1 UNIVERSITATEA BABES BOLYAI CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR SPECIALIZAREA FINANTE BANCI ANALI ZA REL AȚIEI FMI -… [617261]

1 UNIVERSITATEA BABES BOLYAI CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR
SPECIALIZAREA FINANTE BANCI

ANALI ZA REL AȚIEI FMI – ROMÂNIA DIN PERSPECTIVA CREDITELOR STAND B Y

COORDONATOR
Codruța Maria Făt

ABSOLVENT: [anonimizat]

2020

2

INTRODUCERE

CAPITOLU L I
ASPECTE TEORETICE PRIVIND ORGANI ZAREA ȘI FUNCȚIONAREA FMI
1.1.PRE ZENTAREA FMI ȘI SCURT ISTORIC AL FMI
1.2.STRUCTURA ORGANI ZATORIC Ă A FMI
1.3. ROLUL FMI
1.4. MECANISMUL DE FUNCȚIONARE AL FMI
CAPITOLUL II
FORME DE ASISTENȚĂ OFERITE DE FMI
2.1. PRINCIPALELE FORME DE ASISTENȚĂ FINANCIARĂ OFERITE DE FMI
2.2. FACILITĂȚILE DE CREDITARE OFERITE DE FMI

CAPITOLUL II I
ANALIZA EVOLUȚIEI RELAȚIEI ROMÂNIEI CU FMI
3.1.RELAȚIILE CU FMI PÂNĂ LA REVOLUȚIE
3.2 EVOLUȚIA RELAȚIILOR DINTRE ROMÂNIA ȘI FMI ÎN PERIOADA DE TRANZIȚIE

3

Introducere

CAPITOLUL I

ASPECTE TEORETICE PRIVIND ORGANI ZAREA ȘI FUNCȚIONAREA FMI

1.1.PRE ZENTAREA FMI ȘI SCURT ISTORIC AL FMI

Fondul Monetar Internațional a fost fondat ca parte integ rantă a sistemului Bretton –
Woods, fiind instituția respon sabilă cu asigurarea condițiilor monetare și financiare propice unui
sistem stabil de schimburi comerciale. El reprezintă primul sistem monetar internațional din
istoria relațiilor internaționale și vizează un ansamblu de principii și reglementări coerente,
asumat de statele semnatare, privind politicile ratei de schimb și al cooperării monetare
multilaterale .1
Întemeiat oficial în 1944 prin Articolele Acordului de la Bretton -Woods, sistemul a avut
drept inițiatori Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, cărora li s -au alăturat majoritatea
aliaților din cel de -al Doilea Război Mondial.
Bazele creerii Fondulu i Monetar Internațional au fost puse în cadrul Conferinței
Monetare Internaționale derula tă în perioada 1 – 22 iulie 1945 la Bretton Woods din statul New

1 Dгăg oesϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag.21

4 Hampshire SUA , cu participarea a 45 de state. Conferința s-a organizat cu scopul de a reorganiza
relațiile valutare și financiare internaționale dintre statele lumii zdruncinate de cel de al doilea
război mondial. Au existat patru proiecte care au fost supuse dezbaterii :2
-planul american (publicat în 1943) c unoscut sub denumirea de Planul White, după numele
promotorului său Harry White, întocmit de Trezoreria SUA, propunea formarea unui „Fon d de
Stabilizare a Națiunilor Unite și Asociate” având la bază o contribuție adusă de fiecare stat care
devenea membru, din care urmau a fi susținute și ajutate statele membre care se confruntau cu
deficite temporare ale balanțelor de plăți externe. Se pro punea ca la baza sistemului monetar să
se mențină aurul dar se susținea etalonul aur – devize. De asemenea susținea prom ovarea
mecanismelor economiei de piață în derularea relațiilor valutare și financiare internaționale,
respectiv limitarea la maxim a inf luenței guvernamentale în aceste relații.
-planul britanic (publicat în 1943) cunoscut sub denumirea de Planul Keynes, s usținut de John
Maynard Keynes, propunea realizarea „Uniunii Internaționale de Clearing”. În cadrul ei, relațiile
valutare și financiare urmau să se deruleze prin intermediul conturilor deschise în cadrul acestei
Uniuni, iar ca monedă de clearing se preved ea emiterea monedei ‚bancor’ care se putea obține
contra aur. Keynes propunea crearea unei instituții monetare internaționale care să as igure
emiterea monedei ‚bancor’.
-planul canadian propunea formarea unei Uniuni Valutare Internaționale.
-planul francez venea cu „Sugestii referitoare la relațiile monetare internaționale”.

Propunerile americane au avut câștig de cauză ținând cont de cir cumstanțele economice și
politice care făceau din SUA, la acea o ră, cea mai importantă putere și cel mai importan t creditor
al lumii, deținând 75% din rezervele monetare mondiale .3
La încheierea conferinței a fost aprobată „Declarația comună a experților privind crearea
Fondului Monetar a Națiunilor Unite și Asociate ”, acesta fiind actul ce a stat la ba za apariției
FMI. Data oficială a înființării FMI este 27 decembrie 1945 când statutul său a fost semnat și
ratificat de către 29 de state. A în ceput să funcționeze la 1 martie 1947 și în același an a devenit

2 Voinea Gh. Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p ag.241

3 Dгăgoes ϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, E dituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag.21

5 organism specializat al ONU astfel încât nu mai pot deveni membre ale F.M.I. decât țările care
sunt membre ale ONU. Sediul F.M.I. este la Washington. România este membră din 15
decembrie 1972 .

Scopurile declarate ale noii organizații, Fondul Monetar Internațional erau:
1. promovarea cooperării monetare internaționale
2. facilitarea expansiunii și a creșterii echilibrate a comerțului internațional
3. promovarea stabilității ratei de schimb, a unor mec anisme disciplinate de schimb și
evitarea deprecier ii schimbului prin competiție
4. sistem multilateral d e plăți și la eliminarea restricțiilor de schimb extern
5. punerea la dispoziție de resurse pe termen scurt “ fără a recurge la măsuri destructive
penprosper itatea națională și internațională” .
6. diminuarea duratei și nivelului dezechilibrului din balanța de plă ți externă a membrilor
săi .
Resursele FMI, esențiale pentru îndeplinirea sarcinilor enumerate, erau formate pe baza
contribuțiilor (cotelor) membrilor s ăi. Fiecare țară plătea o cotă în aur și valută națională,
proporțională cu mărimea economiei sale. Pe lângă furnizarea de fonduri, cotele au fost esențiale
în determinarea puterii de vot a membrilor. Fiecărui membru i s -a alocat un număr de bază de
250 vo turi, plus câte un vot pentru fiecare echivalent a 100.000 dolari SUA din cota sa (art. XII,
5a). Cota și numărul de voturi au asigurat de la început o poziție superioară a Statelor Unite, în
interiorul instituției.
Reticența Congresului, care se temea că resursele americane vor fi canalizate prin
intermediul FMI , înspre reconstrucția Europe i (inclusiv statele comuniste), plus dificultățile
tranziției postbelice au împiedicat lansarea imediată a Fondului. Evoluțiile ulterioare ostile dintre
SUA și URSS au avut un impact negativ decisiv.
În acest context, reconstrucția Europei de Vest, devenită in teres strategic și militar,
trebuia asigurată unilateral, prin Planul Marshall. Fondurile oferite prin acest plan și condițiile
lor au adus FMI în situația de a fi , la sfârșitul anilor ’40, o instituție prea puțin prezentă pe scena
internațională.
La momen tul terminării reconstrucției Europei, când toate țările au declarat totala
convertibilitate (1958), a apărut un sistem comun de rate de schimb fixe, cu valute a c ăror

6 valoare era fixată în raport cu dolarul, la rândul lui raportat la etalonul aur. Mai rig id decât fusese
plănuit, sistemul monetar postbelic a avut o viață scurtă.
Problemele au apărut atunci când SUA au supra -utilizat acest mecanism, astfel că s -a
ajuns la situația în care exista o ofertă foarte mare de dolari pe piețele internaționale , prov enită
din exporturi de capital, dar și din numeroase cheltuieli militare. Dolarii s -au acumulat treptat în
conturi din străinătate, generând credite în lanț, astfe l că, în anii ‘60 deja, cantitatea de dolari
existentă în lume, în circulație, depășise stocu rile de aur ale SUA. Odată atinse limitele încrederii
în paritatea oficială dolar – aur, unele bănci centrale au cerut SUA schimbarea dolarilor deținuți
în rezerve le lor, cu aur .4 Spirala creată a generat o criză monetară, cu repercusiuni asupra
sistemulu i monetar internațional. Fiind cvasi -inutil pentru o perioadă atât de lungă, FMI nu a
avut prea multe de spus în rezolvarea crizei. În final, președintele Nixon a decis să soluționeze
problema printr -un act unilateral, anunțând la 15 august 1971 suspendar ea convertibilității
dolarului.
În anii ‘70, după denunțarea convertibilității dolarului în aur, la nivel internațional s -a pus
foarte serios problema rolulu i FMI pe viitor, în termenii permanenței sau desființării instituției.
Treptat, s -a conturat opinia potriva căreia Fondul rămâne forul cel mai adecvat pentru discuțiile
referitoare la reformarea sistemului monetar internațional.
Prin Acordurile de la King ston, din 1976, FMI lua act de noile realități internaționale și
punea capăt în mod oficial tensiunilor apărute în sistemul financiar internațional ca urmare a
denunțării convertibilității în aur a dolarului. „Acordurile de la Kingston au consemnat:
majora rea cotelor de participare ale țărilor membre la capitalul soial al FMI cu 33,5%; ut ilizarea
pe scară mai largă a resurselor FMI în monedele naționale ale țărilor membre pentru operațiunile
și tranzacțiile Fondului; restrângerea rolului aurului în Sistemul Monetar Internațional
(demonetizarea lui), inclusiv prin vânzarea unei părți a auru lui deținut de FMI […]; sporirea
capacității FMI de a acorda asistență financiară țărilor membre pentru echilibrarea balanțelor de
plăți externe; lichidarea divergenețelor dintre SUA și Franța în problema cursurilor valutare,
permițându -se mai întâi țărilo r membre să -și aleagă regimul valutar care le convine, inclusiv prin
folosirea cursurilor sub supravegherea FMI, iar mai apoi, când condițiile economice și financiare

4 Bordo M., A Retrospective on the Bretton Woods System: Lessons for International Monetary Reform, University
of Chicago Press, Chicago, 1993, pg. 36

7 permi t, să se tre acă la un sistem de parități și cursuri stabile, dar ajustabile, control at de FMI.” .5
Principiile noi convenite la Kingston s -au reflectat într -un nou statut al FMI, în vigoare de la data
de 1 aprilie 1978.
În anii ’70 au avut loc însă și alte evoluții, în care FMI a identificat n oi “nișe de
oportunitate”. Criza economică din anii ’70 a lovit cel mai puternic țările în curs de dezvoltare,
care au pierdut resurse financiare, pe de o parte, prin faptul că rezervele lor valutare erau
exprimate prep onderent în dolari americani, monedă care s -a depreciat puternic și, pe de altă
parte, prin faptul că, în condițiile inflației și oscilațiilor ratelor de schimb, dobânzile la creditele
acumulate au crescut semnificativ. S -a ajuns astfel ca datoriile extern e ale unor țări în curs de
dezvoltare să devină o problemă majoră pentru sistemul e conomic și financiar internațional,
rămasă ca atare pe agenda internațională până astăzi.
Fiind singura organizație interguvernamentală cuprinzătoare, specializată pe chesti uni
monetare și financiare, FMI a decis să intervină și a început să ofere împrumut uri țărilor aflate în
curs de dezvoltare, pentru a le asista în transformarea economiilor lor în economii viabile, care să
poată susține plata la zi a datoriei externe și a penalităților adăugate .
FMI și -a păstrat rolul de creditor al țărilor în curs de de zvoltare pe tot parcursul anilor
’80. În 1985, cu prilejul reuniunii FMI și BM de la Seul, secretarul trezoreriei americane, James
Baker, a pledat pentru re comandări de poli tici, în cadrul programelor de ajustare structurală, care
să fie mai ales favorabil e creșterii economice. Acest nou curent a generat adaptări doctrinare în
cadrul FMI din care au rezultat cinci domenii pentru politici publice reformiste:
• reforma fiscalit ății – eliminarea impozitelor progresive, reducerea taxelor pe
exporturi;
• calitat ea cheltuielilor publice – reducerea acestora, mai ales a cheltuielilor
neproductive (militare, de exemplu) și investirea în infrastructura fizică și în capitalul uman, ca
măsuri favorabile creșterii;
• liberalizarea comerțului exterior – deschiderea economiei spre comerțul global;
• reforma piețelor financiare – facilitarea mobilizării economisirii interne,
ameliorarea politicilor monetare, liberalizarea ratei dobânzii.

