Aspecte metodice ale lecției Munții Carpați predate la ciclul primar de în vățământ … 3 [617339]

1
Cuprins

Capitolul I. FORMAREA REP REZENTĂRILOR ȘI NOȚIUNILOR DE GEOGRAFIE LA CICLUL PRIMAR ……….. 2
Aspecte metodice ale lecției Munții Carpați predate la ciclul primar de în vățământ ………………….. 3
Capitolul II. METODE/ MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA INSTRUCTIV EDUCATIVĂ
LA LECȚIA MUNȚII CARPAȚI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 10
Metode expozitive euristice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 11
METODE C0NVERSATIVE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 13
METODE BAZATE PENTRU UTILIZAREA TEXTULUI SCRIS ………………………….. ………………………….. .. 15
Capitolul III. Proiect de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 16

2
Capitolul I. FORMAREA REPREZENTĂRILOR ȘI NOȚIUNILOR DE
GEOGRAFIE LA CICLUL PR IMAR
Potrivit planului de învățământ al școlii, studierea geografiei este prevăzută din primele clase ale
ciclului primar, cu scopul de a -i obușnui pe elevi cu noțiunile geografice. Primele două clase ale
ciclului primar de învățământ definesc elevilor noțiunile/conceptele de bază ca: deal, munte, izvor,
apă. Clasa a -III-a reprezintă pasul către definirea geografiei ca obiect de studi u, elev ilor fiindu -le
prezentat e reprezentări le care-i vor ajuta în stu dierea și înțelegerea mai ușoară a geografiei. În
ultima clasă a ciclului primar de învățământ, aceștia vor putea utiliza diferite concepte învățate în
clasele anterioare: să localizeze pe harta Munții Carpați, să dea exemple de ape ce izvorăsc din
aceste formațiuni muntoase șamd.
Astfel, formarea noțiunil or promovează dezvoltarea/îmbogățirea gândirii geografice a elevilor;
odată formate aceste noțiuni, îi ajută în emiterea judecăților și raționamentelor , interdependențelor
și relațiilor dintre multitudinea fenomenelor geografice existente .
Caracterul intuitiv păstrat de către gândirea elevului din primele două clase duce la deprinderea
greoaie a noțiunilor de concret, procesul de elaborarea a noțiunilor geografice mizând intesiv pe
gândirea abstractă a elevilor. Cadrul didactiv intervine în acest proces prin lucrul cu pași mărunți
și bine fundamentați prin care prezintă/elaborează noțiunile , formulările și concluziile într-o formă
în care elevii să înțeleagă diferența cu caracter general.
Două mari etape se evidențiază în cadrul procesului de formare a noțiunilor în ciclul primar:
1. Etapa de formare a noțiunilor – elevii recunosc obiectel e, procesele și fenomenele prin
anumite caracteristici ale lor. În această etapă, este mandatar să se îmbine contactul
direct cu obiectele, fenomenele și contactul direct prin intermediul cuvântului datorită a
trei direcții: specificul geografiei, principiile procesului științific al cunoașterii și
caracteristicile școlarului mic.
Elevii cu ajutorul operațiunilor intelectuale de bază( analiză, sinteză, abstractizare, generalizare,
comparare) extrag și formează trăsăturile, dar și relațiile dintre fenomene . Trecerea la general izare
nu este evidentă elevilor( neexistând independent de un anume sat, izvo r), generalul este o
trăsătură a acestora. Se impune o serie de pași: analiza, stabilirea asemănărilor și a deosebirilor,
dar și a caracteristicilor definitorii ale corpurilor respective.
2. Etapa de consolidare a noțiunilor de operare – abia acum elevii dobând esc cu
temeinicie cunoștiințele, ca exemplu avem noțiunea de izvor ( punct de ieșire la suprafață

3

a unei ape subterane) învățată de către elevi în penultima clasă a ciclu lui primar – abia
acum când studiază , la lecția Munții Carpați , noțiunea se famili arizează cu ea.
Copilul pe baza experiențelor avute( experiențe le cu adulții, experiențe le în natură, în mediul
înconjurător) își dezvoltă limbajul, își asculte simțurile conducând în final acumulare unui bagaj
de cunoștiințe, senzații, sentimente pe care acesta le folosește mai departe pentru formarea de
reprezentări clare referitoare la toate obiectele care -l înconjoară.
Aspecte metodice ale lecției Munții Carpați predate la ciclul primar de învățământ
Elevii trebuie să fie familiarizați cu noțiunile de bază ale geografiei în general( apă curgătoare,
hartă, forme de relief , punctele cardinale, orizont ), dar și cele legate de Munții Carpați( localizare ,
faună, izvoare, grupări).
Pentru a putea stabili exact pe harta României localizarea Munților Carpați elevii au nevoie de
cunoașterea mai multor noțiuni.
Punctele cardinale . Explicarea acestora a început prin raportare la poziția Soarelui. Am folosit
sala de clasă pentru a determina de unde Soarele răsare, unde acesta apune. Soarele răsare mereu
din aceeași parte a liniei orizontului, asociem acest proces cu începerea unei noi zi, cu variația
temperaturii până la ora prânzului, cu umbra mai lungă a obiectelor. Atunci când Soarele apune,
observăm că: acesta dispare încet, încet sub linia orizontului, n oapte își face apariția, temperatura
scade.
Componentele noțiunii de puncte cardinale( Nord -N, Sud -S, Est -E, Vest -V) îi vor ajuta pe elevi
în orientare, pentru a știi în orice situație unde sunt. Este suficentă cunoașterea unuia dintre cele
patru puncte c ardinale pentru a le afla și pe celela lte. Pentru o reprezentare vizuală a acestora, am
convenit notarea acestora astfel: unde agățăm harta în cui atribuim punctul cardinal Nord, unde se
termină aceasta atribuim Sudul, marginea unde avem Marea Neagra are a tribuit punctul Est, iar
celeilalte margini rămase atribuim ultimul punct cardinal, Vest.
N

V E

S

4

Munții Carpați îi localizăm în centrul țării, sub forma unui arc, cu vârful spre punctul cardinal Est ,
Carpații împărțindu -se în trei grupe: Carpații Orientali încep din Nordul țăr ii noastre și se întind
până la Valea Prahovei, Carpații Meridionali sunt paraleli cu Sudul Ro mâniei, se întind de la Valea
Prahovei până la culoar ul depresionar Cerna -Timiș -Bistra -Hațeg -Ștei-Orăștie(poziția geografică
la sud, adică meridionali ca poziți e) și Carpații Occidentali, occidentali ca poziție față de
Depresiunea colinară a Transilvani ei și se desfășoară între fluviul Dunărea și râurile Barcău și
Someș.

