COLEGIUL PARTICULAR VASILE GOLDI Ș ARAD CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENȚI MEDICALI GENERALIȘTI FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT . ZI PROIECT DE CERTIFICARE… [617247]

COLEGIUL PARTICULAR VASILE GOLDI Ș ARAD
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENȚI
MEDICALI GENERALIȘTI
FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT . ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU REUMATISM
ARTICULAR ACUT
COORDONATOR
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

COLEGIUL PARTICULAR V ASILE GOLDI Ș ARAD
CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENȚI
MEDICALI GENERALIȘTI
FORMĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT . ZI
PROIECT DE CERTIFICARE
COORDONATOR
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017

MOTTO:
,, Reumatismul poliarticular acut linge articulatiile dar musca inim a”

CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I -NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
1.1 Notiuni de anatomie si fiziologie.
1.2. Definitie.Etiologie.Clasificare.
1.3.Evaluarea unor semne,simptome,probleme ale pacientilor cu
reumatism articular acut
CAPITOLUL II -INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE
PACIENTILOR CU ,,REUMATISM ARTICULAR ACUT ”
2.1.Participarea asistentei medicale la interventii autonome si delegate.
2.2.Participarea asistentei medicale la acte de investigatii
2.3.Evalu area (evolutie,complicatii,prognostic).
2.4.Educatie pentru sanatate.
2.5.Masuri de protectia muncii in domeniul sanitar
CAPITOLUL I II–PLANURI DE INGRIJIRE ALE PACIENTILOR CU
REUMATISM ARTICULAR ACUT
3.1.Culegerea datelor.
3.2.Analiza si interpretarea datelor.
3.3.Planificarea ingrijirilor.
3.4. Aplicarea planului de ingrijire.
3.5. Externarea bolnavului.
CAPITOLUL III –CAZURI CLINICE
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT
Bolile reumatismale sunt vechi ca si omul afectand oase si articulatii. Aceste boli
constituie una din cauzele de suferinte fizice si pierderi economice pe motiv de boala prin
incapacitatea temporala de munca pe care o creaza. Ele implica problemele individului
familiei si comunitatii.
Imbolnavirile articulare din R.A.A. nu r eprezinta gravitatea in sine ci determinarea
cardiaca care se dezvolta in paralel de la primele manifestari clinice.
Sezonul rece este un factor favorizant al imbolnavirilor cu R.A.A. fiind predispuse
la infectii streptococice. S -a observat ca primavara si toamna, in general trecerile de la un
anotimp la altul predispun la frecvente infectii streptococice faringo -amigdaliene. Tot in
acest anotimp aglomerarea din colectivitati, scoli, cantine, transportul in comun usureaza
raspandirea infectiei streptococi ce care uneori imbraca un caracter epidemic.
De asemenea trebuie subliniat faptul ca tratamentele insuficiente cu penicilina
diminueaza zgomotele articulare dar nu si afectarea cardiaca. Dozele mici de penicilina
inabusesc partial infectia streptococica da r nu o distrug.
La nivelul amigdalelor mai raman microbi care precupeaza mai departe, binenteles
cantitati reduse de streptolizine, fata de care organismul nu produce anticorpi in proportie
corespunzatoare pentru a -i anihila.
Neglijarea tratamentului int ensiv al amigdalelor streptococice explica de ce astazi
mai intalnim un numar insemnat de cardiaci desi, manifestarile articulare nu mai sunt atat
de zgomotoase.
Este de subliniat tratarea cu seriozitate a amigdalitelor acute streptococice si a nu le
consi dera imbolnaviri ,,banale”. Aici se adevereste dictonul ca este mai usor sa previ decat
sa tratezi bolile cardiace fiindca R.A.A. este mai mult boala inimii decat a articulatiilor
care se vindeca fara urmari.
Inchei aici motivatia acestei lucrari si nu in ultimul rand motivatia deciziei mele de
a deveni asistenta medicala cu speranta ca pe tot parcursul activitatii mele medicale voi
putea aduce in sufletul pacientilor un strop de bucurie si multumire.

CAPITOLUL I -NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
1.1Notiuni de anatomie si fiziologie
Aparatul locomotor –asigura sustinerea si miscarea organismului uman. El are o
alcatuire complexa fiind format dintr -o serie de structuri: oase, articulatii, muschi, aparat
nervos si coordonare –strans corelate cu celel alte organe si sisteme si cu metabolismul
general al organismului.
Functionarea in bune conditii a componentelor aparatului locomotor de la nastere
pana la batranete este intretinuta prin miscare si prin prevenirea si combaterea pozitiilor
suprasolic itare.
Articulatiile –reprezinta jonctiunea a doua sau mai multe oase. Oasele alcatuiesc
scheletul, aceea parte a corpului care formeaza schela rigida a aparatului locomotor si de
sustinere, ele avand rol de a rezista fortelor ce rezulta din greutatea cor pului, tensiunii
musculare si ligamentare.
Articulatiile maresc elasticitatea aparatului de sustinere, fac posibila miscarea si
statiunea bipeda, reduc esential solicitarile carora le sunt supuse oasele prevenind astfel ,,
oboseala “ acestora. La rand ul lor muschii prin actiunea lor reduc substantial solicitarea
articulatiilor si a oaselor.
Structura:
Elementele anatomice constructive ale articulatiilor sunt reprezentate de tesut
conjunctiv. Tesutul de jonctiune si conjunctie sunt alcatuite din celule conjunctive:
fibrocite, fibre conjunctive ( colagene ) si substanta fundamentala care uneste toate
elementele si asigura unitatea si soliditatea tesutului. Substanta fundamentala are rol in
metabolismul cartilajului articular, este intens hidratate: 70 -80 % apa; nucleopolizaharide,
electroliti, lipide.
Tipuri de articulatii:
Dupa structura si functia lor precum si de necesitatile practicii medicale articulatiile
se impart in doua categorii:
1) sinoviale;
2)nesinoviale.

Sinoviale –se deosebesc funda mental de articulatiile nesinoviale prin faptul ca
intre cele doua oase care se leaga exista un spatiu numit cavitate articulara care contine o
pelicula fina de lichid care usureaza alunecarea numit lichid sinovial.
Componentele articulatiei sinoviale:
a)suprafete articulare;
b)capsula articulara;
c)membrana sinoviala;
d)lichidul sinovial;
e)cavitatea articulara;
f)ligamente articulare;
g)cartilajul articular.
a)Suprafet e articulare ale capetelor osoase vin in contact in cadrul unei
articulatii. Dupa forma lor fetele articulare pot fi: sferice ( capul humerusului), concave (
cavitatea glenoida a scalpului ), mosoras ( trohleea humerusului ) sunt acoperite de cartilaj
articular format din tesut cartilaginos hialin, fara nervi si vase de sange.
b)Capsula articulara are in structura sa tesut fibros si leaga intre ele capetele
osoase ca un mansou. Este captusita la interior de membrana sinoviala.
c)Membrana sinoviala se prinde pe os la periferia cartilajului articular fiind bogat
vascularizata si inervata. Este o membrana seroasa ca pleura si peritoneul.
Dupa structura stratului subintestinal Key descrie 3 tipuri de sinoviale: fibroasa,
areolara, adipoasa.

Jauteyrand -Bouleuger stabileste 2 tipuri fundamentale de sinoviale:
tipul tristratificat –intalnite in fundurile de sac articular unde solicitarile
mecanice sunt reduse;
tipul mono sau distratif icat din zone intens solicitate mecanic.
Cele trei straturi ale sinovialei:
intima = zona avasculara, cunoscuta si ca stratul de sinoviacite care sunt de doua
feluri A si B;
subintima = zona bogat vascularizata cu celule de tip fibros, areolar si adipos
dispusa pana in portiunile periostale subcapsulare ale oaselor ce compun articul atia;
subsinoviala = zona bogat vascularizata, saraca celular.
Membrana sinoviala reprezinta un tesut activ care realizeaza o functie globala de
absorbtie si filtrare, fiind in permanent ,,schimb “ pe de o parte cu lichidul sinovial iar pe
de alta parte c u circulatia veno -limfatica articulara.
d)Lichidul sinovial produs de membrana sinoviala, se gaseste in articulatiile
sinoviale si in tecile tendoanelor, el serveste lubrefierii articulatiilor si ca sursa nutritionala
pentru cartilaj.
Rolul lichidului sinovi al:
mentine un mediu lichid constant din punct de vedere fizico -chimic necesar
intretinerii functionarilor de baza ale cartilajului articular;
realizeaza nutritia cartilajului articular;
lubrefierea suprafetelor articulare si reducerea eroziunilor acestora .
Lichidului sinovial are o serie de proprietati care il fac capabil de a executa
functiile sale si mai ales pe cea de librifiant.
e)Cavitatea articulara este spatiul virtual cuprins intre capetele osoase care se
articuleaza si capsula articulara. In ea se gaseste o cantitate mica de lichid sinovial.
f)Ligamentele articulare sunt formatiuni fibroase care intaresc articulatia. Cand
intre suprafetele osoase ce se articuleaza exista nepotriviri apar diferite formatiuni fibro –
cartilaginoase, pentru a se realiza po trivirea fetelor articulare:
meniscurile articulare = separa incomplet cavitatea articulara ( articulatia
genunchiului );
discul articular = separa complet cavitatea articulara;
bureletul articular = un inel ce inconjoara cavitatea glenoida a scalpului car e este
mai mica decat humerusul, avand rol de a mari suprafata glenoida.

g)Cartilajul articular acopera suprafata oaselor si este format din tesut
conjunctiv. Contine celule numite condrocite, fibre de colagen si substanta fundamentala.
Grosimea variaza intre 1 -7mm. Cartilajul articular nu poseda vase de sange.
Principala sursa de hrana o reprezinta lichidul sinovial. Pentru a indeplini rolul sau nutritiv
acesta trebuie sa circule prin componentele cartilajului articular.
Suprafata cartilajului este rugo asa, prezentand depresiuni de 200 -400intre care se
interpun ondulatii de 20 -40. Este acoperit de lame care nu contin celule si sunt formate
din fibre foarte subtiri de colagen dispuse paralel cu suprafata. Substanta fundamentala este
foarte redusa. L amele nu sunt dispuse uniform.
Unele articulatii mai poseda si burse sinoviale periarticulare care au morfologia,
fiziologia si patologia cu sinoviala articulara permitand alunecarea planurilor intre care se
interpun.
1)Nesinoviale –oasele sunt unite prin t esut fibros sau cartilaginos astfel incat nu
intalnim la acestea nici cavitate articulara si nici lichid sinovial.
Dupa felul cum se leaga oasele intre ele se disting urmatoarele tipuri de articulatie:
A)fixe ( sinartroze ) –imobile, nu este posibila mi scarea, nu au cavitate articulara.
Se realizeaza prin diferite tipuri de elemente conjunctive ( tesut conjunctiv dens, tesut
cartilajinos si chiar tesut osos ).
Dupa tesutul care se interpune intre oasele care se articuleaza distingem:
a) sindesmoze = articulatii in care se interpune tesut fibros ( suturile de la oasele
cutiei craniene )
Dupa forma suprafetelor de contact distingem:
suturi scuamoase cand marginile celor doua oase sunt subtiate si se suprapun (
ex. sutura din scuama temporalului si parie tal );
suturi dintate cand marginile prezinta dinti de ferastrau ce se intrepatrund ( ex.
sutura dintre parietale si scuama frontalului sau scuama occipitalului).
b)sincondrozele = articulatii in care cele doua oase care se articuleaza, se in terpun
ca o lama de tesut cartilaginos ( ex. simfiza pubiana );
c)sinostoze = se formeaza prin osificarea la adult a sindesmozelor si
sincondrozelor ( ex. osificarea suturilor sau a pieselor ce alcatuiesc sternul )
B)semimobile ( amfiartroz e )–mobilitate redusa, la nivelul lor, intre oasele ce se
articuleaza se interpune o formatiune fibro -cartilaginoasa ( ex. articulatia vertebrala ).

