9.7 9.7 9.5 9.6 9.6 9.4 9.4 9.4 9.5 9.6 9.7
Germania 6.9 7.3 7.0 7.1 7.1 7.0 6.9 7.0 7.0 7.0 7.0
Irlanda 7.0 6.1 6.0 5.7 5.8 5.8 5.9 4.5 4.6 4.4 4.4
Grecia 7.0 6.3 7.1 7.3 7.2 7.0 7.1 7.3 8.1 8.1 8.3
Spania 4.7 3.4 5.2 5.1 5.3 5.9 6.2 6.4 6.4 6.5 6.6
Franta 6.9 6.7 6.8 6.8 6.8 6.8 6.9 6.9 6.9 7.1 7.2
Italia 5.7 5.5 6.0 6.0 5.9 5.8 5.9 6.1 6.0 6.2 6.2
Luxemburg 6.3 6.7 6.5 6.7 7.2 7.4 7.5 6.6 6.2 6.0 6.2
Olanda 6.7 6.6 6.5 6.4 6.4 6.4 6.4 6.5 6.8 6.8 6.8
Austria 7.4 7.7 7.7 7.5 7.7 7.7 7.6 7.6 7.6 7.6 7.6
Portugalia 8.1 6.8 7.5 8.1 8.3 8.0 8.5 8.6 8.5 8.6 8.8
Finlanda 8.1 8.4 8.3 8.7 8.9 9.2 9.2 9.0 9.1 9.0 9.1
Suedia 8.8 9.0 9.0 8.9 8.8 8.9 8.9 8.9 9.2 9.2 9.2
Marea Britanie 5.9 5.3 6.1 6.8 6.8 6.8 6.9 6.9 6.9 6.9 7.0
Media UE15 7.1 6.8 7.1 7.2 7.3 7.3 7.3 7.2 7.3 7.3 7.4
45
Pe intreaga perioada analizata Danemarca este lider detasat la acest ca pitol avand o medie
a TVA -ului in PIB de 9.6%, aceasta nefiind o surpiza deoarece tarile nordice sunt cele care
contribuie cel mai mult la aceasta categorie.
Figura 14. Procentul TVA-ul in PIB -ul primelor 15 tari din Uniunea Europeana , in perioada
2008 -2018
Sursa: Eurostat
Figura de mai sus ne arata ponderea cu care „taxea pe valoare adaugata” contribuie la „produsul
intern brut” al fiecarei tari care a u facut parte din UE15 si media tuturor tarilor din aceasta
organizatie.
Conform acestei figuri , majoritatea primelor 15 tari membre in aceas ta organizatie se afla
sub medie, care aduc o crestere la PIB -ul tariilor din colectarea a cestor taxe pe valoare adaugata,
aceasta medie fiind ridicata foarte mult de catre t arile: Danemarca, Suedia si Finlanda, ele avand
cel mai mare procent din „taxa pe valoare adaugata” cu care isi sustin „produsul intern brut” al
tarilor.
0.01.02.03.04.05.06.07.08.09.010.0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018TVA%PIB UE15
Belgia Danemarca Germania Irlanda
Grecia Spania Franta Italia
Luxemburg Olanda Austria Portugalia
Finlanda Suedia Marea Britaneie Mediile UE15
46
c) TVA%PIB NMS13
Tabelul 14. Procentul TVA -ului in PIB -ul tariilor din NMS13 in perioada 2008 -2018
Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Bulgaria 10.4 8.4 8.7 8.1 9.0 9.3 8.9 8.9 9.1 8.9 9.1
Cehia 6.5 6.6 6.6 6.9 7.0 7.4 7.4 7.3 7.4 7.7 7.7
Estonia 7.7 8.6 8.5 8.1 8.4 8.2 8.5 9.0 9.1 9.0 9.0
Croatia 11.8 11.2 11.4 11.3 12.3 12.6 12.6 12.8 12.9 13.2 13.5
Cipru 9.6 8.3 8.2 7.7 8.1 7.8 8.7 8.5 8.8 9.2 9.9
Letonia 6.3 5.9 6.7 6.8 7.2 7.4 7.6 7.7 8.1 8.1 8.4
Lituania 7.9 7.3 7.8 7.8 7.6 7.5 7.6 7.7 7.8 7.8 7.8
Ungaria 7.6 8.3 8.5 8.4 9.1 8.9 9.2 9.5 9.2 9.3 9.7
Malta 7.5 7.4 7.2 7.6 7.5 7.6 7.5 7.0 6.9 7.2 7.5
Polonia 7.9 7.3 7.6 7.8 7.1 7.0 7.1 7.0 7.2 7.8 8.1
Romania 7.5 6.3 7.6 8.6 8.3 8.1 7.6 8.1 6.4 6.2 6.4
Slovenia 8.4 7.9 8.0 8.1 8.0 8.4 8.4 8.3 8.2 8.1 8.2
Slovacia 6.7 6.6 6.1 6.6 5.9 6.3 6.6 6.8 6.7 7.0 7.0
Mediile NMS13 8.1 7.7 7.9 8.0 8.1 8.2 8.3 8.4 8.3 8.4 8.6
Sursa: Eurostat
În tabelul de mai sus avem ponderea in care “taxa pe valoare adaugata” contribuie la “ produsul
intern brut” al tariilor care au intrat ultimele in Uniunea Europeana, perioada in care am analizat
este 2008 -2018.
