Contabilitatea creditelor bancare și a [617181]

MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI ȘI EDUCAȚIEI
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
FACULTATEA CONTABILITATE
CATEDRA “CONTABILITATE ȘI AUDIT”

LICA PETRU

TEZA DE LICENȚĂ
Tema: Contabilitatea creditelor bancare și a
împrumuturilor

A absolvent: [anonimizat]:
Dr., conf. univ . A.Ștahovschi

Chișinău 2009

2 Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………………………………………….. …….3

Capitolul I : Importanța și caracteristica creditelor bancare în condițiile economiei
de piață
1.1 Sarcinile și principiile contabilității operațiunilor de creditare în bănci………………………………8
1.2 Caracteristica, clasificarea și importanța creditelor bancare……………………………………………..10
1.3. Caracteristica actelor normative privind reglementarea contabilității creditelor bancare
și trecerea în revistă a surselor bibliografice………………………………………………………………….21

Capitolul II : Contabilitatea operațiunilor de credita re la BC „ Moldindconbank ”
S.A.
2.1 Contabilizarea operațiunilor de acordare a creditelor persoanelor fizice și juridice…. ………….26
2.2 Contabilitatea calculării și perceperi dobânzilor și comisioanelor aferente creditelor
acordate…… …………………………………………………………………………………………………………….. ..37
2.3 Contabilitatea operațiunilor de rambursare a creditelor bancare ……………………………………….45
2.4 Evide nța operațiunilor de formare și utilizare a fondului de risc.. ……………………………………..50

Încheiere …………………………………………………………………………………………………………….. ………. 59
Bibliografie. …………………………………………………………………………………………………………….. …..61
Anexe ……………………………………………………………………………………….. ………………. 64

3 Introducere

Actualitatea temei. Apărut odată cu schimbul în natură și cunoscând în evoluția sa numeroase
forme, creditul îndeplinește un rol esențial în economia modernă. De altfel, apreciindu -se rolul
deosebit al monedei și al creditului în dezvoltarea social -economică a omenirii, au f ost conturate trei
etape de evoluție:
treapta economiei naturală , în care indivizii produceau bunurile necesare existenței proprii
sau cel mult a familiei. La această treaptă se disting două subdiviziuni: economia familială autarhică,
în care toate celela lte celule economice erau închise, și economia de schimb în natură;
treapta economiei de schimb, în care schimburile de bunuri se fac prin intermediul monedei;
treapta economiei de credit, în care se pun în circulație bunuri contra promisiunii de a restitu i
în viitor aceeași valoare. Este ultima și cea mai evolutivă treaptă de dezvoltare economică și
financiară a omenirii, unde în procesul schimbului rolul esențial îl au operațiunile de credit.
Prin finanțarea producției și a consumului, precum și prin cre area unor instrumente și tehnici
deosebit de flexibile, creditul bancar a devenit o prezență necesară în viața socială și economică din
orice țară. Prezența sistemului de credit și a formelor sale în societățile avansate oferă numeroase
facilități, inclusi v protecția participanților la actul economic.
Scopul lucrării rezidă în studierea și analiza problemelor ținerii evidenței contabile și
auditarea operațiunilor de creditare în Republica Moldova, în condițiile actuale, și elaborarea unor
propuneri relevan te privind perfecționarea funcționării și eficientizării acesteia.
Scopul lucrării este:
de a cunoaște esența, rolul și funcțiile creditului bancar;
de a caracteriza diverse tipuri de credite disponibile în Republica Moldova;
de a descrie etapele procesul ui de acordare a creditului și evidența lor;
de explicat modul de contabilizare a calculării și achitării dobânzii și comisionului.
Pentru realizarea scopului propus ne -am trasat următoarele sarcini :
studierea teoriilor privind operațiunile de creditare și, în special, a particularităților privind
managementul instituțiilor creditar – bancare;
stabilirea principalelor etape ale procesului de acordare a creditelor;
stabilirea principalelor momente ale ținerii evidenței contabile a operațiunilor de acorda re
a creditelor;

4
reflectarea metodelor de calculare și achitare a dobânzilor la creditele acordate;
stabilirea principalelor momente ale ținerii evidenței contabile a operațiunilor de
rambursare a creditelor;
reflectarea principalelor momente ale țineri i evidenței contabile a formării și utilizării
reducerilor pentru pierderi la credite;
stabilirea procesului de auditare a operațiunilor de creditare atât în interiorul unei băncii
cât și din exteriorul acesteia;
cercetarea elementelor sistemului de cred it și a procesului de acordare a creditelor în
condițiile economiei de piață;
argumentarea propunerilor ce țin de perfecționarea ținerii evidenței contabile și auditarea
operațiunilor de creditare în instituțiile bancare naționale, care este elementul p rincipal de creditare
în economia națională.
Teza este elaborată în baza materialelor de la BC „Moldindconbank”S.A., care se bucură în
prezent de o imagine respectabilă pe piața bancară din R. Moldova, fiind percepută ca un brand
puternic ce inspiră încred ere, stabilitate și calitate. Spectrul larg de servicii și produse bancare
calitative este înalt apreciat de clienții băncii. Dovadă, în acest sens, o constituie numărul mare de
clienți ai băncii, care este permanent în creștere.
Activitatea băncii a parc urs mai multe etape de dezvoltare, fiindu -i schimbat si statutul. În anul
1987, odată cu reorganizarea sistemului financiar -bancar, banca a devenit o subdiviziune a Promstroi
bank a URSS. După proclamarea independenței R. Moldova, instituția a fost reorga nizată în BC “
Moldindconbank ”, care apoi a fost reînregistrată ca Societate pe Acțiuni, statut pe care -l deține până
în prezent.
În prezent BC “ Moldindconbank ”S.A. are peste 30 de filiale în orașele Republicii Moldova
(Orhei, Edineț, Șoldănești, Briceni, Hîncești, Cahul, Ocnița, Florești, și alte orașe), iar în cadrul
filialelor activează peste 400 de reprezentanțe.
Filialele băncii au dreptul să efectueze în numele Băncii, cu respectarea actelor normative
interne aprobate, în conformitate cu Statutul Băn cii, autorizația BNM, licențelor deținute,
următoarele operațiuni și tranzacții bancare:
deschiderea conturilor în valută națională și străină;
acordarea de credite persoanelor fizice și juridice, clienți nebancari, în baza hotărârii și în
limitele stabili te de Organele de conducere ale Băncii;

5
acordarea serviciilor de decontări și încasări;
acceptarea depozitelor (plătibile la vedere sau la termen etc.) cu sau fără dobândă persoanelor
fizice și juridice conform condițiilor aprobate de Consiliul Băncii;
realizarea operațiunilor pe piața valorilor mobiliare prin intermediul Direcției trezorerie din
cadrul BC Moldindconbank S.A.;
cumpărarea și vânzarea valutei străine prin virament persoanelor juridice și fizice, la cursul,
stabilit de Direcția operațiuni valu tare și relații externe;
cumpărarea și vânzarea valutei străine in numerar persoanelor fizice prin casele de schimb
valutar la cursul stabilit conform procedurilor interne aprobate;
prestarea serviciilor de păstrare a banilor, valorilor mobiliare, încasare a și transportarea lor,
însoțirea casierilor;
prestarea serviciilor de consulting bancar prin intermediul BC Moldindconbank S.A.;
împrumutarea de fonduri, cumpărarea, vânzarea din cont propriu sau din contul clienților a
instrumentelor pieței financiare (c u excepția subscrierii la valori mobiliare);
deschiderea și deservirea cardurilor bancare pentru persoane fizice și juridice;
transferuri bănești internaționale și pe teritoriul RM;
În procesul activității sale Filiala trebuie să țină cont de:
limitele ma xime pentru pozițiile deschise față de activele sale și activele supuse unui risc;
limitele stabilite de Direcția Trezorerie pentru activitatea cu valori mobiliare;
limitele maxime fixate pentru suma creditelor acordate unui agent economic.
Pentru a vedea mai bine activitatea băncii vom analiza în dinamică cei mai importanți indicatori ai
activității economico – financiare a băncii pe anii 2007 – 2008 ( anexa 1 – 3).

6 Tabelul 1
Indicatorii economico -financiari de bază ai activității
BC “ Moldindcon bank ” SA
Mii lei
Denumirea indicatorilor 2007 2008 Abaterea (+/ -)
1. Venit aferent dobînzilor 163429 235369 +71940
2. Venit net pînă la impozitare 53054 78898 +25844
3. Venit net 41778 65116 +23338
4. Credite acordate 1064084 1510031 +445947
5. Mij loace fixe 67319 72417 +5098
6. Total active 1787585 2356287 + 568702
7. Datorii totale 1541759 2052640 + 510881
8. Capital propriu 245826 303647 +57821
9. Rentabilitatea venitului
aferent dobânzilor 32,68 52,87 +20,19
10. Rentabilitatea activelor 2,76 7,22 +4,46
11. Rentabilitatea capitalului
propriu 19,17 30,87 +11,70

Din calculele efectuate mai sus putem afirma că situația BC “ Moldindconbank ” SA pe piața
financiară în anul 2008 a fost este destul de pozitivă față de anul 2007. Observăm creșterea venitului
aferent dobânzilor cu 71940 mii lei față de anul 2007 ceea ce d emonstrează o activitate de creditare
destul de profitabilă. La fel a crescut și venitul net, cu 23338 mii lei. De asemenea în perioada de
gestiune BC “ Moldindconbank ” SA a acordat credite cu 445947 mii lei mai mult decât în anul 2007.
BC “ Moldindconban k” SA în anul 2008 și -a mărit fondul de mijloace fixe cu 5098 mii lei, în
rezultat s -a mărit și rentabilitatea activelor cu 4,46 puncte față de anul 2007 ceea ce demonstrează
folosirea rațională a mijloacelor fixe.

7 O situație foarte favorabilă este creșter ea datoriilor băncii față de anul 2007 cu 510881 mii lei
ceea ne demonstrează că banca a atras mijloace bănești de la agenți economici și și -a mărit resursele
pentru creditare.
Reieșind din scopul lucrării, am structurat teza în: introducere, două capitol e, încheiere,
bibliografie și anexele.
În capitolul I „Importanța și caracteristica creditelor bancare și împrumuturilor în condițiile
economiei de piață” se descriu succint actele normative privind reglementarea contabilității
creditelor bancare, cît și informații despre esența, caracteristica, clasificarea și rolul creditelor
bancare în economia națională.
În capitolul II „ Contabilitatea operațiunilor de creditare la BC „Moldindconbank”S.A.” am
descris etapele procesului de acordare a creditului cît și contabilizarea acestor etape. S -a reflectat
modul de calculare, achitare și contabilizare a dodînzii și comisionului aferent creditului acordat,
evidența formării și utilizării fondului de risc.
Suportul metodologic al tezei îl constituie actele normative și legislative, materialele de la BC
„Moldindconbank”S.A., sursele literare ale economiștilor autohtoni și străini.

8 Capitolul I: Importanța și caracteristica creditelor bancare și
împrumuturilor în condițiile economiei de piață

1.1 Sarci nile și principiile contabilității operațiunilor de creditare în bănci

Economiile actuale, ca economii monetare, presupun desfășurarea unui amplu proces de
creditare, ca o latură consistentă a activității bancare. Există o interdependență între credit și situația
financiară a agenților economici. În primul rînd, situația creditelor reflectă starea financiară a
oricărui întreprinzător angajat în relația de creditare. În al doilea rînd, o bună susținere financiară va
genera condiții favorabile pentru obținer ea de noi credite.
La baza derulării operațiunilor de creditare stau un șir de principii ale operațiunii de creditare,
nerespectarea acestor ar duce la majorarea riscului de credit al băncii. Principiile de bază ale
operațiunilor de creditare sunt [26, p. 179 – 184 ]:
Prudența bancară ca principiu fundamental ce trebuie să caracterizeze întreaga activitate a
unei bănci;
Credibilitatea împrumutaților, care reprezintă suportul moral și elementul psihologic
esențial fără de care creditul nu poate exista. Credi bilitatea presupune cunoaștere clientului printr -o
permanentă activitate de informare și documentare cu scopul de a acumula informația necesară
privind aspectele concrete ale activității acestuia. Toate operațiunile de credit și de garanție se
consemnează în documente contractuale. Pe parcursul derulării creditului în scopul minimizării
riscului de nerambursare banca va monitoriza activitatea creditorului;
Planificarea creditelor reprezintă planificarea surselor bănești din care banca va acorda
credite, dar totodată și planificarea clasificării portofoliului de credit conform diverselor destinații;
Rambursarea și achitarea creditului. Creditele acordate trebuie să fie avantajoase atît
pentru bancă, cît și pentru debitori, drept care debitorul va avea posibil itatea să -și lărgească afacerea
, dar și să ramburseze creditul și să achite dobînzile în termenii stabiliți. Dobînzile și comisioanele
bancare sunt negociabile și se înscriu în contractele de credit;
Asigurarea creditului. Creditele se acordă pe bază de g aranții, consemnate în contractele de
credit și în contractele de garanții imobiliare / mobiliare / cesiune de creanță / fideiusiune etc.

9 Garanția trebuie să acopere datoria maximă a clientului către bancă, formată din credite, dobînzi și
comisioane.
Resp ectarea principiilor de creditare în procesul de acordare a creditului permite menținerea
unei performanțe ridicate a activității de creditare:
Banca își permite păstrarea în siguranță a depozitelor bancare;
Se atestă o creștere a profitului băncii prin re ducerea proporției de credite problematice în
portofoliul de creditare al băncii;
Se asigură dezvoltarea economico -financiară de ansamblu a clientului;
Se stabilesc influențe pozitive la nivel macroeconomic;
Se menține o performanță sporită a activității d e creditare, care se asigură prin:
a) selectarea cu atenție a clienților din sectoarele de piață determinate;
b) acordarea de credite bazată pe o analiză economico -financiară minuțioasă și corectă a
debitorului;
c) întocmirea actelor bilaterale de ordin juridic pen tru a asigura derularea rambursării
creditelor;
d) urmărirea periodică și riguroasă a derulării;
e) constituirea unor garanții certe.
Activitatea de recuperare a creditelor neperformante trebuie să comporte un caracter
flexibil și să păstreze intactă imaginea și prestigiul băncii.
Contabilitatea operațiunilor de creditare este unul din cele mai complicate sectoare ale
contabilității, care este legat de controlul cu privire la respectarea condițiilor contractelor de credit,
întocmirea rapoartelor cu privire la cre dite, formarea și utilizarea reducerilor pierderilor la creditele
nerambursate.
Sarcinile contabilității operațiunilor de creditare ale băncii sunt [24, p.67]:
Controlul cu privire la perfectarea corectă a documentelor de creditare;
Evidența dosarelor pers onale ale debitorilor;
Controlul cu privire la respectarea modului de eliberare a creditelor;
Reflectarea mișcării creditelor pe conturile corespunzătoare ale evidenței contabile;
Controlul cu privire la utilizarea după destinație a creditului,
Evidența op erativă a calculării și perceperii dobînzii la creditele acordate;
Controlul cu privire la starea relațiilor de credit și achitarea la termen a creditelor;

10
Analiza calității portofoliului de credite, calității gajului sau garanției;
Determinarea portofoliu lui de credite al băncii și mărimea riscurilor de creditare;
Formarea și evidența reducerilor pentru pierderi la credite;
Pregătirea informației cu privire la prolongarea contractelor de credit ș. a.
Creditarea este unul din principalele genuri de activita te ale băncii. Organizații mari,
întreprinderile mici si mijlocii apelează frecvent la schemele de creditare oferite de bancă pentru a -și
dezvolta activitatea.

