Specializarea: Asistență socială [617149]
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE FILOS OFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL POLITICE
Specializarea: Asistență socială
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
CONF.DR. MARIA MIHĂILĂ
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019
UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI
FACULTATEA DE FILOZOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL POLITICE
Specializarea: Asistență socială
STRATEG II DE INTERVENȚ IE
SOCIO -MEDICALĂ ÎN BOLILE PULMONARE.
TUBERCULOZA BOALĂ SOCIALĂ
COORDONATOR ȘTI INȚIFIC:
CONF.DR. MARIA MIHĂILĂ
ABSOLVENT: [anonimizat]
2019
3
CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 10
CAPITOLUL I
ASPECTE DE MEDICINĂ SOCIALĂ ÎN BOLILE PULMONARE
1. Indicatori demografici ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 12
1.1 Natalitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 12
1.2 Fertilitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 13
1.3 Avortul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 14
1.4 Morbiditatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 15
1.5 Mortalitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 15
1.6 Speranța de viață la naștere ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
2. Patologia pulmonară – definire și analiză conceptuală ………………………….. …………………. 18
2.1 Boala cronică pulmonară ………………………….. ………………………….. ………………………. 18
2.2 Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice ………………………….. ………………………. 18
3. Tuberculoza pulmonară – aspecte medico -sociale ………………………….. ………………………. 18
3.1 Riscul de infecție și îmbolnăvire în TB pulmonar. ………………………….. ………………….. 19
3.2 Metode de diagnostic și tratament în TB pulmonar ………………………….. ……………….. 20
3.3 Recidiva TB și multidrog rezistența ………………………….. ………………………….. ………… 21
3.4 Factori socioeconomici și culturali responsabili de patologia pulmonară ………………… 22
3.5 Nivelul de i nstrucție -educație și responsabilitatea pentru sănătate …………………………. 22
3.6 Statutul socioprofesional și nocivitatea mediului profesional ………………………….. …… 24
3.7 Situ ația socio -economică și administrarea bugetului familial – comportamente de risc
pentru sănătate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 25
3.8 Situația locativă și riscul ambiental în patologia pulmonară ………………………….. …….. 27
CAPITOLUL II
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE CONTROL AL TUBERCULOZEI ÎN ROMÂNIA
1. Abordare, scop, obiective, statistici și arii problematice la nivel național …………………….. 29
1.1 Statis tici………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 32
1.1.1 Mortalitatea prin tuberculoză 2007 -2016 (nr. și rata /100000 populație) …………… 32
1.1.2 Factori de risc ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 32
1.1.3 Cazuri testate pentru TB MDR, 2012 ………………………….. ………………………….. …. 33
1.1.4 Screeningul pentru HIV la pacienții cu TB, 2005 -2-13 ………………………….. ……… 33
4
1.1.5 Rezultatele tratamentului pentru pacienții cu TB MDR din Cohorta GLC,
2004 -2011 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 33
1.1.6 Tratamentul HIV și TB ………………………….. ………………………….. ……………………. 34
1.1.7 Ca zuri de TB MDR înregistrate în sectoarele civil și penitenciar, 2011 -2013 …….. 34
1.2 Rolul serviciilor sociale în vederea eficientizării actului medical ………………………….. 34
1.3 Rolul asistentului social în cadrul asistenței medico -sociale integrate …………………….. 35
CAPITOLUL III
STRATEGII DE INTERVENȚIE SOCIALĂ ÎN CAZURILE DE TB PULMONARĂ ÎN
CADRUL SPITALULUI CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE, DISPEN SARUL TB
DIN MUNICIPIUL IAȘI
1. Cadrul cercetării și aspecte metodologice ………………………….. ………………………….. ……… 37
1.1 Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 38
2. Cabinetul de asistență socială CAS din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftziologie Iași 38
2.1 Tipurile de activități desfășurate de CAS ………………………….. ………………………….. …. 39
2.2 Acordare de asistență psihosocială specializată ………………………….. ……………………… 39
2.3 Colaborarea C.A.S cu Cabinetul de asistență psihologică și spiritual -religioasă ……….. 39
2.4 Monitorizarea cazului și evaluarea interinstituțională ………………………….. ……………… 40
2.5 Activitățile desfășurate de CAS ………………………….. ………………………….. …………… 41
2.6 Dezvoltarea org anizațională și perfecționarea continuă a personalului …………………… 42
2.7 Tipuri de servicii sociale ………………………….. ………………………….. ……………………….. 42
2.8 Inițierea de parteneriate și promovarea imaginii publice a C.A.S. ………………………. 43
3. Etapele managementului de caz în AS – TB ………………………….. ………………………….. ….. 44
3.1 Sesizarea cazurilor sociale ………………………….. ………………………….. …………………….. 44
3.2 Strategii de intervenție socială în funcție de caz ………………………….. …………………….. 45
3.2.1 Pacienți fără acte de identitate, adulți cu situație juridică a identității incertă,
fără CNP : ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 45
3.2.2 Pacienții fără venituri ………………………….. ………………………….. ……………………… 46
3.2.3 Pacienți fără locuință ………………………….. ………………………….. ………………………. 47
3.2.4 Pac ienți fără asigurare de sănătate ………………………….. ………………………….. …….. 47
3.2.5 Pacienții cu aderență scăzută la tratament ………………………….. ……………………….. 48
3.2.6 Identificarea aparținătorilor legali și in tervenția socială cu privire la abandonul
pacienților în sistemul public de sănătate ………………………….. ………………………….. ……. 48
3.2.7. Integrarea/reintegrarea în comunitate și la locul de muncă, combaterea excluderii și
marginalizării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 49
5
3.2.8. Integrarea/reintegrarea familială și prevenirea abandonului ………………………….. . 49
3.2.9. Copii în situații de risc, provenind din familii cu situa ție financiară/materială
dificilă, pentru care se impune instituirea unei măsuri de protecție specială ………………. 49
3.2.10. Copii cu nevoi speciale care nu pot fi îngrijiți în familie și se impune instituir ea
unei măsuri de protecție specială ………………………….. ………………………….. ………………. 50
3.2.11. Copii cu situație juridică neclarificată, fără CNP ………………………….. ……………. 51
3.2.12. Decese și pacienți cazuri sociale, cu sau fără aparținători legali ……………………. 51
3.3 Instrumente de lucru utilizate în AS TB ………………………….. ………………………….. …… 51
4. Integrarea socio -profesională și prevenire a excluderii sociale. Studii de caz. ……………….. 52
4.1 Metoda studiului de caz – etape, tehnici și procedee de lucru ………………………….. .. 52
4.1.1 Date biopsihosociale (descrierea sistematică) ………………………….. ………………….. 53
4.1.2. Aspecte particulare ale cazului ………………………….. ………………………….. ………… 54
4.1.3. Prezentarea metodologiei de abordare a cazului ………………………….. ………………. 54
4.1.4. Interpretarea datelor factuale ………………………….. ………………………….. …………… 54
4.2. Prezentare generală a cazului – „TB pulmonară secundară” ………………………….. ……. 55
4.2.1 Sesizarea cazului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 55
4.2.2 Evaluarea inițială și evaluarea complexă ………………………….. ………………………….. .. 55
4.2.3 Planul individualizat de asisten ță socială ………………………….. ………………………… 56
4.2.4 Intervenția socială și monitorizarea cazului ………………………….. …………………….. 57
4.2.5 Evaluarea finală și încheierea cazului ………………………….. ………………………….. ……. 58
4.3.1 Prezentare generală a cazului – „TB MDR” ………………………….. …………………….. 58
4.3.2 Sesizarea cazului ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 58
4.3.3 Evaluarea ini țială și evaluarea complexă ………………………….. ………………………… 59
4.3.4 Planul individualizat de asistență socială ………………………….. ………………………… 60
4.3.5 Intervenția socială și monitorizarea cazului ………………………….. …………………….. 60
4.3.6 Evaluarea finală și încheierea cazului ………………………….. ………………………….. … 61
4.4 Analiză de caz centrată pe pacientul minor. Aspecte metodologice. ……………………. 61
4.4.1 Metode, tehnici și procedee specifice investigației socio -medicale ………………….. 61
4.4.2 Specificul managementului de caz în cadrul intervenției socio -medica le ………….. 62
4.5 Managementul de caz în asistența socio -medicală. Servicii adresate copilului
și familiei. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 63
4.5.1 Etapele Managementului de c az în asistența socio -medicală ………………………….. . 63
4.5.2 Sesizarea cazului și evaluarea socială inițială în cadrul evaluării complexe ……….. 64
4.5.3 Planificar ea intervenției socio -medicale. Planul individualizat de protecție – PIP . 65
6
4.5.4 Prestații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 66
4.5.5 Servicii pentru pacientul minor: ………………………….. ………………………….. ………… 66
4.5.6 Servicii pentru familia de origine biologică a copilului: ………………………….. …….. 68
4.5.7 Servicii pentru pacientul minor ………………………….. ………………………….. …………. 69
4.5.8 Servicii pentru familia biologică a copilului ………………………….. ……………………. 71
4.5.9 Monitorizarea intervenției și închieierea cazului ………………………….. ………………. 72
4.6 Minor aflat în risc de separare de familie și infectare cu TB pulmonar …………………… 72
4.6.1 Identificarea, evaluarea inițială și preluarea cazului ………………………….. ………….. 72
4.6.2 Etapa evaluării inițiale ………………………….. ………………………….. …………………….. 73
4.6.3 Etapa planificării intervenției sociale ………………………….. ………………………….. …. 74
4.6.4 Prestații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 75
4.6.5 Servicii pentru copil ………………………….. ………………………….. ……………………….. 75
4.6.7 Servicii pentru familia de origine biologică a copilului ………………………….. ……… 77
4.6.8 Servicii pentru persoana față de care copilul a dezvoltat legături de atașament …… 78
4.6.9 Etapa planificării intervenției sociale și a monitorizării cazului ……………………….. 79
5. Limitele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 79
6. Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 80
CAPITOLUL IV
PROGRAME COMUNITARE DE SERVICII INTEGRATE
SOCIO -MEDICALE AFERENTE SNCTB
1. Descrierea proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 82
1.1 Titlul proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 82
1.2 Locul de desfășurare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 82
1.3 Bugetul proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 82
2. Rezumatul proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 82
3. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 83
4. Necesitatea proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 83
4.1 Relevanța proiectului în raport cu nevoile identificate ………………………….. …………….. 83
5. Prezentarea problemei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 84
5.1 Identificarea cauzelor care au dus la apa riția problemei ………………………….. …………… 84
5.2 Efectele nerezolvării problemei asupra grupului țintă, asupra comunității, asupra
societății ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 84
5.3 Teorii care e xplică problema socială identificată ………………………….. ……………………. 84
5.4 Posibile soluții pentru rezolvarea problemei ………………………….. ………………………….. 85
7
5.5 Argumente pentru necesitatea intervenție i ………………………….. ………………………….. … 85
5.6 Tipuri de intervenție recomandate pentru rezolvarea problemei ………………………….. … 85
5.7 Prezentați demersurile pe care le -ați întreprins pentru do cumentare și sursele
bibliografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 86
6. Populația și grupul țintă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 86
6.1 Includeți o listă a grupurilor țintă anticipând numărul de ben eficiari direcți și indirecți 86
Beneficiarii direcți sunt grupul țintă. ………………………….. ………………………….. …………….. 86
6.2 Menționați criteriile de selecție a grupurilor țintă ………………………….. …………………… 86
6.3 Menționați motivele care au stat la baza alegerii grupurilor țintă ………………………….. . 86
6.4 Importanța proiectului pentru grupurile țintă ………………………….. …………………………. 87
7. Descrierea detaliată a activităților ………………………….. ………………………….. ………………… 87
7.1 Obiective de implementare ………………………….. ………………………….. ……………………. 87
7.1.1 Obi ectivul 1. Protecția socială și asistarea familială, socială a pacienților cu TB și
familiei acestora ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 87
7.1.1.1 Indicatori de implementare ………………………….. ………………………….. ……………. 87
7.1.2 Obiectivul 2. Asistarea bolnavilor de tuberculoză și a familiei acestora pentru
creșterea aderenței la tratament ………………………….. ………………………….. ……………………. 89
7.1.2.1 Indicatori de implementare: ………………………….. ………………………….. …………… 89
7.1.3 Obiectivul 3. Asistența psihopedagogică și asistența socială a copiilor sănătoși
proveniți din familii cu părinții bolnavi de TB. ………………………….. ………………………….. . 91
c. Înființarea unui cent ru de zi de tip afterschool pentru copiii sănătoși proveniți din familii
cu părinții bolnavi de tuberculoză. ………………………….. ………………………….. ……………….. 91
7.1.4 Obiectivul 4. Asigurarea transportului bolnavilor până la locul de tratament. ……….. 92
7.2 Obiective de impact ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 93
7.2.1 Obiectivul 1. Reducerea riscurilor de transmitere a infecției ………………………….. ….. 93
7.2.2 Obiectivul 2.Conștientizarea opiniei publice privind problematica TB ………………… 94
7.2.3 Obiectivul 3.Prevenirea abandonului terapeutic ………………………….. …………………… 95
8. Durata și planul de acțiune ………………………….. ………………………….. …………………………. 95
8.1 Durata de derulare a proiectului ………………………….. ………………………….. ……………… 95
8.2 Planul de acțiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 96
9. Rezultate anticipate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 97
9.1 Impactul estimat asupra grupului țintă ………………………….. ………………………….. …….. 97
9.1.1 Modul în ca re proiectul va ameliora situația grupului țintă ………………………….. … 97
8
9.1.2 Modul în care proiectul va spori abilitățile manageriale și/sau tehnice ale grupurilor
țintă sau ale partenerilor (dacă este cazul) ………………………….. ………………………….. ….. 97
9.1.3 Modul în care proiectul va contribui la dezvoltarea dvs. profesională ………………. 98
9.2 Factori de risc in obținerea rezultatelor ………………………….. ………………………….. ……. 98
9.2.1 Factori de risc în funcție de cei implicați în proiect ………………………….. …………… 98
9.3 Efectul de multiplicare ………………………….. ………………………….. ………………………….. 99
9.4 Auto -susținere (durabilitatea proiectului) ………………………….. ………………………….. …. 99
9.4.1 Auto -susținere financiară ………………………….. ………………………….. …………………. 99
9.4.2 Auto -susținere instituțională ………………………….. ………………………….. …………….. 99
9.4.3 Auto -susținere la nivelul politicilor ………………………….. ………………………….. …… 99
10. Parteneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 99
10.1 Preze ntați criteriile care au stat la baza alocării rolurilor fiecărui partener …………… 100
10.2 Modalitățile folosite pentru atragerea partenerilor ………………………….. ………………. 100
10.3 Justificați implicarea fiecărui partener în derularea proiectului ………………………….. 101
11. Resurse umane necesare ………………………….. ………………………….. …………………………. 101
11.1 Prezentarea echipei ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 101
11.2 Prezentarea organigramei cu toate posturile necesare derulării proiectului ………….. 102
11.3 Fișă de post. Manager de proiect ………………………….. ………………………….. …………. 102
11.4 Fișă de post. Asistent social ………………………….. ………………………….. ……………….. 103
11.5 Prezentați, în cazul voluntarilor, lista responsabilităților și modul de organizare a
structurii ac estora ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 104
12. Evaluarea proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 105
12.1 Metodele folosite pentru a evalua impactul asupra grupului țintă ………………………. 105
12.2 Precizați metodele pe care le veți folosi pentru măsurarea gradului de atingere a
obiectivelor propuse ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 105
12.3 Precizați motivele care au stat la baza alegerii metodologiei propuse …………………. 105
Bibliografie generală 106
ANEXE 108
Anexa 1
Fișă de luare în evidență ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 108
Anexa 2
Grilă de evaluare socio -medicală ………………………….. ………………………….. …………………… 109
Anexa 3
Ancheta socială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 116
9
Anexa 4
Fișa postului AS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 119
Anexa 5
Ghidul d e interviu cu specialistul ………………………….. ………………………….. ………………….. 126
Anexa 6
Măsuri de protecție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 126
10
INTRODUCERE
Lucrarea de față prezintă „Tuberculoza pulmonară ” dintr -o perspectivă mai puțin
abordată în societatea românească datorită lipsei studiilor în acest domeniu. Faptul că
România a trecut printr -o perioadă de aproape jumătate de secol sub regimul comunist (194 7-
1989) care practic a negat necesitatea existenței unui „Sistem de Asistență socială” și a
subestimat adevăratul impact social al tuberculozei, considerând -o „boala sărăciei”, a condus
la o subdezvoltare a sistemului de asistență medico -socială în raport cu alte state europene.
Domeniul asistenței sociale, mai ales asistența medico -socială sunt încă domenii tinere, în
plină dezvoltare care au început să -și ocupe locul bine meritat în sfera științelor sociale dar și
în instituții, specialiștii în domeniu av ând un rol decizional major în echipa multidisciplinară.
În prezent, România a beneficiat de o serie de reforme în domeniul îngrijirii și
abordării problematicei persoanelor cu tuberculoză , inclusiv de sprijin european din partea
țărilor vestice în care tuberculoza este aproape inexistentă. Datorit ă acestui fapt, România a
făcut progrese remarcabile în prevenirea și îngrijirea pacienților cu tuberculoză . O numim
„boală socială” datorită impactului pe care îl are în toate domeniile vieții pacientului dar și a
numărului mare de invalidități determinate . Tuberculoza afectează în principal viața socio –
profesională a bolnavului care de multe ori este marginalizat și discriminat chiar și după
vindecarea completă. Au existat cazuri în care colegii de birou au refu zat să mai lucreze cu o
persoană care pr ezenta antecedente tuberculoase, mergându -se până la concedierea acest eia
sau chiar demisia voluntară din cauza bullyingului sau mobbingului. Din această cauză,
asistența medico -socială are un rol deosebit de importa nt, deoarece trebuie să ofere bolnavului
sprijinul , motivația și siguranța necesară depășirii acestui moment neprielni c, să facă legătura
dintre serviciile medicale și cele sociale dar și să participe efectiv la eficientizarea actului
medical prin influenț a pe care o are asupra psihicului pacientului și anume a motivației, fără
de care nu se poate vorbi de o reintegrare socio -profesională dar nici de o vindecare completă
a pacientului. Diagnosticul tuberculozei nu este unul deloc ușor de suportat, mai ales datorită
lipsei de informații care este principala cauza a discriminării acestor pacienți în societate , dar
și a duratei lungi a schemei de tratament, care de multe ori vine însoțită de efecte adverse
deloc neglijabile ce afectează calitatea vieții bolnavu lui.
În lucrarea de față mi-am propus ca prin utilizarea unor tehnici și metode de cercetare
specifice , precum documentarea factuală, statistică și studiul de caz să prezint principalele
strategii de intervenție s ocio-medicală în bolile pulmonare în cadrul Spitalului Clinic de
Pneumoftiziologie, Dispensarul TB din Municipiul I ași.
11
Lucrarea este structurată în patru capitole . Primul capitol prezintă „Aspecte de
medicină socială în bolile pulmonare” , începând cu prezentarea diferiților indicatori socio –
demog rafici precum natalitatea, fertilitatea, avortul, morbiditatea, mortalitatea, speranța de
viață la naștere și a impactul ui tuberculozei asupra lor dar și a patologiei pulmonare ca boală
cronică. În ultima parte, sunt prezentate aspectele medico -sociale afe rente tuberculozei
precum și influența diferiților factori în contactarea, răspândirea și tratamentul infecției.
Al doilea capitol prezintă „Strategia Națională de Control al Tuberculozei din
România” . În prima parte sunt enumerate date statistice , urmând ca mai apoi să fie prezentat
rolul serviciilor sociale în vederea eficientizării actului medical, iar un ultima parte rolul
asistentului social în cadrul asistenței medico -sociale integrate.
Al treilea capitol intitulat „Strategii de intervenție socială în cazurile de TB pulmonară
în cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie, Dispensarul TB din Municipiul Iași ”
reprezintă partea practică a lucrării . Aceasta conține cadrul cercetării și aspecte
metodologice, informații despre Cabinetul de Asistență Soci ală din cadrul spitalului precum
tipurile de servicii sociale oferite , parteneriatele încheiate cu diferitele organizații non –
guvernamentale dar și metodologia de cercetare folosită în culegerea datelor și elaborarea
concluziilor.
Capitolul patru reprezint ă defapt un proiect de intervenție bazat pe MEPI, intitulat
„Programe comunitare de servicii integrate socio medicale aferente SNCTB ”. Proiectul își
propune să rezolve problema abandonului terapeutic care este în creștere în ultimii ani,
precum și a proble melor pe care aceasta le generează, printre care creșterea r ezistenței
bacilului Koch la tratament medicamentos, ceea ce se traduce prin TB MDR, iar daca ciclul se
repetă, putem ajunge la XMDR (tuberculoză extrem multi drog rezistentă). Pe lângă acestea,
capitolul mai abordează problematica copiilor sănătoși proveniți din familii a căror părinți
sunt afectați de tuberculoză dar și problematica accesibilității la tratament de specialitate.
12
Natalit atea = [Numărul de născuți vii/Numărul de locuitori] x 100
CAPITOLUL I
ASPECTE DE MEDICINĂ SOCIALĂ ÎN BO LILE PULMONARE
1. Indicatori demografici
1.1 Natalitatea
Definește prin raportul dintre numărul de născuți vii înregistrați într -o perioadă
definită de timp și numărul de locuitori ai teritoriului în care s -a produs acest fenomen. Din
perspectivă demografică, natalita tea reprezintă suma unor evenimente demografice (nașterea
de feți vii), produse într -o perioadă de timp bine determinată (semestru, an, deceniu) și într -o
populație bine definită. (Miftode , Curs de medicină socială, p. 225 )
Formula de calcul a natalități i este următoarea:
Conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății) născutul viu reprezintă „Produsul
de concepție extras sau expulzat din corpul mamei, indiferent de vârsta sarcinii, care după
separare prezintă cel puțin unul dintre următoarele semne de v iață: respirații spontane, bătăi
ale cordului, pulsații ale cordonului ombilical sau contracția unui mușchi supus voinței,
indiferent dacă placenta a fost expulzată sau nu și indiferent dacă cordonul ombilical a fost
secționat sau nu”.
În România, cele mai recente date oficiale oferite de Centrul Național de Statistică
(Iulie 2004) arată o scădere a natalității comparativ cu anul precedent și anume 9,7‰ în
primul trimestru din 2004 față de 9,5 ‰ în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe
nașteri au fost înregistrate în mediul rural, iar valori ridicate ale natalității se mențin în
județele din nord -estul țării și anume Botoșani, Iași (peste 12‰) și Vaslui. La polul opus, cu
cea mai scăzută rată a natalității se află județul Teleorman cu 7,4 ‰. În Bu curești, natalitatea
a fost de 8,1‰. Valorile acestui indicator au scăzut de -a lungul timpului din 1991 (11,9‰) la
9,7‰ în 2003.
Factorii care influențează fenomenul natalității într -un teritoriu sunt:
proporția populației feminine (15 -49 ani);
vârsta med ie a femeilor la căsătorie;
tradițiile culturale, morale și religioase ale populației;
educația populației fertile. Natalitatea este mai crescută în cazul populației feminine cu o
educație medie sau bazală;
13
Fertilitatea generală = [Nr. de născuți vii/Nr. femeilor fertile] x 1000
gradul de ocupare a populației feminine în activi tăți sociale, educaționale, de promovare pe
scala socială;
frecvența utilizării metodelor contraceptive;
rata avorturilor;
rata nupțialității;
gradul de dezvoltare socio -economică a regiunii/țării;
politica demografică a statului.
Semnificația medicală a n atalității ridicate impune rezolvarea unor probleme specifice
din punct de vedere medical. O populație tânără numeroasă necesită o serie de servicii
medicale particulare, precum activitatea preventivă (vaccinări -imunizări, profilaxia
rahitismului, a bolilo r endocrine sau nutriționale, servicii medicale de pediatrie, medicină
școlară) precum și servicii specializate (asistența medicală a copiilor cu dizabilități, a copiilor
orfani sau abandonați, tratamente curative sau paliative pentru copiii afectați de vi rusul
HIV/SIDA sau Tuberculoză, cancer) . În cazul tuberculozei, natalitatea este direct
proporțională cu fertilitatea. O populație cu un grad ridicat de infertilitate, duce automat la
scăderea numărului de nașteri.
