Romanian Statistical Review – Supplement nr. 5 2018 144Migrația factori determinanți și modele [617303]

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 5 / 2018 144Migrația – factori determinanți și modele
economice
Prof. univ. dr. Constantin ANGHELACHE ([anonimizat])
Academia de Studii Economice din București /Univers itatea „Artifex” din București
Drd. Georgiana NIȚĂ ([anonimizat] )
Academia de Studii Economice din București
Abstract
În acest articol, autorii și -au propus să analizeze fenomenul migrației
forței de muncă și contextul economic în care migrația are loc. Autorii pornesc
de la descrierea factorilor determinanți regăsiți în decizia unei persoane de
a pleca din țara natală. De asemenea, autorii clasifi că modelele economice
ale migrației, ținând cont de aspectele acoperite de acestea pe mai multe
puncte economice. România, care îndeplinește condițiile economice de a fi
considerată țară sursă de migrație este prezentat ă ca și exemplu.
Cuvinte cheie: migrație, factori migrație, model economic, for ță de
muncă, populație ocupată
Clasifi carea JEL: F22, O15, R23
Introducere
Migrația poate fi descrisă ca un fenomen spațial, deoarece implică
schimbarea locului de rezidență a unei persoane, pe o perioadă variată de timp.
Migrantul internațional este defi nit ca fi ind persoana ce locuiește
într-o țară diferită de cea în care s-a născut. Motivul pentru care alege să plece
din țara natală este legat de o serie de factori de infl uență, fi e din țara natală,
fi e din țara de destinație, factori de natură: economică, politică sau socială.
Literature review
Anghelache, Niță și Badiu (2016) analizează impactul migrației în
dezvoltarea economică prin prisma remitențelor – “o sursă importantă și
stabilă de fonduri externe”. Dezvoltarea economică este studiată de asemenea,
de Anghelache, Anghel et al (2016), prin descrierea situației resurselor umane
din economia României. Un alt nivel este adăugat de Anghelache, Anghel et al
(2016), care analizează corelația dintre populația României și evoluția pieței
forței de muncă, atingând astfel și problema migrației internaționale. Hatton
(1995), Hass (2011) și Das (2012) fac referire la factorii determinanți în luarea
deciziei de a migra în altă țară cu mai multe avantaje economice față de țara
de origine, ținând cont de comportamentul migrantului și efectele acestui

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 5 / 2018 145comportament la nivel macroeconomic. Modele economice ale migrației
elaborate de Harris și Todaro (1970), reprezintă lucrări de referință în studiul
migrației.
Metodologia cercetării și date
Europa reprezintă atât o sursă de migrație, 67% dintre migranții
internaționali, la nivel global provin din cadrul continentului, cât și gazdă
pentru migrație, 78 milioane migranți fi ind înregistrați în anul 2017 în Europa.
Conform United Nations, migranții se îndreaptă spre țări apropiate
regiunii în care s-au născut, 67% dintre migranții internaționali născuți în
Europa aleg destinații apropiate țării de origine și în cadrul continentului.
Tendința migranților internaționali este de a se îndrepta către țări
dezvoltate, cu venituri mari, la nivel global s-au înregistrat 165 milioane
migranți internaționali1 care locuiesc în țări cu venituri mari.
Factorii determinanți ai migrației
Tabel 1
Factori presanți “push” Factori atractivi “pull”
Economici
și
demografi ci Sărăcie
Șomaj ridicat
Salarii mici
Taxe mari
Rate de fertilitate crescute
Sisteme de sănătate precareCerere de muncă
Perspective ale unor salarii mari
Potențial de îmbunătățire a standardului de
viață
Dezvoltare personală sau profesională
Sisteme de educație și sănătate favorabile
Creștere economică puternică
Tehnologie
Politici Confl ict, nesiguranță, violență
Guvernare slabă
Corupție
Abuzuri ale drepturilor umaneSiguranță și securitate
Libertate politică
Drepturi și libertăți
Sociali și
culturaliDiscriminare bazată pe etnie,
gen, religie, etc.Reîntregirea familiei
Rețea prieteni
Libertate de la discriminare
Sursa: World Bank, “Determinants of migration”
Așa cum reiese din Tabelul 1, motivele pentru care migranții aleg să
plece din țara natală sunt variate, iar factorii care ajută la luarea deciziei de a
pleca sau nu din țara de origine sunt de natură politică, socială sau etnică. Însă
cel mai mare impact în luarea acestei decizii o au factorii economici și mai
ales diferența salariilor din țara de origine față de potențiala țară de destinație.
1. United Nations, Raportul Internațional de Migrație 2017