1.2 Caracteristica, clasificarea și importanța creditelor bancare

Creditul bancar este princi pala sursă de asigurare a fondurilor bănești necesare diferitelor
sectoare de activitate ale economiei naționale. Prin acordarea creditului bancar se formează
fundamentul activității bancare. Creditul bancar are un rol deosebit și în promovarea relațiilor
economice internaționale, stimulînd exporturile, asigurînd o desfășurare normală, rapidă și în deplină
siguranță a operațiunilor de export.
Creditul bancar are un rol semnificativ în ridicarea nivelului de trai al populației prin acordarea
împrumuturilor b ănești pentru procurarea bunurilor de consum, a locuințelor și automobilelor, pentru
investirea în capitalul uman, sub formă de credite pentru educație, studii etc.
Dar, pe cît de util și avantajos este creditul, pe atît de primejdios devine el atunci cînd nu este
utilizat în conformitate cu principiile sale și cu cerințele echilibrului economico -financiar. Un
pericol, în acest sens , prezintă așa -numita supracreditare, care duce la mari dezechilibre economice ,
financiare și monetare, generînd, atunci cînd ia proporții, inflația. De asemenea, utilizarea creditului
în scopul finanțării unor activități economice insuficient fundamentate poate provoca dezechilibru
structural în economia națională, disproporții între ramurile și sectoarele ei de activitate.
Pentru îndeplinirea funcțiilor și rolului creditului în economie de piață, pentru valorificarea la
maximum a avantajelor și diminuarea la minimum a dezavantajelor, este necesar a se întruni
următoarele condiții [26, p. 184]:
A) existența unui sistem juridic prin care să se reglementeze cadrul general al operațiunilor de
credit, măsurile de asigurare și de protecție pentru participanții la contractul de credit, drepturile și
obligațiile creditorilor și debitorilor , procedura de soluționare a litigiilor dintre păr ți și organele
competente. Cadrul juridic trebuie să fie suficient de flexibil pentru a lăsa spațiu de afirmare

11 inițiativei , dar și categoric, încît să cauzeze credibilitate în fața agenților economici și să limiteze
riscurile;
B) existența unui sistem insti tuțional, constînd dintr -un ansamblu de instituții și organisme
specializate de credit, cu o vastă rețea amplasată în teritoriu, dar și cu relații de corespondență cu
instituții similare din străinătate;
C) existența unui cadru economic favorabil, conform sit uației de ansamblu a economiei
naționale, perspectivei ei, gradului de dotare profesională și tehnică a sectoarelor economice, precum
și conjuncturii economice pe plan intern și extern. O importanță deosebită are și situația resurselor
economice ale agenți lor economici, accesul la aceste resurse, structura economiei naționale, situația
pieței de mărfuri, a pieței financiare etc.
D) formarea relațiilor social -culturale, în sensul existenței cadrului general de ordine și în
context social -politic, de stabilitate și continuitate a opțiunilor generale referitoare la deciziile
macroeconomice, precum și atitudinea regimului politic față de libera inițiativă și față de piață.
La apariția sa, creditul era realizat sub formă de împrumut natural, în care un individ acord a
altuia un bun sau un serviciu, formă ce se practică și astăzi în comunitățile mai puțin evolutive. În
societățile moderne formele creditului au evoluat cu mare rapiditate și s -au aflat în strânsă corelație
cu gradul și nivelul societății.
Literatura de s pecialitate atestă diferite opinii privind stabilirea formelor creditului. Creditele
bancare sunt oferite de către băncile comerciale. Acestea acordă clienților săi diverse tipuri de
credite bancare care pot fi clasificate în baza mai multor criterii. Așa de exemplu:
1. Creditele oferite de bancă în funcție de perioadă se grupează în:
– credite la vedere;
– credite pe termen.
Creditele la vedere sunt acele credite care se acordă pe termene scurte (termenele se
stabilesc de fiecare bancă în mod particular în funcție de politica de creditare internă) agenților
economici cu o situație economică foarte bună care, din anumite motive, justificate economic, nu pot
face față temporar plăților. Aceste credite sunt acordate la solicitarea agenților economici prin
intermediul contului curent în limita unui plafon stabilit de bancă.
Rambursarea creditelor se va efectua pe măsura realizării încasărilor, diminuându -se
corespunzător soldul debitor al contului curent. La data scadenței plafonul își va pierde valabilita tea.

12 Asemenea credite de obicei se acordă pentru acoperirea decalajului ce se manifestă în cadrul fluxului
de lichidități, ca urmare a întârzierii încasărilor față de plăți [26, p. 185 – 186]
Clasificarea creditelor schematic poate fi prezentată în felul u rmător. Creditele acordate pe un
termen anumit implică rambursarea creditului la scadența / scadențele stabilite și negociate între
bancă și creditor. Creditele la termen pot fi acordate atît persoanelor fizice, cît și celor juridice. Cel
mai mic termen de acordare a creditului este de o zi – creditul „ overnight ”. acest credit se acordă
numai băncilor în scopul menținerii lichidității. Creditele pe termen lung pot fi acordate pînă la
cîteva zeci de ani. De regulă, aceste credite poartă un caracter investi țional sau ipotecar.
Creditele pe termen se împart în[ 26, p. 186] :
a) credite acordate pe termen scurt ( pe o durată ce nu depășește 12 luni);
b) credite acordate pe termen mediu ( termene cuprinse între un an și cinci ani);
c) credite acordate pe termen lung ( c u o durată de cinci și mai mulți ani).
2. În funcție de beneficiarul creditului se disting:
– credite acordate populației;
– credite acordate agenților economici;
– credite acordate băncilor și instituțiilor financiare;
– credite acordate statului.
Credite acordate populației. În aproape toate țările dezvoltate, băncile au dobândit și mențin
poziții dominante în ceea ce privește creditarea populației, având prioritate în fața instituțiilor
nebancare. Această poziție reiese din faptul că celelalte structuri care acordau credite de consum și –
au restrîns activitatea sau, în timp, și -au reorganizat activitatea nebancară în activitatea bancară. O
dată cu intensificarea concurenței bancare, băncile propun noi servicii și operațiuni bancare cu
scopul de a se apropi a de necesitățile clientului.
BC „Moldindconbank”SA acordă persoanelor fizice următoarele tipuri de credite bancare:
a) Credite acordate pentru procurarea bunurilor de consum. Aceste credite pot fi utilizate la
achiziționarea de bunuri: mobilă, televizoare , covoare, frigidere, mașini de spălat rufe, tehnică de
bucătărie etc. De obicei, ele sunt acordate pe termen scurt. Băncile comerciale acordă credite ( pe o
perioadă de până la 12 luni ) persoanelor fizice ce intenționează să procure bunuri de consum pent ru
ca acestea să realizeze cumpărări cu plata în rate în baza convenției încheiate de bancă cu societățile
specializate în comercializarea bunurilor. Aceste credite nu pot depăși cuantumul maxim (stipulat de
convenții) pentru care banca percepe dobândă comercială negociată la zi, dobândă ce poate fi

13 modificată în funcție de evoluția generală a dobânzilor pe piața bancară. Respectivul tip de credite
presupune garanții certe, iar nivelul dobânzii percepute se uniformizează pentru întreaga perioadă a
creditări i (stabilită în funcție de proiectul creditării). Calitatea debitorului (garanția sa morală, în
primul rând) influențează rata dobânzii și procesul de luare a deciziei de acordare sau neacordare a
creditului.
b) Credite pentru cumpărarea, construcția casel or individuale de locuit. Băncile, îndeosebi
cele ipotecare, acordă credite persoanelor fizice pentru procurarea sau construcția caselor de locuit.
Aceste credite sunt acordate de bănci pe termen lung (10 –30 ani). Ipoteca este un contract imobiliar
ce ia n aștere din convenția părților potrivit normelor prevăzute de lege și care nu produce obligații
decît celui ce o constituie. Această formă de credit aduce băncii venituri din dobânzile percepute și
din comisionul inițial plătit de debitor la acordarea credi tului și deci, la întocmirea, respectiv
aprobarea, dosarului de creditare. Potrivit statutului propriu de organizare și funcționare al băncii,
pentru cumpărarea și construirea de locuințe se pot acorda credite la cerere, prin aprobarea
Consiliului de Admin istrație al băncii. Asemenea credite se pot acorda atât pentru construirea
locuinței de o societate de construcții, cît și pentru procurarea acesteia altfel decît prin construire,
respectiv cumpărare de la agenți economici sau de la persoane fizice prin tr anzacții directe sau prin
agenții imobiliare. Garanția creditului va cuprinde și valoarea imobilului procurat din credit, pentru
care, în termen stabilit, începând de la data dobândirii cu acte legale, se va întocmi un contract de
garanție imobiliară și se va ipoteca în favoarea băncii. Este necesar ca bunurile imobiliare procurate
să fie asigurate la o companie de asigurări, pentru minimizarea riscului de influență asupra valorii
garanției ipotecare. În contractul de credit semnat de ambele părți – debitor și creditor – se va înscrie
clauza distinctă privind obligația debitorului de a încheia contractul de garanție imobiliară în cadrul
termenului prevăzut. În caz contrar banca își rezervă dreptul de a trece la recuperarea cu anticipație a
creditului prin to ate mijloacele prevăzute de lege, inclusiv prin executarea silită.
c) Credite pentru cumpărarea automobilelor. Garanția acestor credite este, de regulă,
automobilul, precum și alte garanții suplimentare . Termenul de rambursare a creditului pentru acest
tip de operațiune va fi de 2 –5 ani; ratele de dobândă sunt relativ reduse. De obicei, aceste credite
sunt cumpărate de către bancă de la distribuitorul specializat de automobile în pachet de valori mari.
În țările cu o economie de piață dezvoltată, băncile c omerciale sunt concurate în forță de companiile
financiare, aflate în proprietatea marilor companii constructoare de automobile. Pentru a stimula

14 vânzarea unei mărci de automobile, companiile financiare ajung să perceapă dobânzi derizorii,
acaparând o mare parte a acestei piețe.
d) Credite pentru studii. Acest tip de credite nu este profitabil pentru bănci și are o pondere
mică în portofoliu de creditare. Se acordă pentru întreținerea studenților pe perioada studenției și se
poate să acopere, parțial sau to tal, taxele școlare. Rambursarea creditului are loc în perioada de
derulare din sursele unei persoane terțe, de obicei ale părinților studentului. Dar se practică și
rambursarea creditului după anii de studii din veniturile tânărului specialist ce a benefi ciat pe
perioada studenției de credit.
e) Credite acordate agenților economici. În Republica Moldova se acordă credite agenților
economici rezidenți în Republica Moldova. Agenților economici străini li se acordă credite în baza
garanției unei bănci a țării de origine a persoanei date ori în baza altor garanții întâlnite în practica
bancară. Banca își sprijină activ agenții economici, fiind cointeresată de desfășurarea unei activități
rentabile prin păstrarea și fructificarea economiilor bănești în cont, cît și de creditarea activităților de
producție, de comercializare, de prestări de servicii, de comerț exterior sau de realizarea unor
investiții productive sau gospodărești.
În general, creditul acordat de bancă trebuie să satisfacă nu doar nevoile temporale ale
afacerilor insuficiența temporară a capitalului lichid al agenților economici, ci și satisfacerea
nevoilor investiționale în scopul relansării economiei.
Banca acordă următoarele tipuri de credite persoanelor juridice:
a) Credite pentru cheltuieli curent e: aprovizionări în vederea constituirii de stocuri de materii
prime și materiale, energie, combustibil, mărfuri etc. necesare realizării și finalizării producției de
mărfuri, executării de lucrări și prestări de servicii cu desfacere asigurată. Aceste cre dite se acordă în
baza unei documentații specifice din care trebuie să rezulte obiectul creditat și cauzele economice
care au stat la baza formării stocurilor și cheltuielilor respective. Se au în vedere aprovizionările în
avans față de termenele contractu ale, întreruperea producției din motive justificative, lipsa
mijloacelor de transport sau alte greutăți intervenite în expedierea produselor etc. Din punct de
vedere al tehnicii de creditare, aceste credite se acordă pe un termen de maximum 180 de zile.
Decizia de acordare a creditelor pentru stocuri și cheltuieli constituite temporar trebuie fundamentată
printr -o analiză care să releveze relația dintre datele și situațiile prezentate de agenții economici.
Această decizie mai include și constituirea garanți ei acoperitoare.

15 b) Credite pentru stocuri și cheltuieli sezoniere. Ele se acordă pentru constituirea de stocuri și
acoperirea cheltuielilor sezoniere de materii prime și produse doar agenților economici care
constituie astfel de stocuri (stocuri de produse a gricole, agroalimentare, precum și orice alte stocuri
care nu sunt de natura celor curente și se consumă într -o perioadă mai mare de un trimestru fără a
depăși 12 luni de la constituire). Aprobarea, acordarea și rambursarea creditelor pentru stocuri și
cheltuieli sezoniere se realizează folosind aceleași tehnici și proceduri ca în cazul creditelor pentru
stocuri și cheltuieli constituite temporar.
c) Credite pentru importul și exportul de produse. Acestea presupun existența obligatorie a
contractelor sau comen zilor ferme de desfacere, a acreditivelor irevocabile deschise sau a altor forme
de plată garantate bancar. Din documentația respectivă trebuie să rezulte: cantitatea și felul mărfii,
condițiile și graficul de livrare, modalitatea și termenele de plată, pr ețul mărfii în funcție de relația
stabilită etc. Un asemenea credit va fi garantat prin deschiderea acreditivului de export irevocabil și
necondiționat în favoarea furnizorului, cît și prin alte forme de plată garantate bancar. Creditele
aferente producție i de export se acordă cu scopul de a aproviziona cu materii prime, materiale,
semifabricate, combustibil, energie etc. livrate din interiorul țării sau din afara ei în vederea realizării
de produse cu desfacere asigurată la export, deci vizează întregul ci clu de aprovizionare – producție
– desfacere. Creditul pentru stimularea exportului se poate acorda pe măsura efectuării cheltuielilor
specifice fiecărei etape a ciclului de producție.
d) Credite pentru obiective de investiții se acordă pentru:
Amenajarea, tr ansformarea, reutilarea capacităților de producție sau a spațiilor comerciale;
prestările de servicii, asigurarea cu spații proprii ori închiriate în concesiune sau locație de gestiune;
Achiziționarea unor mașini și utilaje destinate lucrărilor în agricult ură, comerț, industrie,
transport etc.
Achiziționarea animalelor de producție, reproducție și de tracțiune;
Procurarea acțiunilor de către asociațiile salariaților și membrii societăților comerciale care
se privatizează;
Achiziționarea de tehnologii de vârf, linii de fabricație complexe etc.
Construirea capacităților de producție (fabrici, centre comerciale, turistice, agricole etc.).
În vederea obținerii creditelor pentru investiții, banca va solicita, pe lângă documentația de
bază, următoarele documente s pecifice: documentația tehnico -materială aferentă obiectivului de
investiții; memoriul justificativ pentru listele de utilaj și alte dotări; planul de afaceri; proiecția

16 surselor și a utilizării acestora până la rambursarea integrală a creditelor pentru in vestiții; fluxul de
lichidități pentru perioada de creditare; acordurile și avizele pentru realizarea investiției; lista
cheltuielilor de capital, în cazul în care investiția suportă parțial de către buget etc.
În baza acestor documente se face analiza val abilității și veridicității surselor de rambursare pe
întreaga perioadă de creditare, constituite, în principal, pe seama fondului de dezvoltare. După
obținerea avizului favorabil privind acordarea creditului, banca va negocia volumul creditului,
perioada pentru care se acordă acestora, modalitatea de acordare, perioada de grație, cuantumul
ratelor și termenul de rambursare.
Acordarea de credite pe termen mediu și lung pentru realizarea unor obiective de investiții se
va efectua doar acelor agenți economici care prezintă garanții materiale și morale cu privire la
posibilitățile de rambursare a obligațiilor față de bancă.
În Republica Moldova agenții economici în comparație cu populația au posibilitatea de a
solicita credite atât în moneda națională, cît și î n valută. Creditele în valută sunt acordate agenților
economici ce practică o activitate comercială externă, respectiv pentru achitarea plăților la
operațiunile de import sau acelora ce au beneficiat de credite de la organizațiile financiare
internaționale [ 26, p. 190 – 191].
BC Moldindconbank SA ca și alte bănci comerciale acordă credite interbancare diferitor
instituții financiar -creditare.
a) Credite acordate băncilor. Băncile pot acorda altor bănci comerciale cu scopul de a
menține cota rezervelor obligat orii, de a menține lichiditatea băncilor comerciale și în alte scopuri.
Creditele acordate altor bănci sunt, de obicei, pe termen scurt: de la o zi până la câteva luni. În
comparație cu creditele acordate persoanelor fizice și celor juridice, acestea au o rată a dobânzii mai
mare. Cu toate acestea ele implică un risc de nerambursare mai mic și, în consecință, sunt mai
sigure. Banca Națională a Moldovei acordă credite băncilor comerciale ca creditor în ultimă instanță,
sub formă de credite overnight, facilit ate de lombard, cît și operațiuni REPO de cumpărare. Aceste
credite sunt acordate în scopul menținerii politicii monetare în stat și totodată pentru menținerea
lichidității băncilor comerciale. Drept asigurare a acestor credite servesc valorile mobiliare d e stat,
mijloacele bănești ale rezervelor obligatorii, cît și mijloacele din contul corespondent la BNM.
b) Credite acordate companiilor de leasing. Băncile pot acorda societăților de leasing credite
pe termen de cel mult 5 ani pentru cumpărarea de active car e fac obiectul tranzacțiilor de leasing.
Nivelul creditelor nu poate depăși 85% din prețul de achiziție a activelor ce urmează a fi închiriate.