1.2 Fertilitatea
Reprezintă un indicat or mai specific al fenomenului nașterilor, raportând numărul de
născuți vii la numărul populației feminine de vârstă fertilă (15 -49 ani). Fertilitatea generală se
calculează după următoarea formulă:
Fertilitatea specifică pe grupe de vârstă raportează n umărul de născuți vii din mame de
o anumită vârstă la numărul mamelor de vârsta respectivă.
Se pot face aprecieri asupra fertilității la adolescente sau la femeile cu vârste sub 35
ani, precum și în funcție de anumite caracteristici socio -profesionale și educaționale (femei
celibatare, femei cu studii medii sau superioare, femei cu încadrare profesională sau casnice
etc.). În funcție de rezultatele obținute și amploarea fenomenului, serviciile de asistență
socială pot pune în aplicare programe de sprijin, asistență și consiliere destinate acestora. Pe
lângă toate acestea, serviciile de planificare familială care au grup țintă categoriile de
populație feminină cu vârste cuprinse între 20 -24 ani, au o importanță deosebită prin faptul că Fertilitatea specifică (pentru grupa de vârsta 20 -24 ani) = [Nr de născuți vii din
mame de vârsta 20 -24 ani / Nr. femei lor de 20 -24 ani ] x 1000
14
se axează pe evitarea sarcinilor nedorite sau pe spațierea adecvată în timp a sarcinilor.
(Miftode, Curs de medicină socială, p. 230)
M tuberculosis poate determina infecția organelor genitale masculine și produce
Orhiepididimita. Aceste infecții pot cauza infertilitate și disfuncție sexuală . Incidența afectă rii
tuberculoase a organelor genitale a fost raportată în procente variind de la 30 la 90%, în
diverse studii. În cazul femeilor, acesta poate afecta orificiul uretal (tuberculoza vezicală),
care are aspect de “gaură de golf”. Aceasta afectează cu precădere femeile cu vârsta între 15 și
54 ani. (Alexandria Journal of Medicine Volume 51, Issue 4, 2015, pp. 321-324). Se
consideră că 5-10% dintre femeile infertile prezintă ca etiologie infecția genitală baciliară, iar
aproxima tiv trei sferturi din tuberculozele genitale sunt diagnosticate în timpul investigațiilor
pentru stabilirea etiologiei infertilității . (Center for Disease Control and Prevention , TB Risk
Factors , 2016 )
1.3 Avortul
Reprezintă extragerea sau expulzia din co rpul mamei a produsului de concepție, în
primele 22 săptămâni de sarcină. Avortul este de mai multe tipuri printre care putem enumera
două mari categorii: avortul spontan și avortul provocat. Avortul spontan reprezintă o
întrerupere spontană, independentă de voința mamei sau a unei terțe persoane, a sarcinii
înainte de termenul de viabilitate a produsului de concepție. Riscul de avort spontan la o
femeie fără antecedente este de 15% , la femeile care au suferit un avort spontan riscul este de
20% iar la cel e care au suferit două avorturi spontane consecutive, riscul crește la 35%.
Cauzele avortului pot fi atât de natură medicală precum anomalii anatomice ale
aparatului reproductiv sau cauze generale (boli infecțioase, endocrine materne, factori
imunologici) dar și de natură externă (carențe alimentare, intoxicațiile exogene,
traumatismele). Factorii de risc sunt reprezentați de antecedentele personale, afecțiunile
inflamatoare ale uterului, chiuretajele uterine în antecedente, evoluția complicată a perioadei
de lăuzie sau post -avort.
Avortul provocat se deosebește de cel spontan prin faptul că se face la cererea mamei.
Motivațiile care stau la baza acestei decizii su nt în principal de natură psiho -afectivă, fiind
consecința unui comportament sexual neproteja t și a unei neglijări a regulilor de planificare
familială. Avortul terapeutic se realizează la recomandarea medicului și constă în întreruperea
cursului sarcinii în următoarele circumstanțe: continuarea sarcinii pune în pericol evident
sănătatea sau viața mamei, există indicii solide că sarcina se poate solda cu nașterea unui
produs de concepție neviabil sau cu malformații grave sau sarcina este consecința unui viol,
incest sau abuz sexual față de o minoră sau o femeie lipsită de discernământ. Avortul prov ocat
15
ilegal presupune o intervenție chirurgicală, nerealizată în concordanță cu regulile de siguranță
aferente și realizată de o persoană care nu are calificarea de medic ginecolog sau dacă este
practicat în afara serviciilor medicale specializate de obst etrică -ginecologie.
O rată mare a avorturilor determină un spor natural redus al populației, un retard în
procesul de întinerire și implicit creșterea populației vârstnice. Toate aceste efecte duc la o
criză a pieței forței de muncă cât și la dificultăți în buna funcționare a sistemului de pensii.
1.4 Morbiditatea
Reprezintă fenomenul îmbătrânirilor înregistrat într -o populație dată. Incidența bolilor
se poate calcula atât pentru bolile acute care se vindecă complet, cât și pentru bolile care o
dată apăru te nu se vindecă (bolile cu evoluție cronică). (Miftode, Curs de medicină socială, p.
240)
Prevalența bolilor semnifică persistența îmbolnăvirii în populația respectivă și i -a în
calcul doar bolile cronice.
În populația generală, cea mai mare inciden ță o au bolile infecțioase respiratorii și
digestive, bolile parazitare la copii, infecțiile genito -urinare, bolile dermatologice, caria
dentară, traumatismele, accidentele, intoxicațiile și alergiile. Prevalența generală este
determinată de bolile cronice cardio -vasculare și cerebro -vasculare, bolile digestive cronice,
tumorile, dislipidemiile și alte boli de metabolism (diabetul zaharat).
1.5 Mortalitatea
Reprezintă suma tuturor deceselor înregistrate într -o perioadă de timp într -o populație
dată. Unitate a de măsură a mortalității este decesul. Termenul de moarte se referă la dispariția
semnelor vitale independent de moment sau de existența nașterii.
Mortalitatea generală reflectă frecvența deceselor într -o populație dată, într -o perioadă
de timp bine def inită. Aceasta se calculează raportând numărul total de decese într -o populație
la numărul populației respective.
Mortalitatea generală depinde de structura pe vârste a populației (cu cât populația este
mai tânără, cu atât mortalitatea este mai redusă), t ipul de mortalitate înregistrat în populația
respectivă, nivelul de dezvoltare socio -economică a populației respective și nivelul de
instruire și educație a populației. În funcție de mediul social, mortalitatea este mai ridicată î n
mediul rural datorită po nderii mai mare a populației vârstnice și a accesului deficitar la Incidența îmbolnăvirilor=( Numărul de cazuri noi de îmbolnăvire /Populația teritoriului)x 100
Prevalența bolilor= [Nr. de cazuri existente de boală (noi/vechi )/Populația teritoriului ] x100
Mortalitatea generală = (Numărul de deces e/Numărul populației) x 1000
16
servicii medicale. Se apreciază că sexul masculin are o mortalitate specifică mai mare decât
sexul feminin. (Miftode, Curs de medicină socială, p. 244)
Mortalitatea infantilă reprezintă n umărul de decese înregistrate la copiii de 0 -1 an
raportat la numărul de născuți vii într -o perioadă de timp determinată. De obicei pentru
evaluare se utilizează MI anuală. Aceasta este unul dintre cei mai semnificativi indicatori
medicali și demografici p entru aprecierea gradului de dezvoltare socio -economică și a
serviciilor medicale a unei populații/regiuni/țări. În România, mortalitatea infantilă a cunoscut
o scădere treptată în anii de după Revoluția din 1989, dar continuă să se mențină la cele mai
ridicate nivele din Europa. Conform Centrului Național de Statistică și a Ministerului
Sănătății, în anul 2003, rata MI în România a fost de 16,1 la 1000 născuți vii. Valorile cele
mai ridicate au fost semnalate în județe precum Vaslui (24 ‰) , Constanța (23,8 ‰) și Ialomița
(23,4 ‰), iar cele mai scăzute au fost înregistrate în județele Cluj (8,2‰), Municipiul
București (10.0‰), Ilfov (10,2 ‰) și Olt (10,4‰). Principalele cauze ale mortalității infantile
în România sunt reprezentate de afecțiuni ale aparatului respirator, leziuni obstreticale/boală
hemolitică a noului născut, anomalii congenitale, boli infecțioase și parazitare, boli ale
aparatului digestiv, boli ale sistemului nervos (meningite) sau accidentări, otrăviri și
intoxicații. Factorii de risc sunt re prezentați de vârsta mamei (<18 și >35 ani), rangurile
extreme ale nașterii, bolile mamei (TB, diabet, sifilis), medicamentele utilizate în sarcină,
carențe alimentare precum și de factorii de mediu (radiații, temperatur ile extreme, virusuri,
bacteria) sau socio -economici (familie dezorganizată, locuință insalubră, educație precară a
părinților).
În cazul Tuberculozei, Mortalitatea infantilă v ariază, ajungând până la 38%. (Cantwell
MF, Shehab ZM, Costello AM, et al. Brief report: congenital tuberculosis. N Engl J Med.
1994 ;330:1051 –4). Într-un studiu din India, copiii cu mame cu TB au avut o rată mai mare de
afectare fetală, greutate mică la naștere, prematurit ate și mortalitate infantilă. În cazuri mai
grave, tuberculoza poate duce la moarte materno -fetală . (Jana N, Vasishta K, Jindal SK,
Khunnu B, Ghosh K. Perinatal outcome in pregnancies complicated by pulmonary
tuberculosis. Int J Gynaecol Obstet. 1994;44:119 –24)
În România, mortalitatea prin tuberculoză s -a înjumătățit în ultimii 13 ani (de la 10,8
la suta de mii de locuitori în anul 2002, la 5,3 în 2015), datorită creșterii eficienței
tratamentului administrat în anumite condiții de supraveghere și de monitorizare. ( Victor
Spînu, coordonator PNPSCT). Județul cu cel mai mare număr de decese prin tubercul oză, în Mortalitatea infantilă(MI) = (Nr. de decese 0 -1an/Nr de născuți vii) x 1000
17
anul 2016, în România a fost Municipiul București cu 66 decese , urmat de județul Galați – 52
decese și județul Constanța – 39 decese (Statistică INSSE, 2018)
Mortalitatea prin tuberculoză a înregistrat o creștere în 2008, apoi a scăzut constant
conform următorului tabel:
Cauze
de
deces Ani
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total
decese 251.965
(1116.7) 253.202
(1123.2) 257.213
(1142.1) 259.723
(1154.7) 251.439
(1120.4) 255.539
(1140.7) 250.466
(1120.2) 254.791
(1142.6) 261.6 7
1175.6 256.761
(1155.6)
Tb 1606 1639 1523 1482 1283 1249 1136 1125 1058 969
(7.1) (7.3) (6.8) (6.6) (5.7) (5.6) (5.1) (5.0) (4.8) (4.4)
1.6 Speranța de viață la naștere
Reprezintă durata medie prognozată a supraviețuirii unei persoane care ar fi supusă
riscului de îmbolnăvire și deces evaluate pentru anul nașterii sale. Aceasta este prognozată
anual, valoarea acesteia fiind validă doar pentru generația născută în anul respectiv. În
România, speranța de viață este de 68 ani pentru persoanele de sex masculin și 75 ani pentru
persoanele de sex feminin. Supraviețuirea medie mai mare pentru sexul feminin poate fi
explicată prin mai multe argumente: femeile se prezintă mai des la doctor, iar riscul
descoperirii precoce a bolilor este mai mare, caract eristicile genetice ale femeilor precum și
specificul profesiei: bărbații sunt angrenați mult mai des în munci și profesii dificile,
periculoase, generatoare de accidente de muncă, intoxicații cronice sau boli profesionale
(minerit, siderurgie, transport, poliție, serviciu militar etc.). (Miftode, Curs de medicină
socială, p. 253)
Tuberculoza poate fi transmisă copilului în uter, pe cale hematogenă, prin vena
ombilicală sau prin aspirarea sau înghițirea de lichid amniotic, intrapartum, prin contactul cu
lichidul amniotic sau secreții genitale, iar post -partum, prin aspirarea aerosolilor infectanți sau
prin laptele infectat. Deși TB congenitală este rară, într -un studiu din Africa de Sud,
transmiterea verticală a TB s -a produs în 16% din cazuri, independent de statusul HIV al
mamei . (Pillay T, Sturm AW, Khan M, et al. Vertical transmission of Mycobacterium
tuberculosis in KwaZulu Natal: impact of HIV -1 co -infection. Int J Tuberc Lung Dis.
2004;8:59 –69). Alăptarea este permisă în condițiile unui tratament ant ituberculos corect
efectuat, după două săptămâni de la începerea terapiei, perioadă după care se consideră că
sputa s -a sterilizat, iar starea generală a lăuzei o permite.
18
2. Patologia pulmonară – definire și analiză conceptual ă
Patologia pulmonară reprez intă o ramură a medicinei care se ocupă cu studiul
simptomelor și a cauzelor bolilor pulmonare. Termenul de „patologie” derivă din greces cul
„pathos” care înseamnă boală iar “logos” studiu.
2.1 Boala cronică pulmonară
Boala cronică reprezintă o afecțiune medicală de lungă durată și care nu se tratează
comple t. Bolile pulmonare cronice sunt o problemă importantă de sănătate publică pentru
societatea actuală datorită prevalenței și incidenței situate la cote înalte, dar și datorită
numărului mare de decese ș i invalidități provocate (după bolile cardiovasculare și cancer,
acestea reprezintă a treia cauză de deces). Cele mai frecvente și grave afecțiuni de natură
pulmonară cu evoluție cronică sunt boala obstructivă cronică pulmonară (BPOC), astmul
bronșic și pn eumoconiozele.
2.2 Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice
De cele mai multe ori lipsește cunoaș terea unui agent cauzal;
Caracter plurifactorial ;
Între factorii care explică frecvența și distribuția bolilor î ntr-o populație pot exista relații de
tip antagonist sau relaț ii de tip aditiv sau multiplicative ;
Între factori există o interacțiune care are efecte diferite î n raport cu bolnavul ;
Perioada de latență relativ mare ;
Debutul bolii c ronice este dificil de reperat î n timp ;
Există un efect de dife rențiere exercitat de factori concomitent asupra incidenței și
evoluț iei bolii .
3. Tuberculoza pulmonară – aspecte medico -sociale
Aspectele medico -sociale în tuberculoza pulmonară sunt reprezentate de lipsa
accesibilității
pacienților din mediul rural la s ervicii medicale îmbunătățite (aproximativ 50%), iar
aproximativ 40% au acces dificil la aceste servicii , lipsa informării și a unei educații pentru
sănătate, lipsa unei consilieri eficiente a familiei precum și lipsa suportului material al familiei
față d e pacient. În general, pacienții proveniți din mediul rural au un risc mai mare de
abandon și eșec al tratamentului precum și un risc crescut de recidivă. (Strateg ia Națională de
Control al TB 2015 -2020)
Populația romă minoritară din mediul rural este disp roporționat mai săracă decât
majoritatea românilor (75% dintre romi trăiesc în sărăcie, în comparație cu 32,2% dintre
19
români). Această comunitate se confruntă cu dificultăți mai mari în accesarea tratamentului și
plătirea acestuia. Prin urmare, aceștia nu beneficiază de tratament la timp, iar calitatea actului
medical are de suf erit. Din această cauză, rata îmbo lnăvirilor de TB (tuberculoza pulmonară)
este de două ori mai mare în rândul romilor față de populația generală și de până la 4 ori mai
mare la adul ții cu vârsta între 55 -49. Conform unui studiu din anul 2011, prevalența TB în
rândul persoanelor fără adăpost din București este de 6700 de cazuri la 100000 sau de 50 ori
mai mare decât prevalența în populația generală. Tuberculoza pulmonară în penitenci are are
un risc de răspândire mai ridicat datorită controlului deficitar al infecțiilor și al aglomerării
din spațiile comune (sala de mese, toaleta, curtea comună) .
Pe lângă toate acestea, pacienții afectați de TB pulmonară se confruntă inclusiv cu
probl eme de ordin social de tipul stigmatizării, discriminării , pierderea rolului social și chiar
abandonul familial. Aceste lucruri nu fac decât să accentueze gravitatea simptomelor bolii și a
efectelor secundare datorate tratamentului cât și să crească rata d e abandon a l tratamentului .
Rezultatul acestor mecanisme de ordin social nu poate fi decât creșterea numărului de cazuri
al TB MDR (multidrog rezistentă) .
3.1 Riscul de infecție și îmbolnăvire în TB pulmonar .
Principala sursă de transmitere a infecției o r eprezintă gazda(omul) care nu a fost tratat
in prealabil și intră in contact cu alte persoane. El tușește și expulzează în atmosferă bacilii
vii, care vor fi inhalați de cei din jurul său. Bacilii se transmit pe cale aeriană (nu prin
mâncare, haine sau mâi ni murdare) iar cei din jurul său se infectează. Însă, acest lucru nu
înseamnă că persoanele infectate dezvoltă imediat boala (plămânii sunt protejați de o
membrană cu rol de apărare care împiedică dezvoltarea bacililor iar aceștia rămân într -o stare
laten tă în organism ). Este posibil însă ca capacitatea de apărare a organismului să scadă iar în
viitor (după luni sau chiar ani) bacilul să se reactiveze și începe să producă boala în plămâni.
Scăderea imunității organismului poate apărea în condiții de hrană insuficientă, stres,
alcoolism, cure de slăbire, diabet, infecția cu HIV sau tratamente care scad imunitatea
(cortizonul). Din această cauză, tuberculoza este numită o „bombă cu efect întârziat”. Copiii
sunt mai sensibili la infecția cu bacili , iar din ace astă cauză ei pot dezvolta direct tuberculoza,
fără acest efect întârziat. În cazul lor, sursa principală de contaminare o reprezintă părinții sau
bunicii. Aceștia dezvoltă așa numita tuberculoză primară.
Simptomul caracteristic al TB pulmonare îl reprezin tă tusea. Aceasta este persistentă,
durează minim 3 săptămâni, se accentuează progresiv și este însoțită de expectorație. Alte
simptome care pot apărea sunt stările febrile sau subfebrile, scăderea poftei de mâncare ,
pierderea în greutate și hemoptizia (ex pectorația cu sânge). În perioadă în care
20
simptomatologia își face simțită prezența este de o deosebită importanță prezen ța de urgență
la medic deoarece acum bo lnavii sunt cei mai contagioși iar amânare a sau întârzierea actului
medical însemnă un risc mai mare de infectare a persoanelor cu care bol navul intră în contact
iar eficienta actului medical poate avea de suferit. (https://srp.ro/tuberculoza.aspx accesat la
data de 23.02.2019, ora 18:54)
3.2 Metode de diagnostic și tratament în TB pulmonar
În major itatea cazurilor diagnosticarea TB în România are loc atunci când o persoană
se prezintă la medic cu simptomatologia bolii deja instalată . Medicii de familie au datoria de a
efectua screeningul inițial și de a trimi te suspecții de TB la dispensar, pentru e valuare și
diagnostic. Dispensarul are rolul de a colecta probele de spută și de a le trimite la cel mai
apropiat laborator TB de spital. Diagnosticul inițial de laborator se face prin examenul
microscopi c și aplicarea de bacili acido -alcoolo -rezistenți(BA AR) pentru a căuta bacteriile
responsabile de TB. Conform ghidurilor aprobate în 2004, pentru diagnosticul iniț ial sunt
colectate două probe de spută pentru fiecare persoană suspectă de TB. Tehnicianul de
laborator examinează eșantionul la microscop . Prin această metodă, specialistul poate stabili
prezența sau absența BAAR, cel mai comun fiind M. tuberculosis. Pentru un diagnostic final
și confirmarea TB este necesară efectuarea unei culturi. Acestea sunt utilizate și pentru
monitorizarea tratamentului cât și pentru a stabili dacă pacientul mai este sau nu contagios. În
România se folosesc metode pe medii solide, cât și pe medii lichide. Metodele pe medii solide
durează aproximativ trei săptămâni, iar cele pe medii lichide între 10 -14 zile. Chiar și cu
acest e metode, aproximativ 10% din cazurile pozitive la microscopie au avut ca rezultat
culturi negative datorită calității reduse a examinării culturii sau a problemelor la recoltarea
sputei. O altă cauză a rezultatelor eronate o constituie transportul eșantio anelor.
În România, orice persoană beneficiază de diagnostic al TB, indiferent dacă sunt sau
nu asigurați. Aceștia trebuie să meargă direct la camera de gardă a unui spital sau la
dispensarul TB . Dacă în urma diagnosti cării rezultatul este pozitiv, tratam entul este inițiat de
către medici pneumologi ( specializați în pneumologie ). Durata și schema tratamentului
depinde de tipul bacilului ( sensibil sau rezistent la tratament), de clasificarea sa cât și de
diagnostic. Majoritatea pacienților din România au T B sensibilă la medicamente, ceea ce
înseamnă că aceștia răspund pozitiv la regimul standard de medicamente anti -TB. Clasificarea
acestora se realizează în funcție de rezultatul microscopiei pozitive sau negative și după tipul
bolii extrapulmonare sau retra tament. Dacă este detectată la timp, TB este o boală tratabilă și
vindecabilă. România a tratat cu succes 82% dintre cazurile noi pozitive la microscopie încă
din anul 2002, ajungând la 86% în 2012 și șa 86% pentru cazurile negative la microscopie și
21
extrapulmonare. Însă, rata de succes a tratamentului rămâne totuși scă zută la cazurile de
retratament (59,3%).
Durata tratamentului în cazul TB sensibilă la medicamente este de șase luni, la cazurile de
retratament se adaugă opt luni și multe a ltele pentru caz urile de TB MDR. În etapa inițială a
tratamentului, pacienții sunt internați în spital pentru o perioadă mai lungă de timp , până la
nouă săptămâni, în cazul TB sensibil ă sau mai mult în cazul TB MDR. După externare,
dispensarele TB se ocupă de faza de cont inuare a tratamentului pentru pacienții sensibili.
Durata mare de spitalizare nu respectă recomandările OMS (Organizația Mondială a Sănătă ții)
care recomandă inițierea timpurie a tratamentului ambulatoriu în detrimentul spitalizării de
lungă durată. Tratam entul în spital este asigurat 7 zile pe săptămână, BID sau doză unică. În
ambulatoriu, pacienții iau medicamentele de 5 ori pe săptămână, doza de sâmbătă fiind
autoadministrată. În vederea autoadministrării, u nele unități de la nivelul asistenței primare
dau pacienților doza de medicamente pentru 1 -2 săptămâni, lucru nerecomandat deoarece
poate avea rezultate negative și menținerea infecțiozității.
3.3 Recidiva TB și multidrog rezistența
Recidiva TB și multidrog rezistența sunt strâns legate una de alta. În marea majoritate
a cazurilor, rezistența la medicamente se datorează abandonului sau eșecului tratamentului,
utilizării neadecvate a antibioticelor la pacienții cu TB sensibilă la medicamente și din
administrarea unor scheme de tratament nepotrivite. TB M DR este diagnosticată prin
antibiogramă (teste de sensibilitate la medicamente) care identifică sensibilitatea sau
rezistența bacteriilor de M. tuberculosis la unul sau mai multe medicamente utilizate în mod
obișnuit pentru tratamentul TB.