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 5 / 2018 146Perspectiva unui salariu mai bun din țara de destinație infl uențează pozitiv
decizia unui migrant de a pleca în țara respectivă.
Acest lucru are o strânsă legătură și cu îmbunătățirea calității vieții
migrantului și a familiei acestuia. În defi nitiv un salariu semnifi cativ mai bun
față de cel din țara natală este menit să ofere atât siguranță și securitate, o mai
bună educație copiilor , acces la sisteme de sănătate mai bune, cât și dezvoltare
personală și profesională.
Chiar dacă diferența salarială de la o țară la alta are un impact mare
în luarea deciziei de a-și părăsi țara natală, migrantul ia în considerare și o
serie de factori politici și sociali, cum ar fi respectarea drepturilor umane, cât
și respectarea legii și libertății. De asemenea, există și cazuri în care familia
decide să se alăture migrantului, vorbim de factori sociali de reîntregire a
familiei sau de reluare a relațiilor cu prietenii.
Datorită faptului că migrația este defi nită ca un fenomen spațial,
modelele economice care iau în calcul migrația, trebuie să includă ambele
regiuni, atât țara de origine, cât și pe cea de destinație, pentru a fi înteles
impactul migrației la un nivel mai profund.
Întâlnim în literatura de specialitate modele economice ce studiază
migrația și mai ales migrația voluntară, modele care încearcă să răspundă la
întrebări de genul: Cine migrează? De ce aleg aceste persoane să migreze? Care
sunt țările de origine ale migranților și spre ce țări de destinașie se îndreaptă
aceștia? Care sunt perioadele de migrație? Care sunt consecințele migrației
la nivel individual, cât și familial? Ce impact are migrația în dezvoltarea
economică a țării de origine, respectiv a celei de destinație?
Din modelele studiate în literatura de specialitate am făcut o selecție
a celor care acoperă o parte dintre aceste întrebări. Astfel considerăm
următoarele modele de migrație:
1) Modelul neoclasic de migrație
Todaro (1969) propune un model în care se presupune că potențialii
migranți înainte de luarea deciziei de a pleca din țara de origine, dețin
informații despre salariile și posibilele locuri de muncă din regiunile vizate.
Astfel Todaro propune un model în care migranții compară nivelul salarial din
țara natală cu potențialul venit din țara de destinație și de asemenea, ține cont
de costurile cu deplasarea din țara de origine în țara de destinație.
Modelul propus de Harris și Todaro (1970) este următorul:
/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g1851/g3036/g3036 /g3006/g3407/g1851 /g3036/g3037 /g3006/g3398/g1829 /g3036/g3037 /g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g11/g20/g12/g3 (1)
, unde /g15/g3/g88/g81/g71/g72/g3/g1851/g3036/g3036 /g3006/g3404/g1858/g4666/g1842/g1870/g1867/g1854 /g4666/g1831/g1839/g1842 /g3036/g4667/g481/g1851 /g3036/g4667/g3/g3/g3
/g1851/g3036/g3037 /g3006/g3404/g1858/g4666/g1842/g1870/g1867/g1854 /g3435/g1831/g1839/g1842 /g3037/g3439/g481/g1851 /g3037/g4667 și /g1851/g3036/g3036 /g3006/g3404/g1858/g4666/g1842/g1870/g1867/g1854 /g4666/g1831/g1839/g1842 /g3036/g4667/g481/g1851 /g3036/g4667
/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g3/g1800/g76/g3/g3/g1851/g3036/g3037 /g3006/g3404/g1858/g4666/g1842/g1870/g1867/g1854 /g3435/g1831/g1839/g1842 /g3037/g3439/g481/g1851 /g3037/g4667/g3/g3
/g1851

