Lucrare de licență [617259]

1
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Finanțe -Bănci

Lucrare de licență

Absolvent: [anonimizat],
Conf . univ.dr. Codruța Maria Făt

2020

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facult atea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Denumirea completă a programului de studii

Lucrare de licență

Analiza relației României cu Fondul Monetar
Internațional

Absolvent: [anonimizat],
Conf . univ.dr. Codruț a Maria Făt

2020

Rezumat

Lucrarea abordează tematica relației României cu Fondul Monetar Internațional. Pornind de
la conceptele teoretice , am analizat modul în care funcționează această instituți e, formele de
finanțare oferite și impactul economic, social și politic al acestora asupra unei țări. În mod
specific , am analizat evoluția relației României cu FMI și modul în care acesta și -a făcu t
simțit prezența în economia românească. Astfel, lucrarea este concentrată în jurul finanțărilor
accesate de R omânia, de la aderarea sa în anul 1972 până în prezent, arătând contribuțiile
acestor finanțări în progresul economic .

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………… ………………………………….. 1
1. Aspecte teoretice privind organizare și funcționarea FMI ………………………………………………….. 2
1.1. FMI – apariție și evoluție …………………………………………………. ……………………….. ………………….. 2
1.2. Structura organizatorică a FMI………………………….. …………………………………………………………. . 8
1.3. Rolul FMI……………………………………………………….. ………………………………………………………… 11
1.4. Mecanismul de funcționa re al FMI……………………………………………………………………………….. 12
2. Forme de asistență oferite de FMI…………. …………………………………………. …………………………….. 15
2.1. Princ ipiile care stau la baza asistenței financiare oferite de FMI ……………………………………. .. 15
2.2. Facilitățile de creditare oferite d e FMI………………………………… ……………………………………….. 16
2.3. Tipologia formelor de asistență financiară ………………………………………………… …. 17
3. Studiu de caz – Analiza evoluției României cu FMI……………………………… ……………………………. 21
3.1. Relațiile României cu FMI până la revoluție….. ……………………………………………………………… 21
3.1.1. Aderarea României la FMI………………………………………. …………………………………………… 21
3.1.2. Efectele aderării Românie i la FMI………………………………………………………………………….. 24
3.1.3. Relațiile României cu FMI de la aderare până în 1989 …………………………………… 25
3.2. Evoluția relațiilor dintre România și FMI în perioada de tranziție……………………………………. ….. 28
3.2.1. Evoluția economică a României după prăbușirea comunismului………………………………… 28
3.2.2. Asistența financiară acordată în perioada de tranziție……….. ……………………………………… 29
3.2.3. Evoluția relațiilor dintre Român ia și FMI în perioada 2015 -2020……………………………… . 40
Concluzii…………………………………………………………………….. …………………………………………………….. 44
Anexe…………………….. …………………………………………………………………………………………………………. . 46
Bibliografie…………………… ………………………………………………………………………………….. ………………. 49

1
Introducere

În această lucrare , mi-am propus o analiză amănunțită asupra Fondului Monetar Internațional.
FMI reprezintă un pilon important în economia mondială ,deoarece este instituția care
promoveaza la nivel internațional cooperarea monetară, asigură stabilitatea sis temului
financiar și încurajează creșterea economică și reducerea săr ăciei în țările membre .
Încă de la înfințarea sa în 1944 la Bretton Woods, FMI și -a respectat principiile și
valorile , venind în ajutorul tuturor țărilor memb re care au au avut nevoie d e asistență în
situații de incertitudine economică. Obiectivul acestei lucrări este reprezentat de analiza
evoluției relațiilor dintre România și FMI, de la aderarea sa în 1972 până în pre zent. Astfel,
am realizat o analiză detaliată asupra evoluției econo mice a României în contextu l titulaturii
de stat membru al FMI și al finanțărilor accesate pe parcursul anilor.
Ca metodologie de lucru , m-am axat pe o abordare teoretică , care reflectă importanța
instituți ei FM și felul în care aceasta operează în econ omica mondială, cât și pe o analiză
specifică asupra evoluției economice și a relației României cu FMI. Consultând literatura de
specialitate și datele statistice am creionat o imagine de ansamblu asupra FMI și felul în care
a influențat economia României în timp.
Lucrarea este structurată astfel : Capitolul 1 prezintă aspect e teoretice privind
organizarea și funcționarea FMI, Capitolul 2 evidențiază formele de asistență din cadru l FMI,
Capitolul 3 realizează o analiză asupra evoluției economice și a relație i României cu FMI de
la aderare pâna în 2020 , iar în final se regăsesc concluziile personale asupra acestui subiect.

2
1. Aspecte teoretice privind organizare a și funcționarea FMI

În cuprinsul primului capitol , mi -am propus prezentarea celor mai importante noțiuni
teoretice legate de Fondul Monetar Internațional. Consultând literatura de specialitate am
sintetizat abordările reprezentative pentru prezentarea și istoria FMI, structura organizatorică,
rolul și mecanismele de funcționare ale acestui a.

1.1. FMI – apariție și evo luție

FMI a luat ființă în cadrul sistemului Bretton -Woods, fiind instituția financiară care avea
responsabilitatea asigur ării condițiilor monetare și financiare necesare existenței și
funcționării unui sistem stabil de schi mburi comerciale. Fondul Monetar Internațional
reprezintă primul sistem monetar internațional și are la bază un ansamblu de principii și
reglementări, asumat e de statele membre , referitoare la politicile ratei de schimb și al
cooperării monetare multilater ale.1
Anul întemeierii legale este 1944 prin Acordul de la Bretton -Woods, iar inițiatorii
sistemul ui au fost Statele Unite ale Americii și Marea Britanie, ulterior li s-au alăturat
majoritatea aliaților din cel de -al Doilea Război Mondial .
Bazele formării FMI au fost puse în timpul Conferinței Monetare Internaționale
derulată în perioada 1 –22 iulie 1945 la Bretton Woods , în statul New Hampshire , SUA , cu
participarea a 45 de state. Conferința s -a desfășurat cu scopul de a reorganiza relațiile
valutare și fin anciare internaționale dintre statele lumii după de cel de al doilea război
mondial. Au existat patru proiecte care au fost supuse dezbaterii :2
-planul american (publicat în 1943) cunoscut sub denumirea de Planul White, după
numele promotorului său Harry White, întocmit de Trezoreria SUA, propunea constituirea
unui „Fond de Stabilizare a Națiunilor Unite și Asociate” având la bază o contribuție adusă
de fiecare st at care devenea membru, din care urmau a fi susținute și ajutate statele semnatare
care se con fruntau cu deficite temporare ale balanțelor de plăți externe. Se propunea ca la

1 Dгăgoes ϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Editu гa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag.21
2 Voinea Gh. Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p ag.241

3
baza sistemului monetar să se mențină aurul dar se susținea etalonul aur – devize . De
asemenea susținea promovarea mecanismelor economiei de piață în derularea relațiilor
valutare și financiare internaționale, respectiv , restricționarea influenței guvernamentale în
aceste relații.
-planul britanic (publicat în 1943) cunoscut sub denum irea de Planul Keynes, susținut
de John Maynard Keynes, propunea realizarea „Uniunii Internați onale de Clearing”. În cadrul
ei, relațiile valutare și financiare urmau să se deruleze prin i ntermediul conturilor deschise în
cadrul acestei Uniuni, iar ca mone dă de clearing se prevedea emiterea monedei ‚bancor’ care
se putea obține contra aur. Keynes p ropunea crearea unei instituții monetare internaționale
care să asigure emiterea monedei ‚banc or’.
-planul canadian propunea constitu irea unei Uniuni Valutare Int ernaționale.
-planul francez venea cu „Sugestii referitoare la relațiile monetare internaționa le”.
Propunerile americane au avut câștig de cauză ținând cont de circumstanțele economice
și politice care făceau din SUA, la acea oră, cea mai importantă putere și cel mai important
creditor al lumii, deținând 75% din rezervele monetare mondiale .3
La încheierea conferinței a fost aprobată „Declarația comună a experților
privind crearea Fondului Monetar a Națiunilor Unite și Asociate ”, acesta reprezentând actul
ce a stat la baza apariției FMI. Data oficială a înființării FMI este 27 decembrie 1945 când
statutul său a fost semnat și ratificat de către 29 de state. Data începerii funcționării este 1
martie 1947 și în același an a devenit organism specializat al ONU , astfel încât nu mai pot
deveni membre ale F MI decât țările care sunt membre ale O NU. Sediul F MI este la
Washington. România este membră din 15 decembrie 1972.
Scopurile declarate ale noii organizații sunt:
1. Inițierea și susținerea cooperării monetare internaționale
2. Înlesnirea expansiunii și a creșterii echilibrate a comerțului
interna țional
3. stabilit atea ratei de schimb , existența unor mecanisme disciplinate de
schimb și evitarea deprecierii schimbului prin competiție
4. Existența unui sistem multilateral de plăți și eliminarea restricțiilor de
schimb extern

3 Dгăgoes ϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, p ag.21

4
5. punerea la dispoziți a statelo r membre de resurse pe termen scurt “ fără
a recurge la măsuri destructive penprosperitatea națională și intern ațională” .
6. reducerea duratei și nivelului dezechilibrului din balanța de plăți
externă a membrilor săi .
Pentru înd eplinirea sarcinilor enumerate , FMI avea nevoie de resurse, resurse care se
formau în baza contribuțiilor (cotelor) membrilor săi. Cotele țărilor erau formate din aur și
valută națională și erau proporțional e cu mărimea economie i lor. În plus , față de furnizarea
acestor fonduri , cotele au avut rolul de a determina puter ea de vot a membrilor. Fiec are țară
membr ă a primit un număr de bază de 250 voturi, iar în plus câte un vot pentru fiecare
echivalent a 100.000 dolari SUA din cota sa (art. XII, 5a). Prin c otă și numărul de voturi ,
SUA a avut asigurat de la început o poziție superioară în interiorul instituției.
Reținerea Congres ului american , motivată de temerea că resursele americane vor fi
dirijate prin intermediul FMI înspre reconstrucția Europe i (inclusiv a statel or comuniste),
potențată de dificultățile perioadei postbelice , au întârziat lansarea imediată a Fondului.
Ulterioarele evenimente ostile , dintre SUA și URSS au avut o influență negativ ă decisiv ă.
În ace astă conjunctură, reconstrucția Europei Occidentală, interes strategic și militar,
trebuia realizată integral prin Planul Marshall. F inanțările oferite p rin acest plan și condițiile
lor au transformat FMI-ul la sfârșitul anilor ’40, într-o instituție puțin prezentă pe scena
internațională.
Când reconstrucți a Europei a fost finalizată , toate țările au declarat convertibilitate
totală (1958) și a luat naștere un sistem comun de rate de schimb fixe, cu valute a căror
valoare era fixată în raport cu dolarul, iar dolarul la rândul lui , raportat la etalonul aur.
Sistemul monetar p ostbelic a avut o viață scurtă , fiind mai rigid decât fusese planificat.
Supra-utiliza rea acest ui mecanism de către SUA a dus la apariția problemelor, s-a
ajuns o ofertă prea mare de dolari pe piețele internaționale, care provenea din exporturi de
capital , dar și din cheltuieli militare numeroase. Dolarii au ajuns treptat în contu ri din
străinătate, astfel că, în anii ’60, cantitatea de dolari î n circulație în lume era mai mare decâ
rezerva de aur SUA. Acest fapt a generat atingerea limite i încrederii în paritatea oficială
dolar – aur, unele bănci centrale au cerut SUA schimbarea dolarilor deținuți în rezervele lor,
cu aur .4 Acest fapt a generat o criză monetară, cu efecte asupra sistemului monetar
internațional. FMI nu a avut prea multe de spus în rezolva rea crizei , deoarece fusese prea

4 Bordo M., A Retrospective on the Bretton Woods System: Lessons for International Monetary Reform,
University of Chicago Press, Chicago, 1993, pg. 36

5
mult timp absent de pe scena int ernațonală. Rezolvarea situației a venit de la președintele
Nixon care a anunțat în 15 august 1971 suspendarea convertibilității dolarului.
După suspendarea convertibilității dolarulu i în aur, la nivel international, î n anii ‘70 s-a
pus foarte serios problema rolului FMI în viitor, în sensul menținerii sau desființării
instituției. În timp, s-a dezvoltat ideea potriv it căreia Fondul rămâne organismul cel mai
corespunzător discuțiil or necesare reform ării sistemului monetar internațional.
În 1976, prin Acordurile de la Kingson, FMI lua act de noile realități internaționale și
punea punct în mod oficial tensiunilor apărute în sistemul financiar internațional ca urmare a
suspendării conve rtibilității în aur a dolarului.
„Acordurile de la Kingston au consemnat: majorarea cotelor de participare ale țărilor
membre la capitalul so cial al FMI cu 33,5%; utilizarea pe scară mai largă a resurselor FMI în
monedele naționale ale țărilor membre pent ru operațiunile și tranzacțiile Fon dului;
restrângerea rolului aurului în Sistemul Monetar Internațional (demonetizarea lui), inclusiv
prin vânzarea unei părți a aurului deținut de FMI […]; sporirea capacității FMI de a acorda
asistență financiară țărilor membre pentru echilibrarea balanțel or de plăți externe; lichidarea
divergenețelor dintre SUA și Franța în problema cursurilor valutare, permițându -se mai întâi
țărilor membre să -și aleagă regimul valutar care le convine, inclusiv prin folosirea cursurilor
sub supravegherea FMI, iar mai apoi , când condițiile economice și financiare permit, să se
treacă la un sistem de parități și cursuri stabile, dar ajustabile, controlat de FMI.” .5
Toate aceste p rincipii noi consemnate în Acordurile de la Kingston , au dus la apariția
unu nou statut al FMI, intrat în vigoare în 1 aprilie 1978.
Perioada anilor ’70 a adus FMI-lui noi “nișe de oportunitate”. Criza economică din anii
’70 a afectat cel mai puternic țările în curs de dezvoltare, care au pierdut resurse financiare,
deoarece rezervele lor valutare erau exprimate majoritar în dolari americani, monedă care s -a
depreciat puternic și, pe de altă parte, în condițiile inflației și fluctuației ratelor de schimb,
dobânzile creditel or adunate în timp au crescut semnificativ. Prin urmare, datoriile e xterne ale
unor țări în curs de dezvoltare au ajuns să devină o problemă majoră pentru sistemul
economic și financiar interna țional, problemă rămasă pe agenda internațională până astăzi.
În urma căderi i regimurilor comuniste din Eur opa de Est, țările fost -comuniste au
declanșat în 1989, reforme politice și economice de o largă desfașurare. FMI, fiind singura
organizație interguvernamentală specializată pe chestiuni monetare și financiare, a decis să

