Lect or univ. dr. ILIE DAN NANU [617271]
1
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCET ĂRII ȘTIINȚIFICE
FUNDA ȚIA UNIVERSITAR Ă ALMA MATER –
UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, SOCIALE ȘI ADMINISTRATIVE
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Lect or univ. dr. ILIE DAN NANU
Absolvent: [anonimizat]
2017
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
FUNDA ȚIA UNIVERSITAR Ă ALMA MATER –
UNIVERSITATEA ALMA MATER DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, SOCIALE ȘI ADMINISTRATIVE
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
Metode, mijloace, procedee utilizate
în scopul realizării optime a
acomodării copiilor din grupa mare
la programul clasei pregătitoare
Coordonator științific:
Lect or univ. dr. ILIE DAN NANU
Absolvent: [anonimizat]
2017
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
3
Cuprins
Introducere ……………………………………………………… ………. …5
Capitolul I Coordonatele generale ale dezvoltării cognitive în pre școlariat e
1.1 Preșcolaritatea – perioadă optimă de for mare a imaginii de sine ……………….… …6
1.2 Adaptarea pre școlarului la regimul activit ății școlare …………………………… …7
Capitolul II Educarea limbajului
2.1 Aspecte curriculare privind domeniu l Limbă și comunicare……………………..10
2.2 Metode și procedee de predare a activit ăților de Educarea Limbajului în
învățământul pr eșcolar……………………………………………………………..11
2.3 Tulburările de limbaj întălnite la pre școlari…………………………………… …16
Capitolul III Importan ța activit ăților matematice în preg ătirea pre școlarilor
pentru intrarea în clasa pregătitoare
3.1 Continuitatea dintre grădini ță și școal ă în activitatea matemati că……………… .19
3.2 Materialul didactic utilizat în activită țile matematice………………………… ….20
3.3 Metode de învă țământ specific e activită ților matematice……………… ..………21
3.4 Forme de organizare a activită ților matematice………………………………….23
3.5 Forme de realizare a activită ților matematice……………………………………24
Capitolul IV Activită țile artistico -plastic e
4.1 Educarea creativită ții la copii ……………………………………………… ..….26
4.2 Importan ța activit ăților artistico -plastice în pregătirea pentru școal ă………….26
4.3 Educa ția muzicală………………………………………………………………27
4.4 I mportan ța activit ăților practic -gospodăre ști în dezvoltarea preșcolarilor…… ..28
Capitolul V Dezvoltarea abilită ților emoționale și sociale ale preșcolarilor
5.1 Importan ța dezvolt ării abilită ților emoționale și sociale …………………………30
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
4
5.2 Competen țele emoționale………………………………………………………..31
5.3 Competen țele sociale…………………………………………………………… 32
Capitolul VI Metodologia cercetării
6.1 Scopul cercetării…………………………………………………………… ……35
6.2 Obiectivele cercetării…………………………………………………………… .35
6.3 Ipoteza cercetării……………………………………………………………… …35
6.4 Variabilele cercetării…………………………………………………………… ..36
6.5 Design -ul cercetării…………………………………………………………… …36
6.6 Prezentarea și interpretarea datelor…………………………………………… …42
Concluzii …………………………………………………………………………… …52
Bibliografie ………………………………………………………………………… …54
Anexe ………………………………………………………………………………… 55
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
5
Introducere
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
6
CAPITOLUL I.
COORDONATELE GENERALE ALE DE ZVOLTĂRII
COGNITIVE ÎN PRE ȘCOLARITATE
1.1 Pre școlaritatea – perioada optimă de formare a imaginii de sine.
În contexul factorilor care condi ționeaz ă reu șita școlar ă cunoa șterea de sine sau
autocunoa șterea ocup ă un loc aparte, deoarece pentru fiin ța uman ă este deosebit de
important să -și cunoasc ă propriile disponibilită ți psihice și fizice, s ă-și fixeze scopuri în
concordan ță cu acestea, să -și îndeplineasc ă dorin țele, s ă trăiască starea de satisfac ție
generate de aceste împliniri și astfel să -și asigure echilibrul de care are atâta nevoie.
În cunoa șterea de sine distingem informații despre disponibilit ățile noastre fizice și
psihice, emo ții, sentimente, atitudini faț ă de propriul eu – toate fiind rezultatul raportării la
faptele, ac țiunile, relațiile noastre cu alții și al conștientiz ării aprecierilor cel or din jur.
Permanent, individu l se oglinde ște în cel ( sau cei) din jurul său pentru că a șa cum sublinia
Vasile Pavelcu cristalizarea imaginii adevărate despre sine se produce prin
reversibilitatea imaginii de sine cu imaginile altora despre noi, prin capacitatea de a ne
privi cu ochii altora .1.
Care sunt s ursele autocunoa șterii în perioada copil ăriei?
1. Aprecierea răspunsurilor copiilor, a conduitei acestora, evaluarea și aprecierea
de către educatoare constituie o primă sursă de autocunoa ștere, întrucât preșcolarul va
prelua aceste aprecieri, trepat le va con știentiza și le va transforma în repere de
raportare la propria persoană sau la cei din jur. Nevoi a de întă rire a unor răspunsuri este în
mare parte satisfăcută de c ătre educatoare. Dorin ța fireasc ă a copilului de a dialoga -element
esențial în formarea capacit ății de autocunoa ștere trebuie sus ținută fie prin solicitarea
acestuia de a aprecia răspunsurile colegilor sau propriile răspunsur i, fie ini țiind acțiuni de
genul Cine sun t eu ? , Ghici pe cine am descri s?, Cui i se potrivesc mai bine? . Cuno șterea
1 Pavelcu,Vasile; Invita ție la cunoa șterea de sine, Ed.Științific ă, Bucure ști, 1970.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
7
este facilitat ă de procesul comparării cu al ții, al comunic ării cu al ții, de extindere a cercului
de prieteni, creănd noi posibilită ți de raportare la cei din jur, cu efect e pozitive în planul
autocunoa șterii.
2. Textele literare s -au dovedit a fi extrem de potrivite pentru a stimula interesul
copiilor pentru autocunoa ștere, numai dac ă elementele de con ținut se refer ă la personaje
apropiate acestora, care să satisfacă nevoia de identifi care, de conturare a unor modele de
viață. Înțelegerea și interpretarea conținutului textului solicit ă din partea copiilor procese
de reprezentare, de gândire, de imagina ție, de raportare a experienței proprii de viaț ă la
faptele cuprinse în text. Plecând de la faptul că la vârsta pre școlar ă formarea și dezvoltarea
personalită ții se realizeaz ă sub influen ța unor situații concrete, utilizarea textului literar
capătă o oarecare specificitate, iar con ținutul trebuie întotdeauna ilustrat cu imagini grafice,
desene.
3. Dramatizările, jocurile cu roluri pot contribui la îmbogă țirea vieții interioare a
copilului, la dezvoltarea identită ții. Jocurile de genul „ De -a familia”; „De -a educatoarea”;
„ Cine te -a strigat pe nume?”; „Cine sunt?”; „Cine e ști?” pot favoriz a procesul
autocunoa șterii și cunoașterea altuia.
4. Datorită valen țelor formative și autoformative, activitatea practic ă ocupă un loc
aparte în procesul apropierii de sine și de cel ălalt, aceasta oferind copilului posibilitatea de
a se compara, de a -și verifica cuno ștințele și capacit ățile, de a se confrunta cu alții pentru
că, așa cum sublinia V. Pavelcu în activitatea cu altul, alături de altul și uneori împotriva
altuia, se desăvâr șește eul și cunoașterea de sine 2.
1.2 Adaptarea pre școlarului la regimul activită ții școlare.
Integrarea copilului în școal ă presupune mai întâi formarea unor prezentări corecte
despre școal ă care să le permit pre școlarilor o adaptare efectiv -motiva țional ă la mediu
școlar. Un rol important în debutul școlar îl va avea înt otdeauna grădini ța, ea fiind o e tapă
indispensabilă. Integrarea copilului în forma de colectivitate pre școlar ă comport ă un prim
efort de adaptare la via ța social ă și totodată extinderea mediului social accesibil copilului.
În perioada pre școlar ă el î și dobândește rolul s ău social într -o colectivitate și obține o alt ă
dimensiune în interio rul familiei. Copilul găse ște aici cu totul alte reguli decât în familie:
învață să se subordoneze unui program și unor activit ăți comune ale colectivului din c are
2 Ibidem 1
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
8
face parte , stabile ște relații cu alți copii înv ățând s ă-și domine egocentrismul și folosind
relațiile de colaborare.
Un alt aspect al integrării îl reprezintă rela țiile copilului cu adulții. El
conștientizeaz ă importan ța adultului în viața social ă și îngrăd irile pe care le impune
respect ul fa ță de acesta, începând de la folosirea pronumelui de polite țe, pân ă la
comportamente ce implică considera ție faț ă de adult. Tot în grădini ță, prin intermediul
jocului și activit ăților frontale, învaț ă să desfă șoare o activitate socială pe care o va continua
cu activitatea școlar ă. Integrându -se în colectivitate, el desfă șoară activită țile preșcolare ca
o necesitate a vie ții lui cotidiene. Toate acestea influen țează conduita copilului pre școlar
îi trezesc interesul, curiozitatea stârnită determinând pre școlarului dou ă feluri de achizi ții
adaptive. În primul rând, se constituie experien ța informativ ă mult mai bogată decât cea
obișnuit ă în mediul familiei; el sesisează diversitatea oamenilor și a conduitelor pe care le
exprimă; aceasta înseamnă o lărgire informa țional ă în mare cre ștere , în al doilea rând,
aceste informa ții stimuleaz ă dezvoltarea a daptivă , creează repere latent e foarte
importante.3
Activitatea instructivă educativă din grădini ță îl impulsione ază pozitiv în devenirea
lui școlar ă și îi ușureaz ă trec erea spre următoarea treaptă a integrării sociale – școala.
Copilul percepe trecerea de la forma de învă țământ pre școlar la cea școlar ă ca un salt
calitativ în devenirea lui socială. Socializarea copil ului î și găsește negreșit terenul de
preferin ță în grădini ță și unele lucr ări subliniază incontestabila superioritate din punctul
de vedere al independen ței, încrederii în sine, adaptabilit ății sociale și al curiozit ății
intelectuale dovedite de copiii car e au frecventat această institu ție, avantaje care se mențin
timp de mul ți ani dup ă ce copilul a părăsit -o.4 Așadar, succesul sau eșecul în viitoarea
activitate școlar ă depind, într -o foarte mare măsură, de natura influen țelor ce s -au exercitat
asupra lui î n perioada anterioară, și ulterior, dac ă factorii au fost stimulatori sau frenatori.
Școala introduce în fluxul activit ății copilului un anumit orar cu noi cunoștințe și
noi tehnici intelectuale; care pe speciali ști i-au determinat să vorbescă despre un șoc al
școlarizării, a șa cum se desprinde din Psihologia copilului de P. Golu, M. Zlate și E. Verza.
Dar a șa cum remarc ă M. Debesse , mediul școlar este creat nu pe ntru a distribui satisfac ții
3 Ursula Șchiopu, Dezvoltarea sociabilită ții la copilul preșcolar, în revista Învățământul pre școlar, nr.3-
4/1997,pg.11
4 P. Osterrieth, Introducere în psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, Bucure ști, 1986, pg.132.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
9
afective, ci pentru o muncă disciplinară, continuă, organizată. Noul mediu social, obositor
dar și de temut, provoac ă nu rareori băiatului sau feti șei de șase ani o fric ă paralizantă.
De aici importan ța deosebit ă a socializării prin grădini ță, care interpus ă între familie și
școală, contribuie la atenuarea șocului începutului de școal ă.5
Un factor frenator în adaptarea copilului la activitatea școlar ă îl constit uie decalajul
între podul social – obiectiv (statutul de școlar sau preșcolar) și psihologic subi ectiv ( nivelul
de pregătire internă pentru școal ă, de maturitate școlar ă). Acest dezechilibru generează
disonan țe pentru copiii aflați în pragul școlarit ății, ceea ce înseamn ă că ei vor străbate o
fază critică, de criză, cu sensuri motiva ționale diferite. Soluționarea decalajului dintre
social și psihologic va putea fi rezolvat ă și prin activit ăți ce implic ă cunoa șterea direct ă de
către pre școlari a viitorului mediu școlar, declanșând astfel un proces de adaptare la noul
mediu și la un sistem de solicitări diferit ce îl marchează școala.
5 M. Debesse, Etapele educa ției, Editura didactică și Pedagogic ă, Bucure ști, 1981, pg.124.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
10
CAPITOLUL II. EDUCAREA LIMBAJULUI.
2.1 Metode și pro cedee de predare a activită ților de educare a
limbajului în învă țământul pre școlar.
Activită țile din domeniul Limb ă și comunicare vizeaz ă dezvoltarea limbajului sub
aspectele vocabularului, ale gramaticii, ale sintaxei, dar și ale în țelegerii semnificației
mesajelor, ale comunicării (cuprinzând abilită ți de ascultare, comunicare oral ă și scrisă,
nonverbal și verbal ă) și preachizițiile pentru scris -citit și însoțește dezvoltarea copiilor în
fiecare dintre aceste domenii. Practic, domeniul Limbă și comunicare acoper ă stăpânirea
exprimării orale și scrise, precum și abilitatea de a înțelege c omunicarea verbal ă și scris ă.
Curriculumul pre școlar prevede urm ătoarele obiective -cadru, obiective cu un grad
înalt de generalitate:
Dezvoltarea capacită ții de exprimare oral ă, de în țelegere și utilizare corect ă a
semnifica țiilor stucturilor verbale ora le;
Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
Dezvoltarea creativită ții și expresivit ății limbajului oral;
Dezvoltarea capacită ții de a înțelege și transmite intenții , gânduri, semnificații
mijlocite de limba jul scris.