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 5 / 2018 147 În acest model, venitul așteptat în țara de origine /g204/g81/g3/g68/g70/g72/g86/g87/g3/g80/g82/g71/g72/g79/g15/g3/g89/g72/g81/g76/g87/g88/g79/g3/g68/g1800/g87/g72/g83/g87/g68/g87/g3/g118/g81/g3/g1802/g68/g85/g68/g3/g71/g72/g3/g82/g85/g76/g74/g76/g81/g72 /g3/g3/g1851/g3036/g3036 /g3006/g3/g72/g86/g87/g72/g3/g82/g3/g73/g88/g81/g70/g1802/g76/g72/g3/g70/g72/g3/g71/g72/g83/g76/g81/g71/g72/g3/g71/g72/g3/g85/g68/g87/g68/g3/g86/g68/g79/g68/g85/g76/g88/g79/g88/g76/g3
/g3/g1800/g76/g3/g83/g85/g82/g69/g68/g69/g76/g79/g76/g87/g68/g87/g72/g68/g3/g71/g72/g3/g68/g3/g73/g76/g3/g68/g81/g74/g68/g77/g68/g87/g3/g118/g81/g3/g1802/g68/g85/g68/g3/g71/g72/g3/g82/g85/g76/g74/g76 este o funcție
ce depinde de rata salariului și venitul din țara de origine /g204/g81/g3/g68/g70/g72/g86/g87/g3/g80/g82/g71/g72/g79/g15/g3/g89/g72/g81/g76/g87/g88/g79/g3/g68/g1800/g87/g72/g83/g87/g68/g87/g3/g118/g81/g3/g1802/g68/g85/g68/g3/g71/g72/g3/g82/g85/g76/g74/g76/g81/g72
/g1800/g76/g3/g89/g72/g81/g76/g87/g88/g79/g3/g71/g76/g81/g3/g1802/g68/g85/g68/g3/g71/g72/g3/g82/g85/g76/g74/g76/g81/g72/g3/g3 /g1851/g3036/g3/g1800/g76/g3/g83/g85/g82/g69/g68/g69/g76/g79/g76/g87/g68/g87/g72/g68/g3/g71/g72/g3/g68/g3/g73/g76/g3/g68/g81/g74/g68/g77/g68/g87/g3/g118/g81/g3/g1802/g68/g85/g68/g3/g71/g72/g3/g82/g85/g76/g74/g76 și probabilitatea
de a fi angajat în țara de origine /g3/g72/g86/g87/g72/g3/g82/g3/g73/g88/g81/g70/g1802/g76/g72/g3/g70/g72/g3/g71/g72/g83/g76/g81/g71/g72/g3/g71/g72/g3/g85/g68/g87/g68/g3/g86/g68/g79/g68/g85/g76/g88/g79/g88/g76/g3
/g3/g1800/g76/g3/g83/g85/g82/g69/g68/g69/g76/g79/g76/g87/g68/g87/g72/g68/g3/g71/g72/g3/g68/g3/g73/g76/g3/g68/g81/g74/g68/g77/g68/g87/g3/g118/g81/g3/g1802/g68/g85/g68/g3/g71/g72/g3/g82/g85/g76/g74/g76 /g81/g72/g3/g1842/g1870/g1867/g1854 /g4666/g1831/g1839/g1842 /g3036/g4667/g484/g3
Aceleași variabile sunt considerate și atunci când vorbim despre țara
de destinație. Venitul așteptat în țara de destinație depinde de rata salariului
și venitul din țara de destinație și probabilitatea de a fi angajat în țara de
destinație
Ținând cont de aceste informații Harris și Todaro (1970) propun
modelul migrației nete , o funcție ce depinde, pe lângă venitul din țara
de origine, venitul din țara de destinație și de rata șomajului în țara de origine
, respective cel din țara de destinație .
și – reprezintă o serie de factori economici și non-economici
determinanți ai migrației, iar ține cont de costul de deplasare din țara de
origine în țara de destinație.
Modelul se scrie:

(2)
2) Modelul de estimar e a factorilor determinanți ai migrației ,
model dezvoltat de Hatton (1995) care are la bază conceptual maximizării
utilității individului, iar migrația este privită ca o formă de investiție în
capitalul uman. Relația economică poate fi descrisă astfel:

(3)
, unde , , , reprezintă veniturile și probabilitatea angajării
în țările de destinație, respectiv origine, iar z reprezintă costul migrației.
3) Modelul gravitațional și modelul modifi cat gravitațional
În cazul modelului gravitational principalul astect îl constituie relația
dintre migrație și distanța dintre țări, dar și relația dintre migrație și populația
din țara de origine și cea de destinație.
Modelul gravitational poate fi scris astfel:

(4)
, unde C este constanta, – populația din țara de origine, –
populația din țara de destinație, iar
– reprezintă distanța dintre țara de origine și cea de destinație.
și sunt estimați în mod liber.

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 5 / 2018 148 Modelul modifi cat gravitațional adaugă mai multe variabile modelului
gravitațional standard și ia forma:
(5)
, unde Y reprezintă venitul, X se referă la rata șomajului, gradul de
urbanizare, cheltuieli publice și/sau taxe, etc. Acest model ia în calcul variabile
care țin cont și de comportamentul migrantului.
4) Modelul capitalului uman – este un model economic, în care
agentul își maximizează utilitatea în funcție de două argumente: venitul și
timpul liber. În cel mai simplist mod, individul își oferă serviciile de muncă
în schimbul unui salariu mare, ceea ce poate presupune necesitatea de a migra
din locul de residență.
5) Valoarea actuală – a investiției în migrație de la i la j are
forma:

(6)
,unde reprezintă veniturile migrantului în țara de destinație, iar
reprezintă veniturile individului în țara de origine, diferența acestora
reprezentând fl uxul veniturilor.
și reprezintă costurile individului în țara de destinație,
respective de origine.
Un individ care locuiește în țara de origine i va alege să migreze în
țara de destinație j unde valoarea este maximă.
6) Modelul spațial de cautarea a locurilor de muncă – model
rezultat din modelul capitalului uman.
Acest model are la bază faptul că în momentul alegerii unei localități
în care să migreze, individul ia această decizie în urma unei cercetări asupra
ofertelor salariale existente pe piața de destinație, oferte care i-ar putea
acoperi necesitățile din momentul respectiv. Pe durata acestui studiu individul
își fi xează un prag salarial, cel mai mic salariu pe care l-ar accepta într-o nouă
potențială locație. Așadar, cautarea unui loc de muncă se poate extinde până în
momentul în care individul găsește un salariu cel puțin egal cu nivelul stabilit
și care depinde și de alți factori personali cum ar fi : vârstă, nivel de educație,
situație familială, stare civilă sau caracteristici zonei din care face parte, de
exemplu rata șomajului.