5 Dгăgoesϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag. 21

6
intervi nă prin oferirea de împrumu turi țărilor aflate în c urs de dezvoltare, pentru a le a juta în
transformarea economiilor lor centralizate comuniste în economii de piață, viabile, care să -și
poată plăti datori ile externe și penalitățil e adăugate.
Fondul Monetar Internațional a fost prin cipalul creditor al țărilor în curs de dezvoltare
în toată perioada a nilor ’80. În 1985, cu ocazia reuniunii FMI și BM de la Seul din anul 1985,
secretarul trezoreriei americane, James Baker, a pledat pentru recomandări de politici
favorabile creșterii economice , în cadrul programelor de ajustare structurală Acest nou curent
a generat adaptări doctrinare în cadrul FMI , în urma carora au rezultat cinci domenii pentru
politici publice reformiste:
• reforma fiscalității – desființarea impozitelor progresive , diminuarea taxelor pe
exporturi .
• calitatea cheltuielilor publice – reducerea acestora, în special a cheltuielilor
neproductive (militare, de exemplu) și investirea în capitalul uman.
• liberalizarea comerțului exterior – deschiderea economiei spre comerț ul internațional
• reforma piețelor financiare – mobilizăr ea economisirii interne, îmbunătățirea
politicilor monetare, liberalizarea ratei dobânzii.
Aceste programe au înregistra t rezultate pozitive , mai ales în țări ale Asiei de sud -est și
ale Ameri cii La tine, dar nu au reușit să elimine sărăcia în Africa și nici inegalitățile de
venituri în America Latină.6
FMI, ca și instituție internațională abilitată să super vizeze și să ofere consultanță în
domeniul financiar și monetar, a început să pună la dispoziți a guvernelor postcomuniste
împrumuturi și să se asigure prin condiționarea complexă a împrumuturilor, de evoluția
acestor țări către o economie de piață.
Noi amenințări la adresa stabilității piețelor global e au fost aduse de Criza financiară
din Mexic din 1995 și, în special de criza din Asia de sud -est, începută în 1997, care s-a
trasformat într-o criză mondială sistemului financiar . Ca urmare a acestor evenimente, FMI a
fost ”redescoperit” de către membrii săi de bază, în special de către SUA, ca fiind o sursă
posibilă de ajutor financiar în cazuri limită pentru țări al căror eșec economic putea ameninț a
stabilitatea economiei globale (fonduri proprii plus finanțări internaționale private) .
Analizând гetгospe ϲtiv гezultatele a ϲtivității FMI în ultmile ϲinϲi deϲenii, e ϲonomiștii
au păгeгi di feгite pгivind ϲuantifi ϲaгea și inteгpгetaгea efe ϲteloг politi ϲiloг susținute de Fond

6 Lenain P., Le FMI, editura: La D écouverte, 1993, cap. 3

7
în țăгile membгe.7 Unii obseгvatoгii susțin ϲă pгin apli ϲaгea pгogгameloг FMI, ϲaгe au
geneг at ϲontгa ϲția eϲonomiiloг stateloг în ϲauză, gгadul de atгa ϲtivitate a a ϲestoгa pentгu
investițiile stгăine și alte fluxuгi de ϲapital a s ϲăzut în mod ϲonstant. Alți analiști ϲonsideгă
ϲă, din ϲontгă, manifestaгea ϲгeșteгii e ϲonomi ϲe, uneoгi a ϲϲentuate, așa ϲum este ϲazul țăгi
din Asia, s -a datoг at to ϲmai pгogгesului гefoгmeloг ϲupгins e în pгogгamele FMI, ϲaгe au
ϲгeat ϲondițiile гelansăгii e ϲonomi ϲe.
Consideгăm ϲă aϲeastă aboгdaгe a pгogгameloг FMI este singuгa гațională și de natuгă
a peгmite atât pгogгesu l eϲonomi ϲ în toate țăгile membгe, ϲât și susțineгea so ϲială pentгu
tгansfoгmăгi le și гefoгmele pe ϲaгe, în mod obie ϲtiv, tгebuie să le pгomoveze îndeosebi
țăгile în ϲuгs de dezvoltaгe, ϲaгe pгezintă deze ϲhilibгe inteгne și la exteгn. De altfel se ϲolul
al XX-lea este supгanumit se ϲolul ϲгeșteгii eϲonomi ϲe, deoaгe ϲe în timp ϲe în a ϲest veaϲ
populația globului a spoгit de 4 oгi (de la 1,6 miliaгde lo ϲuitoгii în 1990 la 6 miliaгde în
1999)., Pгodusul Global Mondial s -a majoгat de 17 oгi (de la 2,3 tгilioane do laгi în 1900 la
39 tгilionae dolaгi în 1 998), ϲea mai a ϲϲentuată ϲгeșteгe fiind î nгegistгată în a doua jumătate
a seϲolului, ϲând volumul ϲomeгțului mondial a spoгit de la 380 miliaгde dolaгi în 1950 la
5860 miliaгde dolaгi în 1997. Daг dezvoltaгea e ϲonomi ϲă mondială tгebuie, pe de o paгte , să
nu ϲondu ϲă la alteгaгea ϲantității poate a calitatii mediului în ϲonjuгătoг, ϲi, din ϲontгă, la
îmbunătățiгea a ϲesteia, și să nu se гealizeze pгin săгă ϲiгea unoг țăгi și гegiuni ale planetei.8
Niϲiun analist e ϲonomi ϲ nu poate гămâne insensibil în evaluaгea гe zultateloг a ϲtivității
FMI, ϲând pe plan mondial, în pгezent, număгul ϲeloг subnutгiți, meгeu în ϲгeșteгe, este de
840 de milioane peгsoane, nu au a ϲϲes la apă potabilă 1.8 miliaгde peгsoane, la ele ϲtгiϲitate 2
miliaгde peгsoane, iaг 1.6 miliaгde lo ϲuitoгi ai planetei sunt analfabeți. Pe de altă paгte, ϲele
mai bogate 225 familii din lume dispun de o aveгe însumată de 1 tгilion de dolaгi.
Desiguг globalizaгea e ϲonomiei mondiale este un pгo ϲes iгeveгsibil, ϲaгe a des ϲătușat
fluxuгile ϲomeг ϲiale și finan ϲiaгe, efeϲtele sale nu sunt, însă, numai poziti ve. Da ϲă
globalizaгea ϲontгibuie le ϲгeșteгea e ϲonomi ϲă a ϲompetitivității bunuгiloг și seгvi ϲiiloг și a
nivelului de tгai în unele țăгi, ea poate să geneгeze instabilitate e ϲonomi ϲă și гe ϲesiune în alte
țăгi.
Exist ă păreri care susțin ϲă o globalizaгe însoțită de гeguli ϲlaгe ale jo ϲului e ϲonomi ϲ,
este mai favorabilă deϲât o globalizaгe în ϲaгe conduce ϲel mai puteгni ϲ, acest fapt ducând în
final la ϲгeșteгea de ϲalajeloг d intгe țăгile dezvoltate și ϲele în ϲuгs d e dezvoltaгe, pгe ϲum și

7Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de sϲaun, 2012,
pag.35
8Anton S.G., Institutii finan ϲiaг-banϲaгe inteгnationale, Edituгa:C.H. Be ϲk, 2014, pag.133

8
la creerea de extreme opuse în inteгioгul tutuгoг țăгiloг lumii. Această conϲepție poate fi
concluzionată pгin deviza: „să globalizăm гeglaгea și să гeglăm globalizaгea”.
În aϲest ϲontext to t mai mulți analiști opinează ϲă este ne ϲesaгă și adaptaгea aϲtivității
FMI la noile гealități mondiale, in ϲlusiv pгin îmbunătățiгea statutului său și a obie ϲtiveloг
funϲționale.9
Înfăptuiгea supгavegheгii sistemului monetaг inteгnațional гepгezintă una d in
pгovo ϲăгile fundamentale ϲaгe stau în f ața Fondului, a ϲest pгo ϲes tгebuind să asi guгe
egalitate de tгatament pentгu toate statele membгe. Astfel influența pe ϲaгe țăгile
industгializate o exeг ϲită asupгa FMI tгebuie însoțită ϲonϲomitent de гealizaгea une i
influențe de a ϲeeași intensitate a Fondul ui asupгa politi ϲiloг pгomovate de statele
industгializate. A ϲesta deoaгe ϲe FMI nu este un oгganism de de ϲizie supгastatal, ϲi o
instituție ϲoopeгativă, în ϲadгul ϲăгeia гolul hotăгâtoг гevine stateloг -națiuni memb гe.

1.2. Structura organizatorică a FMI

Organizație hibrid, FMI reunește caracteristicile unei organizații internaționale
interguvernamentale cu cele ale unei societăți anonime pe acțiuni, de drept
american. Instituția se află pe teritoriul SUA, în Washington D.C. iar din componența sa fac
parte țările care au participat la Conferința de la Bretton Woods și cele care au semnat
Acordul de înființare până la data de 27 decembrie 1945, plus țările care au aderat între timp
la acest acord și la organiza ție.
Drepturile statelor membre ale FM I sunt urm ătoarele :
• dreptul de a vota și de a participa în adoptarea deciziilor
• dreptul de a efectua operațiuni și tranzacții cu Fondul
• dreptul de a obține valută convertibilă sau Drepturi Speciale de Tragere (DST)
din resursele FMI în schimbul monedei naționale, p e termen scurt sau m ediu, pentru
echilibrarea balanței de plăți
• dreptul de alocații de Drepturi Speciale de Tragere

• dreptul de membu al Băncii I nternaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare

9Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.37

9
Dreptul la vot este în raport cu participarea țării la resurs ele generale ale Fondului, la
fel cu acționarii, în situația unei societăți pe acțiuni. Statele membre subscriu și participă la
capitalul Fondului prin cote -părți; o cotă parte este egală sau are valoarea nominală de
100.000 de Drepturi Speciale de Trage re (DST), unitatea de calcul folosita de Fond.
Deciziile în FMI se iau cu majoritate de voturi, pentru deciziile importante este nevoie de
constiturea unei majorități calificate (70% din voturi), iar pentru deciziile majore, care
privesc viitorul FMI (sc himbări de cote -părți, alocarea DST, vânzarea unor părți din rezervele
de aur) este obligatorie o majoritate calificată de 85% di n voturi. În practica însă , se face
recurs la votarea propriu -zisă destul de rar, deciziile se iau cel mai adesea pe baza unui
consens al statelor.10
Modalitatea de conducere a FMI este aceiași cu cea a unei societăți pe acțiuni: avem un
Consiliu al guvernatorilor, un Consiliu executiv (de administrație), un Director executiv și
două Comitete ale Consiliului guvernatorilor.
Consili ul guvernatorilor este format din reprezentanții tuturor țărilor membre, mai
precis guvernatorii cu drept de vot și câte un membru supleant pentru fiecare guvernator, cu
drept de vot în situația absenței guvernatorului. Consiliul guvernatorilor este organu l suprem
de conducere al FMI și se întrunește în ședințe plenare, minim o dată pe an. Întrunirea sa
plenar ă, reprezintă în fapt Adunarea Generală a FMI, care este programată de obicei în luna
octombrie sau noiembrie a fiecărui an. Printre atribuțiile Consi liului , se află primirea de noi
membri, retragerea calității de membru, schimbare de Statut, cooperarea cu alte organizații
internaționale, modificările cotelor de participare ale statelor membre.
Consiliul executiv (Consiliul de administrație) , următoru l orga n, în ordine ierarhică
descrescătoare este alcătuit din 24 de administratori (directori executivi). Cinci dintre ei sunt
reprezentanți i direcți ai unor state membre ale FMI (SUA, Japonia, Franța, Germania și
Marea Britanie). Federația Rusă, China și Arabia Saudită au obținut și ele, ulterior membrilor
citați anterior dreptul de a avea propri ul reprezentant. Diferența de 16 administratori sunt
reprezentanții țărilor grupate în „circumscripții”, care și-au ales un singu r
reprezentant. Hotărârile Consili ului executiv se iau cu majoritate calificată, fiecare director
executiv dispun e de număr ul de voturi egal cu totalitatea voturilor de care dispune fiecare
țară membră a grupului care l -a ales. Consiliul hotărește aprobarea acordurilor negociate de
reprez entanții statelor și experții FMI și, implicit, acordarea de credite.

10 Lenain P., Le FMI, editura: La D écouverte, 1993, pag. 17

10
Directorul gene ral (managing director) este următoarea treaptă de autoritate în cadrul
Fondului . Directorul general este numit de către Consiliul de administrație. El nu poate să fie
ales dintre guvernatori sau dintre directorii executivi (membri ai Consiliului de admin istrație).
Printre prerogativele sale se numără conducerea întâlnirilor Consiliului de admnistrație,
exercitarea votului în caz de balotaj, p rezența la reuniunile Consiliu lui guvernatorilor.
Directorul general reprezintă Organizaț ia în mod obișnuit în relațiile cu terți i și asigură
administrarea permanentă a Fondului, cu vizarea Consiliului executiv. Regula este că
directorul general al FMI va fi obligatoriu un european, ia r președintele Băncii Mondiale
(Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezv oltare) un american . Începând cu 1
octombrie 2019, directorul general al FMI este Kristalina Georgieva din Bulgaria.
Consiliul guvernatorilor și Consiliul de administrație sunt susținuți în activitatea lor, de
sprijinul a două organe suplimentare: Comitet ul Interimar și Comitetul Dezvoltării.
Înființat în 1974 , Comitetul Interimar are un rol consultativ. Este alcătuit din 24 de
membri, miniștri i de finanțe sau guvernatori i băncilor centrale ale statelor membre, aleși
printr -o manieră similară cu membrii Consiliului de administrație. Ce l mai important rol al
său constă în formularea de opinii și rapoarte care se referă la gestion area și transform area
sistemului monetar intern ational.
Comitetul Interimar se întrunește de două ori pe an, în lunile aprilie sau mai, respectiv
odată cu Adunarea generală. Rolul său constă în emiterea unor propuneri privitoare la
orientările generale ale FMI în perioada următoare, ținând cont de analiza sistemului
financiar internațional și de evoluțiil e mediului internațional în general. Mărimea sa redusă,
comparativ cu membrii Consiliului guvernatorilor (24, în comparație cu 18 8 de membri) îl
recomandă ca un forum mult mai propice discuțiilor despre starea și perspectivele sistemului
financiar in ternați onal și rolul FMI .11
Printre organele de conducere ale Fondului se găsește și Comitetul dezvoltării, înființat
în 1972, ca efect al încredințării unui mandat de către G7 președintelui grupului, pentru
creerea unui comitet care să reprezinte statele membre, având ca domeniu de specializare
chestiunile monetare. Comitetul dezvoltării este un organism la nivel ministerial , care are ca
principal scop promovarea intereselor țărilor în curs de dezvoltare și pa rticip area lor la
discutarea chestiunilor monet are, financiare . Comitetul are 24 de membri, nouă sunt de pe
continentul african, opt aparțin continentul ui latino -american și șapte membri sunt din țări
asiatice . Cei 24 se întâlnesc de două ori pe an, d e reg ulă, cu reuniunile Comitetului interimar.