Tratamentul și managementul pacienților cu TB MDR presupune o perioadă de timp
mult mai îndelungată decât în cazul TB sensibile. Durata medie de tratament al TB MDR este
de cel puțin doi ani , cu medicamente din linia a doua care pot cauza efecte adverse grave și
cresc r iscul de abandon al tratamentului. Aproximativ 50% dintre pacienți au reacții adverse
precum surzirea și dureri la locul injectării . Există o lipsă generală de mecanisme care să se
adreseze aderenței pacienților la tratament precum : lipsa sprijinului socia l și asistenței
psihologice. P e lângă toate acestea, pacienții se confruntă inclusiv cu dificultăți de ordin
social, cum ar fi izolarea socială, stigmatul asociat cu boala și chiar abandonul familial. Din
aceste cauze, unii pacienți întrerup tratamentul fă ră aprobarea medicului , iar rezultatele nu pot
fi decât îngrijorătoare. Astfel, crește riscul transmiterii infecției, crește rezistența la tratament,
inclusiv la medicamentele de linia a doua fiind necesare medicamente de linia a cincea, iar
22
unele nu se re găsesc în lista celor aprobate pentru TB, astfel pacienții care dispun de resurse
financiare sunt nevoiți să -și achiziționeze medicamentele de pe internet sau din străinătate.
3.4 Factori socioeconomici și culturali responsabili de patologia pulmonară
Factorii socioeco nomici responsabili de patologia pulmonară au o preponderență mai
mare în mediul rural, deoarece acest segment cu toate că reprezintă 45% din populația activă a
țării are cea mai crescută rată de sărăcie și cea mai scăzută rată de dezvoltare s ocio-
economică. Doar aproximativ 50% dintre locuitorii din mediul rural au acces la unități
medicale îmbunătățite, iar 40% au acces dificil la servicii medicale primare, în comparație cu
doar 15% dintre locuitorii din mediul urban. În general, populația ur bană este afectată
disproporționat de TB, având totodată posibilitatea mai mare de a se confrunta cu eșecul
tratament ului și abandonul acestuia .
Populația romă minoritară este disproporționat mai săracă decât majoritatea românilor, așa
încât 75% dintre rom i trăiesc în sărăcie, în comparație cu un procent de 32,2 % dintre români
(Strategia Națională de control al TB în România 2015 -2020). Conform statisticilor, rata TB
în rândul romilor este de 2 ori mai mare decât la populația generală și de patru ori mai m are la
adulții cu vârsta de 55 -64 ani. Prevalența infecției a fost de 27.000 la 100.000 locuitori.
Conform unui studiu din anul 2011 efectuat în București, TB în rândul persoanelor fără
adăpost este de 6.700 cazuri la 100.000 sau de 50 ori mai mare decât p revalența în populația
generală. În conformitate cu PNCT, lipsa adăpostului a fost asociată cu 135 de cazuri de TB
în 2013, față de 127 în 2012. În cadrul sistemului penitenciar, rata TB a scăzut de la 2.235 la
100.000 în 2003 la 479 la 100.000 în 2013, da r este in continuare de 6,5 ori mai mare decât în
populația generală.
Factorii culturali precum atitudinea comunității față de patologia pulmonară precum și
modul de viață al oamenilor au o influență importantă în dezvoltarea acestor patologii.
Persoanele care lucrează în medii poluante, umede sau spații închise prezintă un risc mai
ridicat în a dezvolta o patologie pulmonară față de restul populației.
3.5 Nivelul de instrucție -educație și responsabilitatea pentru sănătate
Nivelul de instrucție -educație și responsabilitatea pentru sănătate are un rol foarte
important în prevenirea și tratarea bolilor pulmonare deoarece o mare parte din infecții se pot
transmite chiar și prin mâini murdare. Activități precum spălatul regulat al mâinilor, evitarea
fumatului a ctiv sau pasiv, a zonelor poluante , controlarea nivelului de umiditate din casa,
precum și efectuarea de activități fizice pot ajuta la prevenirea bolilor pulmonare. Fumatul
este principala cauză declanșatoare a BPOC , acesta declanșându -se inclusiv la fumă torii
pasivi. Simpla inhalare a fumului de țigară poate avea aceleași efecte precum fumatul activ.
23
Pentru a evita fumatul activ, este recomandat să nu se permită fumatul în casă sau mașină ori
în preajma bo lnavului. Statisticile arată că 80% dintre cazuril e de infecții respiratorii (gripă
sau răceală) se transmit prin mâini murdare. Poluarea din aer poate irita, inflama și chiar
distruge țesuturile plămânilor. În interiorul casei se recomandă păstrarea unui nivel de
umiditate între 30 -50%.
Prevenirea îmboln ăvirilor de tuberculoză se poate face pe două căi:
prin depistarea cât mai precoce a surselor de infecție și neutralizarea lor cu ajutorul
chimioterapiei ori prin lupta în focarul de infecție și chimioprofilaxia celor cu risc crescut
de îmbolnăvire;
prin c reșterea rezistenței specifice a populației receptive neinfectate încă prin intermediul
vaccinului BCG .
„Chimioprofilaxia se adresează unor categorii de populație sănătoasă, dar cu risc
crescut de îmbolnăvire. Indicațiile majore ale chimioprofilaxiei sunt: copiii și tinerii (0 -24 ani)
contac ți cu bolnavii de tuberculoză , eliminatorii de bacili Koch; copiii și tinerii cu viraj
tuberculinic: primoinfecțiile nemanifeste (complex primar ocult); persoanele purtătoare de
leziuni minore, leziuni reziduale ” (Ursoni u, 1996) . Vaccinarea și revaccinarea BCG în
România are un caracter sistematic și obligatoriu pentru următoarele categorii de persoane:
nou născuții, sugarii care până în jurul vârstei de 6 luni nu prezintă cicatrice vaccinală sau au
o cicatrice cu diametr ul mai mic de 3mm, elevii din clasa I, a VIII -a și a XII -a, studenții și
elevii școlilor postliceale la intrarea în anul I și recruții dacă testarea prealabilă la tuberculoză
este negativă , copiii , adolescenții și tinerii până la 20 ani, contacți în focare de tuberculoză,
neinfectați (testare la tuberculină negativă) .
Focarul de tuberculoză reprezintă totalitatea persoanelor care conviețuiesc sau vin în
contact cu bolnavul, precum și spațiul în care se realizează acest contact: locuința, locul de
muncă etc. Lupta în focar cuprinde un ansamblu de acțiuni care pe lână măsurile de profilaxie
specifică, mai includ și o serie de măsuri antiepidemice care vizează limitarea posibilităților
de infectare și de îmbolnăvire a persoanelor din focarul de infecție. Dezinf ecția se face după
internarea bolnavului sau periodic în cazul bolnavilor cronici aflați în carantină la domiciliu.
Aceasta este de 2 tipuri: dezinfecție curentă și dezinfecție terminală. Dezinfecția curentă
privește produsele de excreție (colectate în rec ipiente speciale), lenjeria, tacâmurile și vesela,
hainele, mobila și încăperile . Dezinfecția terminală se realizează în momentul în care bolnavul
părăsește spitalul sau în caz de deces. Diferite studii arată că protecția conferită de vaccinarea
BCG nu est e totală și oferă o variabilitate largă a nivelelor de protecție situată între 40 -8-% la
copiii de 0 -14 ani dacă vaccinul a fost administrat la naștere. Pe lângă toate aceste activități
24
preventive, dacă simptomatologia s -a instalat deja este obligatoriu c a beneficiarul să respecte
întocmai schema de tratament, regimul dietetic și sfaturile medicului. Acesta trebuie motivat
și responsabilizat cu privire la adoptarea unui nou stil de viață precum și la menținerea
acestuia pe termen lung.
3.6 Statutul sociopr ofesional și nocivitatea mediului profesional
Statutul socioprofesional al fiecărei persoane și nocivitatea mediului influențează în
mod direct starea de sănătate precum si calitatea vieții unei persoane. În cazul patologiei
pulmonare, principalul agent pa tologic este reprezentat de poluarea aerului prin diferite
substanțe chimice care odată inhalate produc daune organismului uman. Spre exemplu, praful
poate conține nanomateriale care sunt foarte periculoase întrucât pot fi absorbite direct de
sistemul circ ulator prin piele și membranele pulmonare în caz de inhalare. Pulberi
toxice: Acestea sunt în general produse în momentul în care se lucrează cu substanțe toxice
(de exemplu, plumb, mercur, crom etc.). În caz de inhalare, acestea pot afecta plămânii sau
pot fi absorbite de sistemul circulator, fiind apoi distribuite în întregul organism.
Noxele: Acestea pot fi generate prin manipularea de produse, cum ar fi: făină/cereale,
smoală, tutun, zahăr, hârtie, alimente uscate, ciment, rumeguș etc. Aceste tipuri de praf sunt în
general doar iritante, însă în formă concentrată pot fi periculoase pentru sănătatea umană.
Praful din lemn de esență tare este cancerigen. Pulberile inflamabile: Pulberile inflamabile
sunt purtate prin aer sub formă de nori și se pot aprinde ușor, provocând un incendiu spontan
sau o explozie
Unele dintre mediile în care acești agenți patologici pot fi întâlniți sunt:
praful de hârtie, în birourile de sortare a trimiterilor poștale și magazinele de papetărie;
praful de ciment, în cadrul șantie relor de construcție;
diferite tipuri de pulberi, în porturi, depozitele interioare de vămuire și la sediul
comerciantului;
sălile cu fotocopiatoare/imprimante.
locurile de descărcare, încărcare sau mutare a mărfurilor în vrac (de exemplu, cereale,
minereu ri metalifere, cărbune etc.).
Principalele boli asociate cu inhalarea acestor pulberi sunt:
a) Pneumoconioză benignă. O boală cauzată de inhalarea de pulberi aparent nepericuloase,
care sunt depozitate în plămâni într -o cantitate vizibilă cu ajutorul razelor X. Aceste
pulberi nu afectează țesutul pulmonar, prin urmare, boala nu provoacă invaliditate. Această
stare este cel mai adesea asociată cu pulberea de metale, cum ar fi fierul și cositorul.
25
b) Pneumoconioză . Denumire colectivă pentru un grup de boli pulmona re cronice cauzate de
inhalarea de anumite pulberi minerale. Termenul include un număr de boli denumite în
funcție de pulberea care le -a provocat. Cele mai cunoscute sunt:
azbestoza (provocată de pulberea de azbest) ;
silicoza (provocată de pulberea de sili ciu);
talcoza (provocată de pulberea de talc).
c) Pneumonită. Inflamarea țesutului pulmonar sau bronșita cauzată în principal de inhalarea
anumitor pulberi de metal. Simptomele sunt similare pneumoniei, însă nivelul de gravitate
diferă în funcție de metalul i nhalat. Cele mai des întâlnite cauze sunt inhalarea de pulberi
de cadmiu și beriliu ;
d) Mezoteliomă pleurală. O tumoare pulmonară cauzată în principal de expunerea la azbest ;
e) Cancer pulmonar. Acesta poate rezulta, de asemenea, în urma expunerii la azbest .
3.7 Situația socio -economică și adm inistrarea bugetului familial –
comportamente de risc pentru sănătate
Situația socioeconomică și administrarea bugetului familial poate fi definită prin
raportarea la termenul de sărăcie. Aceasta este un fenomen prezent în t oate perioadele
existenței umane și apare la fiecare trecere sau perioadă istorică, ca semn al dinamicii sociale.
Conform filosofiei lui Karl R. Popper, societățile nici nu evoluează, dar nici nu involuează.
Acestea sunt într -o permanentă mișcare, schimbar e. În fapt, sărăcia apare și evidențiază
inadaptarea tuturor membrilor societății la condițiile nou apărut e în funcționarea socialului.
Spre exemplu, în România după 1989 s -a făcut trecerea de la o economie planificată la una de
piață.
Elena Zamfir defineș te sărăcia ca „O stare de lipsă permanentă a resurselor necesare
pentru a asigura un mod de viață considerat decent, acceptabil la nivelul unei colectivități
date” ( Zamfir 1997, p.390 ). Aceasta identifică două perspective ale sărăciei: prima
perspectivă (consumul) se referă neputința satisfacerii nevilor considerate a fi minime, iar a
doua (funcționarea socială normală) la posibilitatea unui individ de a funcționa ca membru în
cadrul unei societăți. Putem vorbi de sărăcie absolută abia atunci când mijloacel e necesare
menținerii nivelului de trai lipsesc sau se află la cote foarte mici, față de pragul sărăciei sau a
nivelului de subzistență.
Termenul de subzistență se referă la raportul dintre venituri și nevoile persoanelor .
Townsend definește starea de sără cie ca o stare de deprivare relativă, atunci când oamenii nu
pot obține, deloc sau într -un mod suficient, condițiile de viață, precum alimentația, bunurile și
serviciile care le permit să îndeplinească rolurile și să participe la relațiile cu ceilalți. Goodin
26
și Doyal, Gough stabilesc faptul că există un set de nevoi care nu pot fi relative ci sunt
naturale și obligatoriu de îndeplinit. De exemplu, nevoile biologice de hrană (se referă la
aportul caloric zilnic, recomandat pentru a supraviețui sau pentru ca organismul să
funcționeze normal) .
„Este deja cunoscută Piramida lui Maslow, care clasifică nevoile umane de bază,
problemă controversată mult timp. Abraham Maslow definește nevoia ca o stare de
dezechilibru apărută în organism din cauza unei lipse specif ice. El ierarhizează nevoile umane
de bază pe cinci niveluri: nevoi fiziologice (hrană, adăpost, apă, îmbrăcăminte), nevoia de
securitate/protecție, de ordine, de limite, nevoia de apartenență și iubire, nevoia de stimă și
statut), nevoia de auto -actualiza re (auto -realizare).” (Mihalache 2013, p.33 )
Administrarea bugetului familial este direct legată de cuantificarea sărăciei. O administrare
defectuoasă a bugetului familial, duce la o satisfacere insuficientă sau absolută a nevoilor de
bază enumerate în Pir amida lui Maslow , lucru care perturbă funcționarea normală a
organismului cât și a raporturilor sale cu societatea.
Din punct de vedere teoretic, măsurarea sărăciei presupune:
a) calculul unui indicator al bunăstării indivizilor (acesta se utilizează pent ru clasificarea
populației sau a eșantionului , de la cel mai sărac la cel mai bogat);
b) stabilirea unui prag al sărăciei, care separă populația în săraci și non -săraci;
c) utilizarea unei scale de e chivalență între bunăstarea indivizilor și a gospodărie i. Cei mai
utilizați indicatori ai bunăstării gospodăriilor sunt consumul și venitul curen t. Cheltuielile de
consum ale gospodăriilor cuprind consumul alimentar, nealimentar și serviciile utilizate de
membrii gospodăriei în decursul unei luni, indiferent d acă produsele sau serviciile sunt
cumpărate sau provin din producție proprie. (Teșliuc 2001 , pp.16 -17)
Un beneficiar bolnav de tuberculoză ajunge într -o situație de risc social datorită faptului că
își pierde venitul curent , ceea ce duce automat la o satis facere insuficientă a nevoilor de bază
dar și din cauza faptului că acesta sau aparținătorii săi nu sunt capabili să gestioneze suficient
de bine bugetul familial. Sunt binecunoscute exemplele bogaților cerșetori sau a celor care
câștigă sume imense la joc urile de noroc (ex. loto) și devin mai săraci decât erau înainte.
Rolul serviciilor sociale în acest caz este de a ajuta beneficiarul să combată starea de sărăcie
temporară în care se află prin diferite politici sociale sau chiar prin ajutoare bănești.
Putem exemplifica prin :
a) ajutoare sociale guvernam entale de urgență: se oferă o sumă de bani necesară unei
intervenț ii chirurgicale/tratamentului;
27
b) indemnizație de muncă ;
c) pensia de invaliditate ;
d) pensionarea temporară sau permanentă.
Pe lângă t oate aceste prestații financiare, asistența socială trebuie să intervină și prin
responsabilizarea beneficiarului și a familiei sale pentru a învăța managementul banilor. Dacă
aceștia nu știu să ges tioneze eficient raportul dintre nevoi și bunuri de consum /opționale, se
poate ajunge foarte ușor sub pragul de subzistență, lucru deloc benefic pentru bolnavul de
tuberculoză care necesită o grijă deosebită, mai ales în cazul nevoii de hrană, securitate și
afecțiune. De multe ori se ajunge în situația de neglije nță și uneori chiar abuz.
Comportamentele de risc precum dependența de substanțe (ex. tabagismul – intoxicația
cronică acută cu substanțe toxice existente în frunzele de tutun, după un consum excesiv, de
lungă durată care duce în principal la probleme de t ip cardiovascular, pulmonar și mai apoi la
cele de tip olfactiv), dependența de drogurile ilegale precum heroina, cocaină, marijuana
(acestea produc deteriorarea funcțiilor și sistemelor de bază ale organismului, de ex. sistemul
neurologic, circulator, res pirator dar și a funcției de relație a organismului.
Dependența de jocurile de noroc este un comportament de mare risc datorită faptului că
afectează buna administrare a bugetului familial. Familiile a căror membrii sunt dependenți de
astfel de activități, neglijează nevoile de bază ale bolnavului, lucru care duce la o defectuoasă
administrare a tratamentului, îngrijirii dar și a stării psihice a bolnavului.
3.8 Situația locativă și riscul ambiental în patologia pulmonară
Riscul cel mai mare de infectare î l au persoanele care se află în contact intim și
prelungit (același domiciliu) cu o persoană cu TB pulmonară netratată. În cazul TB cu
localizare extrapulmonară riscul de transmitere a infecției este minim , aproape absent.
(Băzăvan 2014 , p.19 )
În privința locuinței și a riscului ambiental, putem vorbi despre un cerc vicios.
Concret, nu numai locuința insalubră favorizează tuberculoza, ci și invers. Apariția
tuberculozei contribuie la înrăutățirea factorului de locuință prin faptul că bolile cronice și
invalidante afectează distribuția bugetului familial, cu atât mai mult, când cel afectat este
chiar capul familiei. Membrii familiei tind să -și restrângă la un nivel minim numărul
încăperilor. Lipsa de lumină în locuințe este un factor important care favorizea ză diseminarea
locuinței. (Banu, 1944, pp.155 -157).
Un grad de risc ridicat în privința acestui factor este prezent în bordeiele și locuințele
din zona rurală cât și în unele periferii ale orașelor . Un alt factor important îl reprezintă supra –
aglomerarea locuinței. Familiile numeroase, în special cele din zone rurale, în care domină
28
tipul de familie extinsă ( obiceiul de a adăposti în aceeași locuință bunici, socrii, nepoți,
strănepoți, copii, părinți etc.), care locuiesc preponderent într -o singură cameră, cresc riscul de
infecție și de transmitere a acesteia. Locuința odată infectată, constituie un focar, adesea de
lungă durată. Conform unor anchete instructive efectuate în București, în perioada 1902 -1925,
asupra locuințelor focar, un procent de 33% -40% d intre locuințele care fuseseră infectate de
tuberculoză în perioada 1902 -1912, au fost găsite ca persistând ca focare de tuberculoză, chiar
și după 20 ani. Mai mult, aceste focare s -au extins și la casele „sănătoase” din proximitate
(Banu 1997, p 157)
Transmiterea infecției la membrii familiei și nu numai, are loc în momentul în care o
persoană sănătoasă inhalează aerul ce conține droplet nuclei. Spațiile închise, lipsite de o bună
ventilație (conform standardelor internaționale, camera în care aceștia loc uiesc trebuie să
asigure de cel puțin 3m cubi de aer ventilat) și de lumină solară, favorizează transmiterea
infecție i. De asemenea, condițiile impro prii de locuit, umiditatea, frigul, aglomerația,
promiscuitatea, nivelul igieno -sanitar și cultural scăzut, surmenajul, stresul sunt fac tori
favorizanți de îmbolnăvire . De asemenea, într -o locuință pot fi infectate cu bacilul
tuberculozei inclusiv hainele, tacâmurile, vesela, lenjeria, mobila precum și încăperile.
Dezin fecția locuinței si a obiectelor contamina te este de o importanță deosebită. Aceasta se
face după internarea bolnavului sau periodic în cazul bolnavilor cronici izolați la domiciliu.
Dezinfecția terminală se face după plecarea bolnavului la spital sau după decesul acestuia.
(Ursoniu, 1996)
29
CAPITOLUL II
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE CONTROL AL TUBERCULOZEI ÎN ROMÂNIA
1. Abordare, scop, obiective, statistici și arii problematice la nivel național
Strategia Națională de Control al Tuberculozei (SNCTB) pentru perioada 2015 -2020 a
fost creată pr intr-un pr oces de colaborare, condus de un grup de lucru format din reprezentanți
ai Ministerului Sănătății, Programul Naț ional de Control al Tuberculozei și Organizația
Mondială a Sănătății (OMS), dar și a altor instituții de stat și organizații neguverna mentale.
Actuala strategie se bazează pe cercetările anterioare și strategiile predecesoare pentru TB
începute în 1997 , când România a pilotat Strategia DOTS a OMS, ajungând la implementare
la nivel național în 2005. După aceasta, România a adoptat variant a revizuită a Strategiei
STOP TB în șase puncte, inclusă în Planul Național Strategic pentru tuberculoză, 2006 -2010.
Această strategie a fost actualizată după anul 2010, în varianta de lucru Plan Strategic
Național pentru Tuberculoză 2013 -2017.
Strategia a re ca obiective reducerea mortalității, morbidității și transmiterii TB până
când aceasta nu mai este o problemă de sănătate publică, menționând că țintele principale care
urmează sunt planificate până în 2017. În primul rând, reducerea cu 50% a prevalențe i și
mortalității TB raportată la datele din 2000. În al doilea rând, păstrarea unui procent de
identificare a cazurilor de TB pulmonară pozitivă în microscopie de peste 70% și menținerea
unui procent de succes al tratamentului în rândul cazurilor nou desc operite de TB pulmonară
pozitivă în microscopie de 85%. Ariile majore de intervenție sunt reprezentate de: aplicarea
DOTS de calitate la nivel național și îmbunătățirea acestuia, aplicarea TB/HIV, TB MDR și a
nevoilor grupurilor sărace și vulnerabile, cont ribuția la consolidarea sistemului sanitar,
creșterea implicării în controlul infecției TB a tuturor furnizorilor de servicii medicale,
încurajarea persoanelor cu TB și a comunităților să lupte împotriva TB precum și realizarea
unui cadru favorabil pentru cercetarea și promovarea acesteia. (Strategia Națională SNCTB
2015 -2020 , p. 4)
Elementele strategiei DOTS sunt următoarele:
a) Angajament politic, cu finanțare crescută și susținută;
b) Detecția cazurilor prin bacteriologie de calitate ;
c) Tratament standardizat, cu supervizarea și sprijinirea pacientului;
d) Sistem eficient de achiziție și management al medicamentelor;
e) Sistem de monitorizare si evaluare, precum și măsurarea impactului.
30
Conform ultimelor statistici, România a făcut progrese remarcabile în identifica rea și
tratamentul Tuberculozei sensibilă la medicamente. În topul global, România se află pe locul
66 și a înregistrat următoarele progrese în controlul tuberculozei:
Rata mortalității TB a scăzut de la 10,8 la 100.000 de locuitori (2002) la 5,3 cazuri la
100.000 de locuitori în 2013;
Rata de succes al tratamentului pentru cazurile noi de TB cu microscopie pozitivă a depășit
80% începând cu 2005, ajungând la 86% în 2012 și la 86% pentru cazurile de TB negative
în cultura extrapulmonară;
Incidența TB a scăz ut de la un maxim de 142,2 cazuri la 100.000 locuitori (2002) la 79,9
cazuri la 100.000 de locuitori în 2012.
În anul 2013, România a înregistrat 12.860 de cazuri noi de TB, având cea mai mare
incidență TB în regiunea UE/EEA și a cincea în regiunea OMS Eu ro (după Kazahstan,
Moldova, Georgia și Kîrgîzstan) și un număr de 3851 retratamente. Cu toate acestea, nu este
suficient doar să „diagnostichezi” cazurile de TB, deoarece în lipsa unui tratament eficace
care să fie efectuat corespunzător și urmat întocmai după recomandările medicului de către
beneficiar, se poate ajunge la o creștere a numărului de retratamente precum și a Tuberculozei
MDR.