Obiective de referin ță pentru nivelul de vârstă 5 -6/7 ani – preluate din Curriculumul
pentru pre școlari
Să particip e la activită ți de grup, inclusiv la activită țile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât și în calitate de auditor;
Să înțeleag ă și să transmită mesaje simple; să reac ționeze la acestea;
Să audieze cu aten ție un text, s ă rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles;
Să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronun țe corect;
Să-și îmbogă țeasc ă vocabularu l activ și pasiv pe baza experienței, activit ășii personale
și/ sau a rela țiilor cu ceilalți și simultan s ă utilizeze un limbaj oral cor ect din punct de
vedere gra matical;
Să în țeleagă că tipăritura( scrisul) are în țeles (semnificație);
Să găsească idea un ui text, urmărind indiciile oferite de imagini;
Să manifeste interes pentru citit;
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
11
Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile mortice elementare
necesare folosirii acestora;
Să în țeleag ă semnifica ția cuvintelor, literelor și cifrel or, învă țând s ă le traseze.
2.2 Metode și procedee de predare a activit ăților de educare a
limbajului în învă țământul pre școlar.
Povestirile și lec turile educatoarei .
Povestirile educatoarei sunt activită ți de expunere orală a unor crea ții literare (
povestiri, pove ști, basme). Ele se organizeaz ă cu to ți copiii grupei în cadrul activit ăților
obligatorii sau în grupuri mici de copii, în cadrul activită ților alese.
Prin con ținutul lor, povestirile educatoar ei furnizează copiilor cuno ștințe referitoare
la cele mai variate aspect e de via ță și domenii de activitate, îi familiarizeaz ă cu natura
înconjurătoare ( lumea animal ă, lumea vegetală, cea a fenomenelor fizice) . În procesul
ascultării unei povestiri, este antrenată întreaga activitate psihică a copilului. El iese
din pasivitate , urmăre ște cu atenție cele povestite, memoreaz ă, compară și analizeaz ă
materialul furnizat e, stabile ște anumite relații între fapte și personaje ,astfel găndirea
copilului este viu stimulată.
Un rol deosebit de important în dezvoltarea vorbirii îl au povestirile. Pe lângă faptul
că oferă copilului posibilitatea de a învă ța să înțeleag ă gândurile și sentimentele oamenilor,
povestirile, prin folosirea cuvântului și a imaginii artist ice, îl familiarizează cu structura
limbii, cu bogă ția formelor gramaticale, cu frumusețea și expresivitatea limbii, și
contribuie , astfel, la dezvoltarea limbajului și al gândirii lui. Prin povestirile spuse de adult,
pătrund în limbajul copilului form e de exprimare atât ale limbii familiar e sau populare, cât
și ale celei literare.
Povestirile și basmele, adeseori sunt un adev ărat arsenal de experien țe în care sunt
relevate aspectele de via ță și de comportare a personajelor din care micii ascult ători învață
să deosebească binele de rău , î și găsesc în eroii pozitivi modele pentru propria lor
comporatar e în via ță și iau atitudine faț ă de faptele și eroii negativi.
Povestirile realiste, scrise anume pentru copii, satisfac, în bună măsură, dorința lor de a
cunoa ște , îi introduce în sfera relațiilor sociale și le influențeaz ă sentimentele și
comportamentul. Datorită faptului că în aceste povestiri conflictual este simplu și inspirit a
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
12
din via ța obișnuit ă, cotidiană, asemenea povestiri captează aten ția co piilor, le stârnesc
interesul, atrag sim patia lor pentru personajele poz itive, sunt un izvor de trăiri emotive
intense.
Povestirile realiste ocupă un loc mai restrâns în programă, locul principal
revenind povestirilor fantastice, respectiv pove știlor și basmelor.
În mod deosebit, copiii pre școlari de toate vârstele îndr ăgesc pove știle cu animale.
Această preferin ță a lor trebuie să fie pe deplin în țeleas ă de către adul ți și satisf ăcută,
deoarece, prin intermediul multor pove ști cu animale, copiii înv ață să dispre țuiasc ă
lăcomia, zgârcenia, răutatea, la șitatea și multe alte trăsături negative de c aracter întâlnite
la personajele negative. În acela și timp , ei admiră, demnitatea , cinstea, curajul,
perseveren ța personajului principal pe care îl îndr ăgesc și alături de care se bucură, se
întristează, pentru a cărui soartă suferă sau sunt satisfăcu ți.
Tematica povestirilor, fie ele realiste sau fantastice, se diferen țiază de la o grupă la
alta corespunzător sarcinilor instructive -educative ce se cer rez olvate, iar temele
recomandate de program nu sunt limitate. Educatoarele au latitudinea să selec ționeze
materialul literar și să aleagă acele povestiri sau pove ști care s ă fie pe deplin
accesibile. La grupa de 5 -6 ani, prin povestirile educatoarei se va r ealiza familiarizarea
copiilor cu aspecte mai complexe din natura și viața înconjurătoare, cu expresii poetice,
epitete, formule speicifice stilului povestirilor precum și educarea unor tr ăiri de valoare
etică și estetic ă care să influen țeze în m ăsură și mai mare sentimentele și comportarea
copiilor.
Educatoarea trebuie să verifice în ce măsură copiii și-au însu șit, în mod conștient,
povestirea (povestea, basmul) și să le ofere posibiliatatea de a o reproduce integral sau
partial. În acest scop , se orga nizează activită ți de repovestire sau se inițiaz ă sub formă de
joc, dramatizarea povestirii. În cadrul acestor activită ți, odata cu verificarea
gradului de însu șire a povestirii( poveștii, basmului), se exerseaz ă vorbirea copiilor,
formarea deprinderii l or de a povesti independent, ceea ce contribuie la mărirea
posibilită ților lor de exprimare corect ă, coerentă, expresivă.
Lecturile d upă imagini.
Lecturile după imagini sunt mijloace special ale dezvoltării vorbirii, în care
accentul cade pe analiza, pe descrierea și pe interpretarea datelor, a acțiunilor înf ățișate în
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
13
imagini. Ele au un aport însemnat la lărgirea și la adâncirea cunoștințelor copii lor, avînd
mai mult un rol de fixare și de precizare a lor și, în special, de activizare a vocabularului.
În cazul lecturilor după imagini, elemental specific care declan șează activitatea este
percep ția; Acest tip de activitate presupune analiza amă nunțită a întregului, sinteza și
generalizarea, de un anumit grad, a datelor percepute. De asemenea, este folosită metoda
conversa ției, iar întreb ările constituie elementul de stimulare a percep ției, a operațiilor
gândirii și a limbajului. Totuși, aceste activi tăți au un anumit specific; îns ăși denumirea lor
implică folosirea unor imagini sau tablouri care trebuie să zugrăvească o scenă, un aspect
din via ță, să sugereeze un anumit mesaj.
În procesul perceperii acestor imagini (în mod deosebit, se apelează la p ercep ția
vizuală), accentul cade pe reactualizarea reprezentărilor, pe valorificarea elementelor
cunoscute și a experienței anterioare a copiilor și, mai ales, pe stimularea exprim ării cât
mai corecte și complete a impresiilor provocate de datele intuite. Rolul și importanț a
lecturilor după imagini derivă din însemnătatea deosebită a intui ției pentru procesul
cunoa șterii, în general, și din valoarea instructiv -educativă p e care o au ilustra țiile în viaț a
copilului pre școlar, în special.
În lecturile după imagini copiii sunt pu și în situația de a relata verbal ceea ce
înfățișeaz ă acestea, de a explica datele respective , de a le da o anumită interpretare.
Educatoarea are astfel prilejul să corecteze pronun ția copiilor, s ă le îmbunătă țescă
exprimarea, să -i deprindă cu o vorbire corectă, coerentă și logic ă. Lecturile după imagini
contribuie , așadar, la dezvoltarea limbajului copiilor sub toate aspectele sale. Discutarea
imaginilor, interpretarea lor, reclamă din partea copiilor eforturi de gândire, de aten ție, le
solicită intens memoria și imaginația.
Un alt aspect pe care trebuie să -l subliniem este acela că prin intermediul lecturilor
după imagini copiii pot să -și fixeze cunoștințele despre diferite aspect e ale mediului mai
îndepărtat și pe care nu l -au cun oscut pe cale direct ă, nemijlocită, ci prin intermediul
observărilor după imagini sau al a povestirilor. În egală masură, cu ajutorul imaginilor, se
precizează, se adâncesc și se completeaz ă cuno ștințele dobândite anterior de c ătre copii în
diferite împrejurări, în mod mai mult sau mai pu țin organizat. De exemplu, copiii cunosc
anumite aspect e din via ța și activitatea oamenilor sau a plantelor și animalelor , fie direct (
cu prilejul observărilor, al plimbărilor, excursiilor și vizitelor), fie indirect , prin intermediul
adulților, care le povestesc despre toate acestea. Ca urmare, preșcolarii își formeaz ă un cerc
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
14
larg de cuno ștințe. Lecturile dup ă imagini fac apel la aceste cuno ștințe, le consolideaz ă, le
aprofundează și le ordoneaz ă.
Activită țile de lectură după imagini au un aport însemnat și în cadrul celorlalte
domenii experien țiale. De e xemplu, în cadrul domeniului Est etic creati v, analizând diferite
tablouri, copiii înva ță să deosebescă frumosul din artă, din realitate, să facă aprecieri de
ordin estetic. De asemenea, prin tematica lor bogată, lecturile după imagini constituie
puternice mijloace de educa ție moral ă; cunoscând unele obiective socio -culturale, istorice,
religioase, etn ice, copiii î și manifest ă sentimentul de admira ție și de mândrie f ață de
frumuse țea elementelor locale specific e țării noastre și a zonei în care locuiesc și faț ă de
înainta șii noștri.
Memorizările.
Memorizările constituie mijloace de realizare a activită ților de educarea a
limbajului în grădini ța de copii, în scopu l însu șirii conștiente a poeziilor de c ătre pre școlari.
Activită țile de memorizare au o mare importanț ă instructiv -educativă, constând în educarea
intelectuală, formarea unor sentimente morale și estetice și dezvoltarea unor procese
psihice ca: memoria, im agina ția și gândirea.
Prin intermediul poeziilor, copiii înva ță să în țeleag ă frumosul din artă, din natură
și din via ța omului, s ă sesizeze muzicalitatea și frumusețea limbii materne. Înv ățând și
recitând versuri, copiii descoperă cuvinte cu sensuri noi, își însușesc expresii literare, figuri
poetice care le colorează și le nuanțeaz ă vocabularul. Treptat copiii înva ță să în țeleag ă
mesajul poeziei, să recite expresiv poezia, să respecte pauzele gramaticale, logige și
psihologice marc ate de punctua ție, de s ensul pro poziției sau al frazei ritmate.
Predarea poeziilor la pre școlari se realizeaz ă în func ție de particularită țile pe care
le prezintă procesul de învă țare și , în special , memoria acestora. În stabilirea sarcinilor
principale le predării poeziilo r trebuie să se țină seama de caracterul concret, plastic -intuitiv
al memoriei, de tendin ța copiilor mici de a memora pasiv și involuntar , dar și de st ăpânirea
insuficientă de catre copii a procedeelor de memorare. De o mare importan ță în procesul
memorări i unei poezii sunt interesul și emoția pe care le trezește poezia.
Activită țile de memorizare se împart, dup ă sarcina didactică urmărită, în:
– activită ți de predare prin care educatoarea face cunoscut copiilor, textul poeziei și
procedează la învă țarea lui de către copii;
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
15
– activită ți de repetare, cu ajutorul c ărora se asigură însu șirea temeinic ă a poeziilor predate
și se consolidează deprinderea de a le reproduce con știent și expresiv;
– activită ți de verificare, prin care se urmăre ște să se aprecieze exactitatea reproducerii și
durata păstrării în memorie a poeziilor învă țate.
Jocul didactic.
Jocul didactic constituie un mijloc valoros de instruire și de educare a copiilor de
vârstă pre școlar ă, deoarece rezolvă, într -o formă cu totul adecvată vârstei, sarcini
instructive complexe, programate în grădini ța de copii. Jocul didactic este o activitate care
se deosebe ște prin s tructura sa specific ă de celelalte activită ți cu conținut asem ănător.
Unitatea deplină între sarcina didactică și acțiunea de joc, forma distractiv ă pe care o
îmbracă și o p ăstrează permanent, fiind caracteristică acestuia. Jocul didactic care se
desfășoară sub conducerea directă a educatoarei și care antrene ază, î n majoritatea
cazurilor, întreaga grupă, se poate desfă șura atât în timpul activit ăților pe domenii
experien țiale, cât și în activit ățile liber alese, la inițiativa copiilor, sfera de utilizare a jocului
didactic fiind foarte largă, putând fi extins chiar și în viața de familie a copilului.
Clasificarea jocurilor didactice de educare a limbajului:
Varietatea mare a jocurilor didactice, proiectate în grădini ță pentru dezvoltarea
limbajului sub t oate aspectele (fonetic, lexical, gramatical) impune găsirea unor criterii de
clasificare a acestora. Cel mai important criteriu în acesr sens îl constituie con ținutul
jocurilor didactice. Din acest punct de vedere, ele pot fi grupate în:
– jocuri didactic e pentru formarea și exersarea unei pronunții corecte și dezvoltarea auzului
fonematic;
– jocuri didactice pentru îmbogă țirea vocabularului activ și pasiv al copiilor;
– jocuri didactice prin care se exersează structurile gramaticale;
– jocuri didactice c are contribuie la dezvoltarea expresivită ții vorbirii copiilor.
Convorbirea.
În grădini ța de copii, convorbirea se desf ășoară ca activitate independentă, de sine
stătătoare, dar, în acela și timp, se pot organiza convorbiri libere cu un num ăr restrâns de
copii, în diferite momente ale zilei, în afara activită ților pe domenii experie nțiale. Astfel,
educatoarea poate organiza scurte convorbiri libere, diminea ța, la sosirea copiilor, în timpul
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
16
jocului, în cadrul muncii individuale de corectare sau perfec ționare a vorbirii, precum și
pentru a se informa în legătură cu impresiile copilul ui sau cu nivelul lui de dezvoltare.
Datorită faptului că participarea copiilor la activitatea de convorbire presupune că
aceștia au abilitatea de a se exprima în mod independent, folosind cuvinte din vocabularul
lor activ, aceste tipuri de activită ți se organizează la grupa mica și mijlocie preponder ent
cu grupuri mici de copii sau chiar individual, în cadrul activită ților liber alese și abia în
grupa mare se pot organiza ca activită ți de sine st ătătoare.