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 5 / 2018 149 7) Modelarea migrației cu microdate – datele agregate despre
migrație prezintă unele dezavantaje enumerate în Tabelul 2, unde de asemenea,
sunt enumerate și avantajele microdatelor.
Tabel 2
Dezavantaje – date agregate Avantaje – microdate
Intervale de migrație fi xe, sunt luate în calcul
doar prima și ultima locație în care individual
a migrat, nu și cele intermediare dacă acestea
există.Oferă perspective asupra relației dintre
migrație și ocuparea forței de muncă.
Motivele migrării diferă de la un grup de
persoane la un altul, datele agregate nu
prezintă aceste diferențeEstimări mai precise asupra veniturilor
monetare ale migranților.
Nu țin cont de tipurile de mișcare a migrației:
nouă, repetitivă, sezonieră, permanentă, etc.Permit studierea relației dintre migrație și
diverse caracteristici personale.
Permit studiul consecințelor migrației doar la
nivel regional, nu și la nivel personal.Permis examinarea migrației primare,
repetitive, nerepetitive.
România – cu 3.4 milioane de români migranți în perioada 2007-
2015, conform raportului United Nations privind migrația, se poziționează pe
locul doi la nivel global, în ceea ce privește rata de creștere a migrației.
România – istoricul migrației
/head2right Înainte de perioada comunistă, sfârșitul secolului XIX și începutul
secolului XX, România a fost în esență o țară sursă a migrației,
cel mai mare fl ux de migranți români s-a înregistrat în perioada
marelui val de migrație Est Europeană, în care o mare parte din
populația din Transilvania a fost implicată – aproximativ 250,000
persoane, care au emigrat în Statele Unite (Varga E. (1998)).
/head2right În perioada comunistă (1947-1989) – deși autoritățile au impus
un regim restrictiv, limitând posibilitățile cetățenilor de a călători
pe plan internațional, s-a înregistrat un număr relativ ridicat de
migranți români în acestă perioadă, migrație permanentă și legală.
Cifrele întregistrate în acestă perioadă sunt prezentate în Tabelul 3:
Tabel 3
Ponderea populației generale
(Recensământ 1977)Ponderea migranților
(1975-1989)
Români 87.0% 35.5%
Germani 1.6% 44.2%
Unguri 7.9% 12.8%
Evrei 0.1% 5.5%
Alții 3.3% 2.1%
Sursa: Focus Migration

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 5 / 2018 150 /head2right După anul 1990 și căderea comunismului, autoritățile române au
implementat o serie de reglementări care au fl uidizat mobilitatea
forței de muncă internaționale, atât la nivelul ieșirilor din țară, cât
și a intrărilor. Ca rezultat al acestor reglementări, în 1990 migrația a
atins apogeul, s-au înregistrat peste 96,929 români plecați din țară.
/head2right În perioada de restructare economică a României (1990 -2002),
numărul locurilor de muncă a scăzut, 3.5 milioane de locuri de
muncă au dispărut, determinând românii să emigreze în alte țări în
cautarea unui loc de muncă.
/head2right În anul 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană
fl uxul migranților români în cadrul Uniunii Europene a crescut, 3.4
milioane de români migranți fi ind înregistrați în perioada 2007-
2015, conform United Nations.
În baza teoriei descrise mai sus, și în cazul României se regăsesc
factorii determinanți ai migrației: rata șomajului mare, puterea de cumpărare
scăzută, nevoie și dorința îmbunătățirii calitălii vieții, atât a migrantului cât și
a familiei acestuia, dorința de a investi în sănătatea și educația copiilor.
Țările preferate de români sunt prezentate în Tabelul 4:
Tabel 4
Țara Număr români migranți
Italia 1,021,613
Spania 658,132
Germania 590,189
Ungaria 204,603
Franța 89,793
UK 89,402
Sursa: International Organization for Migration, 2015
Concluzii
Fenomenul migrației va continua și se va păstra atât timp cât în țările
natale ale migranților vor exista dezechilibre economice, salarii mici, șomaj
ridicat, standard de viață scazut, etc.
Migranții vor căuta să-și acopere nevoile, să-și îmbunătățească
calitatea vieții și să ofere siguranță materială, dar nu numai, familiei lor. V or
căuta să se dezvolte personal sau profesional și atât timp cât necesitățile lor
nu vor fi îndeplinite de economia țării din care fac pare, vor lua decizia, de a
părăsi țara natală, temporar sau poate permanent, căutând să se deplaseze în
locuri cu un venit potențial mai mare.