17 Totodată, se va ține cont de cuantumul chiriei ce urmează a fi percepută de societatea de leasing,
deoarece acea sta reprezintă principala sursă de rambursare a creditului.
Acordarea creditelor pentru operațiuni de leasing presupune respectarea următoarelor condiții
[26, p. 191]:
Existența contractelor de leasing;
Activele care fac obiectul contractelor de leasing tr ebuie să fie asigurate;
Termenul de acordare a creditului nu va depăși durata contractului de leasing;
Contractul de leasing nu trebuie să fie reziliabil pe perioada acordării creditului;
Plata chiriei se va efectua din contul societăților de leasing.
Gara nțiile constituite pentru creditul de leasing vor include în mod prioritar activele ce fac
obiectul contractelor de leasing și cesiunea de creanță asupra încasării chiriilor.
c) Credite acordate altor instituții financiare. În Republica Moldova băncile pot ac orda
credite și altor instituții financiare. De exemplu, BC „Moldovaagroindbank” S.A. acordă credite
Asociațiilor de Economii și Împrumuturi a Cetățenilor, în urma căreia aceste instituții plasează
aceste credite în sectorul rural, în special în ramura agr icolă.
Credite acordate statului. Banca centrală acordă credite statului pentru ca acesta să poată
finanța sectorul social, să poată construi clădiri de stat (spitale, policlinici, case de cultură și de artă,
poduri etc.), să construiască și să instaleze s isteme energetice, să acopere cheltuielile în caz de forță
majoră (cutremure de pământ , inundații, alunecări de teren etc.), să construiască și să instaleze trasee
de combustibil, întrețină orfelinate, case de bătrâni etc. Banca Națională a Moldovei acordă credite
Guvernului pentru acoperirea deficitului bugetar, răscumpărarea valorilor mobiliare de stat plasate
pe piață, cît și pentru onorarea datoriilor externe etc. Drept asigurare pentru creditele acordate
statului pot servi valorile mobiliare de stat și garanțiile de stat.
3. După modul de acordare și de rambursare se disting [ 26,p.194 -196]:
a) credite ordinare – creditele se acordă integral prin deschiderea contului de împrumut în
baza unui document de plată. Rambursarea se face conform acordului părților , expus în contractul de
credit și în graficul de rambursare a creditului și de achitare a dobânzii aferente. Rambursarea poate
fi: integrală la data finală fixată în contractul de credit; în rate egale, periodic: lunar, trimestrial,
semestrial, anual; sum e fixe la date fixe; alte modalități;
b) overdraftul – este un instrument al pieței monetare, un credit pe termen scurt, de regulă,
până la o lună, destinat pentru executarea unor plăți curente. Acest credit se utilizează în cazul

18 necesității executării unor plăți curente, dar care depășesc suma din contul curent al debitorului.
Costul overdraftul, adică dobânda și comisionul, de obicei sunt mai mari decît la alte tipuri de credit.
În calitate de asigurare a overdraftului se utilizează frecvent mijloacele băne ști înregistrate în contul
curent al debitorului sau fideiusiunea unei terțe persoane juridice sau fizice. De aceea overdraftul se
acordă de regulă clienților disciplinați și cu reputație bună privind utilizarea serviciilor bancare;
c) avansurile în cont cure nt sau creditele de casă / trezorerie reprezintă un tip de raporturi de
credit ce se întemeiază pe o bună cunoaștere a activității întreprinderii, fără a fi consemnate prin
contracte relative la fiecare angajament. De fapt, aceste credite nu sunt acoperite prin garanții reale
sau personale. Ele sunt menite să satisfacă necesitățile curente privind acoperirea cheltuielilor de
producție cu caracter imprevizibil și greu de localizat în obiecte care să reprezinte o garanție
veridică. Aceste credite nu au termen de fixat rambursare;
d) linia de credit (de preferință) este o modalitate generală de acordare a creditelor, care
presupune efectuarea creditării în contul curent sau deschiderea unui cont separat de împrumut. Ea
permite accesul clientului debitor la sume al e căror valoare să se înscrie în plafonul maxim aprobat
de bancă. Creditul acordat se face în urma unei cereri aprobate de către bancă, în limitele unui plafon
stabilit de aceasta. Mărimea plafonului depinde de mai mulți factori: poziția întreprinderii pe piață;
natura activității desfășurată de aceasta; rezultatul analizelor efectuate de către inspectorii băncii la
unitățile economice respective. Linia de credit poate fi simplă sau revolving.
e) Creditele de scont servesc pentru finanțarea subscrierii de titl uri de credit și pentru
finanțarea agenților economici la bursă. Băncile comerciale vor acorda astfel de credite în
următoarele condiții:
Posesorul titlului de credit (trată, bilet de ordin etc.) trebuie să fie client al băncii la care
se solicită scontare a;
Titlul trebuie să fie acceptat legal la plată;
Intervalul de timp, din momentul prezentării la scont și la scadență, nu va depăși 12 luni.
Portofoliul titlurilor de credit, în vederea scontării, va fi însoțit de o cerere de scontare din care
trebuie să rezulte: datele de identificare ale beneficiarului, denumirea trasului și banca acestuia, data
emiterii titlurilor, suma, data scadenței, precum și obligația expresă de a achita băncii taxa de scont.
Titlurile de credit depuse spre scontare vor fi înscrise într-un registru special.
f) Creditul factoring. Factoringul implică procurarea facturilor de plată neplătite, care succed
din relația de afaceri dintre furnizori și cumpărătorii mărfurilor și serviciilor sau din încasarea

19 datoriei de debitor [29, p. 154] . Creditele de factoring se acordă în baza unei cereri, însoțite de un
borderou al facturilor care să cuprindă următoarele elemente obligatorii: numărul și data facturii,
valoarea și plătitorul, banca acestuia și scadența. În analiza documentației se va pu ne un accent
deosebit pe existența stării de lichiditate a plătitorului și realitatea operațiunilor ce au făcut obiectul
facturilor pe seama cărora se solicită creditul. Se vor mai evolua condițiile de bonitate și aspectele
nefinanciare ale clienților în c alitate de solicitatori de credite. Se va urmări dacă facturile respective
nu au fost creditate prin alte modalități sau nu au fost asigurate de o altă sursă de finanțare.
4. În funcție de destinație, creditele se clasifică în :
Credite de consum;
Credit e productive.
Creditele de consum se acordă populației pentru achiziții de automobile personale, aparate de
uz casnic, mobilă, pentru achitarea taxelor școlare, pentru cheltuieli de concediu, medicale etc.
Aceste credite sunt acordate pe termen scurt sau m ediu persoanelor fizice pentru cultură, sănătate,
învățământ etc., fiind destinate să acopere costurile bunurilor și serviciilor de care beneficiază ele.
Credite productive, la rândul lor, sunt credite pentru activitatea curentă și credite pentru
investiți i. Creditele pentru activitatea curentă sunt credite pe un termen scurt ( până la 1 an), acordate
agenților economici pentru desfășurarea activității curente. Ele cuprind toată gama de credite și sunt
acordate pentru sprijinirea activității agenților econom ici. Creditul se acordă pe o perioadă stabilită,
iar rambursarea se face, de obicei, integral la scadență, dobânda calculată achitându -se lunar. Drept
asigurare pentru astfel de credite pot servi ipoteca, gajul cu deposedare și fără deposedare, depozitele
bancare, garanțiile bancare, cauțiunile etc.
Creditele pentru investiții se acordă pe termen mediu și lung și sunt destinate construcțiilor de
locuințe, de obicei industriale. Acest tip de credit are un coeficient mai mare de risc și presupune
calcule de a ctualizare, precum și de eficiență a investițiilor. Rambursarea se face conform
contractelor de credit: în general, plata se face în tranșe cu plata lunară a dodînzii aferente, garanția
materială în acest caz fiind însăși investiția plus alte obiecte aparț inând agentului economic.
Respectiv clasificarea implică și direcționarea creditelor în funcție de domeniul de activitate al
debitorului, fiind în strictă conformitate cu destinația indicată în contractul de credit. Astfel, putem
clasifica creditele după u rmătoarele ramuri economice [18, p.84]:

20
Pentru activități în agricultură / industria alimentară – creșterea, depozitarea și
comercializarea recoltei; creșterea, îngrășarea și vinderea animalelor; pescuitul; lucrări în silvicultură
și vinificație etc.;
Pentru activități de industrie / comerț – producerea, comercializarea cu amănuntul sau angro;
prestarea serviciilor: hoteliere, de spălătorie, medicale, de alimentație publică, consultații juridice și
contabile etc.;
Pentru executarea lucrărilor în industria e nergetică și a combustibilului – producere, import,
export, transportare, distribuire, păstrare și vânzare a resurselor energetice în orice formă:
electricitate, combustibil, cărbune etc.;
Pentru executarea lucrărilor de procurări imobile / construcții și dezvoltare – achiziționare,
construcție, reconstrucție a clădirilor comerciale, industriale sau a proprietăților rezidențiale;
achiziționare și ameliorare de terenuri prelucrate și neprelucrate destinate amplasării construcțiilor
sau zonelor de agrement et c.
5. În funcție de modul de asigurare creditele se clasifică în [26, p.195 -196]:
Creditele neasigurate nu implică nici un fel de garanție imobiliară sau mobiliară ori chiar
fideiusiune. Aceste credite sunt acordate celor mai buni clienți, avînd un rulaj de mijloace bănești în
contul deschis la banca dată și o istorie de credit anterioară foarte bună. De obicei, creditele
neasigurate sunt acordate sub formă de overdraft, în cardurile de credit sau avansuri în conturile
curente. Astfel de credite se acordă pe un termen scurt, bazându -se pe credibilitatea și încrederea
creditorului.
Creditele asigurate sunt însoțite de garanții reale: gaj, ipotecă, depozit bancar etc., cît și
garanții personale: cauțiune / fideiusiune, garanție bancară etc.
6. După nivelul de r isc, creditele se clasifică în felul următor:
a) Creditele standard reprezintă tipul de credite ce nu implică riscuri în privința rambursării
ratelor scadente și a achitării dobânzii la termen.
b) Creditele supravegheate sunt creditele acordate unor clienți cu o situație economico –
financiară bună în prezent, dar pentru care, în perspectivă, se prevăd unele greutăți în menținerea
performanțelor financiare la același nivel.
c) Creditele substandard sunt creditele acordate unor clienți cu o situație economico –
financi ară satisfăcătoare, în prezent însă tendința de înrăutățire a activităților este evidentă, existând
riscul imposibilității de a -și onora integral datoria față de bancă.

21 d) Creditele dubioase sunt împrumuturile incerte din punct de vedere al rambursării credi telor
și plății dobânzilor .
e) Creditele compromise sunt împrumuturile care prezintă un risc pentru bancă.

1.3 Caracteristica actelor normative privind reglementarea contabilității
creditelor bancare și împrumuturilor și trecerea în revistă a surselor bib liografice

În literatura de specialitate definiții ale creditului sunt foarte diverse. Într -un mod simplificat,
creditul poate fi definit ca o formă specială de mișcare a valorilor: vânzare de mărfuri cu plata
amânată sau transferate de monedă cu titlul de împrumut. [17, p. 65 – 72].
Creditele reprezintă creanțe deținute de bancă asupra clientelei, creanțe ce au apărut din
necesitatea satisfacerii nevoilor de finanțare ale persoanelor fizice și întreprinderilor. Originea
cuvântului credit este latina. „ C redere ”, tradus prin a crede, înseamnă mai repede a avea încredere
în faptul că în viitor se vor respecta toți termenii contractului de credit stabiliți în prezent de comun
acord. Împumutatul are încredere în faptul că suma obținută va fi astfel utilizată încât să-i dea
posibilitatea rambursării și plății unei dobânzi , împrumutătorul are încredere în faptul că va recupera
suma avansată la termenul stabilit și va obține un câștig conform înțelegerii încheiate.[18, p.60].
În economiile moderne, creditul joac ă un rol foarte important. El facilitează schimburile,
stimulează producția, susține creșterea economică și joacă un rol important în creația monetară.
Dezvoltând puțin ideea, găsim următoarele aspecte pozitive incluse de credit în economie:
Creditul facil itează schimburile – acesta a reprezentat primul rol jucat de credit, care a stat și
la baza apariției băncilor. Recurgerea la credit, materializată într -o anticipare de venituri, permite
obținerea unui surplus de putere de cumpărare cu influență directă a supra volumului mărfurilor
tranzacționate [17, p. 65].
Creditul stimulează producția – dezvoltarea activității productive depinde de măsura în care
capacitățile de producție pot fi modernizate, înlocuite sau extinse. Creditul permite întreprinderilor
să ac hiziționeze capacități de producție în strânsă legătură cu cantitatea și calitatea producției de
realizat. Pe de altă parte, el oferă cumpărătorilor resurse financiare, stimulând consumul. Astfel,
creează cerere pentru producția oferită. Efectele creditulu i asupra producției nu se manifestă doar la
agentul economic beneficiar, ci se extind indirect și la alte întreprinderi [17, p. 65 – 66].

22 Creditul joacă un rol în creația monetară – în condițiile în care o bancă acordă un credit, ea
creează fluxuri monetar e. Sunt astfel folosite resurse din depozite pentru acordarea de credit,fără ca
deponenții să fie privați de utilizarea depozitelor. Prin creditare băncile comerciale creează moneda
în economie [18, p. 84 -85].
Băncile care activează pe teritoriul Republicii Moldova, pentru asigurarea unor standarde
unice, urmează să efectueze operațiunile de creditare în conformitate cu actele normative emise de
Banca Națională a Moldovei. Pot fi menționate următoarele norme bancare ce reglementează
activitatea de creditare a băncilor comerciale:
Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548 -XIII din 21.07.1995 [1]unde se
menționează că Banca Națională a Moldovei are dreptul să emită hotărâri , regulamente, instrucțiuni
și ordonanțe pentru toate instituțiile financiar e din Republica Moldova și pentru tipurile de activități
desfășurate de acestea în același rând și privind activitatea de creditare [1].
Legea instituțiilor financiare nr. 550 -XIII din 21.07.1995.[2] Această lege are ca obiectiv
protejarea intereselor depo nenților, păstrarea secretului depozitelor, ne admiterea riscului excesiv în
sistemul financiar, promovarea unui sector financiar puternic și competitiv și facilitarea acțiunii
forțelor de piață în prestarea serviciilor financiare [2].
Conform acestei legi creditul înseamnă orice angajament de a acorda bani ca împrumut cu
condiția rambursării lor, plății dobânzii și altor plăți aferente.
Legea contabilității nr. 113 -XVI din 27 aprilie 2007 care are drept scop stabilirea cadrului
juridic, a cerințelor unice și mecanismului de reglementare a contabilității și raportării financiare în
Republica Moldova [3].
Regulamentul Băncii Naționale a Moldovei privind organizarea contabilității în băncile din
Republica Moldova nr. 238 din 10 octombrie 2002. Prevederile regu lamentului se aplică pentru
băncile care activează pe teritoriul Republicii Moldova și reglementează modul de organizare a
contabilității bancare, circuitul documentelor bancare și efectuarea controlului în cadrul băncii [5].
Standardul Național de Contabi litate 30 „Dezvăluiri în rapoartele financiare ale băncilor și
altor instituții financiare” este elaborat în baza Standardului Internațional de Contabilitate 30
„Informații prezentate în situațiile financiare ale băncilor și altor instituții financiare sim ilare”. Acest
standard stabilește structura și conținutul bilanțului contabil, raportului privind rezultatele financiare
precum și a raportului privind fluxul mijloacelor bănești [16].

23
Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a băncilor care ope rează în Republica
Moldova nr. 153 din 25 decembrie 1997 este elaborat în baza Legii cu privire la Banca Națională a
Moldovei [1, cap.I și VI] și Legii instituțiilor financiare [2, cap. III și IV]. Prezentul Regulament
este elaborat în scopul stabilirii p rincipiilor de bază în activitatea de creditare a băncii și urmează să
fie aplicat de către acestea în ansamblu cu toate cerințele normative stabilite, acordându -i
administrației băncii posibilitatea gestionării afacerilor băncii într -un mod sigur și prude nt [6].
De competența și responsabilitatea băncii ține:
– stabilirea și menținerea structurilor organizatorice;
– orientarea politicii creditoare a băncii;
– elaborarea metodelor analitice și procedeelor administrative;
– determinarea sistemelor de contro l adecvate pentru evaluarea, dirijarea și verificarea riscului,
care reiese din activitățile de creditare .
Aceste prevederi se stabilesc prin regulamente interne aprobate de consiliul instituției
financiare.
Responsabilitatea pentru realizarea obiectivel or enumerate este atribuită organului competent
al băncii, conform statutului acestuia.
Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor și formarea reducerilor pentru pierderi la
credite ( fondul de risc) nr. 164 din 22 iunie 1998 [7], este elaborat în conformitate cu împuternicirile
Băncii Naționale a Moldovei prevăzute la articolele 11 și 44 din Legea cu privire la Banca Națională
a Moldovei [1, art. 11,44] și din Legea instituțiilor financiare [2, art. 28,33, 53] . Regulamentul se
aplică la clasificare a și rezervarea mijloacelor în contul reduceri pentru pierderi la credite (fondul de
risc) la toate creditele (inclusiv factoringul, cambiile, cambiile scontate, cardurile de credit,
overdrafturile temporare permise, finanțarea tranzacțiilor comerciale, ac ordurile REPO, plasările –
garanții la termen în bănci, datorii debitoare privind leasingul financiar) care sunt reflectate în bilanț
ca active ale băncii.
Regulamentul cu privire la creditele expirate nr. 130 din 15 mai 1998 , [8] este elaborat în
conformita te cu împuternicirile Băncii Naționale a Moldovei prevăzute la articolele 11 și 44 din
Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei [1, art. 11,14] și articolele 28 și 53 din Legea
instituțiilor financiare [ 2, art. 28,53].
Prevederile Regulamentului se extind asupra creditelor (inclusiv factoringul, cambiile, cambiile
scontate, cardurile de credit, overdrafturile temporare permise, finanțarea tranzacțiilor comerciale,

24 datorii debitoare privind leasingul financiar) care sunt reflectate în bilanț ca activ e ale băncii.
Conducerea băncii este responsabilă pentru determinarea creditului ca expirat în stare de acumulare
sau în stare de neacumulare a dobânzii în baza definițiilor din capitolul III al Regulamentului [8, cap.
3]. Conform Regulamentului în scopuri de supraveghere toată suma unui credit (soldul creditului)
este considerată expirată când plata n -a fost primită la termen de maximum 30 zile.
Dacă un credit a fost considerat ca expirat, toată suma creditului (soldul creditului), și dobânda
neachitată, s unt considerate ca expirate.
Regulamentul cu privire la acordarea de către băncile comerciale a creditelor de consorțiu
din 3 februarie 1995 [9]. În scopul menținerii solvabilității băncilor, reducerii riscului posibil și
pierderilor în cazul insolvabilit ății debitorilor, în scopul creditării întreprinderilor și proiectelor de
proporții mari, ce necesită cheltuieli mari, băncile comerciale pot asocia resursele creditare și acordă
credite de consorțiu.
Regulamentul cu privire la acordarea creditelor de căt re bănci funcționarilor lor nr. 33/09 –
01 din 18 septembrie 1996 [10]. Banca poate acorda credite funcționarilor săi în următoarele limite:
a) pentru necesități primordiale – în limita maximă de 10 (zece ) salarii tarifare (de funcție) la
data acordării cred itului;
b) pentru investiții imobiliare – în limita maximă de 100 (o sută) salarii tarifare (de funcție) la
data acordării creditului.
La acordarea creditului unei persoane aparte banca trebuie să ia în considerare vechimea în
muncă a acesteia în sistemul bancar și nemijlocit la banca dată, importanța subdiviziunii în care
lucrează funcționarul și aportul lui la realizarea obiectivelor băncii.
În conformitate cu actele normative bancare și cu obiectivele principale de activitate ale băncii,
fiecare bancă c omercială elaborează politica de creditare ce trebuie să fie orientată spre protejarea
activelor, obținerea profitului, îmbunătățirea stării economice a creditorilor, concomitent luându -se
în considerare securitatea depozitelor clienților. Politica și proc edeele de creditare se vor conține în
instrucțiunile de politică generală a băncii și în instrucțiunile specifice, aprobate de consiliul băncii.
Banca va elabora instrucțiunile privind politica generală de creditare a băncii, care vor cuprinde
următoarele: structura organizatorică, autoritățile de creditare, strategia de afaceri și marketing,
tipurile de credite, limitele generale de creditare la nivel de filială, gajul considerat acceptabil și
suficient, modul de acordare și de rambursare a creditelor, pri ncipiile stabilirii mărimii ratei
dobânzii , distribuirea și diversificarea pe ramuri a portofoliului de credite etc.