5 Dгăgoesϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edit uгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag. 21

8 Aces te programe vor înregistra succese, mai ales în țări ale Asiei de sud-est și ale
Americii Latine, dar nu vor reuși să reducă sărăcia în Africa și nici disparitățile de venituri în
America Latină.6

Ca urmare a răsturnării regimurilor comuniste din Europa de Est, statele din regiune au
inițiat, în 1989, reforme politice și economice de o amploare fără precedent. Transformarea
economiilor centralizate comuniste înspre economii de piață nu se putea face fără ajutor
internațional, dat fiind faptul că guvernelo r angajate p e calea reformelor le lipseau atât fondurile,
cât și expertiza (teoretică și tehnică) necesară. Exisa însă o instituție internațională abilitată să
supervizeze și să ofere consultanță în domeniul financiar și monetar. Prin urmare, FMI a început
să pună la dispoziția guvernelor postcomuniste împrumutu ri și să vegheze activ, prin
condiționarea complexă a împrumuturilor, la evoluția acestor țări către o economie de piață.
Criza financiară din Mexic, din 1995 și, mai ales, criza din Asia de sud -est, începută în
1997, care a degenerat într -o criză globală a sistemului financiar internațional, s -au constituit în
noi amenințări la adresa stabilității piețelor globale. În consecință, FMI a fost ”redescoperit” de
către membrii săi marcanți, mai cu seamă de SUA, drept o sursă posibilă de ajutor financiar în
cazuri limită (atât datorită fondurilor proprii, cât și fondurilor pe care le poate mobiliza din
resurse internaționale private), pentru țări al căror eșec economic amenință stabilitatea economiei
globa le.
Analizând гetгospe ϲtiv гezultatele a ϲtivității FMI în ultmile ϲinϲi deϲenii, e ϲonomiștii au
păгeгi difeгite pгivind ϲuantifi ϲaгea și inteгpгetaгea efe ϲteloг politi ϲiloг susținute de Fond în
țăгile membгe.7 Unii obseгvatoгii susțin ϲă pгin apl iϲaгea pгogгameloг FMI, ϲaгe au geneг at
ϲontгa ϲția eϲonomiiloг stateloг în ϲauză, gгadul de atгa ϲtivitate a a ϲestoгa pentгu investițiile
stгăine și alte fluxuгi de ϲapital a s ϲăzut în mod ϲonstant. Alți analiști ϲonsideгă ϲă, din ϲontгă,
manifestaгea ϲгește гii eϲonomi ϲe, uneoгi a ϲϲentuate, așa ϲum este ϲazul țăг i din Asia, s -a datoгat
toϲmai pгogгesului гefoгmeloг ϲupгinse în pгogгamele FMI, ϲaгe au ϲгeat ϲondițiile гelansăгii
eϲonomi ϲe.
Consideгăm ϲă aϲeastă aboгdaгe a pгogгameloг FMI este singuгa гațională și de natuгă a
peгmite atât pгogгesul e ϲonomi ϲ în toate țăгile membгe, ϲât și susțineгea so ϲială pentгu

6 Lenain P., Le FMI, editura: La D écouverte, 1993, cap. 3
7Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.35

9 tгansfoгmăгile și гefoгmele pe ϲaгe, în mod obie ϲtiv, tгebuie să le pгomoveze îndeosebi țăгile în
ϲuгs de dezvoltaгe, ϲaгe pгezintă deze ϲhilibгe inteгn e și la exteгn. De altfel se ϲolul al XX -lea
este supгanu mit se ϲolul ϲгeșteгii e ϲonomi ϲe, deoaгe ϲe în timp ϲe în a ϲest vea ϲ populația globului
a spoгit de 4 oгi (de la 1,6 miliaгde lo ϲuitoгii în 1990 la 6 miliaгde în 1999)., Pгodusul Global
Mondial s -a majo гat de 17 oгi (de la 2,3 tгilioane dolaгi în 1900 la 39 tгilionae dolaгi în 1998),
ϲea mai a ϲϲentuată ϲгeșteгe fiind înгegistгată în a doua jumătate a se ϲolului, ϲând volumul
ϲomeгțului mondial a spoгit de la 380 miliaгde dolaгi în 1950 la 5860 miliaгde dol aгi în 1997.
Daг dezvoltaгea e ϲonomi ϲă mondială tгebuie, pe de o paгte, să nu ϲondu ϲă la alteгaгea ϲantității
poate a calitatii mediului în ϲonjuгătoг, ϲi, din ϲontгă, la îmbunătățiгea a ϲesteia, și să nu se
гealizeze pгin săгă ϲiгea unoг țăгi și гegiuni ale planetei.8
Niϲiun analist e ϲonomi ϲ nu poate гămâne inse nsibil în evaluaгea гezultateloг a ϲtivității
FMI, ϲând pe plan mondial, în pгezent, număгul ϲeloг subnutгiți, meгeu în ϲгeșteгe, este de 840
de milioane peгsoane, nu au a ϲϲes la apă potabilă 1.8 miliaг de peгsoane, la ele ϲtгiϲitate 2
miliaгde peгsoane, iaг 1.6 miliaгde lo ϲuitoгi ai planetei sunt analfabeți. Pe de altă paгte, ϲele mai
bogate 225 familii din lume dispun de o aveгe însumată de 1 tгilion de dolaгi.
Desiguг globalizaгea e ϲonomiei mondiale est e un pгo ϲes iгeveгsibil, ϲaгe a des ϲătușat
fluxuгile ϲomeгϲiale și finan ϲiaгe, efe ϲtele sale nu sunt, însă, numai pozitive. Da ϲă globalizaгea
ϲontгibuie le ϲгeșteгea e ϲonomi ϲă a ϲompetitivității bunuгiloг și seгvi ϲiiloг și a nivelului de tгai
în unele țăгi, ea poate să geneгeze instabilitate e ϲonomi ϲă și гe ϲesiune în alte țăгi.
Unii e ϲonomiști susțin ϲă este mai benefi ϲă o globalizaгe a ϲompaniată de гeguli ϲlaгe ale
joϲului e ϲonomi ϲ, deϲât o globalizaгe în ϲaгe pгimează legea ϲelui mai puteгni ϲ și ϲaгe ϲondu ϲe
la ϲгeșteгea de ϲalajeloг dintгe țăгile dezvoltate și ϲele în ϲuгs de dezvoltaгe, pгe ϲum și la
polaгizaгea so ϲială a ϲϲentuată în inteгioгul tutuгoг țăгiloг lumii. Con ϲepția a ϲestoг analiști este
expгimată sinteti ϲ pгin deviza: „să globalizăm гeglaгea și să гeglăm globalizaгea”.
În aϲest ϲontext tot mai mulți analiști opinează ϲă este ne ϲesaгă și adaptaгea a ϲtivității FMI la
noile гealități mondiale, in ϲlusiv pгin îmbunătățiгea statutului său și a obie ϲtiveloг fun ϲționale.9
Înfăptuiгea supгavegheгii sistemu lui monetaг inteгnațional гepгezi ntă una din pгovo ϲăгile
fundamentale ϲaгe stau în fața Fondului, a ϲest pгo ϲes tгebuind să asiguгe egalitate de tгatament
pentгu toate statele membгe. Astfel influența pe ϲaгe țăгile industгializate o exeг ϲită asupгa FMI

8Anton S.G., Institutii finan ϲiaг-banϲaгe inteгnationale, Edituгa:C.H. Be ϲk, 2014, pag.133
9Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.37

10 tгebuie însoțită ϲonϲomitent de гealizaгea unei influențe d e aϲeeași intensitate a Fondului asupгa
politi ϲiloг pгomovate de statele industгializate. A ϲesta deoaгe ϲe FMI nu este un oгganism de
deϲizie supгastatal, ϲi o instituție ϲoopeгativă, în ϲadгul ϲăгeia гo lul hotăгâtoг гevine stateloг –
națiuni membгe.

1.2.STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A FMI
Fondul Monetar Internațional este o organizație hibrid, reunind caracteristicile unei
organizații internaționale interguvernamentale dar și ale unei societăți anonime pe acți uni, de
drept american. Fondul este situat pe teritoriul SUA, în Washington D.C. „Acționarii” săi sunt
țările participante la Conferința de la Bretton Woods și cele care au semnat Acordul de înființare
până la data de 27 decembrie 1945, plus țările care a u aderat între timp la acest acord și la
organizație .
Țările membre ale FMI au următoarele drepturi:
• dreptul la vot și la participare în adoptarea deciziilor
• dreptul de a efectua tranzacții și operații cu FMI
• dreptul de a cumpăra valută convertibilă sau Dr epturi Speciale de Tragere (DST) din
resursele Fondului, în schimbul monedei naționale, pe termen scurt sau mediu, în caz de
nevoie pentru echilibrarea balanței de plăți;
• dreptul de a primi alocații de DST
• dreptul de a deveni membu al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare
Dreptul la vot este proporțional cu participarea țării la resursele de ansamblu ale
Fondului, similar cu acționarii, în cazul unei societăți pe acțiuni. Țările membre subscriu și
participă la capitalul Fondului prin cote -părți; o cotă parte are valoarea no minală egală cu
100.000 de Drepturi Speciale de Tragere (DST), unitatea de calcul proprie FMI. Deciziile FMI se
iau cu majoritate de voturi, pentru deciziile importante fiind nevoie de reunirea unei majorități
calificate (70% din voturi), iar pentru decizi ile majore, care vizează viitorul FMI (schimbări de
cote-părți, alocarea DST, vânzarea unor părți din rezervele de aur) este nevoie de o majoritate

11 calificată de 85% din voturi. Practica însă face recursul la votarea pro priu-zisă destul de rar,
deciziile l uându -se cel mai adesea pe baza unui consens al statelor.10
Structura de conducere a FMI cuprinde organisme care oglindesc similitudinile cu o
societate pe acțiuni: există un Consiliu al guvernatorilor, un Consiliu execut iv (de administrație),
un director executiv și două comitete ale Consiliului guvernatorilor.
Consiliul guvernatorilor reunește reprezentanții fiecărei țări membre, mai exact
guvernatorii cu drept de vot și câte un membru supleant pentru fiecare guvernator, cu drept de
vot doar în cazul abse nței guvernatorului. Consiliul guvernatorilor este organul suprem de
conducere al FMI și se reunește în ședințe plenare, cel puțin o dată pe an. Reuniunea sa plenară
reprezintă de fapt Adunarea Generală a FMI, care are lo c de obicei în luna octombrie sau
noiembrie a fiecărui an. Între prerogativele Consiliului se numără primirea de noi membri,
retragerea calității de membru, schimbarea Statutului, cooperarea cu alte organizații
internaționale, tranformări ale cotelor de pa rticipare ale țărilor membre.
Următ orul organ, în ordine ierarhică descrescătoare, este Consiliul executiv (Consiliul de
administrație), alcătuit din 24 de administratori (directori executivi). Cinci dintre ei sunt
reprezentanți direcți ai unor state membr e ale FMI (SUA, Japonia, Franța, Ge rmania și Marea
Britanie). Federația Rusă, China și Arabia Saudită au obținut și ele, ulterior membrilor citați
anterior dreptul de a avea propriul reprezentant. Restul de 16 administratori reprezintă țări
grupate în „cir cumscripții”, care își aleg un sing ur reprezentant. Deciziile Consiliului executiv se
iau cu majoritate calificată, fiecare director executiv dispunând de un număr de voturi egal cu
suma voturilor de care dispune fiecare țară membră a grupului care l -a ale s. Consiliul decide
aprobarea acord urilor negociate de reprezentanții statelor și experții FMI și, prin aceasta,
acordarea de credite.
Următoarea poziție de autoritate în cadrul Fondului este reprezentată de
funcția directorului general (managing director ). Directorul general este ales de Consiliul de
administrație. El nu poate fi ales dintre guvernatori sau dintre directorii executivi (membri ai
Consiliului de administrație). Printre atribuțiile sale se numără prezidarea întâlnirilor Consiliului
de admnist rație, exprimarea votului în caz de balotaj, participarea la reuniunile Consiliului
guvernatorilor. Directorul FMI reprezintă organizația în mod curent, în relațiile cu terți și asigură