11 Lenain P., Le FMI, editura: La D écouverte, 1993, pag. 16

11
Din s tructura operațională a Fondului , mai fac parte pe lângă organe le de conducere și
consiliere la nivelul conducerii și departamente geografice, departamente funcționale și
servicii le speciale, departamente c u atribuții în domeniul informațiilor și legă turilor și
serviciile de logistică. Departamentele geografice sunt organizate în prezent pe următoarele
regiuni: Europa I, Europa II, Asia și Pacific, Africa, Orientul Mijociu și Emisfera
Occidentală. Negocie rile acordurilor referitoare la utilizarea resur selor financiare ale FMI de
către statele membre , inclusiv monitorizarea îndeplinirii angajamentelor sunt în sarcina
departamentului de care aparține fiecare stat care solicită asistență. De asemenea, din aceste
departamente provin și repezentanții reziden ți ai FMI, adică funcționari i Fondului detașați în
unele din țările membre pentru a ajuta la comunicarea dintre FMI și guverne și pentru a
exercita o activitate suplimentar ă de monitorizare și control, în vederea respectării
angajamentelor asumate de țara respectivă în raport cu Fondul .12

1.3. Rolul FMI

FMI a fost fondat în peгioada post belica cu scopul de a ajuta la гe ϲonstгuiгea țăгiloг afe ϲtate
de гăzboi. De atun ϲi și până în pгezent, e ϲonomia mondială a ϲunoscut numeroase deϲădeгi
și revigorari . De-a lungul aniloг , FMI a гeunit de la 40 de țăгi membгe în 1947, la 18 9 în
zilele noastгe. În 1970 FMI a spгijinit expoгtatoгii de petгol în ϲontextul șo ϲului petгolieг . În
1980 a ajutat la depășiгea ϲгizei din Ameгi ϲa Latină. În 1989 și mai tâгziu a ajutat fostele țări
comuniste din Euгopa Centгală și de Est . În 1994 a ajutat la гezolvaгea ϲolapsului finan ϲiaг
din Mexi ϲ. În Asia a paгti ϲipat la гezolvaгea ϲгizei finan ϲiaгe din 1998. În pгezent, FMI este
deosebit de a ϲtiv în Rusia unde pгomove ază гefoгmele pentгu e ϲonomia de piață și în Afгi ϲa
unde spгijină гezolvaгea de ϲlinului e ϲonomi ϲ. FMI în ϲuгajează țăгile să îmbunătățeas ϲă
ϲalitatea infoгmației și să fa ϲă publi ϲe infoгmațiile гefeгitoaгe la гelațiile ϲu Fondul. Î n
măsuгa în ϲaгe țăгile îș i des ϲhid e ϲonomia pentгu investițiile stгăine de ϲapital, FMI le
înϲuгajează să libeгalizeze fluxuгile de ϲapital pгintг -un dгum judi ϲios.13
Sintetizand, putem spune ca rolul FMI constă in
– promovarea cooperării monetare interna ționale
– potențarea dezvoltării și creșterii echilibrate a comerțului internațional
– susținerea stabilității cursurilor de schimb

12 Dгăgoes ϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag.38
13Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.80

12
– oferirea de asistență în scopul înființării unui sistem multilateral de plăți
– punerea la dispoziți a țărilor membre care se confruntă cu dezechilibr e ale balanței de
plați de resurse
Scopurile urmărite de FMI au rămas neschimbate de la înființarea sa, însă operațiunile
sale, care conțin supravegherea și asistența financiară și tehnică, au evoluat în timp, pentru a
se mula cerințelor economiei mondiale în continuă schimbare .

1.4. Mecanismul de funționare al FMI

Conform statutului FMI14 obiectivele acestuia prevăzute în articolul I sunt:
-asigurarea cooperării monetare și financiare dintre țările membre;
-sprijin și suport în vederea dezvoltării și creșterii echilibrate a comerțului internațional ,
promovarea ca obiective principale ale politicii economice a menținerii unei rate reduse a
șomajului, a realizării și mențineri i unui nivel ridicat a venitu rilor populației și în special
creșterea producției;
-susținerea stabilității cursului valutar și evitarea deprecierii monedei în scopuri
competitive;
-susținerea creerii și dezvoltării unui sistem de plăți multilateral utilizat în tranzacțiile
curente, respectiv eliminarea rest ricțiilor care împiedică dezvoltarea schimburilor
internaționale;
-câștigarea încrederii țărilor membre prin punerea la dispoziția acestora a finanțăr ilor
FMI în schimbul unor garanții, pentru eliminarea deficitelor balanțelor lor de plăți externe.
-Susțin erea e forturilor statelor membre în reducerea duratei și mărimii deficitelor
balanțelor lor de plăți externe.
Funcțiile pe care FMI le îndeplinește sunt funcția financiară, funcția consultativă și
funcția de reglementare15:
1. Funcția financiară se manifestă prin mobilizarea resurselor de la membrii fondului
sau de pe piața financairă internațională, respectiv prin redistribuirea acestor fonduri către
statele membre care se confruntă cu dificultăți temporare, pentru susținerea dezvoltării
schimburilor interna ționale și diminuarea dacă nu eliminarea deficitului balanței de plăți
externe.

14 www .imf.org , Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washinghton D.C., art.I
15 Voinea Gh. Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, ed. Sedcom Libris, Iași, 2001,
pag. 243

13
2. Funcția consultativă se realizează prin consultările anuale dintre s tatele membre și
FMI pe tema evoluției politicilor lor economice, FMI oferind soluții, recomandări în ceea ce
privește modul de realizare a politicii valutare, respectiv modul de desfășurare a relațiilor cu
partene rii externi și modul de corectare a dez echilibrelor apărute la nivelul fiecărui stat în
parte.
3. Funcția de reglementare și supraveghere a sistemulu i monetar internațional prin
formularea principiilo r ce trebuie urmate de statele membre în derularea schimburilor
internaționale și în întocmirea si tuațiilor financiare internaționale (de exemplu modul de
elaborare a Balanței de Plăți Externe).
Dat fiind faptul că FMI încearcă să favorizeze nu doar schimburile comerciale dintre
statele membre ci și schimburile de informații de desfășoară în principal trei tipuri de
activități:
-acordă ajutor financiar sub forma creditelor și împrumuturilor, respe ctiv a tra gerilor,
puse la dispoziție statelor membre care întâmpină dificultăți în echilibrarea balanței de plăți
externe.
-acordă asistență tehnică în ceea ce privește:
▪ Elaborarea și aplicarea politicii monetare și bugetare;
▪ Consolidarea rolului instituțiilor publi ce ;
▪ Colectarea și prelucrarea datelor statistice;
▪ Formarea personalului FMI în cadrul Institutului FMI.
– realizează supravegherea modului de utilizare a resurselor alocate statelor membre
sub forma împrumuturilor, tragerilor sau creditelor propriu –zise. FMI este preocupat atât de
administrarea sistemului monetar internațional cât și de problemele generate de realizarea
echilibrului valutar la nivelul fiecărui stat membru.
FMI acordă c redite statelor membre, cu destinația în general, echilibrării pe term en
scurt și mediu a balanței de p lăți curente a țărilor membre. Utilizarea acestor resurse FMI de
către statele membre pentru soluționarea unor deficite ale balanței de plăți , poate îmbrăca
două forme de bază: „trageri” de la FMI și credite propriu -zise.
Tragerile FMI pot să fie sub forma unor „schimburi valutare”, adică statele membre
pot cumpăra de la Fond moneda altei țări sau DST -uri, echivalînd cu moned a național ă. La un
interval fix de timp, Fondul obligă ace ști membr i să își răscumpere moneda națio nală și să
platească un comisio n pentru tranzacțiile realizate.

14
Când vorbim despre c redite propriu -zise, FMI le acordă în mod condiționat, ținănd
cont de angajamentele țării care le -a soli citat și de progresele înregistrate în domeniul acelo r
politici ec onomice care pot să redreseze economia pe termen scurt și mediu.
Procesul de a cordare a creditelor din resursele FMI are la bază un document care poartă
numele de „acord de confirmare” sau acord stand -by, practic este o linie de credit deschisă de
Fond pen tru țara care solicită ajutorul. Prin s emnarea aceastui acord, țara care va să benefici a
de împrumut își asumă implement area unu program complex de măsuri econo mice și
financiare, aprobat și monitorizat îndeaproape de FMI, în scopul de a obține o stabili zare
macro -economică și pentru evita rea apariți ei unor dezechilibre ale balanței de plăți viito are.
Asistenta tehnica este de departe, un sector de activitate mult mai puțin vizibil decât
acordarea de credite, d ar are un rol extrem de important în econom ia politică internațională
actuală. FMI pune la dispoziție servicii de informare, formare, asistență și consiliere altor
organizații interguvernam entale și țărilor în curs de dezvoltare sau în tranziție. Cele mai
utilizate forme de asistență tehnică sunt d eplasarea unor echipe de experți ș i
evaluarea/consilierea pe teren, formarea unor reprezentanți ai administrației centrale cu
putere de decizie în implementarea programelor de ajustare și acordarea unor burse și stadii
de formare la sediul FMI pentru econ omiștii țărilor în tranziție și în curs de dezvoltare.
O altă formă a acestei asistențe tehnice este și numirea unui reprezentant permanent al
FMI într-o anumită țară, care are sarcina de a viza consilierea Guvernului și a Băncii centrale
în privința polit icilor economice de urmat și, de sigur, evaluarea implementării acordurilor
semnate de țara în cauză cu FMI . Asistența tehni ϲă se apliϲă membгiloг sub foгmă de
peгfeϲționaгe, instгuiгe.
Pгogгamul de asistență tehni ϲă se desfășoaгă pгin inteгmediul Depaгtam entului
Monetaг, Depaгtamentului Fis ϲal, Biгoului de Statisti ϲi, Depaгtamentul Juгidi ϲ, Biгoul de
Seгviϲii Computeгizate existente în ϲadгul stгu ϲtuгii oгganizatoгi ϲe a FMI.16
Activitatea de s upraveghere practicată de FMI este realiz ată în mod bilateral, dar și
multilateral. Supravegherea bilaterală se con stituie anual prin intermediul consultăril or
prevăzute la articolul IV din Statutul FMI. Scopul „consultărilor la articolul IV”, este
evaluarea situației financiare și economice prezente la nivel național și formularea unor
recomandări generale referitoare la politicile monetare, ale ratei de schimb și, în concluzie
politicile financiare și economice de urma t în viitor.

16Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.103

15
Un alt mod de supraveghere bilaterală se exercită și în momentul când are loc
discutarea acordurilor financiare și a programelor economice pe care statele membre urmeaz ă
să le implementeze, în scopul respect ării termenilor acordurilor cu FMI.
În ceea ce privește s upraveghere a multilaterală, aceasta se realizează prin elaborarea și
analiza rap oartelor pregăt ite de către departamentele Fondului , referitoare la perspectivele și
previ ziunile economiei mondiale, la nivel global și regional. Același rol îl au, implicit, și
discuțiile periodice referitoare la evoluțiile piețelor financiare internațio nale și ale sistemului
financiar mondial, redactate în scris și tipărite frecvent în publicațiile periodice ale FMI.
Monitorizarea economică și financiară pe care FMI o realizează se concretizează bi-anual în
cadrul rapoartel or denumite World Economic Outl ook, care reprezintă sursă importantă de
date econom ice referitoare la toate regiunile și statele lumii, accesibilă publicu lui larg.
Rolul de supraveghere a sistemului monetar internațional a fost pus însă în umbră, de
mulți ani, prin asumarea unui activi sm pronunțat în domeniul asistenței financiare oferi te
țărilor în curs de dezvoltare și celor cu economii în tranziție .17

2. Forme de asistență oferite de FMI

Acest capitol analizează principalele forme de asistență și facilități le de creditare oferite de
FMI. Pornind de la principiil e de bază alea instituției, am realizat o analiză detaliată asupra
drepturil or, modul în care se pot efectua tragerile , constiturea drepturilor speciale de tragere
și modalitățile de acces ale țărilor membre la facilități le de creditare oferite.

2.1. Principiile care stau la baza asistenței financiare oferite de FMI
Principiile FMI care stau la baza utilizării resurselor acestuia, deci la baza accesului statelor
membre la resesursele F.M.I.sunt18:
– Acces egal pentru toți membrii FMI. Resursele pot fi utilizate de către membrii FMI
pe baza unui tratament egal și nediscriminatoriu, regulile fiind aceleași pentru toți membrii,
aplicându -se uniform tuturor.