C)mobile ( diartroze ) –mobilitate mare, capetele oaselor sunt acoperite de
cartilaj, dar acestea se im bina in asa fel incat permit miscari mai complexe, mai variate si
mai ample.
Miscarea este esentiala pentru nutritia cartilajului articular. La nivelul unei
articulatii mobile, miscarile depind de forma suprafetelor articulare. Ele pot realiza in jurul
unui singur ax, doua sau trei axe.
Miscarile posibile sunt:
a)flexie –extensie = miscarea de apropiere –indepartare a doua segmente alaturate.
Se face in jurul unui ax transversal.
b)abductie –adductie = se face in jurul unui ax anteroposterior; adductie –miscarea
de apropiere fata de axul median al corpului; abductie –miscarea de indepartare fata de
axul median al corpului.
c)rotatia = miscarea in care axul in jurul caruia se realizeaza este in lungul
segmentului care se roteste.
d)circumductia = miscarea comple xa ca re totalizeaza flexia,extensia, abductia,
adductia si le asociaza cu rotatia.
e)pronatia = miscarea de rotatie a mainii prin care se roteste medial, palma privind in
jos sau in spate.
f)supinatia =miscarea inversa in care policele se roteste bilateral, p alma privind in
sus sau in fata.
Articulatiile se denumesc dupa numele oaselor care participa la formarea lor (
articulatia scapulo –humerala, coxo –femurala ).
Exercitiile fizice zilnice care mobilizeaza toate articulatiile sunt factorul hotarator in
mentinerea mobilitatii articulatiilor normale prin faptul ca favorizeaza nutritia cartilajului
articular, asigura ungerea si intretinerea elasticitatii tesuturilor periarticulare.
Singurul medicament eficace care poate prevenii imbolnavirea articulatiilor es te
miscarea.

1.2. DEFINITIE. ETIOLOGIE. CLASIFICARE.
Definitie:
R.A.A. –boala inflamatorie nesupurativa a tesutului conjunctiv datorita infectiei cu
streptococul hemolitic de grup A care intereseaza intre organismul afectand cu
predilectie inima si articulatiile, cu debut acut si evolutie cronica intrerupta in perioade
acute.
In 1966 O.M.S. –considera R.A.A. drept ,, boala inflamatorie care surv ine ca o
consecinta a infectiei cu streptococi din grup A “.
In monografia din 1964 –N.Lupu si V. Ciobanu defineste boala ca o afectiune
generala inflamatorie cu etiopatogenie streptoalergica si localizat predominant cardio –
articular avand caracteristic a morfologica nodulul Aschoff, evolutie cronica cu recidive si
frecvent sechele cardiace.
Etiologie:
Cerceterile medicele ale ultimilor decenii au demonstrat ca boala este produsa de
streptococul hemolitic grup A care se fixeaza pe mucoasa nazala, faringe si amigdale.
Imbolnavirea este declansata de toxinele microbiene care sunt puse in libertate dupa
amigdalita acuta la intervale variabile de timp.
Etiologia streptococica a R.A.A. poate fi considerata ca si dovedita pe baza unor
date epidemiologice, imunol ogice, clinico –terapeutice si profilactice.
Streptolizinele odata patrunse in sange declanseaza reactii de aparare din partea
organelor imunitare care produc anticorpi si le reduc agresivitatea.

Daca streptolizinele se elibereaza in cantitate mai mare, a nticorpii nu mai sunt
capabili sa le neutralizeze si acestea se depun pe vasele articulatiilor, la nivelul muschiului
si valvulelor cardiace declansand atacut acut de reumatism poliarticular acut.
Exista argumente care sustin afirmatia ca R.A.A. este produ s de streptococul 
hemolitic din grup A:
-fiecare puseu de R.A.A. este precedat de o infectie streptococica manifestata
clinic ( abces dentar, erizipel ); 5% din infectiile premonitorii evolueaza insa subclinic
neputand fi evidentiate anamnestic;
-indica torii biologici semneaza contactul cu streptococul ( evidentierea sa in
cultura din exudatul faringian, prezenta anticorpilor cu viata scurta A.S.L.O., prezenta
anticorpilor cu viata lunga anti M );
-eficacitatea tratamentului antistreptococic ( penicilin a, eritromicina ) in
vindecarea puserului dar mai ales in profilaxia primara si secundara a bolii.
Infectia streptococica ocupa un loc important in geneza unor boli cuprinse
actualmente in conceptul patogeniei de boli poststreptococice ( R.A.A., eritemul no dos ).
Clinica infectiei streptococice cuprinde in ordinea frecventei angina acuta
streptococica, sinuzita streptococica, abcesul dentar, erizipelul.
Contaminarea streptococica se realizeaza :
a)pe cale directa, aerogena;
b)pe cale indirecta: lapte, praf.
In privinta portii de intrare a microorganismului si a caracterului acut sau cronic al
procesului inflamator determinat de acesta ca suferinta premergatoare determinari
mezenchimale trebuie discutate mai multe eventualitati.
Aparitia sezoniera a mai multo r cazuri de R.A.A. in colectivitatile de copii
corespunde micilor epidemii de rinofaringita streptococica favorizate de contactul direct.
Contagiunea au loc in stadiile initiale ale bolii prin picaturile lui Flugge in conditiile unei
perioade scurte de inc ubatie.
Factorii legati de varsta, climat, conditii socio –economice par sa joace un rol
important in susceptibilitatea fata de infectie, iar pasajele succesive contribuie la
selectionarea unor tulpini mai virulente.
Supravegherea epidemiologica a colect ivitatiilor si mai ales infectiile experimentale
la voluntari, au aratat ca microorganismul poate persista in faringe timp de mai multe
saptamani sau luni dupa atingerea fenomenelor clinice.

S-a constatat ca nu se imbolnavesc de R.A.A. toti acei care au pr ezentat o infectie
streptococica amigdaliana, de asemenea s -a observat ca tratamentul intensiv al amigdalitei
acute apara de R.A.A. pe tineri in proportie de 90 %. Exista o serie de factori care
predispun la imbolnaviri reumatismale printre care: frigul, u mezeala, carente vitaminice,
debilitatea fizica.
Sezonul rece este un factor favorizant al imbolnavirilor prin R.A.A. fiindca
predispune infectii streptococice. S -a observat ca primavara si toamna in general trecute de
la un anotimp la altul predispun la f recvente infectii streptococice faringo –amigdaliene.
Este posibil ca infectia streptococica de debut sa fie mascata de o infectie virala sau
o infectie nestreptococica. Perioada de latenta in medie 18 zile –permite instalarea
procesului imuno –alergic.
Boala poate aparea la orice varsta, dar are incidenta maxima intre 5 -15 ani. La
adulti se intalneste de obicei ca recidiva, ca un sindrom poliarticular de tip inflamator,
asociat de obicei unei valvulopatii mitrale sau aortice.
Clasificare:
Manifestarile clinice sunt foarte variate si sunt determinate de cauze diferite
cunoscute ( microbiene sau nemicrobiene ) si necunoscute inca.
Clasificarea bolilor reumatismale a creat destule dificultati medicinei deoarece nu
exista un criteriu unic in jurul careia sa se poata face ordine in varietatea nesfarsita a
formelor acestor boli.
Termenul de ,, reumatism “ a devenit aproape sinonim cu ,, suferinta articulara “
insa exista si forme de reumatism nearticular acolo unde est e tesut conjunctiv (ex. muschi ).
Pornind de la acestea reumatismul poate fi impartit ca boala in doua mari categorii:
a)articular;
b)nearticular sau abarticular.
Reumatismul articular cuprinde doua grupe mari:
a)artrite ( reumatism inflamator si infectios );
b)artroze ( reumatism degenerativ ).
Alte clasificari ale bolilor reumatismale:
I.A.Reumatismul articular
*Artrite ( caracter inflamator ):
a)R. Bouilland –Sakolski;
b)R. secundar infectios;

c)P.C.E. ( poliartrita reumatoida );
d)Spondiloza anchilozanta sau anchilopoetica.
* Artroze ( carac ter degenerativ ):
a)Spondiloze;
b)Artroze –Poliartroze.
I.B. Reumatism abarticular inflamator sau degenerativ:
a)Poliartrite;
b)Nevralgii –Nevrite;
c)Mialgi –Miozite;
d)Neuromialgia;
e)Tendinite;
f)Bursite;
g)Tenosinovite.
II.A. Articulare si viscerale cu caracter inf lamator:
a)R.A.A.;
b)Reumatism secundar infectios de cauza cunoscuta;
c)Poliartrita reumatoida;
d)Spondiloza anchilozanta;
e)Reumatism psoriazic;
f)Sindromul Reiter.
II.B. Articulare cu caracter degenerativ:
a)Artroze,poliartroze;
b)Discartroze;
c)Poliartroze vertebro -periferice;
II.C. Abarticulare cu caracter inflamator sau degenerativ:
a)Tendinite, tenosinovite;
b)Sinuzite;
c)Poliartrite, fibrozite;
d)Miosite;
e)Sindromul tunelului carpian sau al tunelului tarsian;
f)Sindromul Tietze.