Progresul recent din România este amenințat de răspândirea continuă a TB MDR, ceea
ce reflectă eșecul sistemului de a gestiona adecvat cazul de TB până la încheierea
tratamentului . Se estimează că în România apar anual 800 -1200 de cazuri de TB MDR, fiind
depistate doar 66% dintre acestea. Din cazurile depistate, se estimează că doar 40%
beneficiază de regimuri recomanda te de tratament. . (Strategia Națională SNCTB 2015 -2020,
p. 5)
Ariile problematice privind controlul si tratamentul TB în România sunt reprezentate
de:
Lipsa testelor rapide pentru TB MDR, care să asigure un diagnostic timpuriu și corect;
Tratament deficit ar al pacienților cu TB MDR, cauzat de lipsa medicamentelor de linia a
doua;
Spitalizarea costisitoare și adesea necesară a pacienților cu TB care consumă resursele
limitate ale sistemului;
Măsuri ineficiente de control al TB în spitale și laboratoare, duc ând la expunerea
pacienților, a familiilor acestora și a cadrelor medicale la riscuri crescute de infectare cu
TB;
31
Inconsistență în administrarea tratamentului sub directa observație (DOT) în ambulatoriu
atât pentru cazurile sensibile la tratament cât și p entru cele MDR;
Sprijin social și psihologic limitat pentru pacienții cu TB;
Activitățile de prevenire și educație în rândul grupurilor sărace și vulnera bile insuficient
implementate;
Screeningul, diagnosticul și tratamentul TB în rândul grupurilor la risc crescut, sunt
insuficient abordate;
Forța de muncă specializată în domeniul controlului TB insuficientă și lipsa unei metode
sistematice de dezvoltare a abilităților și capacității personalului.
Pentru a rezolva aceste lipsuri, România a dezvoltat Strateg ia Națională pentru
Controlul TB, 2015 -2020. Guvernul României a stabilit următoarele obiective cu scopul de a
stopa transmiterea infecției TB și pentru a susține progresele înregistrate recent în controlul
TB:
Asigurarea până în 2020 a accesului universa l la metode rapide de diagnostic pentru TB
sensibilă și pentru TB M/XDR;
Diagnosticarea a cel puțin 85% din toate cazurile estimate de TB sensibilă și TB MDR;
Tratarea cu succes, până în 2020, a cel puțin 90% din cazurile noi de TB pozitivă în cultură
și a cel puțin 85% din toate retratamentele;
Tratarea cu succes a 75% din cazurile de TB MDR până în 2020;
Reducerea ratei generale de mortalitate TB la mai puțin de 4,3 la 100.000 de locuitori până
în 2020;
Reducerea costurilor catastrofale suportate de famil ii pentru tratamentul TB;
Scăderea ratei de notificare a tuturor formelor de TB confirmate bacteriologic și clinic,
cazuri noi și retratamente de la 73 la 100.000 locuitori spre 46,59 cazuri la 100.000
locuitori până în 2020 ;
Îmbunătățirea capacității sist emului sanitar de a controla TB.
Tb afectează în principal categoriile cele mai vulnerabile de populație, aflat e la un risc
mai ridicat de a contacta boala din pricina condițiilor socio -economice și a stării de sănătate
precare. În timp ce capitala țării p oate fi ușor comparată cu marile capitale europene,
populația rurală a țării, care însumează 45% din populația totală este afectată de rate crescute
a sărăciei și o dezvoltare socio -economică redusă. Aproximativ 50% dintre locuitorii mediului
rural nu au a cces la unități medicale îmbunătățite, 40% au acces dificil la servicii medicale
32
primare, în comparație cu mediul urban, unde procentul este de 15%. De asemenea, populația
rurală are și cea mai mare rată de abandon sau eșec a l tratamentului.
1.1 Statistici
1.1.1 Mortalitatea prin tuberculoză 2007 -2016 (nr. și rata /100 000 populație)
Cauze de
deces Ani
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total
decese din
care: 251.965
(1116.7) 253.202
(1123.2) 257.213
(1142.1) 259.723
(1154.7) 251.439
(1120. 4) 255.539
(1140.7) 250.46
61120.
2 254791
1142.6 261.69
7(117.
6) 256.761
(1155.6)
Boli 2375 2485 2358 2474 2233 2396 2362 2672 2738 3126
infecțioase (10.5) (11.0) (10.5) (11.0) (10.0) (10.7) 10.6 12.0 (12.3) 14.1
parazitar e
din care: 1606 1639 1523 1482 1283 1249 1136 1125 1058 969
TB (7.1) (7.3) (6.8) (6.6) (5.7) (5.6) (5.1) 5.0 (4.8) 4.4
1.1.2 Factori de risc
2012 2013
Număr Procent Număr Procent
Total pacienți 18.192 100% 16.718 100%
Șomaj 124 0,68% 113 0,68%
Fumător 613 3,37% 567 3,39%
Consum de
alcool 596 3,28% 497 2,97%
Consumatori
de droguri 24 0,13% 42 0,25%
Sănătate
mintală 267 1,47% 303 1,81%
Lipsa
adăpostului 127 0,70% 135 0,81%
Personal
medical
implicat în TB 9 0,05% 9 0,05%
Alt personal
medical 120 0,66% 91 0,54%
33
1.1.3 Cazuri testate pentru TB MDR, 2012
Noi Retratamente Total
Cazuri testate pentru TB
MDR 3944 (46,1%) 2022 (57,6%) 5966
Cazuri confirmate în
laborator 117 413 530
Pacienți cu tratament TB
MDR inițiat – – 736
1.1.4 Screeningul pentru HIV la paci enții cu TB, 2005 -2-13
An Nr de cazuri de
TB notificate Nr de cazuri de TB
testate HIV % de cazuri de
TB testate HIV Nr de cazuri
HIV asociat TB % de cazuri
HIV+ TB
2005 29.347 10.860 37,0 160 1,5
2008 24.786 6.123 24,7 202 3,3
2009 23.267 6.443 27,7 214 3,3
2010 21.078 7.121 33,8 229 3,2
2011 19.205 9.623 50,1 244 2,5
2012 18.197 9.922 54,5 232 2,3
2013 16.718 9.953 59,5 265 2,7
1.1.5 Rezultatele tratamentului pentru pacienții cu TB MDR din Cohorta GLC,
2004 -2011
Cohortă Incluși Încă în
tratament Succes Abandon Eșec Pierdut la
follow up/exclus Decese
Cohorta 1
(2004 -2005) 200 0 118
(59%) 22
(11%) 31
(15,5%) 4
(2%) 25
(12,5%)
Cohorta 2
(2006 -2007) 200 0 150
(75%) 16
(8%) 20
(10%) 1
(0,5%) 13
(6,5%)
Cohorta 3
(2009) 145 0 96
(66,2%) 10
(6.9%) 17
(11,7%) 1
(0,7%) 21
(14,5%)
Cohorta 4 339 205 46 23 28 3 27
34
(2010 – 2011)
TOTAL 884 217 406 71 95 9 86
1.1.6 Tratamentul HIV și TB
În anul 2012 au fost raportate 232 de cazuri, ceea ce înseamnă 2,3% din numărul total
de cazuri sau 0,6% din cazuri . Dacă un pacient HIV pozitiv este diagnosticat cu TB, pacientul
respectiv începe tratament anti -TB, care are prioritate față de tratamentul antiretroviral
(ARV). Tratamentul pacienților cu infecție HIV și TB cu microscopie pozitivă se efectuează
în secțiile de p neumologie. Tratamentul trebuie efectuat în spitalul TB, pentru a preveni
expunerea la și transmiterea infecției TB la alți pacienți, dar regula nu este respectată mereu
și, uneori, unii pacienți sunt internați în aceleași secții. Din păcate, pacienții cu coinfecție
continuă să înregistreze rezultate mai slabe ale tratamentului în comparație cu pacienții HIV
negativi: 69,3% rată de succes la cazurile pulmonare noi pozitive CC+ și HIV+, în comparație
cu 86,1% rată de succes la cazurile pulmonare noi CC+ și H IV- pentru cohorta din 2011.
Lipsa aderenței este foarte frecventă în rândul IDU, chiar și la cei cu terapie de substituție, din
cauza a numeroși factori, inclusiv interacțiunile metadonei cu medicam entele anti -TB.
(SNCTB, pp. 16 -17)
1.1.7 Cazuri de TB MD R înregistrate în sectoarele civil și penitenciar , 2011 -2013
Tip 2011 2012 2013 (9 luni)
Caz nou 124 114 70
Retratament 423 416 231
Total 547 530 301
1.2 Rolul serviciilor sociale în vederea eficientizării actului medical
Asistența socială intervine î n domeniul medical prin abordarea aspectelor socio -umane
care vin în sprijinul familiilor și persoanelor cu diferite probleme sociale, a bolnavilor cronici
dar și prin contribuția sa la elaborarea unei legislații corespunzătoare acestui domeniu în plină
dezvoltare. Pe lângă toate celelalte domenii de activitate asistențiale, asistența socială a
bolnavilor cronici începe să se dezvolte prin programele de prevenire și combatere a bolilor
cronice. Integrarea acesteia în programele social economice are ca scop creșterea calității
vieții bolnavilor, mai ales a celor cu îm bolnăviri cronice. Asistența medico -socială contribuie
la o varietate de schimbări în societate atât în planul familia l sau social al indivizilor cât și în
35
cel profesional. Profesionalismul asist enței medico -sociale contribuie și intervine pentru a
menține starea de sănătate fizică, mentală și capacitatea de muncă , cu reducerea zilelor de
concedii medicale datorate bolilor cronice. „Omul modern copleșit de stres, sau fără speranță,
mai ales când s uferă de o boală cronică , are nevoie de sprijin social ce poate veni din partea
unor competenți sociali profesioniști, care acționează și reacționează adecvat, flexibil, nu sunt
nepăsători, au o bună funcționare a capacității de rez olvare a problemelor, id entifică odată cu
persoanele neajutorate, aflate în suferință și căile de soluționare a problemelor acestora.
Prezența și influența specialiștilor în asistență socială se face tot mai resimțită în acțiunile
profilactice (de prevenire) și de combatere a bol ilor cronice .”(Baltă 2006 , pp. 9-10)
1.3 Rolul asistentului social în cadrul asistenței medico -sociale integrate
Prezența și influența specialiștilor din asistența socială se face tot mai resimțită în
acțiunile de prevenire și de combatere a bolilor cronic e, îndeosebi pentru vârsta a treia.
Relația dintre medicul curant și asistentul social este una de o deosebită importanță deoarece
prin gândirea pozitivă, atitudine optimistă, binevoitoare, asistentul social poate influența în
mod pozitiv organismul bolnav pentru refacerea sănătății și a capacității de muncă a
bolnavului cronic. Este bine cunoscut faptul că medicii se folosesc de „Efectul Placebo” și
credința în vindecare a bolnavului pentru reușita tratamentelor. Conform studiilor, pacienții
care cred în v indecare, au o rată mai mare de succes a tratamentului în bolile cronice, decât
cei care nu cred în aceasta. Acest lucru este în directă dependență și cu stresul pe care un
bolnav cronic anxios sau depresiv îl acumulează, lucru care duce la perturbări de o rdin chimic
în organism, în special la scăderea rezistenței sistemului imunitar. O imunitate deficitară
afectează capacitate organismului de a „lupta” cu boala, mai ales în cazul tuberculozei. (Baltă
2006, pp. 10 -11).
În practica curentă, medicul intervi ne din punct de vedere medical („direct/fizic asupra
organismului uman”) și este cel care sesizează cazurile sociale către asistentul social, iar
acesta inter vine din punct de vedere social (asigură condițiile sociale propice evoluției
favorabile a tratamen tului prin proiecte de intervenție și metodologii specifice , de ex: verifică
adaptabilitatea locuinței la nevoile beneficiarului, situația financiară a acestuia precum și la
nevoie, posibilitatea încadrării în grad de handicap , dar intervine și asupra moti vației
bolnavului). Atribuțiile și rolul asistentului social sun t consemnate în fișa postului (Anexa 4) .
Exercitarea profesiei de asistent social este avizată de Colegiul Național al Asistenților
Sociali , Comisia de avizare și atestare profesională prin e liberarea atestatului de liberă
practică în condițiile Legii nr.466 din 2004 și ale Regulamentului de organizare și funcționare
36
al Colegiului Național al Asistenților Sociali, cu complet ările ulterioare. Autorizarea este
realizată de Ministerul Muncii, Fam iliei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice .
Rolul psihologului și al preotului misionar este acela de a lucra pe partea psihică și
spirituală a bolnavului. Consilierea unui pacient cu tulburări de comportament, anxios sau
depresiv precum si găsirea unei motivații intrinseci pentru urmarea schemei de tratament, sunt
unele dintre atribuțiile psihologului. Credința este liantul de care un bolnav se agață pentru a
depăși starea de dificultate în care se află. Noi, oamenii suntem „programați” să credem î n
ceva, lucru care ne dă speranță și sens vieții. Fiecare om are un crez, iar rolul preotului este
acela de a identifica și dezvolta acel cre z. În România, care este o țară majoritar creștină
(creștinism), acest lucru nu pune probleme deoarece mare parte d in bolnavi împărtășesc
același crez și au deja formată o educație spiritual religioasă. Preotul se poate folosi de diferite
taine, precum Spovedania, Împărtășania, iar cea mai importantă pentru bolnavi este Taina
Sfântului Maslu. După cum spuneam, Dumnezeu dă speranță omului iar speranța este direct
proporțională cu gradul de vindecare și reușita tratamentului.
37
CAPITOLUL III
STRATEGII DE INTERV ENȚIE SOCIALĂ ÎN CAZURILE DE TB PULMONARĂ
ÎN CADRUL SPITALULUI CLINIC DE PNEUMOFTIZIOLOGIE,
DISPENSARUL TB DIN MUNICIPIUL IAȘI
1. Cadrul cercetării și aspecte metodologice
Cadrul cercetării cuprinde aspecte privitoare la organigrama unității sanitare, precum
și elemente de statistică oficială. În cele ce urmează voi începe cu prezentarea unității
sanitare, organigrama și locul cabinetului de asistență socială aferent acesteia .
Din structura organizatorică a Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie din Iași , aprobată
prin Ordinul M.S.P.nr.680/ 09.04.2008 fac parte:
Secția clinică I de pneu mologie cu X paturi,
din care pentru afecți uni TB Y paturi
Secția clini că II de pneumologie cu X paturi
din care pentru afecț iuni TB Y paturi
Secția III de pneumolog ie « T. Vladimirescu » cu X paturi
din care : compartiment pneumologie copii cu Y paturi
din care : pentru afecț iuni TB Y paturi
Secția exterioară de pneumologie “Dr. Clunet “ cu X paturi
din care : pentru afecț iuni TB Y paturi
Secția clinica de chirurgie toracic ă cu X paturi
Secția ATI cu X paturi
Spitalizare de zi cu X paturi
Farmacie
Laborator analize medicale
Laborator radiologie și imagistică medicală
Serviciul de anatomie patologică (citolog ie, histopatologie , prosectură )
Laborator explorări funcț ionale
Laborator endoscopie bronșică
Cabinet ORL
Dispensar TB:
– Cabinete TB adulț i si copii
– Cabinet de Asistență Socială (C.A.S)
38
– Cabinetul de Asistență Spirituală și de Caritate
– Ambulator iul integrat cu cabinete de specialitate :
– Cabinete pneumologie adulț i si copii
– Cabinet chirurgie toracică
Nucleu de cercetare științifică
Aparat funcți onal
1.1 Obiectivele cercetării
a) Identificarea metodelor și tehnicilor specifice utilizate de CAS din cadrul Dispensar ului
TB, Sp italului Clinic de Pneumoftziologie Iași în procesul de asis tare medico -social ă a
pacienților reprezentând cazuri sociale;
b) Evidențierea importanței CAS din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftziologie în vederea
eficientizării actului medical ;
c) Evidențierea rolului asistentului social în echipa multidisciplinară;
d) Evidențierea importanței asistenței medico -sociale în abordarea terapeutică a cazurilor;
e) Expunerea problematicii tuberculozei și dificultăților întâmpinate de către pacienți în
tratamentu l acesteia;
f) Identificarea cauzelor care stau la baza creșterii numărului de cazuri TB MDR pe raza
Municipiului Iași .
2. Cabinetul de asistență socială CAS din cadrul Spitalului Clinic de
Pneumoftziologie Iași
Cabinetul de Asistență Socială pentru protecția persoanelor cu boli pulmonare din
cadrul Dispensarului de specialitate de pe lângă Spitalul Clinic de Pneumologie Iași, a fost
înființat la data de 1 octombrie 1998, ca serviciu social de specialitate. În cadrul Cabinetului
de Asistență Socială își desfăș oară activitatea doi asistenți sociali cu studii superioare și doi
asistenți medico -sociali cu studii post -liceale.
Scopul „Cabinetului de Asistență Socială” (CAS) din cadrul Spitalului Clinic de
Pneumoftiziologie din Iași este următorul: evaluarea și asis tarea psihosocială a pacienților cu
boli pulmonare, dezvoltarea instituțională și promovarea imaginii activităților specifice,
identificarea de resurse asistențiale și încheierea de parteneriate cu instituții publice și ONG –
uri din domeniul asistenței și i ncluziunii sociale
Obiectivele „Cabinetului de Asistență Socială” sunt:
Educație și informare cu privire la prevenirea factorilor de risc social în realizarea
profilaxiei (prevenției) și tratării îmbolnăvirii;
39
Incluziune și reinserție socială – familial ă, profesională, comunitară a persoanelor asistate;
Ameliorarea situației socio -economice a pacienților asistați social.
2.1 Tipurile de activități desfășurate de CAS
Evaluarea psiho -socio -economică inițială a beneficiarilor C.A.S. – pacienții din
evidența medicală, este o activitate complexă ce presupune evaluări primare, care se
desfășoară pe parcursul mai multor etape de lucru:
a) Luarea în evidență a beneficiarilor ;
b) Realizarea de anchete sociale;
c) Diagnoza psihosocială certifică includerea unor categorii d e pacienți, referite de către
serviciul medical, în cadrul programelor de asistență psihosocială ale C.A.S.
2.2 Acordare de asistență psihosocială specializată
Acordarea de asistență psihosocială specializată (intervenția propriu -zisă) cuprinde
totalitatea intervențiilor psihosociale pe caz asupra persoanelor asistate prin intermediul
cabinetului (managementul de caz)
a) Consilierea se referă în la următoarele aspecte:
– informarea persoanelor asistate cu privire la drepturile și obligațiile ce decurg din calita tea
de pacient și asistat social;
– motivarea sau/și schimbarea atitudinal -comportamentală în cadrul procesului de ajutor –
motivarea în sensul cooperării și a urmării tratamentului medical concomitent cu
includerea în programe de protecție și asistență soci ală specifice.
b) Includerea în programe comunitare de protecție și asistență socială se realizează în
colaborare cu agenți comunitari reprezentați de instituții și organizații din domeniul
protecției și asistenței sociale. În acest sens, demersurile realizat e de către cabinet urmăresc
articularea pozitivă între serviciile psihosociale oferite prin intermediul C.A.S. și cele
oferite de către instituții și ONG -uri din cadrul comunității
c) Monitorizarea cazurilor asistate se referă la urmărirea evoluției psiho -socio-economice a
cazurilor asistate prin realizarea de evaluări intermediare și a unei evaluări finale în situația
finalizării intervenției sociale.
2.3 Colaborarea C.A.S cu Cabinetul de asistență psihologică și spiritual -religioasă
Susținerea și implicarea în activitățile caritabile se referă la colaborarea C.A.S. cu
Cabinetul de Asistență Spirituală și de Caritate al spitalului în cadrul următoarelor tipuri de
acțiuni:
a) Consiliere spiritual -religioasă/servicii religioase
b) Obținere de sponsorizări pentru perso anele asistate prin intermediul C.A.S.
40
c) Implicarea în organizarea de acțiuni caritabile
d) Realizarea de date statistice cu privire la acțiunile caritabile
2.4 Monitorizarea cazului și evaluarea interinstituțională
Monitorizarea cazurilor asistate se referă la urmărirea evoluției psiho -socio -economice
a cazurilor asistate prin realizarea de evaluări intermediare – referate de situație, și a unei
evaluări finale în situația finalizării procesului asistențial . Implicarea și susținerea activităților
caritabile s e referă la colaborarea CAS cu Cabinetul de Asistență Spirituală și de Caritate din
cadrul spitalului în cadrul următoarelor tipuri de acțiuni:
a) Obținere de sponsorizări pentru persoanele asistate prin intermediul CAS
b) Implicarea în organizarea de acțiun i caritabile: întocmirea listelor privind beneficiarii,
trimitere de invitații, întocmirea proceselor verbale, constituirea și distribuirea pachetelor cu
ajutoare materiale
c) Realizarea de date statistice cu privire la acțiunile caritabile
Număr de benefi ciari: 200 familii
Includerea în programe comunitare de protecție și asistență socială se realizează în
colaborare cu agenți comunitari reprezentați de instituții și organizații din domeniul protecției
și asistenței sociale. În acest sens, demersurile real izate de către cabinet urmăresc articularea
pozitivă între serviciile psihosociale oferite prin intermediul CAS și cele oferite de către
instituții și ONG -uri din cadrul comunității, cât și eficientizarea comunicării din sistem
Expertizare medico -socială c u includere într -un grad de handic ap sau/și pensionare
medicală: x cazuri
Obținerea unei calificări/recalificări sau/și angajare profesională: x cazuri
Obținerea de ajutor social, facilități, gratuități prin i ntermediul ISTPH și Primărie: x cazuri
Cantina socială: x cazuri
Protecție socială prin intermediul instituționalizării:
– cămine de pensionari: x cazuri
– cămine -spital: x cazuri
– preventorii: x cazuri
– centre de plasament și centre de zi: x cazuri
Prezentare și susținere de c azuri în cadrul unor ONG -uri: x cazuri
41
2.5 Activitățile desfășurate de CAS
Evaluarea psiho -socio -economică a beneficiarilor CAS – pacienții din evidența
medicală, este o activitate complexă ce presupune evaluări primare, intermediare și finale,
care se desfășoară pe parcursul mai multo r etape de lucru
a) Luarea în evidență a beneficiarilor CAS pe baza fișei de luare în evidență
Cazuri int rate în evidența cabinetului: x cazuri
Cazuri ieș ite din evidența cabinetului: x cazuri
b) Realizarea de anchete sociale prin intermediul CAS
Anchete sociale întocmite: x cazuri
c) Diagnoza psihosocială certifică includerea unor categorii de pacienți, referite de către
serviciul medical, în cadrul programelor de asistență psihosocială
Cazuri sociale identificate: x cazuri
d)Acordare de asistență psihosocială spec ializată (intervenția propriu -zisă) cuprinde totalitatea
intervențiilor psihosociale pe caz asupra persoanelor asistate prin intermediul cabinetului
e) Consilierea se referă în esență atât la informarea persoanelor asistate cu privire la drepturile
și obli gațiile ce decurg din calitatea de pacient și asistat, cât și la motivarea sau/și
schimbarea atitudinal -comportamentală în cadrul procesului de ajutor – motivarea în sensul
cooperării și a urmării tratamentului medical concomitent cu includerea în programe de
protecție și asistență socială specifice
Cazuri consiliate în baza cererii de asistență și consiliere: 55 cazuri
f) Inițierea de parteneriate și promovarea imaginii publice a CAS se referă la colaborarea cu
instituții și organizații din domeniul protec ției și asistenței psiho -socio -medicale și juridice,
după cum urmează:
Direcția de Sănătate Publică Iași
Mitropolia Moldovei și Bucovinei – Fundația „Solidaritate și Speranță”
Institutul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Iași
Primăria Iași – Serviciul Autoritate Tutelară
Direcția de Asistență Comunitară
Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului Iași
Inspectoratul de Poliție Iași
Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă Iași
Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul I ași
Fundația Serviciilor Sociale „BETHANY” Iași
42
Organizația „World Vision” Iași
Fundația „Emmaus” Iași
Organizația „Salvați Copiii” Iași
Mass -media
În acest sens, s -a urmărit încheierea de protocoale de colaborare cu unele dintre
instituțiile și organizaț iile sus menționate, în vederea inițierii și derulării în comun a unor
proiecte -program de intervenție psihosocială.