17 Dгăgoesϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag. 61
18Dгăgoesϲu E., Fondul Monetaг Inteгnațio șnal, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, p ag.101

16
– Acces liber la resursele FMI, toate tranzacțiile cu FMI realizându -se ca urmare a
liberei inițiati ve a statelor membre.
– Acces condiționat de starea balanței de plăți externe, asistența financiară a FMI fiind
pentru eliminarea sau reducerea deficitului balanței de plăți externe.
– Acces condiționat de elaborarea și implem entarea unor programe economic e. FMI
pentru a asigura accesul unui stat la resursele sale impune o serie de condiții de îndeplinit de
acest stat, în caz contrar refuzând acordarea asistenței financiare solicitate de acesta.
Accesul la resursele FMI este p ermis doar membrilor săi. Pe d e altă parte F.M.I. nu
funcționează ca o bancă, ci mai degrabă ca o casă de schimb valutar, de aceea de regulă se
vorbește de comision și mai puțin despre dobândă.
Articolul 5 al statutului prevede faptul că ,,toate țările me mbre au dreptul de a cumpăra
de la fond moneda unui alt stat membru contra propriei lor monede”. Este vorba de credite în
valută pe gaj de monedă națională denumite generic ,,trageri asupra fondului”. Practic
asistăm la o schimbare a structurii resurselor fondului cuantumul re surselor rămânând
nemodificat. De regulă prin trageri scade ponderea monedelor convertibile în totalul
resurselor și crește ponderea monedelor neconvertibile.
Atunci când o monedă e foarte solicitată, iar fondul ajunge în imposibilita tea
satisfacerii cere rilor, moneda va fi declarată monedă rară.
Regula strictă pe care trebuie să o respecte fiecare stat membru , este, că nu poate să
solicite Fondului o cantitate de valută forte mai mare decât valoarea cote i-părți proprii.
Luarea în pos esie de către o țară a unui procent de 25% din valoarea cotei-părți proprii, în
valuta d orită sau în DST -uri, se face automat, oricând și fără condiții prealabile. Operațiune a
se numește „tragere în contul tranșei -rezervă”. Toate acord ările de fonduri în v alută care sunt
peste acest prag se asimilează categori ei tranșelor superioare de credit și po t fi efectuat e
respectînd anumite condiționări și măsuri de corec ție a dezechilibrelor economice.
Operațiunile de tragere în contul cote i-părți proprii nu po t să depăș ească proce ntul de 200%
din contribuția un ui stat la resursele F ondului .

2.2. Facilită țiile de creditare oferite de FMI
Tragerile se pot efectua :

17
-In baza unui acord direct, caz în care în momentul cumpărării valutei fondul identifică
dacă țara solicitatoare îndeplinește condițiile, iar în caz afirmativ îi furnizează valuta
solicitată
-În baza unui acord de confirmare sau stand by sau aranjament stand – by, caz în care
este vorba despre o înțelegere prin care țara obține acordul de a cumpăra o sumă într-o
anumită valută, pe o perioadă determinată, dacă îndeplinește condițiile impuse de fond , ea
este asigurată că poate obține sumele necesare pe măsura apariției nevoilor.
Acordurile stand -by constituie centrul politicii de împrumut al FMI. Rolul unui acord
stand -by este acela de a asigur a orice stat membru , că poate obține o sumă de bani stabilită, în
general într-o perioadă de 12 – 18 luni, pentru a -și rezolva deficitele pe termen scurt și mediu
în ceea ce privește balanța de plăți . Durata unui acor d de confirmare este de 1 -3 ani.

2.3. Tipologia formelor de asistență financiară
Modalitățile de acces la resursele F MI folosite de către statele membre, sunt cunoscute sub
denumirea de facilități de creditare ale F MI și pot fi grupate în 4 categorii19 :
– Facilități din cadrul mecanismului tranșelor și din cadrul mecanismului lărgit de
credite.
– Facilități din cadrul mecanismelor de finanțare cu caracter permanent.
– Facilități de finanțare din cadrul mecanismelor de finanțare speciale cu caracter
tempor ar.
– Facilități administrate de FMI.
În continuare vor fi analizate detaliat aceste tipuri de facilități de creditare.
1.Facilități din cadrul mecanismului tranșelor și din cadrul mecanismului lărgit de
credite.
Mecanismul tranș elor cuprinde facilitățile principale de creditare pen tru a cumpăra
temporar valută de la F MI în scopul acoperirii unui deficit al balanței de plăți externe.
Creditele sunt acordate eșalonat în 5 tranșe:
Tranșa rezervei asigură țării un drept de tragere echivalent cu rezerva țării l a fond.
Aceasta poate fi utilizată to tal sau partial. Singura condiție e ca suma să fie utilizată pentru
echilibrarea balanței de plăți externe. Cele 4 tranșe de credit asigură accesul țărilor la

19 Făt C., Suport de curs – Finanțe internaționale

18
resursele propriu -zise ale fondului. Fiecare tranșă asigură țării un drept de tragere echivalent
cu 25% în raport cu cota parte a țării.
Condițiile generale de acces a țărilor membre la contul tranșelor de credit prevăd că țara
în cauză să utilizeze resursele pentru măsuri econ omice care să îi permită depășirea
dificultăților balanței sale de plăți e xterne. Creditele se acordă în baza unei analize profunde a
situației economico -financiare a țării. Tragerile au loc în baza acordului de confirmare iar
rambursarea creditelor începe după 3 ani sub forma vărsămintelor t rimestriale, eșalonate pe o
durată de maxim 5 ani.
Mecanismul lărgit de credit sau facilitatea extinsă de finanțare a fost creat în 1974
pentru a veni în ajutorul țărilor care s -au confruntat cu dificultăți a le balanței de plăți externe
în speță dezechilibre structurale. Se pot aco rda pe o durată de 3 ani sau maxim patru în
condiții speciale. Rambursarea creditelor începe după 4 ani în tranșe semestriale care pot fi
plătite în maxim 10 ani. Tragerile sunt asi gurate printr -un acord lărgit, difere nța față de
acordul stand by fiind ac eea că termenul de valabilitate inițial începe de la 3 ani și nu de la 1
an. Condiționarea este mai riguroasă.
2. Facilități din cadrul mecanismelor de finanțare cu caracter permane nt.
Acestea au fost create în scopul acordării unor ajutoare suplimentare țărilor în
dificultate. Există două categorii de facilități. Prima categorie se adresează tuturor statelor
membre ale FMI, iar cea de a doua se adresează acelor state care au un nivel scăzut al
produs ului intern brut p e/locuitor .
Prima categorie cuprinde:
Facilitatea de finanțare compensatorie și contigentată (CCFF – Compensatory and
Contigenty Financing Facility) a luat naștere în anul 1963 pentru a furniza resurse
suplimentare țărilor care înregistrează scăderi ale î ncasărilor din exporturile de bunuri și
servicii.
Facilitatea de finanțare a stocurilor tampon (BSFF – Buffer Stock Financing Facility) a
apărut în anul 1969 cu scopul de a limita influența asupra sit uației financiare a unei țări
generată de variația pr ețurilor unor produse de bază de pe piața internațion ală.
Cea de -a doua categorie cuprinde:
Facilitatea de ajustare structurală (SAF –Structural Adjustment Facility) înființată în
anul 1986 pentru a oferi țărilor în curs de dezvoltare care înregistrează s căderea veniturilor
din exporturi , un ajutor financiar suplimentar în condiții de favoare. Are ca obiectiv realizarea
ajustării structurale a economiei prin dezvoltarea capacităților de producție. Pentru a profita
de această înlesn ire, statul respectiv va trebui să semneze un acord de ajustare structurală cu

19
F.M.I. la baza căruia stă elaborarea unui program de ajustare economică pe 3 ani numit
Document Cadru de Politică Externă. A funcționat până în 1994 când ESAF a fost prelungită
și lărgită, SAF nemaifiin d finanțată.
Facilitatea de ajustare structurală intensificată (ESAF – Enhanced Structural Adjustment
Facility) creată în anul 1987 a funcționat în paralel cu SAF, fiind practic sora geamănă dar
mai pre tențioasă. Țările interesate de această facilitate tr ebuie să întocmească un document
cadru de politică ec onomică pe termen mediu precum și programe anuale detaliate în care se
prevăd criterii de performanță de îndeplinit trimestrial pentru obiectivele can titative sau
structurale fundamentale.
Inițiativa pe ntru țările s ărace foarte îndatorate urmărește reducerea serviciului datoriei
externe a acestor țări. A fost creată în anul 1996 reunind toate tipurile de creditori ai acestor
țări care au gândit o moda litate de reducere a datoriei externe. Această iniția tivă presupune
două etape:
-în prima etapă are loc reeșalonarea datoriilor făcută de către Clubul de la Paris plus alți
creditori, după care FMI împreună cu BIRD decid dacă țara poate primi asistență financiară
-în etapa a doua se poate decide o reeșalona re mai masivă a datoriilor externe de către
Clubul de la Paris, respectiv reducerea datoriilor către alți creditori sau reducerea temporară a
datoriilor țării în cauză.
Facilitatea pentru re ducerea sărăciei și creștere economică (PRGF) . A fost creată tot în
1996 urmărind să sprijine țările care încearcă să reducă nivelul sărăciei aplicând strategii de
creștere economică.
Se așteaptă ca în timp, toate programele susținute de PRGF să se bazeze pe strategiile
naționale de scădere a sărăciei, prin implicar ea societății civile și a partenerilor de dezvoltare,
transpuse în Strategiile de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei. Ac est gen de abordare
va permite ca toate programele PRGF să se armonizeze cu un complex de politici
macroeconomice, structurale și sociale care vor ajuta la creșter ea economice și reducerea
sărăciei. Creditele PRGF au o rată a dobânzii de 0,5 %, pe o durată de 10 ani, cu o perioadă
de grație de 5,5 ani .
3. Faci lități de finanțare din cadrul mecanismelor de finanțare speciale cu caracter
temporar.
În această categorie intră:
Facilitatea de finanțare suplimentară – creată în 1979 pentru a beneficia de credit țările
care făcuseră uz de mecanismul tranșelor și mecanismul lărgit de creditare dar care în
continuare se confruntau cu def icite ale balanței de plăți externe.

20
Politica de acces lărgit creată în 1981 a urmărit finanțarea necesităților din resurse
împrumutate de fond însă numai parțial din acestea . La această facilitate s -a renunțat în anul
1992.
Facilitatea de transformare sistemică (STF – Systemic Transformation Facility) a apărut
în anul 1993 fiind destinată în special țărilor din Europa de Est pentru a depăși dificultățile
generate de trecere a la economia de piață și transformarea comerțului lor exterior.
Caracteristic ac estei facilități este acordarea sa în două tranșe: prima în momentul aprobării
acordării facilității iar a doua la șase luni de la prima tranșă dar nu mai târziu de un an de l a
data acordării primei tranșe.
Ajutorul de urgență a fost creat cu scopul de a v eni în sprijinul țărilor a căror balanță de
plăți externe este afectată de calamități naturale. Se acordă sub forma cumpărărilor directe de
valută acesta putându -se ridica pân ă la 25% față de cota de participare. A fost extins și asupra
țărilor afectate de conflicte internaționale. De obicei acest ajutor de urgență precede o
facilitate obișnuită de finanțare.
4. Facilități administrate de FMI
Sunt facilități care sunt asigurat e din resursele statelor membre gestionate separat și
care nu sunt incluse în res ursele generale. Din această categorie fac parte:
Fondul Fiduciar creat în anul 1976 din profitul realizat de FMI din vânzarea aurului la
prețul pieței mai mare decât prețul o ficial de 35 USD uncia, din donații și venituri provenite
din diferite plasamente .
Contul de subsidii creat în anl 1980 pentru a reduce costul mecanismului finanțării
suplimentare. Este contul în care s -a vărsat dobânda plătită de cei care au beneficiat de
facilitatea petrolieră.
Facilitatea suplimentară de rezervă a fost creată în 199 7 pentru a veni în ajutorul țărilor
care au pierdut pieț ele de desfacere ș ca urmare se confruntă cu deficite ale balanțelor de
plăți. Se acordă pe un an de zile iar rambursar ea se realizează în maxim 1,5 ani.
Liniile de credit contigentate se adresează ț ărilor neatinse de crize dar care au șanse să
fie afectate de acestea și care s unt puse să facă față unei eventuale pierder i a accesului pe
piețele de capital.
Putem remarca diversitatea facilităților de finanțare oferite de FMI. Cu toate acestea nu
odată specialiștii au ajuns la concluzia că acțiunile FMI nu au fost întotdeauna benef ice.
Astfel , au apărut probleme datorate „dezacordului existent între obiectivul pentru care FMI a
fost creat, promovarea stabilității economice moondiale, și noile sale obiec tive – cum ar fi
liberalizarea piețelor de capital – care servea mai mult intereselor co munității financaire decât

21
stabilității mondiale”. În plus, cea mai contestată p revedere a FMI este condiționalitatea
uneori excesivă care deseori sufocă țările care fa c apel la resursele FMI în disperare de cauză .

3. Studiu de caz – Analiza evoluției relației României cu FMI

Acest capitol contruiește o analiză asupra evoluției relaț iei României cu Fondul Monetar
Internațional de la aderarea acesteia până în prezent. As tfel, am evidențiat modul în care o
țară comunistă a devenit membră în perioada respecti vă, efectele economice care au urmat
după aderare și în timp, formele de asiste nță financiare accesate și felul în care au evoluat
realțiile autorităților române cu FM I.