1.3. EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE
PACIENTILOR CU R.A.A.
Semiologia este parte importanta a patologiei care se ocupa cu analizarea si
interpretarea simptomelor.
Simptomatologia grupeaza simptomele clinice, biologice si radiologice ale bolii.
Boala apare la orice varsta avand incidenta max ima intre 5 –15 ani. La adult se intalneste
mai ales ca recidiva, ca un sindrom poliarticular de tip inflamator asociat de obicei unei
valvulopatii mitrale sau aortica. Boala este precedata cel mai adesea de angina, amigdalita
acuta sau simpla faringita.
Dupa atenuarea infectiei streptococice urmeaza un interval ,, liber “ pe care unii
autori l -au numit ,, stare postanginoasa “. Aceasta perioada dureaza 1 -3 saptamani. In
aceasta perioada pacientul este uneori palid, inapetent, subfebril intermitent, alteo ri starea
lui clinica este normala.
Dedutul bolii este de obicei brutal printr -o poliartrita acuta febrila. Sunt afectate
brusc: trezirea matinala, articulatiile mari cu importanta impotenta functionala.
Dupa 1 –3 saptamani de la vindecarea anginei strept ococice incepe perioada de
stare in care apar:
Manifestari articulare:
Semnele cele mai evidente si mai constante ale R.A.A.: poliartrita acuta, mobila,
fugace care intereseaza mai mult articulatiile in acelasi timp, in special cele mai mari ( sold,
genunch i, tibio -tarsiene ) avand caracter inflamator ( tumefier e, caldura, congestie si
durere ). Durerea articulara are caracter migrator. Caracteristica de ,, poliartrita articulara
mobila “ este conferita de faptul ca inflamatia articulara se muta de la o articul atie la alta,
durata medie pentru o atingere articulara este de 4 –5 zile, miscarile articulare sunt foarte
dureroase.
Poliartrita se poate vindeca cu sau fara tratament, fara sechele.
Atacul reumatismal este precedat in jumatatea dintre cazuri de angina streptococica.
Manifestari generale:
a)febra –prezinta uneori inca din stadiul de debut si poate imbraca aspecte variate
in functie de caz si mai ales de precocitatea tratamentului cu derivati salicilati.
-aproape Arad mai ales la copii si adolescenti cu puseuri hipertermice la fiecare
noua atingere articulara sau viscerala reactionand la salicilat si cortizon.

b)tahicardie regulata cu alerta de 100 –200 batai/ minut este intalnita adesea in
cursul puseului de R.A.A. existand uneori o discrepanta fata d e valorile termice.
c)paloare frapanta;
d)diaforeza;
e)epistaxis;
f)astenie;
g)artralgii diverse.
Manifestari cutanate –frecvente de obicei la copii:
a)noduli Meynet –elemente rosii, ferme, nedureroese de marimea bobului de
mazare, fixati pe plan profund localizati in jurul articulatiilor inflamate. La palpare au o
consistenta dura si sunt sensibili.
b)eritemul marginat –placard eritematos nepruriginos, se extinde rapid in valuri
si este fugace. La inceput macule sau papule de culoare rosu -violacee, cu diametrul
aproximativ 3 mm, raspandite mai ales la nivelul trunchiului si membrelor. Acestea cresc
repede in suprafata si realizeaza in scurt timp leziuni extrem de caracteristice cu centrul
clar sau usor pigmentat si periferia formata dintr -o zona eritematoasa net deli mitata.
Leziunea dispare la fel de repede cum a aparut pentru a se manifesta in alta regiune.
c)eritemul nodos –afectiune nodulara predominant la membrele inferioare care
mai poate fi intalnit in prima infectie tuberculoasa si intoxicatii cu sulfamide. Apar e in
cadrul R.A.A. ca o reactie alergica necaracteristica, fata de diferite antigene de origine
bacteriana sau medicamentoasa.
Manifestari viscerale:
a)pleurezii –inflamatie acuta sau cronica a pleurei insotita de un revarsat lichid intre
pleure, de tip ex udativ;
b)congestii pulmonare;
c)nefrite;
d)hepatite;
Manifestari abdominale:
a)dureri abdominale –uneori cu caracter pseudo -apendicular;
b)peritonita reumatica;
c)gastroenterita catarala.

Manifestari renale:
a)albuminurie;
b)hematurie in cadrul unei glomerulonefrite de focar.
Manifestari endocrine:
a)tiroidiene cu hipertiroide;
b)tiroidiene cu hipotiroide.
Manifestari oculare:
-hidociclita.
Manifestari nervoase:
a)coreea –miscari involuntare si dezordonate ale extremitatilor de origine nervoasa
cu oboseala musculara cons ecutiva. Coreea minora apare de obicei la fetite intre 5 –14 ani;
b)reumatism cerebral ( delir, confuzie, hipertermie, anxietate );
c)encefalita –apare la adultul tanar 20 –30 ani. Boala evolueaza spre vindecare cu
sechele de obicei psihice;
d)meningita reuma tismala –este de obicei intalnita sub forma de meningo -encefalita
cu L.C.R. de tip limfocitar sau hemoragic.
Manifestari cardiace –confera bolii nota de gravitate.
Apar la 75% din copiii cu R.A.A.,iar frecventa scade cu varsta.
In primele saptamani apar tulburari E.K.G. considerate benigne. Acestea sunt
consecinta inflamatiei tesutului nodul atrial.
R.A.A. afecteaza rar valvele inimii drepte, tricuspida sau sigmoidele pulmonare.
Atingerea cardiaca poate trece de multe ori neobservata sau poate fi sugerat a de
hipertermie.
a)cardita reumatismala –afectarea celor 3 tunici ale inimii avand consecinta in
principal tulburarile de ritm ( asurzirea zgomotelor cardiace, aparitia suflurilor ). Prezenta
carditei la primul puseu reumatismal indica cu mare posibilitate consecinte cardiace cu
ocazia recurentelor care raman cu efecte minime sau nule asupra inimii daca la puseurile
precedente cardita nu a fost prezenta;
b)endocardita;
c)miocardita;
d)pericardita;
e)lezarea cardiaca apare in prima saptamana de boala, fiind vizibila la necropsie.

K) Manifestari biologice:
a)anemie discreta;
b)hiperleucocitoza;
c)cresterea V.S.H. -ului, fibrinogenului, 2 siglobuline;
d)prezenta de streptococ in exudatul faringian in timpul anginei;
e)A.S.L.O. crescut la 15 zile de la debutul anginei.
Probl eme ale pacientilor cu R.A.A.:
a)alimentatie neadecvata;
b)intoleranta la activitati fizice;
c)dificultate de a se mobiliza;
d)dificultate de a -si acorda ingrijiri igienice;
e)pozitie neadecvata;
f)dificultate de a se odihni;
g)odihna necorespunzatoare;
h)disconfort;
i)hipertermie;
j)vulnerabilitate fata de pericole;
k)frustrare;
l)dificultate de a actiona conform propriilor convingeri;
m)dificultate de a se realiza;
n)dificultate de a se recreea;
o)tulburari de tranzit;
p)dificultate de a se imbraca si dezbraca;
q)dificultate de a urma pre scriptiile de igiena;
r)incapacitatea de a participa la activitati recreative;
s)lipsa de cunostiinte.

CAPITOLUL II -INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE
PACIENTILOR CU ,,REUMATISM ARTICULAR ACUT ”
2.1. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
1. Anamneza
Reprezinta primul pas pentru diagnosticul oricarei boli. Este necesara castigarea
increderii bolnavului deoarece interviul nu trebuie sa fie protocolar si sec.
Asistenta medicala va aborda cu blandete pacientul p entru a obtine informatii care
ar putea duce la solutionarea problemelor.
a)varsta pacientului –copilul si adultul tanar prezinta receptivitate pentru infectii
streptococice;
b)locul de nastere si domiciliul –conditiile insalubre de locuit, frigul, umezeala,
favorizeaza aparitia anginelor streptococice;
c)date privind debutul bolii :
cum au aparut primele semne
debutul brusc, cu perioada de stare,
cand au aparut primele semne ( repaus, miscare ).
d)obiceiuri alimentare;
e)examene medicale anterioare si tratamente d eja aplicate;
f)antecedente personale ( A.P.):
prezenta anginelor streptococice in antecedente personale ale pacientului
recente ( 2 –4 saptamani ) precedate de instalarea durerilor articulare;
stiind de existenta R.A.A., chiar infectiile de focar pot expli ca aparitia unor
boli organice de inima;
precizarea conditiilor de viata si munca.
g)antecedente heredo -colaterale ( A.H.C. ): informati despre bolile parintilor,
bunicilor, copiilor si rudelor apropiate. Este bine de stiut ca bolile ereditare transmit
predi spozitia, nu boala, iar zestrea genetica poate fi modificata sub influenta conditiilor de
mediu.

2.Examenul fizic:
Inainte de examenul fizic pacientul trebuie pregatit psihic ( asigurarea unui mediu
adecvat, linistit, climat calm ).
Inspectia –trebui e efectuata la lumina suficienta si naturala. In timpul inspectiei
asistenta medicala va observa:
a)atitudinea –pozitia pacientului in pat si -l va ajuta sa adopte pozitii
corespunzatoare care sa -i favorizeze circulatia, respiratia;
b)fizionomia –paloare;
c)starea de nutritie –in cazul in care pacientul cu R.A.A. este si obez asistenta
medicala il va sfatui sa respecte un regim corespunzator ( cantarirea zilnica pe
perioada spitalizarii ).
3.Prevenirea complicatiilor:
In cazul in care pacientul este imobiliz at asistenta medicala ii:
a)va schimba pozitia la intervale regulate ( 24 );
b)planificarea unui program de exercitii in functie de capacitatea bolnavului;
c)examinarea zilnica a zonelor predispuse la escare;
d)folosirea materialelor auxiliare.
4.Masurarea functi ilor vitale:
A)masurarea pulsului :
a)se face pentru a obtine informatii despre starea functionala a inimii, vaselor,
pentru a aprecia functionalit atea aparatului respirator;
b)se face la orice artera accesibila palpatiei care poate fi comprimata pe plan
osos;
c)pacientul trebuie sa fie in repaus fizic si psihic cel putin 5 –10 minute;

d)bratul pacientului va fi relaxat si sprijinit;
e)se masoara de doua or i pe zi si ori de cate ori este necesar, iar frecventa se va
nota in foaia de temperatura cu culoare rosie.
B) masurarea T.A.:
a)pacientul va fi infor mat despre tehnica;
b)se asigura repaus 10 –30 minute;
c)pacientul va fi la 3 ore dupa servirea mesei;
d)pentru a obtine valori reale T.A. se masoara de 3 ori, valoarea reala este cea
de-a III-a;
e)se noteaza in foaia de temperatura.
C)masurarea respiratiei :
a)pacie ntul va sta in decubit dorsal si nu va fi informat despre tehnica;
b)frecventa respiratiei se noteaza in foaia de temperatura.
5.Masurarea temperaturii:
a)oricarui bolnav indiferent de senzatiile sale subiective trebuie sa i se
controleze temperatura;
b)in cazu l pacientilor cu R.A.A. poate aparea hipertermie.
In aceasta situatie asistenta medicala va:
calcula bilantul ingesta -excreta;
schimba lenjeria de pat si corp;
umezii buzele;