2.6 Dezvoltarea organizațională și perfecționarea continuă a personalului
a) Îmbunătățirea instrumentării cazurilor: creșterea calității evaluărilor și a intervenției
specializate;
b) Îmbunătățirea instrumentelor de lucru existente – fișa de luare în evidență, ancheta socială,
referatul de situație, procese verbale și crearea de noi instrumente de lucru
c) Participare la seminarii, simpoz ioane, work -shop-uri și prezentare de lucrări științifice
Bunăstarea și protecția copilului, seminar organizat de Fundația Serviciilor Sociale
“BETHANY” Iași
Întâlniri de lucru săptămânale organizate în colaborare cu Cabinetul de Asistență Spirituală
și de Caritate și serviciul psihologic din cadrul Spitalului Clinic de Pneumologie Iași
d) Organizarea și coordonarea stagiului de practică în asistența socială și stimularea
voluntariatului se referă la implicarea cursanților din cadrul Școlii Postliceale Medi co-Sociale
„Cristiana” Iași, precum și a studenților de la Secția de Asistență Socială înscriși pentru
efectuarea practicii de specialitate în perioada anului școlar/universitar 2012 – 2013
Beneficiarii cabinetului sunt persoanele care au calitatea de paci enți cu boli
pulmonare, precum, și familiile acestora din jud. Iași.
2.7 Tipuri de servicii sociale
Serviciile sociale oferite de Cabinetul de Asistență Socială din cadrul Spitalului de
Pneumoftziologie din Iași sunt:
Evaluarea socială a pacienților cu bo li pulmonare, din cadrul instituției, ce prezintă o
problematică socială;
Acordarea de asistență socială specializată bolnavului cronic în special, dar și bolnavilor în
general;
Consiliere cu scopul reintegrării sociale familiale, profesionale, comunitare a persoanelor
asistate și familiilor acestora;
43
Includerea în programe comunitare de protecție socială specifice problematicei prezentă de
fiecare caz în parte;
Colaborarea cu psihologul și preotul de caritate al instituției în vederea stabilirii planului
de intervenție socială;
Monitorizarea cazurilor asistate în perioada implementării programelor de protecție
individualizată;
Inițierea de parteneriate și promovarea imaginii publice a serviciului;
Conform procedurii Serviciului de Asistență Socială din cadr ul Dispensarului de
Specialitate al Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie din Iași, Procesul de intervenție socială
în cadrul Cabinetului de Asistență Socială din Spitalului Clinic de Pneumologie Iași se
bazează pe mai multe etape (Proceduri activitate As istență socială, Serviciul de Asistență
Socială al Dispensarului de Specialitate din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftziologie din
Iași, ed. 1, rev 0, cod: PL 118 -01) :
2.8 Inițierea de parteneriate și promovarea imaginii publice a C.A.S.
a) Colaborarea c u instituții și organizații din domeniul protecției și asistenței p siho-socio –
medicale și juridice. În acest sens, se urmărește încheierea de protocoale de colaborare cu
unele dintre instituțiile și organizațiile mai sus menționate, în vederea inițierii și derulării
în comun a unor proiecte -program de intervenție psihosocială.
b) Participare la seminarii, simpozioane, work -shop -uri și prezentare de lucrări științifice cu
tematică de medicină socială și asistență socială a persoanelor cu boli cronice.
c) Organiz area și îndrumarea stagiilor de practică ale studenților în asistența socială prin
colaborarea cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Școala Postliceală Medico –
Socială“ Cristiana” din Iași.
d) Personalul de specialitate „asistență socială” din cad rul CAS – 2 (doi) asistenți sociali cu
studii universitare și postuniversitare (de tip masterat) în domeniul asistenței sociale.
Tipul de probleme cu care se confruntă beneficiarii (pacienții cu afecțiuni pulmonare)
ai serviciului social (CAS) din cadrul d ispensarului sunt următoarele:
a) Probleme de ordin educativ: deficiențe privind educația igienico -sanitară, lipsa
deprinderilor igienico -sanitare, lipsa conștientizării gravității bolii și necooperarea la
tratament, climat familial negativ, dezechilibrat, ad esea viciat;
b) Dificultăți de ordin socio -profesional: nivel scăzut al profesionalizării, lipsa unui loc de
muncă, nocivitatea mediului profesional, randament scăzut, munca cu intermitențe,
fluctuații profesionale, șomaj, pensionarea de invaliditate, etc. ;
44
c) Probleme financiare: insuficiența veniturilor, malnutriția, subnutriția, lipsa obiectelor de
îmbrăcăminte, sărăcia;
d) Dificultăți locative: condiții precare de locuit – suprapopularea, insuficiența spațiului
locativ, insalubritate, încălzire necorespunzătoar e, lipsa apei curente, lipsa ventilației, lipsa
iluminatului corespunzător și chiar lipsa unei locuințe;
e) Stigmatizarea socială: mediu fami lial nesuportiv și chiar ostil mergând până la
marginalizare în cadrul locului de muncă;
f) Dependențe/Adicții: tabagismu l, alcoolismul, consumul de substanțe psihoactive/droguri ;
g) Deficiențe/Tulburări de ordin psihic: labilitate psiho -nervoasă, fluctuații/schimbări bruște
atitudinal -comportamentale, depresii, agresivitate, victimizare și auto -victimizare etc. ;
h) Antecedente p enale: acte antisociale, devianță socială, delicvență și infracționalitate.
2.9 Documentarea factuală
Documentarea factuală sau analiza documentelor se referă la studiul documentelor
oficiale puse la dispoziție de către asistentul social din instituție și elaborarea de judecăți de
valoare privind un scop propriu -zis sau elaborarea unui plan de intervenție pe baza acestora.
În cercetarea de față, prin documentare factuală înțelegem elaborarea studiilor de caz, a
observațiilor, a genogramei, ecomapei etc. pe baza analizei documentelor oficiale. Se va ține
cont întotdeauna de principiul confidențialității datelor personale.
3. Etapele managementului de caz în AS – TB
3.1 Sesizarea cazurilor sociale
Sesizarea cazurilor sociale este făcută de către medicul speci alist. De obicei , cazurile
sociale sunt semnalate de către medic . Serviciul social mai poate primi solicitări d e intervenție
din partea diferitelor instituții precum :
a) ONG -uri (Mitropolia Moldovei și Bucovinei – Fundația „Solidaritate și Speranță”,
Fundați a Serviciilor Sociale „BETHANY”, Organizația „World Vision”, Fundația
„Emmaus”, Organizația „Salvați Copiii”)
b) Solicitarea din partea personalului medical (medici de specialitate, asistenți medicali) din
cadrul Dispensarului de Specialitate Clinic de Pneumo ftiziologie , cu privire la o potențială
problemă sociali a pacientului care li se adresează ;
c) Solicitările din partea medicilor de specialitate ai Secțiilor Spitalului Clinic de
Pneumoftiziologie, cu privire la o potențială problemă socială a pacientului in ternat ce
urmează să primească tratament tuberculostatic ambulatoriu (la domiciliu) ;
d) Solicitare directă a pacientului către Serviciul de Asistență Socială al Dispensarului ;
45
e) Solicitare directă a aparținătorilor legali, comunitate, loc de muncă al pacientul ui cu boli
pulmonare cronice sau tuberculoză;
f) Solicitări ale diverselor instituții guvernamentale și neguvernamentale;
g) Autosesizare.
3.2 Strategii de intervenție socială în funcție de caz
Strategiile de intervenție socială trebuie adaptate și individualiz ate în funcție de
particularitățile specifice fiecărui caz în parte, după cum urmează:
a) Pacienți fără acte de identitate, adulți cu situație juridică a identității incertă, fără CNP;
b) Pacienți fără venituri;
c) Pacienți fără locuință;
d) Pacienți fără asigurare so cială de sănătate;
e) Pacienți cu aderență scăzută la tratament;
f) Identificare aparținători legali, intervenții la aparținătorii legali cu privire la abandonul
pacienților în sistemul public de sănătate;
g) Integrare/reintegrare în comunitate și la locul de muncă , combaterea excluderii și
marginalizării;
h) Integrare/reintegrare familială/prevenire abandon;
i) Copii în situații de risc, provenind din familii cu situație financiară/materială dificilă,
pentru care se impune instituirea unei măsuri de protecție specială;
j) Copii cu nevoi speciale și nu pot fi îngrijiți în familie și se impune instituirea unei măsuri
de pro tecție specială;
k) Copii cu situație juridică neclarificată, fără CNP;
l) Decese pacienți cazuri sociale, cu sau fără aparținători legali (în acest caz, sarcina realizării
funeraliilor cade în grija primăriei).
3.2.1 Pacienți fără acte de identitate, adulți cu situație juridică a identității
incertă, fără CNP :
a) Se realizează evaluarea inițială a cazului și se întocmește „Fișa de luare în evidență”.
Documentarea se realizează din foaia de observație, fișa de transport a ambulanței, alte
documente atașate foii sau aflate la pacient, discuții cu pacientul și aparținătorii acestuia,
cu personalul medical din clinica Spitalului De Pneumologie din Iași, precum și din alt e
instituții unde pacientul a mai fost internat. Uneori, este posibil ca pacientul să sufere și
de alte afecțiuni decât cea pentru care a ajuns în grija spitalului. De exemplu, acesta poate
prezenta un diagnostic psihiatric, iar în acest caz, asistentul so cial responsabil de caz
trebuie să trimită o cerere către spitalul unde a mai fost internat pacientul în trecut, în care
46
să ceară detalii precum diagnosticul principal și alte diagnostice, perioada internării
precum și recomandările făcute la externare. Ac este detalii pot fi utile și în cazul în care
pacientul necesită încadrare în grad de handicap;
b) Contactarea autorităților competente, în vederea confirmării identității pacientului: secția
de poliție arondată unităților spitalicești din componența instituț iei, Serviciul de
investigații criminale (S.I.C) al Inspectoratului Județean de Poliție . La cazurile unde
datele de identificare declarate de pacient nu se regăsesc în baza națională de date a
evidenței pacienților, S.I.C. începe demersurile necesare, la s olicitarea în scris a
Serviciului de Asistență Socială pentru identificarea de certitudine, prin mijloace
specifice, a pacientului.
c) Informare și consiliere cu privire la drepturile sale sociale și a patologiei medicale de care
acesta suferă;
d) Demersuri pri vind redactarea, constituirea și depunerea actelor necesare obținerii cărții
provizorii de identitate la beneficiarii fără aparținători sau rețea de sprijin:
Fotografierea și printarea fotografiilor, din resurse proprii, dimensiune 40mm/30mm a
câte 3 buc.;
Completarea formularului pentru eliberarea cărții de identitate provizorie;
Atașarea timbrelor fiscale în valoare de 5 lei, achiziționate de către Spitalul Clinic de
Pneumoft iziologie;
Redactare adresă de înaintare a documentelor către D.L.E.P Iași;
Achit area contravaloare 1 leu carte provizorie din resurse proprii;
Deplasare în vederea d epunerii actelor și ridicării cărții provizorii la pacienții
nedeplasabili și fără aparținători sau rețea de sprijin.
e) Evaluarea și întocmirea „ Anchetei Sociale” a pacienți lor cu boli pulmonare cronice în
general și tuberculoză în mod special, în vederea implementării unui plan de măsuri și
demersuri pentru integrarea/reintegrarea în drepturi sociale și obținerea implicit a asigurării
sociale de sănătate;
f) Încheierea „Raportu lui individual de activitate” în care se menționează totalitatea
intervențiilor pe caz.
3.2.2 Pacienții fără venituri
a) Evaluarea inițială și întocmirea „Fișei de luare în evidență”. Document area se realizează
din aceleași documente ca în situația amintită m ai sus, la pct. 1;
47
b) Evaluarea și întocmirea „Anchetei sociale” a pacienților cu boli pulmonare cronice în
general și tuberculoză, ce se adresează frecvent instituției , în vederea implementării unui
plan de măsuri și demersuri pentru integrare/reintegrarea în primul rând, în cadrul familiei,
în drepturi sociale (asigurare socială de sănătate, obținerea venitului minim garantat,
încadrare în grad de invaliditate, handicap, integrarea într -un centru medico -social sau în
alte rețele de sprijin neguvernamentale) și reintegrarea în comunitate;
c) Informare și consiliere cu privire la drepturile sale sociale și boală;
d) Demersuri cu privire la obținerea venitului minim garantat;
e) Demersuri cu privire la încadrarea în grad de invaliditate;
f) Demersuri cu privire la obținerea încadrării în grad de handicap;
g) Demersuri cu privire la verificarea și monitorizarea reî nnoirii documentelor pentru venitul
minim garantat, încadrarea în grad de invaliditate și handicap a persoanelor fără
aparținători, nedeplasabili și fără o rețea de sp rijin, în perioada prezentării în instituție;
h) Încheierea „Raportului individual de activitate” în care se menționează totalitatea
intervențiilor pe caz.
3.2.3 Pacienți fără locuință
a) Evaluarea inițială și întocmirea „Fișei de luare în evidență”;
b) Evaluarea și întocmirea „Anchetei sociale”: acesta se realizează în vederea obținerii unui
spațiu de locuit în unități medico -sociale, centre de îngrijire, paleative, adăposturi de
noapte, alte stabilimente finanțate de autoritățile publice locale sau diferite O.N.G -uri, ce îi
pot asigura beneficiarului efectuarea tratamentului tuberculostatic în condițiile
recomandate de Programul Național de Prevenire, Control și Combatere a tuberculozei;
c) Informare și consiliere cu privire la drepturile sale sociale și de boală;
d) Demersuri cu privire la venitul minim garantat;
e) Demersuri cu privire la obținerea încadrării în grad de invaliditate sau handicap;
f) Demersuri cu privire la verificare și monitorizarea reînnoirii documentelor pentru venitul
minim garantat, încadrarea în grad de invaliditate și handicap a persoanelor fără
aparținători, nedeplasabili și fără o rețea de sprijin, în perioada prezentării în cadrul
instituției ;
g) Încheierea „Raportului individual de activitate”.
3.2.4 Pacienți fără asigurare de sănătate
a) Evaluarea ini țială și întocmirea „Fișei de luare în evidență” : documentarea se realizează ca
la punctele anterioare;
48
b) Evaluarea și întocmirea „Anchetei sociale” a pacienților cu boli pulmonare cronice în
general, dar în special cu tuberculoză , în vederea implementării u nui plan de măsuri cu
rolul de a clarifica situația actelor de identitate necesare declarării cazului de tuberculoza
pentru a putea începe tratamentul ui tuberculostatic în condițiile recomandate de Programul
Național de Prevenire, Control și Combaterea tub erculozei;
c) Sprijin în vederea clarificării situației identității ;
d) Obținerea actelor de identitate provizorii;
e) Informare și consiliere cu privire la drepturile sale sociale și de boală;
f) Îndrumarea, sprijinirea pacientului pentru încadrarea într -o formă de a jutor social (venit
minim garantat, grad de handicap, grad de invaliditate) și implicit dobândirea asigurării
sociale de sănătate ;
g) Încheierea „Raportului individual de activitate” în care se menționează toate intervențiile
efectuate în cazul respectiv.
3.2.5 Pacienții cu aderență scăzută la tratament
a) Evaluarea inițială și întocmirea „Fișei de luare în evidență”
b) Evaluarea și întocmirea „Anchetei sociale” a pacienților cu bo li pulmonare cronice, în
special tuberculoză, cu aderență scăzută la tratament sau rec idive, în vederea identificării
cauzei care a dus la prezenta stare, a implementării unui plan de măsuri în vederea
efectuării corecte a tratamentului tuberculostatic în condițiile recomandate de Programul
Național de Prevenire, Control și Combaterea tuber culozei.
c) Informarea și consilierea pacientului și a familiei acestuia cu privire la tuberculoză și la
impactul bolilor cronice;
d) Informarea și consilierea familiei, comunității și a altor persoane, ce formează anturajul
pacientului cu privire la excludere ș i marginalizare;
e) Informarea și consilierea pacientului cu privire la drepturile sale sociale în perioada
efectuării tratamentului ;
f) Încheierea „Raportului individual de activitate” în care se menționează totalitatea
intervențiilor efectuate în cadrul cazulu i curent
3.2.6 Identificare a aparținători lor legali și intervenț ia socială cu privire la
abandonul pacienților în sistemul public de sănătate
a) Evaluarea inițială și întocmirea „Fișei de luare în evidență ”;
b) Evaluarea și întocmirea „Anchetei Sociale”
c) Informar ea și consilierea pacientului, a familiei sau a aparținătorilor acestora, cu privire la
centre specializate de îngrijire, ce reprezintă alternative legale și în beneficiul pacientului;
49
d) Demersuri către instituțiile abilitate: poliție, autorități publice loc ale, autorități publice
județene în vederea clarificării situației legale de fapt și identificarea unei soluții de sprijin
pentru pacientul abandonat în unitatea publică spitalicească;
e) Adresă de înaintare către oficiul juridic al instituției pentru începer ea demersurilor legale
împotriva aparținătorilor care refuză externarea pacientului ;
f) Încheierea „Raportului individual de activitate” în care se menționează totalitatea
intervențiilor pe caz.
3.2.7. Integrarea/reintegrarea în comunitate și la locul de munc ă, combaterea
excluderii și marginalizării
a) Evaluarea inițială și întocmirea „Fișei de luare în evidență”;
b) Evaluarea și întocmirea „Anchetei sociale”;
c) Informarea și consilierea pacientului, f amiliei, comunității și a altor persoane din anturajul
pacientului , cu privire la riscul de excludere și marginalizare , dar și cu informații despre
Tuberculoză;
d) Sesizarea instituțiilor competente atunci când situația se impune: Consiliul Național de
Combatere a Discriminării, Inspecția Teritorială de muncă și alte instit uții abilitate;
e) Încheierea „Raportului individual de activitate”.
3.2.8. Integrarea/reintegrarea familială și prevenirea abandonului
a) Evaluarea inițială și documentare pentru întocmirea „Fișei de luare în evidență”;
b) Contactarea telefonică și/sau în scris, p rin adrese către autoritățile locale (SPAS, Poliția
locală) și solicitarea de informații și sprijin, pentru rezolvarea și instrumentarea cazului,
prin contactarea aparținătorilor, în scopul consilierii acestora și realizării
integrării/reintegrării copilul ui în familie;
c) Comunicarea autorităților locale (SPAS) despre pacientele internate în cazul mamelor
minore sau minore gravide care primesc sprijin din partea partenerului și/sau familiei
biologice și pentru care este necesară intervenția DGASPC și SPAS , conform convenției
de colaborare cu DGASPC;
d) Informare permanentă a personalului medical din secția/clinica în care se află internat
copilul, cu privire la demersurile ce urmează a fi efectuate până la externarea acestuia;
e) Încheierea „Raportului individual de activitate”.
3.2.9. Copii în situații de risc, provenind din familii cu situație
financiară/materială dificilă, pentru care se impune instituir ea unei măsuri de protecție
specia lă
a) Evaluarea inițială și documentare pentru întocmirea „Fișei de luare în evid ență”;
50
b) Contactarea telefonică și/sau în scris, prin adrese către autoritățile locale (SPAS, Poliția
locală) și solicitarea de informații și sprijin, pentru rezolvarea și instrumentarea cazului,
prin contactarea aparținătorilor, în scopul consilierii acesto ra și realizării
integrării/reintegrării copilului în familie sau instituirea unei măsuri de protecție specială;
c) Comunicarea către DGASPC telefonic și/sau prin întocmirea fișei inițiale de sesizare caz
(conform convenției de colaborare cu DGASPC) cu privir e la situația de risc în care se află
minorul/minora;
d) Colaborarea permanentă telefonic și în scris, cu reprezentanții diferitelor servicii din cadrul
DGASPC, respectiv managerul de caz, cu privire la evoluția stării de sănătate a copilului, a
rezultatelor investigațiilor medicale realizate în unitatea sanitară (referatul medical –
conform convenției de colaborare cu DGASPC), precum și referitor la menținerea legăturii
aparținătorilor legali cu minorul pe perioada internării;
e) Informare permanentă a personalu lui medical din secția/clinica în care se află internat
copilul, cu privire la demersurile ce urmează a fi efectuate până la externarea acestuia;
f) Încheierea „Raportului individual de activitate” în care se menționează totalitatea
intervențiilor pe caz.
3.2.10. Copii cu nevoi speciale care nu pot fi îngrijiți în familie și se impune
instituirea unei măsuri de protecție specială
a) Evaluare a inițială și documentarea pentru întocmirea „Fișei de luare în evidență”;
b) Contactarea telefonică și/sau în scris, prin adre se către autoritățile locale (SPAS) și prin
solicitarea de informații și sprijin, pentru rezolvarea și instrumentarea cazului, prin
contactarea aparținătorilor , în scopul consilierii acestora și realizării integrării/reintegrării
copilului în familie sau i nstituirii unei măsuri de protecție specială;
c) Comunicarea către DGASPC telefonic și/sau prin întocmirea fișei inițiale de sesizare caz
(conform convenției de colaborare cu DGASPC) cu privire la situația de risc în care se află
minorul/minora ;
d) Colaborarea p ermanentă telefonic și în scris, cu reprezentanții diferitelor servicii din cadrul
DGASPC, respectiv managerul de caz, cu privire la evoluția stării de sănătate a copilului, a
rezultatelor investigațiilor medicale realizate în uni tatea sanitară precum și r eferitor la
menținerea legăturii aparținătorilor legali cu minorul pe perioada internării;
e) Informare permanentă a personalului medical din secția/clinica în care se află internat
copilul, cu privire la demersurile ce urmează a fi efectuate până la externa rea acestuia;
f) Încheierea „Raportului individual de activitate”.
51
3.2.11. Copii cu situație juridică neclarificată, fără CNP
a) Evaluarea inițială și documentarea pentru întocmirea „Fișei de luare în evidență”
b) Documentarea cazului se face prin tehnici specifice (convorbire telefonică și/sau
întrevedere), apoi se completează datele în fișa inițială de preluare a cazului;
c) Contactarea telefonică și/sau în scris prin adrese către autoritățile locale (SPAS, Poliția
națională, Poliția locală) și solicitarea de informa ții și sprijin, în scopul obținerii CNP -ului
necesar decontării de către CAS (Casa de Asigurări de Sănătate) a serviciilor medicale
oferite pe parcursul spitalizării;
d) Informarea personalului medical din secția/clinica în care se află internat copilul, cu p rivire
la datele de identificare ale pacientului;
e) Încheierea „Raportului individual de activitate”, în care s e menționează totalitatea
intervențiilor pe caz.
3.2.12. Decese și pacienți cazuri sociale, cu sau fără aparținători legali
a) Evaluarea inițială și î ntocmirea „Fișei de luare în evidență” ;
b) Contactarea autorităților competente, în vederea confirmării identității pacientului: secția
de poliție arondată unității spitalicești, Serviciul de Investigații Criminale al Inspectoratului
Județean de Poliție. La c azurile unde datele de identificare declarate de pacient nu se
regăsesc în baza națională de date a evidenței pacienților, S.I.C. începe demersurile
necesare, la solicitarea în scris a Serviciului de Asistență Socială, pentru identificarea cu
certitudine, prin mijloace specifice, a pacientului.
c) Adresă de înaintare către Inspectoratul Județean de Poliție Iași pentru cadavre cu identitate
necunoscută (CIN) și pentru transferul acestora spre Institutul de Medicină Legală Iași, în
baza ordonanței de necropsie emisă de organul competent.
d) Demersuri în scris către secția de poliție competentă pentru transmiterea unei adrese din
care să rezulte dacă decedatul are sau nu aparținători, și dacă doresc să ridice cadavrul;
e) Înregistrarea tardivă a decesului la Parchetul d e pe lângă Judecătoria Iași;
f) Înregistrarea decesului la Oficiu Stării Civile ;
g) Constituie adresă de înaintarea către D,A,C Iași;
h) Constituie dosar DAC Iași: răspuns poliție cu privire la aparținători, copie certificat
constatator al decesului, aviz de înhumare și certificat de deces în original și adresă de
înaintare către D.A.C Iași.