10 Lenain P., Le F MI, editura: La D écouverte, 1993, pag. 17

12 gestionarea permanentă a Fondului, sub supravegherea Consiliului execu tiv. Directorul executiv
al FMI va fi întotdeauna un european, iar președintele Băncii Mondiale (Banca Internațională
pentru Reconstrucție și Dezvoltare) va fi întotdeauna un american. Începând cu 1 octombrie
2019, directorul general al FMI este Kristalin a Georgieva din Bulgaria.
Consiliul guvernatorilor și Consiliul de administrație beneficiază, în activitatea lor, de
sprijinul a două organe suplimentare: Comitetul Interimar și Comitetul Dezvoltării.
Comitetul Interimar a fost înființat în 1974 și are un rol consultativ. El este alcătuit din 24
de membri, miniștri de finanțe sau guvernatori ai băncilor centrale ale statelor membre,
desemnați de o manieră similară cu membrii Consiliului de administrație. Cea mai importantă
menire a sa este formularea de opi nii și rapoarte referitoa re la problemele gestionării și
transformării sistemului monetar international.
Comitetul Interimar se reunește de două ori pe an, în aprilie sau mai, respectiv odată cu
Adunarea generală. Scopul său constă în avansarea unor propun eri referitoare la orient ările
generale ale FMI în perioada următoare, în contextul analizei sistemului financiar internațional și
a evoluțiilor mediului internațional în general. Dimensiunea sa redusă, comparativ cu membrii
Consiliului guvernatorilor (24, prin contrast cu 18 8 de membri) îl consacră ca un forum mult mai
propice discuțiilor despre starea și perspectivele sistemului financiar internațional și rolul FMI .11
Între organele de conducere ale FMI se numără și Comitetul dezvoltării, înființat în 1972 ,
ca urmare a încredințării unui mandat de către G7 președintelui grupului, pentru înființarea unui
comitet care să reprezinte țările membre, având ca arie de specializare chestiunile monetare.
Comitetul dezvoltării este un organism de nivel ministerial ca re are ca scop promovarea
intereselor țărilor în curs de dezvoltare și a participării lor la dezbaterea chestiunilor monetare,
financiare .Comitetul are 24 de membri, nouă de pe continentul african, opt de pe continentul
latino -american și șapte țări asiat ice, care se î ntâlnesc de două ori pe an, de obicei simultan cu
reuniunile Comitetului interimar.
Structura operațională a Fondului cuprinde, în afara acestor organe de conducere și
consiliere la nivelul conducerii, departamente geografice, departamente f uncționale și servicii
speciale, departamente care au atribuții în domeniul informațiilor și legăturilor și serviciile de

11 Lenain P., Le FMI, editura: La D écouverte, 1993, pag. 16

13 susținere. Departamentele geografice sunt organizate în prezent pe următoarele regiuni: Europa I,
Europa II, Asia și Pacific, Africa, Orientul Mijoc iu și Emisfera Occidentală. Negocierea
acordurilor privind utilizarea resurselor financiare ale FMI de către statele membre și
monitorizarea îndeplinirii angajamentelor revine în sarcina departamentului de care aparține
fiecare stat care soli cită asistență . Tot din aceste departamente provin și repezentanții rezidenți ai
FMI, care sunt funcționari detașați în unele din țările membre pentru a facilita comunicarea
dintre FMI și guverne și pentru a constitui un factor suplimentar de monitorizare și presiune în
vederea respectării angajamentelor asumate de țara respectivă în raport cu Fondul .12

1.3. ROLUL FMI
FMI a fost fondat în peгioada post belica cu scopul de a ajuta la гe ϲonstгuiгea țăгiloг
afeϲtate de гăzboi. De atun ϲi și până în pгezent, eϲonomia mondială a ϲunoscut numeroase
deϲădeгi și revigorari . De-a lungul aniloг , FMI a гeunit de la 40 de țăгi membгe în 1947, la 18 9
în zilele noastгe. În 1970 FMI a spгijinit expoгtatoгii de petгol în ϲontextul « șoϲului petгolieг ».
În 1980 a ajutat la depășiгea ϲгizei din Ameгi ϲa Latină. În 1989 și mai tâгziu a ajutat țăгile în
tгanziție din Euгopa Centгală și de Est. În 1994 ajută la гezolvaгea ϲolapsului finan ϲiaг din
Mexi ϲ. În Asia a paгti ϲipat la гezolvaгea ϲгizei finan ϲiaгe din 1998. În p гezent, FM I este
deosebit de a ϲtiv în Rusia unde pгomovează гefoгmele pentгu e ϲonomia de piață, în Afгi ϲa unde
spгijină гezolvaгea de ϲlinului e ϲonomi ϲ. FMI în ϲuгajează țăгile să îmbunătățeas ϲă ϲalitatea
infoгmației și să fa ϲă publi ϲe infoгmațiile гefeгitoa гe la гela țiile ϲu Fondul. În măsuгa în ϲaгe
țăгile își des ϲhid e ϲonomia pentгu investițiile stгăine de ϲapital, FMI le în ϲuгajează să
libeгalizeze fluxuгile de ϲapital pгintг -un dгum judi ϲios.13
Sintetizand, putem spune ca rolul FMI constă in
– promovare a cooperări i monetare internaționale

12 Dгăgoes ϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag.38
13Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.80

14 – facilitarea expansiunii și creșterii echilibrate a comerțului internațional
– promovarea stabilității cursurilor de schimb
– furnizarea de asistență în scopul creării unui sistem multilateral de plăți
– punerea la dispoziție a r esurselor sale țărilor mem bre care se confruntă cu dezechilibre
ale balanței de plăți.
De la înființarea sa, scopurile urmărite de FMI au rămas neschimbate, dar
operațiunile sale, care includ supravegherea și asistenț a financiară și tehnică, a u evoluat
pentru a răspund e cerințelor economiei mondiale în schimbare.

1.4. MECANISMUL DE FUNCȚIONARE AL FMI
Conform statutului FMI14 obiectivele acestuia prevăzute în articolul I sunt:
-asigurarea cooperării monetare și financiare dintre țările membre;
-facilitarea expansiunii și a creșterii echilibrate a comerțului internațional , promovarea ca
obiective principale ale politicii economice a menținerii unei rate reduse a șomajului, a realizării
și menținerii unui nivel ridicat a venitului real și mai ales a dezvoltării producției;
-promovarea stabilității cursului valutar și evitar ea deprecierii monedei în scopuri competitive;
-susținerea creerii și dezvoltării unui sistem de plăți multilateral utilizat în tranzacțiile curente,
respectiv eliminarea restricț iilor care împiedică dezvoltarea schimburilor internaționale;
-câștigarea înc rederii statelor membre prin punerea la dispoziția acestora a resurselor FMI în
schimbul unor garanții, pentru eliminarea deficitelor balanțelor lor de plăți externe.
-Susținerea eforturilor statelor membre în reducerea duratei și mărimii deficitelor balan țelor lor
de plăți externe.

14 www.imf.org , Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washinghton D.C., art.I

15 Funcțiile pe care FMI le îndeplinește sunt funcția financiară, funcția consultativă și
funcția de reglementare15:
1. Funcția financiară se manifestă prin mobilizarea resurselor de la membri i fondului sau de
pe piața financairă in ternațională, respectiv prin redistribuirea acestor fonduri către
statele membre care se confruntă cu dificultăți temporare, pentru susținerea dezvoltării
schimburilor internaționa le și diminuarea dacă nu eliminarea deficitului balanței de plăți
externe.
2. Funcția consultativă se realizează prin consultările anuale dintre statele membre și FMI
pe tema evoluției politicilor lor economice, FMI oferind soluții, recomandări în ceea ce
privește modul de realizare a politicii valutare, respectiv modul de desfășura re a relațiilor
cu partenerii externi și modul de corectare a dezechilibrelor apărute la nivelul fiecărui
stat în parte.
3. Funcția de reglementare și supraveghere a sistemului mon etar internațional prin
formularea principiilor ce trebu ie urmate de statele membre în derularea schimburilor
internaționale și în întocmirea situațiilor financiare internaționale (de exemplu modul de
elaborare a Balanței de Plăți Externe).

Dat fiind fapt ul că FMI încearcă să favorizeze nu doar schimburile comerciale dintre
statele membre ci și schimburile de informații de desfășoară în principal trei tipuri de activități:
– acordă ajutor financiar sub forma creditelor și împrumuturilor, respectiv a
trageri lor, puse la dispoziție statelor membre care întâmpină dific ultăți în
echili brarea balanței de plăți externe.
– acordă asistență tehnică în ceea ce privește:
▪ Elaborarea și aplicarea politicii monetare și bugetare;
▪ Consolidarea rolului instituțiilor publice ;

15 Voinea Gh. Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, ed. Sedcom Libris, Iași, 2001,
pag. 243

16 ▪ Colectarea și prelucrarea datelor statistice;
▪ Formarea personalului FMI în cadrul Institutului FMI.
– realizează supravegherea modului de utilizare a resurselor alocate statelor
membre sub forma împrumuturilor, tragerilor sau creditelor propriu – zise. FM I este preocupat
atât de administrarea sistemului monetar internațional cât și de problemele generate de realizarea
echilibrului valutar la nivelul fiecărui stat membru.
Creditele acordate de FMI sunt destinate, în general, echilibrării pe termen scurt și mediu
a balanței de plăți curente a țărilor membre. Utilizarea resurselor FMI de căt re țările membre
pentru rezolvarea unor deficite ale balanței de plăți îmbracă două fo rme de bază: „trageri” de la
FMI și credite propriu -zise.
Tragerile de la FMI pot să ia forma unor „schimburi va lutare”, în sensul că orice membru
poate să cumpere de la FMI moneda altei țări sau DST -uri, contra monedei naționale. Într -o
perioadă fixă de t imp, Fondul obligă acest membru să își răscumpere moneda națională și să
platească un comision pentru operațiunile realizate.
Creditele propriu -zise se acordă de FMI în mod condiționat, în funcție de angajamentele
țării solicitante și progresele înregistra te în domeniul unor politici economice menite să redreseze
economia pe termen scurt ș i mediu.
Acordarea creditelor din resursele FMI se face pe baza unui document denumit „acord de
confirmare” sau acord stand -by, practic , o linie de credit deschisă de Fond pentru țara care
solicită ajutorul. Prin semnarea aceastui acord, țara care urmează să beneficieze de împrumut se
angajează să implementeze un program de măsuri economic e și financiare, aprobat și monitorizat
de FMI, cu scopul de a obține stabilizarea mac ro-economică și a evita apariția unor dezechilibre
ale balanței de plăți pe viitor.
Asistenta tehnica reprezintă un domeniu de activitate mult mai puțin vizibil decât
acordarea de credite , deși joacă un rol aparte în economia politică internațională actuală. FMI
oferă servicii de informare, formare, asistență și consiliere altor organizaț ii interguvername ntale
și țărilor în curs de dezvoltare sau în tranziție. Cele mai frecvente forme de asistență tehnică sunt
deplasarea unor echipe de experți și evaluarea /consilierea pe teren, formarea unor reprezentanți

17 ai administrației centrale cu pute re de decizie în implementarea programelor de ajustare și
acordarea unor burse și stadii de formare, la sediul FMI, pentru economiștii țărilor în tranziție și
în curs de dezvoltare.
O formă a acestei asistențe tehnice este și desemnarea unui reprezentant p ermanent al
FMI î ntr-o anumită țară, ale cărui sarcini vizează consilierea guvernului și a băncii centrale în
privința politicilor economice de urmat și, desigur, evaluarea implementării acordurilor semnate
de țara în cauză cu FMI Asistența tehni ϲă se apliϲă membгiloг sub f oгmă de peгfe ϲționaгe,
instгuiгe.
Pгogгamul de asistență tehni ϲă se desfășoaгă pгin inteгmediul Depaгtamentului Monetaг,
Depaгtamentului Fis ϲal, Biгoului de Statisti ϲi, Depaгtamentul Juгidi ϲ, Biгoul de Seгvi ϲii
Computeгizate existente în ϲadгul stгu ϲtuгii oгganizatoгi ϲe a FMI.16
Supravegherea exercitată de FMI se realizează atât bilateral, cât și multilateral.
Supravegherea bilaterală se concretizează anual prin consultările prevăzute la articolul IV din
Statutul FMI. Scopul „consultărilor la articolul IV”, cum sunt ele denumite de altfel, este
examinarea situației financiare și economice la nivel național și formularea unor recomandări
generale referitoare la politicile monetare, ale ratei de schimb și, în general, politicile financiare
și economice de urmat .
O altă formă de supraveghere bilaterală se realizează atunci când are loc discutarea
acordurilor financiare și a programelor economice pe care țările membre urmează să le
implementeze, pentru respectarea termenilor acordurilor cu FMI.
Supravegherea multilaterală se realizează prin întocmirea și analiza rapoartelor pregătite
în departamentele Fondului referitoare la perspectivele economiei mondiale, la nivel global și
regional. Aceleași rol îl îndeplinesc, implicit, și discuțiile periodic e referitoare la evoluțiile
piețelor financiare internaționale și ale sistemului financiar mondial, redactate în scris și tipărite
adesea în publicațiile periodice ale FMI. Monitorizarea economică și financiară pe care FMI o
realizează se concretizează bi -anual prin rapoartele denumite World Economic Outlook, o sursă

16Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.103

18 importantă de date economice referitoare la toate regiunile și statele lumii, disponibilă pentru
publicul larg.
Rolul de supraveghere a sistemului monetar internațional a fost pus însă în umbră , de
mulți ani, prin asumarea unui activism pronunțat în domeniul asistenței financiare oferite țărilor
în curs de dezvoltare și celor cu economii în tranziție .17

CAPITLOUL II
FORME DE ASISTENȚĂ OFERITE DE FMI

2.1. PRINCIPALELE FORME DE ASISTENȚĂ FINANCI ARĂ OFERITE DE FMI18
Principiile FMI care stau la baza utilizării resurselor acestuia, deci la baza accesului
statelor membre la resesursele F.M.I.sunt:
– Acces egal pentru toți membrii FMI. Resursele pot fi utilizate de către membrii FMI pe
baza unui trata ment egal și nediscriminatoriu, regulile fiind aceleași pentru toți membrii,
aplicându -se uniform tuturor.
– Acces liber la resursele FMI, toate tranzacțiile cu FMI realizându -se ca urmare a liberei
inițiative a statelor membre.
– Acces cond iționat de star ea balanței de plăți externe, asistența financiară a FMI fiind
pentru eliminarea sau reducerea deficitului balanței de plăți externe.
– Acces condiționat de elaborarea și implementarea unor programe economice. FMI pentru
a asigura accesul un ui stat la resu rsele sale impune o serie de condiții de îndeplinit de acest stat,
în caz contrar refuzând acordarea asistenței financiare solicitate de acesta.