25 De asemenea, banca va elabora și instrucțiuni specifice detaliate despre politica și procedeele
pentru fiecare tip de credit în parte, care vor conține: procedeele interne de evaluare a credibilității
debitorului, dirijarea și verificarea riscului, garanțiile necesare, limitele de acordare a creditului,
stabilirea prețului, autorizările, creditele problematice și recuperarea lor, formarea rezervelor,
descrierea metodelor analitice de evaluare a credibilității clienților etc.
Un element esențial al politicii de credit este organizarea și dirijarea activității de creditare. În
acest scop în cadrul structurii organizatorice a fiecărei bănci va fi creată o direcție / un departament
ce va depinde de mărimea băncii, rețeaua de filiale, volumele de investiții creditoare și de alți factori.
Scopul activității acestor structuri organizatorice este realizarea politicii și a procedeelor de creditare
ale b ăncii într -un mod sigur și prudent. Fiecare bancă va elabora regulamente interne în care se vor
descrie funcțiile unităților organizatorice și ale personalului implicat în activitatea de creditare,
reflectând clar obligațiunile și responsabilitățile acesto ra. Activitatea structurilor organizatorice de
creditare trebuie orientată în următoarele direcții de bază: procedura depunerii cererii; analiza
credibilității (bonității) clientului; revizuirea și analiza sistematică a calității portofoliului de credite,
sarcinile și principiile contabilității operațiunilor de creditare în bănci.

26 Capitolul II : Contabilitatea operațiunilor de creditare la BC
„Moldindconbank” SA

2.1 Contabilizarea operațiunilor de acordare a creditelor persoanelor fizice
și juridice
Dirijarea unei bănci contemporane face parte din cele mai complicate sfere de activitate
intelectuală a omului. Ea se bazează pe informații depline și corecte privind activitatea bancară.
Sistemul care asigură banca cu astfel de informații îl c onstituie evidența contabilă.
În activitatea sa de toată ziua banca utilizează un volum mare de informații cu privire la
mișcarea mijloacelor pe conturile personale ale clienților și conturile ce reflectă operațiunile interne
ale băncii. Informația operati vă asigură cu date evidența financiară și de gestiune. Datele evidenței
financiare sunt utilizate de specialiștii -manageri și de utilizatorii externi, inclusiv acționarii, clienții
băncii, băncile – corespondente, organele fiscale ș. a. În afară de informa ția evidenței financiare
specialiștii – manageri au nevoie și de informații de gestiune cu privire la activitatea băncii, care se
utilizează în procesul de planificare, executare și control. Astfel, pentru formarea reducerilor pentru
pierderi la creditele nerambursate este necesar de a dispune de o informație detaliată cu privire la
clasificarea portofoliului de credite în dependență de gradul de risc, de existența asigurării creditului
și calitatea lui [24, p. 67 – 69].
BC „ Moldindconbank ”S.A. având o expe riență bogată în domeniul creditării și o echipă de
profesioniști tineri întotdeauna caută să susțină și să stimuleze organizații / întreprinderi din diverse
domenii de activitate, prin acordarea creditelor la condiții favorabile.
Procesul de acordare a cr editelor agenților economici cuprinde următoarele etape:
Etapa premergătoare de acordare a creditului,
Aprobarea și acordarea creditului;
Rambursarea și monitoringul creditului.
În momentul solicitării creditului de către o persoană fizică, funcționarul b ăncii va întreține cu
aceasta o conversație cu caracter informativ, care se va axa pe:
Identificarea persoanei fizice: numele, prenumele, adresa, situația familială, numărul de
persoane întreținute etc.;

27
Informații privind activitatea profesională: locul d e muncă, stabilitatea locului de muncă,
funcția, studiile etc.;
Date privind veniturile și cheltuielile persoanei fizice: venituri de la locul de muncă, alte
venituri etc.;
Scopul acordării creditului;
Informații privind bunurile mobiliare și imobiliare de ținute;
Posibile garanții;
Alte informații solicitate de bancă.
În cazul în care agenții economici solicită un credit, funcționarul bancar poartă cu aceștia
discuții cu caracter de informare documentară, care se axează pe:
Identificarea agentului economic: denumirea, adresa, informații juridice privind forma de
organizare, numărul de înregistrare, codul fiscal, capitalul social etc.;
Informații privind managerul întreprinderii respective: informații din actele de identitate,
situația familială, activitatea profesională;
Identificarea obiectului de activitate al societății;
Scopul acordări creditului;
Date privind situația economico -financiară și patrimonială la zi;
Informații privind creditele acordate anterior;
Informații privind bunurile mobiliare și imobi liare deținute;
Posibile garanții.
Această fază premergătoare prezentării dosarului de credit are la bază atât metoda interviului
direct cu clientul, verificarea pe teren, cît și analiza documentației referitoare la situația clientului,
existentă la bancă sau prezentată de acesta. Dacă din conversația cu solicitantul și în urma
investigațiilor efectuate directorul constată că solicitantul are un plan de afaceri bun, prezintă
suficiente garanții de asigurare, îl va invita la serviciul de creditare pentru a p rezenta documentația
necesară în scopul formării dosarului de credit.
BC „Moldindconbank” S.A. cere de la solicitanții de credite următoarele documente în vederea
conturării unei imagini asupra bonității lor:
I. Compartimentul informații generale
– Cererea de solicitare a creditului ( anexa 5);

28 – Procesul -verbal al organului de decizie privind solicitarea creditului, depunerea în gaj a
patrimoniului și acordarea dreptului la semnătură (conform legislației în vigoare), cu semnăturile
legalizate notarial.
II. Compartimentul juridic
1.Certificatul de înregistrare a întreprinderii (cu aplicarea pe acesta a Codului IDNO (anexa 6) ;
2. Certificatul privind atribuirea codului fiscal ) (anexa 6);
3. Statutul și alte documente de constituire, precum și toate modificările la el e (anexa 7) ;
4. Extras din Registrul de stat al Întreprinderilor și organizațiilor privind conducătorul (pentru
societăți pe acțiuni) (anexa 8) ;
5. Extras din Registrul de Stat al Întreprinderilor și organizațiilor privind fondatorii și cotele
deținute și conduc ătorul (pentru societăți cu răspundere limitată, întreprinderi individuale), Extras
din Registrul Gospodăriilor Țărănești eliberat de Primării (pentru gospodarii țărănești);
6. Extras de la Registratorul independent privind componența acționarilor și cotele d eținute;
7. Procesul -verbal de alegere a membrilor Consiliului (pentru societăți pe acțiuni în cazul în
care Consiliul este organul de decizie de solicitare a creditului);
8. Procesul -verbal sau ordinul de numire în funcție a directorului;
9. Procesul -verbal sau or dinul de numire în funcție a contabilului -șef;
10. Copia buletinelor de identitate ale persoanelor responsabile (conducător, contabil -șef);
11. Procura pentru reprezentanții împuterniciți ai întreprinderii sau fondatori, autentificată la
notar;
12. Certificatele care confirmă înlesniri;
13. Licențele de activitate;
14. Certificatul de la Inspectoratul Fiscal de Stat cu privire la deschiderea contului de
împrumut.
III. Compartimentul situația financiară
1. Rapoartele financiare anuale pentru ultimii 2 ani de gestiune și rapoartel e financiare
trimestriale pentru ultimul an de gestiune (cu viza Direcției pentru statistică);
2. Declarațiile cu privire la venituri pentru ultimii 2 ani de gestiune (cu viza Direcției pentru
statistică) (pentru întreprinderi individuale și gospodării țărăn ești);
3. În cazul existenței conturilor în alte bănci:

29 a. Scrisoarea de la bancă despre existența sau lipsa creditelor (cu indicarea sumei, datei
acordării și scadenței, soldului la zi al datoriilor);
b. Extrasul de la banca privind rotațiile în conturile curente;
c. Copiile contractelor de credit și de gaj pe creditele curente în alte bănci;
4. Informația despre creditele precedente și curente (locul primirii, suma,data acordării,data
rambursării, rata dobânzii , garanțiile);
5. Descifrarea mijloacele fixe (formele 10 și 1 1), contractele de cumpărare, dare în exploatare,
alta documentație tehnica);
6. Descifrarea obligațiilor de arenda, contractele confirmătoare;
7. Descifrarea stocurilor;
8. Descifrarea creanțelor comerciale (denumirea, obiectul, suma, data apariției, data
recuperă rii, soldul la zi, note);
9. Descifrarea datoriilor comerciale (denumirea, obiectul, suma, data apariției, data achitării,
soldul la zi, note);
10. Contractele aferente celor mai mari 5 creanțe comerciale și celor mai mari 5 datorii
comerciale;
11. Descifrarea avansu rilor acordate (denumirea, obiectul, suma, data apariției, data
recuperării, soldul la zi, note);
12. Descifrarea avansurilor primite (denumirea, obiectul, suma, data apariției, data achitării;
13. Contractele aferente celor mai mari 5 avansuri acordate și celor m ai mari 5 avansuri
primite;
14. Descifrarea altor posturi de bilanț (în cazul în care suma acestora constituie mai mult de 10
% din valuta bilanțului);
15. În cazul existenței pierderilor – nota informativă privind cauzele acestora;
16. Ultimul raport de audit (dacă e xistă).
IV. Compartimentul baza contractuală
– contractele și alte documente care confirmă utilizarea la destinație a creditului;
– contractele cu furnizorii de mărfuri și servicii;
– contractele de comercializare a producției;
– contractele de arendă.
V. Sursa secundară de rambursare a creditului

30 Raportul de evaluare independentă a bunurilor propuse în gaj
Documentele necesare pentru analizarea de către banca a oportunității acordării
creditului:
1. Cerere de credit cu următoarele elemente obligatorii (ane xa 5):
– formular, cu antetul firmei, adresa, număr de telefon, fax, telefax, numărul de conturi si băncile la
care sunt deschise;
– date privind creditul sau angajamentul de plata solicitat: valoare, obiect, termen, posibilitățile plății
avansului si a pr imei de asigurare externe daca este cazul;
– garanții cerute de societate.
2. Statutul si contractul societății cu modificările ulterioare si confirmarea conducerii
executive privind activitățile desfășurate efectiv, ale căror rezultate sunt reflectate in bil anțul
contabil (daca clienții sunt noi).
3. Certificatul de înmatriculare al Registrului Comerțului si codul fiscal, precum si înscrierea
la Administrația Finanțelor Publice (daca clienții sunt noi).
4. Bilanțul contabil certificat de Administrația Financiara cu toate anexele, situația
rezultatelor financiare si balanța de verificare încheiată pentru ultima luna premergătoare cererii de
acordare a creditului.
5. Raportul la bilanțul prezentat la ultima ședință a Consiliului de Administrație si/sau in
Adunarea Genera la a Acționarilor, procesul verbal de aprobare al acestuia, precum si raportul
cenzorilor.
6. Proiectul/contractul comercial care face obiectul creditului.
7. Studiul de fezabilitate asupra investiției pentru modernizare, retehnologizare sau inițiere a
unei acti vități noi de producție pe care intenționează sa o efectueze societatea, din care sa rezulte
oportunitatea si eficienta proiectului precum si posibilitățile reale de rambursare integrala a
creditului solicitat.
8. Planul de trezorerii (pentru creditele pe ter men scurt).
9. Situația fluxului de numerar in lei si valuta, după caz (pentru creditele pe termen mediu si
lung).
10. Studii de piață la import si export; perspective de export.
11. Situația contractelor de desfacere la intern si extern î ncheiate pe anul in curs si anii
următori pe produse, valori, tari, firme si modalități de încasare a acestora.

31 12. Extrasele de cont la zi privind conturile curente deschise la alte bănci.
13. Situația la zi a creditelor angajate la alte bănci (curente si restante) si scadențarul acestora.
14. Situația surselor de aprovizionare cu materii prime, ponderea importului de completare in
totalul necesar.
15. Situația stocurilor existente si vechimea acestora.
16. Situația angajamentelor pe firme, termene si valori, precum si modalități de plata.
17. Situația crea nțelor interne si externe pe valori, firme, termen si modalități de încasare.
18. Avizul ministerului mediului (daca e cazul ).
19. Alte situații si documente ce se considera necesare de către administratorul de credite
pentru aprecierea corecta a situației client ului.
20. Angajamentul conducătorului societății ca va semna contractele de garanție prezentate in
proiect si ca va constitui garanțiile prevăzute in convențiile încheiate cu banca.
21. Fisa – strict confidențiala – care să conțină curriculum vitae al conducătoril or societății.
22. Completarea Planului de Afaceri .
Documentele prezentate de persoanele fizice și juridice vor fi îndosariate în mod separat
fiecare, fiind păstrate în Departamentul Credite. După încheierea creditului bancar, dosarul de
documente se transmite în arhiva băncii, nefiind returnabil clientului. În cazul în care debitorul va
avea datorii față de bancă, acest dosar va fi transmis în secția de gestionare a creditelor problematice.
Pe baza documentelor prezentate, banca purcede la analiza și pregătire a documentației, urmând
să acorde credite în numele și în favoarea clienților.
Analiza și evaluarea solicitantului de credit revine inspectorului de credite și , respectiv, șefului
serviciului (biroului) de creditare din cadrul unității operative a băncii.
În cadrul analizei condițiilor de creditare, inspectorul desfășoară mai multe acțiuni:
a) analiza formală, în cadrul căreia se urmărește prezentarea tuturor documentelor în vederea
întocmirii dosarului privind decizia de creditare. Cererea de creditare va fi completată de către
solicitant pe formularul -tip al băncii respective. Cererea completată de persoanele fizice va conține
următoarele date: data prezentării cererii, numărul de înregistrare; informații privind solicitarea
creditului: valoarea creditulu i, destinația creditului, termenul acordării etc.; informații referitoare la
solicitant: numele, prenumele, data și locul nașterii, numărul și data eliberării actului de identitate,
adresa poștală, profesia, funcția, vechimea în muncă, situația familială e tc.; garanții propuse:
imobile, mașini, tehnologii în proprietate etc.; semnătura solicitantului și alte informații.

32 Cererea completată de agenții economici va conține următoarele date: data prezentării cererii,
numărul înregistrării cererii la banca respe ctivă; informații privind solicitarea creditului: valoarea
creditului, destinația creditului, termenul acordării creditului etc.; informații despre solicitant:
numele, prenumele reprezentanților agentului economic dat; adresa juridică a solicitantului; tip uri de
conturi deschise la banca respectivă, solicitarea creditelor în perioadele anterioare; informații privind
înregistrarea juridică a solicitantului: numărul de înregistrare la Camera Înregistrării de Stat, numărul
de acționari, reprezentanții organelo r de conducere, codul fiscal etc.; obiectul de activitate al
agentului economic; date privind veniturile și cheltuielile anului precedent și curent; date privind
garanțiile propuse; semnăturile persoanelor autorizate, ștampila agentului economic etc.
b) evaluarea performanțelor solicitantului reprezintă analiza bonității și credibilității
clientului, care se bazează pe: analiza performanțelor financiare curente; analiza performanțelor
financiare estimate; analiza riscului general al mediului de activitate ; analiza produselor și piețelor
de activitate de desfacere; analiza producției și a strategiilor de aprovizionare; analiza
managementului; analiza garanțiilor propuse etc.
Evaluarea performanțelor agenților economici drept împrumutători prezintă o deosebi tă
importanță pentru bancă în analiza și clasificarea portofoliului de credite. Prin aceasta se pune în
evidență capacitatea agenților economici de a -și onora datoriile la scadență. Stabilirea
performanțelor agenților economici se face în mod diferențiat, în funcție de strategia băncii. În urma
analizei bonității agentului economic, banca clasifică creditele nou -acordate, ca și cele în derulare, în
conformitate cu politica și cu metodele elaborate de fiecare bancă.
Orice credit acordat de bancă trebuie incl us în una din categoriile: standard, supravegheat,
substandard, dubios sau compromis. În cazul în care există alternative de încadrare, conform
criteriilor date, creditul se va plasa la o categorie inferioară.
În baza concluziilor rezultate din analiză, ba nca negociază cu clienții următoarele condiții:
– valoarea creditului;
– durata de acordare a creditului;
– cuantumul ratelor și scadența rambursării lor;
– rata dobânzii ;
– perioada de grație (dacă este necesară);
– alte elemente importante ce vor fi prev ăzute în contractul de credit.