Revista Română de Statistică – Supliment nr. 5 / 2018 151Referințe
1. Anghelache, C., Niță, G., Badiu, A., (2017), “Migrația și Remitențele – modele
statistico-econometrice utilizate în analiza impactului remitențelor în dezvoltarea
economică”, Romanian Statistical Review Supplement, 12, 79-85.
2. Anghelache, C., Niță, G., Badiu, A., (2016), „Remitențele migranților – o sursă
importantă și stabilă de fonduri externe, în dezvoltarea economică a unei țări”,
Romanian Statistical Review Supplement, 12, 83-90.
3. Anghelache, C., Anghel, M.G. et al (2016), “Resursele umane: rolul și dezvoltarea
lor în economia națională / Human resources: their role and development in the
national economy”, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 4/2016, pp.
51-58/59-65.
4. Anghelache, C., Anghel, M.G., et al (2016), “Corelația dintre evoluția populației și
piața muncii/ Correlation between the Evolution of the Population and the Labor
Market”, Romanian Statistical Review Supplement, Issue 3/2016, pp. 91-101/102-
111.
5. Anghelache, C. (2016), „ România 2016 – Starea economică, București: Editura
Economică.
6. Borjas, G.J., (1999), „The economic analysis of immigration”, Handbook of Labor
Economics, V olume 3, 1999.
7. Das, A. (2012), “Remittance Behavior of Migrants and its Macroeconomic Effects
in Four Developing Countries”. International Journal of Applied Behavioral Eco-
nomics, 1 (1), 41-59.
8. de Haas, H., (2011), “The determinants of international migration. Conceptualising
policy, origin and destination effects”.
9. Greenwood, M.J., (2005), “Modeling Migration”, Encyclopedia of Social Mea-
surement, volume 2, 2005.
10. Harris, J. R. and M. P. Todaro (1970), ‘Migration, unemployment and develop-
ment: a two sector analysis’, American Economic Review 60: 126–42.
11. Hatton, T.J. (1995) A Model of UK Emigration, 1870-1913. The Review of Eco-
nomics and Statistics, pp. 407 – 415.
12. Matichescu, M.L., Bica, A., Ogodescu, A.S., Lobont, O.R., Moldovan, N.C.,
Iacob, M.C., Rosu, S., (2015), “The Romanian Migration: Development of the
Phenomenon and the Part Played by the Immigration Policies of European Coun-
tries”, Revista de cercetare și intervenție socială, volumul 50/2015.
13. Mitze, T., Reinkowski, J., (2010), “Testing the Neoclassical Migration Model:
Overall and Age-Group Specifi c Results for German Regions”.
14. Piperno, F., (2014), “Migration and Development in the policies of the European
Union: trends toward a cosmopolitan approach”, November 2014.
15. Ravlik, M., (2014), “Determinants of international migration: a global analysis”,
National Research University Higher School of Economics (HSE), WP BRP 52/
SOC/2014.
16. Simpson N.B., (2017), “Demographic and economic determinants of migration”
17. Stark, O. (1991) The Migration of Labor, Cambridge and Oxford: Blackwell.
18. Stark, O. and D. E. Bloom (1985) ‘The New Economics of Labor Migration.’
American Economic Review 75:173-78.
19. Todaro, M. P. (1969), ‘A model of labor migration and urban unemployment in
less developed countries’, American Economic Review 59: 138–48.

Romanian Statistical Review – Supplement nr. 5 / 2018 152 20. Walker, J.R., (2012), “Economics of Migration”, Economics 623, Spring 2012.
21. Ziesemer, T. H. W. (2012), “Worker remittances, migration, accumulation and
growth in poor developing countries: Survey and analysis of direct indirect ef-
fects”, Economic Modeling, 29, 103-118.
22. *** Focus Migration, (2007), “Country profi le: Romania”.
23. *** International Organization for Migration, 2015, “World Migration. Global
Migration Flows – Map”.
24. *** United Nations (2017), “International Migration Report 2017”.
25. *** United Nations (2015), “Trends in international migration, 2015”.
26. *** United Nations (2015),”Integrating migration into the 2030. Agenda for Sus-
tainable Development”.
27. *** World Bank, (2013), “Bilateral Migration Matrix 2013”.
28. *** World Bank, (2013), “Migration and Remittance Flows: Recent Trends and
Outlook, 2013-2016”.