3.3 Instrumente de lucru utilizate în AS TB
De ex emplu, pentru rezolvarea unui caz dat, asistentul social apelează la formularul
standard de anchetă socială pe care -l completează în urma culegerii datelor de teren prin
52
observații, interviuri, convorbiri repetate cu pacientul, membrii familiei și orice pe rsoană care
poate furniza informații importante și relevante pentru rezolvarea cazului (rude, vecini,
prieteni, profesori, preoți, agenți de poliție, medici de familie, psihologi, alți asistenți sociali
care s -au implicat în vreun fel în sprijinirea membri lor familiei etc.); analiza unor documente
oficiale care conțin date personale ale persoanei asistate medical și social (diagnostice
medicale, scrisori medicale, expertiza medicală complexă, expertiza medico -legală în cazul
agresiunilor și violenței, rezul tatele unor evaluări psihologice, caracterizări scrise ale
profesorilor pentru copiii -elevi etc.
În funcție de intervenția socială, se folosesc următoarele instrumente (formulare) de
lucru:
Fișa de luare în evidență (Anexa 1);
Registrul de evidență a cazur ilor sociale;
Grila de evaluare socio -medicală (Anexa 2);
OPIS;
Ancheta socială, de tip medico -social (Anexa 3)
Raportul individual de activitate al cazului;
Instrumente de lucru, conform Convenției de colaborare încheiată între Spitalul Clinic de
Urgență pentru Copii „Sf. Maria” Iași și DGASPC Iași (fișa de sesizare inițială a cazului,
referat medical etc.).
4. Integrarea socio -profesională și prevenirea excluderii sociale . Studii de caz.
4.1 Metoda studiului de caz – etape, tehnici și procedee de lucru
În general, atunci când avem întrebări de genul „cum” și „de ce” iar cercetătorul are
un control redus asupra evenimentelor și atenția este îndreptată spre un fenomen co ntemporan
complex privit într -un context din viața reală, cea mai bună metodă de cerceta re es te metoda
studiului de caz. Conform lui R. K. Yin , studiul de caz definește „o strategie de realizare a
unei cercetări care necesită investigații empirice în legătură cu un fenomen particular
contemporan, într -un context de viață real și utilizând mu ltiple surse de informații (interviuri,
chestionare, mărturii, dovezi, documente)”. Concret, această metodă permite cercetătorului
„să extragă caracteristicile evenimentelor din viața reală, cum ar fi ciclurile de viață
individuale, procesele organizaționa le și manageriale, schimbările din vecinătăți, relațiile
internaționale și maturizarea industriilor”. (K. Yin, 2005, pp. 16 -17).
53
În perspectiva lui George Neamțu, studiind un caz „ cercetătorul poate desprinde
cunoștințe, abilități de intervenție, poate îmb ogăți stocul de cunoștințe teoretice sau poate
verifica puterea unei teorii. Lumea studiată de științele sociale este o lume a particularului,
alcătuită din indivizi, organizații, orașe, grupuri, state, provincii, națiuni. Obiectivul științei
este de a dep ăși acest nivel, de a ajunge la unul mai ridicat de generalitate. Cu toate acestea,
generalitatea nu elimină importanța evenimentelor particulare. De fapt, scopul real al tranziției
de la particular la general este o mai bună înțelegere a ambelor (…), cu noașterea cazurilor
individuale este facilitată de generalizări”. (George Neamțu 2003 , pp. 245-246)
Ca modalitate de in vestigare socială și psihosocială, studiul de caz reproduce
caracteristicile generale ale metodei biografice. Putem menționa anumite part icularități ale
studiului de caz, precum:
este o metodă de cercetare calitativă , care permite culegerea unor informații detaliate și
oferă o imagine cât mai completă despre problematica studiată ;
integrează mai multe metode și tehnici de investigare: obser vația, interviul, documentarea
teoretică și analiza documentelor sociale;
reunește informații referitoare la fapte, evenimente reale, la contextul social precum și la
reprezentările subiecților despre fapte sau persoane ;
conține interpretarea datelor de că tre specialist și strategiile de intervenție socială.
Managementul de caz este un concept ce „desemnează o metodă de coordonare și
integrare a serviciilor sociale, medicale și educaționale destinate categoriilor vulnerabile,
defavorizate și de organizare/g estionare a intervențiilor specifice realizate de diferiți
specialiști în acord cu obiectivele stabilite pentru schimbarea situației problematice ale
beneficiarilor.” (Cojocaru Ștefan, Cojocaru Daniela, Iași 2008, p.24)
Rolul studiilor de caz în asistența socială este unul deosebit de important și datorită
faptului că furnizează date pentru întocmirea anchetelor sociale Chiar dacă până în momentul
de față nu există un model standard al studiului de caz utilizat în asistența socială , există un
standard minim de informații necesare, precum:
4.1.1 Date biopsihosociale (descrierea sistematică)
date biografice : data și locul nașterii , domiciliul, componența familiei, evenimente
biografice importante, condiții materiale și de locuit;
date medicale: evoluție și dez voltare fizică;
date psihologice: dezvoltarea personalității, aptitudini, comportamente, imaginea de sine,
modelul de comunicare și relaționare etc;
54
date pedagogice: traiectoria școlară, succes/eșec școlar, activități extrașcolare;
date profesionale (dacă este cazul): loc de muncă, venituri , statut profesional, satisfacția
muncii
4.1.2. Aspecte particulare ale cazului
date privind aspectele vieții cotidiene : integrare familială, instituționalizare, alte forme de
asistare, rețeaua de relații, experiențe de viață;
descrierea și ierarhizarea problemelor clientului.
4.1.3. Prezentarea metodologiei de abordare a cazului
prezentarea metodelor și tehnicilor de investigație utilizate: observația (grila de
observație), ghidul de interviu, documentarea teoretică și analiza documentelor sociale.
4.1.4. Interpretarea datelor factuale
evaluarea situației clientului (raportul nevoi/resurse) ;
diagnosticul psihosocial;
propuneri de intervenție (psihoterapeutică, educațională, acordarea de resurse materiale,
punerea în dr epturi, asistență juridică etc.) (George Neamțu 2003, p. 313)
Ca să putem utiliza metoda studiului de caz, iar aceasta să conducă la rezultate corecte
și valabile, trebuie să respectăm etapele acestuia:
a) Identificarea și înregistrarea cazului . Această etapă presupune un proces de depistare a
persoanei aflate în dificultate;
b) Evaluarea inițială, presupune întocmirea planului de evaluare inițială (se realizează o
investigație sumară a situației beneficiarului pentru a decide daca se încadrează în criteriile
de asistență socială) ;
c) Evaluarea complexă : odată ajunși în această etapă, deja este vorba de un caz social, în risc,
fără îndoială. Pașii următori în realizarea managementului de caz aferenți acestei etape sunt
investigarea și analizarea amănunțită a tuturor elementelor care sunt implicate în cazul
respectiv, precum beneficiarul și mediul său de viață, familia și sistemul de relații sociale,
factorii care au generat situația de risc și resursele posibile pentru rezolvarea cazului;
d) Planul individualizat de asi stență: presupune o totalitate de măsuri, acțiuni întreprinse în
scopul satisfacerii necesităților beneficiarului, cu participarea directă a acestuia);
e) Intervenția sau implementarea planului individualizat de asistență: acțiuni specifice de
intervenție rea lizate de către asistentul social, care este și managerul de caz, precum și
mobilizarea echipei multidisciplinare, materiale și comunitare identificate în vederea
soluționării cazului;
55
f) Monitorizarea: urmărirea si evaluarea permanentă a situației beneficiar ului pentru a se
asigura starea de echilibru, urmărită în soluționarea cazului ;
g) Reevaluarea cazului și revederea planului individualizat de asistență : evaluarea periodică a
progreselor beneficiarului, precum și îmbunătățirea planului individualizat de asis tență;
h) Încheierea cazului: încheierea cazului se face de comun acord, cu echipa multidisciplinară
(medic, asistent social, psiholog) și se face doar atunci când au fost îndeplinite obiectivele
stabilite anterior în planul individualizat de asistență.
4.2. Prezentare generală a cazului – „TB pulmonară secundară”
Pacientul X, în vârstă de 20 de ani, sex masculin, necăsătorit, naționalitate română, opt
clase și calificare profesională în domeniul construcții.
4.2.1 Sesizarea cazului
Beneficiarul s -a prezent at la UPU, fiind adus cu ambulanța, iar mai apoi în urma
consultației a rezultat faptul că acesta suferă de pneumonie asociată tuberculozei pulmonare.
Cazul a fost sesizat de către medicul p neumolog curant către Dispensarul TB din cadrul
Spitalului Clinic de Pneumoftziologie din Iași.
4.2.2 Evaluarea inițială și evaluarea complexă
Pacientul a fost diagnosticat, la vârsta de 20 de ani, cu „tuberculoză pulmonară
secundară”. Părinții tânărului au decedat în anul 2008, respectiv 2009, ambii fiind
diagnosticați tot cu tuberculoză pulmonară. Tânărul mai are încă patru surori, dintre care două
sunt instituționalizate iar alte două adoptate. Tânărul încearcă să mențină o relație cu surorile
instituționalizate. De la vârsta de 11 ani, minorul a fost ocrotit într -un centru de plasament. În
urma dezinstituționalizării, la vârsta de 20 de ani, tânărul rămâne fără locuință. Tânărul nu
dispune de venituri și nici nu are un loc de muncă. De asemenea, acesta nu deține nici actele
de identitate. Tânărul are dificultăți de na tură psiho -afectivă ca urmare a intenselor frustrări
acumulate din copilărie.
56
Genogramă
LEGENDĂ
Bărbat Bărbat decedat
Femeie Femeie decedat ă
Relație de căsătorie
4.2.3 Planul individualizat de asistență socială
a) Consiliere – ședințe periodice, la sediul cabinetului în vederea susținerii morale, precum și
a motivării în vederea efectuării tratamentului
b) Sprijinirea în vederea obținerii actelor de identitate cu sprijinul Fundației “Emmaus” Iași
c) Obținerea unui spațiu temporar de locuit – pe o perioadă de două luni, în cadrul Spitalului
“Dr. Clunet”
d) Oferire de sprijin material prin intermediul C.A.S.
e) Prezentar ea cazului în cadrul Fundației “Emmaus” , rezultatul fiind 40 42
20 14 14 10 8
57
– asigurarea unei locuințe definitive;
– angajare profesională în cadrul fundației cu asigurarea unui venit stabil
– obținerea carnetului de conducere;
– realizarea unei vizite de trei luni în Franța.
Ecomapă
(înainte de intervenție)
LEGENDĂ
Relație încordată
Relație unilaterală
Relație stresantă
4.2.4 Intervenția socială și monitorizarea cazului
Se intern ează și se izolează pacientul în sanatoriul TB . Pacientul trebuie susținut
privind internarea în sanatoriu și obținerea cooperării la tratament. În urma internării, aceasta
are nevoie de consiliere privind moti vația continuării tratamentului. După internar ea acestuia,
se procedează corespunzător pentru obținerea unui act de identitate și o locuință provizorie
după externare. Cazul a fost prezentat unei organizații non -guvernamentale, fapt care a atras
un sprijin financiar consistent, precum și bunuri materi ale (ex. haine) . Pacientul a fost
introdusă într -un proces susținut, pe toată durata asistării de către C.A.S., de sprijin material ,
de obținere a un ui loc de muncă și dar și a unei locuințe sociale.
X
20 ani Surorile
Instituționalizate Spital
Asistentul
social Medicul
curant
58
4.2.5 Evaluarea finală și încheierea cazului
În concluz ie, tânărul YY a fost reintegrat social ca urmare a intervenției sociale prin
intermediul Cabinetului de Asistență Socială din Dispensarul Spitalului de Pneumologie Iași a
fost încheiat.
Ecomapă
(post-intervenție)
LEGENDĂ
Relație unilaterală
Relație echilibrată
4.3.1 Prezentare generală a cazului – „TB MDR”
Pacientul F, în vârs tă de 4 0 de ani, sex feminin , divorțată, etnie rromă, opt clase cu
domiciliul în Municipiul Iași.
4.3.2 Sesizarea cazului
Beneficiarul s -a prezentat la UPU, fiind adus cu ambulanța, iar mai apoi în urma
consultației a rezultat faptul că acesta suferă de pneumonie asociată tuberculozei pulmonare.
Cazul a fost sesizat de către medicul pneumolog curant către Dispe nsarul TB din cadrul
Spitalului Clinic de Pneumoftziologie din Iași.
X
20 ani Surorile
Instituționalizate Spital
Asistentul
socia l Medicul
curant
59
4.3.3 Evaluarea inițială și evaluarea complexă
Genogramă
LEGENDĂ
Bărbat Bărbat decedat
Feme ie Femeie decedată
Relație de căsătorie
Căsătorie încheiată cu divorț
Pacienta a fost diagnosticat ă, în anul 2012, cu „tuberculoză pulmonară, necooperantă
la tratament, devenind în cele din urmă MDR . Pacienta este dependentă de alcool și tutun.
Nivelul de trai este sub limita subzistenței, ca urmare a lipsei de angajare profesională a
singurului membru activ din familie. Aceasta nu conștientizează gravitatea bolii, nu s -a
prezentat la ti mp la medic, lucru care supune riscului de îmb olnăvire pe cei trei copii minori ai
pacientei. Frecvent, recurge la gesturi anti -sociale precum furtul din buzunare, motivația sa
fiind una strict financiară. 65 75
40 45
12 9 3
60
4.3.4 Planul individualizat de asistență socială
a) Consiliere – ședințe periodice, la sediul cabinetului în vederea susținerii morale, precum și
a motivării în vederea efectuării tratamentului;
b) Instaurarea unei măsuri de protecție pentru copiii minori;
c) Oferire de sprijin material prin intermediul C.A.S.
d) Prezentarea cazului în cadrul unei organizații non guvernamentale ” , rezultatul fiind
obținerea unui sprijin material atât pentru pacientă cât și pentru familia acesteia.
e) Înscrierea pacientei în programe de dezalcoolizare și pentru renunțarea la tutun.
Ecoma pă
(înainte de intervenție)
LEGENDĂ
Relație încordată
Relație unilaterală
Relație stresantă
4.3.5 Intervenția socială și monit orizarea cazului
Se realizează vizite repetate la domiciliu cu scopul determinării pacientei de a se
interna într -o clinică de specialitate. Pacienta trebuie susținută privind internarea în clinică
(după aprox. 2 luni) și obținerea cooperării la tratament . În urma internării, aceasta are nevoie
de consiliere privind motivația continuării tratamentului și a renunțării la consumul de alcool
și tutun , precum și de îndrumare și orientare privind obținerea unei pensionări medicale.
Cazul pacientei a fost prezen tat unei organizații non -guvernamentale, fapt ce a atras o donație F
40 ani Rudele Spital
Asistentul
social Medicul
curant Fostul soț Copiii
minori
61
financiară consistentă pentru sprijinul membrilor familiei. Pacienta a fost introdusă într -un
proces susținut, pe toată durata asistării de către C.A.S., de sprijin material.
4.3.6 Evaluare a finală și încheierea cazului
În concluzie, pacienta a răspuns pozitiv la solicitările cadrelor medicale și cooperarea
la tratament. A fost realizată o stabilitate fin anciară pe termen lung, ca efect cumulat al
ajutoarelor materiale dar și a pensionării m edicale. Pacienta a renunțat la alcool iar în privința
minorilor s -a luat măsura menținerii acestora în familie.
Ecomapă
(post -intervenție)
LEGENDĂ
Relație unilaterală
Relație echili brată
4.4 Analiză de caz centrată pe pacientul minor. Aspecte metodologice.
4.4.1 Metode, tehnici și procedee specifice investigației socio -medicale
a) Metodologia specifică cercetării sociale – metode de evaluare / investigație / cercetare
socială – analiza de caz sau studiul de caz; analiza de rețea sau metoda rețelelor sociale
(Miftode 2010, suport de curs);
b) Metode de intervenție specifică asistenței sociale – managementul de caz sau coordonarea
cazului în asistența socială (Irimescu 2010, suport de curs, p. 124);
c) Tehnici și instrumente de lucru specifice cercetării sociale – tehnica intervievării (Anexa
.), tehnica întrevederii (Anexa .), tehnica convorbirii, tehnica observației participative,
chestionarul (Miftode 2010, suport de curs); F
40 ani Rudele Spital
Asistentul
social Medicul
curant Fostul soț Copiii
minori
62
d) Procedee specific e asistenței sociale utilizate în cadrul acestor tehnici cum ar fi „ascultarea
activă”, „empatia” (Irimescu 2010, suport de curs), atât pentru a înțelege cât mai obiectiv
situația problematică în care se află beneficiarul, cât și pentru a orienta într -un mod eficient
intervenția;
e) Metode complementare de evaluare socio -medicală pentru identificarea factorilor de risc
în instalarea handicapului somatic în bronhopneumonia obstructivă cronică dependentă de
oxigen (BPOC), după cum urmează (Legea nr. 448 din 20 06 privind protecția și
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, actualizată) :
Estimarea factorilor de risc în bolile pulmonare cronice, respectiv în BPOC;
Riscul inducerii deficienței în BPOC;
Riscul inducerii incapacității în BPOC;
Estimarea facto rilor de risc în instalarea handicapului de grad II, respectiv BPOC cu
dependență de oxigen.
De exemplu, pentru rezolvarea unui caz dat, asistentul social apelează la formularul
standard de anchetă socială pe care -l completează în urma culegerii datelor de teren prin
observații, interviuri, convorbiri repetate cu pacientul, membrii familiei și orice persoană care
poate furniza informații importante și relevante pentru rezolvarea cazului (rude, vecini,
prieteni, profesori, preoți, agenți de poliție, medici d e familie, psihologi, alți asistenți sociali
care s -au implicat în vreun fel în sprijinirea membrilor familiei etc.); analiza unor documente
oficiale care conțin date personale ale persoanei asistate medical și social (diagnostice
medicale, scrisori medica le, expertiza medicală complexă, expertiza medico -legală în cazul
agresiunilor și violenței, rezultatele unor evaluări psihologice, caracterizări scrise ale
profesorilor pentru copiii -elevi etc.
4.4.2 Specificul managementului de caz în cadrul intervenție i socio -medicale
Evidențierea legăturii practice dintre analiza de caz și management -ul de caz în cadrul
procesului asistențial din cadrul intervenției medico -sociale cu valențe cunoaște mai multe
etape de lucru, după cum urmează (Sandu 2017, pp. ..):
a) Sesizarea problemei sau „lansarea problemei” de către potențialul beneficiar al serviciilor
sociale (pacientul) sau de către medicul de familie / medicul specialist ori preotul
misionar din unitatea sanitară;
b) Prima întrevedere dintre titularul cererii de asist ență socială (pacientul) și asistentul social
care va deveni manager de caz, adică, acordarea „primului ajutor” sau acordarea
ajutorului inițial;
63
c) Evaluarea medico -socială inițială vizează identificarea adevăratelor vulnerabilități, riscuri
sociale și probl eme ale solicitantului de asistență socială, ierarhizarea acestora și
stabilirea priorităților în rezolvarea situațiilor problematice în care s -ar afla pacientul și
familia acestuia; totodată, evaluarea inițială are în vedere identificarea aspectelor pozit ive
sau a „punctelor tari” caracteristice beneficiarului de asistență socială și familiei acestuia;
în acest sens, aspectele pozitive constituie baza sau fundamentele de la care începe și pe
care se sprijină intervenția medico -socială cu valențe spiritual -religioase;
d) Realizarea planului de intervenție socială în cadrul căruia situațiile problematice trebuie
diminuate și deci, vor deveni obiectivele intervenției sociale, pe când aspectele pozitive
sau „punctele tari” trebuie dezvoltate înlocuind încetul cu î ncetul situația problematică cu
una de tip proactiv – capacitare socio -culturală – în care beneficiarul să -și poată utiliza
capitalul personal la cote maxime;
e) Stabilirea rețelei de sprijin și declanșarea acțiunilor sociale în cadrul intervenției propriu –
zise; în cadrul acestei etape au loc evaluări intermediare succesive care îl ajută pe
asistentul social să stabilească / să măsoare gradul de eficiență al activităților de asistență
medico -socială și spiritual -religioasă, adică progresul realizat prin interv enția socială
asupra beneficiarilor direcți sau indirecți;
f) Evaluarea finală ne arată faptul că situația problematică a fost depășită și că se poate ieși
din cadrul procesului de ajutor / de sprijin / de intervenție medico -socială; în fapt, are loc
finaliz area procesului asistențial de tip medico -social și spiritual -religios.
De exemplu, într -un caz de TB pulmonar la copil intră în relație asistențială o familie
(prin intermediul mamei pacientei minore) cu servici ile de asistență socială organizate pe
depar tamente specializate în asistența socio -familială și protecția copilului.
În mod concret, beneficiara asistenței sociale (pacienta minoră împreună cu mama sa)
se adresează asistentului social prin intermediul medicului specialist / curant, aceasta fiind
programată pentru realizarea primei întrevederi. În cadrul interviului beneficiara vine cu
„povestea sa”, adică cu propria viziune prezentând faptele însoțite uneori, de anumite stări
emoționale – indignare, nervozitate, tristețe, supărare de exemplu, atun ci când povestește
despre starea sănătății fiicei sale dar și de abuzurile soțului. (Sandu, 2017)
4.5 Managementul de caz în asistența socio -medicală. Servicii adresate copilului
și familiei.
4.5.1 Etapele Managementului de caz în asistența socio -medicală
Managementul de caz specific protecției familiei și copilului în țara noastră este
definit în Ordinul nr. 288 din 2006 și se referă, în sens larg, la „o metodă de lucru obligatorie
64
utilizată în domeniul protecției copilului și reprezintă ansamblul de tehn ici, proceduri și
instrumente de lucru care asigură coordonarea tuturor activităților de asi stență socială și
protecție specială desfășurate în interesul superior al copilului de către profesioniști din
diferite servicii/instituții publice și private” (Iri mescu 2010, suport de curs, pp. 121 -122).
Totodată, Ordinul nr. 288 din 2006 prevede și etapele managementului de caz, care
sunt aceleași pentru fiecare caz în parte (Irimescu 2010, suport de curs, p. 124):
a) Identificarea, evaluarea inițială și preluarea c azurilor;
b) Evaluarea detaliată a situației beneficiarului;
c) Planificarea serviciilor și intervențiilor;
d) Furnizarea serviciilor și intervențiilor;
e) Monitorizarea și reevaluarea periodică;
f) Închiderea cazului și finalizarea procesului asistențial.
În continuare vom prezenta un caz al unei minore care se află în risc de separare de
propria familie (familia de origine), în condițiile agravării stării de sănătate fiind suspectă de
TB pulmonar.
4.5.2 Sesizarea cazului și evaluarea socială inițială în cadrul evaluării complexe
a) Identificarea ariei problematice, evaluarea inițială și preluarea cazului
Așa cum arată Fișa preluare caz, întocmită și completată de către asistentul social de la
Serviciul Public de Asistență Socială din comuna X, județul Y, este vorba despre u n minor, în
vârstă de 14 ani diagnosticat cu sindromul ….”. Situația problematică sau de risc social în care
se află minorul, se prezintă în felul următor:
Minorul provine dintr -o relație ….;
La nașterea minorului, tatăl …. mama …..;
…… condi ții de locuit (locuință salubră/insalubră, condiții adecvate/inadecvate de
locuit, mediu familial viciat de consumul de alcool, fără venituri stabile).
b) Evaluarea detaliată a situației beneficiarului
Așa cum arată Raportul de evaluare întocmit de către asis tentul social de la Serviciul
Public de Asistență Socială din comuna X, județul Y, în colaborare cu asistentul social din
cadrul Primăriei comunei X, minorul în vârstă de 14 ani este propusă pentru instituirea unei
măsuri speciale și anume: internare într -un centru medico -social specializat pentru persoane
bolnave ……
Argumentele în favoarea măsurilor socio -medicale ….. sunt următoarele:
…..
65
……
…….
Argumentele în favoarea luării unei măsuri de protecție pentru familia minorului sunt
următoar ele:
…….