asigura cantitatea de lichide;
asigura repaus fizic si psihic;
administra medic amente la indicatia medicului;
masura zilnic temperatura dimineata si seara si ori de cate ori este nevoie;
nota temperatura in foaia de temperatura;
asigura regim alimentar hidrozaharat.
6. Tratamentul igieno –dietetic
In R.A.A. exista riscul imbolnavir ii cardiace. Orice bolnav in faza acuta trebuie
tratat ca un cardiac potential, chiar daca semnele clinice si electrocardiografice nu au
aparut.
A)prima masura de a evita solicitarea inimii este repausul la pat, asistenta medicala va
asigura confortul pacien tului;
B)masuri dietetice:
a)in timpul administrarii de Prednison se va scoate din alimentatia pacientului
sarea si alte alimente conservate ( salam, sunca, conserve de carne );
b)in perioada febrila va primi regim hidrozaharat;
c)carnea, branzeturile proaspete vo r fi introduse imediat ce starea febrila a
disparut. Preparatele de carne vor fi prezente sub forma de rasol, perisoare cu piureuri de
cartofi, mazare verde;
d)oul fiert cu zeama sau ochiurile moldovenesti cu unt vor trebui introduse la
micul dejun si seara;
e)o mare atentie se va de aportului vitaminic sub forma de sucuri de fructe sau
spuma de albus de ou ( mere, cirese, visine ). Indulcirea ceaiului se va face moderat.
f)prajiturile cu fructe si branzeturile proaspete vor fi introduse luandu -se
precautia sa nu se utilizeze prea mult zahar mai ales la cei supusi tratamentului indelungat
cortizonic, cu doze de atac.
7. Tratamentul medicamentos
Schema terapeutica se stabileste numai de catre medic care raspunde de sanatatea
bolnavului, el fiind in masura sa redu ca dozele sau sa adauge alte medicamente.
Tratamentul urmareste doua obiective :
A)oprirea rapida a starii acute;
B)prevenirea recidivelor care au ramas asupra inimii.

Durata tratamentului este in medie de 6 saptamani si consta in:
a)antibiotice;
b)medicamente ca re combat inflamatia;
c)masuri igieno –dietetice.
Infectia streptococica se combate cu penicilina injectabila in medie 1200000 –
2400000 U.I. fiind condusa de medie in raport cu examenul exudatului faringian si al
dinamicii titrului ASLO.
Inflamatia reumat ica se trateaza cu preparate de cortizon sau medicamente
antiinflamatoare nesteroidiene de tipul salicilat de sodiu, fenilbutazona.
Prin interventiile autonome si delegate obiectivele tratamentului R.A.A. sunt:
a)sterilizare streptococica si prevenirea reinf ecterii streptococice;
b)atenuarea, stingerea si prevenirea inflamatiei reumatismale sinoviale, dar
mai ales a celei cardiace;
c)tratament simptomatic;
d)tratarea complicatiilor nervoase.
8. Educatie pentru sanatate
Asistenta medicala va invata pacientul sa r especte regulile de igiena privind
combaterea oboselii fizice, evitarea expunerii la frig si a consumului de bauturi reci sau
inghetata care predispun la faringite si la reaparitia infectiilor streptococice.
Pastrarea igienei dentare si tratarea imediata a cariilor trebuie sa fie o preocupare
permanenta, fiindca aparitia unei pulpite sau a unui granulom dentar poate declansa un nou
atac reumatismal.
9. Recoltarea probelor de laborator
Asistenta medicala va pregati fizic si psihic pacientul pentru recolta rea probelor de
laborator explicandu -i cu blandete tehnica.
Recoltarea anumitor probe necesita ca pacientul sa fie a jeune.
Va ajuta pacientul sa adopte o pozitie corespunzatoare.

2.2. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE
Actele d e investigatie sunt ,, documente in plus “ care intaresc observatiile clinice.
Trebuie retinut un fapt deosebit de important: diagnosticul si starea evolutiva a
R.A.A. nu se stabileste dupa o singura analiza ci prin urmarirea clinica atenta.
1. Interventiile asistentei medicale pentru recoltarea sangelui
Pentru recoltarea sangelui asistenta medicala va respecta normele generale de recoltare
a produselor biologice si patologice:
a)va pregati materialele necesare si instrumentele in conditii de asepsie;
b)se vo r urmarii urmatoarele aspecte:
sa nu se infecteze bolnavul in timpul recoltarii;
sa nu se infecteze persoana care efectueaza tehnica;
sa se evite suprainfectarea produselor recoltate.
c)se recolteaza cantitatea exacta de produs necesara pentru examinari de l aborator;
d)se vor complecta corect etichetele de pe recipientele cu produsele recoltate;
e)eticheta se va face inainte de recoltare si se vor nota: nume, prenume, nr. salon si
pat, sectia, analiza ceruta;
f)produsele recoltate vor fi trimise imediat la laborato r pentru a se evita alterarea;
g)in timpul transportului se evita udarea, murdarirea dopurilor recipientelor ce contin
probe;
h)rezultatele se noteaza in foaia de observatie.
Locul punctiei venoase:
a)venele de la plica cotului care alcatuiesc un M venos format de venele superficiale (
bazilica si cefalica );

b)venele de pe fata dorsala a mainii;
c)venele de pe fata dorsala a piciorului;
d)la sugarii si copii mici vor fi abordate venele jugulare si epicraniene.
A)Pregatirea psihica:
Se explica tehnica si importanta recoltarii sangelui, explicandu -i necesitatea si
importanta pentru stabilirea diagnosticului.
B)Pregatirea fizica:
a)pacientul sa fie a jeune;
b)va fi a sezat in decubit dorsal sau pe un scaun in pozitie sezand cu membrul
superior in extensie si pumnul stans;
c)hainele se ridica deasupra plicii cotului si se verifica daca nu stanjeneste
circulatia sangelui ;
d)sub plica cotului se aseaza musama, aleza si perni ta;
e)dupa recoltare, la locul punctiei va fi aplicat un tampon compresiv care va fi
tinut 1 -2 minute la locul punctiei pentru hemostaza, cu bratul in extensie pentru a prevenii
formarea hematomului.
Modificari de laborator in R.A.A.:
A) testele hepatice indica cresterea T.G.O., T.G.P. si a fosfatazei alcaline;
B)V.S.H .:
a)poate atinge valori pana la 100mm/h;
b)revenirea la normal se face dupa stingerea puseului acut, diminuarea
febrei, disparitia leucocitozei;
c)nu dispare la bolnavul cu coree izolata si nu este atat de pronuntata in
prezenta semnelor de insuficienta cardiaca congestiva.
C)leucocitoza pana la 10000 elemente/mm3 si anemia moderata se inscriu printre
modificarile biologice nespecifice determinate de R.A.A.;
D)proteina C reactiva –pozitivitatea te stului este in general concordanta cu
accelerarea V.S.H. -ului. Absenta proteinei C reactive exclude virtual R.A.A. Tratamentul
cortizonic realizeaza negativitatea prompta a reactiei, iar suspendarea lui prematura poate
fi insotita de un ,, rebound” biologi c;

E)fibrinogen –peste 500 mg% este constant intalnit in cursul puseului de R.A.A.
existand pe cat se pare o relatie directa intre nivelul atins si severitatae visceropatiilor
reumatice si/sau numarul articulatiilor clinic afectate;
F)testul de polimeri zare al lui Losver –apar modificari calitative ale
fibrinogenului –dupa cercetarile lui Papilian, Duta este un indicator biologic al
evolutivitatii procesului inflamator mai fidel decat V.S.H. pozitivandu -se precoce si avand
in plus o semnificatie progno stica in raport cu determinarile organice ale bolii;
G)proteinele plasmatice –modificarile se caracterizeaza in mare parte prin
scaderea albuminei si cresterea 2 globuline, globuline si glicoproteinelor. Aceste
perturbari sunt evidentiabile prin cate va teste de laborator clinice relativ simple:
a)banda de coagulare Weltman;
b)electroforeza in mediu acid pentru evidentierea orosomucoidului dependent
de fractiunea 1 globulina;
c)testul la Cetavlon pentru aprecierea aproximativa a nivelului 2
glicoproteine lor.
H)ASLO –sunt crescuti la 70 -80% din bolnavi depasind titrul limita de 250
U.I./ml incepand din a -II-a saptamana de la debutul anginei sau faringitei cu streptococ 
hemolitic din grup A. Nivelul maxim pana la 250 U.I./ml este atins intre saptamana a-II-a
si a -VII-a dupa care scade progresiv revenind la normal uneori dupa mai multe luni.
2.Pregatirea pacientului pentru recoltarea exsudatului faringian

A)pregatirea psihica –i se explica tehnica;
B)pregatirea fizica:
a)se anunta sa nu manance, sa nu bea apa;
b)sa nu i se instileze solutii dezinfectante in nas, sa nu faca gargara;
c)se recolteaza inainte de administrarea antibioticelor sau sulfamidelor;
d)pacientul se aseaza pe un scaun cu spatar.
C)tehnica:
a)se fixeaza gura bolnavului deschisa ;
b)pacientul va fi rugat sa deschida gura larg;
c)cu apasatorul in mana stanga se fixeaza limba si cu tamponul se face o
miscare de stergere a fundului de gat. Asistenta medi cala va avea grija: -daca sunt zone de
puroi la nivelul amigdalelor recoltarea sa se faca din acele locuri;
-in timpul recoltarii sa nu se atinga dintii, limba;
-sa nu se recolteze saliva.
Modificari in caz de R.A.A.
Culturile faringiene sunt utile pentru detectarea infectiei streptococice numai daca
bolnavul se prezinta pentru examinare in perioada anginoasa sau postanginoasa precoce.
3.Pregatirea pacientului pentru recoltarea lichidului sinovial
A)pregatirea psihica :-i se explica tehnica ;
B)pregatirea fizica :
a) va fi cu articulatia cat mai relaxata astfel incat exudatul intraarticular sa
bombeze cat mai mult;
b)asistenta va fixa articulatia pacientului in pozitia aleasa de medic;
c)supravegheaza pacientul si -i mentine pozitia;

C)interventiile asistentei medicale:
a)serveste medicul;
b)dezinfecteaza locul punctiei cu alcool iodat si apoi il izoleaza cu campuri
sterile;
c)dupa tehnica se dezinfecteaz a din nou locul punctiei si se maseaza usor cu
un tampon;
d)articulatia punctionata va fi imobilizata cu ajutorul unei atele in pozitie
fiziologica timp de 2 –3 zile;
e)lichidul extras se introduce in eprubete etichetate;
f)punctia va fi notata in foaia de obse rvatie clinica.
Modificari in caz de R.A.A.
A)caracter serocitrin, limpede sau tulbure;
B)vascozitate usor limpede;
C)numar mare de elemente celulare de exudatie in majoritatea lor
polinucleare. Ocazional se pot evidentia 5 –10% celule cu aspect de ragocit.
4.Pregatirea pacientului pentru recoltarea urinei
A)pregatirea psihica:
a) se anunta si se instruieste pacientul privind folosirea bazinetului;
b) pacientul sa stie sa utilizeze numai recipientul gol si curat;
c) sa urineze fara defecatie;
d) sa verse imediat urina in vas ul colector;
e) sa nu urineze in timpul toaletei.
B)pregatirea fizica:
a) se protejeaza patul cu musama si aleza;
b) se aseaza plosca sub pacient;
c) se face toaleta organelor genitale externe.
Modificari:
Pot apare hematurie si sau proteinurie.