Pe perioada analizata Croatia este tara care are cel mai mare procent la acest capitol avand
o medie pe intreaba perioada de 12.3% , cea mai mare crestere procentuala a avut loc in anul 2012
fata de anul 2011 aceasta crestere fiind de 1%, incepand cu acest an adica 2011 Croatia a crescut
in fiecare an pana in present atingand in anul 2018 cota de 13.5% TVA in PIB -ul tari.
Tara in car e pondera TVA -ului in PIB este cel mai scazut este Slovacia, conform tabelului
de mai sus aceasta avand un procent minim in anul 2012 de 5.9% iar maximul este de 7% aceasta
inregistrandu -se in anii 2017 si 2018. Pe intreaba perioada analizata Slovacia are fluctuatii destul
de mari.
La acest capitol Romania are fluctuatii mari de la un an la altul, avand un maxim a
contributiei a TVA -ului in PIB -ul acesteia in anul 2011 fiind de 8.6% iar anul in care aceasta
47
contributie adusa “produsului intern brut” fiind 2017 avand un punct procentual de doar 6.2%,
aceasta este mai mica decat media tarilor din NMS13 cu 2.2%.
Figura 15. Ultimele 13 tari membre UE reprezentand procentul TVA -ului in „produsul intern
brut”
Sursa: Eurostat
Avand in vedere figura 3 putem observa ca doar 3 -4 tari din totalul de 13 au un procent mai
crescu fata de media tarilor pe intreaba perioada analizata, celelate tari situandu -se sub acest
prag. Sigura tara care este detajata la acest capitol fiind Croatia aceasta avand in perman enta
peste 11% pe intreaba perioada de referinta.
Media cu care taxa pe valoare adaugata contribuie la produsul intern brut al acestor tari
pe intreaba perioada analizata este intre 7.7% si 8.6%, cel mai scazut procend inregistranduse in
anul 2009 urmand apoi un trend ascendend pana in 2018 cand atinge si pu nctul maxim.
d) Mediile TVA -ului in PIB -ul tarilor membre UE28, UE15 si NMS13
Tabelul 15. Mediile TVA in PIB in Uniunea Europeana 0.02.04.06.08.010.012.014.0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018TVA%PIB NMS13
Bulgaria Cehia Estonia Croatia Cipru
Letonia Lituania Ungaria Malta Polonia
Romania Slovenia Slovacia Mediile NMS13
48
Tara/Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Medi a UE28 7.6 7.2 7.5 7.6 7.7 7.7 7.8 7.8 7.8 7.8 8.0
Medi a UE15 7.1 6.8 7.1 7.2 7.3 7.3 7.3 7.2 7.3 7.3 7.4
Medi aNMS13 8.1 7.7 7.9 8.0 8.1 8.2 8.3 8.4 8.3 8.4 8.6
Sursa: Eurostat
Tabelul de mai sus ne arata mediile pentru „taxa pe valoare adaugata” in „produsul intern brut” al
tarilor membre ale Uniunii Euorpene, mai exact pentru UE28, UE15 si NMS13 pe perioada 2008 –
2018.
Dupa cum putem observa din acest tabel tarile care au intrat mai tarziu in Uniunea
Europeana (NMS13) au ponderile la ac est capitol cel mai ridicat cel mai mic procent fiind in 2009
de 7.7% iar cel mai mare este de 8.6 in ultimul an de analiza adica 2018.
Primele 15 tari care au fost fodatoare a acestei organizatii, la aceasta categorie adica TVA
in PIB, este mai mic decat NMS13 avand un punct procentual de minim de 6.8 in acelasi an ca si
NMS13 aceasta datorandu -se si crizei care s -a intamplat in aceasta perioada si un maxim de 7.4 in
anul 2018, fluctuatiile fiind mici la aceste tari procentul situanduse intre 7.1% si 7.4% incepand
cu 2009 pana la finalul perioadei analizate.
Mediile UE28 au o tendinta crescatoare de la an la an cu exceptia anului 2009 cand a suferit
o usoara scadere si datorita crizei care a avut loc, dupa acest an media cea mai mare este atinsa in
ultimu l an de studiu adica 2018 cand acesta atinge punctul de 8% ca „taxa pe valoare adaugata” in
„produsul intern brut” al organizatiei.