………
………
4.5.3 Planificarea intervenției socio -medicale. Planul individualizat de protecție –
PIP
Ca urmare a evaluării detaliate a situației pacientului minor, în finalul Raportului de
evaluare socio -medicală întocmit de către asi stentul social din comuna X, județul Y se fac
următoarele propuneri:
Emiterea Dispo ziției de numire manager de caz, cu asistent social în cadrul Serviciului
Management de Caz, pentru pacientul minor ……;
Adresă de informare către membrii familiei pacien tului minor, cu privire la instituirea
măsurii de plasament familial în cadrul căreia va avea loc internarea de urgență într -o
unitate sanitară specializată în tratarea bolilor pulmonare la copii și cu privire la obligația
de a menține legătura cu copilul pe perioada măsurii de protecție.
Planul individualizat de protecție (PIP) realizat pentru pacientul minor are ca finalitate
reintegrarea socio -familială dublată de tratarea bolii pulmonare a acesteia prin instituirea
unei măsuri de protecție specială – …..
Numele si prenumele pacientului minor : …….
Obiectivul general: instituirea unei măsuri de protecție specială pentru pacientul minor;
Finalitatea: reintegrare socio -familială și tratament medical;
Măsura de protecție: ……….;
Instituția / per soana responsabilă pentru aplicarea măsurii de protecție: D.G.A.S.P.C. – YX
– Serviciul Management de Caz – Compartiment ……, asistent social;
Reprezentant legal al copilului : mama / tatăl pacientului minor
Domiciliul: comuna X, județul Y;
Data realiz ării Planului individualizat de protecție (P.I.P.): .. /.. /…..;
Dosarul nr. …/data: .. / .. /2017;
Managerul de caz: Asistent social;
66
Delegarea totală / parțială a responsabilităților către responsabilul Planului de Intervenție
specifică (PIA.): asist ent social S.P.A.S. comuna …..;
Membrii echipei și instituția din care provin: asistentul social care a instrumentat cazul,
familia de origine, medic de familie, medic specialist, asistent medical, asistent social
Primăria comunei X
4.5.4 Prestații
Nr.
crt Tipul Cuantumul Autoritatea locală
responsabilă Data de
începere Perioada de
acordare
1. Alocația de stat
pentru copii 84 lei A.J.P.I.S. Iași anul
2006 lunar
2. Indemnizația de
handicap xxx lei A.J.P.I.S. Iași anul
2017 lunar, de la data
instituirii m ăsurii
de protecție
4.5.5 Servicii pentru pacientul minor:
Nr.
crt. Tipul Instituția
responsabil
ă Obiective
generale Data de
începere Perioada de
desfășurare Responsa bi
lde caz
1.
Protecția
copilului
DGASPC –
Y
Evaluarea
necesității
instituiri i
măsurii de
protecție…
Instituirea
măsurii de
protecție ….
Oct.
2017
Oct.
2017
Oct. 2017
Asistent
social
DGASPC
Asistent
social
Primăria X
2.
Educație
formală și
nonformlă /
informală
Școala din
comuna X Continuarea
scolii
Dezvoltarea
abilităț ilor de
comunicare
personale
Sept.
2015 –
Iunie
2016
Semestre
școlare
(I+II) Învățător /
Profesor
Asistent
social
Primăria X
Familia
67
ocrotitoare
(Z)
3.
Sănătate Cabinet
Medical
Individual /
medic
pneumolog Monitorizarea
și evaluarea
stării de
sănăta te
2008
Periodic
Medic de
familie
4. Socializare și
petrecere a
timpului liber
Familia
ocrotitoare
(Z) Asigurarea
unui climat
familial
securizant și
protectiv
2015
Perma nent
Persoana
ocrotitoare
Z
5.
Menținerea
legăturilor cu
familia /
medierea
conflictelor
familiale
DGASPC –
Y
Primăria X
Birou de
Mediere
Evaluarea
situației
familiei
naturale /
firești –
menținerea
legăturilor cu
părinții /
medierea
conflictelor
2015
La 3 luni
Asistent
social
Primăria X
Asistent
social
Mediat or
6.
Dezvoltarea
deprinderilo r
de viață
Primăria X Implicarea
minorului în
activități
specifice
vârstei 2015 Perma nent
Asistent
social
Primăria X
Părinți /
reprezentant
legal
7. Reintegrarea
în socio –
familială DGASPC –
Y
Primăria X
Primăria Y
Evaluarea
situației
familiei de
origine /
naturale /
2015
La 3 luni Asistent
social
Primăria X
Primăria Y
Asistent
68
biologice în
vederea
reintegrării în
cadrul acesteia familial /
Mediator
8. Altele – – – –
–
4.5.6 Servi cii pentru familia de origine biologică a copilului:
Nr
crt Tipul Instituția
responsabil
ă Obiective
generale Data de
începere Perioada
de
desfășurare Responsabilul de
caz /persoana
responsabilă
1.
Protecția
copilului
DGASPC
Primăria Y
Primăria X
Evaluarea
posibilităților
de re integrare
în familia
naturală /
biologică/
Medierea
conflictelor
intrafamiliale
2017
Trimestrial
Asistent social
Primăria Y
Asistent social
Primăria X
Asistent
social/mediator
sanitar/
Asistent familial
2.
Educație
formală și
nonform ală
inform ală
DGASPC –
Y
Primăria Y
Primăria X
Informare și
consiliere
privind
drepturile și
responsabilități
le părintești
2017
Periodic Psihopedagog
Școala Primăria X
Asistent social
Primăria Y
Asistent social
DGASPC – Y
3.
Sănătate Cabinet
Medical
Individual
/medic
Monitorizarea
și evaluarea
stării de
2009 –
prezent
Periodic Medic de familie /
Medic specialist
în pediatrie –
pneumologie
69
pneumolog sănătate
4. Reabilitare
5. Altele
Observații:
Responsabilul de caz: asistentul social
Membri i echipei: medic de familie, medic specialist în pediatrie pulmonară,
asistenți medicali, psiholog, psihopedagog etc.
4.5.7 Servicii pentru pacientul minor
Nr
Crt. Tipul Instituția
responsabil
ă Obiective
generale Data de
începere Perioada
de desfășu –
rare Responsabilul de
caz /persoana
responsabilă
1.
Protecția
copilului
DGASPC –
Y
Evaluarea
necesității
instituirii
măsurii de
protecție.
Instituirea
măsurii de
protecție
Oct.
2017
Oct.
2017
Oct. 2017
Asistent social
DGASPC
Asistent social
Primăria X
2.
Educație
formală și
nonformală/
informală
Școala din
comuna X Continuarea
scolii
Dezvoltarea
abilităților de
comunicare
personale
Sept.
2015 –
Iunie
2016
Semestre
școlare
(I+II)
Învățător / Profesor
Asistent social
Primăria X
Familia ocrotitoare
(Z)
3.
Sănătate Cabinet
Medical
Individual /
medic
pneumolog
Monitorizare
și evaluare a
stării de
sănătate
2008
Periodic
Medic de familie
4. Socializare
și petrecere Familia
ocrotitoare Asigurarea
unui climat 2015 Perma nent Persoana
ocrotitoare Z
70
a timpului
liber famili al
securizant și
protectiv
5.
Menținerea
legăturilor
cu familia /
medierea
conflictelor
familiale
DGASPC –
Y
Primăria X
Birou de
Mediere
Evaluarea
situației
familiei
naturale /
firești –
menținerea
legăturilor cu
părinții /
medierea
conflictelor
2015
La 3 luni
Asistent social
Primăria X
Asistent social
Mediator
6.
Dezvoltarea
deprinderilo
r de viață
Primăria X Implicarea
minorului în
activități
specifice
vârstei
2015
Perma nent
Asistent soci al
Primăria X
Părinți /
reprezentant legal
7.
Reintegrare
a în socio –
familială
DGASPC –
Y
Primăria X
Primăria Y
Evaluarea
situației
familiei de
origine /
naturale /
biologice în
vederea
reintegrării în
cadrul
acesteia
2015
La 3 luni Asistent social
Primăria X
Primăria Y
Asistent familială /
Mediator
8. Altele – – – – –
71
4.5.8 Servicii pentru familia biologică a copilului
Nr
crt Tipul Instituția
responsabilă Obiective
generale Data de
începere Perioada de
desfășu rare Responsabilul
de caz
/persoana
responsabilă
1.
Protecția
copilului
DGASPC – Y
Primăria Y
Primăria X
Evaluarea
posibilităților de
reintegrare în
familia naturală /
biologică/
Medierea
conflictelor
intrafamiliale
2017
Trimestrial
Asistent social
Primăria Y
Asistent social
Primăria X
Asistent
social/mediato
r sanitar/
Asistent
familial
2. Educație
formală și
nonformlă
/
informală
DGASPC – Y
Primăria Y
Primăria X
Informare și
consiliere privind
drepturile și
responsabilitățile
părintești
2017
Period ic Psihopedagog
Școala
Primăria X
Asistent social
Primăria Y
Asistent social
DGASPC – Y
3. Sănătate Cabinet
Medical
Individual /
medic
pneumolog Monitorizarea și
evaluarea stării de
sănătate 2009 –
prezent Periodic Medic de
familie /
Medic
specialist în
pediatrie –
pneumologie
4. Reabilitare
5. Altele
72
Observații:
Responsabilul de caz: asistentul social
Membrii echipei: medic de familie, medic specialist în pediatrie pulmonară,
asistenți medicali, psiholog, psihopedagog etc.
4.5.9 Monitorizarea intervenției și înc heierea cazului
Pentru a realiza finalitatea planificată conform obiectivelor și activităților din P.I.P.
este nevoie de o intervenție socio -medicală specifică în funcție de beneficiarii implicați și
serviciile sociale, medicale și spiri tual-religioase oferite acestora. În urma derulării
intervenției propriu -zise și a realizării evaluărilor periodice a tuturor categoriilor de
beneficiari – copilul ocrotit în mod special prin plasament familial și tratat din punct de
vedere medical; famili a naturală sau biologică a copilului; familia / persoana ocrotitoare – se
atinge finalitatea urmărită: reintegrarea socio -familială a pacientului / beneficiarului minor. În
această etapă finală, asistentul social manager de caz realizează evaluarea finală și închiderea
cazului. Pentru aceasta, asistentul social completează Fișa de închidere a cazului, care conține
următoarele date:
Nume și prenume beneficiar (minor ocrotit prin ……);
Data și locul nașterii (minor ocrotit prin …….);
Data deschiderii c azului;
Motivul deschiderii cazului: „stare precară a sănătății / boală pulmonară”;
Modalitatea de închidere a cazului: „conform planului de permanență” sau referit la o altă
instituție / transferat la serviciul medico -social, dacă este cazul; alte situați i care se pot ivi
la finalizarea intervenției sociale.
În continuare vom prezenta un caz al unei minore care se află în risc de separare de
familia sa, precum și în risc de infectare / îmbolnăvire cu TB pulmonar.
4.6 Minor aflat în risc de separare de fami lie și infectare cu TB pulmonar
4.6.1 Identificarea, evaluarea inițială și preluarea cazului
Așa cum arată „Fișa de preluare caz ”, întocmită și completată de către asistentul social
de la Serviciul Public de Asistență Socială din comuna X, județul Y, este vorba despre o
fetiță, în vârstă de 10 ani lipsită de ocrotire părintească – mama este plecată de doi ani de la
domiciliu iar tatăl este necunoscut (tatăl fetiței nu a recunoscut paternitatea), acest copil fiind
considerat de legea civilă (Codul civil româ n) „din afara căsătoriei”. Situația problematică sau
de risc social în care se află fetița, se prezintă în felul următor:
Minora provine dintr -o relație de uniune liber consimțită (relație de concubinaj);
73
La nașterea minorei, tatăl din afara căsătoriei a r efuzat să -și recunoască fiica (acesta a
motivat că parte nera sa, adică mama minorei, a î ntreținut relații cu mai mulți bărbați);
De aproximativ 2 (doi) ani, mama minorei a părăsit domiciliul, nu mai menține legătura cu
fetița și nu contribuie financiar la creșterea și îngrijirea acesteia;
Minora a fost lăsată (neoficial), de către mama sa, în grija fostului concubin (persoană cu
grad accentuat de handicap – surdo -mut diagnosticat cu TB pulmonar ) și a mamei acestuia
având condiții precare de locuit (locuință insalubră, condiții inadecvate de locuit, mediu
familial viciat de consumul de alcool, fără venituri stabile).
4.6.2 Etapa evaluării inițiale
Așa cum arată Raportul de evaluare întocmit de către asistentul social de la Serviciul
Public de Asistență Social ă din comuna X, județul Y, în colaborare cu asistentul social din
cadrul Primăriei comunei X, minora în vârstă de 10 ani este propusă pentru instituirea unei
măsuri speciale și anume: plasament familial.
Argumentele în favoarea separării minorei de famili a din care provine sunt
următoarele:
Minora nu dorește să meargă la mam a sa și nici să o viziteze deoa rece are amintiri
neplăcute (mama cerșește bani și consumă alcool);
Mătușa minorei (maternă / din partea mamei) nu are posibilități pentru a avea grijă de
nepoata sa (este însărcinată, locuiește la bloc în condiții in adecvate);
Bunica minorei din partea mamei este bătrână și bo lnavă și nu are posibilități de a avea
grijă de nepoată iar tatăl din afara căsătoriei este bo lnav fiind încadrat în grad de handica p.
Argumentele în favoarea luării unei măsuri de protecție pentru minoră sunt
următoarele:
Există o persoană de sex feminin – în prezent, pensionară – care s -a ocupat de îngrijirea
minorei de când aceasta era mică (satisfacerea nevoilor de bază, nevoilor d e securitate și
stabilitate, precum și nevoilor de educare și relaționare);
Minora dorește să fie îngrijită și educată în continuare de către persoana care s -a ocupat de
îngrijirea ei de când era mică; mai mult, minora se adresează doamnei pensionare –
persoana potențial ocrotitoare – cu apelativul de „mami”;
Membrii din familia extinsă a persoanei potențial ocrotitoare (trei copii stabiliți cu familiile
lor în străinătate) prezintă interes și susținere pentru realizarea unui mediu familial stabil /
echilib rat pentru minoră (aceștia contribuie cu sumele necesare de bani pentru întreținerea
minorei);
74
Între persoana ocrotitoare (în fapt) și minoră există un atașament reciproc care s -a format și
s-a întărit de -a lungul timpului (doamna Z s -a implicat în mod spe cial în ocrotirea fetiței în
toate situațiile și activitățile acesteia, mai ales din școală sau în raport cu medicul de
familie și cu asistentul social);
Persoana potențial ocrotitoare (legal) este o persoană responsabilă, stabilă din punct de
vedere emoți onal, protectoare, atașată afectiv de minoră, pe care o îngrijește ca pe propria
sa fiică.
4.6.3 Etapa planificării intervenției sociale
Ca urmare a evaluării detaliate a situației minorei, în finalul Raportului de evaluare
întocmit de către asistentul soc ial din comuna X, județul Y se fac următoarele propuneri:
Sesizarea instanței de judecată în vederea instituirii măsurii de plasament familial pentru
minora V, la familia Z, cu domiciliul în comuna X, județul Y;
Emiterea Dispoziției de numire manager de ca z Q, asistent social în cadrul Serviciului
Management de Caz, pentru copilul V;
Adresă de informare către mama naturală / firească a minorei V, cu privire la instituirea
măsurii de plasament familial și cu privire la obligația de a menține legătura cu copi lul pe
perioada măsurii de protecție.
Planul individualizat de protecție (PIP) realizat pentru minora V are ca finalitate
reintegrarea familială a acesteia prin instituirea unei măsuri de protecție specială –
plasamentul familial.
Numele si prenumele cop ilului : V. A.
Cererea pentru instituirea unei măsuri de protecție specială efectuată de d -na Z.
Obiectivul general: instituirea unei măsuri de protecție specială pentru minoră;
Finalitatea: reintegrare socio -familială;
Măsura de protecție: plasament famil ial – prezentarea cazului la Instanța de Judecată;
Instituția / persoana responsabilă pentru aplicarea măsurii de protecție: D.G.A.S.P.C. – YX –
Serviciul Management de Caz – Compartiment Plasamente Familiale, asistent social;
Reprezentant legal al copilul ui : mama minorei V. A.
Domiciliul: comuna X, județul Y;
Data realizării Planului individualizat de protecție (PIA): .. /.. /…..;
Dosarul nr. …/data: .. / .. /2015;
Managerul de caz: Asistent social;
Delegarea totală / parțială a responsabilităților c ătre responsabilul
75
Planului de Intervenție specifică (P.I.S.): asistent social S.P.A.S. comuna X;
Membrii echipei și instituția din care provin: asistentul social care a instrumentat cazul,
familia de plasament (Z), medic de familie, asistent social Primă ria comunei X.
4.6.4 Prestații
Nr.
crt
Tipul
Cuantumul Autoritatea
locală
responsabilă Data de
începere Perioada de
acordare
1. Alocația de stat
pentru copii 84 lei A.J.P.I.S. Iași anul 2006 lunar
2. Alocația de
plasament 600 lei A.J.P.I.S. Iași anul 2 015 lunar, de la data
instituirii măsurii
de plasament
4.6.5 Servicii pentru copil
Nr
crt Tipul Instituția
responsabil
ă Obiective
generale Data
de
începere Perioada
de
desfășurare Responsabilul
de caz /persoana
responsabilă
1.
Protecția
copilului
DGASPC –
Y
Instanța de
judecată Evaluarea
necesității
instituirii măsurii
de plasament
familial;
Instituirea măsurii
de plasament
familial
Oct.
2015
Oct.
2015
Oct. 2015
Asistent social
DGASPC
Asistent social
Primăria X
2.
Ed.
formală și
inform ală
Școala din
comuna X Continuarea scolii
Dezvoltarea
abilităților de
comunicare
personale
Sept.
2015 –
Iunie
2016
Semestre
școlare
(I+II) Învățător /
Profesor
Asistent social
Primăria X
Familia
ocrotitoare (Z)
3. Sănătate Cabinet Monitorizarea și 2008 Periodic Medic de familie
76
Medical
Individual evaluarea stării de
sănătate
4. Socializar
e și
petrecere a
timpului
liber
Familia
ocrotitoare
(Z) Asigurarea unui
climat familial
securizant și
protectiv
2015
Perma nent
Persoana
ocrotitoare Z
5. Menținere
a
legăturilor
cu familia
de origine
DGASPC –
Y
Primăria X
Evaluarea
situației familiei
naturale / firești –
menținerea
legăturilor cu
mama minorei
2015
La 3 luni Asistent social
Primăria X
Asistent social
Persoana
ocrotitoare Z
6. Dezvolta re
a
deprinderil
or de viață Primăria X Implicarea
copilului în
activități specifice
vârstei 2015 Perma nent
Asistent social
Primăria X
Persoana
ocrotitoare Z
7.
Reintegrar
ea în
familie
DGASPC –
Y
Primăria X
Primăria Y
Evaluarea
situației familiei
de origine /
naturale /
biologice în
vederea
reintegrării în
cadrul acesteia
2015
La 3 luni
Asistent social
Primăria X
Primăria Y
Persoana
ocrotitoare Z
8. Altele – – – –
–
77
4.6.7 Servicii pentru familia de origine biologică a copilului
Nr
crt Tipul Instituția
responsabilă Obiective
generale Data de
începere Perioada
de desfășu –
rare Responsabilul
de caz
/persoana
responsabilă
1.
Protecția
copilului
DGASPC – Y
Primăria Y
Primăria X
Evaluarea
posibilităților de
reintegrare în
familia nat urală /
biologică
2015
Trimestrial
Asistent social
Primăria Y
Asistent social
Primăria X
Asistent social
Mama
biologică
2.
Educație
formală și
nonformală
informală
DGASPC – Y
Primăria Y
Primăria X
Informare și
consiliere privind
drepturile și
responsabilitățile
părintești
2015
Periodic Asistent social
Primăria X
Asistent social
Primăria Y
Asistent social
DGASPC – Y
3.
Sănătate
Cabinet
Medical
Individual/
specializat
Monitorizarea și
evaluarea /
expertizarea stării
de sănătate
2008
Periodic Medic de
familie, medic
pneumolog /
specialist în
expertiza
medico socială
4. Reabilitare
5. Altele
78
4.6.8 Servicii pentru persoana față de care copilul a dezvoltat legături de
atașament
Nr
crt Tipul Instituția
responsabilă Obiective generale Data de
începere Perioad
a de
desfășu –
rare Responsabi
lul de caz
/persoana
responsabil
ă
1.
Protecția
copilului
DGASPC – Y
Primăria X
Evaluarea resurselor
familiei ocrotitoare de
a răspunde nevoilor de
îngrijire și protecție a
copilului
2015
Oct.
2015
Asistent
social
DGASPC
Asistent
social
Primăria X
Persoana
ocrotitoare
Z
2. Educație
formală și
nonformlă
/
informală
DGASPC – Y
Primăria X
Consiliere privind
îmbunătățirea
abilităților de ocrotire
a copilului și a
capacității de îngrijire
a acestuia
2015
Trimes tri
al Primăria
comunei X
3.
Sănătate Persoana
ocrotitoare Z
Cabinet
Medical
Individual
Menținerea legăturii
cu medical de familie
2015
Periodic Persoana
ocrotitoare
Z
Medic de
familie
4. Reabil itare – – – – –
5.
Altele DGASPC – Y
Primăria X
Monitorizarea familiei
ocrotitoare / de
plasament
2015 Trimestri
al
Asistent
social
79
Observații: –
Responsabilul de caz: asistentul social
Membrii echipei: psiholog, psihopedagog, profesori, medi ci de familie, medici pneumologi,
preoți misionari.
4.6.9 Etapa planificării intervenției sociale și a monitorizării cazului
Pentru a realiza finalitatea planificată conform obiectivelor și activităților din PIP este
nevoie de o intervenție socială specifi că în funcție de beneficiarii implicați și serviciile socio –
medicale oferite acestora. În urma derulării intervenției propriu -zise și a realizării evaluărilor
periodice a tuturor categoriilor de beneficiari – copilul ocrotit în mod special prin plasament
familial; familia naturală sau biologică a copilului; familia / persoana ocrotitoare – se atinge
finalitatea urmărită: reintegrarea familială a minorei. În această etapă finală, asistentul social
manager de caz realizează evaluarea finală și închiderea cazu lui. Pentru aceasta, asistentul
social completează Fișa de închidere a cazului, care conține următoarele date:
Nume și prenume beneficiar (copil ocrotit prin plasament familial);
Data și locul nașterii (copil ocrotit prin plasament familial);
Data deschide rii cazului;
Motivul deschiderii cazului: „suspectare caz abuz copil prin neglijare”;
Modalitatea de închidere a cazului: „conform planului de permanență” sau referit la o altă
instituție / transferat la serviciul social, dacă este cazul; alte situații car e se pot ivi la
finalizarea intervenției sociale.
5. Limitele cercetării
Limitele cercetării privind „ Strategiile de intervenție socială în cazurile de TB
pulmonară în cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie, Dispensarul TB din Municipiul
Iași sunt următoarele:
– Datotiră caracterului infecț ios al bolii, nu am avut acces la contactul direct cu
beneficiarii;
– Imposibilitatea utilizării metodei interviului, o bservației sau chestionarului datorită
riscurilor infecțioase;
– Lipsa unei metodologii specifice ca re să reglementeze un tipar unic al
managementului de caz , al anchetei sociale dar și a altor metode specifice. Acest lucru
a făcut ca asistenții sociali să -și elaboreze propriile tipare, lucru care poate duce la
dificultăți în momentul transmiterii datelo r în sistemul național;
– Lipsa de personal specializat în cadrul echipei multidisciplinare.
80
6. Concluzii și propuneri
În urma rezultatelor cercetării, am evidențiat rolul CAS și a asistentului social în
cadrul Dispensarului TB al Spitalului Clinic de Pneum oftziologie, dificultățile întâmpinate de
cadrele specializate în asistarea medicală și socială a persoanelor afectate de boli pulmonare
precum și strategiile de intervenție socială . Este adevărat că România a făcut progrese în
ultima perioadă, dar încă suntem departe de media UE și standardele de tratament europene.