De asemenea, faptul că participarea copiilor l a convorbire necesită activită ți
intelectuale importante constând în concentrarea aten ției pentru a recepta mesajul, în
selectarea cuno ștințelor pentru a formula r ăpsunsul corespunzător și, deopotriv ă, sel ectarea
mijloacelor lingvistice care concur ă la for mularea răspunsurilor corecte, este important să
înțelegem c ă aceste activită ți presupun o anumit ă maturitate a copiilor și, deopotriv ă, o
pregătire atentă din partea educatoarei.
Clasificarea convobirilor:
După scopul didactic avem:
– convorbiri pentru fixarea cuno ștințelor, relizate dup ă anumite evenimente: o observare,
o plimbare în parc, o excursie;
– convorbiri pentru sistematizarea cuno ștințelor, când tema permite sistematiz ări și
generalizări;
– convorbiri pentru verificarea cuno ștințelor.
După t ematică avem:
– tematică referitoare la natură: anotimpuri, animale, plante;
– teme din via ța cotidian ă: comportarea copiilor la grădini ță, în familie, în societate;
– teme referitoare la via ța social ă, care sunt interesante și captivante pentru copii;
– teme abordate în unele opere literare ( pove ști, povestiri despre viețuitoare).
2.3 Tulburări de limbaj
Înțelegerea cuvintelor antreneaz ă toate procesele psihice, dar cu precădere
percep țiile, reprezent ările, memoria semantică și gândirea, iar rostirea implică deprinderi
motorii foarte complexe, o conduit atentă și voluntară, stări afective intense. Este de la sine
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
17
înțeles c ă orice tulburare în sfera limbajului atrage modificări în dezvoltarea celorlalte
funcții și procese psihice, alterând întreaga personalitate a copilului.
La vârsta pre școlară educatoarele remarcă printre tulburările de limbaj frecvente:
dislalii de evolu ție, bâlbâiala fiziologic ă, sigmatismele, rotacismele. Educatoarele
întâlnesc:
– copii care pronun ță defectuos anumite sunete sau le înlocuiesc cu a ltele ori le evită total:
disla lie fiziologică. Aceasta apare firesc din cauza lipsei de performan ță motorie a
aparatului fono -articular ( lipsa de coordonare voluntară adecvată între buze, obra ji, limbă,
respira ție). Multe din acestea se recupereaz ă ușor, prin maturizare fiziologic ă, printr -o
imita ție a modelelor corecte din mediul apropiat.
– copii care, desi pot pronun ța sunetele izolat, la nivelul silabelor, cuvintelor, folosesc
subtituiri, o misiuni, inversiuni de sunete , silabe, confundări ale sunetelor consonante:
dislalia de cuvânt. La bază stă, în general, o insuficientă dezvoltare a auzului fonematic,
instabilitatea psihomotorie; perseverarea dislaliei la o vârstă mai mare se poate dator a unor
caren țe pedagogice sau imit ării unor modele gre șite de pronun ție.
– copii cu întârzieri în dezvoltarea limbajului manifestate prin vocabular redus, pronun ție
incorectă și care la 4 -5 ani nu au capacitatea de a formula propozi ții simple – datorate în
primul rând lipsei de stimuare adecvată. Aceste întârzierii pot avea la bază existen ța unui
ritm mai lent în structurarea opera țiilor gândirii, în planul memoriei, atenției sau chiar în
plan afectiv.
– copii care prezintă ezitări în exprimare, repeti ții, întreruperi: bâlbâiala fiziologică. La
vârsta pre școlar ă, copiii nu stăpânesc con ținutul exprim ării fluente, au posibilită ți de
formulare reduse comparativ cu rapiditatea gândirii, cu dorin ța lor impetuoas ă de a
comunica, de a atrage aten ția; ei nu conștie ntizează faptul că exprimarea lor are caracter
repetitiv la nivel de silabă sau sunet, fiind neconformă cu standardul. Adul ții care în loc s ă-
l ajute pe co pil să -și actualizeze mai rapid conceptul do rit ( cuvăntul ce traduce con ținutul
ideatic) atrag exce siv aten ția asupra acestor dificultă ți, fac mari greșeli , deoarece îl
blochează emotional, îl descurajează. Apare sentimentul de inferioritate asociat cu lipsa de
încredere în capacitatea lui de pronun ție, de exprimare corect ă în ritm rapid a conceptelor
dorite și tensiunea psihic ă acumulată determină declan șarea unor spasme articulatorii ce se
instalează tot mai acut devenid t ulburare patologică. Intrarea copilului în lumea școlii
trebuie pregătită minu țios. Exprimarea neadecvat ă își va pune amprenta în achiziționarea
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
18
scrisului și a cititului. Dificult ățile în formarea reprezent ărilor spa țiale, reprezent ărilor
legate de mărime și formă se vor transpune în dificultă ți de recunoaștere și diferențiere a
grafemelor. Pronun țarea greșită a fonemelor limbii române face neinteligibilă citirea și
îndepărtarea de sensurile dorite de textele manualelor. De asemenea, scrierea este
dependent de vorbire. Un copil care a folosit toată via ța lui un anumit sunet în locul altuia
( folosindu -l greșit în toate cuvintele specific e) se va confrunta cu mari dificultă ți, alegând
nepotrivit grafemele ce formează cuvintele sau nerespectând succesiunea lo r în cuvânt.
Părin ții și educatoarea trebuie și pot interveni pentru prevenirea și/sau corectarea
tulburărilor de limbaj const atate la copii. Copiii cu intel ect normal, în urma con știentiz ării,
trăiesc dramatic manifestările tulburărilor d e limbaj, ceea ce le alterează și mai mult
conduita verbală și determin ă compo rtamente de inadaptare școlar ă, apatie, dezinteres,
instabilitate emo țional ă, reac ții agresive sau dimpotriv ă refuzul contactelor sociale.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
19
CAPITOLUL III
IMPORTAN ȚA ACTIVITĂ ȚILOR MATEMATICE
ÎN PREGĂTIREA PENTRU ȘCOAL Ă
3.1 Continuitatea dintre grădini ță și școal ă în activitatea
matematică.
În viziunea actualului C urriculum pentru învă țământul pre școlar, se consider ă
necesar ca pre școlarul s ă fie pus în contact cu domeniul mat ematic prin jocuri dirijate cu
material sau prin stimularea unor activită ți( cump ărături la magazine, măsurători). În
această manieră ar putea fi dezvoltate reprezentările acestora cu privire la unele concept e
cum ar fi: vol um, masa, număr și, de asemenea, ei vor putea fi implicați în activit ăți de
discriminare, clasificare sau descriere cantitativă. Dezvoltarea capacit ăților de raționament,
inclusiv de ra ționament abstract, va fi încurajat ă în conexiune cu obiecte și activit ăți
familiare.
Este considerat deosebit de semnificativă concretizarea ideilor matematice în
experimente, utilizarea lor împreună cu alte concept e și elemente de cunoaștere pentru
rezolvarea de problem e, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru cr eșterea
clarită ții și a relevanței unor mesaje. De asemenea, este de dorit ca domeniul să nu
îngrădeas că pre școlarul doar la contextu l disciplinelor matematice, ci să -i ofere
posibilitatea de a explora și contexte ale altor component curriculare, oriunde apar elemente
cum ar fi: generarea unor desene geometrice, scheme, estimarea unor costuri, planificarea
unor activită ți, cuantificarea unor rezultate, analiza proporțiil or.
Vărsta pre școlar ă reprezintă o perioadă intensă de dezvoltare. Acum , găndirea
parcurge drumul de la ac țiune la operație, etap ă denumită de J.Piaget stadiul preoperational
al găndirii. Stadiul dezvoltării inteligen ței evidențiaz ă trei no țiuni pivot: acțiunea,
reprezentarea ( imaguinile) ca premise ale dezvoltării limbajului , func ția semiotic ă, adică
acea capacitate de a utiliza semne , simboluri sau substitute ale lucrurilor. În procesul de
formare și dezvoltare a cunoștințelor matematice , este recom andat să se asigure o evolu ție
gradual ă, urmănd calea de la concret spre abstract . Este cunoscut faptul că abilită țile de
identificare a obiectelor și a mulțimilor, de triere, sortare și formare a mulțimilor, de
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
20
ordonare, clasificare, seriere și apreciere globală a cantită ții, de grupare a obiectelor în
perechi se dobîndesc prin ac ținea direct cu obiectele.
Curriculumul pre școlar prevede urm ătoarele obiective -cadru, obiective cu un grad
înalt de generalitate:
Să-și îmbogă țească experien ța senzorial ă, ca baz ă a cuno ștințelor matematice referitoare la
recunoa șterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însușiri comune ( form ă, mărime, culoare0 luate în considerare
separat sau mai multe simultan;
Să înțeleag ă și să numească rela ții spațiale relative, s ă plaseze obiecte într -un spa țiu dat ori
să se plaseze corect el însu și în raport cu un reper dat;
Să recunoască, să denumească, să construiască și să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat,
triug hi, dr eptunghi în jocuri;
Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1 -10 obiecte și cifrele corespunz ătoare;
Să efectueze opera ții de adunare și sc ădere cu 1 -2 unită ți, în limitele 1 -10.
3.2 Materialul d idactic utilizat în activită țile matematice.
Materialul didactic are o mare importan ță și se alege în funcție de nivelul de vâ rstă
al copiilor. La grupa mica/mijlocie se folosesc obiecte concrete (jucării) pe care copiii le
pot mânui cu u șurinț ă. Acestea sunt prezentate sub formă de surpriză, introdu ce prin
intermediul unor personaje ludice sau acoperite( pentru a stârni curiozitatea copiilor)
și,ulterior, vor fi identificate de educatoare și copii, acolo unde nivelul de dezvoltare a
acestora o permite. Totodată materialul didactic trebuie să fie atr activ, să stimuleze
interesul copiilor și să formeze o atitudine pozitivă fa ță de acest gen de activitate, să asigure
perceperea clară și să fie ales în func ție de scopul propus.
Treptat, spre sfâr șitul grupei mijlocii și începutul grupei mari, materialu l didactic
va devein tot mai schematic, pentru a contribui la formarea și exersarea capacit ății de
abstractizare. Contactul sensorial cu materialul didactic structurat favorizează atât latura
forma tivă, cât și cea informativ ă a învă țării perceptive. Varie tatea materialelor didactice
nu trebuie să fie foarte mare deoarece se distrage aten ția copiilor de la ceea ce este e sențial.
În ceea ce privește materialul didactic utilizat în cadrul u nei activită ți cu conținut
matematic, trebuie să se țină cont de re spectarea regulilo r impuse de literatura de
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
21
specialitate: mai întâi, se va lucra cu obiecte concrete, apoi cu imagini, jetoane, urmând în
final, folosirea simbolurilor.
3.3 Metode de învă țământ specific e activită ților matematice.
Indriferent de forma exerci țiilor este necesar s ă se facă trecerea treptată de la
exersarea dirijată la cea semidirijată, și în final la cea independent. La nivelul activit ăților
matematice se impune fol osirea metodelor ce pun accentul pe formarea de depri nderi și
dobândirea de abilită ți prin acțiune. Prin urmare, în activit ățile matematice se utilizeaz ă
atât metode tradi ționale, cât și metode interactive de grup.
Metode tradi ționale .
Explica ția este o metod ă verbal ă de asimilare a cuno ștințelor prin care se
progresează în cunoa ștere, oferind un model descriptive la nivelul rela țiilor. A explica
înseamnă , în viziunea lui D Hainaut , a descoperi, a face să apară clare pentru copii rela ții
de tipul cauză -efect (Petrovici , C.,2006,pag.2). Explica ția are rolul de a fixa prin cuvânt
acțiunea obiectual ă.
Demonstra ția este metoda înv ățării pe baza contactului cu materialul intuitiv , contact prin
care se ob ține reflectarea obiectului înv ățării la nivelul percep ției și al reprezentării.
Conversa ția este metoda de instruire bazat ă pe întrebări și răspunsuri în scopul realizării
unor sarcini și situații de înv ățare.
Exerci țiul este o metod ă ce are la bază ac țiuni motrice și intelectuale e fectuate în mod
conștient și repetat, în scopul formării de priceperi și deprinderi, automatiz ării și
interiorizării unor modalită ți de lucru de natur ă motrică sau mintală.
Problematizarea constituie o modalitate de instruire prin crearea unor situa ții problem, care
solicit copiilor utilizarea , restructurarea și completarea unor cunoștințe și capacit ăți
dobândite anterior pe baza experien ței și a efortului personal. Situația problem – reprezintă
o sarcină cu c aracter de noutate, prin a cărei rezolvare copilul își însușește noi cunoștințe;
ea det ermină o stare conflictuală în gândire, un dezacord între cuno ștințele an terioare și
sarcina de rezolvat.
Algoritmizarea este o metodă ce presupune utilizarea și valorificarea algoritmilor
în învă țate. Algoritmii reprezint ă deprinderi de activitate intel ectuală, elaborate pe baza
unor riguroase analize logice și presupun o succesiune de operații într -o ordine prestabilită.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
22
Algoritmul, odată însu șit, va fi aplicat ori de câte ori apar situații similar e ( exemplu:
algoritmul de formare a numărului natural).
Jocul, ca metodă, intervine pe o anumită secven ță de instruire , ca un ansamblu de
acțiuni și operații ce se organizeaz ă în forma specifică a jocului didactic. Utilizarea metodei
jocului didactic în diferite momente ale activită ților matematice, aduc e un plus de eficien ță
formativă în planul cuno așterii, determin ă atitudini af ective și o conduit ă afectivă a
preșcolarului.
Metode interactive și de grup.
Metodele pe care le prezentăm în continuare au foat selectate din lucrarea Metode
interactive și de grup ( Breben, S., Gongea , E., Fulga, M.,2002), și pot fi utilizate în cadrul
activită ților matematice.
Tehnica Lotus sau Floarea de nufăr, cum mai este ea den umită, este o metodă
interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii de rela ții între noțini pe baza
unei teme principale din care derivă alte opt teme secundare concre tizate în opt idei ce vor
deveni teme abordate în activită țile pe grupuri mici. Aceast ă tehnică poate f i folosită în
jocurile logice care vizează exersarea capaci tății de a recunoște, a denumi ș i a utiliza
figurile geometrice.
Cubul este strategia de predare -învățare care urm ărește algoritmul care vizeaz ă
descrierea, compara ția, asocierea, aplicarea , argum entarea atunci când se dore ște
explorarea unui subiect nou sau a unuia cunoscut pentru a fi îmbogă țit cu noi cunoștințe.