5.Pregatirea pacientu lui pentru E.K.G.
A) pregatirea psihica:
a)bolnavul va fi relaxat;
b)i se explica tehnica;
c)se vor inlatura factorii emotionali.
B)pregatirea fizica:
a)pacientul va fi asezat in decubit dorsal, membrele superioare pe langa corp,
semiflectate, mana in usoara pronatie;
b)membrele inferioare putin indepartate si rotate in afara;
c)bolnavul nu trebuie sa fie in contact cu zone sau obiecte metalice;
d)se asigura temperatura optima si liniste;
e)se asigura repausul pacientului timp de 15 minute;
f)se noteaza numele, varsta, profesia, diagnosticul clinic, daca a luat
medicamente care influenteaza activitatea cardia ca.
Modificari in R.A.A.
Alungirea intervalului P –R, tulburari de ritm sau semne indirecte de pericardita.

2.3. EVALUARE ( EVOLUTIE, COMPLICATII, PROGNOSTIC)
1.Evolutie
De obicei boala apare la un interval de 10 –20 zile dupa o amigdalita a cuta tratata
insuficient. In general dupa 2 –3 zile de febra, pericolul este considerat trecut si se
intrerupe tratamentul cu penicilina.
Pacientul isi reia activitatea expunandu -se la frig, oboseala, factori care -i scad
capacitatea de aparare la infectie , insuficient anihilata de tratamentul cu antibiotice.
Debutul bolii este de obicei brutal, printr -o poliartrita acuta febrila. Sunt afectate
brusc trezirea matinala, articulatiile mari cu importanta inapetenta functionala.
Apar o serie de semne care tradu c impregnarea toxica a organismului si anume:
a)oboseala la cel mai mic efort;
b)scaderea si pierderea apetitului;
c)paloare;
d)transpiratii sau mici ascensiuni febrile 37,4 –37,6C
Aceasta stare de avertisment asupra incubatiei bolii reumatice este intrerupa ta brusc
dupa 10 –20 zile de la imbolnavirea amigdaliana de aparitia semnelor atacului acut de
reumatism traduse prin febra inalta 38,5 –39,5C, agitatie, dureri articulare violente.
In orele care urmeaza articulatiile se inflameaza rand pe rand devin globuloase,
pielea este rosie si calda si foarte sensibila, incat nu suporta nici atingerea cearsafului.
Dupa 24 –48 ore de la debutul articular se petrec fenomene aparent ciudate.
Articulatiile care s -au tumefiat primele se dezinflameaza, capata un aspe ct obisnuit,
recapatandu -si functia normala.
Pacientul se crede vindecat si isi reia activitatea ca dupa cateva ore sa se produca
din nou inflamatia care cuprinde pe sarite restul articulatiilor ramase pana atunci indemne.
Semnele cardiace nu intarzie sa a para si se manifesta dupa cateva zile de la debutul
articular, cand apare oboseala fizica, respiratia greoaie, pulsul accelerat sau neregulat.
Deci trebuie sa retinem caracterul zgomotos al imbolnavirii articulare cu R.A.A.
care se vindeca in cateva zile, dar care reprezinta un moment de sever avertisment, fiindca
boala de aici inainte nu mai continua la acest nivel ci la nivelul inimii.
In evolutia R.A.A. se pot deosebii patru stadii:
a)angina initiala –streptococica cu aspect pultaceu sau eritematos alteor i sub
forma de simple faringite;
b)faza exudativa –debuteaza in tesuturi colagene cu degenerescenta fibrinoida;
c)faza productiva –caracterizata prin apa ritia granulomului reumatic( Aschoff );

d)stadiul cicatricial, cu transformarea granulomului reumatic in tes ut fibros,
responsabil cu deformarile valvulare.
Fara tratament puseul clinic de R.A.A. se ,, stinge “ lent in 3 –6 saptamani. Durata
bolii sub tratament cortico –penicilino –salicilic este apreciata histologic la 6 luni.
Forma clinica obisnuita are dup a rezolutia arteritelor o tendinta foarte mare la
recidive, indeosebi in primii 5 ani de la primul puseu.
Pacientii cu titru ASLO ramas crescut au tendinta mai mare la recidiva. Numarul
mare de recidive creste riscul de cardita.
Formele clinico –evolutiv e se diferentiaza in primul rand in raport cu varsta.
R.A.A. la adult ia forme predominamt articulare cu cardita, mai rar de intensitate
redusa.
R.A.A. la varstnici apare rar atenuat de obicei, fara cardita cu prognostic favorabil.
Se diferentiaza cu oarec are dificultate de polimialgia reumatica.
Boala dureaza 3 –4 saptamani in formele usoare si cateva luni in cele severe.
Aparitia bolii depinde de natura streptococului dar si de receptivitatea individului.
2.Prognostic
Prognosticul vital este legat de af ectarea cardiaca. La copil intre 5 –7 ani
prognosticul este rezervat. Intre 7 –15 ani apare mult mai rar, azi, insuficienta cardiaca si
se datoreaza instituirii tardive a corticoterapiei sau erorilor de tratament.
La adultul tanar prognosticul vital este favorabil. Sechelele valvulare cardiace apar
insa la circa 10 % din pacienti.
La varstnic R.A.A. apare rar atenuat fara cardita cu prognostic favorabil.
Prognosticul R.A.A. este cel al cardiopatiilor pe care le determina. Mortalitatea a
fost apreciata la 1 % la primul puseu ( se datoreaza, de obicei, carditei fulminante ) si la 2,3
–3 % cu ocazia recurentelor. Tratamentul precoce si energic cortico –penicilino –
salicilic a imbunatatit net prognosticul bolii.
Introducerea tratamentului antibiotic si cor tizonic a transformat R.A.A. intr -o boala
curabila.
Masurile terapeutice si profilactice, aplicate intensiv in ultimii ani in majoitatea
tarilor cu preocupari sustinute pe linia ocrotirii sanatatii, au ameliorat prognosticul la
bolnavii cu R.A.A.

3.Compl icatii
A)Cardita reumatismala –afectarea celor trei tunici ale inimii avand consecinta
tulburari de ritm.
Relatia carditei cu boala, in general, si evolutia acesteia in timp poate fi
schematizata astfel:
a)cu cat artrita este mai intensa cu atat cardita este mai putin grava si invers,
artrita este mai scazut marcata in cazul prezentei carditei decat in lipsa ei;
b)prezenta carditei la primul puseu reumatismal indica cu mare probabilitate
consecinte cardiace cu ocazia recurentelor care raman cu efecte minime sau nule asupra
inimii daca la puseurile precedente cardita nu a fost prezenta.
Cardita reumatismala cand se cronicizeaza determina leziuni fibroscleroase, valvulare,
cicatriciale.
Manifestari:
prezenta pericarditei;
cardiomegalie;
insuficienta cardiaca;
tahicardie sinusala persistenta.
B)Endocardita ( valvulita ):
In cursul carditei reumatismale poate fi banuita in urmatoarele cazuri:
a)aparitia suflurilor cardiace;
b)modificarea suflurilor preexistente;
c)modificarea zgomotelor cardiace.
In general sem nele evidente ale diferitelor valvulopatii se instaleaza tardiv, in interval
de cateva luni sau ani de la puseul de R.A.A. care s -a manifestat.
C)Miocardita:
Poate fi banuita cand este prezenta cu tahicardie in disproportie cu temperatura sau
cand aceast a persista dupa defervescenta
Elemente ale sindromului miocardic:
a)tulburari de ritm si conducere;
b)semne de insuficienta cardiaca;
c)E.K.G. –tulburari de conducere A –V.

D)Pericardita:
a)se manifesta prin dureri retrosternale;
b)pericardita realizeaza in unel e cazuri tamponada cordului cu insuficienta
ventriculara dreapta hipodiastolica.
E)Coreea reumatismala:
Manifestare viscerala intalnita aproape exclusiv la copii. Debut brusc sau insidios.
Apare la femei in perioada pubertatii, tardiv cand fenomenele cli nice ale R.A.A. au
disparut.
Miscarile involuntare sunt exacerbate de stres, emotii si sunt reduse in somn.
Recidivele sunt posibile iar sechelele exceptionale.
F)Encefalopatia reumatismala:
Se instaleaza brusc in cursul unui puseu de R.A.A. cu hiperter mie, fenomene de
hiperexcitabilitate psiho –motorie, stare evolutiva confuzionala si delir. In lipsa unui
tratament imediat, evolueaza rapid spre exitus prin hipertensiune intracraniana.
2.4. EDUCATIE PENTRU SANATATE
Infectiile streptococice determina a paritia R.A.A. in 5 % din cazuri si a recidivelor
reumatismale in 50 %.
Rezultatele profilatiei R.A.A. spre deosebire de cele ale tratamentului curativ s -au
dovedit de o eficacitate remarcabila.
Masurile profilactice vizeaza obiective diferite in functie de etapa evolutiva:
A)profilaxia primara ( a bolii, a primului atac de R.A.A. ):
a)se realizeaza prin tratarea infectiilor streptococice.
Tratamentul corect al faringitei streptococice este conditia esentiala a R.A.A.
Clinic angina streptococica debuteaza brus c cu febra, cefalee, disfagie, iar la examenul
obiectiv se constata aspectul eritematos sau eritemopultaceu al mucoasei faringiene;
b)consta in administrarea de Penicilina G, 1000000 –2000000 U.I./zi,
Penicilina U 200000 U, 2 cp.x 4/zi, oral timp de 7 –10zile in infectiile streptococice acute
( angine, amigdalite ) sau la purtatori de streptococ hemolitic.