*imagine preluată de pe internet
Odată învățate punctele cardinale, noțiunile de plan și hartă trebuie a fi cunoscute. Mă folosesc
aici de ajutorul desenului planului clasei pentru a le clarifica proporțiile, unitățile de măsură, forma
obiectelor aflate în sala de curs.
Procesul desenării clasei a avut următoarele etape:
– Stabilirea convenției potrivit căreia, un pătrățel al foii pe care se va desena planul clasei
are 1m;
– Pe foaie notăm punctele cardinale pe care deja le cunoaștem;
– Toate obiectele pe care le găsim în sala de clasă le orientăm către punctele cardinale notate
anterior pe foaie;
– Elementele componente ale clasei ca: pereți, ferestre le, ușa, băncile, tabla de scris am
covenit că le reprezentăm prin figurile de mai jos:
Legendă:
a. Ușă;
b. Fetreastră;
c. Masă, bănci , tabla ;

5

d. Cuier simplu sau
dublu;
e. Pereți.

Pornind de la mic la mare, elevii au nevoie de mai multe elemente reprezentate prin semne
convenționale corespunzătoare.
Noțiunea de hartă implică utilizarea culorilor în reprezentarea planului țării , culori ca albastru
pentru ape, maro pentru munți, verde pentru pomi. Harta îi va ajuta sa cunoscă diferite zone ale
țării fără însă a le bate la picior, îi va ajuta la localizarea corectă a Munților Carpați.
Noțiunea de relief -o parte din formele de relief ale țării sunt cunoscute de către elevi încă din
prima clasă a cicl ului primar de învățământ, urmând, o dată cu trecerea dintr -o clasă în alta, să
adune noi și noi informații care să -i ajute pe aceștia în diferite situații.
Pornind de la c eea ce elevii deja știau, am consolidat aceste elemente de relief odată cu predarea
lecției Munții Carpați. Am folosit, pe lângă predarea clasică, și atlasul de geografie și documentare
referitoare la relieful munților pentru o mai bună înțelegere a notelor esențiale ale relieful ui
prezentat , fiind totodată o modalitate atractivă de învă țare. Cu ajutorul atlasului, elevii au
identificat principalele forme de relief ca: câmpii – desenate cu verde închis sau deschis în funcție
de altitudine, podușuri – desenate cu galben, munți – desenați cu maro închis sau deschis în funcție
de înălțimi, ape – desenate cu albastru. Cunoscând culorile cu care formele de relief sunt
reprezentate pe hartă, elevii recu nosc mai ușor formele de relief . În proiectul de cercetare se va
observa dacă utilizarea hărții și a documentarelor ajută într -adevăr elevii să rețin ă mai ușor
informațiile prezentate.
În timpul identificării formelor de relief cu ajutorul atlasului de geografie, elevii își aduceau aminte
de diverse excursii în care acești au fost, acum localizând exact locurile pe care le -au vizitat,
amintindu -și diversele forme de relief pe care le -au vazut, pe care acum știu cum să le identifice
pe hartă.

6
Extrapolând la Munții Carpați, se observă și pe harta României ca aceștia au două nuanțe de maro ,
nunță de maro mai închis se observă cel mai bine în grupa Carpaților Meridionali care are cele
mai mari altitudini, în timp ce, în celelalte două grupe ale Carpaților, aceștia sunt reprezentați cu
o nunță de maro deschis. Dintre cele trei ramuri ale Carpaților, Carpații Orientali ocupă mai mult
de jumătate din spațiul muntos, restul împărțindu -se între Carpații Meriodionali( 21%) și Carpații
Occidentali(24%).
Noțiunea de climă – o noțiune parțial dobândită în clasa I și a-II-a prin cunoașterea anotimpurilor –
vremea, precipitațiile, vânturile cara cteristice acestora. Acum, v or afla la scară mai mare
informații despre această noțiune. Elevii știu deja care sunt caracteristicile celor patru anotimpuri,
acum cu ajutorul exercițiului de amintire a excursiilor în care au fost, trebuie să noteze ce au
observat. Acest exercițiul este unul ajutător în predarea, explicarea și exemplificarea climei
Munților Carpați.
Datorită pozitiei lor geografice, Carpații au nuanțe climatice continentale -oceanice -polare -sudice.

*imagine preluată de pe internet

Îmbinarea acestora se face într -un sitem orografic cu variații mari de altitudine și de fragmenta re.

7

*imagine preluată de pe internet

Elevii se bazează acum și pe noțiunea deja învățată de relief pentru a caracteriza elementele
climatice după forma de relief.
Astfel:
– Temperatura aerului este mai scăzută în Munții Carpați, în depresiuni și mai ridicată în
câmpii; 2% din Carpați au valori medii anuale sub 00 C( lunile ianuarie – februarie sunt cele
mai reci, în timp ce lunile iulie -august sunt cele mai calde;
– Precipitațiile sunt mai bogate în Munții Carpați, mai reduse în podișuri și cele mai scăzute
în Câmpia Bărăganului.
– Vânturile locale : crivățul în Carpații Orientali – provoacă ger și îngheț, nemira – care se
extinde până în Depresiunea Brașov – provoacă scăderi bruște de temperatură și îngheț,
foehnul – generat pe versanții masivelor care domină spații depresionare și colinare
extracarpatice unde se produce o scădere rapidă a maselor de aer, brizele de munte – mai
ales vara, circulație locală produsă ziua între vatra depresiunilor sau a văi lor și culmile
înalte limitrofe.
Cunoașterea și a acestei noțiuni pe langă celelalte contribuie la dezvoltarea culturii generale ale
elevilor.

8
Noțiunea de hidrografie – pentru înțelegerea acestei noțiuni, este necesară prezentarea/amintirea
proces ului circuitului apei în natură pe care l -au avut prezentat la alte obiecte de studiu. Am folosit
și atlasul de geografie pentru localizarea rețelei hidrografice a Munților Carpați.

*imagine preluată de pe internet
Astfel, acest circuit descrie mișcarea apei la suprafața pămâ ntului, în atmosferă și sub pământ, apa
circulând în mod constant dintr -un loc în altul prin diferite procese ca: evaporare, condensare,
colectare și precipitații.
Evaporarea – căldura soarelui face ca apa de pe pământ( lacuri, mări, oceane, bălți ) să se ev aporeze,
vapori care se colectează în cer sub formă de nori.
Condensarea – Pe masură ce vaporii de apă din nori se răcesc, aceștia se transformă iar în apă.
Precipitațiile – se referă la toate formele sub care apa cade din cer( ploaie, zăpadă, lapoviță).
Colectarea – Apa căzută este colectată de oceane și lacuri.
Pe lângă cunoștiințele pe care elevii le au despre noțiunea de hidrografie, împreună cu observațiile
de-a lungul diverselor situații în care au fost puși să o studieze, acum pot localiza, înțelege, numi
mai ușor rețeaua de ape prezentată în cadrul lecției Munților Carpați.
În Munții Carpați își au izvorul mai multe râuri ale țării noastre, mai puțin fluviul Dunărea. Carpații
Orientali curpind Oltul, Mureșul, Siretul, Prutul, Bistrița, Ialomița șamd, Carpații Meridionali:

9
Dâmbovița, Argeșul, jiul, Cerna șamd, iar Carpații Occidentali: Barcăul, Crișul Negru și Alb,
Timișul șamd.
Potențialul hidroenergetic reprezentat de râuri este valorificat prin producția de energie electrică,
alimentarea cu apă.
Lacurile de origine glaciară sunt cele mai numeroase, cele mai cunoscute fiind: Bucura și Zănoaga –
din Munții Retezat, urmate de Bâlea și Capra – din Munții Făgăraș, Lala și Buhăescu – din Munții
Rodnei.
Lacurile artificial amenajate dețin cele mai mari volume de apă: complexele hidro -energetice
Porțile de Fier I și II, lacurile de pe Bistrița – Izvorul Muntelui, Vidraru – pe Argeș.