Metoda se poate aplica în jocurile logico – matematice, dar și în activit ățile matematice care
pot viza învă țarea pozițiilor spațiale.
Schimbă perechea este o metodă de predare – învățare care const ă în rezolvarea
sarcinii de lucru în perechi. Metoda are aplicabilitate în activită țile matematice care vizeaz ă
formarea de mul țimi, dar și în unele jocuri logico – matematice.
Piramida sau metoda bulgărelui de zăpadă este o metodă de predare -învățare care
constă în asamblarea activită ții individuale pentru realizarea unei sarcini sau problem e
date. Metoda poate fi aplicată și în jocurile logico -matematice.
Turul galeriei este tehnica de învă țare prin cooperare care stimulează creativitatea
și învă țarea eficient ă încurajând copiii să -și exprime opiniile cu privire la soluțiile propuse
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
23
de colegii lor. Tehnica poate fi aplicată cu success în activită țile matematice prin care se
urmăre ște compunerea ș i descompunerea numerelor.
Diamantul este o metodă de fixare, consolidare și evaluare care const ă în
sintetizarea principalelor problem e, informa ții, idei ale unei teme date. Ea poate fi utilizat ă
în activită țile cu conținut matematic în secvența pentru re actualizarea cuno ștințelor.
Partenerul de sprijin este o modalitate de învă țare prin care un copil cu dificult ăți
de învă țare este sprijinit de un coleg “partener”. Aceast ă metodă are aplicabilitate în
activită ți bazate pe exerciții cu material individual care vizează rezolvarea de probleme.
3.4 Forme de organizare a activită ții matematice.
Eficien ța oric ărei activită ți didactice depinde, în mare m ăsură, de structurile
organizatorice în care aceasta are loc. Formele organizatorice se încadrează în tipuri de
activitate, ce reprezintă clase de activită ți aseman ătoare în raport cu un criteriu dat. O
clasificare pe tipuri de activitate am preluat din Piramida cunoa șterii ( T ătaru, L.,Glava,
A., Chi ș, O.) în func ție de:
locul ocupat în programul zilei și gradul de participare a copiilor astfel:
activită ți de sine st ătătoare, la nivelul disciplinei, desfă șurate cu întreaga grup ă de
preșcolari, în etapa activit ăților pe domenii de înv ățare( experențiale);
activită ți matematice ca secvențe în cadrul unor activită ți integrate, desf ășurate cu
întrega grupă de pre școlari, când își pierd statutul de activit ăți de sine st ătătoare
devenind elemente, păr ți component ale unui demers didactic global;
activită ți cu conținut mat ematic desfă șurate în cadrul j ocurilor și activită ților alese
(ALA) la aria de stimulare Științ ă. Aceste activită ți nu se desf ășoară frontal, ci ca activită ți
individuale, în perechi sau cu grupuri mici de copii. Acest tip de activită ți se desf ășoară în
cadrul ALA de diminea ță, iar la grădini țele cu program prelungit și în etapa ALA de dup ă-
amiază.
sarcina didactică dominantă
După aceast criteriu se delimitează :
activită ți de predare -învățare ( dobândirea de cunoștințe);
activită ți de formare de priceperi și deprinderi;
activită ți de consolidare a cuno ștințelor, priceperilor și deprinderilor;
activită ți de evaluare.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
24
3.5 Forme de realizare a activită ților matematice în gr ădinită
Exerci țiile cu material individual sunt forme de organizare specifice ce permit
realizarea cu eficien ță a tuturor tipurilor fundamentale ale activită ții matematice prin
exerci ții. Căteva caracteristici ale acestei forme de activitate sunt:
include un sistem de exerci ții articulat pe obiectivele operaționale ale activit ății;
îmbină activitatea frontală cu cea d iferen țiată și individual ă;
solicită, dar nu cu necesitate, prezen ța unui model;
impune folosirea de material individual;
permite și asigur ă învă țarea conștient ă, activă și progresiv ă a con ținutului noțional
matematic;
formează deprinderi de muncă independ entă și autocontrol;
asigură însu șirea și folosirea unui limbaj matematic corect, prin motivarea acțiunii.
Eficien ța acestei forme de activitate este asigurat ă și prin materialul didactic variat.
Jocul didactic matematic .
Jocul didactic prezintă îmbinarea armonioasă a elementelor instructive ce cele
distractive, asigurând o unitate între sarcina didactică și acțiunea de joc. Prin joc, copilul
are ocazia să -și dezvolte capacitatea creatoare realizând, f ără efort, o activitate intelectuală,
reușind s ă găseas că noi căi de asimilare a cuno ștințelor, s ă stabilească legături între fapte,
idei, ac țiuni.
Experien ța demonstreaz ă că jocul didactic matematic are o eficien ță formativă
crescută în situa ția consolid ării și verific ării cuno ștințelor. Însuși procesul de înțelegere, de
învățare a unui joc nou constituie o sarcin ă suficient de complexă pentru copii ca să nu mai
fie combinată cu predarea unor cuno ștințe noi. În consecinț ă, din punctul nostru de vedere,
predarea noilor cuno ștințe se va realiza prin exerciții cu material individual, prin jocul
didactic matematic repetându -se, într -o formă atrac tivă, cuno ștințele predate.
Jocul didactic are o serie de caracteristici prin care se deosebe ște de celelalte jocuri:
Scopul didactic al jocului reprezintă o finalitat e educativă și decurge din obiectivele
specifice ale activită ții. El trebuie s ă fie clar și precis.
Sarcina didactică reprezintă ac țiunea pe care trebuie s ă o desfă șoare copiii în vederea
atingerii scopului didactic și este formulat ă în func ție de conținut ul activită ții și nivelul de
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
25
vârstă al copiilor. Ea reprezintă elementul de instruire în jurul căruia sunt antrenate
opera țiile gândirii și apare pentru copii ca o problem ă de gândire ( de recunoa ștere,
denumire, descriere, compara ție).
Elementele de joc r eprezintă mijloacele de realizare a sarcinilor didactice și fac
activitatea mai atractivă și mai antrenant ă. Ele pot fi cât mai variate: a șteptarea,
ghicirea,întrecerea, aplauzele, mi șcarea, recompensa, penalizarea, cuvântul stimulativ,etc.
Conținutul jocului didactic este reprezentat de sfera cuno ștințelor, priceperilor și
deprinderilor și trebuie s ă fie prezentat într -o formă accesibilă și interesant ă prin utilizarea
unui material didactic variat și adecvat.
Regulile jocului didactic realizează între sarcina didactică și acțiunea jocului. Ele sunt
prestabilite și obligatorii pentru toți copiii și reglementeaz ă conduita și acțiunile acestora
în func ție de structura particular ă a jocului didactic ( arată cum să se joace, succesiunea
acțiunilor, ce este și ce nu este permis în timpul jocului). Fiecare joc didactic matematic
trebuie să con țină cel pu țin dou ă reguli: una de transpunere a sarcinii didactice în ac țiune
concretă, atractivă, iar alta, de organizare a copiilor. În afara acestora , mai există re guli
care privesc comportarea copiilor, ordinea în care ei participă la joc, cum se stabile ște
conducătorul sau câ știgătorul jocului, reguli care impun unele restric ții.
Jocurile didactice pot avea multiple variante. Acestea servesc de obicei efectuării
în diferite forme a exerci țiilor atât de necesare consolid ării unor cuno ștințe ( pe plan
cognitiv) sau al formării unor deprinderi, ori dezvoltarea unor laturi ale personalită ții ( pe
plan formativ). Variantele pot cuprinde sarcini asemănătoare dar prezenta te în formă
diferită sau mărind gradul de dificultate în func ție de vârst ă sau de nivelul de cuno ștințe.
Trecerea prin grade diferite de dificultate se face și pe cale metodic ă prin modul de
prezentare a sarcinii didactice și de desf ășurare a jocului: cu explica ții și exemplificare; cu
explicații dar f ără exemplificare; fără explica ții, cu simpla enunțare a sarcinii.
Jocurile didactice, prin marea lor diversitate, prin variantele pe care le pot avea,
precum și prin faptul c ă pot fi jucate de o grupă într eagă, de grupuri de copii sau chiar
individual, constituie un instrument maleabil.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
26
CAPITOLUL IV
ACTIVITĂ ȚILE A RTISTCO -PLASTICE
4.1 Educarea creativită ții la copii
Un num ăr tot mai mare de investiga ții psihopedagogice din ultima perioad ă de timp
se îndreaptă asupra creativită ții, având la baz ă următoarele argumente:
Poten țialul creativ difer ă de la individ la individ , fiind mai ridicat sau mai redus;
Sarcinile cu care omul se confruntă în cursul vie ții se multiplică, se amplifică și se
diversifică, s olicitându -i acestuia, înt r-o măsură mai mare sau mai mică , cretivitatea,
acționând direct asupra factorilor care o determin ă;
Creativitatea poate fi estimată și educat ă la fiecare subiect uman, în acest scop procesul
instructiv – educativ din grădini ță și școal ă poate contribui în mod deosebit .
În aceste condi ții este evident faptul c ă investigarea creativită ții decurge nu atât din nevoi
de ordin științific, teoretic, cât mai ales din rațiuni, din necesit ăți de ordin practic -aplicativ.
Niciodată nu este prea târziu pentru cunoa șterea, stimularea, educarea și
dezvoltarea creativită ții. Dar cu cât aceast ă acțiune începe la o vârst ă mai mica și continu ă
de-a lungul anilor , cu atât va fi mai productiv ă, conducănd la ob ținerea unor realiz ări
creative mai valoroase.
4.2 Importan ța activit ăților artistico -plastice
Prin educa ția artistico -plastică, se realizează o componentă a educa ției estetice,
element important în dezvoltarea individului, a vie ții sale spirituale, morale și intelectuale,
în asimilarea creat oare a artei și a frumosului, cât și în formarea multilateral ă a
personalită ții.
Crea țiile artistice trezesc emoții și sentimente foarte variate, care imprim ă un
anumit colorit vie ții psihice a omului. Întrucât copiii posed ă aptitudini creatoare în anumite
direc ții artistice, educația estetic ă urmăre ște, în gr ădini ță, dezvoltarea acestor aptitudini
prin munca sistematică și competent ă de îndr umare a educatoarelor. Prin con ținuturile
activită ților și prin tematica aleas ă, copiilor li se formează spiri tul de observa ție necesar
perceperii formelor, a culorilor, a mărimii și a dispunerii în spațiu a acestora, facilitând
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
27
dezvoltarea oculo -motorie și psihomotric ă în intuirea modelelor și coordonarea voluntar ă
de execu ție.
Prin studierea unor opere de art ă, prin vizitarea unor muzee de artă și prin crearea
unor expozi ții cu lucr ări ale copiilor, se realizează o anumită conduită care va influen ța
pozitiv dezvoltarea intelectuală a pre școlarilor.
Pedagogii și psihologii au apreciat c ă practicarea artelor pl astice angajează puternic
capacitatea de observa ție a copilului, contribuind la dezvoltarea spiritului de observație și
au constatat că la această vârstă se manifestă pregnant fantezia, imagina ția, puterea
creatoare și talentul. Copiii creativi și talentaț i au o personaliatate complexă, caracterizată
printr -o gamă variată de aptitudini și însușiri, cum ar fi : flexibilitatea gândirii, fluența
ideilor, spirit de observa ție, originalitate în îmbinarea informațiilor, gândire divergent ă,
motiva ție pentru creați e, curiozitate, perseveren ță.
Obiectivele cadru ( preluate din Curriculum pentru învă țământul pre școlar 2008):
Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;
Realizarea unor coresponden țe între diferitele elemente de lim baj plasric și forme, obiecte
din mediul înconjurător( natură, artă și viaț ă socială);
Stimularea expresivită ții și a creativit ății prin desen, pictur ă, modelaj;
Formarea capacită ții de receptare a lumii sonore și a muzicii;
Formarea capacită ții de exprimare prin muzică.
4.3 Educa ția muzical ă
Educa ția muzical ă reprezintă o cale de cunoa ștere a lumii înconjur ătoare pe care
copilul o străbate însu șindu -și ideile, sentimentele, imaginile sugerate, create prin
intermediul artei sunetelor. Muzica a însoțit și însoțește parcursul vieții copilului încă de
la na ștere, prin intermediul vocii mamei care intoneaz ă cântece de leagăn, a jocurilor și
cântecelor adul ților destinate copiilor ( num ărători, ghicitori, jocuri), până în perioada
preșcolar ă. Rolul primar al educa ției muzicale este acela de a dezvolta copilul atât din
punct de vedere intelectual, emo țional -afectiv, cât și fizic, prin armonizarea și adaptarea
particularită ților vârstei copilului cu mijloacele de baz ă: cântecul, jocul cu cântec, jocul
muzical și audiția.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
28
Educa ția muzical ă la pre școlari constituie în sine o art ă, arta de a adapta
conținuturile cântecului, a jocului sau a audiției muzicale, particularit ăților de vârst ă ale
copilului mic. Obiectivele pe care le urmăre ște educația muzical ă, pun accentul pe formarea
de competen țe specifice: dezvoltarea auzului muzical, al simțului ritmic, melodic, dinamic,
al sensibilită ții și al gustului estetic, adaptate specificului vîrstei copiilor preșcolari.
Mijloace specifice educa ției muzicale
Obiectivele educa ției muzicale se realizeaz ă prin intermediul unor mijloace
specifice artei sunetelor, mijloace adaptate nevoilor estetice și afective ale preșcolarilor
prin:
Cântec Joc muzical Joc cu text si cânt
Audi ție Exerci ții muzicale
4.4 Importa nța abilit ăților practic -gospodăre ști în dezvoltarea
preșcolarilor
Rolul extrem de important pe care îl au abilită țile practic -aplicative în dezvoltarea
personalită ții copiilor este asigurat de faptul c ă aceste activită ți fac trecerea de la joc la
primele elemente de muncă . Astfel, se constituie primii pa și spre preg ătirea pentru munca
de mai târziu . Caracterul practic al acestor activită ți ofer ă cadrul ideal de a îmbina munca
fizică cu cea intelectuală, facilitând dezvoltarea globală a pre școlaril or. În dezvoltarea
fizică a copiilor, activită țile practice au contribuție semnificativ ă: copilul este pus în situa ția
de a reproduce diferite obiecte din mediul înconjurător, folosindu -se în special de mâini.