17 Dгăgoesϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag. 61
18Dгăgoesϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Ed ituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag.101

19 Accesul la resursele FMI este permis doar membrilor săi. Pe de altă parte F.M.I. nu
funcționeaz ă ca o bancă, c i mai degr abă ca o casă de schimb valutar, de aceea de regulă se
vorbește de comision și mai puțin despre dobândă.
Articolul 5 al statutului prevede că ,,toate țările membre au dreptul de a cumpăra de la
fond moneda unui alt stat membru con tra propriei lo r monede”. Este vorba de credite în valută pe
gaj de monedă națională denumite generic ,,trageri asupra fondului”. Practic asistăm la o
schimbare a structurii resurselor fondului cuantumul resurselor rămânând nemodificat. De regulă
prin trag eri scade ponde rea monedelor convertibile în totalul resurselor și crește ponderea
monedelor neconvertibile.
Atunci când o monedă e foarte solicitată, iar fondul ajunge în imposibilitatea satisfacerii
cererilor, moneda va fi declarată monedă rară.
Nici un stat membru n u poate să solicite FMI -ului o cantitate de valută forte mai mare
decât valoarea propriei cote -părți. Preluarea de către o țară a unui echivalent de 25% din valoarea
propriei cote -părți, în valuta de care are nevoie sau în DST -uri, se poat e face automat, î n orice
moment și fără condiții. Această operațiune se numește „tragere în contul tranșei -rezervă”. Orice
acordare de fonduri în valută care depășește acest prag se încadrează în categoria tranșelor
superioare de credit și poate fi efectua tă doar prin asum area anumitor con diționări și măsuri de
corectare a dezechilibrelor economice. Nici o operațiune de tragere în contul propriei cote -părți
nu poate depăși echivalentul a 200% din contribuția unei țări la resursele FMI .
Tragerile se pot efec tua :
-In baza un ui acord direct, caz în care în momentul cumpărării valutei fondul identifică dacă țara
solicitatoare îndeplinește condițiile, iar în caz afirmativ îi furnizează valuta solicitată
-În baza unui acord de confirmare sau stand by sau aranjame nt stand – by, ca z în care este vorba
despre o înțelegere prin care țara obține acordul de a cumpăra o sumă într -o anumită valută, pe o
perioadă determinată, dacă îndeplinește condițiile impuse de fond , ea este asigurată că poate
obține sumele necesare pe măsura apariției nevoilor.

20 Acordurile stand -by formează miezul politicii de împrumut al FMI. Un acord stand -by
asigură un stat membru că poate să obțină o cantitate de bani stabilită, de obicei în termen de 12
– 18 luni, pentru a rezolva prob lemele pe termen scurt în cee a ce privește balanța de plăți
Drepturile speciale de tragere (DST) reprezinta moneda oficiala a Fondului Monetar
International. A fost creata in 1969 ca inlocuitor al etalonului aur in tranzactiile internationale
extinse.

DST este definita ca suma valori lor a patru monede majore (dolarul american, euro, yenul
japonez si lira sterlina), reevaluate si ajustate la fiecare cinci ani si evaluata zilnic la dolarul
american. Inainte de introducerea monedei euro in 1999, pozitia lui e ra ocupat ă de marca
germana s i francul francez .
Durata unui acord de confirmare este de 1 -3 ani.

2.2. FACILITĂȚILE DE CREDITARE OFERITE DE FMI19
Modalitățile de acces ale țărilor membre la resursele F.M.I. sunt cunoscute sub denumirea
de facilități de creditare ale F.M.I. și pot fi gr upate în 4 categorii :
– Facilități din cadrul mecanismului tranșelor și din cadrul mecanismului lărgit de credite.
– Facilități din cadrul mecanismelor de finanțare cu caracter permanent.
– Facilități de fina nțare din cadrul mecanismelor de finanțare spec iale cu caracter temporar.
– Facilități administrate de FMI.
În continuare vor fi analizate detaliat aceste tipuri de facilități de creditare.

1.Facilități din cadrul mecanismului tranșelor și din cadrul meca nismului lărgit de credite.
Mecanismul tranșelo r cuprinde facilită țile principale de creditare pentru a cumpăra
temporar valută de la F.M.I. în scopul acoperirii unui deficit al balanței de plăți externe.
Creditele sunt acordate eșalonat în 5 tranșe:

19 Făt C., Suport de curs – Finanțe internaționale

21 Tranșa rezervei asigură țării un drept de tragere ec hivalent cu rezerva țării la fond.
Aceasta poate fi utilizată total sau partial. Singura condiție e ca suma să fie utilizată pentru
echilibrarea balanței de plăți externe. Cele 4 tranșe de credit asigură accesul țărilor la resursele
propriu -zise ale fondu lui. Fiecare tranșă asigură țării un drept de trager e echivalent cu 25% în
raport cu cota parte a țării.
Condițiile generale de acces a țărilor membre la contul tranșelor de credit prevăd că țara
în cauză să utilizeze resursele pentru măsuri economice care să îi permită depășirea dificultăților
balanței sal e de plăți externe. Creditele se acordă în baza unei analize profunde a situației
economico -financiare a țării. Tragerile au loc în baza acordului de co nfirmare iar rambursarea
creditelor începe după 3 an i sub forma vărsămintelor trimestriale, eșalonate pe o perioadă de
până la 5 ani.
Mecanismul lărgit de credit sau facilitatea extinsă de finanțare a fost creat în 1974 pentru a
veni în ajutorul țărilor care s -au confruntat cu dificultăți ale bal anței de plăți externe în speță
dezechilibre structu rale. Se pot acorda pe o perioadă de 3 ani sau maxim 4 ani în condiții
speciale. Rambursarea creditelor începe după 4 ani în tranșe semestriale care pot fi plătite în
maxim 10 ani. Tragerile sunt asigurat e printr -un acord lărgit, diferența față de acordul stand by
fiind aceea că termenul de valabilitate inițial începe de la 3 ani și nu de la 1 an. Condiționarea
este mai riguroasă.

2. Facilități din cad rul mecanismelor de finanțare cu caracter permanent.
Acestea au fost create în scopul acordării unor ajutoare suplimentare țărilor în dificultate.
Există două categorii de facilități. Prima categorie se adresează tuturor statelor membre ale FMI,
iar cea de a doua se adresează țărilor cu un produs intern bru t pe locuitor de nivel scăzut.
Prima categorie cuprinde:
-Facilitatea de finanțare compensatorie și contigentată (CCFF – Compensatory and Contigenty
Financing Facility) creată în anul 1963 pentru a furniz a resurse suplimentare țărilor care
înregistrează sc ăderi ale încasărilor din exporturile de bunuri și s ervicii.
-Facilitatea de finanțare a stocurilor tampon (BSFF – Buffer Stock Financing Facility) a fost
creată în anul 1969 cu scopul de a limita influ ența asupra situației financiare a unei țări generat ă
de variația prețurilor unor produse de bază de pe piața internațională.

22 Cea de -a doua categorie cuprinde:
-Facilitatea de ajustare structurală (SAF –Structural Adjustment Facility) creată în anul 1986
pentru a asigura țărilor în curs de dezvoltare cu ve nit mic care înregistrează scăderea veniturilor
din exporturi, un ajutor financiar suplimentar în condiții de favoare. Are ca obiectiv realizarea
ajustării structurale a economiei prin dezvoltarea capacit ăților de producție. Pentru a beneficia de
această f acilitate țara în cauză trebuie să încheie un acord de ajustare structurală cu F.M.I. la baza
căruia stă elaborarea unui program de ajustare economică pe 3 ani numit Document Cadru de
Politică Externă. A funcționat până în 1994 când ESAF a fost prelungită și lărgită, SAF
nemaifiind finanțată.
-Facilitatea de ajustare structurală intensificată (ESAF – Enhanced Structural Adjustment
Facility) creată în anul 1987 a funcționat în paralel cu SAF, fiind practic sora geamănă dar mai
pretențioasă. Țările interesat e de această facilitate trebuie să întocmească un do cument cadru de
politică economică pe termen mediu precum și programe anuale detaliate în care se prevăd
criterii de performanță de îndeplinit trimestri al pentru obiectivele cantitative sau structurale
fundamentale.
-Inițiativa pentru țările sărace foarte îndatorate urmărește reducerea serviciului datoriei externe a
acestor țări. A fost creată în anul 1996 reunind toate tipurile de creditori ai acestor țări care au
gândit o modalitate de reducere a dator iei externe. Această inițiativă presupune două etape:
– prima etapă are loc reeșalonarea datoriilor de către Clubul de la Paris și de alți creditori,
după care FMI împreună cu BIRD decid dacă țara poate primi asistență financiară
– în etapa a doua se poate decide o reeșalonare mai masivă a datoriilor externe de către
Clubul de la Paris, respectiv reducerea datoriilor către alți creditori sau reducerea temporară a
datoriilor țării în cauză.
-Facili tatea pentru reducerea sărăciei și creștere economică (PRG F). A fos t creată tot în 1996
urmărind să sprijine țările care încear că să reducă nivelul sărăciei aplicând strategii de creștere
economică.
Se preconizează că toate programele susținute prin PRGF se vor baza, cu timpul, pe s trategiile
naționale de reducere a sărăciei , cu implicarea societății civile și partenerilor de dezvoltare,
reflectate în Strategiile de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei. Această abordare permite
ca fieca re program susținut prin PRGF să fie în concordanță cu un cadru complex de politici
macroeconomice, structurale și sociale menite să contribuie la stimularea creșterii economice și

23 reducerea sărăciei. Creditele acordate prin PRGF sunt oferite la o rată a d obânzii de 0,5 la sută,
pentru un termen de 10 ani, cu o perioadă de grație de 5,5 ani.

C. Facilități de finanțare din cadrul mecanismelor de fi nanțare speciale cu caracter temporar.

În această categorie intră:
-Facilitatea de finanțare suplimentară – creată în 1979 pentru a beneficia de credit țările care
făcuseră uz de mecanismul tranșelor și mecanismul lărgit de creditare dar care în continuar e se
confruntau cu deficite ale balanței de plăți externe.
-Politica de acces lărgit creată în 1981 a urmărit finanțarea necesităților din resurse împrumutate
de fond însă numai parțial din acestea. La această facilitate s -a renunțat în anul 1992.
-Facilitatea de transformare sistemică (STF – Systemic Transforma tion Facility) a apărut în anul
1993 fiind destinată în spec ial țărilor din Europa de Est pentru a depăși dificultățile generate de
trecerea la economia de piață și transformarea comerțului lor ex terior. Caracteristic acestei
facilități este acordarea sa î n două tranșe: prima în momentul aprobării acordării facilit ății iar a
doua la șase luni de la prima tranșă dar nu mai târziu de un an de la data acordării primei tranșe.
-Ajutorul de urgență a fo st creat cu scopul de a veni în sprijinul țărilor a căror ba lanță de plăți
externe este afectată de calamități naturale. Se acordă sub forma cumpărărilor directe de valută
acesta putându -se ridica până la 25% față de cota de participare. A fost extins și a supra țărilor
afectate de conflicte internaționale. De obice i acest ajutor de urgență precede o facilitate
obișnuită de finanțare.