*imagine preluată de pe internet

10
Capitolul I I. METODE/ MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT UTILIZATE ÎN
ACTIVITATEA INSTRUCTIV EDUCATIVĂ LA LECȚIA MUNȚII CARPAȚI
Prin metode de predare înțelegem acele modalități/ căi/ instrumente folosite de către cadrul
didactic în predarea unei discipline prin care se realizează transferul de cunoștiinț e/ deprinderi de
la cadrul did actic la elev.
Ambele aspecte ale procesului de învățământ se concretizează prin fiecare metodă utilizată:
instrucția și educația. Astfel, prin aspectul instructiv se asigură însușirea/ deprinderea
cunoștiințelor despre Munții Carpați, dar și legătura dintre elementele de teori e și practică,
asigurându -se transfe rul de la particular la general; prin aspectul educativ, se asigură o serie de
activități de la conținutul lecțiilor, la insuflarea c ătre elevi a dorinței de cunoaștere a cât mai multor
informații.
Alegerea sau îmbinarea mai multor metode ține de opțiunea cadrului didactic în vederea atingerii
scopului urmărit, specificul lecției, dar și nivelul clasei.
Metodele au mai multe funcții:
 Instrumentală – metodele sunt folosite ca instrumente de intruire;
 Cognitivă – metodele devin obiecte de cunoaștere, dar și de achiziții pentru elevi;
 Formativă – metodele au rol în exersarea capacităților intelectuale, afective și volitive ale
elevului.
Scopul principal al metodelor este acela de a antrena elevul în acapararea/ utilizarea conceptelor/
noțiunilor referitoare la Munții Carpați, prin numeroase activități.
Clasificăm metodele astfel:
I. Metode vechi( tradiționale);
II. Metode noi( moderne).
În predare lecției numită Munții Carpați, este de preferat utilizarea îm binată a celor două metode
enunțate anterior, pentru o înțelegere cât mai bună a informațiilor expuse de către cadrul didcatic
și creșterea gradului de atractivitate al elevilor față de noțiunile expuse și față d e obiectul de studiu
în general, atractivita te care se va observa în modul în care și -a dezvoltat propria gândire, dar și în
acțiunile pe care le va întreprinde pentru protejarea mediului înconjurător.

11

Metode expozitive euristice
Aceste metode oferă informații, determinând urmărirea conținutului lo gic al informațiilor expuse.
Ele se desfășoară sub diverse forme ca: expunerea orală însoțită de explicațiile verbale,
convorbirile cadru didactic -elev sau invers, prelegerea școlară/ povestirea descriptivă.
a) Expunerea orală.
În cadrul acestei metode, cadrul didactic prezintă materia într -un mod sistematic, cursiv, bine
fundamentat, în timp ce cu ajutorul explicațiilor demonstrează cum, cu ajutorul manualului de
geografie, a hărții și a documentarelor geografice, elevii sunt captivați de acestea și reți n mai ușor
noțiunile expuse și sunt interesați de ceea ce le este prezentat.
Trebuie îmbinat stilul de predare în care cadrul didactic expune informația cu atragerea/ antrenarea
elevilor în descoperirea informațiilor ce se vor expune, îmbin are ce va avea c a rezultat un g rad
mai mare de reținere a celor prezentate, cât și deprinderea de a găsi și expune informații ajutătoare
pentru lecția predată .
Astfel, în ca drul lecției Munții Carpați, lecție de reactualizare a cunoștiințelor, am recapitulat ceea
ce elevi i își mai aducea u aminte legat de acești munți( localizare, formare, hidrografie , faună,
grupări , cum sunt colorați aceștia pe hartă ), apoi am împărțit o fișă de lucru care punea accent pe
câteva din noțiunile amintite – hidrografia , grupele de munți și culorile convenționale ale hărții .
Pentru rezolvarea acestei fișe de lucru, pe cei 30 de elevi i -am împărțit în grupe de câte cinci elevi,
apoi le -am explicat modul de completare a acestei fișe de lucru:
– Să coloreze conform culorilor convenționale for mele de relief întâlnite( munți, ape);
– Să denumească râurile întâlnite;
– Să denumească grupa de munți din care izvorăsc apele.
Prin rezolvarea/completarea acestei fișe am dorit să observ dacă își mai aduceau exact aminte de
cum sunt colorate pe hartă munții și apele, dacă mai țineau minte numele celor trei grupe de munți
și dacă mai localizau corect apele care izvorau din acești munți. Fișa de lucru prezentată este
expusă mai jos:

12

*imagine preluată
b) Expunerea sistematică.
În cadrul utilizării acestei metod e, cadrul didactic a expus conținutul lecției și apoi, în cazul în
care elevii aveau neclarități refe rioare la noțiunile expuse, și -a luat timp pentru lămurirea acestora.
Dintre formele pe care expunerea sistematică le îmbracă( descrierea , povestirea , prelegerea,
explicația, conversația), cu precădere se folosește explicația.
c) Explicația.
Această formă de expunere sistematică domină procesul de instruire, elementele explicative fiind
caracteristice atingerii unor obiective de referință – formarea de depri nderi și abilități practice de
utilizare a noțiunilor referitoare la Munții Carpați, oferind o notă accentuată de adaptabilitate prin
alternarea ex punerii cu demonstrația practică , elevii devenind activi, fiind scoși din starea de
pasivitate.
Expunerea ace stei noțiuni trebuie să fie în permanență controlată, observându -se gradul de
receptivitate al clasei – mimica elevilor, satisfacția înțelegerii lecției expuse, ori neliniștea elevilor
în cazul în care nu au înțeles ceva – prin întrebări, prin repetiția anum itor noțiuni, prin explicații
suplimentare și/sau prin analogii cu alte noțiuni cunoscute. Cadrul didactic trebuie să proiectez e
lecția astfel încât elevii, cu mijloacele lor de gândire, să o înțeleagă; accentul trebuie pus pe
raționament, prin argumentări , prin scoaterea în evidență a modului în care trebuie să gândească.