Astfel se află în situa ția în care mișc ările l ui devin tot mai corecte, mai sigure, le
coordonează mai bine, elimină mi șcările involuntare, inutile, dezoronate. Se dezvoltă
musculatura fină a mâinii contribuind astfel la rafinarea moticită ții fine. Coordonarea și
dezvoltarea senzorio -motorie sunt în c ontinuă ascensiune.
Sănătatea și igiena personală sunt și ele influen țate. Preșcolarii dobândesc
cuno ștințe și practici utile referitoare la autoservire, îngrijire și igien ă personală.
Activită țile cu caracter gospod ăresc permit însu șirea și exersarea de practici sănătoase
legate de nutri ție, de menținerea s ănătă ții și securit ății personale.
Componenta soci -emoțional ă a acestor activită ți, vizeaz ă dezvoltarea
componentelor prosociale ( respectul fa ță de muncă și faț ă de produsele acesteia), a
actilită ților de in teracțiune cu adulții și cu copiii de vârst ă apropiată ( cooperează la
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
29
realizarea unei lucrări comune, se joacă împreună cu obiectele sau jucăriile confec ționate
de ei, dobândesc încredere unii în al ții). În același timp, permite copilului s ă-și dezvolte
conceptul de sine, să identifice și să exerseze par țial controlul emoțional ( are încredere în
forțele proprii) și expresivitatea emițional ă (manifes tă bucuria, satisfac ția pentru î ncheierea
cu succes a lucrului).
Dezvoltarea cognitivă conduce pr eșcolarul spre înțelegerea, mai ales ,a relațiilor
dintre obiecte, fenomene, evenimente și personaje; se exercit ă abilită ți de gândire logic ă și
de rezolvare a unei situa ții problem ă, se ajunge la în țelegerea unor modele.
Implicănd copiii activ în aceste activită ți, ei dobândesc și manifest ă o serie de capacită ți și
atitudini de învă țare: curiozitate, ineres pentru tem ă și materialele de lucru, inițiativ ă,
creativitate, independen ță în ac țiune, perseverenț ă în realizarea lucrării, curaj, răbdare,
acurate țe și disciplin ă, spirit de ordine. Pragmatismu l acestor activită ți const ă în o bișnuirea
copiilor să dea o destina ție util ă produselor activită ții realizate.
Obiective cadru ale activită ților practic -gospodăre ști
Formarea și consolidarea unor abilit ăți pract ice specifice niveluli de dezvoltare motrică;
Îmbogă țirea cunoștințelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și despre tehnici
de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;
Formarea deprinderilor practic -gospodăre ști și utilizarea vocabularuli specific.
Metode de învă țare specifice
Indiferent de forma de organizare a activită ții practic -gospodăre ști, sunt necesare
alternarea și varierea metodelor, precum și folosirea unor procedee didactice adecvate.
Deprinderile practic -gospodăre ști sunt însușite prin înv ățare și automatizate mai apoi prin
exerci țiu susținut. Metodele care servesc cel mai eficient acest ui scop sunt cele tradi ționale
Explica ția /Demonstra ția/Conversa ția/Exerci țiul
Activitate a practică, dar și cea gospod ărească au un element indispensabil, și anume
desfă șurarea integral ă pe baza unui bogat material intuitiv, selectat, evident, în func ție de
temă și de sarcinile ce necesit ă executate. Pre școlarul ia contact cu obiectul pe care îl va
executa, prin intermediul modelului. Tot cu ajutorul lui, se familiarizeză cu structura,
caracteristicile și etapele de reproducere ale acestuia.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
30
CAPITOLUL V
DEZVOLTAREA ABILITĂ ȚILOR EMOȚIONALE
ȘI SOCIALE ALE PRE ȘCOLARILOR
5.1 Importan ța dezvolt ării abilită ților emoționale și
sociale în pregătirea viitorilor școlari
Grădini ța trebuie s ă constituie o etapă fundamentală în dezvoltarea copilului, nu
doar prin con ținutul științific al procesului instructiv -educativ, ci și prin libertatea de
acțiune oferi tă pre școlarului, care -i stimulează interesele de cunoa ștere, și totodat ă
contribuie la lărgirea câmpului de rela ții sociale. Exist ă uneori tendin ța de a transforma
activitatea din grădini ță în activitate de tip școlar,exagerând volumul de cunoștințe,
priceperi și deprinderi. A -l pregăti pe copil pentru școal ă nu înseamnă a -l învă ța mai
devreme să scrie, să citească, să efectueze opera ții aritmetice, f ără a ține seama de
particularită țile de vârst ă, de nivelul dezvoltării psihice , individuale.
Pregătirea pentru școal ă înseamnă, în primul rând o stare de disponibilitate pentru
activitatea de învă țare, asigurarea unor condiții interioare care să ofere copilului
posibilitatea de a aborda optim solicitările noii activită ți, dar și acea stare psihologic ă
pozitiv ă față de momentul debutului școlar. Acestea trebuie realizate atât în familie cât și
în grădini ță.
S-a dovedit practic faptul că o formare pe plan calitativ este mult mai trainică , mai
valoroasă și mai necesar ă pentru dezvoltarea ulterioară a personalită ții și a progresului
școlar al copilului, pe parcursul ciclului primar, decât inocularea unei cantită ți cât mai mari
de cuno ștințe. Este de la sine înțeles faptul că nu se pune pr oblema ignorării, nici măcar a
neglijării laturii informative în învă țământul pre școlar, deoarece cunoștințele, atunci când
sunt corect în țelese, temeinic asimilate, ordonate, sistematizate, corelate, constituie
instrumentele cele mai pre țioase cu care ope rează gândirea.
Fiecare educator, cadru didactic își dorește ca preșcolarii pe care îi educă, să
utilizeze cursivitatea în comunicare, să acumuleze în mod activ informații, să poată să
opereze pe plan mintal, grafic cu cunoștințele deținute, să obțină cal ificativul foarte bine în
evaluarea efectuată la grupă. De cele mai multe ori, preșcolarul este evaluat doar din prisma
competențelor cognitive (atenție și memorie, planificare și rezolvare de probleme, limbaj)
pierzând din vedere competențele emoționale și sociale.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
31
5.2 Competen țele emoționale
Dezvoltarea emoțional ă se referă la recunoa șterea și exprimarea adecvat ă a emo țiilor,
înțelegerea emoțiilor și reglarea emoțional ă. Acestea de fapt sunt competenâe emo ționale
care asigură persoanei sănătate emo țional ă.
Competen ța emoțional ă desemnează abilitatea copiilor de a -și gestiona propriile
emoții, precum și de a recunoaște și de a se adapta la emoțiile celorlalți. Este echivalentul
emoțional pentru temenul inteligenț ă, care se referă la func țiile cognitive. Eșecul în
dobândirea acestei categorii de competen țe poate s ă ducă uneori la consecin țe nefaste atât
asupra propriei persoane, cât și asupra relațiilor sociale, ceea ce constituie un motiv în
plus pentru investigarea și înțelegerea dezvolt ării emo ționale6.
Principalele competen țe emoționale descrise în l iteratura de specialitate ce apar în
cursul dezvoltării emo ționale sunt prezentate în Tabelul1.7
5.2.1 Sinteza caracteristicilor capacită ților emoționale ale copiilor preșcolari cu
vârsta între 5 și 6/7 ani:
În identificarea emo țiilor, copiii de 5 -6/7 ani se bazează pe expresiile faciale. Datorită
dezvoltării limbajului, în jurul vârstei de 6/7 ani copiii pot identifica și denumi majoritatea
emoțiilor. În această periodă ei oscilează între comportamente care indică sensibilitate la
critici cu vinovă ție pentru greșelile f ăcute în mod accidental, și dificult ăți în a admite c ă
totuși ei sunt cei care au f ăcut o gre șeală.
Copiilor de 5 -6/7 ani nu le plac e șecurile și devin critici cu ei înșiși. La aceast ă vârstă,
au încă mare nevoie de dragostea și afecțiunea p ărinților și adulților care au grij ă de ei.
Copiii de această vârstă pot manifesta teama de separare cănd sunt despăr țiți de persoanle
semnificative din via ța lor; se pot simți tratați incorect dac ă altcineva prime ște ceva ce ei
nu primec. Este perioada în care sunt fascina ți de informații noi și de cele mai multe ori
sunt receptivi la informa ții și sfaturi despre siguranța proprie și a celorlalți, despre stilul de
viață sănătos și despre evitarea compor tamentelor de risc. Cea mai importantă achizi ție în
această perioadă este dezvoltarea empatiei, adică a abilită ții de a fi interesat și de a înțelge
emoțiile celorlalți.
6 H. Rudolph Schaffer, Introducere în psihologia copilului, pg.125
7 A., Boti ș, L., Mihalca Optimizarea abilită ților emoționale și sociale la preșcolari, Curs pentru educatoare,
Centrul Expert , Catedra de Psihologie, Universitatea Babes -Bolyai , Cluj Napoca
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
32
Copiii de 5 -6/7 ani încep să î și formeze simțul moralit ății și înțeleg termeni abstra cți
ca: onestitate, corectitudine, morală. Totu și este ”bun” sau ”r ău” ceea ce consideră părin ții
sau educatoarea a fi a șa. În aceast ă perioadă, în țeleg cauzele și consecințele exprim ării
emoțiilor și de aceea poate fi introdus ă ideea conform căreia emo țiile sunt cauzate nu de
evenimentele externe, ci de interpretarea cognitivă a acestora, adică de ceea ce gândim noi
despre ele.
Copiii de 5 -6/7 ani sunt capabili să î și elaboreze propriile reguli de reglaj emoțional
în diverse situa ții de joc, de interacțiun i sociale și uneori aceste reguli sunt complexe. Deși
copiii apreciază prietenii de aceea și vârst ă cu ei, continuă să apeleze la adul ți ( mai ales la
părin ți) pentru ajutor și ghidaj.
Deoarece în această perioadă se dezvoltă empatia, copiii pot manifesta s trategii de
reglare emo țional ă adresate celor din jurul lor.
5.3 Competen țele sociale
Ablită țile sociale sunt cele care ne permit integrarea în grupul de la gr ădini ță și mai
apoi în grupul de la școal ă. Dezvoltarea socială presupune asimilarea comportamentelor
care ne fac să fim eficien ți în inetracțiunile cu ceilalți astfel încât s ă ne atingem scopurile
personale stabilite. Pentru a fi competentă în rela țiile sociale, o persoan ă trenuie să
identifice acurat gîndurile, emo țiile și intențiile celorlalți într -i situa ție particular ă.
5.3.1 Dezvolatrea socială a pre școlarului cu vârsta cuprins ă între 5 -6/7 ani .
În jurul vârstei de 5 -6 ani, copiii dobândesc abilitatea de a în țelge celor dou ă planuri:
evenimente externe și ceea ce gândim noi despre intențiile și emoțiile celorlalți, ca urmare
a reflectării situa țiilor sociale cu care ei se confrunt ă. O dată cu dobândirea limbajului,
jocul simbolic devine tot mai complex (5/6 ani), după care scade frecven ța acestuia. În jurul
vârstei de 7 ani predomină jocurile cu reguli, încep să practice generozitatea fa ță de ceilal ți
și să ajute copiii mai mici decât ei. Acum copiii preferă să împartă în mod egal lucrurile
pentru a preveni certurile, realizând că a men ține relații bune cu ceilalți este mai important
decât a primi o cantitate mai mare de dulciuri, jucării.
Competen țele sociale descrise în literatura de specialitate sunt: inițierea și
menținerea unei relații și integrarea într -un grup prezentate în Tabel 2.8
8 Ibidem 7
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
33
Tabel 1. Competen țele emoționale
Competen țe emoționale Exemple de comportament
Recunoa șterea și exprimarea
emoțiilor Să utilizeze cuvinte și expresii care denumesc
stări emo ționale;
Să identifice situa ții în care el tr ăiește o emoție;
Să identifice situa ții în care alte persoane tr ăiesc
o emo ție;
Să identifice emo ții asociate unui context
specific;
Să identifice situa ții în care apar diferențe între
starea emo țional ă și exprimarea extern ă;
Să reac ționeze nonverbal într -o situa ție social ă;
Să exprime empatie fa ță de alte persone;
Să exprime emoții complexe precum
rușine,vinov ăție, mândrie;
Să transmită verbal, în mod convingător,
mesajele afective;
Să transmită nonverbal, în mod convingător,
mesajele afective;
Să țină cont de particularită țile fiec ărei persoane
în cadrul inetrac țiunilor sociale.
Înțelegerea emoțiilor Să recunoască emo țiile pe baza expresiei faciale
Să identifice cauza emo țiilor;
Să realizeze diferen ța între diferite emoții;
Să numească consecin țele emoțiilor într -o
situa ție;
Să găsească solu ții prin care să se lini șteasc ă
atunci când sunt furio și;
Să ceară ajutor adul ților atunci când sup ărați;
Să își comute atenția de la un joc sau de la o
discu ție care îl sup ără spre alt joc sau altă
activitate.
Reglarea emo țional ă Să fie capabil să minimi zeze importan ța unei
jucării inaccesibile;
Să privească o situa ție sup ărătoare dintr -un punc
de vedere diferit.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
34
Tabel 2. Competen țe sociale
Competen țe sociale Exemple de comportament
Inițierea și menținerea unei relații Să inițieze și s ă men țină o inetrac țiune
Să asculte activ
Să împartă obiecte și să împărtă șeasc ă
experien țe
Să ofere și să primească complimente
Să rezolve în mod eficient conflictele
apărute
Integrarea în grup Să respecte regulili aferente unei situa ții
sociale
Să coopereze cu ceilal ți în rezolvarea unei
sarcini
Să ceară ajutorul atunci când are nevoie
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
35
CAPITOLUL VI METODOLOGIA CERCETĂRII
6.1 Scopul cercetării
Cercetările în domeniu arată importan ța mare pe care o are dezvoltarea socio –
emoțional ă în integrarea social și profesional ă de succes. Exersarea abilită ților emoționale
de la vârste timpurii, încurajarea exprimării emo țiilor în viața cotidian ă, identifica rea unor
strategii necesare rezovării eficiente unor problem și conflicte, vor conduce la o dezvoltare
armonioasă din punct de vedere socio -emoțional.