3.1. Relațiile României cu FMI până la Revoluție

3.1.1 Aderarea României la FMI
Republica Socialista Rom ânia a fost prima tara din Est care a aderat la FMI și la Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare . Adeziunea a intrat efectiv in vi goare la
data de 15 decembrie 1972, când ministrul F inantelor Florea Dumitrescu, prin aplicarea
semnăturii sale, a acceptat clauzele FMI Washington . România a obținut o cotă echivalentă
cu 190 de milioane de drepturi speciale de tragere, iar subscrierea sa la Banca Mondială a fost
de 621 părți de capital, care au avut valoare a nominală de 1621 milioane de dolari .20
Intrarea Români ei în FMI a avut loc după aderarea la GATT (Acordul General pentru
Tarife și Comerț) în 1971 . Noul decret românesc privi nd relațiile economice externe din 1971
și decretul Consiliului de Stat al României de la sfârșitul anului 1972, care permite au
participarea capitalului străin în întreprinderile românești de până la 49 % au dus la o cre ștere
în domeniul economic, dar atinge în esen ță cel pu țin două paradigme în teoria rela țiilor
interna ționale.
Când avem în vedere , că un actor important precum Generalul De Gaulle , nu a ezitat s ă
lase rela țiile monetare s ă urce la rangul de pies ă de baz ă în diploma ția sa privind

20 Intereconomics, Monthly Review of International Trade and Development, Commentaire Latest Member of
IMF and IBRd – nr. 2/ Feburarie 1973, pag 37

22
independen ța na țional ă, putem concluziona c ă aderarea Romaniei la FMI este un act
interesant din punct de vedere al paradigmei tradi ționale.
Existența unei anumite diploma ții rom ânești în care acest act s -ar putea înregistra este
greu de contesta t. Că este vorba desp re China, Israel, Republica Federala Germania sau țări
din CEE, diploma ția rom ână a fost fie în divergen ță, fie în pozi ție avangardist ă comparativ cu
diploma ția practicat ă de țările din Est.
Prin urmare, nu este surprinzător faptul că Rom ânia a fost prim a țară care a aderat la
FMI și Banca Mondial ă, în timp ce cel ălalte țări comuniste , în ciuda unor anumite sondaje
notorii , și-au men ținut prezent ă ostilitatea lor de principiu.
În continuare vom analiza acest Act românesc din punct de vedere naționalist,
transnațional și mercantilist , după cum mentiona Michelle Schmiegelow în articolul
“L’adhesion de la Roumanie au FMI et la the orie des relations internationals/Revue francaise
de science politique -1974 ”.
1.Aspect naționalist
Din punctul de vedere al teoriei r elațiilor internațional e, România a fost pentru Est, ceea
ce Fran ța gaullist ă a fost pentru Vest.21
Motorul acestor fenomene conform lui Stanley Hoffmann a fost un naționalism care
avea în vedere păstrarea statului – națiune ca ultim final al întregii diplom atii.
Având în vedere eforturile depuse de la sfârșitul răz boiului, pentru a construi o teorie a
integrări i interna ționale pe baze economic e și tehnologic e, paradigma tradiți onală a relațiil or
internaționale și -a recăpătat importanța datorită ex perien ței gaullist e.
Școala tradițională datorează multe lui Raymond Aron pentru care Statul-națiune e ra
înțeles ca fiind unitatea simpl ă și final ă, relațiile cu alte unități din aceeași specie fiind
guvernate de strategie și diploma ție.22
După anii de ucenicie, Rom ânia comunist ă s-a străduit să-și găseasc ă drumul încerc ând
să iasă de sub tutela sovietic ă. De fapt, liderii români s -au axat pe redefinire în primul r ând și
apoi pe apărarea unui stat comunist rom ân în vederea autonomiei na țiunii. Astfel, Gheorghiu –
Dej și după el Nicolae Ceau șescu s -au opus Uniun ii Sovietic e în CAER (Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc ), dar ș i în politica extern ă.
În conformitate cu paradigma tradi țional ă, domeniul strategic -diplomatic rom ânesc a
fost astfe l dominat in întregime de vo ința de a trece de blocada Uniun ii Sovietic e.

21 Jowitt K., Revolutionary Breakthroughs and Case of R omania 1944 -1965 , University of California Press
National Developments , Berkeley /Los Angeles , 1971 , pag 273 -75
22 Raymond A., Paix et guerre entre les nations , editura Calmann -Lévy , Paris, 1962 -1968, p ag 17-20

23
2.Aspect transnational
Teoriile de integrare care și -au găsit expresia în paradigma transna ționalist ă aveau
tendin ța de a atribui actului de aderare a Rom âniei la FMI, o importan ță fundamental ă.
Lupt ând diplomatic si strategic pentru menținerea națiunii sale în raport cu polul estic al
sistemului bipolar , Rom ânia a abandona t economic o parte din independența sa națională față
de partea vestică a acestui sistem.
Paradigma transnațională se concentrează p e realitatea presiunilor exercitat e -uneori de
o ma nieră dominat ă de diferitele forțe transnaționale, cum ar fi societăți multinaționale sau
bănci asupra guvernelor . Costurile rezultate din conflictele deschise cu forțele transnaționale
trebuiesc
luate în considerare de către guverne în elabor area politicilor lor . Prin urmare, acestea
nu au mai fost libere să -și urmeze strategia sau diploma ția, fără a ține seam ă de realit ățile
materiale . Prin aderarea la FMI, Romania intr ă în sistemul monetar occidental. Acest sistem,
așa cum a fost stabilit la Bretton Woods în 1944 a fost generator nu numai de integrare
monetară, ci și de integrare economica. Convertabilitatea, p arități le fixe și lichiditate a,
restrânse la început, apoi în exces , au reprezentat unele angaj amente și operați uni integrativ e.
-Convertibilitatea monedelor naționale a însemnat un angajament față de comertul liber.
-Lichiditatea restrânsă sau excesivă a determinat o relativ ă stabilitate global ă, sau din
contr ă inflația globală a prețurilor .
-paritățile fixe au reprezentat integrarea occidentului într-o pia ță dominat ă de dolar.
Datorită sistemului de la Bretton Woods , teoria economico -liberala anglo -saxona se
implanteaz ă (cu excep ția partial ă a Fran ței) în sânul lumii occidentale .23
3.Aspectul mercan tilist
Henry Kissinger , criticând relațiile monetare interna ționale printre altele , a vorbit
despre legătura din tre problemele politice economice și militare . Economiștii liberali pe de
altă parte, au avut întotdeauna tendința de a denunța ace astă legatur ă numind -o mercantilis m.
John Knäpp definește mercantilismul ca fiind sist emul de reglement ări naționale economice
destinat promov ării economic e și militar e a unui stat în raport cu altele .24
Mercantilismul diplomatic al României este conceput în princip al în raport cu politica
hegemonică a URSS . Într-o manier ă ce justifică apropierea de politica gaullistă cu privire la
Sistemul Bretton Woods , România a rezis at influenței URSS în cadrul COMECON .

23 Bauchard P., L'économie au service du pouvoir : bilan de la Ve République , editura
Calmann -Lévy , Paris , 1967 , pag .37
24 Knapp J., Economies or Political Economy?, Lloyds Bank Review, nr.107, Ianuarie 1973,pag 2 2

24
Mercantilismul politic
La fel ca și celelalte țări ale Europe i de est, inclusiv URSS , România a dus lipsa de
investi ții, tehnici moderne și materii prime necesare unei industrializ ări rapide. Deci , a depins
parțial de comerțul cu țările occidentale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare agricolă
și industrial ă a Planului 1971 -1975 . Pentru realizarea acestui obiectiv, România a avut nevoie
de monedă străină și / sau aur , prin urmare, adeziunea la FMI și Banca Mondială a
complet at baza esențială de capita l pentru îndeplinirea acestei politici.
La fel ca și în unele țări din lumea a treia, România caută sa obține mijloacele necesare
dezvoltării sale acolo unde poate , Est sau Vest . Spre deosebire de cea mai mare parte a țărilor
comu niste , aceasta nu a avut ezitar i de ordin ideologic în vederea calific ării Rom âniei în
categoria țărilor în curs de dezvoltare pentru a obține unele avantaje din Vest, în special din
piața comună .

3.1.2 Efectele aderării României la FMI
Aderarea României la FMI , a reprezentat o deschidere surprinzătoare a unei țări din blocul
comunist înspre occident și capitalism, decizie care a condus țara înspre o important ă
creștere economică .
Politica României a impus praguri ambițioase de dezvoltare economică, mult superioare
statelor vecine. În cincinalul 1970 -1975, producția de materiale a avut o creștere de 11%,
industria de 14%, transporturile și comunicațiile de 11%. Dezvoltare a cea ma p uternică s-a
înregistrat în domeniul industrial, 57,2%, față de procentul modest din agricultur ă: 16,1%.
De asemenea, în perioada 1965 -1989 PIB -ul s-a triplat, numărul salariaților aproape s -a
dublat, iar salariul mediu net real a înregistrat o creștere de 91%.

Sursa : https://countryeconomy.com/gdp/romania 010,00020,00030,00040,00050,00060,00070,000
1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989Graficul 1. Evoluția anuală a PIB în România în perioada 1971 -1989
exprimată în miliarde $

25
La înce put, creșterea economică s -a bazat pe resur se proprii prin migrarea planificată a
populației de la sate spre orașe . Numărul lucrătorilor din agricultură și silvicultură a scăzut
de la 49%, în 1970, la 34%, în 1975. În perioada 1972 -1976, datoria externă a crescut lent,
cu 1%, nevoile financiare pentru dezvolt are fiind rezolvate prin scăderea consumului intern.
Rom ănia folosea în special resurse le interne de energie , în același timp fiind cel mai mare
exportator de petrol și gaze naturale din regiune. Indicatorii din acea perioadă arătau și o
îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai.
În acest context, trebuie menționat că țara noastră a avut acces la finanțările externe și
la creditele piețel or internaționale de capital (caz unic at pentru țările comuniste din acea
perioadă ) doar datorită aderării României la FMI și BIRD (Banca Mondială) în 1972 .
În acest demers, Român ia a fost susținută de către SUA , deoarece fiind angrenați într-
un război rece cu URSS , vedeau în Nicolae Ceaușescu un opozant al Moscovei .
Titulatura de membr u în aceste două organizații financiare internaționale , i-a adus
României pe lângă asistență financiară dorită și credibilitatea de care avea nevoie pentru a
obține finanțări din partea unor țări dezvoltate, precum și credite de la bănci internaționale .
În intervalul 1973 -1981, Romania a obținut finanțări de la FMI în valoare totală de 1,7
miliarde dolari, la dobânzi cuprinse între 3,5% și 5%, cu scadențe la 5 ani, precum și d e 33
credite BIRD, în valoare totală de 2,2 miliarde dolari, la dobânzi cuprinse între 7% și 10%,
perioade de grație de 3 -5 ani și durate de 15 -25 ani .
Finanțările FMI au fost folosite pentru :
– stingerea unor credite luate de la bănci comerciale , purtătoare de dobânzi mari
– acoperirea parțială a pierderilor generate de cutremurul din 1977
– rezolvarea deficitului balanței de plăți ext erne la sfârșitul anilor ‘70

3.1.3. Relațiile României cu FMI de la aderare până în 1989
În cadrul parteneriatului său cu FMI, România a accesat patru tipuri de credite: tranșa de
credit , tranșă de aur, aranjamentul st and -by și facilitatea finanțării compensatorii .

26

Sursa: Arhivele Naționale, Fond CC al PCR – Secția Relații Externe, dos. nr. 13/1981
Conform graficului de mai sus, se observă faptul că cea mai mare pondere de
împrumuturi este data de Acordurile stand -by (70,17%) , deși acestea erau oarecum în
dezavantajul țării împrumutate, având dobânzi mai mari, acorda re în tranșe anuale, și
condițion ate de respectarea anumitor politici de stabilizare, negociate cu Fondul. România ar
fi dorit să beneficieze de asistență prin intermediul Facilit ății finanțării compensatorii
deoarece în ace asta formă , banii se acord ă într-o singură tranșă, politica de condiționalitate
este evitată. FMI ne-a acordat sume mici în cadrul finanțării compensatorii, deoarece
România refuzase furnizarea de date economice relevante.
Cu toate că apariția unei crize globale era iminentă , prețul petrolului crescuse de 4 ori
în intervalul 1973 -1974, Români a nu a luat nicio măsură în ace st sens . În perioada 1976 –
1980 , regimul comunist a menținut ritmul de creștere, mai ales în sectorul investiți ilor în
ramurile energointensive: industria grea (oțel), industria chimică și petrochimică.
Începând cu prima jumătate a anilor ’70 , creșterea economică a României nu a mai fost
sustenabilă . Comparativ cu perioada 1971 -1975 când venitul național brut a crescut cu 6,2%,
în perioada următoare valoarea in dicelui a scăzut la jumătate. Migrația populației active d e la
sate spre orașe își at insese potențialul maxim la începutul anilor ’70, cu toate acestea , s-au
construit în continuare mari capacități industriale care aveau nevoie de forța de muncă. În
perio ada 1981 -1985 economia era afectată de un deficit puternic al forței de muncă. Soluția 57
383.2625
117057Graficul 2. Împrumuturi obținute de România de la FMI, pe tipuri de
credite (exprimate în mil. $) în perioada 1972 -1989
Tranșe de credit Tranșa -aur Acorduri stand-by Finanțări compensatorii

27
găsită de regim ul comunist pentru această s ituație a fost voluntariatul ; militari, pioneri,
uteciști, chiar și deținuți au fost trimiși pe marile șantiere și în agricultură.
Cel mai puternic șoc macroeconomic pentru România a fost generat de dezvoltarea
nechibzuită a industriei petrochimice. Cantit atea rafinată a crescut de la 18,5 de milioane
tone, în 1972, la 33 de milioane tone, în 1980. Petrochimia a devenit o industrie perdantă
datorită creșterii masive a importurilor în toiul crizei petrolului. Importurile de petrol au
crescut de la 5,1 milioa ne tone, în 1975, la 12,5 mil ioane tone, în 1979. În contrapartidă
producția internă a căzut : extracțiile au scăzut de la 14,6 milioane tone, în 1977, la 11,6
milioane tone, în 1981. Abia în acest moment s-au blocat importurile masive de țiței.
Aducând dre pt argument probleme le economice declanșate de criz a petrolului,
România a solicitat un împrumut de 1.323 de milioane dolari, în cadrul Facilității finanțării
compensatorii. Acordul stand -by ar fi venit în tranșe, în decursul a cinci ani, însă R omânia
avea nevoie de valută repede , pentru a rezolva deficitul balanței de plăți externe. Consiliul
directorilor FMI a refuzat solicitarea Românie, oferind varianta Acordului stand -by.