13
În timpul predării lecției Munții Carpați, le -am explicat elevilor noțiunea de relief pe care o
expuneam și în paralel, am deschis atlasul de geografie pentru vizualizarea acestora și am
evidențiat pe harta României unde sunt pozițion ați. În acest fel, toți elevii cu diferite modalități de
acaparare a informațiilor erau vizați – cei ce asociază mai ușor informațiile pe care le aud cu
arătarea acestora pe hartă, cei ce rețin mai ușor atunci când deschid și încercuiesc cu mâna formele
de relief prezentate.
Atât expunerea, cât și explicația apelează la procedeul inductiv și deductiv al comparației,
analogiei și al analizei de tip cauză -efect.
d) Povestirea
O altă formă de expunere sistematică folosită în procesul de instruire prin care sunt relatate fapte,
întâmplări și cu care elevii își pot îmbogăți vocabularul, dar și fixa mai ușor noțiunile expuse.
Totodată, povestirea are rolul de a -i face pe elevi să -și folosească imaginația, să le stârn ească
curiozitatea pentru lecția prezentată și de a-i menține focusați pe cele prezentate.
În cadrul lecției Munții Carpați, în limita timpului disponibil, le-am citit elevilor din basmul cult
intitulat Împăratul Alb. Povestea munților Carpați scris de Gab riel Herea. În cadru l acestui basm,
ne este înfățișată confruntarea dintre armatele Țării de Sus, conduse de Împăratul Alb și armatele
întunericului, conduse de Împăratul Negru si Împăratul Vulcan.
Dupa terminarea acestui basm, am observat că elevii erau c aptivați și dornici de mai multe astfe l
de povestiri, iar pentru a -i ține captivați, drept temă pentru acasă au avut să citească o povestire
despre Munții Carpați pe care în lecția următoare să o expună celorlalți colegi.

METODE C0NVERSATIVE

a) Conversația.
Metoda conversației se referă la dialogul dintre profesor -elev și se stimulează gândirea elevilor cu
scopul însușirii, fixării, sistematizării cunoștiințelor, în vederea stabilirii spiritului de echipă . Se
asigură astfel participarea activă a elevilor, ca drul didactic putând în orice moment al lecției să
adreseze întrebări. Conversația implică anumite reguli constructive care să amplifice și să
consolideze procesul didactic.
Conversația îmbracă mai multe forme în funcție de numărul de persoane:

14
– Indivi duală – profesor – elev;
– Colectivă/frontală – cadrul didactic adresează întrebări întregii clase de elevi;
Iar după obiectivele urmărite putem avea:
– Conversație introductivă – atunci când se dorește captarea atenției elevilor și reactualizării
cunoștiințelor;
– Conv ersație expozitivă – atunci când prezentăm o lecție nouă;
– Conversație recapitulativă – atunci când scopul este de a recapitula informațiile prezentate
anterior;
– Conversație evaluativă – atunci când cadrul didactic o utilizează în timpul procesului de
verifica re/ evaluare a cunoștiințelor;
– Conversație dezvoltată – atunci când un nou subiect este prezentat.
În cadrul lecției Munții Carpați, o serie de întrebări au fost adresate de către cadrul didactic
elevilor:
 De ce Carpații Meridionali au cele mai mari altitudini?
 Ce tip de faună găsim în cele trei grupe ale Munților Carpați?
 Ce resurse dețin acești munți?
Răspunsurile la întrebările adresate trebuie să fie, pe lângă corecte și complete , și exprimate într –
o manieră ușoară de înțeles de către elevi .
b) Comparația.
Metodă intens utilizată în cadrul predării lecției Munții Carpați care ajută elevii să: stalilească
asemănări și deosebiri între cele trei mari grup de munți, definească elemente de faună și floră ,
dar și resurse specifice fiecărei grupe de mun ți, numească vârfurile cele mai înalte ale munților.
Comparația ajută la corelarea informațiilor din diferite capitole, subcapitole, teme. Ca exemplu,
am comparat cele trei grupe principale ale Munților Carpați după: așezare, modul de formare,
faună, floră , resurse deținute, altitudini maxime.
Pe tablă am desenat un dreptunghi cu șase coloane, fiecare coloană având ca titlu cele enu nțate
mai sus. Apoi, cu ajutorul întrebărilor adresate către elevi și a răspunsurilor date de către aceștia
am populat acest dr eptunghi. Elevii au desenat și ei acest dreptunghi pe o coală de hârtie, pe lățime,
pentru o mai bună înțelegere a celor notate la tablă.

15
METODE BAZATE PENTRU UTILIZAREA TEXTULUI SCRIS
a) Manualul de geografie.
Manualul este folosit atât de cadrul didactic, cât și de elev. Acesta trebuie să conțină lecții bine
structurate, să fie așezate într -o manieră atractică pentru elevi( cu grafice, imagini) și să definească
termenii noi pe care le expune pentru o mai bună d eprindere a informațiilor.
De asemenea, manualul trebuie să facă trimiteri elevilor către alte surse de informații ca: atlas,
hartă, culegere de exerciții.
Acesta este folosit de elevi pentru a aprofunda noțiunile expuse de către cadrul didactic, pentru
analiza informațiilor principale și pentru a -l face pe elev să participe activ la lecție.
b) Munca individuală.
Elevii trebuie să depună un efort suplimentar acasă pentru fixarea informațiilor pe care cadrul
didactic le expune în clasă. Astfel, elevii trebuie să:
– Citească lecția din manualul de geografie aferent lecției predate;
– Citească notițele pe care le -au luat în clasă;
– Deschidă atlasul de geografie pentru a vizualiza unde sunt localizați munții;
– Completeze tema pentru acasă.
c) Lucrul cu harta.
În cazul pre dării Munților Carpați, este imperios necesară utilizarea hărții geografice. Harta are
rolul de a consolida informațiile prezentate, de a le reprezenta, de a le recunoaște conform
semnelor convenționale.
Cadrul didactic are datoria a de -i face pe elevi să descifreze harta, să o citească și să o interpreteze
și utilizeze în activitatea lor. Cunoștiințele referioare la Munții Carpați nu pot separate de
cunoștiințele despre hartă( culorile/ semnele convenționale, liniile). Elevilor le este explicat faptul
că noțiunile/ obiectele sunt redate pe hartă cu ajutorul semnelor și a culorilor convenționale(
albastru -pentru ape, maro închis – pentru munții cu altitudini mari șamd).
Am utilizat harta drept fișă de lucru pentru a desena, localiza diferite noțiuni ca: munț ii, apele de
către elevi și astefel să -și înșusească mai bine noțiunile prezentate.
Totodată, harta ajută elevii să proceseze informațiile, nu să le memoreze pentru ca mai apoi să le
uite.

16
Capitolul III. Proiect de cercetare
1. Ipoteza de lucru
Pentru elaborarea lucrarii prezente, am luat ca punct de pornire influenț a mijloace lor de
învățămâ nt(alternative) . Consider că ne aflam în stadiul în care informația se poate transmite către
elevi ș i prin alte căi decât prin utilizarea manualu lui, astfel facilitându -se modul de transmitere a
acesteia și ducând la un grad mai mare de reț inere a con ținutului.
Pentru c a acest proces de transmitere să ne aducă un maxim de bene ficii, cadrul didactic trebu ie
în permanență să urmarească și să se pună la curent cu noile metode , el fiind opearatorul ce pune
în contact elevul cu informaț ia.
Acest proces are drept obiectiv principal validarea ipotez ei conform că reia u tilizarea metodelor
alternative în predarea lecțiilor va conduce la creș terea volumului de informa ții reț inut de c ătre
elevi, prin modul de p rezentare al informațiil or și prin atragerea elevilor că tre activitatea de
învăț are.
2. Obiectivele cercetă rii
În relație cu ipoteza formulată, mi -am stabilit urmă toarele obiective:
– Să aleg un sistem de metode în funcț ie de profilul psihologic al clasei;
– Să realizez conexiuni intra ș i interdisciplinare;
– Să utilizez noi le tehnologii pentru aranjarea și transmiterea informaț iilor;
– Să utilizez atât calea clasică, c ât și cea modernă de predare a informaț iei;
– Să crească notele acestora ca urmare a me todelor de prezentare a informaț iilor folosite ;
– Să cunoască grupele prin cipale ale Munților Carpați, lă rgind astfel sfera cunos tiințelor
legate de relieful Româ niei;
– Să devină patrioți prin cunoașterea particularităților țării în care tră iesc;
– Să protejeze natura prin ocrotirea ei.
3. Descrierea metodologiei cercetă rii
Școala Generala Nr. 102, G-ral Eremia Grigorescu, Bucureș ti, la clasa a -IV-a este locul unde s -a
desfăș urat cercetarea.
Perioada cercetă rii: anul ș colar 2018 -2019 .
Cercetarea s -a desfaș urat pe mai multe etape, astfel:
– Etapa de constatare s -a desfașurat î n primel e luni ale anului ș colar( sep. -oct.);