D. Facilități administrate de FMI

Sunt facilități care sunt asigurate din resursele statelor membre gestionate separat și care nu sunt
incluse în resursele generale. Din această cate gorie fac parte:

24
-Fondul Fiduciar creat în anul 1976 din profitul realizat de FMI din vânzarea aurului la prețul
pieței mai mare decât prețul oficial de 35 USD uncia, din donații și venituri prov enite din diferite
plasamente.
-Contul de subsidii creat în anl 1980 pentru a reduce costul mecanismului finanțării
suplimentare. Este contul în care s -a vărsat dobânda plătită de cei care au beneficiat de facilitatea
petrolieră.
-Facilitatea suplimentară de rezervă a fost creată în 1997 pentru a veni în ajutorul ț ărilor care au
pierdut piețele de desfacere ș ca urmare se c onfruntă cu deficite ale balanțelor de plăți. Se acordă
pe un an de zile iar rambursarea se realizează în maxim 1,5 ani.
-Liniile de cr edit contigentate se adresează țărilor neatinse de crize dar care au șanse să fie
afectate de acestea și care se confrun tă cu o potențială pierdere a accesului pe piețele de capital.

Putem remarca diversitatea facilităților de finanțare oferite de FMI. C u toate acestea nu odată
specialiștii au ajuns la concluzia că acțiunile FMI nu au fost întotdeauna benefice. Astfel au
apărut probleme datorate „dezacordului existent între obiectivul pentru care FMI a fost creat,
promovarea stabilității economi ce moondia le, și noile sale obiective – cum ar fi liberalizarea
piețelor de capital – care servea mai mult intereselor comunității financaire decât stabilității
mondiale”.
În plus, cea mai contestată prevedere a FMI este condiționalitatea uneori excesivă care deseo ri
sufocă țările care fac apel la resursele FMI în disperare de cauză

CAPITOLUL I II
ANALIZA EVOLUȚIEI RELAȚIEI ROMÂNIEI CU FMI

3.1. RELAȚIILE ROMANIEI CU FMI PÂNĂ LA REVOLUȚIE
3.1.1 ADERAREA ROM ÂNIEI LA FMI

25
Republica Socialista Rom ânia a fost prima tara din Est care a aderat la Fondul Monetar
Internațional și la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare . Adeziunea a intrat
efectiv in vigoare la data de 15 decembrie 1972, când ministrul F inantelor Florea Dumitrescu,
prin aplic area semnăturii sale, a acceptat clauzele FMI Washington . România a obținut o cotă
echivalentă cu 190 de milioane de drepturi speciale de tragere, iar subscrierea sa la Banca
Mondială a fost de 621 părți de capital, care au avut valoare a nominală de 1621 m ilioane de
dolari .20
Intrarea Români ei în FMI a avut loc după aderarea la GATT (Acordul General pentru
Tarife și Comerț) în 1971 . Noul decret românesc privind relațiile economice externe din 1971 și
decretul Consiliului de Stat al României de la sfârșitul anului 1972, care permite au participarea
capitalului străin în întreprinderile românești de până la 49 % au dus la o cre ștere în domeniul
economic, dar atinge în esen ță cel pu țin două paradigme în teoria rela țiilor interna ționale.
Când avem în vedere, că un actor important precum Generalul De Gaulle , nu a ezitat s ă
lase rela țiile monetare s ă urce la rangul de pies ă de baz ă în diploma ția sa privind independen ța
național ă, putem concluziona c ă aderarea Romaniei la FMI este un act interesant din punct de
vedere al paradigmei tradi ționale.
Existen ța unei anumite diploma ții rom ânești în care acest act s -ar putea înregistra este
greu de contesta t. Că este vorba despre China, Israel, Republica Federala Germania sau țări din
CEE, diploma ția rom ână a fost fi e în divergen ță, fie în pozi ție avangardist ă comparativ cu
diploma ția practicat ă de țările din Est.
Prin urmare, nu este surprinzător faptul că Rom ânia a fost prim a țară care a aderat la FMI
și Banca Mondial ă, în timp c e cel ălalte țări comuniste , în ciuda unor anumite sondaje notorii , și-
au men ținut prezent ă ostilitatea lor de principiu.
În continuare vom analiza acest Act românesc din punct de vedere naționalist,
transnațional și mercantilist.

1.Aspect naționalist

20 Intereconomics, Monthly Review of International Trade and Development , Commentaire Latest Member of IMF
and IBRd – nr. 2/ Feburarie 1973, pag 37

26 Din punctul de vedere al teoriei relați ilor internațional e, România a fost pentru Est, ceea
ce Fran ța gaullist ă a fost pentru Vest.21
Motorul acestor fenomene conform lui Stanley Hoffmann a fost un naționalism care a vea
în vedere păstrarea statului – națiune ca ultim final al întregii diplomatii.
Având în vedere eforturile depuse de la sfârșitul răz boiului, pentru a construi o teorie a
integrări i interna ționale pe baze economic e și tehnologic e, paradigma tradiți onală a relațiil or
internaționale și -a recăpătat importanța datorită ex perien ței gaulliste.
Școala tradițională datorează multe lui Raymond Aron pentru care Statul-națiune e ra
înțeles ca fiind unitatea simpl ă și final ă, relațiile cu alte unități din aceeași specie fiind guvernate
de strategie și diploma ție.22
După anii de ucenicie, Rom ânia c omunist ă s-a străduit să-și găseasc ă drumul încerc ând
să iasă de sub tutela sovietic ă. De fapt, liderii români s -au axat pe redefinire în primul r ând și
apoi pe apărarea unui stat comunist rom ân în vederea autonomiei na țiunii. Astfel, Gheorghiu -Dej
și dup ă el Nicolae Ceau șescu s -au opus Uniun ii Sovietic e în CAER (Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc ), dar ș i în politica extern ă.
În conformitate cu paradigma tradi țional ă, domeniul strategic -diplomatic rom ânesc a fost
astfe l dominat in întregime de voința de a trece de blocada Uniun ii Sovietic e.

2.Aspect transna țional

Teoriile de integrare care și -au găsit expresia în paradigma transna ționalist ă aveau
tendin ța de a atribui actului de aderare a Rom âniei la FMI, o importan ță fundamental ă.
Lupt ând diplomatic si strategic pentru menținerea națiunii sale în raport cu polul estic al
sistemului bipolar , Rom ânia a abandona t economic o parte din independența sa național ă față de
partea vestică a acestui sistem.
Paradigma transnațională se concentrează pe r ealitatea presiunilor exercitat e -uneori de o
manieră dominat ă de diferitele forțe transnaționale, cum ar fi societăți multinaționale sau b ănci
asupra guvernelor . Costurile rezultate din conflictele deschise cu forțele transnaționale trebuiesc

21 Jowitt K., Revolutionary Breakthroughs and Case of R omania 1944 -1965 , University of California Press National
Developments , Berkeley /Los Angeles , 1971 , pag 273 -75
22 Raymond A., Paix et guerre entre les nations , editura Calmann -Lévy , Paris, 1962 -1968, p ag 17-20

27 luate în co nsiderare de către guverne în elabor area politicilor lor . Prin urmare, acestea nu au mai
fost libere să -și urmeze strategia sau diploma ția, fără a ține seam ă de realit ățile materiale . Prin
aderarea la FMI, Romania intr ă în sistemul monetar occidental. Aces t sistem, așa cum a fost
stabilit la Bretton Woods în 1944 a fost generator nu numai de integrare monetară, ci și de
integrare economica. Convertabilitatea, p arități le fixe și lichiditate a, restrânse la început, apoi în
exces , au reprezentat unele angaj amente și operați uni integrativ e.
-Convertibilitatea monedelor naționale a însemnat un angajament față de comertul liber.
-Lichiditatea restrânsă sau excesivă a determinat o relativ ă stabilitate global ă, sau din contr ă
inflația globală a prețurilor .
-paritățile fixe au reprezentat integrarea occidentului într-o pia ță dominat ă de dolar.
Datorită sistemului de la Bretton Woods , teoria econom ico-liberala anglo -saxona se
implanteaz ă (cu excep ția partial ă a Fran ței) în sânul lumii occidentale .23

3.Aspectul mercanti list

Henry Kissinger , criticând relațiile monetare interna ționale printre altele , a vorbit despre
legătura din tre problemele politice economice și militare . Economiștii liberali pe de alt ă parte, au
avut întotdeauna tendința de a denunța ace astă legatur ă numind -o mercantilis m. John Knäpp
definește mercantilismul ca fiind sist emul de reglement ări na ționale economice d estinat
promov ării economic e și militar e a unui stat în raport cu altele .24
Mercantilismul diplomatic al României este conceput în principal în raport cu politica
hegemonică a URSS . Într-o manier ă ce justifică apropierea de politica gaullistă cu privire la
Sistemul Bretton Woods , România a rezis at influenței URSS în cadrul COMECON .

Mercantilismul politic

23 Bauchard P., L'économie au service du pouvoir : bilan de la Ve République , editura Calmann –
Lévy , Paris , 1967 , pag .37
24 Knapp J., Economies or Political Economy?, Lloyds Bank Review, nr.107, Ianuarie 1973,pag 22

28 La fel ca și celelalte țări ale Europ ei de est, inclusiv URSS , România d a dus lipsa de
investi ții, tehnici moderne și materii prime necesare unei industrializ ări rapide. Deci , a depins
parțial de comerțul cu țările occidentale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare agricolă și
industri ală a Planului 1971 -1975 . Pentru realizarea acestui obiectiv, România a avut nevoie de
monedă străină și / sau aur , prin urmare, adeziunea la FMI și Banca Mondială a complet at baza
esențială de capita l pentru îndeplinirea acestei politici.
La fel ca și în unele țări din lumea a treia, România caută sa obține mijloacele necesare
dezvoltării sale acolo unde poate , Est sau Vest . Spre deosebire de cea mai mare parte a țărilor
comuniste , aceasta nu a avut ezitar i de ordin ideologic în vederea calific ării Ro mâniei în
categoria țărilor în curs de dezvoltare pentru a obține unele avantaje din Vest, în special din piața
comună .
3.1.2 EFECTELE AD ERĂR II ROM ÂNIEI LA FM I – EVOLU ȚIA COTELOR DE
PARTICIPARE
Aderarea României la FMI a reprezentat deschidere surprinzătoare a unei țări comuniste
către lumea occidentală capitalistă care a adus la rândul său o imp ortant ă creștere economică.
Politica României a impus ritmuri ambițioase de dezvoltare economică, mult superioare statelor
vecine. În perioada 1970 -1975, producția de materiale a crescut cu 11%, industria cu 14%,
transporturile și comuni cațiile cu 11%. Cea mai însemnată dezvoltare s -a înregistrat în sectorul
industrial, care a crescut în perioada 1971 -1975 cu 57,2%, față de indicele moderat al
agriculturii: 16,1%.
În primă fază, creșterea economică s -a realizat cu resurse proprii prin mig rarea organizată
a locuitorilor din mediul rural spre cel urban. Numărul angajaților din agricultură și silvicultură
s-a redus de la 49%, în 1970, la 34%, în 1975. Din 1972 până în 1976, datoria externă a crescut
doar cu 1%, necesitățiile financiare ale de zvoltării fiind asi gurate prin reducerea consumului
intern. Țara utiliza mai ales resurse interne de energie. România era cel mai mare exportator de
petrol și gaze naturale din regiune. Indicatorii economici au arătat inclusiv o îmbunătățire a
nivelului de trai.
În acest context, este important de precizat că accesul României la finanțările externe și
la creditele de pe piețele internaționale de capital, caz unic între statele comuniste la acea vreme,
a fost posibil doar datorită aderării țării noastre la FMI și BIRD (Banca Mondială) în 1972,
susținută de SUA, care se găseau într -un război rece prelungit cu blocul Sovietic, și vedeau în
Nicolae Ceaușescu un opozant al Moscovei. Calitatea de membru în cele două organizații
financiare internaționale i -a asigurat României atât asistență financiară m ultilaterală din partea
acestora, cât și credibilitatea necesară primirii de finanțări bilaterale din partea unor guverne din
țările dezvoltate, precum și contractării de credite de la băncile internaționale. În perioada 1973 –

29 1981, Romania a beneficiat de finanțări de la FMI în valoare de 1,7 miliarde dolari, cu dobânzi
între 3,5% și 5%, scadențate pe perioade de 5 ani, precum și de 33 credite de la BIRD, în valoare
de 2,2 miliarde dolari, cu dobânzi între 7% și 10%, perioade de grație de 3 -5 ani și maturit ăți de
15-25 ani. Fondurile împrumutate de la FMI au fost utilizate pentru plata unor credite de la bănci
comerciale purtătoare de dobânzi mai mari, inclusiv credite comerciale pe termen scurt,
compensarea parțială a efectelor cutremurului din 1977, acoper irea deficitului balanței de plăți
externe la finele anilor 1970. Cel mai mare împrumut de la FMI, sub forma unui aranjament
stand -by, s -a obținut în anul 1981, respectiv 1,3 miliarde de dolari, din care România a primit
circa 1 miliard de dolari. Împrumut urile de la BIRD, care au atras, pentru multe proiecte,
finanțări complexe, prin credite guvernamentale și respectiv de la bănci comerciale private din
țările dezvoltate, au fost utilizate pentru susținerea/completarea necesităților de finanțare a
programu lui de industrializare a României, precum și pentru modernizarea agriculturii și
infrastructurilor de transport. Cele mai importante credite de la BIRD au fost direcționate către
sectorul energetic (Centrala termoelectrică Turceni, etapele I și II, Central a hidroelectrică Râul
Mare –Retezat), industria extractivă (recuperare secundară țiței Videle -Bălăria), industria
prelucrătoare (Combinatul Oțelinox Târgoviște, Laminorul Roman, Combinatul de fibre sintetice
Câmpulung Muscel, dezvoltarea Întreprinderii Rulm entul Brașov, întreprinderile de anvelope
Zalău și Drobeta Turnu Severin, Combinatul de Îngrășăminte Chimice Bacău, dezvoltarea
Combinatului Chimic Craiova), agricultură (sistemul de irigații din câmpia Bărăganului,
amenajări hidroameliorative), transportu ri (Canalul Dunăre -Marea Neagră, modernizarea rețelei
de drumuri și căi ferate) (Țiu, 2015, p. 41).