33 După ce se analizează de către Serviciul de credite și după avizarea referatului de către
Comitetul de Credite, cererea de credit se supune aprobării. Cererile de credit se aprobă – cu
majoritate de voturi – de către structur ile împuternicite, potrivit competențelor de aprobare, stabilite
de Consiliul băncii și anume de către Comitetul de Credit, fiind format dintr -un număr impar, dar nu
mai puțin de 3 persoane.
După aprobarea creditelor conform competențelor stabilite banca v a proceda, împreună cu
solicitantul, la încheierea contractului de credit și a contractului de asigurare a creditului.
Contractul de credit (anexa 9) confirmă perfectarea juridică a acordării creditului și a tuturor
cerințelor valabile pe parcursul derulăr ii creditului, inclusiv pe parcursul valabilității contractului.
Contractul de credit se întocmește în două exemplare, a căror destinație este următoarea: exemplarul
I al contractelor de credite se păstrează în dosarul agentului economic aflat la bancă; ex emplarul II se
oferă debitorului. Ambele exemplare sunt identice și au o putere juridică egală. Un extras din
contractul de credit (sau copia originalului), care va cuprinde valoarea creditului, termenul de
rambursare, ratele scadente, destinația creditulu i, se transmite la compartimentul operativ al băncii
pentru derularea în bune condiții a creditului.
Odată cu semnarea contractului de credit și depunerea de către împrumutat la dosarul de
credite a tuturor documentelor solicitate de bancă și a celor de ga rantare a rambursării creditului are
loc eliberarea creditului în baza “ordinului – dispoziție de eliberare a creditului”. La primirea de la
serviciul de creditare a documentului contabilul pentru problemele de creditare deschide un cont de
creditare pers onal pentru clientul dat.
Conturile pentru evidența creditelor sunt grupate în planul de conturi în dependență de sfera
creditării și categoria împrumutatului:
1230 “Credite acordate agriculturii/ industriei alimentare”
1260 “Credite acordate pentru constr ucție și îmbunătățirea funciară”
1290 “Credite de consum”
1320 “Credite acordate industriei energetice și a combustibilului”
1350 “Credite acordate băncilor”
1380 “Credite acordate Guvernului”
1410 “Credite acordate industriei/comerțului”
1440 “Credite aco rdate pentru procurarea imobilului”
1470 “Credite acordate pentru construcția drumurilor și transportare”

34 1490 “Alte credite acordate clienților”
În cadrul grupei conturile de credit se clasifică în dependență de termenul de utilizare a
creditului în următ oarele categorii:
Credite la termen scurt (un an și mai puțin)
Credite la termen mediu (mai mult de un an și până la 5 ani)
Credite la termen lung (mai mult de 5 ani)
Credite fără dobândă
Conturile de creditare sunt conturi de activ, soldul debitor indică datoria împrumutatului
aferentă la un moment dat. Rulajul din debit reprezintă noile credite acordate. Rulajul din credit
indică stingerea sumei împrumutului sau trecerea datoriei în contul împrumuturilor fără dobândă .
Creditele bancare se acordă de către bănci sub o garanție sau asigurare. Asigurarea creditului se
oformează printr -un contract încheiat între bancă și client.
Pentru evidența obligațiunilor la creditele acordate se utilizează conturile memorandum din
grupa 7100 „ Obligațiuni la creditele acor date”:
7101 „Obligațiuni sub formă de acorduri de credite”;
7102 „Obligațiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate”;
7103 „Amanetul primit la credite acordate”;
7121 „Garanții, cauțiuni și cesiuni primite”.
La intrare în aceste conturi se refle ctă obligațiunile la creditele eliberate, primite de bancă. La
ieșire – trecerea la scăderi a obligațiunilor primite la rambursarea deplină a creditului.
În practica bancară se utilizează mai multe modalități de eliberare a creditului:
– în numerar;
– prin virament cu înscrierea sumei creditului la contul curent al debitorului;
– prin virament cu înscrierea sumei creditului la contul curent al furnizorului.
Solicitarea creditelor în numerar este legată în special de plata salariilor lucrătorilor. Creditul
pentru plata salariului este un tip deosebit al creditului, care s -a menținut din practica bancară a
anilor precedenți. El se acordă agenților economici în cazul insuficienței temporare de mijloace la
conturile curente ale acestora. Creditele în numerar se eliberează și persoanelor fizice în scopuri de
consum, întreprinderilor de fermieri – pentru achiziționarea produselor agricole, altor unități
economice care achiziționează de la populație fructe, legume, carene etc.

35 Exemplu 1 : La data de 4 mai 2006 întrep rinderea SC „ARTIMPRESARIAT” SRL a solicitat
un credit în scopuri de a -și completa mijloacele circulante (procurarea g azului lichifiat), în sumă de
185000 lei pe un termen de 24 de luni cu o dobândă de 21,5% anual.
După încheierea contractului de credit (a nexa 9), persoanei juridice i s -a acordat creditul
solicitat în baza ordinului de plată (anexa 10).
La înscrierea sumei creditului la contul curent al debitorului în baza ordinului de plată din 6
septembrie 2007 (anexa 10):
Debit contul 1322 „Credite pe t ermen mediu acordate industriei energetice și a
combustibilului” -185000 lei
Credit contul 2251„Conturi curente ale persoanelor juridice ” -185000 lei
1. După ce suma creditului a fost trecută pe contul debitorului, banca trans feră suma
creditului furnizorului, pentru serviciile prestate, în acest caz BC „Moldindconbank”S.A transferă
creditul „Moldintergaz”, care își are contul curent la „Eximbank”SA, atunci se întocmește o
dispoziție de plată în baza căreia se efectuează următo area înregistrare contabilă:
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” -185000 lei
Credit contul 1031 „Contul „Nostro” în BNM” -185000 lei.
La eliberarea creditului în numerar persoanelor juridice suma creditului se înscrie la contul
curent al debitorului, iar apoi în baza cecului de numerar sau ordinului de eliberare a numerarului se
efectuează eliberarea numerarului din casierie.
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” -185000 lei
Credit contul 1001 „Numerar în c asierie” – 185000 lei
Concomitent se întocmesc următoarele înregistrări contabile ( anexele 9,11 – 15):
Intrare contul 7101 „Obligațiuni sub formă de acorduri de credite” -185000 lei – la suma
contractului de credit;
Intrare contul 7102 „Obligațiuni sub for mă de acorduri de gaj la credite acordate” –
260000 lei – la suma contractului de gaj;
La efectuarea înregistrărilor pe aceste conturi se perfectează ordine de intrare în afara
bilanțului.
Exemplu 2 : La data de 5 februarie 2008 Bandalac Efimia a solicita t un credit de consum
pentru necesități curente, în sumă de 200000 lei pe un termen de 48 luni cu o dobândă de 19% anual.

36 După încheierea contractului de credit, persoanei fizice i s -a acordat creditul solicitat în
numerar în baza ordinului de eliberare a numerarului .
La eliberarea creditului în numerar, în baza ordinului de eliberare a numerarului din 6 februarie
2008, se întocmește înregistrarea contabilă:
Debit contul 1292 „Credite de consum pe termen scurt” -200000 lei
Credit contul 1001 „Numerar în ca sierie” -200000 lei
Concomitent se întocmesc următoarele înregistrări contabile:
Intrare contul 7101 „Obligațiuni sub formă de acorduri de credite” -200000 lei – la suma
contractului de credit;
Intrare contul 7102 „Obligațiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate” -207000
lei – la suma contractului de gaj;
În cazul liniei de credit, creditul se eliberează în tranșe. Suma fiecărei tranșe se eliberează la
contul curent al debitorului și la prezentarea documentelor de plată necesare se efectuează
operațiunea de decontare.
Suma liniei de creditare se ia la evidență la contul condițional 6601 „Obligațiuni de acordare a
creditelor în viitor”. La creditul contului se reflectă suma limită a liniei de creditare, iar la debit –
suma creditului acordat.
Astfel, la deschiderea unei linii de creditare în baza ordinului de intrare în afara bilanțului se
efectuează înregistrarea:
Intrare contul 6601 „Obligațiuni de acordare a creditelor în viitor”
La acordarea creditului:
Ieșire contul 6601 „Obligațiuni de acorda re a creditelor în viitor”.
Băncile comerciale ce dețin autorizații de categoria „B” și „C”au dreptul de a acorda credite în
valută. Drept resurse de creditare în valută pot servi mijloacele depozitate ale clienților în valută și
liniile de credit acordate băncii de către băncile din alte state sau de către instituțiile financiare de
credit internaționale.
Băncile autorizate pot acorda credite numai în valute liber convertibile. Beneficiari de credite
în valută sunt:
Persoanele juridice și fizice care desfă șoară activitate de antreprenoriat în scopul decontărilor
cu nerezidenți pentru importul de mărfuri și servicii;
Băncile autorizate să desfășoare activități financiare;

37
Persoanele juridice și fizice care desfășoară o activitate de antreprenoriat, precum și băncile
ce finanțează anumite proiecte. Astfel, de credite se acordă împrumutaților din contul mijloacelor în
valută din liniile de credit, obținute de către banca rezidentă de la instituția financiară internațională
sau de la bănci nerezidente.

2.2 Con tabilitatea calculării și perceperii dobânzilor și comisioanelor
aferente creditelor acordate

În contractul de creditare pentru creditele acordate este prevăzută și dobânda , pe care o percepe
banca de la client.
Dobânda este în mod firesc comună cu concep tul capitalului și cu elementele „timp” și „risc”.
Aceste concepte și elemente se regăsesc în cele mai succinte formulări ale dobânzii .
Astfel, dobânda este suma ce -i revine proprietarului la rambursarea sumei împrumutate sau
prețul folosirii capitalului ș i totodată remunerarea riscului pe care îl implică creditul respectiv
[26,p.208 – 209].
Cercetările empirice au constat unele caracteristici esențiale ale dobânzii :
– dobânda unui capital se produce independent de activitatea personală a „capitalismului”;
– dobânda se afirmă drept o calitate intrinsecă a capitalului;
– dobânda se formează fără epuizarea capitalului ( având deci, o durată eternă de constituire).
În orice economie, dobânda se exprimă în mărimi relative cu ajutorul ratei dobânzii , calculate
după relația:
Rd = D * 100 / C , în care:
Rd – rata dobânzii ;
D – dobânda plătită (încasată) la un împrumut pe timp de un an;
C – suma împrumutată.
În economia de piață nivelul ratei dobânzii se formează pe piața capitalurilor, în funcție de
raportul dintre c ererea și oferta de capital de împrumut.
Determinarea ratei dobânzii depinde de mai mulți factori:
Politica și stabilitatea economică a țării;
Rata de bază a BNM;

38
Volumul și costul resurselor creditoare;
Veniturile de acoperire a dobânzilor bonificate;
Cererea și oferta surselor de creditare pe piață;
Riscul nerambursării;
Politica de creditare internă a băncii.
La creditele pe termen scurt, mediu și lung banca încasează, de regulă, o dobândă a cărei nivel
se stabilește de Consiliul băncii. Nivelul dobânzi i poate fi modificat pe parcursul derulării creditului,
în funcție de evoluția dobânzii pe piața bancară. Nivelul dobânzilor aprobat de Consiliul băncii se
comunică în scris tuturor unităților băncii.
În funcție de serviciile prestate clienților, banca înc asează comisioane determinate în procente
sau sume fixe, stabilite prin circularele băncii. Comisioanele practicate de bancă sunt aprobate de
Consiliul băncii și sunt comunicate tuturor unităților teritoriale. Comisioanele încasate la acordarea
creditelor pot fi utilizate pentru evaluarea cererii de credit, pentru elaborarea contractului de credit și
de asigurare, pentru prelungirea sau renegocierea creditelor acordate etc. Comisionul de risc al
creditelor acordate sub formă de plafon se percepe o singură d ată, la acordarea creditului comisionul
fiind acordat conform plafonului de credit contractat. Dobânzile și comisioanele bancare sunt
calculate potrivit metodologiei elaborate de Direcția de contabilitate generală a băncii. Dobânzile
obținute în baza credi telor acordate clienților se calculează și se încasează lunar, cu prioritate din
disponibilitățile existente în conturile beneficiarilor de credite. Dobânzile aferente creditelor
acordate cu perioadă de grație vor fi eșalonate de asemenea la plata lunară. Dobânzile și
comisioanele datorate și neachitate din lipsa de fonduri în contul de disponibilități se trec la restanțe.
Dobânzile și comisioanele restante se vor încasa cu prioritate din orice disponibilități și încasări ale
debitorilor.
În cazul solicităr ii reînnoirii plafonului de credit după aprobarea cererii de credit, se face un
nou contract de credit (act adițional), stabilindu -se garanțiile și posibilitățile de rambursare care se
aprobă potrivit competențelor și se încasează un nou comision de risc. Actul adițional, cu
modificările survenite, se anexează la contractul de credit inițial.
Pentru creditele nerambursate la scadență (credite restante), banca încasează de la clienți
dobânzi penalizatoare prevăzute de bancă.
În situația în care societățile c omerciale înregistrează pierderi la credite și / sau dobânzi
restante, și solicită suplimentarea creditului, aceasta se va putea face numai în baza unei analize

39 justificate, care să demonstreze posibilitatea de relansare economică a clientului în vederea o norării
la scadență a obligațiilor față de bancă și în baza unui raport de audit, efectuat de către o societate
specializată. Mecanismul de calcul al dobânzilor aferente creditelor se bazează pe metoda calculului
dobânzii simple și prin metoda de calcul al dobânzii compuse.
Ratele dobânzii pot fi fixate sau fluctuante. Pentru sporirea dobânzii se deschid conturi
personale pentru fiecare debitor. Calculul dobânzilor se efectuează zilnic și se reflectă în mod
cumulativ. Achitarea dobânzii are loc conform cond ițiilor contractului. În cazul utilizării dobânzii
simpl e, suma dobânzii se calculă ca produsul dintre soldul contului de împrumut și rata dobânzii
prevăzută în contract. În așa mod formula de calcul a dobânzii aferente unei anumite perioade va
avea forma:
D = C* T*Rd ( %) / 360* 100%, unde:
D – suma dobânzii ;
C – soldul contului de creditare;
T – perioada de utilizare a creditului, zile;
Rd – rata anuală a dobânzii ;
360 – numărul convențional de zile într -un an calendaristic.
360 – numărul convențional de zile într -un an calendaristic.
De exemplu se poate calcula costul creditului acordat de BC „Moldindconbank”S.A
întreprinderii „SC „ARTIMPRESARIAT” SRL cu ajutorul formulei menționate mai sus:
D = 1 85000 lei * 720 zile * 21,5 % / 360 *100%;
D totală = 79555 lei;
D lunară = 79555 lei / 24 luni ;
D lunară = 3314,80 lei / lunar.
Suma ce necesită a fi rambursată la scadență se poate calcula cu ajutorul următoarei formule:

St = C ( 1 + (Rd * T / 100*360));
St = 185000* ( 1 + ( 21,5% * 720 / 100*360));
St = 2 64555 lei.
Dobânda simplă se utilizează în cadrul acordării creditului pe termen scurt, când dobânda se
calculează și se plătește conform contractului lunar, trimestrial, anual sau pentru un număr anumit de
zile fixate în contractul de credit.