17
– Etapa continuă s -a derulat pe parcursul mai multor luni(noi. – mar.);
– Etapa finala s -a încheiat la finalul lunii mai.
Cercetarea a vizat disciplina Geografie , predată la clasa a -IV-a.
În momentul alegerii eș antionul de participanti, m -am g hidat dupa principiul omogenității în raport
cu clasa exp erimentală, astfel: eș antionul de con trol este clasa a -IV-a C, iar eș antionul
experimental este clasa a -IV-a B.
Cele doua clase alese se aseamănă din mai multe puncte de vedere : după gradul de pregătire, după
posibilitățile intelectuale, dar și materiale ale elevilor și ale părinț ilor acestora. Fiecarei clase i s-
au expus si evaluat aceleaș i obiective.
Experimentul s -a real izat pe clasa a -IV-a B compusă din 30 elevi – 17 fete și 13 băieț i.

Grafic1. Clasa experimentală, compoziție, date prelucrate de că tre mine.

Elevii din c lasa experimentală la car e s-a realizat cercetarea sunt în aceeași formulă din clasa I.
Elevii clasei a-IV-a B sunt omogeni ca varstă, posibilităț i intelectuale, posibilități materiale ale
părinților; toți provin din mediul urban și au aceeași naț ionalitate. Sunt foarte uniț i, în momentul
în care sunt puși să rezolve anumite sarcini aceștia cooperează pentru a duce la bun sfârș it sarcinile
alocâte. Se pune ac cent pe tratarea grupului, dar ș i a individului.
În cadrul cercetă rii, am utili zat resursele următoare : 13, 43%
17, 57%Clasa a -IV-a B ( clasa experiment)
Baieti Fete

18
a) Documente curriculare:
– Geografie -Manual pentru clasa a -IV-a, autori: Manuela Popescu, Ștefan Pacearcă ;
– Programa școlară la disciplina Geografie pentru clasa a -IV-a;
– Ghidul metodologic de apl icare a Programei de Geografie î n ciclul primar;
– Metodica predării Geografiei î n ciclul primar.
b) Documente geografice;
c) Alte materiale:
– Atlasul de Geografie;
– Documentare;
– Fișe de lucru ;
– Calculatorul ș i videoproiectorul.
d) Instrumentele de cercetare – testul pedagogic de cunoștiinț e.
Caracterul cercetării întreprinse a fo st al unui experiment didactic în cadrul căruia mi -am propus
îmbunătățirea parcursului de învățare. Am emis o ipoteză și am iniț iat un demers formativ cu
elevii, fie pentru validarea sau invalidarea ipotezei formulate.
Etapele pr in care s -a desfașurat cercetarea sunt descrise după cum urmează :
 În etapa cu caracter constatativ, numită ș i etapa pre-experimentală, am apli cât testul
inițial pentru a stabili nivelul general al elevilor, implicit și structura valorică atât
pentru clasa experimentală, cât ș i pentru cea de control.
 În etapa următoare , etapa experimentală , am proiectat ș i introdus diferite metode
alternative de predare la clasa experimentală , iar la clasa de control am desfașurat
procesul instructiv în modul obiș nuit. Metodele alternative la cl asa experiment le -am
folosit atât pentru înțelegerea mai ușoară de către elevi a noțiunilor predate, cât ș i
pentru dep rinderea unor tehnici de lucru ș i utilizare a acestora î n rezolvarea diferitelor
sarcini atribuite. În metodele folosite, cât și î n testele de evaluare , am avut în vedere
aceleaș i obiective.
 În etapa de control , am apli cat celor două clase un test final pentru a evalua noțiunile
învățate.
 În etapa de analiză și interpretare a rezultatelor, am analizat datele și info rmațiile pe
care le -am obținut în urma cercetării.
Punctul zero al învățării disciplinei Geografia Romaniei î n ultima clas ă din ciclul primar îl
reprezintă recapitularea cunoștiinț elor referitoare la localizarea Munților Carpaț i.

19
Lecțiile de recapitulare de la începutul anului ș colar au scopul împrospătării i nformațiilor deț inute
de către elevi prin parcurgerea materiei în anii anteriori, formând fundația pentru noile i nformații
despre Munții Carpați . Se va prezenta și utiliza harta României pentru idenfic area mai ușoară a
acestor formaț iuni.
4. Metode de cercetare
În timpul orelor am utilizat metoda problematizării, dar ș i metoda o bservaț iei.
Lecțiile se desfasoară urmând un orar și o succesiune de activităț i. Lecția este activitatea elevilor
sub îndrumarea profesorului în vederea acumulării cunoștiințelor și formă rii deprinderilor
prevazute de programa școlară î ntr-un timp determinat. În cadrul lec ției se realizează interacțiunea
optimă între factorii și resursele de învățămâ nt.
Pentru predarea noț iunilor referitoare la Munții Carpați am utilizat următoare le:
 Manualul de Geografie;
 Harta geografică ;
 Documentare;
 Studiul individual;
 Prezentari PowerPoint;
 Fișe de lucru;
 Calculatorul și videoproiectorul.
Utilizarea hărtii geografice, însoțită de documentarele referitoare la Munții Carpați , prezentă rile
PPT și fișele de lucru au ajutat elevii să înțeleagă mai bine informația transmisă .
Metodele de cercetare folosite au fost cele ce urmează :
1. Metoda observaț iei, metodă care mi-a oferit date concrete despre posibilităț ile reale ale
elevilor de a sintetiza informaț iilor primite. Totodată, cu ajutorul observației, am surprins
și modul în care elevii învață, cum asimilează informaț ia, dar și cum profesorii își
adaptează stilul de predare în funcție de elevii participanți la oră .
Tot cu ajutorul acestei metode a m notat atitudinea elevilor față de ceilalți colegi și față de
sarcininile/temele date de către profesor; modul în care se organiz ează pentru rezolvarea
în echipă a diferitelor activități de la clasă, dar și gradul de eficiență al structurării
informaț iilor.