B)profilaxia secundara ( a recidivelor de R.A.A. ):
a)se efectueaza cu penicilina retard ( Moldamin, Extencillina ,Retardpen )
600000 U.I. la 7 zile sau 1200000 la 14 zile in lunile friguroase ( octombrie –aprilie ) timp
de 2 ani la adulti si 5 ani ( sau pana la varsta adulta ) la copii;
b)se practica ablatia focarului de infectie ( amigdalian, dentar ) la 2 luni dupa
atacul acut reumatismal, sub protectie de antibiotice ( Penicilina ), inainte si dupa
interventie, pentru prevenirea grefei cardiace bacteriene.
C)prevenirea endocarditei bacteriene subacute:
a)bolnavii cu cardiapatii valvulare sechelare sunt expusi grefelor bacteriene
survenite spontan sau in ur ma manevrelor terapeutice, stomatologice, amigdalectomie;
b)indicatiile profilactice nu sunt inca stabilite pentru toate aceste situatii dar
ramane valabil principiul protectiei cu antibiotice. Exemplu: amigdalectomia va trebui
precedata cu o ora de administ rare 600000 U.I. procainpenicilina G in asociatie cu 200000
U.I Penicilina G, repetata o data pe zi in urmatoarele 2 –3 zile.
Ce trebuie sa stie familia bolnavului care a suferit de R.A.A.:
a) boala este provocata de infectie faringo –amigdaliana si poate fi prevenita
daca amigdalita este tratata timp de 10 zile cu Penicilina ;
b) boala este vindecabila daca se trateaza din momentul aparitiei primelor
simptome printr -un tratament de atac timp de 6 saptamani si de prevenirea recidivelor timp
de 2 –5 ani;
c) orice intrerupere a tratamentului dupa puseul acut, predispune la
reimbolnavire cu repercursiuni mai ales asupra cordului;
d) igiena dentara este deosebit de importanta fiindca granuloamele sau pulpita
acuta pot redestepta un nou atac reumatismal;
e) extractiile dent are sau amigdalectomia se vor face dupa vindecarea puseului
acut, necesitand internarea in clinica si un tratament adecvat cu penicilina timp de 15 –20
zile;
f) in timpul tratamentului cu Moldamin daca apar eczeme, cefalee sau stari de
lesin, va fi anuntat d e urgenta medicul curant;
g) gimnastica medicala va trebui reinceputa dupa 1 –2 luni de la stingerea
puseului acut contribuind la combaterea obezitatii si la scaderea oboselii cardiace prin
reducerea frecventei batailor cardiace;

h) se va evita oboseala fizica si munca in aer liber in anotimpul rece;
i) sa nu faca bai reci, sa nu se innoate in bazine reci sau in ape curgatoare de
munte in primul an dupa puseul acut;
j) sa nu consume bauturi reci sau inghetata in anotimpul cald fiindca se
expune la imbolnaviri faringo –amigdaliene;
k) sa se adreseze medicului ori de cate ori are dureri in gat;
l) sa evite salile aglomerate de spectacole in anotimpul rece sau cand s -au
anuntat epidemii de speculativa sau gripa;
m) sa evite calatoria in vehicule aglomerate, ferindu -se de tusitori sau de cei
care stranuta. Sa prefere mersul pe jos, cate 2 –3 km zilnic dupa ce faza acuta a trecut;
n) toamna si iarna sa poarte fular si haine calduroase dar nu exagerat de
groase, care il expun la transpiratii si raceala.
Climatul marii combate:
a) infecti ile streptococice;
b) mareste rezistenta organismului la frig si oboseala.
Repausul la pat este obligatoriu in primele 6 saptamani ale fazei acute.
Dupa 2 luni se va trece progresiv la gimnastica medicala. O conditie esentiala este
sa nu se execute exerciti i obositoare si sa se evite raceala.
Orice prelungire a activitatii fizice duce la ingrasarea pacientului cu consecinte
negative prin faptul ca inima trebuie sa pompeze mai mult sange decat inainte.
Trebuie retinut un fapt deosebit de important:
,, Diagnosticul si starea evolutiva a R.A.A. nu se stabileste dupa o singura analiza ci prin
urmarirea clinica atenta “.
I.8 MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu
aplicabil itate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea
diferitelor activitati in conditii de securitate .
La locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar vor
fi repartizate numai persoane care au fos t instruite din punct de vedere al securitatii muncii
Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la :
a)riscurile la care sunt expuse privind contactarea unor boli ;

b)partile periculoase ale echipamentelor tehnice utiliza te : butelii de oxigen,
aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio -respiratorii , etc;
c)dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie (ecran de
protectie, manusi, sorturi) ;
d)mijloacele de protectie si autoprotectie pentru a evita co ntaminarea cu
produsele de excretie (urina , materii fecale , sputa, lichid de ascita, etc.) ;
e)modul de interventie in caz de avarii sau accidente ;
f)semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de
sticla, cutii, flacoane, etc.) ;
g)semnificatia tablitelor de avertizare cu semnul de pericol biologic, de
iradiere, etc ;
h)purtarea echipamentului de protectie alcatuit din :
– halat alb ;
– calota ;
– papuci ce pot fi usor decontaminati
i)se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la
echipanemtele tehnice –electrice si se interzice descompletarea echipamentului
electroizolant (podele, covoare, electroizolant ,etc.) ;
j)in sectiile de anestezie , terapie intensiva si bloc operator unde se lucreaza si
cu gaze narcotice inflamabil e, se interzice purtarea imbracamintei din fibre sintetice sau
lana ;
k)se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manance
sau sa se atinga gura sau fata cu mainile ;
l)se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavil or;
m)depozitarea rezidurilor menajere se va face separat de cele rezultate din
activitatea medicala ;
n)se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea ,
investigarea si aplicarea tratamentelor .
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru
imbracamintea personala de exterior .
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi
schimbat cu hainele personale la iesirea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor .

Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15 -30 secunde. Pe mainile ude
aplicam 3 -5 ml sapun sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde
pentru fiecare din cei 6 pasi aratati mai jos .
Pot fi folositi pe mana cur ata 3 ml alcool sau gel.
Cand ar trebui spalate mainile ?
– ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare ;
– inainte de contactul cu pacientul ;
– inainte de baie ;
– dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie ;
– dupa indepartarea manusilor ;
– inainte s i dupa parasirea saloanelor ;
– inainte de manuirea hranei ;
– inainte de procedurile aseptice : ingrijirea unei rani, injectii, punctii, etc ;
– inainte de contactul cu orice pacient.
Cei 6 pasi ai spalarii mainilor :
1.mainile –pe fetele palmare ;
2.mainile –pe fetele dorsale ;
3.palmele –interdigital ;
4.degetele –cu palma opusa ;
5.policele –cu palma opusa ;
6.unghiile –prin rotatii cu palma opusa ;

CAPITOLUL III CAZURI CLINICE
CAZ CLINIC NR. 1.
Nume: A.
Prenume: M.
Vârstă: 26 ani
Sex: feminin
Ocupație: contabil
Domiciliu: Arad
Data internării: 15 –01–2017
Diagnostic la internare: Reumatism articular acut
Antecedente personale: • fiziologice: » menarha la 14 ani;
» o naștere
• patologice: » amigdalită pultacee în pusee repetate.
Antecedente heredocolaterale: nu relatează
Alergii: nu relatează
Condiții de viață și de muncă:
• locuiește cu soțul și copilul într -un apartament de 2 camere;
• nu fumează, nu consumă cafea;
Motivele internării:
-dureri la nivelul articulațiilor, transpirații abundente, febră, stare generală alterată,
tumefacția articulației cotului stăng și genunchiului drept.
Istoricul bolii: -boala debuteazăîn urmă cu 8 zile, ca urmare a ubei amigdalite pulta cee
insuficient tratată.
OBSERVAȚII ASPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A PACIENTEI:
Stare gnerală: alterată
Greutate: 70 kg
Talie: 1,62 m
Grupă sanguină: A II, Rh pozitiv
Tegumente: Palide, umede
Facies: suferind
Mucoase: umede
Fanere: normal implantate

Țesut conjun ctiv adipos: normal reprezentat
Sistem ganglionar: normoton, normokinetic
Sistem osteo -articular: poliartrită la nivelul articulațiilor mari și mobile (genunchi și cot)
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară păstrată, dispnee la e fort
minim
Aparat cardio -vascular: TA = 140/90 mm Hg
Sistem nervos, endocrin și organe de simț: nu prezintă semne meningeale
INVESTIGAȚII DE LABORATOR
DATA INVESTIGAȚII REZULTATE VALORI
NORMALEOBSERVAȚII
16-01-2017VSH
Ht
Hb
ASLO
Fibrinogen
Protein a C reactivă
Examen urină
Exsudat faringian120 mm/h
43%
12,08 g%
820 UE
720 mg%
Pozitivă
Rare celule
epiteliale
Albumină
absentă
Glucoză
absent
Prezent
streptococ2-13 mm/h
37-47 ml/100
12-15 g/dl
Sub 200 UE
200-400 mg%
Pozitivă sau negativăRepetă VS H
19-01-2017 VSH
Leucocite
Fibrinogen
Rx. toracic110 mm/h
9000 mm³
659 mg%
ITN2-13 mm/h
4-9000 mm³
200-400 mg%Repetă VSH
la 6 zile
25-01-2017 VSH
Leucocite63 mm/h
7300 mm³2-13 mm/h
4-9000 mm³
28-01-2017 ASLO
Exsudat faringian175 UE
Absent
strep tococSub 200 UE
Absent

PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE
ÎNGRIJIREOBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
1. Respirație
ineficientă datorită
procesului
inflamator
manifestat prin
dispnee la efort.-pacienta să
respir e în
limite fizice
normale-se asigură condiții optime
de mediu;
-se asigură pacientei o
poziție favotabilă
respirației;
-se recolteză produse
biologice pentru examenul
de laborator (VSH,
fibrinogen, ASLO, proteină
C reactivă);
-se însoțește pacienta
pentru investigații
suplimentare (EKG)
-se monitorizeaă funcțiile
vitale și vegetative și se
notează în F.O;
-se efectuează testarea
sensibilității organismului la
antibiotic;
-se administrează medicația
prescrisă de medic,
respectănd doza și ritmul de
administrare (medicație
antistreptococică).-pacienrei i s -a
recoltat poduse
biologice pentru
analize;
-se monitorizează
funcțiile vitale.
P = 75 bătăi/min.
TA = 120/90 mm Hg
R = 23/min.
2. Hipertermie
datorită procesului
inflamator,
manifestat prin Tș =
38,2șC, tegumente
umede, palide.-pacienta să
prezinte
tegumente
uscate, curate;
-să prezinte
Tș corporală
în limite
fiziologice
normale.-se asigură lenjerie de pat și
de corp curată ori de câte
ori este nevoie;
– se termometrizează
pacienta și se note ază datele
obținute în F.O;
-se aplică comprese reci pe
frunte;
-se administrează lichide;
-se administrează medicația
prescrisă de medic.- în urma
tratamentului și a
îngrijirilor aplicate
pacientei,
temperatura acesteia
scade;
Tș = 36,9șC