40 Dobânda compus ă reprezintă prețul plătit de debitor pentru suma ce reprezintă capitalul
dobânda capitalizată pe o perioadă de timp. Perioada de calcul care reprezintă o parte a întregii
perioade de acordare a creditului nu se plătește creditorului, ci se adaugă la suma inițială totală a
creditului. Această operațiune se repetă în fiecare perioadă de calcul a dobânzii , suma inițială
completându -se de fiecare dată cu suma dobânzii calculate. Daci, drept bază pentru calculul dobânzii
compuse servește suma inițială împreună cu dobânda calculată anterior. Dobânda compusă este
utilizată în cazul acordării creditelor pe un termen mediu sau lung cu condiția rambursării creditului
și achitării dobânzii la sfârșitul perioadei de credit. Suma totală pe care trebuie să o ramburseze
debitorul la scadență se calculează în următorul mod [26, p. 209]:
St = Si ( 1 + (Rd /100)) ⁿ ,unde:
St – suma totală spre rambursare;
Si – suma creditului inițial acordat;
Rd – rata dobânzii pentru o perioadă capitalizată;
n – numărul de capitalizări pe o p erioadă dată.
Practica bancară internațională cunoaște mai multe metode de calcul al numărului de zile (pe
lună și pe an) utilizate în calculul dobânzii :
A) metoda germană, conform căreia se iau în calcul 30 de zile pe lună, 360 de zile pe an;
B) metoda engle ză, conform căreia se ia în calcul numărul efectiv de zile pe lună și pe an;
C) metoda franceză, conform căreia se iau în calcul 30 de zile pe lună și numărul efectiv de
zile pe an.
În practica bancară internațională și în cea națională este larg utilizată pe rfectarea graficului de
rambursare a creditelor și a dobânzii aferente , fiind parte componentă a contractului de credit.
Perfectarea graficului de rambursare a creditului și a dobânzii aferente se efectuează în baza
următoarei informații:
valoarea creditu lui solicitat,
rata dobânzii ;
periodicitatea achitării dobânzii ( lunar / trimestrial / anual la scadența finală);
termenul de acordare a creditului și data finală a contractului de credit;
modalitatea de rambursare a creditului.
Graficul în funcție de mod alitatea de rambursare a creditului poate fi realizat prin mai multe
modalități:

41
la data finală a contractului de credit se va rambursa creditul, însoțit de plata dobânzii ;
rambursarea periodică în plăți egale a sumei creditului (lunar / trimestrial / seme strial /
anual), însoțită de plata dobânzii ;
rambursări periodice egale, inclusiv dobânda calculată plus o parte din suma creditului;
alte prevederi.
Exemplu 3 : Graficul de rambursare a creditului și de achitare a dobânzii aferent creditului
acordat de BC „Moldindconbank”S.A întreprinderii SC „ARTIMPRESARIAT” SRL (anexa 9):
– suma creditului – 185000 lei
– data acordării creditului – 01.06.2007
– data finală a creditului – 03.05.2008
– perioada de acordare a creditului – 24 luni
– condițiile de rambursare a creditului – lunar
– periodicitatea achitării dobânzii – lunar
– rata anuală a dobânzii – 21,5%
1. Calculul plății ratelor periodice lunare din suma creditului (RC):
RC = 1 85000 / 24 luni ;
RC = 7708 lei.
2. Calculul dobânzii lunare(D):
D = 1 85000 lei * 720 zile * 21,5% / 360 *100%;
D totală = 79550 lei;
D lunară = 79550 / 24 luni ;
D lunară = 3314 lei / lunar.
3. Perfectarea graficului de rambursare a creditului și de achitare a dobânzii aferente (anexa 9).
În conformitate cu cerințele SNC băncile come rciale reflectă veniturile aferente dobânzilor în
baza principiului specializării exercițiilor care presupune că veniturile aferente dobânzii la creditele
acordate se constată la momentul calculării dobânzii indiferent de faptul dacă aceasta a fost achita tă
sau nu.
Dobânda sporită la creditele acordate se reflectă la debitul conturilor 1700 „ Dobânda sporită ce
urmează să fie primită”. Pentru evidența dobânzilor sporite la creditele acordate, în dependență de
tipul creditului se utilizează următoarele contu ri:
1716 „ Dobânda sporită la creditele acordate agriculturii/industrie alimentare”

42 1719 „ Dobânda sporită la creditele acordate pentru construcții și îmbunătățirea funciară”
1722 „ Dobânda sporită la creditele de consum”
1725 „ Dobânda sporită la creditele ac ordate industriei energetice și a combustibilului”
1728 „ Dobânda sporită la creditele acordate băncilor”
1731 „ Dobânda sporită la creditele acordate guvernului”
1734 „ Dobânda sporită la creditele acordate industriei/comerțului”
1737 „ Dobânda sporită la cre ditele acordate pentru procurarea imobilului”
1741 „ Dobânda sporită la creditele acordate pentru construcția drumurilor și transportare”
1743 „ Dobânda sporită la creditele acordate clienților”
La sporirea dobânzii la creditele acordate în baza notei de con tabilitate se întocmește
înregistrarea contabilă:
Debit contul corespunzător al grupei 1700 „ Dobânda sporită, ce urmează să fie primită”
Credit contul corespunzător din grupele „Veniturilor aferente dobânzilor la credite”.
Exemplu 4 : Calcularea și perceper ea dobânzii lunare aferentă creditului acordat de către BC
„Moldindconbank”S.A . întreprinderii SC „ARTIMPRESARIAT” SRL (persoană juridică):
Calcularea dobînzii lunare care trebuie încasată (anexa 7):
Debit contul 1725 „ Dobânda sporită la creditele acordate industriei energetice și a
combustibilului ” – 3314 lei
Credit contul 4322 „Venituri din dobânzi la creditele pe termen mediu acordate industriei
energetice și a combustibilului” – 3314 lei
Achitarea dobânzii din contul curent al împrumutatului se perfecte ază prin ordinul de plată al
împrumutatului:
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice ” -3314 lei
Credit contul 1725 „ Dobânda sporită la creditele acordate industriei energetice și a
combustibilului ” – 3314 lei
În cazul plății preventive a sumelor dobânzilor pentru o perioadă determinată în contractul de
credit, aceste sume se reflectă în contul 2761 „ Dobânda necâștigată primită”:
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” -6628 lei
Credit contul 2761 „ Dobânda necâștigat ă primită ” -6628 lei

43 Sumele dobânzilor la creditele raportate la perioada gestionară în termenele respective de pe
contul 2761 „ Dobânda necâștigată primită” se reflectă la veniturile băncii prin următoarea
înregistrare contabilă:
Debit contul 2761 „ Dobând a necîștigată primită” -3314 lei
Credit contul 4322 „Venituri din dobînzi la creditele pe termen mediu acordate industriei
energetice și a combustibilului” – 3314 lei
Exemplu 5 : Calcularea și perceperea dobînzii lunare aferentă creditului acordat de către BC
„Moldindconbank”S.A . persoanei fizice Bandalac Efimia:
1. Calcularea dobînzii lunare :
Debit contul 1722 „Dobîndă sporită la creditele de consum ”-3166 lei
Credit contul 4292 „Venituri din dobînzi la creditele de consum pe termen mediu ”-3166 lei
2.Achitarea lunară a dobînzii în baza ordinului de încasare a numerarului :
Debit contul 1001 „Numerar în casierie” -3166 lei
Debit contul 1722 „Dobîndă sporită la creditele de consum” -3166 lei
3. Plata preventivă a dobînzii:
Debit contul 1001 „Nume rar în casierie” -9498 lei
Credit contul 2761 „Dobînda negîștigată primită -9498 lei
1.Reflectarea venitului aferentă dobînzii necîștigate :
Debit contul 2761 „Dobînda negîștigată primită” -3166 lei
Credit contul 4292 „Venituri din dobînzi la creditele de con sum pe termen mediu ”-3166 lei
Pentru evidența comisioanelor aferente serviciilor de creditare se utilizează conturile
„Comisioane la prestarea serviciilor de creditare” din grupele de conturi „Veniturilor aferente
dobînzilor la credite acordate”.
Comisioan ele la prestarea serviciilor de creditare pot fi sporite lunar ca și dobînzile sau
percepute integral la momentul prestării serviciului.
Exemplu 6 : La perceperea comisionului aferent serviciilor de creditare întreprinderii SC
„ARTIMPRESARIAT” SRL în baza ordinului de încasare a numerarului se întocmește următoarea
înregistrare (anexa 16,18):
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” -2775 lei
Credit contul 4325 „Comisioane la prestarea serviciilor de creditare a industriei energetice și
a combustibilului” -2775 lei

44 Exemplu 7 : La perceperea comisionului aferent serviciilor de creditare de la persoana fizică
Bandalac Efimia în baza ordinului de încasare a numerarului se întocmește următoarea înregistrare:
Debit contul 1001 „Numerar în casier ie” – 4000 lei
Credit contul 4295 „Comisioane la prestarea serviciilor de creditare a consumatorilor” -4000
lei
De asemenea pentru primirea creditului debitorul plătește bănci o taxă administrativă, care în
cazul nostru va fi înregistrată în felul următor (anexa 16, 17):
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” – 200 lei
Credit contul 4678 „Alte venituri operaționale” – 200 lei
În cazul în care a expirat termenul de rambursare a împrumutului, iar la contul clientului
lipsesc mijloacele ne cesare, banca transferă creditul neachitat la contul datoriilor expirate, încasînd o
dobîndă sporită, reieșind din condițiile contractului. Suma dobînzii sporite calculate pentru
împrumuturi cu termen expirat de asemenea se trece la veniturile băncii.
În conformitate cu prevederile Regulamentului „Cu privire la clasificarea creditelor și formarea
reducerilor pentru pierderi la credite” [7] și Regulamentul cu privire la creditele expirate [8], băncile
folosind metoda calculării a evidenței contabile în cores pundere cu SNC trebuie să înceteze
calcularea în venit a dobînzii la creditele clasificate dubioase și compromise, precum și la orice alte
credite cu termenul expirat de 60 zile și mai mult. Aceste credite se mai numesc credite în stare de
neacumulare. La creditele cu achitarea la vedere se încetează calcularea dobînzii începînd cu ziua
cînd a fost expirată prima plată a dobînzii sau începînd cu ziua cînd banca va cere achitarea
creditului.
În caz dacă dobînda la creditele trecute în stare de neacumulare, n -a fost primită, dar este deja
inclusă în venit, trebuie să fie efectuate înregistrările contabile de corectare în bilanțul contabil și în
Raportul de profit și pierderi în care creditul este considerat în stare de neacumulare.
Exemplu 8 : Suma dobînzii spo rită, dar neachitată de SC „ARTIMPRESARIAT” SRL se
stornează prin contabilizare inversă calculării ei:
Debit contul 4322 „Venituri din dobînzi la creditele pe termen mediu acordate industriei
energetice și a combustibilului” -3314,8 0 lei
Credit contul 172 5 „Dobînda sporită la creditele acordate industriei energetice și a
combustibilului” – 3314,8 0 lei
Exemplu 9: Suma dobînzii sporită, dar neachitată de Bandalac Efimia se înregistrează astfel:

45 Debit contul 4292 „Venituri din dobînzi la creditele de consum p e termen mediu” -3166 lei
Credit contul 1722 „Dobîndă sporită la creditele de consum” -3166 lei
În același timp suma dobînzii neachitate este inclusă în fișa contului memorandum 7202
„Dobînda , calculată la credite neachitate de împrumutați”:
Intrare 7202 „Dobînda , calculată la credite neachitate de împrumutați” – 3314,8 lei
Pentru suma dobînzii inclusă în fișa contului memorandum 7202 „Dobînda , calculată la
credite neachitate de împrumutați” se aplică o penalitate pentru fiecare zi expirată, care în evid ență
se reflectă:
Debit 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice”
Credit 4951 „Amenzi, penalizări și alte sancțiuni primite” sau
Debit 1001 „Numerar în casierie”
Credit 4951 „Amenzi, penalizări și alte sancțiuni primite”
În cazul cînd situația econo mico -financiară a debitorului se îmbunătățește și acesta poate achita
dobînda anulată se restabilește prin înregistrarea contabilă de calculare a ei. Concomitent suma
dobînzii achitate se ia de la evidență de la contul 7202 „Dobînda , calculată la credite neachitate de
împrumutați”

2.3 Contabilitatea operațiunilor de rambursare a creditelor bancare

În vederea limitării riscului de credit, banca urmărește și verifică, pe întreaga perioadă de
derulare a creditării, condițiile de utilizare a creditelor apro bate și posibilitatea de rambursare a
acestora. În acest sens, următoarele obiective sunt prioritare [26, p. 221]:
– urmărirea modului de desfășurare a activității de creditare comparativ cu parametrii prevăzuți
la aprobarea creditului și evaluarea conseci nțelor în cazul abaterilor de la parametrii inițiali;
– urmărirea respectării riguroase de către clienți a condițiilor impuse prin contractul de credit;
– respectarea derulării contractelor comerciale în condițiile și la termenele prevăzute la
încheierea c ontractului de credit;
– verificarea, pentru creditele de investiții, a stadiului realizării obiectivelor conform graficelor
de execuție și punere în funcțiune, în raport cu prognoza din studiul de fezabilitate și cu eșalonarea
împrumutului;

46 – analiza evol uției situației economico -financiară a clientului pe baza documentelor financiar –
contabile și a raportărilor vizate de organele fiscale , precum și a tuturor modificărilor survenite în
situația juridică a firmei;
– urmărirea în permanență a respectării ter menelor și ratelor de rambursat.
Rambursarea creditelor la scadență, ca principiu al activității de creditare, presupune
restituirea, în termenele stabilite, a sumelor împrumutate. Fiecare debitor angajat în relația de
creditare negociază și stabilește, în funcție de anumite criterii, termenele de rambursare necesare a fi
respectate. Se produce așa -zisa scadențare a creditelor.
Scadența este – data viitoare, posibilă și certă – la care creditul devine exigibil și trebuie
rambursat. Termenele de rambursare s e stabilesc în funcție de mișcarea stocurilor, cheltuielilor sau a
celorlalte active care reprezintă obiectul creditului sau în funcție de trecerea acestora dintr -un stadiu
în altul al procesului de exploatare (aprovizionare – producție – desfacere – încas are), prin corelarea
cu capacitatea de rambursare a împrumuturilor. Suma rambursată la scadență depinde de mai mulți
factori. Dintre aceștia merită a fi menționați [ 26, p. 222]:
suma inițială acordată în cadrul creditului;
rata dobînzii la care se acordă creditul;
durata de acordare a creditului;
modalitatea de calcul al sumei dobînzii achitate.
Pentru toate categoriile de credite ce se acordă de bancă se stabilesc scadențe certe, care se
înscriu în contractele de credit încheiate cu beneficiarii. Scadențe le se stabilesc prin negociere între
client și bancă, avînd la bază evoluția veniturilor, conform contractelor pe baza cărora s -au acordat
creditele respective.
Rambursarea creditelor se face din încasările realizate de agenții economici, existente în cont ul
de disponibilități, în baza notei de transfer întocmite de compartimentul de creditare sau prin
emiterea de către debitor a unui document de plată, în baza căruia dă ordin băncii să -i transfere
mijloacele bănești în scopul acoperirii datoriei la credit. În cazul în care disponibilul din contul
curent este insuficient pentru rambursarea ratei scadente, diferența nerambursată se trece la credite
restante. Rambursarea creditelor se face la datele stabilite în contract, din conturile de disponibilități
sau p rin depunerea în numerar.
În funcție de situația concretă a fiecărui împrumut, banca stabilește împreună cu acesta sumele
de rambursare și termenele la care urmează a se face plata, și care se înscriu în graficul de

47 rambursare a creditului (anexa 9). Credi tul poate fi rambursat atît integral cît și în mod eșalonat.
Eșalonarea la rambursarea creditelor aprobate se face în cazul termenilor maxime de rambursare
stabilite în funcție de disponibilitățile reale de plată a beneficiarilor, determinate de specificul
activității, perioadele de realizare a veniturilor sau a constituirii surselor pentru investiții ce rezultă
din programele de activitate și bugetele de venituri și cheltuieli prezentate.
Inspectorii de credit primesc zilnic informații privitoare la circul ația mijloacelor bănești în
conturile debitorilor, fapt ce le permite să urmărească rambursarea la scadență a creditului și dobînzii
aferente. În același timp, ei au posibilitatea să compare soldurile creditelor nerambursate.
Cu cîteva zile înainte de scad ență, funcționarul serviciului de creditare ia legătura cu debitorul
și concretizează dacă acesta este în stare să ramburseze creditul.
În cazul lipsei disponibilităților sau a neefectuării vărsămintelor necesare ratele creditelor
ajunse la scadență și ră mase nerambursate se trec la restanță în ziua lucrătoare ce urmează după
scadență,dar nu mai tîrziu de ultima zi lucrătoare a lunii respective. Trecerea la restanță se
efectuează în baza notei de contabilitate întocmită de serviciul contabilitate. Despre e fectuarea
operațiunii de trecere la restanță a creditelor sau eventual a dobînzilor banca înștiințează în scris
împrumutatul, atenționîndu -l asupra consecințelor privind majorarea dobînzilor, calcularea
amenzilor și începerea procedurilor de valorificare a garanțiilor prin executări silite, dacă în
următoarele 30 de zile nu se va achita sumele datorate.
Rambursarea creditului poate fi efectuată prin mai multe metode:
– prin alocarea de o singură dată la sfîrșitul perioadei de utilizare a creditului;
– prin împărțirea sumei creditului plus dobîndă pe mai multe perioade.
Achitarea datoriilor pentru credit și a dobînzilor aferente, pentru lucrătorii băncii, se efectuează
prin rețineri lunare din salariul debitorului în baza angajamentului pe termen și contractu l încheiat.
Mărimea plății lunare se stabilește în suma ce garantează restituirea creditului și a dobînzii aferente
creditului.
În caz cînd lucrătorul este concediat datoria către bancă trebuie să fie achitată complet, inclusiv
plata dobînzii pentru folosi rea creditului sau se încheie un acord adițional la contractul de credit
ținînd seama de condițiile propuse de bancă.
Rambursarea creditului se face din inițiativa debitorului, potrivit condițiilor de rambursare
stipulate în contractul de credit. Rata scad entă poate cuprinde creditul și dobînda aferentă.