Figura 16. Mediile tarilor Uniunii Euorpene a taxei pe valoare adaugata in produsul intern brut
49
Sursa: Eurostat
Avand in vedere figura de mai sus se poate observa apreceria si depreceria mediile cu care tarile
Uniunii Europene isi aduc aportul ca produsul intern brut prin intermediul taxei pe valoare
adaugata, mediile fiind unele sub 9% fie ca vorbim de UE28, UE15 s au NMS13.
Un nivel ceva mai ridicat la acet capitol il au tarile din NMS13 care au un procent mai mare
cu care se ajuta la cresterea PIB -ului acestora, spre deosebire de tarile fondataore si membre la
aceasta organizatie adica UE15 , ele avand un nivel ma i scazut al taxelor pe valoare adaugata cu
care contribuie produsul intern brut.
Nivelul mediu al tarilor Uniunii Europene este format din nivelul mediilor UE15 si NMS13
acestea ajutand la o decizie mai buna pe viitor care sa ajute sa imbunatateasa statele la acest capitol,
fiind necesara studierea si luarea unor decizi la nivelul Uniu nii Europene pentru spera la o
imbunatarie in acesti domeniu.
0.02.04.06.08.010.0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018TV A%PIB
Mediile UE28 Mediile UE15 Mediile NMS13
50
Concluzii
Presiunea fiscala care exista intr -un anumit stat trebuie sa fie intr -un echilibru in ceea ce isi doreste
statul adica o presiune fiscala cat mai ridicata si intre ce isi doresc p ersoanele fizice sau juridice
adica o presiunea fiscala scazuta care atrage de la sine impozite si taxe mai putine si mai mici
avand un profit cat mai mare entitatea.
In functie de nivelurile veniturilor individuale acestea fiind relativ reduse, insotite de o
presiunea fiscala apasatoare nu poate asigura contribuabililor posibilitatea ca acestia sa poata sa
faca economii si nici statelor necesarul de care acestea au nevoie pentru a putea acoperi cheltuielile
publice.
In ceea ce priveste evaziunea fiscala aceasta se incearca de cele mai multe ori sa fie la
adapostul legi, in cazul in care legea nu expima clar anumite termene si nu este concreta pentru
aceasta organele care se ocupa de aceasta nu pot sa ajute statul fiind intr -un impas chiar datorit a
acestor legii.
Frauda fiscala este deosebita de evaziunea fiscala, frauda fiscala fiind sustragerea de la
plata impozitelor si taxelor chiar cu riscul ca aceasta sa fie descoperita si suportand ulterior
masurile in situatia in care se descopera aceasta frauda.
In consecinta trebuie sa existe o intelgere din partea statului cand se fac legile ca acestea,
sa nu ii puna pe contribuabili in situatia in care sa aiba de platit taxe si impozite mari pentru ca, cu
cat aceste venituri prin care un stat „traieste ” sunt mai mari contribabilul are tentinta de a face
evaziunea sau chiar frauda fiscala.
Asadar presiunea fiscala trebuie sa fie una care sa ajute statul sa isi plateasca cheltuielile
publice si pentru cei care contribuie sa fie corecte in functie de cate goria de produse sau servicii
pentru care acestia platesc taxele si impozitele.
51
Bibliografie
1. Mara Eugenia Ramona – Finanțe publice. Între teorie și practică , Editura Risoprint ,
Cluj-Napoca, 2009
Finante publice intre competitie si armonizare fiscala,
Editura Risoprint, Cluj -Napoca 2017
2. Cioponia Mariana Cristina – Finanțe publice și teorie fiscală, Editura Fundația
România de mâine, București , 2007
3. Tulai I. Constantin – Finanțe Publice și Fiscalitate, Editura Casa Cărții de Știință,
Cluj- Napoca, 2003
4. Sasu Horațiu – Evaziunea fiscală ilegală, Revista Control economic financiar,
București, 2005
5. Brezeanu Petre – Fiscalitate europeană, Editura Economică, București, 2005