3.1.3 ACORDURILE STAND -BY INCHEIATE IN PERIOADA 1972 -1989

Imediat după aderarea României la FMI, Guvernul de la București a solicitat credite. Pe
parcursul relației sale cu Fondul, România a accesat patru tipuri de credite: tranșa de credit
,tranșă de aur, aranjamentul st and -by și facilitatea finanțării c ompensatorii.

30
Sursa: Arhivele Naționale, Fond CC al PCR – Secția Relații Externe, dos. nr. 13/1981
Conform graficului de mai sus, se observă faptul că cea mai mare pondere de
împrumuturi este data de Acordurile stand -by (70,17%). Creditele de acest tip e rau în
dezavanta jul țării împrumutate, deoarece aveau dobânzii mai mari, se acordau în tranșe anuale,
iar derularea lor era condiționată de aplicarea anumitor politici de stabilizare, negociate cu
Fondul. România ar fi preferat să primească asistență în ba za Facilității f inanțării compensatorii.
Banii se acordau într -o singură tranșă, iar politica de condiționalitate era evitată. FMI a acordat
sume mici în cadrul finanțării compensatorii, dat fiind faptul că România a refuzat să furnizeze
date economice rel evante.
Chiar d acă apariția unei crize globale era iminentă prin creșterea de patru ori a prețului
petrolului în perioada 1973 -1974, regimul României nu a luat nicio măsură în această privință.
Planul cincinal pentru perioada 1976 – 1980 a menținut ritmul de creștere, mai ales în sectorul
investițiilor. În plus, s -au planificat noi capacități industriale în ramurile energointensive:
industria grea (oțel), industria chimică și petrochimică .
Creșterea economică a României nu a mai fost sustenabilă din prima j umătate a anilor
’70. Dacă în perioada 1971 -1975 venitul național brut a crescut cu 6,2%, în perioada următoare
valoarea indicelui s -a înjumătățit. Cu toate că transferul populației active din mediul rural spre
mediul urban își atinsese limitele la început ul anilor ’70, s -au construit în continuare capacități
industriale de mari dimensiuni. În perioada 1981 -1985 situația devenise și mai dezastroasă,
economia suferind de un deficit acut al forței de muncă. Soluția aleasă de regim în această
situație a fost v oluntariatul. As tfel, m ilitarii, pionerii, uteciștii, chiar și deținuții au fost trimiși pe
marile șantiere, sau în agricultură. 57
383.2625
117057Graficul 1. Împrumuturi obținute de România de la FMI,
pe tipuri de credite (exprimate în mil. $)
Tranșe de credit Tranșa -aur Acorduri stand-by Finanțări compensatorii

31 Cel mai mare șoc macroeconomic pentru România a fost datorat de dezvoltarea
nerațională a industriei petrochimice . Cantitatea r afinată a sporit de la 18,5 de milioane tone, în
1972, la 33 de milioane tone, în 1980. Petrochimia a devenit ineficientă datorită majorării
importurilor, în plină criză a prețului țițeiului. Achizițiile de petrol au crescut de la 5,1 milioane
tone, în 197 5, la 12,5 milio ane tone, în 1979. În schimb, producția internă a intrat în declin:
extracțiile au scăzut de la 14,6 milioane tone, în 1977, la 11,6 milioane tone, în 1981. Abia în
acest an s -au stopat importurile masive de țiței.
Invocând probleme economi ce generate de c rizele petrolului, România a solicitat un
împrumut de 1.323 de milioane dolari, în cadrul Facilității finanțării compensatorii. Creditul
stand -by ar fi venit în tranșe, pe parcursul a cinci ani, însă România avea nevoie de valută rapid,
pentru nevoile bala nței de plăți externe. Consiliul directorilor FMI a refuzat, oferind soluția
aranjamentului stand -by.

Calendarul derulării acordurilor stand -by în perioada 1975 -1984
Tipul acordului Data aprobării Data expirării
sau rezilierii Suma
aproba tă(milioane
SDR) Suma
trasă(milioane
SDR)
Stand -by 10/03/75 10/02/76 95,0 95,0
Stand -by 09/09/77 09/08/78 64,1 64,1
Stand -by 06/15/81 01/14/84 1.102,5 817,5
Sursa: IMF, www.fmi.ro

Capacitatea de asistență a Fondului a scăzut odată cu agravarea problemelor economice
ale țărilor în curs de dezvoltare, dar nici România nu era într -o situație mai bună. Datorită
politici i autoritare a lui Nicolae Ceaușescu, România pierduse din avantajele politice de l a
începutul anilor ’70 . În consecință, România a decis să întrerupă aranjamentul stand -by, după
extragerea eșalonării din 1984. Politica de condiționalitate deranja regimul de la București, care a
mobilizat economia spre comerțul exterior, pentru a stopa m ărimea datoriei extern e. În
consecință, România și -a orientat comerțul exterior în anii ’80 spre țările în curs de dezvoltare,
dar mai ales spre statele membre CAER. O întoarcere de 180 de grade față de obiectivele din
urmă cu zece ani. Prăbușirea comunism ului în Europa a lovit în plin economia românească.
Fabricile nu au reușit să facă față competiției de pe piața liberă și s -au închis.
Din cauza unei strategii de dezvoltare macroeconomică ineficientă, investițiile
socialismului nu au rezistat în timp. Chi ar dacă la început a f ost susținut politic și financiar de
parteneri occidentali, România se îndrepta spre o prăpastie. Economia centralizată nu a putut
menține competiția cu economia de tip capitalist, deoarece întreprinderile românești nu au reușit
să-și onoreze la timp comen zile, produsele erau slabe calitativ, fapt ce a dus la rezilierea a mai
multor contracte. Greșeala cea mai mare a guvernului român a fost impunerea unui ritm de

32 creștere tot mai mare și mai ambițios, ignorând semnalele negative din in teriorul țării, dar și din
restul lumii. Acest fapt teste datorat și de conotațiile ideologice ale reg imului care nu accepta
stagnarea sau scăderea economică. Această propagandă accentuează ambiția lui Nicolae
Ceaușescu de a arăta tuturor cum se construieș te societatea socialis tă multilateral dezvoltată .

3.2. EVOLUȚIA RELAȚIILOR DINTRE ROMÂNIA ȘI FMI ÎN PERIOADA DE
TRANZIȚIE

România face parte din constituenta condusă de Olanda. Dl. Anthony de Lannoy
(Olanda) este Director Executiv pentru România în cadrul FMI; constituenta sa include Armenia,
Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Croația, Georgia, Israel, Luxemburg, Macedo nia
de Nord, Moldova, Muntenegru, Olanda, România și Ucraina. Guvernatorul României la FMI
este dl. Co nstantin Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României. Poziția de
guvernator supleant este deținută de secretarul de stat din Ministerul Finan țelor Publice
coordonator al activității privind elaborarea legislației, politicilor și reglementărilo r contabile și
fiscale.

Fondul are un reprezentant rezident la București din anul 1991. Începând cu luna aprilie
2016, reprezentantul rezident al FMI în România este Alejandro Hajdenberg, care a ocupat
anterior poziția de senior desk economist la Biroul F MI din Cipru.

Cota de participare a României la FMI se ridică la 1.811,4 milioane DST sau 0,38% din
cota totală. Puterea de vot a României este de 19.579 voturi reprezentând 0,39% din total.

Asistența financiară: ca membru al FMI, România a folosit resur sele instituției în 13
ocazii (10 dup ă 1989 – detaliate mai jos) , ca suport financiar pentru programele economice ale
guvernului.

33 Calendarul derulării acordurilor stand -by în perioada 1991 -2013
Tipul Acordului Data Aprobării Data Expirării sau
Rezili erii Suma Aprobată
(milioane SDR) Suma Trasă
(milioane SDR)
Stand -by 11/04/1991 10/04/1992 380,5 318,1
Stand -by 29/05/1992 28/03/1993 314,0 261,7
Stand -by 11/05/1994 22/04/1997 320,5 94,3
Stand -by 22/04/1997 21/05/1998 301,5 120,6
Stand -by 05/08/1999 28/02/2001 400,0 139,8
Stand -by 31/10/2001 15/10/2003 300,0 300,0
Stand -by preventive 07/07/2004 06/07/2006 250,0 0,0
Stand -by 04/05/2009 03/05/2011 11.443,0 10.569,0
Stand -by preventive 25/03/2011 15/03/2013 3.090,6 0
Stand -by preventive 25/09/2013 24/09/2015 1.751,3 0
Sursa : www.mae.ro

Ultimul aranjament financiar al României cu instituția financiară internațională a fost
perfectat în septembrie 2013, când guvernul a semnat cu FMI și Comisia europeană (COM) un
nou acord stand -by de tip preventiv. A cordul s -a derulat pe 2 ani, având o valoare de 4 miliarde
EUR (2 miliarde EUR din partea COM și 2 miliard e EUR din partea FMI). Scopul principal al
încheierii acordului a fost de a continua implementarea măsurilor de reformă inițiate în perioada
acordului precedent (în domeniile energiei, transporturilor, sănătății, guvernanței corporatiste în
sectorul compan iilor de stat), a consolida reușitele acestor inițiative, a reveni la o creștere
economică robustă și a spori competitivitatea în vederea adoptării – într-un orizont mediu de timp
– a monedei euro, în conformitate cu programul de convergență.

Caracterul p reventiv presupune că finanțările sunt disponibile pentru eventualitatea în
care contextul macroeconomic extern ar suferi o înrăutățire semnificativă. Autoritățile române nu
au intenționat să acceseze sumele disponibile, menținând caracterul preventiv al a cordului pe
toată durata sa.

34 Acordul menționat a expirat în data de 24 septembrie 2015. Momentan, autoritățile nu
consideră necesară lansarea de nego cieri în vederea unui potențial nou acord stand -by de tip
preventiv .25

La 11 aprilie 1991 , României i -a fost aprobat primul Acord Stand -By post revoluționar cu
FMI, pentru o sumă de 380,5 milioane DST, din care au fost trase doar 318,1 milioane DST .
Eleme ntele pгogгamului ϲu FMI, inițiat la în ϲeputul anului 1991, pгefiguгau o stabilizaгe
gгaduală a e ϲonomiei, pгin politi ϲi fisϲale și monetaгe гestгi ϲtive, ϲaгe să elimine гatele гeale
negative ale dobânziloг, în ϲuгajând e ϲonomisiгea și investițiile, гedu ϲeгea inflației, impuneгea
de taxe și impozite ϲoгelate ϲu venituгile în ϲasate, devaloгiza гea ϲuгsului de s ϲhimb și
intгodu ϲeгea гatei de s ϲhimb flotante .26
Un an mai târziu, la 29 mai 1992 , Board -ul FMI a aprobat un nou acord cu România,
pentru o sumă de 3 14,0 milioane DST, din care s -au primit doar 261,7 milioane DST. România
se află la mijlo cul realizării unui program cuprinzător de reformă, care are drept scop
transformarea rapidă a țării, de la un sistem de planificare centralizată la o economie de piaț ă. Ca
urmare, scopul principal al programului pe 1992 este încheierea fazei de stabilizar e a procesului
reformei.
România se va consulta cu Fondul în ceea ce privește adoptarea oricăror măsuri care pot
fi corespunzătoare , așa cum rezultă din scrisoarea au toritățiilor române către FMI. ( a se vedea
Anexa 1).