48 Rambursarea se poate face și din inițiativa băncii. În cazul neachitării la termenul stabilit, prin
virament sau numerar, a ratelor scadente de către împrumutat, banca își rezervă dreptul recuperării
lor, î n baza notei contabile, din disponibilitățile din conturile agentului economic.
Stingerea datoriei privind creditul acordat se efectuează din contul curent al clientului. La suma
transferată efectiv în achitarea împrumutului se face o înregistrare în ordin ul – dispoziție de achitare
a creditului, unde se notează data, suma achitată, soldul rămas de achitat și semnătura executorului
responsabil.
Pentru reflectarea în contabilitate a operațiunilor de rambursare a creditului, se întocmește o
dispoziție de plat ă, în cazul cînd creditul se achită prin virament sau ordinul de încasare a
numerarului – la achitarea creditului în numerar.
Exemplu 10 : Rambursarea creditului de către SC „ARTIMPRESARIAT” SRL (anexa 9):
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” -8410 lei
Credit contul 1322 „Credite pe termen mediu acordate industriei energetice și a
combustibilului” – 8410 lei.
Exemplu 11 : Rambursarea creditului de către Bandalac Efimia în numerar:
Debit contul 1001 „Numerar în casierie” -4167 lei
Debit contul 1292 „Credite de consum pe termen scurt” -4167 lei
La rambursarea deplină a creditului, datoria debitorului față de bancă se anulează, dreptul de
gaj încetează în conformitate cu legislația în vigoare și obligațiunile la credite se trec la scăderi di n
conturile memorandum în baza ordinului de ieșire în afara bilanțului.
Exemplu 12: SC „ARTIMPRESARIAT” SRL s -a achitat complet cu banca (anex ele 19-21):
Ieșire contul 7101 „Obligațiuni sub formă de acorduri la credite” – 185000 lei;
Ieșire contul 7102 „O bligațiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate” – 260000
lei
Exemplu 13: Bandalac Efimia, achitarea completă a creditului:
Ieșire contul 7101 „Obligațiuni sub formă de acorduri de credite” -200000 lei;
Ieșire contul 7102 „Obligațiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate” -207000 lei
În practica băncii se întîlnesc cazuri, cînd debitorul din motive financiar -economice obiective
nu poate achita în întregime creditul la termenul scadenței. În asemenea situații creditul poate fi
renegoc iat sau prolongat adică, reeșalonat. Reeșalonarea creditelor se aprobă numai de structurile
care au aprobat inițial respectivele credite. Un credit poate fi reeșalonat de cel mult două ori pînă la

49 rambursarea integrală, la cererea debitorului, depusă cu ce l puțin 10 zile lucrătoare înainte de
scadență. Ratele și termenele reeșalonate vor fi consemnate într -un act adițional anexat la contractul
de credit.
Deseori, băncile recurg la preîntâmpinarea debitorilor, încheind acorduri adiționale la
contractele de c redit prin stabilirea unor noi condiții de creditare[ 26, p. 223]:
de a prelungi termenul de rambursare pentru a permite debitorului să efectueze activități
financiare în urma cărora să poată rambursa băncii creditul acordat;
de a revedea rata dobînzii car e, de obicei, este mult mai mare din cauza riscului majorat
aferent operațiunii de creditare date;
de a prezenta băncii noi garanții, deoarece cele girate și -au pierdut din valoarea lor de piață;
au fost deteriorate calitățile tehnice; au existat alte cond iții ce au influențat asupra valorii garanției
date și la momentul stabilit nu acoperă valoarea totală a creditului;
de a majora sau micșora suma creditului acordat în baza unor noi condiții stipulate de către
bancă sau debitor;
de a respecta regulile stri cte impuse debitorului privind îndeplinirea condițiilor contractului.
Astfel, în cadrul creditelor renegociate, banca comercială renegociază printr -un act adițional
rata dobînzii sau suma creditului rambursat, iar în cazul creditelor prolongate băncile com erciale,
împreună cu debitorii, negociază prelungirea termenului de rambursare a creditului.
Pentru prolongarea creditului banca încasează un comision de 3 -5% de la suma soldului
contului de creditare. În conformitate cu prevederile Regulamentului cu privi re la creditele expirate
în scopuri de supraveghere toată suma unui credit este considerată expirată cînd plata n -a fost
primită în termen de maximum 30 zile[8]. Dacă un credit a fost considerat ca expirat, toată suma
creditului, și dobînda neachitată, sun t considerate ca expirate.
Pentru perioada cînd creditul este considerat ca expirat, dobînda se sporește pînă ce creditul nu
va fi trecut în stare de neacumulare a dobînzii.
Creditul este considerat în stare de neacumulare (fără dobîndă) în cazul în care:
* plata n -a fost achitată mai mult de 60 de zile sau;
* creditele clasificate „dubioase” ;
* creditele clasificate „compromise”.
Pentru evidența creditelor în stare de neacumulare sunt destinate conturile „Creditele fără
dobîndă” a grupelor de conturi 1230 -1490.

50 În cazul cînd banca trece creditul la categoria creditelor fără dobîndă se debitează contul
creditelor fără dobîndă a grupelor respective (1230 -1490) și se creditează contul creditelor la termen
din aceleași grupe:
Debit contul 1235 – 1498 „credite fără dobîndă”
Credit contul 1230 – 1490 de credit la termen.

2.4 Evidența operațiunilor de formare și utilizare a fondului de risc

Aprecierea calității portofoliului de credite presupune scoaterea în evidență a creditelor
problematice, care se derulează într-un mod nefavorabil pentru bancă, la care nu sunt respectate
prevederile contractuale și care prezintă riscuri majore, în ceea ce privește recuperarea sumei
împrumutate. În această privință, procesul de apreciere a calității portofoliului vizează cîte va
aspecte, cele mai însemnate fiind [ 24, p. 134]:
– depistarea creditelor problematice și analiza cauzelor apariției lor;
– soluționarea problemelor acestor credite;
– clasificarea creditelor și rezervarea mijloacelor pentru reducerea pierderilor la cred ite ș.a.
Pentru depistarea creditelor problematice este necesar, mai întîi de toate, de apreciat calitatea
portofoliului de credite prin efectuarea unei analize detaliate a întregului proces de creditare
desfășurat la bancă.
Analiza portofoliului poate fi realizată prin studierea activității de creditare a băncii, analiza
procesului de gestiune a creditelor și analiza individuală a fiecărui împrumutat.
Analiza activității de creditare presupune studierea și generalizarea datelor, referitoare la sfera
și spe cificul activității de creditare a băncii.
Specialiștii bancari studiază structura creditelor eliberate de bancă, scopurile pentru care se
oferă creditele, se analizează ratele stabilite ale dobînzilor, termenii de scadență, sumele creditelor
acordate, se analizează detaliat structura clientelei care solicită credite.
Tot la această etapă sunt studiate rapoartele analizelor precedente în care trebuie să fie inclusă
așa informație ca tipurile de risc la care se expune banca în procesul creditării, numărul și denumirea
debitorilor nesolvabili, neajunsurile depistate anterior în procesul de gestiune a activelor, în
procedurile și în politica creditară a băncii, rapoartele privind clasificarea precedentă a creditelor și
defalcările în contul reducerilor pentru p ierderi la credite.

51 Analiza calității portofoliului presupune și analiza fiecărui credit și debitor în parte. În acest
scop sunt studiate dosarele de credit, perfectate pentru fiecare client în parte, la care se anexează
toate documentele care au justifica t acordarea creditului dat și care reflectă situația reală a procesului
de derulare a creditului.
Informația din dosarul creditului trebuie să permită analiza unor așa subiecte ca: capacitatea
debitorului respectiv de a îndeplini condițiile contractuale; c apacitatea lui de a achita dobînzile și
ratele scadente; măsurile întreprinse de bancă în privința ameliorării și consolidării situației
financiare a clientului; tehnicile utilizate de bancă pentru asigurarea riscului la creditele eliberate etc.
După acest e studii este necesar de a evidenția cauzele care au contribuit la instabilitatea
financiară a debitorului. În această privință vor fi analizați factorii macroeconomici, care
influențează situația economică și financiară a agentului economic respectiv: fen omene negative care
au loc la nivel de macroeconomie; schimbări pe piața de desfacere; procesul tehnologic și de
producție etc.
Cu toate că, în unele cazuri, la stabilitatea financiară a unor agenți economici, modificările și
evenimentele imprevizibile, care se produc în întreaga economie sau în ramura de activitate, adesea,
pot influența nefavorabil credibilitatea împrumutaților, este necesar de a lua în considerație și locul
pe care îl ocupă ei în economie sau ramură, pentru a putea determina nivelul a fectării situației lor în
cazul schimbărilor neașteptate și posibilitatea acestora de a acționa adecvat la aceste schimbări.
După realizarea tuturor cercetărilor și analizelor respective din portofoliul total de credite se
vor selecta, conform rezultatelor analizei, acele credite la care s -au descoperit abateri, fie în privința
plății dobînzilor, fie în privința termenilor de scadență, fie în privința agravării credibilității
clientului.
În conformitate cu Regulamentul „Cu privire la clasificarea creditelo r și formarea reducerilor
pentru pierderi la credite” toate băncile sunt obligate să formeze și să mențină reducerile pentru
pierderile la credite nu mai jos de nivelul prevăzut de regulament [7]. Astfel, băncile clasifică toate
creditele trimestrial în co respundere cu regulamentul, cu politica și procedurile proprii, care trebuie
să fie elaborate de fiecare bancă în corespundere cu aceasta.
Mijloacele rezervate în contul reducerii pentru pierderi la credite se utilizează pentru
acoperirea creditelor clasif icate compromise. Aceste pierderi se trec la scăderi din contul reducerilor
pentru credite în decursul următorului trimestru după data gestionară la care au fost clasificate în
acest mod. Astfel, creditele clasificate compromise la data gestionară nu trebu ie să fie reflectate în

52 bilanțul băncii la următoarea dată gestionară. Totodată este necesar de menționat că la acoperirea
creditelor din contul reducerilor pentru pierderi la credite nu anulează datoria la credit a
împrumutatului și de asemenea nu denotă că banca nu poate să -și exercite și în continuare dreptul
legal deplin pentru a obține rambursarea creditelor.
În scopul formării reducerilor pentru pierderi la credite, întregul portofoliu de credite a băncii
este clasificat în dependență de termenii de r ambursare, situația financiară a debitorului și starea
gajului.
Din analiza colaborată a performanțelor financiare a împrumutaților cu serviciul datoriei, se
poate determina calitatea portofoliului de împrumuturi. BC „Moldindconbank” S.A. clasifică
portofo liul său de credite în următoarele tipuri:
Credite standard reprezintă tipul de credite ce nu implică riscuri în privința rambursării ratelor
scadente și a achitării dobînzii la termen. Acestea sunt împrumuturi acordate clienților solvabili, care
desfășoar ă a activitate rentabilă, avînd asigurate toate condițiile tehnico -organizatorice ce pot genera
și în perspectivă o performanță financiară ridicată.
Creditele supravegheate sunt creditele acordate unor clienți cu o situație economico -financiară
bună în pre zent, dar pentru care, în perspectivă, se prevăd unele greutăți în menținerea
performanțelor financiare la același nivel, ca urmare a unor posibile probleme de natură
organizatorică, care țin de personal, de obiectul sau de ramura de activitate. Riscul de credit este
minim.
Creditele substandard sunt creditele acordate unor clienți cu o situație economico -financiară
satisfăcătoare, în prezent însă tendința de înrăutățire a activităților este evidentă, existînd riscul
imposibilității de a -și onora integral datoria față de bancă. Există riscul ca pierderile să fie mai mari
decît creditul obișnuit, risc provocat de unul din factorii: situația financiară a debitorului este
nefavorabilă sau se înrăutățește; asigurarea creditului este insuficientă sau se înrăutăț ește; alți factori
nefavorabili, care trezesc îngrijorarea privind imposibilitatea debitorului de a rambursa creditul în
conformitate cu condițiile existente de rambursare. Asemenea credite necesită o atenție deosebită din
partea conducerii băncii, deoarec e există probabilitatea ca banca să suporte pierderi dacă nu vor fi
înlăturate neajunsurile.
Creditele dubioase sunt împrumuturile incerte din punct de vedere al rambursării creditelor și
plății dobînzilor. Activitatea împrumutaților este nerentabilă, ne a sigurînd fondurile necesare
onorării datoriilor. Probabilitatea pierderilor este extrem de mare, dar există factori importanți,

53 concreți și bine argumentați care în curînd se vor realiza și vor putea contribui la ameliorarea
situației de rambursare a credi tului. Clasificarea acestor credite în categoria creditelor compromise
se amînă pînă la stabilirea precisă a stării creditului dat.
Creditele compromise sunt împrumuturile care prezintă un risc pentru bancă. Activitatea
nerentabilă a împrumutaților determ ină incapacitatea acestora de a -și onora obligațiile față de bancă
și, în consecință, acumulările de debite eronează garanțiile, banca ne avînd posibilitatea de a se
proteja împotriva riscului de neplată.
Concluziile rezultate din analiza calității portofo liului de credite vor fi luate în vedere la
acordarea de noi credite în perioadele următoare, astfel:
a) pentru agenții economici care în urma analizei au fost încadrați în categoria A, aprobarea
creditelor solicitate de aceștia incubă cel mai mic risc pentru bancă, situația economico -financiară,
cît și perspectivele viitoare asigurînd la cel mai înalt grad condițiile pentru restituirea creditelor și
plata dobînzilor la termen;
b) în cazul agenților economici din categoria B și C, decizia de aprobare a creditului are
suficiente argumente favorabile, dar și unele motive de îngrijorare, mai ales în ce privește
perspectiva viitoare a activității economico -financiare a acestora;
c) aprobarea unor credite pentru agenții economici din ultimele două categorii incubă riscuri
majore pentru bancă în cazul agenților economici din categoria D și chiar înregistrarea de pierderi
datorită imposibilității rambursării ratelor scadente și plățile dobînzilor datorate în cazul agenților
economici din categoria E.
La determinarea mărimii reducerilor pentru pierderi la credite se iau în considerație și creditele
în valută străină,leasingul și cambiile.
Completarea conturilor reducerilor pentru pierderi la credite pînă la nivelul necesar se
efectuează deodată în volum integral din contul che ltuielilor și se reflectă în bilanțul contabil și în
Raportul privind rezultatele financiare ale băncii.
BC „Moldindconbank” S.A. clasifică creditele pentru a forma fondul de risc, la sfîrșitul
fiecărei luni. Defalcările în contul reducerilor pierderilor l a credite se efectuează utilizîndu -se
următoarele cote:
standard – 2%
supravegheat – 5% – neachitat în termen de 90 zile;
substandard – 30% – neachitat în termen între 90 – 180 zile;

54
dubioase – 60% – neachitat în termen între 180 – 360 zile;
compromise – 100% neachitat în termen mai mare de 360 zile.
Fiecare credit acordat se include în categoria standard pentru care se calculează fondul de risc.
Exemplu 14: Creditul acordat de BC „Moldindconbank” S.A. întreprinderii SC
„ARTIMPRESARIAT” SRL, la momentul aco rdării automat se trece în categoria standard pentru
care se calculează fondul de risc în mărime de 2% din suma creditului întocmindu -se următoarea
înregistrare:
Debit contul 5501 „Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite” -3700 lei
Credit con tul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite” -3700 lei.
Dacă în timp de 90 de zile nu a fost rambursat creditul , acesta automat se trece la supravegheat
pentru care la fel se calculează fondul de risc în mărime de 5%:
Debit contul 5501 „Def alcări pentru reduceri pentru pierderi la credite” -9250 lei
Credit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite” -9250 lei.
Exemplu 15: Creditul acordat de BC „Moldindconbank” S.A persoanei fizice Bandalac
Efimia, la momentul acordării la f el se trece în categoria standard pentru care se calculează fondul
de risc în mărime de 2% din suma creditului întocmindu -se următoarea înregistrare:
Debit contul 5501 „Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite” -4000 lei
Credit contul 1501 „C ontra cont reduceri pentru pierderi la credite ”-4000 lei.
Dacă în timp de 90 de zile nu a fost rambursat creditul, acesta la fel automat se trece la
supravegheat pentru care la fel se calculează fondul de risc în mărime de 5%:
Debit contul 5501 „Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite” -10000 lei
Credit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite” -10000 lei.
La începutul lunii soldul contului 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite” se
compară cu soldul acestui cont din luna precedentă, și în caz dacă fondul de risc se mărește se
întocmește aceeași formulă contabilă la suma care depășește soldul precedent, iar în caz că fondul de
risc se micșorează, adică crește ponderea creditelor favorabile, se întocmește formu la inversă :
Debit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite”
Credit contul 5501 „Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la credite”.
Utilizarea fondului de risc se face în baza deciziei luată de organul împuternicit de bancă. La
achitarea creditului din fondul de risc se face următoarea înregistrare:

55 Dacă creditul după ce a fost trecut la categoria „fără dobîndă” nu este rambursat și a fost
clasificat ca credit compromis, atunci acest credit se trece la scăderi din contul reducerilor pentru
pierderi la credite .
Exemplu 16: Să admitem că întreprinderea SC „ARTIMPRESARIAT” SRL, la scadență nu a
rambursat creditul:
1. Trecerea creditului nerambursat la categoria creditelor fără dobîndă:
Debit contul 1325 „Credite în stare de neacumulare ac ordate industriei energetice și a
combust ibilului” -185000 lei
Credit contul 1322 „Credite pe termen mediu acordate industriei energetice și a
combustibilului” -185000 lei.
2. Achitarea creditului din contul fondului de risc:
Debit contul 1501 „Contra cont re duceri pentru pierderi la credite” -185000 lei
Credit contul 1325 „Credite în stare de neacumulare acordate industriei energetice și a
combustibilului” -185000 lei
Intrare contul 7201 „Credite achitate din contul reducerilor la pierderi la credite” -185000
lei.
Dacă situația financiară a debitorului se îmbunătățește și el poate achita dobînda și creditul se
fac următoarele înregistrări:
Debit contul 2251 „Conturi curente ale persoanelor juridice” -242685 lei
Credit contul 4322 „Venituri din dobînzi la credite le pe termen mediu acordate industriei
energetice și a combustibilului” -57600 lei
Credit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite” -185000 lei
Concomitent se trec la scăderi sumele din conturile memorandum:
Ieșire contul 7201 „Credite achitate din contul reducerilor la pierderi la credite” -185000 lei
Ieșire contul 7202 „Dobînda sporită la creditele neachitate de împrumutați” -57600 lei
Ieșire contul 7101 „Obligațiuni sub formă de acorduri la credite” -185000 lei
Ieșire contul 7102 „Oblig ațiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate” -260000
lei.
Exemplu 17: Să admitem că Bandalac Efimia nu a rambursat la scadență suma creditului de
200000 lei:
1. Trecerea creditului nerambursat la categoria creditelor fără dobîndă:

56 Debit contul 1295 „Credite de consum în stare de neacumulare” -200000 lei
Credit contul 1292 „Credite de consum pe termen mediu” -200000 lei
2. Rambursarea creditului din contul fondului de risc:
Debit 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credit e” -200000 lei
Credit contul 1295 „Credite de consum în stare de neacumulare” -200000 lei
Intrare contul 7201 „Credite achitate din contul reducerilor la pierderi la credite” – 200000
lei
Dacă situația financiară a debitorului se îmbunătățește și el poate achita dobînda și creditul se
fac următoarele înregistrări:
Debit contul 1001 „Numerar în casierie ” -238000 lei
Credit contul 4292 „Venituri din dobînzi la creditele de consum pe termen mediu” -38000 lei
Credit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la cr edite” -200000 lei
Ieșire contul 7201 „Credite achitate din contul reducerilor la pierderi la credite” -200000 lei
Ieșire contul 7202 „Dobînda sporită la creditele neachitate de împrumutați” -38000 lei
Ieșire contul 7101 „Obligațiuni s ub formă de acorduri la credite” – 200000lei
Ieșire contul 7102 „Obligațiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate” -207000 lei.
Este necesar de menționat că sumele rambursate pentru achitarea creditelor trecute la scăderi
din contul reduce rilor pentru pierderi la creditele majorează soldul contului reduceri pentru pierderi
la credite.
Evidența bunurilor gajate trecute în posesia băncii. La expirarea termenului executării
obligațiunii asigurate cu gaj în conformitate cu legislația în vigoare , banca ca creditor gajist
soluționează problema privind îndreptarea urmăririi asupra gajului în modul prevăzut de legislație.
Banca obținînd dreptul de posesie a gajului în conformitate cu standartele naționale de
contabilitate, reflectă gajul la active.
Exemplu 18: Să admitem că SC „ARTIMPRESARIAT” SRL la scadență nu a rambursat
creditul de 160000 lei :
În caz dacă creditul este deja trecut la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite
înregistrarea gajului în posesia băncii se reflectă:
Debit contul 1809 „Active luate în posesie” / contul 1811 „Altă avere imobilă” -185000 lei
Credit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite” -185000 lei

57 Această înregistrare contabilă se reflectă la valoarea reală de piață a gajului resp ectînd
principiul contabilității – prudența.
Concomitent se reflectă la ieșiri din conturile memorandum respective:
Ieșire contul 7201 „Credite achitate din contul reducerilor la pierderi la credite” -185000 lei
Ieșire contul 7101 „Obligațiuni sub formă de acorduri la credite” -185000 lei
Ieșire contul 7102 „Obligațiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate” -260000
lei.
În caz dacă creditul nu este trecut la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite
înregistrarea gajului în posesia băncii se reflectă:
Debit contul 1809 „Active luate în posesie” / contul 1811 „Altă avere imobilă” -185000 lei
Credit contul 1322 „Credite pe termen mediu acordate industriei energetice și a
combustibilului” -185000 lei
Exemplu 19: Să admitem că Bandalac Efimia la scadență nu a rambursat creditul de 200000
lei :
În caz dacă creditul este deja trecut la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite
înregistrarea gajului în posesia băncii se reflectă:
Debit contul 1809 „Active luate în posesie” / contul 1811 „Altă avere imobilă” -200000 lei
Credit contul 1501 „Contra cont reduceri pentru pierderi la credite” -200000 lei
Concomitent se reflectă la ieșiri din conturile memorandum respective:
Ieșire contul 7201 „Credite achitate din contul reduceri lor la pierderi la credite” -200000 lei
Ieșire contul 7101 „Obligațiuni sub formă de acorduri la credite” -200000lei
Ieșire contul 7102 „Obligațiuni sub formă de acorduri de gaj la credite acordate” -207000
lei.
Obiectele gajului trecute în posesia băncii pot fi utilizate în două direcții:
– cu scopul de a le lua în proprietatea sa,
– cu scopul de a le comercializa.
În caz dacă banca primește decizia de ale lua în proprietatea sa, aceste bunuri se trec la activele
respective:
Debit contul 1150 „Hîrtii de va loare pentru comercializare”, contul 1180 „Hîrtii de valoare
investiționale”, contul 1600 „Active materiale pe termen lung”
Credit contul 1809 „Active luate în posesie” / contul 1811 „Altă avere imobilă”

58 În caz dacă banca primește decizia de a vinde gajul luat în posesie anterior, mijloacele bănești
obținute în urma vînzării se distribuie pentru acoperirea cheltuielilor legate de comercializarea
bunurilor gajate, cheltuielilor de judecată, creanțelor creditorului gajist etc.
La comercializarea gajului la un preț mai mare decît cel înregistrat în evidență, efectuează
următoarele înregistrări contabile:
Debit contul clientului cumpărător 2224 „Conturi curente ale clienților”
Credit contul 1809 „Active luate în posesie” / contul 1811 „Altă avere imobilă”
Credit contul 4901 „Alte venituri operaționale”
La comercializarea gajului la un preț mai mic decît cel înregistrat în evidență, banca suportă
pierderi:
Debit contul clientului cumpărător 2224 „Conturi curente ale clienților”
Debit contul 5916 „Alte cheltuieli o peraționale”
Credit contul 1501 „Reduceri pentru pierderi la credite”.

59 Încheiere
Creditul este operațiunea prin care se ia în stăpînire imediată resurse, în schimbul unei
promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însoțită de plata unei dobînzi ce remunerează pe
împrumutător. În raporturile de credit riscurile probabile sunt riscul de nerambursare și riscul de
imobilizare. Decizia creditorului trebuie să se întemeieze pe totalitatea însușirilor calitative ale
debitorului, ale patrimo niului său și a modului de administrare și nu numai pe cele ce se desprind din
aprecierea garanțiilor.
Funcțiile creditului sunt: de mobilizare, ameliorare și redistribuire a disponibilităților bănești;
de emisiune; de reflectare și stimulare a eficienței.
BC „Moldindconbank” S.A . acordă clienților săi diverse tipuri de credite care se clasifică după
mai multe criterii: în funcție de perioada de acordare; în funcție de beneficiarul creditului; după
modul de acordare și de rambursare; în funcție de destinați a creditului; după tipul de garantare și
după nivelul de risc. În funcție de perioada de acordare creditele se clasifică în credite la vedere și pe
termen. În funcție de beneficiarul creditului există credite acordate populației, agenților economici,
bănci lor și statului. După destinația creditelor acestea se clasifică în credite de consum și credite
productive. După modul de acordare și de rambursare se disting credite ordinare, overdraftul,
avansurile în cont curent, linia de credit, credite de scont și c reditul factoring. Banca în funcție de
modul de asigurare clasifică creditele în asigurate și neasigurate, iar după nivelul de risc în credite
standard, supravegheate, substandard, dubioase și compromise.
Pentru obținerea creditului la BC „Moldindconbank” S.A., solicitantul trebuie să depună un
pachet de documente stabilit de bancă după care funcționarii băncii purced la analiza situației
economico -financiară a solicitantului. În cazul unei prezentări pozitive banca încheie cu debitorul
contractul de credit în care se menționează subiecții contractului, scopul creditului, suma creditului,
perioada de acordare a creditului, modul de rambursare a creditului, mărimea dobînzii și
comisionului aferent creditului , obligațiile și drepturile băncii și debitorului ș i garantarea creditului.
După semnarea contractului debitorul poate să obțină creditul în numerar, să fie trecut pe contul
curent al său sau să fie transferat la furnizor.
Dobînda este o caracteristică esențială a creditului, originea ei fiind prețul aștep tării. Dobînda
are o serie de accepțiuni și interpretări în literatura de specialitate și în practica financiară. Cea mai
simplă și mai comodă fiind: dobînda este venitul încasat de către bancă la o operație financiară, de

60 regulă, această operație financia ră presupune acordarea unui împrumut persoanelor interesate în
obținerea lui.
Determinarea ratei dobînzii depinde de mai mulți factori:
politica și stabilitatea economică a țării; rata de bază a BNM;
volumul și costul resurselor creditoare;
veniturile d e acoperire a dobînzilor bonificate;
cererea și oferta surselor de creditare pe piață;
riscul nerambursării;
politica de creditare internă a băncii ș.a.
Ratele dobînzilor pot fi fixate sau fluctuante iar calculul dobînzii se efectuiază zilnic. În
cazul neachitării dobînzii la scadență, debitorului i se aplică o penalitate pentru fiecare zi expirată.
Comisioanele la prestarea serviciilor de creditare pot fi sporite lunar ca și dobînzile sau
percepute integral la momentul prestării serviciului.
Rambursar ea creditului poate fi efectuată prin mai multe metode:
– prin alocarea de o singură dată la sfîrșitul perioadei de utilizarea creditului,
– prin împărțirea sumei creditului plus dobîndă pe mai multe perioade.
Rambursarea se face din inițiativa debitorului , potrivit condițiilor stipulate în contractul de
credit dar în caz de neachitare la termenul stabilit, rambursarea se poate face și din inițiativa băncii.
Stingerea datoriei față de bancă se efectuează din contul curent al debitorului sau în numerar.
Se întîlnesc cazuri cînd debitorul din motive financiar -economice nu poate achita în întregime
creditul la termenul scadenței, în acest caz deseori banca recurge la preîntîmpinarea debitorilor,
încheind acorduri adiționale la contractele de credit prin stabili rea unor condiții noi de creditare de
exemplu: de a prelungi termenul de rambursare, de a revedea rata dobînzii, de a majora sau micșora
suma creditului acordat, ș.a.
Un credit se consideră în stare de neacumulare (fără dobîndă) în cazul cînd plata n -a fos t
efectuată mai mult de 60 de zile, creditele sunt clasificate dubioase sau compromise.
Toate băncile sunt obligate să formeze și să mențină reducerile pentru pierderile la credite nu
mai jos de nivelul prevăzut de regulament. Astfel BC „Moldindconbank” S. A. clasifică toate
creditele trimestrial în corespundere cu Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor și formarea
reducerilor pentru pierderi la credite (fondul de risc), cu politica și procedurile proprii. Mijloacele
rezervate în contul fondului de risc se utilizează pentru acoperirea creditelor clasificate compromise.

61 Bibliografie
I. Acte legislative și normative
1. Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei nr. 548 -XIII din 21.07.1995. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr.56 -57/624 din 12.10.1995.
2. Legea instituțiilor financiare nr. 550 -XIII din 21.07.1995. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.1/2 din 01.01.1996.
3. Legea contabilității nr.113 –XVI din 27 aprilie 2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 90 -93/399 din 29.06.2007.
4. Legea privind activitatea de audit, n r. 61 din 16.03.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 117 -126 din 10.08.2007 (cu modificările ulterioare);
5. Regulamentul Băncii Naționale a Moldovei privind organizarea conta bilității în băncile din
Republica Moldova nr. 238 din 10.10.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 144 –
145 / 331 din 24.10.2002.
6. Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în Republica Moldova
nr. 15 3 din 25 decembrie 1997. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 8/24 di 30 ianuarie
1998.
7. Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor și formarea reducerilor pentru pierderi la credite
( fondul de risc) nr. 164 din 22 iunie 1998. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 87 -89/176
din 24 septembrie 1998.
8. Regulamentul cu privire la creditele expirate nr. 130 din 15 mai 1998. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 87 -89/174 din 24.09.1998.
9. Regulamentul cu privire la ac ordarea de către băncile comerciale a creditelor de consorțiu din 3
februarie 1995. În:Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 38 -39/11 din 14.07.1995.
10. Regulamentul cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcționarilor lor nr. 33/09 -01 din
18 septembrie 1996. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 64/81 din 03.10.1996.
11. Regulamentul cu privire la modul de întocmire și prezentare a rezultatelor auditului, aprobat de
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a Moldovei, proces -verbal nr. 28 din 03.06.2004. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 89 din 10.06.2004 (cu modificările ulterioare) .
12. Regulamentul nr. 34/09 -01 cu privire la eliberarea certificatului de calificare a auditorului
bancar, aprobat de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a Moldovei, proces -verbal nr. 46

62 din 11.10.1996. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 69 din 24.10.1996 (cu modificările
ulterioare) .
13. Recomandări cu privire la sistemele de control intern în Băncile din Republica Moldova,
Hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei nr. 281 din 07.11.2007. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 16 -17/38 din 25.01.08 (cu modificările ulterioare).
14. Standardele Naționale de Audit. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.91 -93, din 29
iulie 2000; nr.157 -159 din 21 decembrie 2000; nr.163 -165 din 29 decembri e 2000.
15. Standardele Naționale de Contabilitate. În:Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88 -91
din 30 decembrie 1997, nr. 35 -38 din 15 aprilie 1999.
16. Standardul Național de Contabilitate 30 „Dezvăluiri în rapoartele financiare ale băncilor și altor
instituții financiare”. În:Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 43/155 din 12 aprilie 2001.
II. Manuale, monografii, cărți, broșuri
17. BASNO, C., DARDAC, N. Monedă, credit, bănci. București: Editura Didactică și Pedagogică,
1997, 374 p.
18. BASNO,C ., DARDAC, N. Operațiuni bancare. București:Editura Didactică și Pedagogică, 1996,
250 p.
19. BISTRICEANU GH. Lexicon de finanțe, bănci, asigurări, vol.III . București : Editura
Economică, 2001. – 517 p.
20. CARAGANCIU A. , ILIADI GH. Monedă și credit. Chi șinău: ASEM, 2004. – 249 p.
21. CERNEA S. Banii și creditul în economiile contemporane. București: Editura Enciclopedică,
1994, 285 p.
22. CIRISĂU E. Dezvoltarea relațiilor de credit în întreprinderile agricole din Republica Moldova //
teză de doctor în șt iințe economice. Chișinău: UASM, 2005, 122 p
23. COBZARI L., DICOVA I. Managementul bancar. Chișinău : ASEM. 1998, 139 p.
24. DEDU V., ENCIU A. Contabilitate bancară. București: Editura Economică, Editura Economica,
2001, 304 p..
25. ENICOV I., TOMAZAI V. D iversitatea dobînzilor. Chișinău: Evrica, 2003, 134 p..
26. GRIGORIȚĂ C. Activitate bancară. Chișinău : Cartier, 2005, 423 p.

63 27. GRIGORIȚĂ C. Eficiența creditelor în Republica Moldova culegerea Symposia Professorum,
seria Economie. Chișinău: ULIM, 2000 , p. 115 -123.
28. HOANȚĂ N. Bani și bănci. București: Editura Economică, 2001, 348 p.
29. IONESCU L. Băncile și operațiunile bancare, Institutul Bancar Român. București:Editura
Economică, 1996, 528 p.
30. IONESCU L. Economia și rolul băncilor, Institutul Bancar Român,, vol.I. București:Editura
Economică, 1997, 345 p.
31. IACHIMOVSCHI A. Procedeele obținerii dovezilor de audit // teză de doctor în științe
economice. Chișinău : ASEM, 2007, 165 p.
32. IACUB I. Locul și rolul Curții de Conturi în cadrul sistem ului organelor de stat // teză de doctor
în științe economice. Chișinău : AȘM, 2007, 173 p.
33. MANOLESCU G. Monedă și credit. București, Editura Economică: 2003, 347 p.
34. PATRAȘ M. Împrumuturile publice ale Republicii Moldova: evoluție, eficiență, necesi tate și
posibilitate a convertirii acestora, culegerea Administrarea publică nr. 1. Chișinău: 2003, 85 p.
35. RADU V. Băncile și politica fiscală. București: Editura Didactică și Pedagogică , 1995, 341 p.
36. ROXIN L.Gestiunea riscurilor bancare. București : Editura Didactică și Pedagogică, 1997, 287 p.
37. SARDI A. Pratique de la comptabilite bancaire. Paris : Editions Afges, 1994, 247 p.
38. STOICA V.; DEACONU P. “Bani și credit”. București: Editura Didactică și Pedagogică, 2003,
246 p.
39. TEMES I.; MURE ȘAN N. Contabilitatea societaților bancare. Cluj – Napoca : Ed. Napoca Star,
1998, 287 p.
40. TURLIUC V. ; COCRIȘ V. Monedă și credit. Iași : Editura Ancarom, 1998, 342 p.
41. TUDORACHE D. Monedă, bănci, credit. București: Editura Sylvi, 2000, 397 p.

64

A n e x e