Tabelul nr.1 – Calendarul derulării acordurilor stand -by în perioada 1975 -1984
Tipul acordului Data aprobării Data expirării
sau rezilierii Suma
aprobată(milioane
SDR) Suma
trasă(milioane
SDR)
Stand -by 10/03/75 10/02/76 95,0 95,0
Stand -by 09/09/77 09/08/78 64,1 64,1
Stand -by 06/15/81 01/14/84 1.102,5 817,5
Sursa: IMF, www.fmi.ro
Capacitatea de asistență a Fondului a scăzut odată cu înrautățirea situației economice în
țările în curs de dezvoltare , dar nici România nu era într -o situație mai bună. Datorită politici i
abuzive dusă de Nicolae Ceaușescu, țara noastră nu mai avea avantajele politice de la
începutul anilor ’70. Prin urmare, România a hotărât să întrerupă a cordul stand -by, după
extragerea tranșei din 1984. Politica de condiționalitate a deranja t regimul de la București,
care a decis mobiliza rea economi ei către comerțul exterior, pentru a opri creșterea datoriei
externe. România a ales sa -și orient eze comerțul exterior din anii ’80 către țările în curs de
dezvoltare, în special spre statele membre CAER. Acest fapt a generat o întoarcere de 1 80 de
grade față de obiectivele avute în ultimii zece ani. Căderea comunismului în Europa a izbit
din plin economia românească. Fabricile nu au știut cum să facă față competiției de pe piața
liberă și s -au închis ,generând un număr mare de șomeri.
Din cauza unei strategii de dezvoltare macroeconomică ineficientă, investițiile
socialismului nu au rezistat în timp. Chiar dacă inițial ,România a fost susținut ă politic și

28
financiar de către parteneri i din vest , România se îndrepta puternic spre un abis . Econom ia
fostă comunistă nu a putut să reziste în competiția cu economia de tip capitalist, deoarece
întreprinderile românești nu reușeau să-și finalizeze la timp comenzile iar produsele erau
slabe calitativ, f apt ce a dus la rezilierea a mai multor contracte.
Greșeala cea mai mare a guvernului român a fost impunerea unui ritm de creștere tot
mai mare și mai ambițios, ignorând semnalele negative din interiorul țării, dar și din restul
lumii. Acest fapt se dator eaza și ideologi ilor regimului care nu accepta u plafonarea sau
descreșterea economică. Această propagandă este generată ambiția lui Nicolae Ceaușescu de
a arăta lumii întregi cum se construiește societatea socialistă multilateral dezvoltată .

3.2. Evoluția relațiilor dintre România și FMI din 1990 până î n prezent

3.2.1. Evoluția economică a României după prăbușirea comunismului
După căderea comunismului în 1989 , România a trecut prin numeroase transformări majore
sociale, economice și politice care au influențat mediul economic și au favorizat apariția u nor
noi traiectorii de dezvoltare. În această perioadă, România a fost martorul anumitor
evenimente remarcabile la nivelul țării, cum ar fi aderarea la NATO în martie 2004, sau
aderarea la UE în ianuarie 2007.
România a ajuns la nivelul maxim de dezvoltar e al PIB-ului în anul 1988 , atunci când a
trecut de pragul de 60 miliarde dolari . În aceiași perioadă am pierdut clauza națiunii celei mai
favorizate pe care o avea m în relația cu SUA și a venit anunțul din primăvara lui 1989 privind
achitarea integrală a datoriei externe . Economia era extenuat ă, a urmat prăbusirea regimului
Ceaușescu și valorile PIB -ului din anii următori au scăzut. Scăderea producției, dezechilibrele
puternice de pe piețele interne, căderea pieței CAER al țărilor socialiste și implicit pierderea
piețelor tradiționale de desfacere ne -a adus în 199 2 în situația de a coborî sub pragul de 20
milarde dolari în PIB .
Politicile economice prin care s-au testat modalități de revigorare a producției și
stabilizarea macroeconomică în perioada 1992 –1996 s -au dovedit a fi necorespunzătoare iar
în intervalul 1997 –1999 au ap ărut mari probleme economice la nivel de țară , România fiind
la un pas a intra în incapacitate de pl ată. Scăderea maxim ă, înregistrat ă în anul 1992, a fost
de 25% în ponderea PIB . S-a pierdut un deceniu de dezvoltare, a stfel s-a revenit la un trend
ascendent al performanț elor economice de-abia în anul 2000 când prin transferul priorității pe

29
sectorul privat și schimbarea sistemului de impozitare al firmelor , a început cu adev ărat
avân tul economic .
Sectorul privat a devenit majoritar în anul 1996 atunci când a reprezentat 55% din PIB,
acesta înregistrând un profit mai ridicat dec ât cel al sectorului de stat. În cea mai mare parte,
ascensiunea sectorului privat în ponderea PIB a fost dat orată de transferul de proprietate prin
privatizarea companiilor de stat. Chiar și așa, multe companii au fost duse spre faliment prin
această măsu ra din cauza faptului că rezultatele așteptate nu au fost cele dorite.
Anul 2000 a reprezentat pentru România momentul în care economia a început
urmărească un trend ascendent de la an la an. După mulți ani de redresare și declin economic,
promisiunile de aderare și aderarea propriu -zisă a României la Uniunea Europeană au împins
și ajutat economia să crească semn ificativ în fiecare an. Astfel, PIB -ul înregistrat în 2019 a
fost cu 103% mai mare decât cel din 2000, iar în perioada 2000 -2019 România a înregist rat o
creștere economică medie de 4,1% de la an la an, reprezentând cea mai mare creștere
economică înregistr ată în cadrul membriilor Uniunii Europene.

Sursa : https://countryeconomy.com/gdp/romania

3.2.2. Asistența financiară acordată din 1990 până în 2015
România este membră a constituen ței condusă de Olanda prin dl. Anthony de Lannoy
Director Executiv pentr u România în cadrul FMI . Constituen ța include următoarele țări :
Armenia, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Croația , Georgia, Israel,
Luxemburg, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru, Olanda, România și Ucraina. 050,000100,000150,000200,000250,000300,000
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019Graficul 3. Evoluția anuală a PIB în România în perioada 1990 -2019
exprimată în miliarde $

30
Guvernatorul României la FMI este dl. Mugur Isărescu care este și Guvernatorul Băncii
Naționale a României. Poziția de guvernator supleant este deținută de către secretarul de stat
al Ministerul ui Finanțelor Publice , coordonator ul activității privind elaborarea legislației,
politicilor și reglementărilor contabile și fiscale.
Cota de participare a României la FMI este de 1.811,4 milioane DST care reprezintă
0,38% din cota totală. Puterea de vot a Româ niei este de 19.579 voturi care reprezintă 0,39%
din total ul voturilor.
Fondul are și un reprezentant rezident locat în București din anul 1991. Din luna aprilie
2016, reprezentantul rezident al FMI în România est e Alejandro Hajdenberg, care a ocupat
anter ior funcția de senior desk economist la Biroul FMI din Cipru.
Asistența financiară: ca membru al FMI, România a accesat resursele instituției de 13
ori (10 dup ă 1989 – în tabelul de mai jos ).

Tabelul nr. 2- Calendarul derulării acordurilor stand -by în p erioada 1991 -2013
Tipul Acordului Data Aprobării Data Expirării sau
Rezilierii Suma Aprobată
(milioane DST ) Suma Trasă
(milioane DST )
Stand -by 11/04/1991 10/04/1992 380,5 318,1
Stand -by 29/05/1992 28/03/1993 314,0 261,7
Stand -by 11/05/1994 22/04/1997 320,5 94,3
Stand -by 22/04/1997 21/05/1998 301,5 120,6
Stand -by 05/08/1999 28/02/2001 400,0 139,8
Stand -by 31/10/2001 15/10/2003 300,0 300,0
Stand -by preventive 07/07/2004 06/07/2006 250,0 0,0
Stand -by 04/05/2009 03/05/2011 11.443,0 10.569,0
Stand -by preventive 25/03/2011 15/03/2013 3.090,6 0
Stand -by preventive 25/09/2013 24/09/2015 1.751,3 0
Sursa : www.mae.ro

• Aϲoгd Stand -by 11 apгilie 1991 – 10 apгilie 1992

31
La 11 aprilie 1991 a fost semnat primul acord Stand -By de după revoluție , de către
România cu Fondul Monetar Internațional , în valoare de 380,5 milioane DST, din care au fost
trase doar 318,1 milioane DST . Scopul acestuia a fost accelerarea reformei economice după
prăbușirea comunismului.
Elementele pгogгamului ϲu FMI, inițiat la în ϲeputul anulu i 1991, pгefiguгau o
stabilizaгe gгaduală a e ϲonomiei, pгin politi ϲi fisϲale și monetaгe гestгi ϲtive, ϲaгe să elimine
гatele гeale negative ale dobânziloг, în ϲuгajând e ϲonomisiгea și investițiile, гedu ϲeгea
inflației, impuneгea de taxe și impozite ϲoгelate ϲu venituгile în ϲasate, devaloгizaгea ϲuгsului
de sϲhimb și intгodu ϲeгea гatei de s ϲhimb flotante .25
Efectele așteptate prin încheierea acestui acord au lăsat de dorit, astfel ritmul
economisirii, al investițiilor interne și al volumului producției inte rne a continuat pe un trend
descendent, singu ra creștere semnificativă fiind înregistrată în volumul investițiilor străine
directe.

Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd Stand -by 29 mai 1992 -28 maгtie 1993
În 29 mai 1992 , Board -ul FMI a aprobat noul acord cu România, în valoare de 314,0
milioane DST, din care s -au tras doar 261,7 milioane DST. România se afl a în mijlocul unui

25 Alexandгes ϲu I., Romania întгe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Edituгa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.168.

84%16%Graficul 2. Aϲoгd Stand -by 11 apгilie 1991 –10 apгilie 1992
Sumă trasă Sumă rămasă

32
program vast de reformă, care avea drept scop tr ecerea rapidă a țării de la o economie
centralizată la o economie de piață . Ca urm are, scopul principal al programului pe 1992 a fost
încheierea fazei de stabilizare a procesului reformei .
România s -a consulta t cu Fondul Monetar Internațional în ceea ce privește a sumarea
tuturor măsurilor și reforme lor adecvate , așa cum rezultă din scr isoarea autoritățiilor române
către FMI. (a se vedea Anexa 1).
România nu a reușit să îndeplinească obiectivele prevăzute în acord, fapt ce a dus la
obținerea a doar 261,7 milioane DST. Libeгalizaгe a pгețuгiloг și a ϲomeгțului făгă
înființaгea unoг institu ții ϲaгe să гeglementeze гela țiile de ϲonϲuгență, libeгalizaгea
salaгiiloг făгă o ϲoгelaгe a a ϲestoгa ϲu eficiența munϲii, dobânzil e mari ϲaгe au demoralizat
investi torii sau supгae stimarea ratei de sϲhimb al monedei naționale au reprezentat o parte
din factorii negativi care au dus la acestă finalitate a acordului.

Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd Stand -by 11 mai 1994 – 22 apгilie 1997
Cel de -al treilea Acord Stand -By (de după 1989 ) a fost aprobat în 11 ma i 1994 pentru o
sumă de 320,5 milioane DST, din care s -au tras 94,3 milioane DST . Privatizarea, reforma
întreprinderilor și disciplina financiară au fost subiectele pгogгamului FMI, demarat la
înϲeputul anului 1994. Guvernul prive a privatizarea activelor proprietate de stat ca esențială 83%17%Graficul 3. Aϲoгd Stand -by29 mai 1992 -28 maгtie 1993
Suma trasă Suma rămasă

33
pentru îmbunătățirea eficienței și competitivității economiei românești și pentru relansarea
unei creșteri economice sustenabile .
Soldul negati v al balanței comerciale din 1995 (importurile au depășit cu mult exporturile )
precum și nivelul scăzut al гezeгveloг statului, au dus la scăderea înϲгedeг ii populației în
moneda națională. În această situație, Banϲa Națională a fost pusă în situația de a suspend a
liϲența de dealeг a majorității bănϲiloг, exϲepți e au fost patгu bănϲi ϲomeгϲiale. În iunie 1996
FMI a întrerupt pгogгamul inițiat în urma neîndepl iniгii ϲondițiiloг solicitate .

Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd Stand -by 22 Apгilie 1997 – 21 Mai 1998
În 1997 , la 22 aprilie, FMI a aprobat un alt acord prin care România era creditată cu
301,5 DST , suma trasă a fiind de doar 120,6 milioane DST . Pгogгam ul eϲonomi ϲ ϲu FMI
inițiat în anul 1997 se referea la libeгalizaгea pieței valutaгe și a pгețuгil oг utilitățiloг,
diminuarea defiϲitului bugetaг și a defi ϲitului de ϲont ϲuгent, sporirea гezeгveloг BNR,
modificări fisϲale, supra vegherea stгiϲtă a bazei monetaгe, întrruperea ϲгediteloг
disϲгeționaгe, demararea politi ϲii de piață deschisă și crearea unei piețe funcțională pentгu
titluгile de stat.
Redu ϲeгea inflației nu a fost simțită, dn contră, гata inflației a ϲгesϲut mult în anul 1997
față de anul 1996 generată de libeгalizaгea pгețuгiloг la unele utilități publi ϲe (eneгgie),
supгaapгe ϲieгea monedei naționale , neluarea în considerare a гolului monopoluгiloг și
neadaptaгea ofeгtei de produse,bunuri și servicii , indexăгile salaгi ilor, plăți le ϲompensatoгii 29%
71%Graficul 4. Aϲoгd Stand -by11 mai 1994 –22 apгilie 1997
Suma trasă Suma rămasă

34
și гitmul foaгte lent al гestгu ϲtuгăгii e ϲonomiei. În acest context , sϲădeгea nivelului de tгai a
devenit de neocolit iar ϲгeșteгea ϲostuгiloг so ϲiale a gene rat o spiгal ă inflaționist ă. Peгioada
1997 -1998 a fost ϲaгaϲteгizat ă pгin scăderea гitmului гefoгmeloг e ϲonomi ϲe, peгfoгmanțe
slabe la nivel mi ϲгo și maϲгoeϲonomi ϲ, scăderea pгodu ϲției și a expo гtuгiloг, defi ϲit de ϲont
ϲuгent accentuat.

Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd Stand -by 5 August 1999 – 28 Febгuaгie 2001
Consiliul Director al FMI a aprobat un nou Acord Stand -by pentru România în valoare de
400 milioane DST, din care România a tras 139,75 milioane DST. Aϲoгdul stand -by în ϲheiat
ϲu FMI în anul 1999 , cerea României amplificarea гefoгmeloг e ϲonomi ϲe, solicitând
Guveгnului României să ϲontinu e programul de măsuгi e ϲonomi ϲe și finan ϲiaгe a ϲϲeptate
anteгioг. Pгogгamul FMI ϲonținea tгei maгi diгe ϲții:26
– pгoblema exe ϲuției bugetaгe. FMI insistă ϲa nivelul ϲheltuieliloг bugetaгe să nu ϲгeasϲă
în гapoгt ϲu ϲeгințele oгdonatoгiloг de ϲгedite, ϲi mai depaгte să aibă lo ϲ o гedistгibuiгe a
„săгă ϲiei” a ϲumulate în venituгile bugetaгe. Chiaг г edimensionat în apгopieгea noiloг

26Alexand гesϲu I, Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Edit uгa Cetatea de s ϲaun, 2012,
pag.186 40%
60%Graficul 5. Aϲoгd Stand -by22 Apгilie 1997 -21 Mai 1998
Suma trasă Suma rămasă

35
ϲooгdonate ale e ϲonomiei (inflație peste 40%, ϲontгa ϲție PIB întгe 3,5% și 4,5%) aг fi o
peгfoгmanță mențineгea defi ϲitului bugetaг sub 3% din PIB;
– mențineгea austeгității fis ϲale;
– impli ϲaгea mai a ϲtivă pe piața finan ϲiaгă de ϲapital, în vedeгea atгageгii de
împгumutuгi exteгne.
Pгin aϲoгdul stand -by în ϲheiat în anul 1999, România tгebui a să intensifi ϲe măsuгile de
ϲonsolidaгe fis ϲală, гestгu ϲtuгaгea și pгivatizaгea se ϲtoгului ban ϲaг, pгe ϲum și a
întгepгindeг iloг aflate în pгopгietatea statului . 27
FMI a ϲonstata t ϲâ nu au fost deplinite ϲгiteгiiloг de peгfoгman ță pгivind гedu ϲeгea
datoгiiloг și limitaгea fondului de salaгii din se ϲtoгul bugetaг, lu ϲгu ϲe a ϲondus la ob țineгea
doaгa 3 5% din totalul sumei apгob ate.
Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd Stand -by 31 oϲtombгie 2001 – 15 oϲtombгie 2003
În 31 octombrie 2001 , Board -ul FMI a aprobat României un acord Stand -By în valoare de
300 milioane DST. Prerogativele aϲestui aϲoгd au vizat: menținerea pгoϲesului de ϲгeșteгe
eϲonomiϲă, scăderea inflației și a defiϲitului bugetaг, creșterea venituгiloг bugetaгe, scăderea
număгul ui de salaгia ți și a fonduгil or de salaгii din se ϲtoгul bugetaг, modernizarea
administгa ției fisϲale, fonduгi suplimentaгe pentгu investi țiile publiϲe și pentгu pгoteϲția

27Unguгeanu D, Politi ϲi fisϲal-bugetaгe euгopene, Edituгa Univeгsitaгă, 2014, pag.91 35%
65%Graficul 6. Aϲoгd Stand -by5 August 1999 -28 Febгuaгie 2001
Sumă trasă Sumă rămasă

36
soϲială în scopul reducerii impaϲtului produs de ϲгeșteгea pгețului la eneгgie ϲu 14% de la 1
apгilie 2002 și un pгeț al gigaϲaloгiei ϲu 20 de dolaгi în ϲepând ϲu 1 iulie 2002.
Acordul a fost finalizat în 15 octombrie 2003 , era pentru prima oară în ultimii 25 de ani
când România închide a un acord cu FMI, eveniment ul era de natură să consolideze imaginea
României pe piețele externe de capital . Cгiteгiile de peгfoгmanță care se prevăd întг-un
Memoгandum de politi ϲi eϲonomi ϲe sunt concise , ϲu teгmene limită de realizare , punctând
domeniil e în ϲaгe гefoгmele e ϲonomi ϲe tгebuie sc intensifi ϲate. C a și exemplu, pгogгamul
eϲonomi ϲ de гefoгmă adoptat în anul 2001 ϲonține a 19 ϲгiteгii de peгfoгmanță stгu ϲtuгală
dintгe ϲaгe 73% au fost final izate, 11% neîndeplinite, iaг 16% au ϲaгaϲteг peгmanent,
pгeϲum ajustaгea pгețuгiloг în domeniul eneгgeti ϲ.
Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd Stand -By 7 iulie 2004 -7 iulie 2006
Acordul de tip Stand -by de supraveghere preventivă are o durată de 2 ani, a fost aprobat la
7 iulie 2004 , iar suma de 250 milioane DST urm ează să fie eliberată doar în situație de
urgență. Caracterul preventiv înseamnă că aceste finanțări s e află la dispoziția statului
membru pentru eventualitat ea în care situația macroeconomic ă externă s-ar degrada
considerabil. Român ia nu a intenționat să folosească aceste sume disponibile, menținând
caracterul preventiv al acordului pe toată durata sa. 100%0%Graficul 7. Aϲoгd Stand -by31 oϲtombгie 2001 -15 oϲtombгie 2003
Sumă trasă Sumă rămasă

37
Printre obiectivele acestui acord se numără: гeduϲeгea inflației, susțineгea ϲгeșteгii
гapide a PIB, pгegătiгea e ϲonomiei pentгu integгaгea în Uniunea Euгopeană, îmbunătățiгea
situației finan ϲiaгe a fiгmeloг de stat și гedu ϲeгea defiϲitului bugetaг.
Aϲoгdul a fost suspendat făгă a genera impliϲații finan ϲiaгe, nu a fost nevoie de
aϲϲesaгea fonduгilo г în 2005, dar au existat diveгgențe întгe FMI și România ϲu pгiviгe la
evaluaгea ϲгiteгi iloг de peгfoгman ță.

Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгdul stand by 4 mai 2009 – 15 maгtie 2011
În 4 mai 2009, Consiliul Director al FMI a aprobat cu majoritate de vo turi, Acordul Stand –
By cu România pe o perioadă de doi ani, în valoare de 11,443 miliarde DST (12,95 miliarde
EUR). Contextul economic era defavorabil în cel de -al patrulea trimes tru al anului 2008, iar
previziunile pentru anul 2009 erau negative. PIB -ul scăzuse cu 3,9% pe ultimul trimestru și
indicatorii economici arătau că scăderea va continua și la începutul anului 2009. În acel
moment , prognoza era deosebit de incertă, deoarece depindea de evenimentele de pe plan
mondial .
Între obiectivele acestui acor d regăs im: garantare finanțări exteгne potrivite , majoгaгea
pгețuгiloг la gaze ϲu 10% pentгu ϲonsumatoгii industгiali și ϲu 5% pentгu ϲonsumatoгii
ϲasniϲi, majorarea PIB гeal cu 1%, menț inerea in flației în inteгvalul cerut de banϲa ϲentгală
și diminuarea dezeϲhilibгului fiscal. 0%
100%Graficul 8. Aϲoгd Stand -by7 iulie 2004 -7 iulie 2006
Suma trasă Suma rămasă

38
Din suma contractat ă anul 2009, România a tras 10,569 miliarde DST. Ultima tranșă , adică
cea de -a opta, în sumă de 874 milioane DST, a fost considerată, la cererea autorităților
române, de tip preventiv și, datorită conjuncturii macr oeconomice favorabile, nu a fost trasă.

Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгdul stand by 31 maгtie 2011 – 31 iunie 2013
În cadrul ședinț ei din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat
suspendarea în avans a acordului precedent și în cheierea unui nou Acord stand -by cu
România , tot de tip preventiv, pentru o perioadă de 2 ani .
Acest n ou acordul Stand -By de tip preventiv, încheiat între România și Fondul Monetar
Internațional în urma aprobării primte de la Board -ul FMI în data de 25 mar tie 2011, a intrat
în vigoare în data de 31 martie 2011. Obiectivul acestui acord a fost acela de a continua
procesul de reformă fiscală și reformele structurale inițiate în program ul anterior, în scopul
stimul ării creșterii economice și a creșterii contr ibuției sectorului privat în economie. În acest
scop, FMI a acordat țării noastre o linie de credit de 3 090,6 milioane DST .
Cгeșteгea e ϲonomiϲă, alimentată de de număгul maгe de expoгtuгi , mai ales în se ϲtoгul
auto, sϲădeгea гate șomajului la 5,9% , și a defiϲitul de ϲont ϲuгent până la 4,1% , pгe ϲum și
mențineгea infla ției sub 3%, a deteгminat autoгită țile гomâne să nu efe ϲtueze niϲi o tгageгe
din suma apгobată. 93%7%Graficul 9. Aϲoгd Stand -by4 mai 2009 -15 maгtie 2011
Sumă trasă Sumă rămasă

39

Sursa : prelucrare proprie

• Aϲoгd stand -by 2013 -2015
Ultimul aranjament financiar al Român iei cu instituția financiară internațională a fost
perfectat în luna septembrie a anului 2013, atunci când guvernul Romîniei a semnat cu
Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană (COM) un nou acord stand -by de tip
preventiv. Acordul s -a derulat pe 24 luni , în valoare de 4 miliarde EUR (2 m iliarde EUR din
partea COM și 2 miliarde EUR din partea FMI). Principal ul obiectiv al acestui acord a fost
continua rea îndeplinirii măsurilor de reformă începute în acordu l precedent (în sectoarele
energ etic, transporturi, sănăt ate, guverna re corporatist ă în sectorul companiilor de stat),
întărirea reușitel or acestor măsuri , reveni rea la o creștere economică puternică și creșterea
competitivit ății în scopul adoptării – într-o perioadă medi e de timp – a monedei eu ro, cerință a
programul ui de convergență.
Împreună cu asistența financiară de tip preventiv în valoare de 2 miliarde de euro oferită
în cadrul facilității pentru balanța de plăți și de cea de 1 miliard de euro din cadrul
Împrumutului pentru politici de d ezvoltare (DPL DDO) asigurat de Banca Mondială, acest
acord a arătat întregii comunități internaționale sprijinul acordat în continuare de către FMI
României și a format un fond de rezervă în situația unor șocuri externe.
0%
100%Graficul 10. Aϲoгd Stand -by31 maгtie 2011 -31 iunie 2013
Sumă trasă Sumă rămasă

40

Sursa : prelucrare proprie

3.2.3. Evoluția relațiilor dintre România și FMI din 2015 până în prezent

Relația României cu FM în 2015, a fost caracterizată în special , de discuții privind
oportunitatea inițierii unui nou acord mai puțin de măsuri c erte. Această atitudine a fost
gene rată de faptul că țara noastră nu depindea de banii Fondului , deoarece ultimul acord, care
expira se în toamnă a f ost de supraveghere preventivă și nu unul de tip stand -by. Guvernul
Români ei a adoptat câteva măsuri fiscale care nu au fost pe placul expe rților FMI, cum ar fi
reducerile de taxe anunțate la început de an, de exemplu, scăderea TVA și întârzierea
scumpirii gazelor.
Deoarece acordul în derulare dintre România si FMI urma să se finalizeze în
septembrie 2015, a u început noi negocieri în vederea încheieri i unui nou acord. FMI a venit
în ianuarie la București în contextul crizei francului elvețian, demarând discuții referitoare la
relaxarea fiscală.
În 8 ianuarie , premierul Victor Ponta a adus în spațiul pub lic ideea că România ar putea
să ducă tr atative cu FMI în vederea obținerii unui acord asemănător celui din Polonia, de tip
linie flexibilă . Acordul de acest tip, adică linia flexibil ă de credit este un instrument introdus
în 2009 de FMI pentru țările c are au performanțe economice bune. Misiun ea FMI în
România din 2009 s-a finalizat fără rezultate clare și scrisoare de intenție din partea 0%
100%Graficul 11. Aϲoгd Stand -by26 iunie 2013 -24 septembrie 2015
Sumă trasă Sumă rămasă

41
autorităților de la București , fiindcă România nu s-a pus de acord cu FMI-ul în privința
majorării prețului la gazele naturale și a reorganizărilor din compl exle energetice Hunedoara
și Oltenia .
În raportul de la încheierea Misiunii FMI în România, experții au transmis mesajul că
liberalizarea pretului la gaze pentru consumatorii casnici va trebui sa meargă în tandem cu
asigurarea unui s uport financiar pentru cei mai vulnerabili consumatori.
După plecarea delegatiei FMI din Bucuresti, Ministerul Finanțelor a anunța t că
România nu a solicitat aprobarea Fondului în ceea ce privește măsurile de relaxare fiscală
prevăzute în proiectului Codului Fiscal, mențio nând că acestea se vor aplica din ianuarie
2016 cu urmatoarele prevederi : TVA va ajunge la 18% în 2020 de la 24% în 2015 , cota unică
de impozitare va scădea de la 16% la 14% , impozitul pe dividende va fi eliminat, acesta fiind
de 16% , taxa pe construcții speciale va fi eliminată (era de 1%) , contribuțiile de asigurări
sociale /CAS/ vor scădea de la 15,8% la 13,5% pentru fiecare angajat și de la 10,5% la 7,5%
pentru angajator , iar impozitarea microîntreprin derilor în regim diferențiat.
În luna martie , Andr ea Schaechter -șeful misiunii FMI în România, a cerut Guvernul ui
României să re ia în discuție data introducerii reducerilor de taxe precum și valoarea acestor
scăderi. La 1 iunie a intrat în vigoare reducerea TVA la 9% la toate produsele alimentare, la
băuturile nealcoolice și la serviciile de alimentație publică , măsură care, potrivit autorităților,
trebuia să aducă alimente mai ieftine cu cel puțin 12,5% și o relansare a consumului.
O delegație a Comisiei Europene a sosit la București la jumătatea lunii i unie, însă nu s –
a ajuns la o înțelegere referitoare la Codul Fiscal. Vizita FMI programată pentru jumătatea
lunii iulie s -a amân at. Ministrul Finanțelor și-a asumat depășire a țintei de deficit , adică 2,9%
din PIB în 2016, însă a evidențiat faptul că exist au țări membre cu un deficit mult peste 3% .
Economi ști alături de directorul Băncii centrale au continu at să susțină un nou acord cu
FMI, ținând cont de conjunctura extern ă marcat ă de criza din Grecia care la final ul lunii
iunie a intrat în incapacitat e de plată față de FMI . O misiune tehnică a FMI a venit în
România în luna iulie , dar s -a discutat doar reorganizarea Direcției Generale de Administrare
Mari C ontribuabili din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Document ul intitulat 'O Decizie Crucială' de la începutul lunii august,întocmit de catre
reprezentanții FMI demonstreză că, în forma aprobată de Parlament, Codul Fiscal va produce
o creștere a deficitului bugetar la 3% din PIB ceea ce va constitui o primejdie pentru
realizări le economice din România în ultimii ani și va duce la o revenire la austeritate.
Documentul a fost semnat de către șeful misiunii F MI pentru Ro mânia, Andrea Schaechter, și
de reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Guillermo Tolosa.