20
2. Metoda cercetării documentelor ș colare mi-a oferit date valoroase pentru a putea desfăș ura
experiment ul în condiț ii optime. Aici am analizat de la Curriculumul Național destinat
învățământului primar până la diverse proiecte de lecție( fișe de lucru, manuale ș amd).
3. Metoda interviului a fost apli cată elevilor din c lasa unde am desfașurat experiementul, dar
și celo rlați învăță tori ai școlii în care am desfașurat experimentul. În cabinetul de
psihologie al ș colii s-au desfașurat interviurile î ntrucât acesta mi s -a părut locul cel mai
potrivit pentru această operațiune: departe de ochii celorlalți colegi ș i de influența acestor a;
este un loc liniștit și în care riscul de a fi întrerupți era minim; avea o atmosferă primitoare
care împingea elevul să se destindă și să răspundă sincer întrebă rilor adresate. În acest loc,
elevii au răspuns la î ntrebari legate de părerea acestora legată de metodele a lternative de
predare a informaț iilor legate de Munții Carpați , privind motivaț ia lor de a partici pa activ
la orele de Geografie și cum vad ei lucrul în echipă î n rezolvarea fișelor de lucru sau a altor
activităț i desfă șurate î n timpul orelor.
4. Ultima metodă folosit ă este cea a testului , utilizată în toate etapele cercetării . În etapa pre –
experimentală , testul l -am folosit pentr u a determina nivelul cunostiinț elor din anii
anteriori al tuturor elevilor; î n etapa experimentul ui, testul a avut scopul examinării
informațiilor primite î n vederea atingerii obiectivelor propuse și în etapa finală, testul a
avut rolul validă rii obiectivelor cercetării .
5. Cercetarea propriu -zisă
a) In etapa pre -experimentala, am apli cat ambelor clase testul inț ial.
Testul iniț ial a fo st apli cat elevilor î n sala lor de clasa, pe videoproiector, cu ajutorul cal culatorului
din dotarea sălii de clasă . Intenția a fost să observ reacț ia acestor a la acest tip de test: cu proiectarea
întrebă rilor care să î i ajute atât în ale gerea ră spunsului corect, cu vizualizarea tuturor întrebărilor
pe ecran , cât și prin scurtarea timpului de răspuns la aceste î ntreb ări( numai prin notarea itemului
și a variantei de răspuns corespunză toare) .
Avantajul utiliz ării tehnologiei în predarea lecțiilor este acela că ajută să proiectezi rapid orice
informație legată de un anume subiect, poț i prezent a elevilor documentare care să îi ajute î n fixarea
mai rapid ă și de lungă durată a informațiilor, în acest fel se stârnește rapid curiozitatea prin d iverse
imagini.
Exist ă și un dezavantaj al utilizării tehnologiei, acela că elevul este atras mai mult de folosirea
computerului î n detrimentul manualelor sau a fișelor de lu cru individuale, acest lucru avâ nd mai

21
multe efecte negative: vedere slabită, comu nicare defectuoasă cu cei din jurul său, greș eli de
scriere.
În clasa experimentală, profesorul se așează la catedră și apoi face prezența elevilor pentru a vedea
dacă sunt sau nu elevi absenți. După prezență , acesta le spune copiilor să pregătească o foaie de
hârtie pentru a răspunde întrebă rilor pe car e le va a fișa pe videoproiector, le expli că care este
modul în care se va răspunde ( notarea numărului aferent fiecarei întrebări proiectate, urmat de
răspunsul aferent) și toate detaliile de natură orga nizatorică ( notarea numel ui și a prenumelui
fiecărui elev, data calendaristică ș i clasa din care fac parte) . Profesorul proiectează întrebările, iar
elevii încep să răspundă la întrebări. Timpul de desfăș urare al testului este de 3 0 minute. *Testul
inițial se găseș te la Anexe.
În cele 10 minute rămase până la finalul orei, elevii își comunică î ntre ei la câte itemuri au răspuns
în timp ce cadrul didactic notează pe tablă ră spunsurile corecte.
În clasa de control, testul inițial este printat și împărțit elevilor, după ce î n prealabil, le -au fost
expli cate regulile de ră spundere la itemuri, timpul efectiv de lucru.
Astfel, după aplicarea testului, am centralizat situaț ia califi cativelor obț inute de cître elevi, situație
prezentată î n tabelul și î n graficul urmă tor:
Tabel 1. Califi cativele obținute în urma aplicării testării iniț iale
Total
elevi
clasă Califi cativ obț inut
I S B FB
Clasă experiment 30 0 4 5 21
Clasă de control 30 0 5 8 17

22

Grafic 2. Califi câtivele obtinute in urma testarii initiale, prelucrare date proprii
Analizâ nd datele obținute, se observă că î n clasa experiment, 70% din elevi au obț inut califi cativul
FB, restul de 30% împărțindu -se în: 16.6% obținâ nd califi cativul B și 13.3% obținâ nd califi cativul
S. Niciun ele v nu a obț inut cali ficativul I.
În comparaț ie cu clasa de contro l unde 56.6% dintre elevi au obț inut califi cativul FB, 26.6%
califi cativul B, 16.6% califi cativul S ș i 0% califi cativul I, se poate concluziona că folosirea
instrumentelor informatice din dotarea sălii de clasă a dus la un randament mai mare al elevilor
din clasa unde acestea s -au folosit, compar ativ cu elevii unde testarea inițială s-a desfașurat în
maniera clasică , cu printarea testului.
Totusi, trebuie să atribuim ș i o parte studiului individual al fie carui elev , pe langă folosirea acestor
metode.
b) În etapa experimentală , pe langă metoda activă de pre dare-învăț are, am folosit și metoda
observaț iei.
Pentru a urmari elevii î n timpul orei de Geografie, lecția a fost predată cu ajutorul prezentă rii
PowerPoint.
Astfel, la ora de Geografie desfașurată la clasa experiment, informaț iile ce trebuiau prezentate
elevilor referitoare la Munții Carpați s-au transmis cu ajutorul prezentă rii PowerPoint, a
documentarelor pe aceeași temă, a calculatorului ș i a videoproiectorului și a fișelor de lucru.
0%20%40%60%80%100%
I S B FB04521
05817Calificativele ob ținute în urma test ării ini țiale
Clasa experiment Clasa de control

23
Pentru pregatire a acestei prezentă ri, am urmat mai multe etape:
 Am decis să utilizez acest mod de predare;
 Mi-am facut un plan al prezentă rii;
 Am colectat informaț iile/date le necesare prezentă rii;
 Am structurat prezentarea astfel î ncât să fie ușor de înțeles, să ofere toa te informaț iile
ce trebuiau transmise, să se încadreze î n timpul alo cat, dar să fie și atractivă pentru a
le capta atenț ia elevilor.

24

În cele 20 minute rămase până la finalul orei, am prezentat un documentar scurt elevilor pentru
fixarea informațiilor și am rezolvat împreună cu aceștia fișa de lucru pe care o aveam pregătită
pentru această lecție.