3. Alterare a
mobilității fizice
datorită bolii,
manifestată prin
dureri articulare,
dificultate la mers.-pacientei să -i
fie reduse
durerile
articulare.-se asigură repaus la pat,
până la dispariția durerilor
articulare, 2 -3 săptămâni cu
reluarea treptată a mersulu i;
-se folosesc perne pentru
suportul articulațiilor
dureroase;
-se administrează medicația
prescrisă de medic;
-se urmărește efectul
medicației asupra
organismului.-în urma îngrijirilor
acordate și a
medicației
administrate, durerea
cedează în
intens itate.
4.Alterarea stării de
confort datorită
anginei
streptococice,
manifestate prin
dureri la nivelul
amigdalelor (cu
dureri la înghițire).-pacienta să
se poată
alimenta
corespunzător;
– să nu
prezinte
semne de
deshidratare.-se asigură alime ntația
pacientei prin: -dietă de
cruțare în perioada febrilă
(regim hidrozaharat, apoi,
lactofăinos, care se va
îmbogății treptat);
-se urmărește ca dieta să
asigure necesarul de lichide
pentru a preveni
deshidratarea;
-se supraveghează zilnic
semnele v itale (puls,
tensiune arterială,
temperatură);
– se urmărește
comportamentul pacientei
(facies, tegumente) pentru a
preveni complicațiile.- pacienta este
alimentată și
hidratată
corespunzător.
5. Risc crescut
pentru complicații,
cu reinfectare
streptococ ică,
datorită
cunoștințelor
insuficiente despre
boală.-pacienta și
familia să
cunoască și să
prevină
reinfectarea
cu streptococ.-se educă pacienta și
familia privind: »
prevenirea reapariției
streptococului prin
continuarea tratamentului în
dozele date și la intervalele
stabilite de medic;
» prezentarea la controale
periodice, clinice și
biologice, prin prezentarea
la medicul de familie;
-asanarea focarelor de
infecție-pacienta și familia
cooperează,
respectând
indicațiile primite.

TRATAMENT
I. Igieno -dietetic
repaus la pat, timp de 3 săptămâni, în condiții de spitalizare;
regim alimentar: hidro -lacto -făinos în perioada febrilă, apoi se continuă cu regim
lacto -făinos; după scăderea febrei se administrează un regim alimentar complet.
II. Medicame ntos
Medicamente administrate
per-osOrar Data
6 12 18 20
ACID ACETIL -SALICILIC 2 tb. 2 tb. 17.01 -29.01. 2017
VITAMINA C 2cp 200 mg 1 cp. 1 cp. 17.01 -29.01. 2017
DIAZEPAM 1 cp. 1 cp. 16.01 -29.01. 2017
Medicamente administrate
i.mOrar Data
6 12 18 20
PENICILINA G
1.000.000 U.I/doză1 1 1 1 15.01 -26.01. 2017
VITAMINA A
1 f./zi1 f. 19.01 -28.01. 2017
VITAMINA B 12
1 f./zi1 f. 19.01 -28.01. 2017
Medicamente administrate percutanat
INDOMETACIN unguent
III. Tratament profilactic
Tratament pentru prevenirea recidivelor prin administrare de MOLDAMIN
săptămânal timp de 3 -5 ani, sub control medical periodic și se va trata energic orice
infecție acută intercurentă.

EVALUARE FINALĂ
Pacienta A.M de sex feminin cu diagnosticul de RAA, se prezintă la internare
avân d ca simptome: • dispnee de efort;
• mobilitate articulară redusă datorată durerii;
• deshidratare și diaforeză;
• anxietate;
• alterarea imaginii de sine;
• febră: 38,2ș.
Pe parcursul internării, durerile articulare s -au ameliorat cedând imobili tate articulară,
febra a scăzut ușor până la dispariție. Datorită tratamentului și îngrijirilor primite dispneea
a încetat la 2 zile de la internare. La externare starea pacientei era ameliorată, evoluția sub
tratament fiind favorabilă.
Se externează ameli orată cu următoarele recomandări:
-evitarea efortului fizic;
-evitarea frigului și umezelii;
-urmarea tratamentului conform schemei indicate de medic;
-dispensarizare.
La externare i s -a recomandat să revină după 4 săptămâni pentru control.

CAZ CLINIC NR.2
Nume: C.
Prenume: I.
Vârsta: 29 ani;
Sex: masculin;
Data internării: 22 -02-2017
Domiciliu: Mihail Kogalniceanu, jud. Arad
Diagnostic la internare: Reumatism articular acut în puseu;
Antecedente personale: • nu prezintă importanță
Antecede nte heredocolaterale: -tatăl hipertensiv
Aergii: nu prezintă
Condiții de viață și de muncă: -locuiește într -un apartament;
-fumător –un pachet pe zi
Motivele internării:
-dureri la nivelul articulațiilor, febră mare și diaforeză, transpirați i abundente,
inflamația cotului stâng și genunchiului stâng.
Istoricul bolii:
-boala debutează în urmă cu 11 zile, în urma unei infecții amigdaliene cu
streptococ, fără să urmeză vreun tratament.
OBSERVAȚII ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A PACIENTULUI:
Stare ge nerală: alterată;
Greutate: 82 kg;
Talie: 1,78 m;
Tegumente: palide, umede
Facies: suferind;
Grup sanguin: AB IV, Rh pozitiv;
Mucoase: umede
Țesut conjunctiv adipos: normal reprezentat;
Sistem ganglionar: normoton, normokinetic;
Aparat respirator: torace n ormal conformat, sonoritate pulmonară păstrată, respirație
fără probleme.
Aparat osteo -articular: poliartrită la nivelul articulațiilor mari și mobile (genunchi și cot).

Aparat cardio -vascular: TA = 130/80 mm Hg
Sistem nervos, endocrin și organe d e simț: nu prezintă semne meningeale.
INVESTIGAȚII DE LABORATOR
22-02-2017
Investigații Rezultate Valori normale Observații
VSH 100 mm/h 1-10 mm/h Urmărim sub
tratament cu
antibiotice: L, VSH,
Hb., Fibrinogen.Fibrinogen 750 mg% 200-400 mg%
ASLO 840 UE Sub 200 U/mL
Ht. 40% 40-50ml/100
Hb. 13,28 g% 13-17 g/dl
L 9200/mm³ 4-9000/mm³
Exsudat faringian Prezent streptococ absent
23-02.2017
Investigații Rezultate Observații
Examen de urină -rare celule epiteliale
-albumină absentă
-glucoză absentă
-EKG -RS = 82/min.
-axa QRS la 30ș
-PR alungit
27-02-2017
Investigații Rezultate Valori normale Observații
VSH 56 mm/h 1-10 mm/h Ușoară scădere
aVSH -ului și ASLO ASLO 400 UE Sub 200 UE

2-03.2017
Investigații Rezulta te Observații
VSH 28 mm/h Răspuns pozitiv la
tratament: continuă
tratamentul în ambulator.ASLO 200 UE
Hb. 12,5 g %
L 6300/mm³
Fibrinogen 470 mg %
PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE
ÎNGRIJIREOBIECTIVE INTERVENȚI I EVALUARE
1. Hipertermie
datorită procesului
inflamator,
manifestat prin
febră Tș = 38,4șC cu
tegumente umede,
diaforeză.- pacientul să
prezinte Tș corului
în limite fiziologice
normale;
– să prezinte
tegumente uscate,
curate.-se termometrizează
pacientul și se
notează în F.O;
-se asigură lenjerie
de pat și de corp
curate, ori de câte ori
este nevoie ;
-se aplică comprese
reci pe frunte;
-se administrează
lichide;
-se administrează
medicația prescrisă
de către medic.-în urma îngrijirilor
și a tratamentului
aplicate pacientului,
temperatura acestui a
scăzut;
Tș = 37șC.
2.Pacientul prezintă
deshidratare datorită
febrei marcante,
manifestată prin sete
și uscăciune a
mucoselor.-pacientul să fie
hidratat în limite
normale.-se va asigura
necesarul de lichide
în cantităși mici și
repetate; (1500 -2000
ml/zi);
-se asigură dietă de
cruțare în perioada
febrilă: -regim
hidrozaharat, lacto –
făinos, care se va
îmbogăți treptat;
-se asigură aerisirea,
încălzirea și
umidifie rea aerului
în cameră;
– se recoltează
produse biologice
pentru investigații
clinice și de
laborator (VSH,-pacientului i s -au
recoltat produse
biologice pentru
analize;
-în urma hidratării
corespunzătoare
pacientul nu a m ai
prezentat semne de
deshidratare;
-se monitorizează
funcțiile vitale:
P = 82 bătăi/min.
TA = 110/80 mm Hg
T = 37șC.

Fibrinogen, ASLo,
proteină C reactivă;
-se monitorizează
funcțiile vitale ale
pacientului și se
notează în F.O;
– se efectuează
testarea sensibilită țiii
organismului la
antibioticul
recomandat;
-se administrează
medicația prescrisă
de medic, respectând
doza și ritmul de
administrare.
3. Alterarea
mobilității fizice
datorită apariției
bolii; manifestată
prin dureri la nivelul
articulațiilor, cu
dificultate în
mobilizar e.-pacientului să -i fie
diminuate durerile
articulare, și să
recapete
mobilitatea.- se asigură
pacientului repaus la
pat până la dispariția
durerilor articulare,
prin explicarea
acestuia nevoia
evitării efortului
fizic;
-se efectuează
exerciții pasive
pentru evitarea
anchilozelor;
-se administrează
medicația prescrisă
de medic.-în urma îngrijirilor
acordate și a
medicației
administrate, durerile
pacientului cedează
în intensitate.
4. Risc crescut
pentru complicații,
cu reinfectare
streptococică,
datorită
cunoștințelor reduse
despre boală.- pacientul să
primească
informațiile și să -și
însușească
cunoștințele despre
boala sa.-se educă pacientul
cu privire la:
» prevenirea
reapariției
streptococului prin
continuarea
tratamentului
prescris de medic în
dozele date și la
intervalele stabilite;
» prezentarea la
controale periodice,
clinice și biologice
prin policlinica
teritorială;
» evitarea frigului și
a umezelii.- pacientul și -a
însușit cunoștințele
referitoare la boala
sa și la regimul de
viață st abilit prin
controale periodice,
iar acesta respectă
indicațiile primite.