Cercetarea de fa ță își propune dezvoltarea emoțional ă a pre școlarilor cuprinși în
studiu printr -un prog ram de jocuri care presupun interac țiunea social ă. Considerăm că
interven ția noastr ă va avea ecou nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung, în sensul c ă
abilită țile emoționale dezvoltate în cadrul acestor jocuri vor putea fi utilizate și transferate
și în etapa ulterioară a vie ții de școlar.
6.2 Obiectivele cercetării:
1. Identificarea nivelului de dezvoltare emo țional ă a pre școlarilor și realizarea unui
inventar de nevoi pe care ace știa le au pe segmentul dezvolt ării emo ționale;
2. Construirea unui program de jocuri bazate pe interac țiunea social ă, care să răspundă
nevoilor și particularit ăților grupei de preșcolari;
3. Stim ularea dezvoltării emo ționale ( capacitatea de exprimare verbal și nonverbal a
emoțiilor primare și complexe, ca pacitatea de recunoa ștere a emoțiilor în diferite context,
capacitatea de gestionare a propriilor emo ții în situații frustrante) a preșcolarilor prin
intermediul jocurilor ce presupun interac țiunea social ă;
4. Stimularea pre școlarilor în a exersa st ări emo ționale positive în timpul unui joc.
6.3 Ipoteza
Dacă integrăm în activită țile de aplicare a Curriculumului preșcolar jocuri cu rol de
dezvoltare a abilită ților emoționale, bazate pe i tnerac țiunea social ă, atunci pre școlarii își
vor dezvolta următoarel e capacită ți : identificarea propriilor emoți i, diferen țierea emoțiilor
( poz itive, negative și neutre), autoreglarea emoțional ă, autocontrolul emotional, capacită ți
care îi vor ajuta în etapa următoare a vie ții de școlar.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
36
6.4 Variabilele cercetării:
Variabila independentă: programul de dezvoltare a competen țelor
emoționale bazat pe jocuri ce presupun interacțiunea social ă;
Variabile dependente: modificările înregistrate în dezvolatrea
emoțional ă a pre școlarilor ca urmare a intervenției noastre, bazat ă pe
jocuri ce presupun interac țiunea social ă, precum și motivația copiilor
de a-și demonstra propriile abilit ăți emoționale.
6.5 Design -ul cercetării
6.5.1 Descrierea e șantionului
Pentru a afla nivelul de cuno ștințe al copiilor referitoare la receptarea unor noțiuni
despre educarea emo țional ă, am investigat un număr de 10 pre școlari, de la grupa mare a
Voiniceilor, Gradini ța ”Dumbrava Minunat ă ” din Media ș, dintre care 4 fete și 6 b ăieți.
Copiii au vârste cuprinse între 5 și 6 ani, dintre care 2 provin din familii monoparentale ,
iar restul de 8 fac parte din familii biparentale. To ți copiii provin din mediul urban.
6.5.2 E șantionul de conținut : activită țile de joc didactic pentru de zvoltarea
abilită ților emoționale sunt ef ectuate în cadrul ALA ( activită ților liber alese) și la domeniul
experen țial Om și Societate.
6.5.3 Locul cercetării: locul de desfă șurare a cercet ării este Gradini ța cu Program
Prelungit Dumbrava Minunată din loca litatea Media ș, județul Sibiu.
6.5.4 Durata cercetării: anul școlar 2016 -2017 începând cu data de 20.11.2016
până în data de 20.02.2017.
6.5.5 Metoda de cercetare :
Metoda de cercetare utilizată în cazul de fa ță este observa ția sistematic ă. Aceasta
este o m etodă de cercetare, care în general presupune urmărirea inten ționat ă și sistematic ă
a obiectelor, fenomenelor și evenimentelor în stare natural ă, în condi ții obișnuite de
existen ță și manifestare/desf ășurare, cu scopul de a le cunoaște cât mai profund și a le
descoperi trăsăturile esen țiale.Cu jutorul acestei metode s -au cules informa ții necesare
pentru a identifica nivelul competen țelor emoționale ale preșcolarilor.
Am alcătuit o grilă de observare , care este alcătuită din zece itemi care evaluează
frecv ența cu care copiii fac dovada anumitor conpeten țe emoționale. Exemplu: este capabil
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
37
să distingă între stările emo ționale pozitive și negative (bucurie versus furie). R ăspunsul
pentru fiecare întrebare indică frecven ța cu care copilul manifest ă anumite comportamente
( o scală cu 5 puncte, unde 1 înseamnă apoape niciodată, iar 5 înseamnă aproape
întotdeauna) cu valoare predicativ ă pentru nivelul de dezvolatare emo țional ă al
preșcolarului în cauz ă.
Grila de observare permite evaluarea din perspectiva educatorului. În urma aplicării
și prelucrării acestei grile s -a trecut la construirea unui program de jocuri bazate pe
interac țiunea socială. Pentru construirea acestuia am utilizat informa ții existente în
documente precum: Curriculum pentru învă țământul pre școlar, Jurnalul grupei, fi șe de
observa ție psiho -pedagogică ale copiilor, rezultatele evaluării ini țiale, caietul educatoarei (
utilizănd astfel și metoda analizei de document). De asemenea au fost utilizate material
didactice existente în grupă precum: panoul pentru întâlnirea de diminea ță, caietele
speciale, fi șe de lucru, instrumente de scris etc.
În cele urmează prezentăm jocurile care au fost aplicate în cadrul etapelor de
cercetare pretest, interven ție și postest. Pentru cele trei etape am alc ătuit un set de 9 jocuri:
Harta emo țiilor
Cutiile fermecate cu emo ții
Cartona șe cu emoții
Sahul cu emo ții
Copacul prieteniei
Continu ă desenul
Împreună ne jucăm
Detectivul emo țiilor
Ce culori au emo țiile tale?
1. Titlul jocului : Harta emo țiilor
Obiectivele jocului:
Să identifice emo țiile de bucurie, furie, tristețe, team ă, dezgust, surprindere;
Să exprime correct emo ția observat ă;
Să eticheteze correct emo țiile prezente.
Durata jocului: 20 minute
Material didactice: harta emo țiilor, poveste.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
38
Desfă șurarea jocului: citim copiilor o poveste în care se pot identifica reacții emoționale
ale personajelor . Împreună cu copiii identificăm etich etele verbale corespunzătoare
fiecărei emo ții. Ținem împreun ă cu copiii o scurtă conversa ție, din care afl ăm dacă au
trecut prin aceste stări emo ționale.
2.Titlul jocului: Cutiile fermecate cu emo ții
Obiectivele jocului :
Să identifice emo țiile tr ăite;
Să asocieze o etichetă verbală expresiei emo ționale din desen;
Să asocieze trăirile emo ționale cu un anumit context.
Durata jocului : 20 -25 minute
Material didactice: cutii, cartona șe cu emoții ( bucurie, furie, tristețe, team ă, surprindere,
dezgust).
Desfă șurarea jocului: punem într -o cutie cartona șele cu emoții pozitive, iar în cea de -a
doua pe cele cu emo ții negative. Apoi fiecare copil va extrage din fiecare cutie câte un
cartona ș, reprezentând o emoție. Împ ărțiți în dou ă grupe copiii trebuie să se gândeas că la
o situa ție în care s -au sim țit bucuroși, respectiv o situa ție în care au simțit tristețe, team ă,
furie, dezgust. Fiecare grupă î și alege un lider. F iecare lider prezintă situa țiile g ăsite
împreună cu grupa lui.
3.Titlul jocului: Cartona șe cu emoții
Obiectivele jocului:
Să identifice emo țiile în funcție de indicii nonverbali;
Să asocieze o etichetă verbală expresiei emo ționale;
Să identifice contextele în care se manifestă anumite emo ții și posibilele cauze ale
acestora.
Material didactice: imagini cu personaje care exprimă diferite trăiri emo ționale ( bucurie,
furie, triste țe, team ă,surp rindere, dezgust), e șarfă.
Desfă șurarea jocului: pe rând , fiecare copil vine în fa ță, după ce este legat la ochi cu o
eșarfă, își alege un cartonaș, apoi cerem copilului s ă identifice emo ția persoanei din
imagine și întreb ăm copiii dacă s -au sim țit vreodat ă la fel ca persoana din imagine.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
39
4.Titlul jocului: Șahul cu emo ții
Obiectivele jocului:
Să identifice emo țiile de bucurie, tristețe, furie;
Să exprime corect emo ția observat ă;
Să realizeze distinc ția între emoții pozitive și emoții negative.
Durata jocului : 20 minute
Material e didactice: șah alc ătuit dintr -un carton, iar în pătratele albe sunt lipite imagini cu
emoticoane ( fa ță zâmbitoare, fa ță tristă, fa ță furioasă), zar.
Desfă șurarea jocului: se prezint ă copiilor șahul cu emoticoane. Li se explic ă copiilor că, cu
ajutorul acestui joc î și vor înțelege mai bine propriile emo ții, dar și emoțiile colegilor lor.
Pe rând, câte un copil, va arunca cu zarul. În momentul în care aceste se va opri la o emo ție,
copilul va trebui să o identifice, să o reproducă, iar apoi să dea un exemplu de situa ție în
care s -a sim țit așa. Jocul va continua pân ă când fiecare copil va identifica, cel pu țin o data,
o emo ție.
5.Titlul jocului: Copacul prieteniei
Obiectivele joc ului
Să numească prietenii lui din grupă;
Să enumere cel pu țin dou ă caracteristici ale rela ției de prietenie;
Durata jocului : 30 minute
Materiale didactice: fi șe (pe care este desenat un pom), creioane colorate, lipici, foarfecă.
Desfă șurarea jocului: citim o poveste din care să reiasă trăsăturile specific e unei prietenii;
ținem o conversa ție privind relația de prietenie, apoi rugăm fiecare copil să numească
prietenii lui din grupă și cîteva din motivele care i -au apropiat de respectivii colegi. Fiecare
copil prime ște c ăte o fi șă care reprezintă un copac, pe care va lipi tot atâtea frunze câ ți
prieteni crede c ă are în grupă. La finalul jocului fiecare copil analizează fi șa colegului s ău
și compară copacul prieteniei.
6.Titlul jocului: Continuă desenul
Obiectivele jocului:
Să-și exprime emoțiile prin desen;
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
40
Să participe cu interes la joc , astfel încât să continue desenul început de colegii lui.
Durata jocului: 20 minute
Materiale didactice: flipchard, hârtie de flipchard, carioci.
Desfă șurarea jocului: pe o foaie de flipchard, toți copiii vor realiza un desen colectiv .
Copilul ales prin tragere la sor ți începe desenul , apoi desenul este continuat de fiecare
membru al grupei , fiecare copil completând cu corespodentul propriei viziuni asupra
simbolisticii desenului. În final, copiii î și prezint ă ideile cu privire la ce ar fi vrut să
desene ze, are loc o confruntare de idei.
7.Titlul jocului: Împreună ne jucăm
Obiectivele jocului:
Să își dezvolte abilit ățile de cooperare;
Să exerseze abilită ți de împ ărțire a juc ăriilor, de cerere și oferire a ajutorului, de
așteptare a rândului;
Să rezolve pr in negociere problemele care pot să apară în grup.
Durata jocului: 15 minute
Material didactice: imagini decupate din reviste, lipici, carton.
Desfă șurarea jocului: copiii sunt împ ărțiți în dou ă grupe. Fiecare copil prime ște imagini
decupate din diferite reviste și lipici pentru a realiza pe carton un tablou care reprezint ă
diferite situa ții înt ălnite în vi ța de zi cu zi ( situații care provoac ă diferite emo ții). Copiii
vor lucr a împreună și vor lipi imaginile pe carton. Copiii vor fi încurajați s ă împartă , să își
aștepte rândul, s ă ofere sau să ceară ajutor .
8.Titlul jocului: Detectivul emo țiilor
Obiectivele jocului:
Să-și îmbun ătățeasc ă capacitatea de a recunoa ște emoțiile celuilalt ;
Să identifice emoțiile și posibilele situații în care au fost trăite acestea.
Durata jocului: 30 minute
Material didactice: jetoane cu emoticoane reprezentând: bucurie, triste țe, fric ă, surprindere,
dezgust, teamă; coli de hârtie, creioane, co șuleț.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
41
Desfă șurarea jocului: Copiii primesc jetoanele cu emoticoane și sunt împărțiți în doua
grupe. Un reprezentant al fiecărei grupe vi ne în fa ță și mimeaz ă o emo ție, luând o postur ă
și făcând gesturi cât mai expresive. Colegii lui vor î ncerca să ghicească emo ția mimat ă.
Cel care ghice ște așeaz ă jetonul potrivit în co șulețul echip ei. Echipa câ știgătoare este aceea
care a adunat cele mai multe jetoane în co șuleț. Fiecare copil deseneaz ă apoi pe o coală de
hârtie câte o fa ță reprezentând emo țiile recunoscute în timpul jocului.
9.Titlul jocului: Ce culori au emo țiile tale?
Obiectivele jocului:
Să își dezvolte inteligența emoțional ă;
Să își recunoasc ă propriile emo ții și pe ale celor din jurul lor;
Să asocieze emo țiile cu culorile.
Durata jocului: 20 minute
Materiale didactice: cartona șe colorate în șașe culori: galben, potocaliu, roșu, albastru,
verde și negru.
Desfă șurarea jocului: Se așeaz ă pe masa cartona șele colorate, fiecare copil își alege un
cartona ș care se potrivește cel mai bine cu felul în care se simte el în acel moment și
denume ște emoția care se potrivește cu cartonașul a les.
6.5.6 Etapele cercetării.
În cadrul primei etape a cercetării, pretest, am alcătuit o grilă de observa ție,
alcătuită din 10 întrebări, iar în dreptul fiecărei întrebări o scală de la 1 la 5, scala face
referire la comporatmentul copiilor. În cadr ul acestei etape am organizat trei jocuri, care
au fost alcătuite astfel încât to ți copiii s ă fie e valua ți. Jocurile utilizate au fost: Harta
emoțiilor, Cutiile fermecate cu emoții, Cartonașe cu emoții. Cu aceste jocuri, am m ăsurat
cât de des copiii din gr upa mare, folosesc și recunosc anumite etichete verbale referitoare
la emo ții.