25
Motivele pentru care am ales să predau lecția cu ajutorul prezentă rii PowerPoint sunt următoare le:
 Informația se poate prezenta î ntr-un mod atractiv pentru elevi;
 Grafica și imaginile captează atenț ia elevilor pentru mai mult timp;
 Informaț iile sunt prezentate dinam ic, adaptate la nivelul de pregă tire al clasei;
 Se economisește timp, permițând cadrului didactic să țină clasa sub control.
S-a constat că învăț area prin metode clasice este uneori gre oaie, fara rezultate prea bune ș i, de cele
mai multe ori, se consumă mult timp atunci când se doreș te atingerea unu i nivel acceptabil al
performanței ș colare.
De a ceea, acolo unde dotarea tehnică a școlii face posibilă includerea frecventă î n procesul
educațional a prezentă rilor interactive create cu ajutorul apli catiei Microsoft Office PowerPoint,
se poate pune o presiune tot mai mare pe instruirea asistată de calculator prin folosirea acestor
prezentă ri.
Pentru generațiile noi de elevi, obișnuiți deja cu avalanșa de informaț ii multimedia, concept ul de
asistare a procesului de învățămâ nt cu calculatorul a devenit o cerință intrinsecă . Astfel,
calculatorul a fost și este perceput de la jucărie, la unealtă, dar și resursă de informaț ii nelimitate.
Aplicația PowerPoint este î n mod deosebit destinată pentru elaborarea de prezent ări- o succesiune
de ecrane informaționale unde conținutul, design -ul și forma de prezentare sunt programate de
către autor.
Această aplicație este populară din mai multe motive:
 Aplicația posedă numeroase mijloace de a crea rapid ceva nou;
 Prezentă rile PowerP oint sunt foarte atractive, fiind pe placul elevilor;
 Elevii sunt obițnuiti să lucreze î n acest mediu;
 Dă posibilitatea cadrului didactiv să observe elevii în timpul prezentării;
 Elevii sunt mai concentrați pe înțelegerea informaț iilor prezentate, de cât pe transcrierea
acestora î n caiete ;
 Este deseori însoțită și de filme/documentare ajută toare ;
 Interesul pentru disciplină crește pe masură ce se alternează metodele de predare ;
 Crește nivelul de însușire al cunosț iințelor și de atingerea obiectivelor propuse.
Eficien a alegerii acestei metode se va vedea dupa testul final apli cat elevilor.

26
Ora de Geografie de la clasa de control s -a desfă șurat utilizând metoda tradițională .Am ales să
predau lecția î n acest mod pentru a valida ipoteza cercetării enunț ate mai sus.
Cadrul didactic intră în clasă, face prezenț a elevilor pentru a vedea daca toți elevii sunt prezenți,
apoi anunță modul î n care se va desfășura ora de astă zi.
Elevii îș i deschid caietele de geografie, își notează titulul lecț iei notat de către profesor pe tablă,
apoi sunt atenți la informaț iile prezentate. Pe langă caietele de geografie, elevii își mai deschid ș i
Atlasele de Geografie la pagina dedi cată Munților Carpaț i. La finalul lecției, elevilor li s -au
împărțit fiș e de lucr u. Pentru rezolvarea acestor fișe de lucru, elevii au fost împărțiți î n grupe de
câte cinci elevi, după ce fiecare elev a ales un numar de la 1 la 30, numerel e reprezentau ordinea
elevilor î n catalog. Timpul de lucru a fost de 15 minute , cine ră spundea cel mai repede la câte un
exercițiu, ridica mâna și primea câte o liniuță, caș tiga echipa care aduna cele mai multe liniuț e.
Fiecare echipă avea desemnat un lider care ridica mâna atunci câ nd echipa n ota ră spunsul pe foaie.
În acest mod de lucru, l ucrul în echipă , elevii erau motivați să acceseze informațiile deținute, să le
noteze pe foaia de lucru cât mai rapid; fiind într -o competiție, era antrenați să lucreze în echipă,
să se ajute, să noteze ră spunsurile î ntr-un timp scurt , așa informațiile fixandu -se mai rapid și mai
bine în memorie motivați fiind de câș tig, prezentarea echipei timp de o săptămână la panoul de
onoare al clasei.
*Proiectul de lecț ie integral aferent orei se găseș te la sectiunea Anexa , alături de fiș a de lucru .
Caracteristicile metodei tradiț ionale sunt:
 Pune accent pe însuțirea conținutului și vizează în principal latura inf ormativă a
educației;
 Este centrată pe activitatea de predare a profesorului, a stfel comunicarea este
unidirecțională ;
 Este predominant comu nicativă;
 Evaluarea este de fapt o re producere a cunoștiințelor dobândite în urma predă rii;
 Au un caracter formal;
 Relaț ia profesor -elev este autocratică, disciplina școlară fiind impusă ;
 Generează pasivitate din partea elevilor.
Pe parcursul ambelor ore d e Geografie desfașurat e la ambele cl ase aflate î n experiment am apli cat
și metoda observaț iei.

27
Aceasta este metoda care stă la baza oricarui experiment. Astfel, observația este un act de urmărire
și de descriere sistematică a comportamentului ș i evenimentelor studiate ce au loc î n mediul social
natural.
Printre scopurile observației se numară comportamentul elevilor în rezolvarea fișelor de lucru î n
echipe de câte cinci participanț i. Timpul destinat observă rii este de 10 minute, alo cat fiecarei clas e
analizate.
!! Ambele clase au avut spre re zolvare aceeași fișă de lucru cu aceleași întrebări, diferența a fost
dată de modul de predare a informațiilor necesare rezolvă rii acesteia !!
Acțiunile pe care le -am întreprins:
 Am urmărit exact modul în care elevii reacționează la forma de prezentare a in formați ilor;
 Am notat felul în care elevii reacționează la fisele de lucru propuse spre rezolvare;
 Am surprins felul î n care elevii se comportă la diferite recompense pe care le vor primi
dupa rezolvarea sarc inilor date;
 Am consemnat modul de lucru al ele vilor, cum își alocă sarcinile pe care le au de rezolvat
atunci când lucrează în echipă, dar și modul în care se impulsionează ca să finalizeze corect
sarcinile î n cel mai scurt timp.
Forma de eș antionare stratifi cată focalizată pe scopul cercetării utiliz ate a fost eș antionarea pe
grupuri omogene. S -a constituit câte un grup omogen, apoi datele frunizate de către ambele grupuri
s-au comparat.
Din punct de vedere al gradului de implicare a cercetătorului în viața grupului studiat, am luat
parte la evenimente ca participant, asumâ ndu-mi rolul de actor central( am observat elevii din
postura de antrenor).
Observațiile au fost notate pe hârtie, vizâ nd: sar cinile efectuate de grup, cine î mparte sarcinile,
cum se alege liderul grupului, cum se motivează .
Observarea a fost una calitativ ă, fără a avea o grilă de observaț ie.
Centralizarea comportamentului elevilor impli cați este detaliată mai jos.
Clasa experiment:
Nr. crt Indicatori Descriere indi catori Număr
respondenț i
1 Cooperare Cum se manifestă față de coechipieri i lor. 9