Stimate domnule Camdessus,
Guvernul României realizează, începînd din 1990, un program de reformă economică. Acest
program a fost sprijinit de un aranjament de credit stand -by pe termen de un an, care a început
în 1991, și a beneficiat de asistența tehnică a Fondului. Apreciem foart e mult ambele forme de
sprijin. S -a realizat un progres considerabil pentru atingerea obiectivului nostru de creare a
unui mediu în care opțiunile individuale și forțele pieț ei să joace un rol proeminent. Considerăm

25 www.mae.ro -martie 2020
26 Alexandгes ϲu I., Romania întгe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Edituгa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.168.

35 că această transformare a economiei va c onduce la o creștere susținută a producției și la o
îmbunătățire constantă a nivelului de trai al populației. Cu toate acestea, faza de stabilizare a
efortului nostru pentru reformă nu s -a terminat încă, iar eliminarea dezechilibrelor
macroeconomice va cer e, în continuare, eforturi hotărîte de ajustare. În aceste circumstanțe,
solicităm un nou aranjament stand -by cu Fondul pe termen de 10 luni, într -o sumă echivalentă
cu 314,0 4 milioane DST, pentru a sprijini programul nostru de ajustare și reformă economic ă
din 1992. Intenționăm, de asemenea, să solicităm un sprijin financiar în cadrul facilității de
finanțare compensatorie și neprevăzute, pentru elementul import petrol (FFCN) , într -o sumă
echivalentă cu 76,8 milioane DST, pe baza unui exces al importului d e petrol în anul care se
încheie la 30 septembrie 1991, de îndată ce vom efectua rambursarea aferentă unei trageri
anterioare făcute în baza elementului import petrol al FFCN .
Eforturile întreprinse de noi, pînă acum, într -un cadru extern, mult mai aspru d ecît se prevăzuse
inițial și agravate de întîrzieri în imobilizarea finanțării externe, sînt o dovadă clară a hotărîrii
noastre de a continua procesul reformei. Am adoptat un număr de măsuri hotărîtoare pentru
ajustare și reformă, inclusiv liberalizarea pr ețurilor și a comerțului, politici prudente financiare
și de venituri, reforme în sectorul fiscal și financiar și liberalizarea sistemului valutar. În plus,
am introdus o ser ie, de măsuri structurale importante, în scopul stimulării activității economice
private, privatizării activelor de stat și creării unui cadru legal și instituțional, care sînt
esențiale pentru dezvoltarea și funcționarea eficientă a unei economii de piață .
Sperăm ca în 1992 să avansăm pe calea progresului realizat pînă acum. Mai mult, va fi deosebit
de important să oprim declinul producției, să reducem inflația la o rată rezonabilă și să întărim
conturile externe. Detaliile politicii economice pe care Guve rnul României intenționează să o
urmeze pentru a realiza obiectivele sale economic e sînt descrise în memorandumul anexat.
Guvernul României este gata să ia orice alte măsuri care ar putea fi necesare dacă obiectivele
economice sau procesul general al refor mei vor fi amenințate.
Autoritățile române se vor consulta îndeaproape cu Fondul, în conformitate cu politicile
Fondului privind astfel de consultări. În această privință, Guvernul României va furniza
Fondului acele informații pe care acesta le va solicita , în legătură cu progresele României în
îndeplinirea măsurilor de politică economi că și realizarea obiectivelor programului pentru
1992. În vederea facilitării urmăririi progreselor realizate în cadrul programului, o analiză

36 împreună cu Fondul a evoluției economice și a măsurilor de politică economică va fi efectuată
pînă la 15 octombri e 1992.
Ai dumneavoastră sinceri,

George Danielescu,
ministrul economiei și finanțelor Mugur Isărescu,
guvernatorul Băncii Naționale a României
27

La 11 mai 1994 a fost aprobat al treilea Acord Stand -By (de după 1989), în valoare de
320,5 milioane DST, din care s -au primit doar 94,3 milioane DST. Privatizarea, reforma
întreprinderilor și disciplina financiară au fost elementele pгogгamului ϲu FMI, inițiat la
înϲeputul anului 1994 . Guvernul prive a privatizarea activelor proprietate de stat ca esențială
pentru îmbunătățirea eficienței și competitivități i economiei românești și pentru relansarea unei
creșteri economice sustenabile. F.P.S. a întocmit un program de privatizare pentru a nul 1994,
precum și un raport financiar anual asupra activităților sale din 1993. Aceste documente au fost
aprobate de Parla ment la 16 martie 1994 și puse la dispoziția F.M.I .

În 1997 , la 22 aprilie, FMI a aprobat un alt acord prin care România era creditată cu
301,5 DST; suma trasă a fost de 120,6 milioane DST. Noul pгogгam e ϲonomi ϲ ϲu FMI adoptat în
anul 1997 viza libeгaliz aгea pieței valutaгe și a pгețuгiloг utilitățiloг, гedu ϲeгea defiϲitului
bugetaг, a defi ϲitului de ϲont ϲuгent, ϲгeșteгea гezeгveloг BNR, ajustăгi fis ϲale, ϲontгolul stгi ϲt
al bazei monetaгe, sistaгea ϲгediteloг dis ϲгeționaгe, inițieгea politi ϲii de open -maгket și
dezvoltaгea unei piețe efi ϲiente pentгu titluгile de stat. Redu ϲeгea гatei inflației nu s -a făϲut
simțită, ba dimpotгivă гata inflației a ϲгesϲut substanțial în anul 1997 față de anul 1996 ϲauzată
de libeгalizaгea pгețuгiloг la unele utilități pub liϲe (eneгgie), supгaapгe ϲieгea leului,
subestimaгea гolului monopoluгiloг și neadaptaгea ofeгtei de bunuгi, măsuгi de гelaxaгe a
politi ϲii monetaгe vizând indexăгile salaгiale, a ϲoгdaгea de plăți ϲompensatoгii datoгită гitmului
foaгte lent al гestгu ϲtuгăг ii eϲonomiei. Pe a ϲest fond, s ϲădeгea nivelului de tгai a dev enit
inevitabilă, ϲгeșteгea ϲostuгiloг so ϲiale geneгând a ϲϲentuaгea spiгalei inflaționiste. Peгioada
1997 -1998 s -a ϲaгaϲteгizat pгin în ϲetiniгea гitmului гefoгmeloг e ϲonomi ϲe, slabe peгfoгmanțe
atât la nivel mi ϲгo, ϲât și la nivel ma ϲгoeϲonomi ϲ, гedu ϲeгea pгodu ϲției, a expoгtuгiloг,
deteгioгaгea situației defi ϲitului de ϲont ϲuгent.

27 Memorandumul privind politica economică a Guvernului României -Monitorul Oficial, Partea I nr. 161 din
14.07.1992

37 Consiliul Director al FMI a aprobat un nou împrumut Stand -by pentru România în
valoare de 400 milioane DST, la 5 august 1999 . România a primit doar 139,75 milioane
DST. Aϲoгdul stand -by în ϲheiat ϲu FMI în anul 1999 soli ϲita intensifi ϲaгea гefoгmeloг
eϲonomi ϲe, pгin exeг ϲitaгea de pгesiuni asupгa Guveгnului României de a ϲontinua planul de
măsuгi e ϲonomi ϲe și finan ϲiaгe aϲϲeptate anteгioг. Pгogгamul FMI ϲonținea tгei maгi diгeϲții:28
-pгoblema exe ϲuției bugetaгe. FMI insistă ϲa nivelul ϲheltuieliloг bugetaгe să nu ϲгeasϲă în
гapoгt ϲu ϲeгințele oгdonatoгiloг de ϲгedite, ϲi mai depaгte să aibă lo ϲ o гedistгibuiгe a
„săгăϲiei” a ϲumulate în venituгile bugetaгe. Chiaг гedi mensionat în apгopieгea noiloг
ϲooгdonate ale e ϲonomiei (inflație peste 40%, ϲontгa ϲție PIB întгe 3,5% și 4,5%) aг fi o
peгfoгmanță mențineгea defi ϲitului bugetaг sub 3% din PIB;
-mențineгea austeгi tății fis ϲale;
-impli ϲaгea mai a ϲtivă pe piața fi nanϲiaгă de ϲapital, în vedeгea atгageгii de împгumutuгi
exteгne.

Pгin a ϲoгdul stand -by în ϲheiat în anul 1999, România tгebuie să intensifi ϲe măsuгile de
ϲonsolidaгe fis ϲală, гestгu ϲtuгaгea și pгiv atizaгea se ϲtoгului ban ϲaг, pгe ϲum și a
întгepгindeгil oг aflate în pгopгietatea statului. 29

La 31 octombrie 2001 , Board -ul Fondului Monetar Internațional a aprobat un acord de
împrumut Stand -By pentru România, în valoare de 300 milioane DST. Acordul a fos t finalizat la
15 octombrie 2003. Este pentru prima oară în ultimii 25 de ani când România închide un acord
cu FMI, eveniment de natură să consolideze cre dibilitatea României pe piețele externe de capital .
Cгiteгiile de peгfoгmanță pгevăzute întг -un Memoгa ndum de politi ϲi eϲonomi ϲe înϲheiat ϲu FMI
sunt pun ϲtuale, ϲu teгmene stгi ϲte de îndepliniгe, evidențiind domeniile în ϲaгe гefoгmele
eϲonomi ϲe tгebuie in tensifi ϲate. Cu titlu de exemplu, pгogгamul e ϲonomi ϲ de гefoгmă adoptat în
anul 2001 ϲonține 19 ϲгiteгii de peгfoгmanță stгu ϲtuгală dintгe ϲaгe 73% au fost finalizate, 11%
neîndeplinite, iaг 16% au ϲaгaϲteг peгmanent, pгe ϲum ajustaгea pгețuгiloг în domeni ul
eneгgeti ϲ.
Următorul acord, de data aceasta unul de tip Stand -by de supraveghere preventivă, cu o
durată de 24 de luni, a fost aprobat la 7 iulie 2004 , suma de 250 milioane DST urmând să fie
eliberată doar în caz de urgență.

28Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.186
29Unguгeanu D, Politiϲi fisϲal-bugetaгe euгopene, Edituгa Univeгsitaгă, 2014, pag.91

38 La 4 mai 2009, Consiliul Dir ector al FMI a aprobat, în unanimitate, Acordul Stand -By cu
România pe o perioadă de doi ani, în valoa re de 11,443 miliarde DST (12,95 miliarde EUR).
Economia incepuse să scadă dramatic în cel de -al patrulea trimestru al anului 2008, iar
perspectivele pent ru anul 2009 erau negative. PIB a scăzut cu 3,9% (trimestru -la-trimestru, serie
ajustată sezonier) în ultimul trimestru și indicatorii suger au că declinul va continua și la începutul
anului 2009. La ace l moment perspectiva e ra deosebit de incertă, deoarece depinde a de
evenimentele de pe plan mondial . Din împrumutul contractat în 2009, România a primit 10,5 69
miliarde DST. Ultima tranșă, cea de -a opta, în valoare de 874 milioane DST, a fost considerată,
la solicitarea autorități lor române, ca fiind de tip preventiv și, în contextul evoluțiilor
macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.
În ședința din 25 mar tie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat încetarea
mai devreme a acordului precedent și încheierea unui n ou Acord stand -by cu România, de tip
preventiv, pentru o perioadă de 24 luni.
Noul acordul Stand -By de tip preventiv, încheiat de R omânia și Fondul Monetar
Internațional, conform aprobării date de Board -ul FMI la 25 martie 2011 , a intrat în vigoare la 31
martie 2011. Scopul acestui acord a fost de a continua procesul de consolidare fiscală și
reformele structurale începute sub anterio rul program, pentru stimularea creșterii economice și a
participării sectorului privat în economie. Fondul Monetar Internați onal a acordat României o
linie de credit de 3 090,6 milioane DST.
'O țară decide dacă este nevoie de un nou împrumut cu Fondul Mone tar Internațional.
Oamenii politici se pun de acord dacă un nou acord va fi benefic pentru România. Acesta este
pasul număru l unu, iar pasul numărul doi este cel de a se justifica finanțarea internațională,
mobilizarea finanțării internaționale. Răspunsul meu este probabil da (va fi un nou acord n.r.),
luând în considerare dorința oamenilor politici de a consolida stabilitatea macroeconomică, de a
avea o ancoră pentru aceasta, de a urma reformele economice, care nu au fost încă încheiate, dar
ce este cel ma i important, pentru a evita orice tentație de a face pași înapoi', a spus Christine
Lagarde directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), aceasta fiind la prima sa
vizită la București (15 -16 iulie), după numirea în funcția de director al FMI , în luna iulie 2011 .
În iunie 2013, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat, la Bruxelles, că
Board -ul Fondului Monetar Internațional (din 26 iunie 2013) a aprobat încheierea cu succes a
acordului României cu FMI, cel de -al doilea acord de tip stand -by, constatând îndeplinirea
tuturor țintelor importante, a acțiunilor prealabile și remarcând progr esele stabilității
macroeconomice și pe calea reformelor structurale. Noul program a presupus susține rea în
perioada 2013 -2015 a politicil or macroeconomice sănătoase și stabilizarea sectorului financiar și
continuare a reformelor structurale într -un conte xt marcat de incertitudini externe semnificative.
Alături de asistența financiară de tip preventiv în valoare de 2 miliarde de euro din cadrul
facilității pentru balanța de plăți și de cea de 1 miliard de euro din cadrul Împrumutului pentru
politici de dez voltare (DPL DDO) asigurat de Banca Mondială, acest aranjament a semnala t