Finanțe europene , Editura C.H.Beck, 2007
6. Balaban Cosmin – Evaziunea fiscală, București, 2000
7. Dracea Marcel, Ciurezu Tudor – Presiunea fiscală în țările membre UE, cauzele și
efectele reducerii acesteia, Revista Finanțe publice și contabilitate , București, 2004
8. N. Hoanta – Evaziunea fiscala , Editura Tribuna Economica , Bucuresti, 1997
9. Seitan Silviu – Marius – Măsuri antiinflaționiste de politici fiscale la nivelul Uniunii
Europene, Revista Finanțe publice și contabilitate, București, 2004
10. Văcărel Iulian – Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București , 2003
11. Dicționar de economie, 2001:367
12. Constantin Enache, Constantin Mecu & co. – Economie Politic ă, Editura Funatiei
Romania de maine, Bucuresti, 2006
13. Nicolae Hoan ță – Economie și finan țe public , Editura Polirom, Ia și, 2000
14. Sasu, 2003
15. Corj M – Impozitarea si evaziunea fiscala , Revista Nationala de Drept, 2003
16. Cusnir V., Berilba V. – Aspecte juridico -penale ale evaziunii fiscale a
intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor , Chișinau, 2002
17. Laricev V., – Aspecte juridico -penale ale evaziunii fiscale a intreprinderilor,
institutiilor si organizatiilor , Chișinau, 2002
Legea nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul
Oficial nr. 672/27.07.2005
52
Anexe
Totalul veniturilor ca podere in PIB in UE28
Tara/ Perioada 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Media
Belgia 45.8 45.3 45.5 46.4 47.4 48.2 47.7 46.8 45.9 46.4 46.6 46.5
Bulgaria 30.5 26.9 26.0 25.2 26.6 28.3 28.3 28.9 28.9 29.3 29.8 28.1
Cehia 33.1 32.1 32.5 33.6 34.1 34.7 33.7 33.9 34.6 35.2 36.0 34.0
Danemarca 45.9 46.3 46.2 46.3 46.9 47.9 50.6 48.1 46.9 47.2 45.6 47.1
Germania 39.5 40.0 38.6 38.9 39.6 39.8 39.5 39.7 40.3 40.7 41.3 39.8
Estonia 31.1 34.8 33.0 31.2 31.5 31.5 32.0 33.1 33.7 32.7 32.8 32.5
Irlanda 30.3 28.8 28.3 28.9 29.0 29.5 29.5 23.6 23.8 23.0 22.9 27.1
Grecia 33.6 32.9 34.1 36.1 38.7 38.4 39.0 39.5 41.3 41.3 41.3 37.8
Spain 32.8 30.5 32.1 32.0 33.2 34.0 34.6 34.5 34.2 34.5 35.2 33.4
Franta 44.6 44.3 44.4 45.6 46.7 47.7 47.9 47.8 47.7 48.5 48.4 46.7
Croatia 36.8 36.4 36.0 35.2 36.0 36.3 36.6 37.2 37.7 37.7 38.5 36.8
Italia 41.2 41.6 41.4 41.3 43.3 43.4 43.1 42.8 42.2 41.8 41.8 42.2
Cipru 34.4 31.5 31.6 31.6 31.6 31.7 33.6 32.9 32.1 33.0 33.6 32.5
Letonia 28.3 27.8 28.5 28.3 29.2 29.4 29.8 30.0 31.2 31.4 31.2 29.6
Lituania 30.7 30.6 28.7 27.5 27.2 27.0 27.6 29.0 29.8 29.5 30.2 28.9
Luxemburg 38.1 39.7 38.8 38.4 39.7 39.6 38.9 38.3 38.1 38.9 40.5 39.0
Ungaria 39.4 38.9 37.1 36.6 39.1 38.6 38.6 38.9 39.4 38.3 37.4 38.4
Malta 33.1 33.6 33.0 33.3 33.4 33.6 33.3 31.4 31.9 32.7 32.5 32.9
Olanda 36.1 35.4 35.8 35.7 35.9 36.4 37.2 37.1 38.5 38.8 38.8 36.9
Austria 42.2 41.8 41.8 41.9 42.5 43.4 43.4 43.6 42.3 42.2 42.6 42.5
Plonia 35.0 32.1 32.3 32.8 33.0 32.9 32.9 33.4 34.3 35.0 36.0 33.6
Portugalia 34.9 33.3 33.6 35.2 34.3 37.0 36.9 36.9 36.4 36.4 37.0 35.6
România 27.2 25.9 27.1 28.2 27.8 27.3 27.4 28.0 26.6 25.8 27.1 27.1
Slovenia 37.6 37.5 38.2 37.7 38.1 37.7 37.6 37.7 37.8 37.5 37.8 37.7
Solavcia 28.9 28.7 28.0 29.0 28.6 30.9 31.8 32.6 33.2 34.1 34.2 30.9
Finlanda 41.1 40.9 40.6 41.8 42.5 43.5 43.6 43.5 43.7 43.0 42.2 42.4
Suedia 44.5 44.2 43.2 42.5 42.6 43.1 42.7 43.2 44.5 44.6 44.2 43.6
Marea Britanie 35.6 33.5 34.6 35.0 34.2 34.0 33.7 34.0 34.5 34.9 35.0 34.5
Media 36.2 35.5 35.4 35.6 36.2 36.6 36.8 36.7 36.8 36.9 37.2 36.4
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea Finanțe și Bănci [617353] (ID: 617353)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.