28
2 Seriozitate Cât de repede apelează la informaț iile prezentate
pentru rezolvarea sarcinilor. 10
3 Implicare Cum se atribuiesc sarcinile propuse spre rezolvare. 9
4 Dezinteres Sunt pasivi/nu sunt motivati de recompensă . 2
Tabel 2. Centralizare a indicatorilor observați î n clasa experiment
Dintr -un eșantion de 30 elevi observați, numărul celor care se implică, cooperează și duc la
îndeplinirea sarcinilor alo cate este de 28 de el evi, numai doi elevi sunt lipsiți de interes față de
activitatea propusă .
Clasa de control:
Nr. crt Indicatori Descriere indi catori Numar
respondenț i
1 Cooperare Cum se manifestă față de coechipieri i lor. 12
2 Seriozitate Cât de repede apelează la inform ațiile prezentate
pentru rezolvarea sarcinilor. 4
3 Implicare Cum se atribuiesc sarcinile propuse spre rezolvare. 8
4 Dezinteres Sunt pasivi/nu sunt motivați de recompensă . 6
Tabel 3. Centralizare a indicatorilor observați î n clasa de control
Din eș antionul pus sub observație de 30 elevi, numărul elevilor dezinteresați față de activitatea
propusă se ridică la 6 elevi, 4 elevi utilizează informațiile prezentate î ntr-un timp scurt, 8 dintre
aceșt ia nu se hotărăsc rapid la ce întrebări să se răspundă de fiecare coechipier și 12 elevi
cooperează î ntre ei.
Analizâ nd comp arativ datele colectate, observăm că numarul elevilor dezinteresați de activitatea
propusă este mai mic î n cazul c lasei experime ntale față de clasa de control. La indi catorul de
implicare, tot clasa experimentală se situează mai bine cu un numar de 9 elevi față de 8 elevi
aparținâ nd clasei de control. Referitor la cât se serios s -au impli cat în activitatea propusă, 2.5 ori
mai mulț i elevi din clasa de experiment față de clasa de control s -au impli cat și la ultimul indi cator
analizat, cel de cooperare, cu 3 elevi mai mult de cât la clasa de experiment s -au evidenți at.
Până acum, din analiza rezultatelor obț inute, putem concluziona că , prez entarea PowerPoint a dus
la creș terea entuziasmului el evilor față de activitatea propusă după prezentarea acestei a,
comparativ cu predarea tradițională .
Raportarea procentuală a rezultatelor fiind următoare a:

29

Grafic 3. Analiza comparativă clasa experiment vs. clasa de control
c) În etapa finală , celor doua clase li s-au apli cat testul final în doua modalităț i diferite.
Astfel, î n clasa experiment, testul a fost apli cat în sala de informatică a școlii, fiecare elev
răspunzând pe calculator la întrebările afișate, în timp ce î n clasa de control, testul final a fost
aplicat în varianta tradițională ( testul fiind distribuit sub formă printat ă elevilor spre rezolvare).
!! Testul a avut acelea și întrebări cu acelaș i grad de dificultate pentru ambele clase supuse
cercetării , diferând numai forma de ră spuns la acesta !!
Am ales acest mod de aplicar e a testului final pentru a susține ipoteza formulată la î nceputul
cercetării , aceea că utilizarea metodelor alterntive de predare va co nduce la un grad mai mare de
reținere a informaț iilor prezentate.
*Testul final se găseș te la secț iunea Anexa.
d) Anali za rezultatelor cercetării
În urma corectă rii testelor finale date de către elevii participanti la experiment, am expus
următoare a situaț ie.
Total
elevi
clasă Califi cativ obț inut
I S B FB
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%CooperareSeriozitateImplicareDezinteres
91092
12486Clasa experiment vs Clasa de control
Nr respondenti cls. Experiment Nr respondenti cls. De control

30
Clasă
experiment 30 1 2 4 23
Clasă de
control 30 3 4 8 15
Tabel 4. Situație comparativă a califi cativelor obț inute
Din tabelul se mai sus, se poate observa că un numar de 23 elevi din clasa experiment față de 15
elevi din clasa de control au obț inut califi cativul maxim, 4 elevi față de cei 8 e levi din clasa de
control au obț inut califi cativul B, 4 e levi din clasa de control au obț inut califi cativul S față de 2
elevi din clasa experiment și nu în ultimul râ nd, avem un total de 4 elevi care au obț inut
califi cativul I, unul din clasa experiment și trei din clasa de control.
Raportându -mă la câți elevi au obț inut califi cativul maxim, pot afirma că, metoda de predarea
aleasă a avut un rol major în ponderea elevilor ce au obț inut acest califi cativ, concluzionând că
prezentarea PowerPoint ș i-a atins obiectivul.
Însa, pe langă metoda de predare aleasă de către cadrul didactic și alți factori trebuie atribuiți
elevilor ce au obț inut acest califi cativ și nu numai, factori ca: pasiunea pentru domeniul prezentat,
timpul a locat studiului individual , capacitatea de învățare a fiecarui elev î n parte , dorința de a
obține califi cativul maxim sau pur și simplu faptul că materia a fost prezentată î ntr-o maniera pe
care elevul a gă sit-o greu de digerat.
De asemenea, poate interven i efectul halo prin supra -aprecierea rezu ltatelor unor elevi sub
influenț a imp resiei generale bune despre aceștia datorită căruia î i sunt trecute cu vederea unele
greșeli; efectul de anticipație prin faptul că aprecierea rezultatelor u nor elevi este putern ic
influențată de parerea nefavorabilă a edu catorului . Factorii enumerați fiind surprinși în evoluț iile
de mai jos .

0 5 10 15 20 25ISBFB
04521
12423Evolu ție calificative clasa experiment
testare finala testare initiala

31
Grafic 4. Evoluț ie califi cative clasa experiment

Grafic 5. Evoluț ie califi cative clasa experiment
6. Concluziile cercetării
La finalul cercetării se desprind următoare le concluzii:
 Metoda de predare alternativă are un impact puternic asupra informațiilor reț inute de către
elevi;
 Lecția predată cu ajutorul prezentării PowerPoint este înțeleasă mai uș or de către elevi;
 Elevii au atenția captată cu ajutorul prezentă rii PPT;
 Utilizî nd, pe lang ă prezentarea PPT ș i documentare/film e pe subiectul predat, elevii își
fixează mai bine informația prezentată ;
 Utilizând calculatorul atât î n predare, cât și în evaluarea cunoștiinț elor, elevii sunt ma i
entuziasmaț i;
 S-a observat că, după predarea cu ajutorul prezentă rii PPT, elevii au fost mai receptivi la
rezolvarea fiș ei de lucru propus ă și au avut un grad de implicare mai mare;
 Metoda trad ițională de predare este unori greoaie;
 Pentru a fi eficient ă, metoda tradițională trebuie îmbinată cu metode moderne de predare;
 Metoda tradițională generează pasivitate din partea elevilor;
 Cadrul didactic trebuie să gasească un echilibru î ntre metodele pe predare;
În urma concluziilor mai sus formulate, subliniez validarea ipotezei proiectului de cercetare. În
urma utilizarii metodelor alter native de predare, elevii au reținut mai multe informaț ii predate
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18ISBFB
05817
34815Evolu ție calificative clasa de control
testare finala testare initiala

32
despre Munții Carpați . Efic iența utilizării acestor metode se observă și în rezultatele obținute la
testarea finală .