39 comunității internaționale sprijinul acordat în continuare politicilor României și a asigura t o
rezervă în eventualitatea unor șocuri externe .
Relația României cu Fondul Monetar Internațional a fost marcată, în 2015, mai degrabă
de discuții referitoare la oportunitatea încheierii unui nou acord decât de măsuri concret e. Poate
și pentru că România nu a mai depins de banii de la Washington, în sensul că a cordul care a
expirat în toamnă a fost unul de supraveghere preventivă și nu unul de tip stand -by. Autoritățile
de la București au adoptat anumite măsuri fiscale criticate de o ficialii FMI, respectiv reducerile
de taxe anunțate la început de an, printre ca re scăderea TVA și amânarea scumpirii gazelor.
Având în vedere faptul că acordul în derulare dintre România si FMI urma să se încheie în
septembrie 2015, s -a început aducerea î n discuție a încheieri unui nou acord. FMI a venit în
ianuarie la București în c ontextul crizei francului elvețian, demarând discuții referitoare la
relaxarea fiscală.
În 8 ianuarie, premierul de la vremea respectivă, Victor Ponta, aducea în spațiul public
această temă, arătând că România ar putea să negocieze cu Fondul Monetar Intern ațional un
acord asemănător celui din Polonia, de tip linie flexibilă sau să nu mai încheie un alt acord.
Acordul de tipul unei linii flexibile de credit este un instrument cr eat de FMI în 2009 pentru
țările cu performanțe economice bune. Misiune a FMI în România din acest an s -a încheiat, însă
fără concluzii clare și fără o scrisoare de intenție din partea autorităților de la București .
Premierul Victor Ponta afirma că Executi vul nu s -a înțeles cu FMI-ul în privința creșterii prețului
pentru gazele natura le și a restructurărilor din complexurile energetice Hunedoara și Oltenia,
motiv pentru care nu a fos t semnată scrisoare de intenție, adăugând însă că restul obiectivelor
sunt îndeplinite. Pe de altă parte, în declarația de la finalul Misiunii în România, experții FMI au
arătat că liberalizarea pretului la gaze pentru consumatorii casnici ar trebui sa meargă în paralel
cu asigurarea unui sprijin financiar celor mai vulnerabili consumatori. În sectorul public, FMI a
subliniat că îmbunătățirea eficienței înt reprinderi lor de stat mari va presupune restructurarea
agresivă și, în unele cazuri, lichidarea. Imediat după ce delegația FMI a părăsit Bucureștiul,
ministrul Finanțelor de la vremea respectivă, Darius Vâlcov, anunța că autoritățile române nu au
cerut aco rdul Fondului Monetar Internațional pentru măsurile de relaxare fiscală prevăzute în
proiectului Codului Fiscal, precizând că acestea vor intra în vigoare în ianuarie 2016. Era vorba
despre un amplu plan de relaxare fiscală care prevedea că TVA va ajunge l a 18% în 2020 de la
24% în 2015, cota unică de impozitare va scădea de la 16% la 14%, impozitul pe dividende va fi
eliminat, acesta fiind de 16%, taxa pe construcții speciale v a fi eliminată (era de 1%),
contribuțiile de asigurări sociale /CAS/ vor scădea de la 15,8% la 13,5% pentru angajat și de la
10,5% la 7,5% pentru angajator, iar impozitarea microîntreprinderilor și pentru impozitele și
taxele locale va fi introdus un regim diferențiat.
Între timp, la Washington, într -o teleconferință la începutul primăverii, în martie, șeful
misiunii FMI în România, Andrea Schaechter menționa că Guvernul de la București ar trebui să
reanalizeze momentul adoptării reducerilor de taxe precum și dimensiune a acestor scăderi. La
București începe însă să se discute tot mai des despre reducerea TVA la alimente, măsură care,

40 potrivit autorităților, va stimula consumul și va crește puterea de cumpărare, iar încasările astfel
obținute vor compensa de ficitul creat la buget. Totodată, se relansează ideea unui nou acord cu
FMI, iar noul ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, declară, în aprilie, că Ministerul de
Finanțe și -ar dori un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, deoarece ar fi un motiv în plus
ca Români a să se poată împrumuta mai ieftin și ar folosi și la imaginea țării, la ratingul de țară.
În acest context, o misiune a FMI a venit la București la sfârșitul lunii mai și s -a încheiat,
din nou, fără o declarație clară cu privire la rezultat ul discuțiilor cu autoritățile române. Ministrul
român al Finanțelor anunța, însă, continuarea discuțiilor cu reprezentanții finanțatorilor
internaționali în perioada 19 -30 iunie, la București.
La 1 iunie a intrat în vigoare reducerea TVA la 9% la toate p rodusele alime ntare, la
băuturile nealcoolice și la serviciile de alimentație publică , măsură care, potrivit autorităților,
trebuia să aducă alimente mai ieftine cu cel puțin 12,5% și o relansare a consumului. FMI
vorbește despre revizuirea semnificativă a proiectului d e Cod Fiscal pentru că, altfel, Guvernul
nu va reuși să se încadreze în țintele de deficit stabilite cu instituțiile financiare internaționale
pentru 2016.
La jumătatea lunii iunie, o delegație a Comisiei Europene vine la București însă nu se
ajunge la u n acord pe Codul Fiscal. Vizita FMI programată pentru jumătatea lunii iulie se amână.
Ministrul Finanțelor recunoaște o depășire temporară a țintei de deficit, care s -ar putea situa la
2,9% din PIB în 2016, însă arată că sunt state membre cu deficit excesi v, mult peste 3%, iar
România este în situația în care trebuie sa ia astfel de măsuri pentru a -și consolida și mai mult
starea economiei. Între timp, analiștii economici, dar și șeful băncii centrale continuă să pledeze
pentru un nou acord cu FMI, mai ales într-un context extern marcat de criza din Grecia care a
intrat, la final de iunie, în incapacitate de plată față de FMI Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.
Guvernatorul băncii centrale pledează, din nou, în 1 iulie, pentru continuarea relați ilor cu FMI.
La jumătatea lunii iulie, după reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare
(ECOFIN) de la Bruxelles, declarațiile cu privire la acordul României cu finanțatorii
internaționali sunt contradictorii. În timp ce ministrul român al Finanțelor an unță că acordul
României cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană continuă, vicepreședintele
Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, declară că programul privind balanța de plăți este
deraiat, însă CE este gata să discute din nou c u autoritățile române.
În 22 iulie, o misiune tehnică a Fondului Monetar Internațional (FMI) sosește în România
însă discuțiile vizează numai restructurarea Direcției Generale de Administrare Mari
Contribuabili din cadrul Agenției Naționale de Administrar e Fiscală (ANA F).
La începutul lunii august, într -un document intitulat 'O Decizie Crucială', reprezentanții
FMI arată că, în forma aprobată de Parlament, Codul Fiscal va genera o majorare a deficitului
bugetar la 3% din PIB, va periclita realizările econ omice obținute de România în ultimii ani și va
determina revenirea la austeritate. Documentul este semnat chiar de șeful misiunii Fondului

41 Monetar Internațional pentru România, Andrea Schaechter, și de reprezentantul rezident al FMI
pentru România și Bulga ria, Guillermo Tolosa.
Toamna readuce în discuție necesitatea unui nou acord , mai mulți oficiali de la București
vorbesc despre necesitatea unui nou aranjament cu FMI care să ofere credibilitate României pe
piețele internaționale. Ministrul Finanțelor an unță că Români a intenționează să demareze
discuțiile cu creditorii internaționali pentru un nou acord de asistență încă din acest an, ca urmare
a sprijinului oferit de principalele partide politice. La rândul său, ministrul Agriculturii, Daniel
Constantin, arată că Româ nia are nevoie de un nou acord cu FMI, pentru a se putea împrumuta
ieftin în condițiile în care, în anul electoral 2016 presiunea pe buget va fi imensă. În context,
reprezentantul rezident al FMI în România și Bulgaria, Guillermo Tolosa, a ar ătat că Români a
trebuie să solicite FMI negocierea unui nou acord și apoi se discută opțiunile, respectiv tipul de
acord care se poate încheia. În legătură cu actualul acord, reprezentantul FMI a spus, în
septembrie, că acesta va expira pur și simplu și nu se va mai pur ta nicio discuție pe marginea lui
între autoritățile române și reprezentanții instituției financiare internaționale.
După expirarea acordului cu FMI, în România a venit o misiune tehnică a instituției
financiare internaționale pentru a anali za proiectul d e buget pentru 2016. Misiunea s -a încheiat
cu un comunicat remis presei în 22 octombrie, în care Andrea Schaechter, șeful misiunii FMI în
România, a declarat că Fondul Monetar Internațional estimează un deficit bugetar de 3% din PIB
în 2016 ș i peste acest nivel în 2017 din cauza reducerilor masive de taxe și impozite și a
majorărilor salariale anunțate, în timp ce recomandarea instituției financiare internaționale
privind deficitul este de 1,5% din PIB pentru anul viitor.
Oficialii FMI mențio nează faptul c ă, în ultimii ani, România a înregistrat o îmbunătățire
considerabilă a indicatorilor macroeconomici, însă protejarea acestor realizări este crucială în
contextul creșterii riscurilor de evoluții sub așteptări la nivel global, mai ales în eco nomiile
emerge nte. În acest sens, România trebuie să adopte o serie de politici prioritare, cele mai
importante fiind cele legate de menținerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanțelor
publice, precum și reînnoirea angajamentului pentru refor mele structura le, mai ales în zona
companiilor de stat, pentru a susține nivelul de încredere și a îmbunătăți potențialul de creștere
pe termen lung. Reprezentanții instituției notează și necesitatea modernizării infrastructurii de
transport public a Român iei, fără de c are avantajele activității economice puternice din prezent
nu vor avea decât o viață scurtă, iar progresele către convergența economică vor fi lente.
Premierul Victor Ponta a anunțat, în 22 octombrie, că în urma vizitei tehnice a delegației
FMI, a existat un dezacord clar referitor la deficitul bugetar pentru anii 2016 -2017, lucru care
reflectă, în opinia prim -ministrului, faptul că FMI nu este de acord cu scăderea TVA și cu
creșterea salariilor în Educație și Sănătate cu câte 25%.

42 La finalu l lunii octomb rie, șeful statului, Klaus Iohannis, arăta că România trebuie să
mențină un cadru de colaborare cu Fondul Monetar Internațional (FMI), în contextul în care
majoritatea investitorilor privesc relația cu FMI ca un indicator de stabilitate.
Pe de altă parte , Cătălin Păuna, country economist Banca Mondială, a arătat, la începutul
lunii noiembrie, că un nou program cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia
Europeană (CE) este puțin probabil să fie încheiat de România, pentru că se apropie alegerile.
La numai câteva zile după declarațiile reprezentantului B ăncii Mondiale , noul ministru al
Finanțelor, Anca Dragu, care a lucrat de altfel în cadrul biroului local al FMI, declara că situația
economică a României nu necesită în acest moment un a jutor financ iar din partea Fondului
Monetar Internațional (FMI), în condițiile în care instituția oferă asistență tehnică și sprijin
financiar în special țărilor aflate în situație economică dificilă .Aceasta consideră că România nu
are nevoie de un acord p reventiv cu FMI.
După mai multe regândiri ale politicii fiscale, din 2016 TVA scade la 20% de la 24% ,
impozitul pe dividende se reduce la 5% de la 16%, iar microîntreprinderile vor fi impozitate
diferențiat în funcție de numărul de salariați. Acordul ca re a expirat în septembrie a fost cel de -al
10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internațional din ultimii 23 de ani și al treilea
acord solicitat instituției financiare internaționale de la declanșarea crizei economice, în 2009.