Pe baza rezultatelor ob ținute, în urma observ ării copiilor, am alcătuit următorul set
de jocuri, pentru dezvoltarea competen țelor emoționale: Șahul cu emoții, Copacul
prieten iei, Împreună ne jucăm. În fiecare săptamână am realizat câte un joc în cadrul
activită ților din domeniul experiential Om și So cietate și Științe.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
42
Efectele aplicării acestor jocuri au fost evaluate în etape de posttest , prin
intermediul a trei jocuri: Co ntinuă desenul, Detectivul emo țiilor, Ce culori au emoțiile
tale?.
6.6 Prezentarea și interpretarea datelor
6.6.1 Pretest ul
În prima etapă a certcetării , pretest, am apli cat grila de observare a
compor tamentului copiilor ( Anexa 1). Grila de observare este alcătuită din 10 itemi și în
dreptul fie cărui item o scală de la 1 la 5. A ceasta măsoară frecven ța cu care un copil din
grupă manifestă diferite comportamete, competen țe. De asemenea, măsoară cât de des
copiii din această grupă folosesc etichetele emo ționale, atât cele pozitive, cât și cele
negative, măsoară empatia și folosirea corect ă a etichetelor emo ționale. Această grilă a fost
alcătuită pentru măsurarea competen țelor emoționale ale copiilor. Am putut observa
comportamentul preșcolarilor atunci când aceștia au fost implicați în trei jocuri : Cartona șe
cu emo ții, Harta emo țiilor, Cutiile fermecate cu emoții .
După observarea tuturor copiilor, am calculate punctajul și procentul obținut în urma grilei
de către fiecare copil în parte. Din totalul de 10 pre școlari, din grup ă , 7 copii au ob ținut 14
puncte echivalentul a 2 ,8% din puncatajul maxim, iar 3 pre școlari au obținut 34 puncte ,
echivalentul a procentului de 6 ,8%. În tabelul 3 și diagrama 1 , sunt structurate to ate
rezult atele pretestului.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
43
Tabel 3 – rezultatele punctelor și procentajelor obținute de subiecți , dup ă grila de
observa ție din pretest.
Diagrama 1 – Rezultate ob ținute de fiecare copil în etapa de pretest.
05101520253035404550
G.C C.V I.F E.G T.A U.C A.N S.F B.C P.G
punctaj Coloană1Participan ți Rezultatele
observa ției pretest Procentaj
1. G.C 14 puncte 1.4%
2. C.V 14 puncte 1.4%
3. I.F 34 puncte 3.4%
4. E.G 14 puncte 1.4%
5. T.A 14 puncte 1.4%
6. U.C 14 puncte 1.4%
7. A.N 14 puncte 1.4%
8. S.F 34 puncte 3.4%
9. B.C 34 puncte 3.4%
10. P.G 14 puncte 1.4%
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
44
Diagrama 2 Procentajul ob ținut de copii în etapa de pretest.
Diagrama 3 este alcătuită din 10 întrebări și o scal ă de la 1 la 5.
1 în cazul în care comportamentul nu apre niciodată;
2 în cazul în care comportamentul apare foate rar;
3 în cazul în care comportamentul apre uneori;
4 în cazul în care comportamentul apare foarte des;
în cazul în care comportamentul apare întotdeauna.
Diagrama 3, ilustrează grila de observa ție (Anexa 1) și comportamentul observabil
realizat de un singur subiet. Răspunsurile predominante 2 semnifică faptul că acele
comportamente apar foarte rar. Majoritatea copiilor din grupă a avut răspunsurile
predominante 2, comportamentul și competențele copiilor sunt slab dezvoltate. Dup ă
rezultatele ob ținute am dedus că ace ști preșcolari au nevoie de un program de jocuri care
să le dezvolte competen țele emoționale.
3,41,4Rezultate obtinute de copii în etapa de pretest
3copii 7copii
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
45
Diagram 3 – rezultatele ob ținute de un singur copil
6.6.2 E tapa de interven ție
În cea de a doua etapă a cercetării am aplicat jocurile pe care le -am alcătuit pentru
dezvoltarea competen țelor emoționale ale preșcolarilor. Primul joc propus copiilor din
grupa mare a fost Șahul cu emo ții, , un joc prin care copii i trebuie să identifice diferite
emoții, sub forma unui șah. În locul p ătrățelelor albe și negre sunt emoții pozitive și
negative. Unii dintre ei au putut identifica emo ția, alții au avut nevoie de ajutor pentru a
identifica emo ția, prin întreb ări ajutătoare unii au putut identif ica aceste emo ții. Doi
dintre ei au refuzat să -și identidice emoțiile. În cadrul uneia din activită ți am folosit
povestea Pădurarul care și-a pierdut securea , poveste preluată din Proiectul Educa țional
Exploratori în lumea emo țiilor , realizat de CJRAE Clu j.
Scopul activității : dezvoltarea atitudinilor prosociale și a competențelor emoționale;
Realizân d această activitate, copiii au fost capabili:
– să recunoască trăirile emo ționale ale personajelor din poveste;
– să identifice comportamentele ”prosociale” din poveste;
– să explice consecin țele comportamentelor ”neprietenoase”;
– să exemplifice conceptele de sinceritate și corectitudine. 012345
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
46
– să denumească emo ții;
– să identifice trăirile emo ționale personale;
– să reprezinte prin desen sau colaj emo ții proprii.
Desfă șurarea activit ății:
Se prezintă imaginea cu Andrei. Se descrie personajul principal pornind de la elementele
descriptive din imagine.
Se cite ște povestea (Anex ă). Se discută cu pre școlarii fiecar e episod din poveste.
Se prezintă cele șase emoții de baz ă (gestică, exprimare, recunoa ștere). Fiecare copil
prime ște o coal ă A4 (Anexa) și desenează mimica pentru o anumită emo ție.
Al doilea joc propus se nume ște Copacul prieteniei , iar la una din act ivități am
folosit povestea Motanul cel ro șcat, poveste preluată din Proiectul Educa țional
Exploratori în lumea emo țiilor , realizat de CJRAE Cluj.
Scopul activității: dezvoltarea empatiei și a abilit ăților de relaționare social ă.
Realizân d această activitate, copiii au fost fi capabili:
– să recunoască trăirile emo ționale ale personajelor din poveste;
– să identifice comportamentele ”prietenoase” din poveste;
– să explice consecin țele comportamentelor ”neprietenoase”;
– să identifice elementele fizice și de comportament care diferențiaz ă oamenii;
– să identifice modalită ți prin care se stabilesc relații de prietenie;
– să identifice modalită țile prin care ei își fac prieteni .
Se cite ște povestea Motanul cel ro șcat (Anexa 2 ).
După lectura pove știi am purtat o discu ție pornind de la conținut. Exemple de întreb ări:
De ce i se spunea Cărămidă/ Cărămizică?
Cum a ajuns Cărămidă în casa stăpânilor?
Ce își dorea foarte mult C ărămizică?
V-ați fi așteptat ca șoricelul s ă dorească să se împrietenească cu Cărămizică?
Ce ar trebui să facă motanul Cărămizică pentru a -și face prieteni?
Voi ce face ți pentru a avea prieteni?
Copiii primesc o fi șă cu trunchiul unui co pac și frunze din hârtie ,pe care le
colorează ,(Anexa 3) cu numele lor precum și frunze f ără nume. Fiecare copil va cere
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
47
prietenilor din sala de grupă frunze cu numele lor pentru a le lipi în copacul de pe fi șă. La
final fi ecare copil va avea un copac al prieteniei.
În cele din urmă, în această etapă am propus jocul Continuă desenul , în care un
copil începe un desen pe foaia de flipchart, apoi ceilalti continua desenul, fără indica ții,
lăsându -i liberi pentru ca fiecare copil să exprime prin desen ceea ce simte și gândește, apoi
am cerut copiilor să explice ceea ce au vrut să reprezinte prin desenul pe care l -au executat.
Acest joc a avut rolul de a uni to ți copiii din grup ă într -o echipă și în cele din urm ă să se
obțină un desen frumos. În cadrul acestei etape , la u na din activită ți am folosit povestea
Elefăn țelul cel înțelept ( Anexa 4 ), poveste preluată din Proiectul Na țional Exploratori în
lumea emo țiilor . Realizând această act ivitate, copiii au fost capabili să recunoască trăirile
emoționale ale personajelor din poveste;să identifice comportamentele ”prietenoase” din
poveste; să explice consecin țele comportamentelor ”neprietenoase”; s ă exemplifice
conceptul curaj. În cadrul activită ții individuale fiecare copil reprezint ă prin colaj
personajul curajos cu car e ar dori s ă se asemene.(Anexa 5 ).
6.6.3 Posttestul
După încheierea jocurilor propuse pentru etapa de interven ție, am trecut la partea
de Posttest, unde pentru observarea și verificarea competențelor emoționale ale copiilor,
au foat aplicate trei jocuri p entru a evalua evolu ția și achizițiile copiilor în urma intervenției
noastre.
Primul joc care a avut loc în etap a de Posttest a fost Împreună ne jucăm , joc în
care copiii sunt împăr țiți în dou ă grupe. Fiecare copil prime ște imagini decupate din
diferite reviste și lipici pentru a realiza pe carton un tablou care reprezint ă diferite situa ții
întălnite în vi ața de zi cu zi ( situa ții care provoac ă diferite emo ții). Copiii vor lucra
împreună și vor lipi imaginile pe carton. Copiii vor fi încurajați să împartă , să î și aștepte
rândul, să ofere sau să ceară ajutor.
Cel de al doile joc a fost Detectivul emo țiilor . Acest joc a avut rolul de verificare
și consolidare a recunoa șterii emoțiilor dup ă aspectul fizic și mimic ă. Un copil din grupă a
fost ruga t să vină în fa șă și să mimeze o emo ție, fie ea pozitiv ă sau negative. Copilul care
a recunoscut emo ția mimat ă a venit în fa ță și a continuat jocul mimând o alt ă emo ție.
Ultimul joc propus în etapa de Posttest a fost Ce culori au emo țiile tale ?. Se
așează pe masa cartona șele colorate, fiecare copil își alege un cartonaș care se potrivește
cel mai bine cu felul în care se simte el în acel moment și denumește emoția care se
potrive ște cu cartonașul ales.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
48
În urma aplicarii aceleia și grile ca și în Pretest, rezultatele ob ținute de preșcolarii
grupei în etapa de Posttest au fost st ructurate și grupate în Tabel 4 și Diagrama 4.
După cum putem observa, copiii și-au îmbunătă țit competențele emoționale.
Table 4 – Rezultatele punctelor și procentajel or ob ținute de subiecți , dup ă grila de
observa ție din posttest .
Participan ți Rezultatele
observa ției pretest Procentaj
1 G.C 18 puncte 1.8%
2.C.V 18 puncte 1.8%
3.I.F 34 puncte 3.4%
4.E.G 18 puncte 1.8%
5.T.A 18 puncte 1.8%
6.U.C 18 puncte 1.8%
7.A.N 18 puncte 1.8%
8.S.F 34 puncte 3.4%
9.B.C 34 puncte 3.4%
10.P.G 18 puncte 1.8%
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
49
Diagrama 4 – Rezultate ob ținute de fiecare copil în etapa de posttest
Diagrama 5 Procentajul ob ținut de copii în etapa de pretest.
05101520253035404550
G.C C.V I.F E.G T.A U.C A.N S.F B.C P.G
punctaj
1,8
3,4
7 copii 3 copii
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
50
Diagrama 6 , ilustrează comportamentul pe care -l manifestă subiectul după setul
de jocuri care au avut loc în perioada de interven ție. Schimb ările au avut loc la itemii: 4,
7 și 10. Diagrama a fost realiz ată în cadrul etapei pos ttest. Subiectul ales în această
diagramă este acela și cu cel din diagrama din pretest. Majoritatea copiilor au obținut
acest punctaj, doar trei dintre copiii observa ți au obținut un puncatj mai mare în urma
calculelor realizate.
Diagram 6 – Rezultatele ob ținute de un singur copil în Posttest
6.6.4 Valen țe și limitele cercet ării
Se poate spune că dezvoltarea competen țelor emoționale se realizeaz ă progresiv,
pe măsură ce copiii cresc. Seimpune să precizăm că dacă adul ții care tr ăiesc în jurul copiilor
nu oferă acestora răspunsuri adecvate, nu se poate realiza o educa ție emoțional ă adecvată.
Maturizarea copilului asigurată de înaintarea în vârstă oferă un teren propice pe care se pot
dezvolta abili tăți emoționle cât mai complexe, dar nu genereaz ă în mod automat
dezvoltarea lor.
Utilizarea unor instrumente axate pe descrieri comportamentale permite interven ția
eficientă în modificarea și corectarea deficitelor existente înc ă de la vârste fragede ,
prevenind astfel problemele ulterioare de adaptare a copiilor în mediul educational și
social. 00,511,522,533,5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
pretest posttest
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
51
Studiul de fa ță s-a centrat asupra unor rela ții psihologice la vârsta preșcolarit ății,
cât de mult le este dezvoltată această latură atât la grădini ță cât și aca să. După ce am
măsurat c țt de frecvent copiii preșcolari folosesc limbajul emotional, etichetele emoționale,
dacă le folosesc în context adecvate și corecte, dac ă sunt empatici, am construit un program
de jocuri support pentru a le dezvolta competen țele em oționale și pentru unii, de a înv ăța
care sunt emo țiile și cum le pot folosi în context adecvate.
O parte din obiectivele urmărite de noi au fost îndeplinite.Obiectivul neîndeplinit
în totalitate a fost – Stimularea dezvoltării emo ționale (capacitatea de exprimare verbal și
nonverbal a emo țiilor primare și complexe, capacitatea de recunoaștere a emoțiilor în
diferite context, capacitatea de gestionare a propriilor emo ții în situații frustrante) a
preșcolarilor prin intermediul jocurilor ce presupun interac țiunea socială. Copiii reu șesc s ă
își exprime verbal emoțiile, dar nu au capacitatea de a -și gestiona propriile emoții din
situa șii frustrante. Ipoteza cercet ării nu s -a confirmat pe deplin, copiii aveau nevoie de mai
multe jocuri, pentru că nivelul compet ențelor emoționale a majorit ății era slab, sub
aștept ările noastre, iar pentru a ajunge la rezultatele dorite, trebuie să implementăm un
program de jocuri care să fie pe o durată de timp mai îndelungată.