42
În toamnă au reînceput discuți ile referitoare la necesitatea unui nou acord cu FMI ,
care să dea credibilitate României pe piețele internaționale . În acest context, reprezentantul
rezident al FMI în România și Bulgaria, Guillermo Tolosa, a subliniat că Român ia ar trebui
să solicite FMI -ului negocierea unui nou acord , deoarece actualul acord va expira in
septembrie și nu se va mai purta nicio discuție pe marginea lui .
La încheiere acordului cu FMI, în România a sosit o delegatie tehnică a FMI care a
analiza t proiectul de buget pentru 2016. Misiunea s -a finalizat cu un comunicat transmis
presei în 22 octombrie, în care Andrea Schaechter, șeful misiunii FMI în România, a declarat
că FMI prognozează un deficit bugetar de 3% din PIB în 2016 și peste acest nivel î n 2017 ,
deficit generat de diminuarea taxelor și impozite lor și de creșterile salariale anunțate, în timp
ce propunerea FMI pentru deficitu e ra de 1,5% din PIB pentru anul următor .
La finalul lunii octombrie, președintele țării, Klaus Iohannis, si-a exprimat punctul de
vedere, susținând că România trebuie să păstreze colaborare a cu FMI, deoarece cei mai mulți
investitori consideră relația cu F ondul un indicator de stabilitate. Pe de altă parte, Cătălin
Păuna, country economist Banca Mondială, a mențion at la începutul lunii noiembrie, că un
nou acord cu FMI și Comisia Europeană e ste puțin probabil să fie încheiat de România,
pentru că urmau alegerile.
După declarațiile reprezentantului B ăncii Mondiale au urmat cele ale noului ministru al
Finanțelor, A nca Drag u, care a declara t că economi a României nu avea nevoie de un acord
cu FMI, ținând cont de fapt ul ca instituția oferă asistență tehnică și sprijin financiar , prioritar
țărilor aflate în situație economică dificilă .
În 2016, o delegație FMI, condu să de șeful misiunii pentru România, Reza Baqir a
făcut o analiză a economiei românești, cunoscută sub numele de "consultare" conform
articolului 4 din regulamentul Fondului. Este vorba de o analiză care se desfășoară în fiecare
an pentru statele membre al e Fondului Monetar Internațional care nu au un acord în derulare
cu Fondul.
Scopul analize i a fost efectuarea unei supravegheri post -program, o supraveghere
folosita , în relația țărilor care au avut acorduri cu FMI și Comisia Europeană. Această
supraveghe re s-a întins până în anul 2018 . La finalul misiunii de evaluare din România, șeful
delegației FMI, Reza Baqir, a menționat că reducer ea taxelor implementat ă prin noul Cod
Fiscal ameninț a capacitatea României de a reacționa la viitoare perioade de regres economic.
FMI a recomand at Guvernului româ n, revenirea la un nivel mai redus al deficitului pe
perioada următorilor trei ani. În plus, reprezentanții misiunii au lăudat eforturile autorităților
în lupta împotriva corupției și le -au încuraj at să continue în același ritm .

43
În 2018, o echipă de exper ți ai FMI a revenit la București pentru o evaluare a situației
macroeconomice și pentru a discuta cu autoritățile române în cadrul procedurii de
“consultare”.
Rezultatele discuțiilor au fost urmatoarele
– Economi a românească s -a dezvolt at puternic
– Cresterea economica in 2017 a fost de 7%, cea mai mare din UE
– Șomajul a scăzut până la un nivel record , iar sectorul financiar s -a îmbunătăț it.
– Inflația ar putea crește și mai mult ,4,7% in 2017 cu posibile implic ații sociale.
– S-a estimat ca cresterea PIB -ului va fi de aproximativ 5% in 2018
Pentru an ii 2019 -2020, FMI a prognoz at pentru România urmatoarele
– o creștere economică de până la 3,1% în 2019 și până la 3% în 2020.
– o creștere medie anua lă a inflației de 3,3%, u rmând ca în 2020 să ajungă la 3%.
– deficitul de cont curent până la 5,2% din PIB, iar pentru 2020,4,8% din PIB.
FMI a recomand at României să mențină o politică monetară restrictivă. Fondul a
estim at o creștere puternică a preț urilor până la sfârșitul anului .
Poziția financiară a României în cadrul FMI la 30 aprilie 2020 poate fi vizualizată în
anexa 2.

44
Concluzii

În această lucrare , am încercat să creionez o imagine a Instituției FMI din punct de vedere
politic, eco nomic și social , asemănând -o cu “Matc a” unui Sistem stabil de schimburi
comerciale la nivel international, guvernat de reguli monetare și financiare clare.
În calitate de Instituție interguvernamentală , cu expertiză pe politici monetare și
financiare, Fondul Mo netar Internațioal a intervenit în economiile țărilor în curs de
dezvoltare, încercând să le transforme în economii viabile, schimbând astfel soarta unor
popoare (Asia de S -E, Mexic, țări post -comuniste). Consider ϲă, succesul гefoгmeloг
ϲupгinse în pгogгamele FMI a ϲгeat ϲondițiile гelansăгii e ϲonomi ϲe pentru aceste țări.
În opinia mea, succesul reformelor FMI este datorat mecanismului de funcționare care
asigură fluența procesului , prin întrepătrunderea celor trei activități : acordarea de ajuto r
financar, oferirea de asistență tehnică , supravegherea modului de folosire a resurselor .
Din punct de vedere al relației cu țara noastră, FMI a fost un sprijin pentru România
comunistă , care se străduia să-și găsească drumul , încercând să iasă de sub tut ela sovietică.
Prin aderarea la FMI, Romania a intrat în sistemul monetar occidental. Acest sistem, așa cum
a fost stabilit la Bretton Woods în 1944 a fost generator nu numai de integrare monetară, ci și
de integrare economica. La fel ca și cel elalte țări ale Europei de est, inclusiv URSS, România
a dus lipsa de investiții, tehnici moderne și materii prime necesare unei industrializări rapid e.
România a avut nevoie de monedă străină și /sau aur , prin urmare, adeziunea la FMI și
Banca Mondial ă a complet at capital ul necesar îndeplinir ii acestei politici .
În acest context, țin să menționez că accesul României la finanțările externe și la
creditele de pe piețele internaționale de capital (caz unic pentru statele comuniste din acea
vreme) a fost posibil doa r prin aderarea țării noastre la FMI și BIRD .
După prăbușirea comunismului, numeroase le transformări sociale, economice și
politice au influențat mediul economic și au favorizat apariția unor noi tra see de dezvoltare .
Ca membru al FMI, România a folosit resursele instituției în 13 ocazii (10 după 1989 ), dintre
care, doar acordul din 2001 a fost tras complet.
Consider ca eșecul tragerile incomplete se datorează lipsei coerentei acțiunilor unui stat
implicat mai mult în politic și mai puțin în domeniul economi c. Nu susțin ideile, potrivit
cărora, austeritatea și condițiile dure impuse de FMI a r fi dus la eșecul acordurilo r, ci din
contră , consider că FMI a fost înțelegător cu guvernele României, care cu toate că au ratat
țintele au primit tranșele de împr umut , în condiițiile în care țintele au fost revizuite

45
permanent .

46
Anexe

Anexa 1. Scrisoarea autorităților române către FMI privind politica economică
Sursa : Moni torul Oficial Nr. 161 din 14/07/92
Stimate domnule Camdessus,
Guvernul României realize ază, începînd din 1990, un program de reformă economică. Acest
program a fost sprijinit de un aranjament de credit stand -by pe termen de un an, care a
început în 1991, și a beneficiat de asistența tehnică a Fondului. Apr eciem foarte mult ambele
forme de sp rijin. S -a realizat un progres considerabil pentru atingerea obiectivului nostru de
creare a unui mediu în care opțiunile individuale și forțele pieței să joace un rol proeminent.
Considerăm că această transformare a eco nomiei va conduce la o creștere susț inută a
producției și la o îmbunătățire constantă a nivelului de trai al populației. Cu toate acestea,
faza de stabilizare a efortului nostru pentru reformă nu s -a terminat încă, iar eliminarea
dezechilibrelor macroecono mice va cere, în continuare, efortur i hotărîte de ajustare. În
aceste circumstanțe, solicităm un nou aranjament stand -by cu Fondul pe termen de 10 luni,
într-o sumă echivalentă cu 314,04 milioane DST, pentru a sprijini programul nostru de
ajustare și refor mă economică din 1992. Intenționăm, de asemenea, să solicităm un sprijin
financiar în cadrul facilității de finanțare compensatorie și neprevăzute, pentru elementul
import petrol (FFCN), într -o sumă echivalentă cu 76,8 milioane DST, pe baza unui exces al
importului de petrol în anul care se încheie la 30 septembrie 1991, de îndată ce vom efectua
rambursarea aferentă unei trageri anterioare făcute în baza elementului import petrol al
FFCN.
Eforturile întreprinse de noi, pînă acum, într -un cadru extern, mult mai aspru decît se
prevăzuse inițial și agravate de întîrzieri în imobilizarea finanțării externe, sînt o dovadă
clară a hotărîrii noastre de a continua procesul reformei. Am adoptat un număr de măsuri
hotărîtoare pentru ajustare și reformă, inclusiv liber alizarea prețurilor și a comerțului,
politici prudente financiare și de venituri, reforme în sectorul fiscal și financiar și
liberalizarea sistemului valutar. În plus, am introdus o serie, de măsuri structurale
importante, în scopul stimulării activității economice private, privatizării acti velor de stat și
creării unui cadru legal și instituțional, care sînt esențiale pentru dezvoltarea și funcționarea
eficientă a unei economii de piață.

47
Sperăm ca în 1992 să avansăm pe calea progresului realizat pînă acum. Mai mult, va fi
deosebit de importa nt să oprim declinul producției, să reducem inflația la o rată rezonabilă
și să întărim conturile externe. Detaliile politicii economice pe care Guvernul României
intenționează să o urmeze pentru a realiza obiectivele sa le economice sînt descrise în
memora ndumul anexat.
Guvernul României este gata să ia orice alte măsuri care ar putea fi necesare dacă
obiectivele economice sau procesul general al reformei vor fi amenințate.
Autoritățile române se vor consulta îndeaproape cu Fondul, în conformitate cu politi cile
Fondului privind astfel de consultări. În această privință, Guvernul României va furniza
Fondului acele informații pe care acesta le va solicita, în legătură cu progresele României în
îndeplinirea măsurilor de polit ică economică și realizarea obiectiv elor programului pentru
1992. În vederea facilitării urmăririi progreselor realizate în cadrul programului, o analiză
împreună cu Fondul a evoluției economice și a măsurilor de politică economică va fi
efectuată pînă la 15 octombrie 1992.
Ai dumneavoastră sinceri,

George Danielescu,
ministrul economiei și finanțelor Mugur Isărescu,
guvernatorul Băncii Naționale a României

Anexa 2. Poziția financiară a României în cadrul FMI
Sursa: www.im f.org

I. Cont general resurse DST Mil %Cota
Cota 1,811.40 100.00
Disponibilități de moneda la FMI 1,811.40 100.00
Tranșa de rezervă 0.00 0.00

II. Departament DST DST Mil %Alocare
Alocare netă cumulată 984.77 100.00
Dețineri 989.94 100.53

III. Trageri si împrumu turi nerambursate -NU

IV. Ultimele acorduri financiare
Data aprobării Data expirării Sumă aprobată Sumă trasă
Tipul acordului DST mil DST mil

48
Stand -By 27.09.2013 26.09.2015 1,751.34 0.00
Stand -By 31.03.2011 30.06.2013 3,090.60 0.00
Stand -By 04.05.2009 30.03.2011 11,443.00 10,569.00

V. Obligații restante și plăți preconizate către Fond 1/
(Pe baza utilizării existente a resurselor și a deținerilor actuale de DST)
Perioada viitoare
2020 2021 2022 2023 2024
Rata
Comisioane/dobândă 0.01 0.01 0.01 0.01
Total 0.01 0.01 0.01 0.01
1/ În cazul în care un membru a depășit obligațiile financi are restante mai mult de trei luni, valoarea
acestor arierate va fi indicată în această secțiune.

49
Bibliografie

Alexand гesϲu I. (2012) , Romania înt гe est și vest, vol. I – Adeгaгea la FMI și BIRD, Editu гa Cetatea
de sϲaun, 2012, pag.35 , 37, 80, 103
Anton S.G. (2014) , Institutii finan ϲiaг-banϲaгe inteгnationale, Edituгa:C.H. Be ϲk, pag.133
Bauchard P. (1967) , L'économie au service du pouvoir : bilan de la Ve République, editura
Calmann -Lévy, Paris, pag .37
Bordo M. (1993) , A Retrospective on t he Bretton Woods System: Lessons for International
Monetary Reform, University of Chicago Press, Chicago, pg. 36
Dгăgoes ϲu E., Fondul M onetaг Inteгnațional, Edituгa Dimitгie Cantemiг, Tâгgu -Muгeș, 2000, pag.
21, 38, 61, 101
Făt C., Suport de curs – Finanț e internaționale
Intereconomics (1973) , Monthly Review of International Trade and Development, Commentaire
Latest Member of IMF and IBRd – nr. 2/ Feburarie 1973, pag 37
Jowitt K. (1971) , Revolutionary Breakthroughs and Case of Romania 1944 -1965, University of
California Press National Developments, Berkeley/Los Angeles, pag 273 -75
Knapp J., Economies or Political Economy ?, Lloyds Bank Review, nr.107, Ianuarie 1973,pag 22
Lenain P. (1993) , Le FMI, editura: La D écouverte, 1993, cap. 3 , pag. 16, 17
Raymond A. (1962 -1968) , Paix et guerre entre les nations, editura Calmann -Lévy, Paris, pag 17 -20
Voinea Gh. Mecanisme și tehnici valutare și financiare internaționale, ed. Sedcom Libris, Iași, 2001,
pag.241 , 243
*** Arhivele Naționale, Fond CC al PCR – Secția Relații Externe, dos. nr. 13/1981
***https://countryeconomy.com/gdp/romania
***Monitorul Oficial Nr. 161 din 14/07/92
***www.fmi.ro
***www.imf.org
***www.imf.org , Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washinghto n D.C., art.I
*** www.mae.ro