TRATAMENT
I. Igieno -dietetic
-repaus la pat, până la ameliorarea simptomelor (~ 3 săptămâni);
-regim alimentar: hidric, lacto -făinos în perioada febrilă (2500 -3000 ml/zi),
hiposoda t;
– apoi se poate trece la un regim complet, după perioada febrilă.
II.Medicamentos
Medicamente adminisrate
i.m.Orar Data
6 12 18 24
PENICILINA G 3.200.000
U.I/zi800 mii 800 mii 800 mii 800 mii 23.02 -02.03. 2017
Medicamente administrate
per-osOrar Data
6 12 18 20
ASPIRINĂ 6tb. 100 mg 2 tb. 2 tb. 2 tb. 22.02 -02.03. 2017
VITAMINA C 3 cp. 200
mg1 cp. 1 cp. 1 cp. 24.02 -02.03. 2017
DIAZEPAM 1 cp. 1 cp. 22.02 -02.03. 2017
Medicamente administrate percutanat
INDOMETACIN unguent –se face masaj local
II. Tratament profilactic
Tratamentul constă în administrare de PENICILINĂ sau de MOLDAMIN
1.200.000 U.I. la 7 zile, 5 ani de la episodul acut.
EVALUARE FINALĂ
Pacientul C. I. De sex masculin, se prezintă pentru internare svând ca simptom e:
-mobilitate articulară redusă datorată durerii;
-artralgii;
-febră 38,4șC
-diforeză
-deshidratare
-insomnii.

Acesta este diagnosticat cu RAA.
Pe parcursul internării simptomele s -au ameliorat, datorită îngrijirilor și
tratamentului acordat pe perioada inter nării.
La externare i s -a recomandat să revină după 4 săptămâni la control.

CAZ CLINIC NR. 3
Nume: V.
Penume: R.
Vârstă: 19 ani
Sex: feminin
Ocupație: elev
Domiciliu: Arad
Data internării: 03 -03-2017
Diagnostic la internare: Reumatism a rticular acut, cardită reumatismală
Antecedente personale: -patologice: infecții amigdaliene repetate
-fiziologice: menarha la 12 ani;
Antecedente heredocolaterale: -mama –hepatită cronică
Alergii: nu relatează
Condiții de viață și de munc ă:-locuiește la casă cu părinții
-nu fumează nu consumă alcool
Motivele internării: -dureri articulare migratorii de la o articulație la alta, febră,
transpirații, anxietate, palpitații, dispnee.
Istoricul bo lii: pacienta relatează că în urmă cu 4 zile boala debutează cu o amigdalită
acută; și dureri articulare migratorii;
Datorită durerilor pacienta are o stare de disconfort, cu treziri frecvente în timpul
nopții.
OBSERVAȚII ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A PACI ENTEI:
Stare generală: alterată;
Greutate: 57 kg;
Talie: 1,66 m;
Grupă sanguină: A II, Rh pozitiv;
Tegumente: umede;
Facies: palid
Mucoase: uscate;
Țesut conjunctiv adipos: normal reprezentat;
Sistem osteo -articular: poliartrită la nivelul articulațiilor c ot și genunchi drept;
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonară păstrată, dispnee de
efort;

Aparat cardio -vascular: TA = 120/ 90 mm Hg; alterarea ritmului cardiac.
INVESTIGAȚII DE LABORATOR
6-03-2017
Investigații Rezultate Valori normale Observații
VSH 110 mm/h 2-13 mm/h
Repetă VSHASLO 830 UE Sub 200 UE
Fibrinogen 760 mg% 200-400 mg%
Hb. 12,07 g% 12-15 g/dl
Ht. 42% 37-47 ml/100
Prozeină c reactivă Pozitivă pozitiv -negativ
Exsudat faringian Prezent streptococ Absent
7-03-2017
Investigații Rezultate Observații
Examen urină Rare celule epiteliale
Albumină absentă
Glucoză absentă –
EKG RS 86/min.
Axa QRS la 30 ș
PR prelungit
10-03-2017
Investigații Rezultate Valori normale Observații
VSH 70 mm/h 2-13 mm/h
– ASLO 500 UE Sub 200 UE
Fibrinogen 455 mg% 200-400 mg%
14-03-2017
Investigații Rezultate
VSH 25 mm/h
Exsudat faringian Absent str eptococ

PLAN DE ÎNGRIJIRE
DIAGNOSTIC DE
ÎNGRIJIREOBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
1. Alterarea
mobilității fizice
datorită prezenței
acestei boli;
manifestată prin
dureri articulare
migratorii (cot și
genunchi).-să-i fie reduse
pacientei durerile și
să se poată mobiliza
în câteva zile;-se asigură pacientei
repaus la pat, până la
dispariția parțială a
durerilor;
-se folosesc perne
pentru suportul
articulațiilor
dureroase;
– se explică
necesitatea evitării
efort ului fizic;
-se administrează
medicația prescrisă.-în urma îngrijirilor
acordate și a
medicației
administrate,
durerea cedează în
intensitate.
2. Hipertermie
datorită procesului
inflamator,
manifestat prin T =
39șC, cu tegumente
umede, palide,
transp irații
abundente.-ca pacienta să
prezinte tegumente
uscate, curate;
-pacientei să -i fie
diminuată T
corpului în 2 ore.-se asigură lenjerie
de pat și de corp
lejere;
-se administrează
lichide pentru a nu se
deshidrata;
-se aplică comprese
reci locale ;
-se termometrizează
pacienta și se notaeză
în F.O.;
-se administrează
medicația prescrisă
de medic.- în urma
tratamentului și a
îngrijirilor acordate
pacientei i -a scăzut
temperatura în ~ 1
oră (T = 37,2șC).
3. respirație
insuficientă, datorită
proce sului
inflamator
manifestat prin
dispnee de efort fizic
minim.-pacienta să respire
în limite fiziologice
normale.-se asigură pacientei
o poziție favorabilă
respirației;
-se asigură aerisirea,
încălzirea și
umidifiera aerului în
salon;
– se recoltează
produse biologice
pentru examenul de
laborator;
-se monitorizează
funcțiile vitale și se
notează în F.O.;
– se efectuează
testarea sensibilității
organismului la
antibiotic;
-se administrează
medicația prescrisă- în urma
îngrijirilor, pacientei
i se diminuează
dispneea;
-i s-a recoltat
produse biologice
pentru analize;
-s-a monitorizat
funcțiile vitale.
P = 70/min.
TA = 110/90 mm
Hg
T = 36,9șC.

de medic, respectând
doza și ritmul de
administrare.
4.Risc major pentru
complicații, cu
reinfectare
streptococică,
datorită
cunoștințelor slabe
despre acestă boală.- pacienta să
cunoască măsurile
de prevenire a
reinfectării cu
streptococul β –
hemolitic.-se educă pacienta cu
privire la : –
prevenirea reapariției
streptococului prin
respectarea
indicațiilor prinvind
nedicația prescrisă; –
prezentarea periodică
la unitățile spitalicești
unde au medicul de
familie; -va evita
eforturile mari, frigul,
umezeala; -pacienta
va fi sfătuită să facă
tratament în stațiunile
balneoclimaterice.- pacienta
cooperează la
indicațiile primite și
respectându -le
îndeaproape.
TRATAMENT
I. Igieno -dietetic
– repaus obligatoriu la pat, timp de 3 săptămâni, în condiții de spitalizare;
– regim alimentar: hipocaloric,hiposodat, hidric, lacto -făinos, hidrozaharat.
II. Medicamento s
Medicamente administrate
per-osOrar Data
8 12 18 20
PREDNISON 8 cp. 2 mg 4 cp. 4 cp. 4.03-15.03 -2017
ASPIRINĂ 6 cp. 100 mg 2 cp. 2 cp. 2 cp. 4.03-15.03 -2017
VITAMINA C 3 cp. 1 cp. 1 cp. 4.03-15.03 -2017
DIAZEPAM 1 cp. 1 cp. 3.03-15.03 -2017

Medicamente administrate
i.m.Orar Data
8 12 18 24
PENICILINA G
1.200.000/doză1 1 1 1 3.03-13.03 -2017
VITAMINA A 1 f/zi 1 f. 5.03-14.03 -2017
VITAMINA B 12 1f/zi 1 f. 5.03-14.03 -2017
III. Tratament profilactic
Tratament pentru prevenirea rec idivelor prin administrarea de MOLDAMIN
1.200.000 U:I o dată pe săptămână sub contol medical periodic, timp de 5 ani de la
episodul acut.
EVALUARE FINALĂ
Pacienta V. R. De sex feminin, cunoscută cu diagnosticul de RAA se prezintă
pentru internare, având ca simptome:
– durere cu caracter migrator;
– febră 39șC;
– palpitații;
– dispnee de efort;
– deshidratare.
Pe parcursul internării, durerile articulare s -au diminuat, febra, deshidratarerea și celelalte
simptome amelirându -se. Datorită tratamentului evoluția pacien tei a fost favorabilă.
Pacienta se externează ameliorat și cu recomandarea de a reveni la control medical
peste 4 săptămâni.

CONCULZII
Se știe că RAA este o afecțiune care atinge cu preponderență perso anele cuprinse
cu vârstă cuprinsă între 5 -15 ani.
Ca și cauză a apariției acestei patologii, cel mai frecvent se întălnește tratarea
necorespunzătoare a infecțiiei cu streptococul β-hemolitic grup A.
De obicei copii și adolescenții cu afecțiuni amigdalie ne sunt tratați superficial pe
perioade scurte de timp până la dispariția simptomatologiei de bază, fără tratarea corectă
până la sterilizarea completă a streptococului β-hemolitic grup A.
Regretul personal este faptul că am întâlnit multe persoane cu această patologie,
deși RAA poate fi prevenit în totalitate.
Deși pacienții urmează toate etapele îmbolnăvirii, cel mai mare procentaj dintre ei
se prezintă la medicul de specialitate în fazele în care apar de obicei complicații cardiace.
Am constatat o lipsă mare de informație și de educație pentru sănătate la acești
pacienți, ceea ce m -a motivat în plus să -mi aleg îngrijirea pacienților cu RAA pentru
lucrarea de diplomă.
Consider că putem avea un aport deosebit de importatant în ceea ce privește
preve nirea acestei patologii prin depistarea și tratarea precoce și corectă a afecțiunilor
faringo -amigdaliene.
Faptul care m -a frapat cel mai tare este lipsa de interes a indivizilor pentru propria
lor sănătate. La apariția oricărui simptom ei își pun singuri diagnisticul fără a face
investigații la medicul de specialitate, pentru a putea să prevină sau să trateze orice
afecțiune din faza acută.
RAA nu este o problemă de responsabilitate numai pentru sectorul de sănătate ci și
pentru familie, școală, comunitate și întreaga societate.

BIBLIOGRAFIE
,, Prevenirea si tratarea bolilor reumatice “
– N.Elian, C. Veleanu
– Editura Facla
–
,, Reumatologia adultului tanar “
– Maior medic Ion Ureseanu
– Editura Militara
,, Reumatologie clinica “
– Al. Dutu, M.D. Bolosiu
– Editura dacia
–
,, Manual de medicina interna pentru cadre medii “
– Corneliu Borundel
– Editura Medicala Bucuresti
–
,, Notiuni de semiologie medicala “
– D. Georgescu
– Editura medicala Bucuresti