6.6.5 Direc ții viitoare de cercetare
Extinderea programului de jocuri pentru o perioadă mai lungă de timp, este foarte
importantă , deoarece competen țele emoționale ale preșcolarilor se dezvolt ă prin mul
exerci țiu în cadrul jocurilor și activit ăților specifice.
Un e șantion mai mare și un eșantion de con trol sunt importante pentru că aduc
rezultatele dorite, dar și rezultate mai valide, dac ă lucrarea este bine structurată, obiectivele
urmărite și ipoteza se verific ă.
Folosirea mai multor instrumente de cercetare, pentru mai bune și am ănun țite
investiga ții.
Diversificarea și extinderea programului de jocuri, ar aduce rezultate optime și
îmbunătă țirea și dezvoltarea competențelor emoționale ale preșcolarilor.
Este de la sine în țeles, c ă orice program suportă îmbunătă țiri, mai ale în cazul de
față, când di scutăm despre o perioadă de vârstă cu ecou major în dezvoltarea ulterioară a
individului. Acceptăm idea că programul de interven ție propus poate fi adaptat,
particularizat grupului la care este aplicat, dar considerăm toate cele prezentate mai sus un
prim punct, un start bun în demersul nostru.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
52
CONCLUZII
Până de curând se considera că, cu cât o persoană avea un nivel mai ridicat de achiziții
cognitive, nivel de inteligență, cu atât șansele sale de adaptare și reușită în viață păreau să
fie mai mari, ignorând aproape total trăirile emoționale ale persoanei și efectele sale asupra
sa și a celorlalți, capacitatea sa de interrela ționare , de stabilire a unor relații armonioase cu
cei din jur.
Dacă în grădiniță se accentuează exclusiv latura cognitivă a pr eșcolarilor, vor apărea
oscilații comportamentale și emoționale cu profunde implicații în dezvoltarea ulterioară a
personalității (egocentrism accentuat, agresivitate fizică și verbală, bariere în comunicare,
reacții emoționale explozive dezadaptative, anx ietate de performanță, abandon școlar, etc.)
Suntem de părere că nu numărul de poezii învă țate de un copil, capacitatea sa de a
efectua operații matematice, de a se încadra perfect într -un spațiu grafic, sunt primordiale
și-l recomandă pe acesta ca fiind u n preșcolar cu șanse maxime de reușită în mediul
educativ. Sigur că acestea sunt un bun indicator al dezvoltării cognitive, dar accentuate
sistematic, duc la scăderea creativității, la scăderea capacității sale de exprimare socială si
emoțională.
Studii ef ectuate au arătat faptul că un număr mult mai mare decât cel a șteptat de
elevi/studen ți cu un potențial intelectual ridicat au eșuat din punct de vedere profesional și
personal în via ța adult ă, comparativ cu cei cu poten țial intelectual de nivel mediu. S -a
observat că utilizarea eficientă a informațiilor cu încărcătură emoțională au un rol deosebit
în procesul adaptării și în atingerea confortului emoțional personal, astfel persoanele care
au abilități emoționale bine dezvoltate au mai multe șanse să fie m ulțumite în viață, să fie
eficiente în mai multe domenii (profesional, personal) să își gestioneze stilul de gândire
care stă la baza productivității, să reușească să comunice eficient cu ceilalți, să stabilească
și să mențină relații adecvate. În schimb p ersoanele care trăiesc deseori sentimente de
frustrare, nu își pot controla viața emoțională și se frământă, se îngrijorează, nu reușesc să
comunice eficient, să recunoască și să interpreteze corect emoțiile proprii și ale celorlalți
și ajung să își sabote ze propria adaptare. Adaptarea emoțională și social ă optimă din viața
adultă își are originea în dezvoltarea competențelor emoționale și sociale din perioada
preșcolară, aceasta fiind o perioadă de achiziții fundamentale în plan emoțional, social și
cognit iv.
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
53
Copiii care nu sunt sprijiniți în capacitatea de exprimare emoțională sau cei care sunt
obișnuiți să interacționeze numai pe baza indicațiilor educatoarei și să le fie anulat punctul
lor de vedere, riscă să -și dezvolte tulburări de comportament (compor tament opozant,
sfidare la adresa celorlalți, incapacitatea de a ține cont de dorințele celorlalți și reacții
agresive).
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
54
Bibliografie
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
55
ANEXE
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
56
Anexa 1
Grila de observare a comportamentului copiilor
Această grilă de observare evaluează frecven ța cu care un copil din grupă face
dovada a numitor competen țe. Pentru a evalua copiii, observ ăm comportamentul acestora
și stabilim după afirma țiile de mai jos c ât de frecvent se comportă în acest fel.
Încercuim 1 în cazul în care comportamentul nu apare niciodată;
Încercuin 2 în cazul în care comportamentul apare foarte rar;
Încercuim 3 în cazul în care comportamentul apare uneori;
Încercuim 4 în cazul în care comportamentul apare foarte des;
Încercuim 5 în cazu l în care comportamentul apare întotdeana.
Încercuim un singur r ăspuns la fiecare afirma ție. În cazul în care nu suntem siguri în
legătură cu una dintre competen țe, alegem r ăspunsu l cel mai apropiat de ceea ce cred em.
Itemii au foat prelua ți din Platforma de evaluare a dezvoltării 3 -6/7 ani, Manualul testelor
Nr.crt. Competen țe emoționale Cât de frecvent apar?
1 Este capabil să distingă între stările emo ționale
pozitive și negative (bucurie versus furie); 1 2 3 4 5
2 Spune despre el/ea că se simte
bucuros/bucuroasă sau furios/furioasă; 1 2 3 4 5
3 Își dă seama dacă ceilal ți sunt bucuroși sau
furio și; 1 2 3 4 5
4 Când este certat sau lăudat exprimă facial și prin
gesturi, emo ția adecvat ă situa ției; 1 2 3 4 5
5 Imită prin mimică și gesturi personaje din
pove ști sau desene animate; 1 2 3 4 5
6 Se bucură când prime ște un cadou sau o
recompensă; 1 2 3 4 5
7 Când se joacă, î și orienteaz ă aten ția către
altceva,când jucăria sau obiectul dorit nu sunt la
dispozi ția sa; 1 2 3 4 5
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
57
8 Își așteapt ă rândul în situa ții de joc,dac ă i se
spune acest lucru; 1 2 3 4 5
9 Are răbdare să asculte o poveste până la final 1 2 3 4 5
10 Perseverează în activitate, chiar dacă nu reu șește
din prima încercare. 1 2 3 4 5
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
58
Anexa 2
Povestea Motanul cel ro șcat
adaptare după Emilia Plugaru
Cărămidă sau Cărămizică, după cum îi zice stăpâna cea mică, nu are prieteni.
Nimeni nu vrea să se împrietenească cu el. Cărămidă nu știe de ce… Probabil din pricina
culorii lui ro șcate. C ărămidă e preferatul stăpânilor. Locuiește împreună cu ei în casa cea
mare. Pe vreme de ploaie, de vânt, Cărămidă stă lângă soba fierbinte. Și atunci? Se
tolănește pe covoare moi, mănâncă bucate alese, iar uneori, când are chef stăpânul – stă cu
el la masă. În casă toți îl iubesc. Mai ales stăpâna cea mică. În curte nimeni nu-l vede cu
ochi buni. Curcanul, de cum îl zărește, se umflă în pene, scoate sunete amenințătoare și
Cărămidă știe: domnul Curcan nu -i va fi niciodată prieten. Cățelul ce stă mereu legat de
lanț e și mai agresiv. Relația lor e foarte încordată. Probabil C uțu visează cu ochii deschiși
cum îi mu șcă blana lui cărămizie. Totuși, Cărămidă cunoaște ce înseamnă frigul, mizeria
și foamea. Când l -a găsit stăpâna cea mică, era un pisicuț prăpădit, cu blănița cărămizie,
aruncat de către cineva sub un gard. Înghețat, flămând, cu o lăbuță rănită, pisicuțul nici
măcar nu avea putere să miaune. Stăpânei cele mici i s -a făcut milă. L -a adus în casă, l -a
încălzit, i -a dat lăptic, i -a bandajat lăbuța, i -a zis Cărămizică pentru blana sa și de atunci a
devenit un membru al fam iliei. Acum a crescut, e un motan. Îi iubește pe cei ai casei, dar
visează să aibă un prieten al său. Doar al său. Unul adevărat. Căruia să -i spună visele sale
motănești în limba sa motănească. Căruia să -i împărtășească bucuriile și necazurile.
Necazul cel mare a lui Cărămidă e că nu poate să -și găsească un prieten. Întro zi, stând
tolănit la soare, observă o vrăbiuță năstrușnică ce ciugulea de zor câteva semincioare. Iată
cine îmi va fi prietenă! se gândi Cărămidă și întinse lăbuța spre ea zicând: "Drăguță
vrăbiuță, fii te rog prietena mea!" Au! sări speriată vrăbiuța. Domnule motan, cum de
îndrăznești?! Crezi că mă păcălești? Mi -a spus mie bunica. Cei mai mari dușmani ai
vrăbiuțelor sunt motanii. Așa că… Lasă -mă-n pace! Caută -ți în altă parte prieteni! Și
vrăbiuța își luă zborul. Mda… oftă Cărămidă. ”Nimeni nu mă iube ște, sunt urât pentru c ă
sunt ro șcat, toat ă lumea mă ocole ște”. Dou ă lacrimi îi apărură în ochi de triste țe. Din acel
moment Cărămizică, nu mai mânca, nu mai bea apă, nu -și mai sp ăla blăni ța. E ra foarte
trist…
Într-o zi un prăpădit de șoricel, Chițchiț, îi trecu tremurând pe lâng ă picioare și-i
șopti motanului: ”Ce blăni ță frumoasă și colorat ă ai, eu sunt cenu șiu, nu sunt colorat”.
Motanului Cărămidă nu -i venea să creadă ce -i auziră urechile. ”Cum, șoricelul ăsta mic și
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
59
amărât, îmi apreciază blăni ța?”- gândi motanul. ”Lui îi place culoarea mea, când to ți m-au
respins și au refuzat s ă-mi fie prieteni pentru că sunt ro șcat? ” Din acel moment se petrecu
ceva în mintea lui…
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
60
Anexa 3
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
61
Anexa 4
Povestea Elefăn țelul cel înțelept
Dodo este un pui de elefant mereu curios să afle lucruri noi și să-și fac ă prieteni.
Într-o bună zi, Dodo tocmai căuta într -un dic ționar o list ă de cuvinte pe care le escoperise
într-o carte de pove ști, când maimuțica Rici începu s ă-l necăjească:
– Dodo! Dodo! Toată ziua stai cu nasul în tot felul de căr ți. Ești caraghios. Ha! Ha! Ha!
– Rici, dă -mi pace! Nu pierd timpul! Caut ceva ce nu știu.
– Și ce dac ă nu știi? Hai la joac ă! Aga ță-te și tu de o lian ă. Să vezi ce bine eeeee…
– De fapt, î ți propun s ă fim curajo și: zebrele se întorc de la gr ădini ță. Chiar acum le zăresc.
Hai să le sărim în spate, să le speriem. Să vezi ce -o să ne mai distrăm . Ha! Ha! Ha!
– Rici, nu cred că este frumos să le speriem!
– N-ai curaj! N -ai curaj! Ți-ai pierdut curajul! Bietul de tine! Stigă Rici dispărând în desi șul
pădurii.
Dodo rămâne nelămurit. Și-a pierdut curajul? Unde? Când? Nelini știt, Dodo a c ăzut
pe gâ nduri. Ce faci însă când pierzi ceva? Mergi la biroul pentru obiecte pierdute. Dodo și-
a luat pălăria de paie și a pornit spre locul cu pricina.
– Bună ziua!
– Bună ziua! Ce a ți pierdut, v ă rog? Întrebă broasca țestoas ă.
– Cred că mi -am pierdut curajul. Ați găsit a șa ceva?
– Nu știu. Se pierd multe lucruri. S ă căutăm în registru la litera C. S -au găsit: căr ți, cratiț ă,
cercei, o pereche de ciorapi, că țel, colac. Nu avem produsul de care ați întrebat!
Dodo a plecat cu trompa plecată. Ce po ți face, îns ă, când pierzi ceva? Mergi la
magazin și cumperi ceea ce ai pierdut. Așa c ă Dodo se duse la cel mai mare magazin. Î și
luă un co șuleț și începu s ă citească numele produselor: mu ștar, iarb ă murată, salată de
rădăcini, sos de muguri… și alte produse. Dar nu a găsit produsul căutat, curajul, în niciun
fel de ambalaj: cutie, borcan, pungă. Obosit și dezam ăgit, Dodo căzu pe gânduri. Încotro
să te îndrep ți atunci când pierzi ceva? Un gând salvator îi trecu prin minte: ar trebui s ă
caute un meseria ș care s ă-i confec ționeze ceea ce a pierdut.
Iar ursul ”Priceput la toate” era renumit pentru dibăcia pe care o avea în confec ționarea
unor lucruri incredibile.
– Bună ziua, domnule ”Priceput la toate”!
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
62
– Bună ziua, Dodo. Ce vânt te aduce pe la atelierul meu?
– Uitați de ce am venit… Și Dodo îi povesti toat ă întâmplarea.
– Morrr! Morrr! Morrr! Dragă Dodo!Nu fi trist! Tu nu ai pierdut nimic. Tu ai găsit ceea ce poate
mulți locuitori ai p ădurii noastre nu au găsit niciodată: ÎN ȚELEPCIUNEA. Ea este cea care te –
a îndemnat să nu faci o faptă rea și aceasta nu are nimic de -a face cu ceea ce tu cau ți – curajul.
Fericit, Dodo îi mul țumi și fugi pe potecile p ădurii pentru a găsi și alte lucruri minunate:
bunătatea, prietenia și multe alte lucruri de preț .
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
63
Anexa 5
An evaluation version of novaPDF was used to create this PDF file.
Purchase a license to generate PDF files without this notice.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lect or univ. dr. ILIE DAN NANU [617271] (ID: 617271)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.