Din această cauză, acest domeniu nu trebuie neglijat, dat fiind caracterul de boală socială al
tuberculozei, care te poate lovi atunci când nu te aștepți. Poate părea banal, dar o statistică de
2-3 cazuri noi de infecție pe lună este una dezastruoasă. Un singur om poate transmite infecția
la un număr nelimitat de persoane. Este adevărat, simplul fapt că treci pe lână o persoană
contagioasă nu înseamnă că și tu vei dezvolta boala. Dar, sunt toate șansele ca virusul să
pătrundă în organism iar peste luni sau chiar ani de zile, când sistemul imunitar este slăbit , să
dezvolți la rândul tău boala. Din această cauză, societatea civilă trebuie responsabilizată să
raporteze astfel de cazuri și să nu trea că dezinteresați pe lângă o persoană, care, vizibil suferă
de o afecțiune respiratorie. O altă mare problemă cu care se confruntă persoanele vindecate de
TB este cea a marginalizării și stigmatului social. Oamenii nu știu că tuberculoza este o boală
vindec abilă 100%, care nu mai prezintă risc de transmitere a infecției odată ce a fost
vindecată. În fapt, chiar și bolnav fiind de tuberculoză, după primele 2 luni de tratament,
bacilul se inactivează și boala mai poate fi transmisă.
În opinia mea, aceste probl eme ar putea fi ameliorate sau chiar rezolvate dacă
principalele surse de informare a populației ar pune accent pe informarea populației cu privire
la această boală vindecabilă. Când spun principalele surse de informare, mă refer inclusiv la
educația din ș coli oferită elevilor. Profesorii pot contribui și ei la rezolvarea problematicii TB.
Astfel, dacă mass -media ar prezenta aspecte pozitive , progresul medical și eficiența
terapeutică a tratamentului, oamenii ar deveni mai solidari cu pacienții afectați de TB. De
asemenea autoritățile ar trebui să joace un rol foarte important în rezolvarea acestei probleme.
Nu este nici o surpriză faptul că domeniul bolilor pulmonare, în special al TB este unul dintre
cele mai neglijate și slab finanțate din țară,ca să nu m ai vorbim de asistența medico -socială.
Autoritățile ar trebui să aloce mai multe resurse pentru cercetarea în domeniu, pentru
modernizarea secțiilor de TB precum și să angajeze un număr suficient de specialiști , care să
poată răspunde în timp util tuturor solicitărilor.
În final, putem spune că viitorul este promițător în acest domeniu, România a făcut
progrese vizibile în tratamentul persoanelor cu tuberculoză și în cel al protecției familiei și
comunității prin reducerea riscului de răspândire a bolii, dar mediul rural este încă
81
subdezvoltat și subfinanțat în această privință. Dacă în mediul urban, cazurile de TB sunt rare,
cea mai mare parte a cazurilor noi depistate provine din mediul rural. Datorită liberei circulații
a persoanelor și mobilității din mediul urban în cel rural și invers, există riscul ca persoane
care își vizitează rudele din mediul rural, să contacteze virusul și să îl aducă în mediul urban.
În mare parte, persoanele din mediul rural nu au posibilități de tratament medical de ultimă
generație, lucru care duce automat la creare de focare și răspândirea rapidă a virusului. Printre
dificultățile acestora se numără și imposibilitatea transportului până la unitatea sanitară,
dificultăți în achiziționarea tratamentului dar și probleme de nat ură emoțională , mulți dintre
ei renunțând la tratament și așteptând moartea. Conform viziunii și obiectivelor SNCTB , până
în anul 2050, Tuberculoza ca problemă de sănătate publică ar trebui să nu mai existe în
România.
82
CAPITOLUL IV
PROGRAME COMUNITARE DE SERVICII INTEGRATE
SOCIO -MEDICALE AFERENTE SNCTB
1. Descrierea proiectului
1.1 Titlul proiectului
Titlul proiectului de intervenție este următorul: „Programe comunitare de servicii
integrate socio -medicale aferente SNCTB”
1.2 Lo cul de desfășurare
Locul de desfășurare al proiectului de intervenție: Municipiul Iași, jud. Iași
1.3 Bugetul proiectului
Suma totală a proiectului :
% din suma totală
Contribuția partenerilor
Contribuția solicitată
Total
*Moneda valutară a bugetului este Euro
2. Rezumatul proiectului
Pe raza Municipiului Iași din județul Iași au fost ident ificate, în perioada anilor 2016 –
2018 , un număr î ngrijorător de cazuri de „ Tuberculoză pulmonară ” și de „ Tuberculoză
MDR /XMDR ”. Multe din aceste cazuri s e află în evidența Dispensarului TB din cadrul
Spitalului Clinic de Pneumoftziologie din Iași, mai precis în evideța CAS (cabinetul de
asistență socială). Drept urmare, la inițiativa asistentului social , care s -a confruntat cu
dificultăți în rezolvarea caz urilor sociale de tuberculoză , Primăria Municipiului Iași , în
colaborare cu instituții și organizații terito riale (de la nivelul județului Iași și a comunelor
învecinate ) a inițiat mai multe program e comunitar e de servicii integrate socio -medicale
aferente SNCTB cu următoarele obiective majore:
a. Protecția bolnavilor de tuberculoza și a familiilor acestora (copii , soț/soție, familie
extinsă). Protecția victimelor violenței din școală – elevi -victime; profesori -victime;
părinți ai elevilor -victime; alți actori școlari -victime ale violenței din școală (personal
administrativ, personal de pază și protecție) ;
b. Creșterea nivelului de aderență la tratament în rândul bolnavilor de TB;
83
c. Înființarea unui centru de zi de tip afterschool pentru copiii sănătoși cu părinți afectați
de tuberculoză ;
3. Obiective
Nr.crt. Obiectiv
1 Protecția bolnavilor de tuberculoză și a membrilor familiei extinse (dacă este cazul)
2 Creșterea nivelului de aderență la tratament în rândul bolnavilor de TB
3 Înființarea unui centru de zi de tip afterschool pentru copiii sănătoși cu părinți
afectați de tuberculoză;
4 Reducerea riscului de transmitere a TB
5 Conștientizarea opiniei publice cu privire la problematica TB
4. Necesitatea proiectului
Proiectul “Programe comunitare de servicii integrate socio -medicale aferente SNCTB”
este necesar din mai multe puncte de vedere și anume:
Creșterea numărului de îmbolnăviri prin Tuberculoză în rândul populației tinere;
Creșterea numărului de cazuri de TB MDR ;
Creșterea numărului de persoane care ab andonează tratamentul;
Lipsa testelor rapide pentru TB MDR, care să asigure un diagnostic rapid și corect;
Sprijinul social și psihologic este limitat pentru pacienții cu TB.
Pornind de la datele statistice, mai exact , de la sesizăr ile medicului curant, de la
sesizările primăriilor comunelor învecinate, a familiilor în cauză ( sesizări ale membrilor
familiei care confirmă abandonul tratamentului ), precum și de la observațiile și rezultatele
întrevederilor dintre specialiștii și lucrătorii sociali din municip iul Iași dar și a comunelor
învecinate (asistent social, asistent comunitar, medici, preoț i, polițiști, învățători, profesori)
rezultă că abandonul trata mentului și răspândirea bacilului Koch în rândul membrilor familie i,
îndeosebi copiilor este o realitat e care se repetă și care necesită o intervenție urgentă la nivelul
comunității.
4.1 Relevanța proiectului în raport cu nevoile identificate
Relevanța sau importanța proiectului intitulat „Programe comunitare de servicii
integrate socio -medicale aferente SN CTB” rezultă din nevoia de sprijin a bolnavilor de
tuberculoză, a menținerii sub control a răspândirii infecției datorită caracterului epidemiologic
dar și a protejării membrilor familiei.
84
5. Prezentarea problemei
5.1 Identificarea cauzelor care au dus la apar iția problemei
a) Abandonul tratamentului care a dus la apariția de răspândire a bacilului TB MDR. Concret,
un tratament întrerupt înainte de vindecarea completă, conferă bacilului o rezistență
specifică prin dezvoltarea unui mecanism de apărare împotriv a tratamentelor
convenționale, ceea ce pune în dificultate abordarea terapeutică dar și viața pacientului și a
celor din jurul său, deoarece acesta va transmite infecția cu rezistența specifică ;
b) Lipsa măsurilor de igienico -sanitare care previn transmiterea bolii membrilor familiei. În
cele mai multe cazuri, locuințele bolnavilor sunt lipsite de ventilație, de lumină solară, iar
umiditatea este foarte crescută, ceea ce oferă bacilului condiții propice de dezvoltare și
răspândire, dar și pentru alte boli prec um BPOC, astm bronșic etc. ;
c) Lipsurile materiale și financiare afectează direct reușita terapeutică . Acest fapt se explică
prin incapacitatea membrilor familiei de a asigura condițiile minime necesare de tratament,
iar în cazul bolnavilor din mediul rural, deplasarea până în Municipiul Iași către o unitate
sanitară poate fi imposibilă. În cazuri mai grave, cel bolnav este chiar capul familiei (surse
de venit) ;
d) Lipsa măsurilor de protecție socială a minorilor care se traduce prin lipsa unui spațiu de
locuit și petrecere a timpului liber pentru minorii cu p ărinți afectați de TB care se află în
perioada de carantină sau internare de lungă durată în spital .
5.2 Efectele nerezolvării problemei asupra gru pului țintă, asupra comunității,
asupra societății
Efectele nerezolvării problemei asupra grupului țintă , a comunității și asupra societății
sunt cele descrise la punctul 5.1 și pot fi rezumate astfel:
Creșterea numărului de cazuri de TB MDR și XMDR;
Expunerea membrilor familiei la riscul de a contacta bacilul Koc h și a dezvolta boala .
Copiii sunt cei mai sensibili;
Răspândirea bacilului în comunitate ;
Suprasolicitarea unităților sanitare existente .
5.3 Teorii care explică problema socială identificată
a) Teoria etichetă rii
b) Teoria îngrijirii
c) Teoriile socializării -educ ație și teorii ale controlului social
d) Teoria dezorganizării sociale
85
e) Teoria oportunităților sociale
f) Teoriile care explică dependența de substanțe psihoactive (alcool) și tutun.
5.4 Posibile soluții pentru rezolvarea problemei
a) Responsabilizarea pacienților ș i a familiei;
b) Terapia dependenței de alcool și/sau tutun;
c) Responsabilizarea autorităților publice locale;
d) Responsabilizarea comunității;
e) Oferirea unui ajutor social precum și a încadrării în grad de handicap (acolo unde este
cazul)
f) Colaborarea cu diferite ONG -uri pentru obținerea unui sprijin familial;
g) Oferirea unei locuințe persoanei în cauză;
h) Consilierea familiei și a bolnavului.
5.5 Argumente pentru necesitatea intervenției
Pacienții afectați de tuberculoză, care nu este o boală deloc neglijabilă ci una cu risc
ridicat de infectare a celor din proximitatea bolnavului netratat , de multe ori nu
conștientizează gravitatea situației. Datorită lipsei de informații, majoritatea consideră că
tuberculoza este o boală mortală, de unde și celebra replică „Sapa și lopata” , ceea ce îi
determină să renunțe la tratament. Din păcate, acest comportament duce la crearea de focare
TB, răspândește boala și membrilor comunității iar cei mai afectați sunt membrii familiei ,
îndeosebi copiii.
Bolnavii de tuberculoză necesită a tât sprijin financiar cât și moral pentru a continua
tratamentul. Este adevărat, tratamentul are foarte multe efecte adverse, dar acesta nu e un
motiv la renunțarea lui. Oamenii din jurul bolnavului nu au nici o vină și nu trebuie expuși
riscului de a cont acta bacilul. O mare problemă o reprezintă motivația continuării
tratamentului și consolidarea unui sprijin din partea familiei , care are rol de resursă
motivațională. Copiii trebuie protejați ,deoarece aceștia sunt cei mai sensibili și dezvoltă
foarte rap id boala de la contactarea bacilului Koch. Tuberculoza în cazul copiilor este mult
mai periculoasă datorită dezvoltării insuficiente a sistemului imunitar și a sistemului respirator
al copiilor. Pe lână aceste probleme, cazurile de retratament, recidivă ș i abandon terapeutic
cresc rata tuberculozei MDR și XMDR, lucru care pune o presiune imensă pe actualul sistem
sanitar și pune în dificultate medicii privind posibilitățile terapeutice.
5.6 Tipuri de intervenție recomandate pentru rezolvarea problemei
Consilierea și asistarea socială cazurilor sociale de TB ;
Tratamentul alcoolismului (abstinența, tratament medic amentos, cura de dezintoxicare);
86
Tratamentul dependenței de tutun;
Consilierea școlară și educațională a copiilor;
Consilierea familiei privind măs urile igienico -sanitare și îngrijirii postspitalizare.
5.7 Prezentați demersurile pe care le -ați întreprins pentru documentare și sursele
bibliografice
Documentare statistică – consulta rea documentelor oficiale din cadrul instituțiilor publice
locale;
Întrevederea cu specialiștii din comunitate și cu rep rezentanții autorităților publice locale;
Interviuri cu pacienții, familia ;
Consultarea bibliografiei de specialitate în domen iile: asistența medico -socială, sociologie
medicală , consilierea directivă și non -directivă , asistența socială a persoanelor dependente
de alcool , tuberculoza „boală socială”, tratate de asistență socială în bolile pulmonare.
6. Populația și grupul țintă
Grupul țintă (alcătuit din persoanele care beneficiază direct de rezultatele de i mpact )
din cadrul proiectului este format din următoarele categorii de populație cu domiciliul în
municipiul Iași din județul Iași și comunele anexe :
Un grup de 50 persoane , cazuri sociale, afectate de tuberculoză;
Tinerii cu vârste cuprinse între 18 -45 ani.
6.1 Includeți o listă a grupurilor țintă anticipând numărul de beneficiari direcți și
indirecți
Beneficiarii direcți sunt grupul țintă.
Beneficiarii indirecți ai proiectului sunt toți membrii comunității.
6.2 Menționați criteriile de selecție a grupuril or țintă
Criteriile de selecție a tinerilor din Municipiul Iași și comunele din proximitate au fost
următoarele:
să aibă vârsta cuprinsă între 18 și 45 ani;
să reprezinte un caz social de tuberculoză.
6.3 Menționați motivele care au stat la baza alegeri i grupurilor țintă
Principalele motive care au stat la alegerea grupului țintă au fost:
Acești tineri nu beneficiază de posibilități de tratament ;
Tinerii proveniți din medii defavorizate sunt mai tentați să renunțe la tratament decât cei cu
un statut soc ial superior;
Au probleme cu alcoolul sau tutunul ;
87
Sunt cazuri de retratament, în risc de a dezvolta TB MDR.
Alte motive ar fi stigmatizarea acestor persoane și lipsa de informare a comunității
privind tuberculoza, lucru care duce automat la discriminare ș i marginalizare. Mulți oameni
sunt reticenți față de aceste persoane deoarece consideră tuberculoza o boală mortală ,
transmisibilă și care nu se poate vindeca complet.
După ce aceștia sunt negativați, adică bacilul nu mai poate fi transmis, o mare parte
sunt marginalizați la locul de muncă, în comunitate și chiar în familie. Au fost cazuri de
persoane care și -au pierdut jobul sau au ajuns acasă și au renunțat la a urma tratamentul
datorită efectelor adverse, lucru dezastros din pricina reușitei terapeutice. Din această cauză,
ei trebuiesc monitorizați permanent și menținuți pe tratament.
6.4 Importanța proiectului pentru grupurile țintă
Reintegrarea socială a persoanelor afectate de tuberculoză și reducerea riscului de
transmitere a infecției reprezintă un element de maximă importanță în contextul actual, atât în
Uniune a Europeană, cât și în România. Copiii și membrii familiei trebuie să beneficieze de
protecție socială atât timp cât unul dintre membrii acesteia este infectat cu tuberculoză.
Comunitatea, de asemenea, trebuie și ea protejată și informată.
România este pe primul loc în UE și la tuberculoza multidrog rezistentă, o formă
foarte gravă de tuberculoză care necesită un tratament special, de lungă durată, dureros și
foarte costisitor, precum și un re gim special de viață. Situația este similară și în ceea ce
privește mortalitatea cauzată de tuberculoză, întrucât, în România, peste 1000 de persoane
mor anual de TBC, numărul fiind considerabil mai mare în comparație cu orice altă țară din
Uniunea Europea nă. Pentru a rezolva aceste lipsuri, România a dezvoltat Strategia Națională
pentru Controlul TB, 2015 -2020.
7. Descrierea detaliată a activităților
7.1 Obiective de implementare
7.1.1 Obiectivul 1 . Protecția socială și asistarea familială, socială a pa cienților cu
TB și familiei acestora
a. Organizarea unui birou specializat în informarea, protecția și asistarea familială/socială a
persoanelor afectate de TB ;
7.1.1.1 Indicatori de implementare
a.1. Amenajarea unui spațiu în incinta primăriei din Municipiul Iași , în care să funcționeze
Biroul pentru informarea, protecția socială și asistarea familială a bolnavilor de TB;
a.2. Angajarea specialiștilor în domeniu.
88
Indicatori cantitativi de
implementare Indicatori calitativi de implementare
1. Amenajarea unui spațiu în incinta
Primăriei din Municipiul Iași în care
să funcționeze Biroul pentru
informarea, protecția și asistarea
familială/socială a bolnavilor de
tuberculoză Calitatea ambientului și realizarea unui
mediu etic de lucru în echipă
interdisciplinară (preot , medic, asistent
familial, asistent medico -social, asistent
comunitar, primar etc.)
2. Numărul specialiștilor formați în
consilierea și asistarea
familială/socială a bolnavilor de
tuberculoză Calitatea serviciilor de consiliere și
asistare familială / social ă a victimelor
3. Numărul voluntarilor implicați în
activitățile de consiliere și asistare
familială/socială a bolnavilor de
tuberculoză Implicarea activă a voluntarilor și
disponibilitatea de a colabora la
desfășurarea activităților de protecție și
asistare familială/socială a pacienților în
cadrul proiectului (membrii din familia
extinsă, vecini, preoți, învățători,
profesori, studenți, elevi, asistenți
comunitari, asistenți familiali/sociali)
4. Numărul asi stenților medico -sociali și
asistenților soc iali / comunitari formați
și specializați în domeniul protecției și
asistării familiale/sociale a bolnavilor
de tuberculoză. Calitatea serviciilor de protecție și
asistare familială/ socială a bolnavilor de
tuberculoză.
5. Numărul parteneriatelor public -privat
(protocoale de colaborare) încheiate în
cadrul proiectului, mai ales, cu
instituții și organizații non-
guvernamentale specializate în
protecția și asistarea socio -medicală a
bolnavilor de tuberculoză. Colaborarea inter -instituțională
funcțională dint re specialiștii din proiect,
autoritățile publice locale și organismele
neguvernamentale (ONG)
6. Perioada și durata desfășurării Calita tea participării, gradul de implicare
89
proiectului – modulul / componenta:
„Informarea, p rotecția socială și
asistarea familială a bolnavilor de
tuberculoză ” și răspunsul activ oferit de toți actorii
sociali implicați în proiect – grupul țintă
(victime), specialiști, voluntari, autorități
publice locale, parteneri comunitari
(instituții și organizații)
7.1.2 Obiectivul 2. Asistarea bolnavilor de tuberculoză și a familiei acestora
pentru creșterea aderenței la tratament
b. Organizarea unui birou specializat în consilierea bolnavilor și a familiei privind
creșterea aderenței la tratament.
7.1.2.1 Indicatori de implementare:
b.1. Amenajarea unui spațiu în incinta Spitalului Clinic de Pneumoftziologie din Iași în care
să funcționeze Biroul de Asistarea a bolnavilor de tuberculoză și a familiei acestora pentru
creșterea aderenței la tratament
b.2. Formarea profesională a specia liștilor în consilierea și asistarea socială a bolnavilor de
TB;
b.3. Angajarea profesională în cadrul proiectului a asistenților sociali specializați pe
consilierea familiei bolnavilor de TB;
b.4. Specializarea asistentului social în domeniul motivării urmării tratamentului pacienților
cu TB.
Indicatori cantitativi de
implementare Indicatori calitativi de implementare
1. Amenajarea unui spațiu în incinta
fostului cămin cultural din localitatea
X în care să funcționeze Biroul de
Asistarea a bolnavilor de tuberculoză
și a familiei acestora pentru creșterea
aderenței la tratament
Calitatea ambientului și realizarea unui
mediu etic de lucru în echipă
interdisciplinară (consilier, asistent
medico -social , asistent familial, asistent
social, asistent comunitar , medici, preoți
etc.)
2. Numărul specialiștilor formați în
consilierea și motivarea pacienților
afectați de tuberculoză Calitatea serviciilor de consiliere .
motivare și asistare socială a persoanelor
afectate de tuberculoză
3. Numărul voluntarilor impl icați î n Implicarea activă a voluntarilor și
90
activitățile de consiliere, motivare și
asistare familială/socială a pacienților
afectați de tuberculoză disponibilitatea de a colabora la
desfășurarea activităților de consiliere și
asistare familială/socială și motivare a
pacienților afectați de TB în cadrul
proiectului (membrii din familia extinsă,
vecini, preoți, învățători, profesori,
studenți, elevi, asistenți comunitari,
asistenți familiali, asistenți sociali ,
asistenți medico -sociali )
4. Numărul asistenț ilor socio -medicali
formați și specializați în domeniul
consilierii , motivării și asistării
familiale/sociale a bolnavilor de
tuberculoză Calitatea serviciilor de consiliere ,
motivare și asistare familială/ socială a
pacienților afectați de tuberculoză
5. Numărul parteneriatelor public -privat
(protocoale de colaborare încheiate în
cadrul proiectului, mai ales, cu
instituții și organizații specializate în
medicină socială. Colaborarea inter -instituțională
funcțională dintre specialiștii din proiect,
autori tățile publice locale și organismele
neguvernamentale (ONG), sanatorii de
TB, centre de zi/noapte, afterschool -uri
6. Frecvența (număr de participări)
participării grupului țintă Calitatea participării, gradul de implicare
și răspunsul activ oferit de gru pul țintă
7. Perioada și durata desfășurării
proiectului – modulul / componenta:
„Consilierea și asistarea familială /
socială a persoanelor cu risc de
abandon al tratamentului ” Calitatea participării, gradul de implicare
și răspunsul activ oferit de toț i actorii
sociali implicați în proiect – grupul țintă
(pacienții cu risc de abandon terapeutic ),
specialiști, voluntari, autorități publice
locale, parteneri comunitari (instituții și
organizații)
91
7.1.3 Obiectivul 3. Asistența psihopedagogică și asistenț a socială a copiilor
sănătoși proveniți din familii cu părinți i bolnavi de TB.
c. Înființarea unui centru de zi de tip afte rschool pentru copiii sănătoși proveniți din
familii cu părinți i bolnavi de tuberculoză .
c.1. Amenajarea unui spațiu în incinta școli i din Municipiul Iași în care să funcționeze Centrul
de zi de tip afterschool ;
c.2. Formarea profesională a specialiștilor în consilierea școlară și socio -medicală privind
diagnosticul de Tuberculoză;
c.3. Angajarea profesională în cadrul proiectului a exp ertului în consilierea școlară și socio –
medicală, a medicilor, asistenților medico -sociali dar și a medicilor .
Indicatori cantitativi de implementare Indicatori calitativi de
implementare
1. Amenajarea unui spațiu în incinta școlii
din Municipiul Iași , în care să
funcționeze unui centru de zi de tip
afterschool pentru copiii sănătoși
proveniți din familii cu părinții bolnavi
de tuberculoză. Calitatea ambientului și realizarea
unui mediu etic de lucru în echipă
interdisciplinară (consilier școlar,
psihoped agog, asistent social/ familial/
medico -social,profesori etc.)
2. Numărul specialiștilor formați în
asistența psihopedagogică și asistența
socio -medicală și familială acordată
elevilor și familiilor acestora Calitatea serviciilor de consiliere,
asistență p sihopedagogică și asistență
familială/socială a elevilor proveniți
din familii cu părinți afectați de TB
3. Numărul voluntarilor implicați în
activitățile de consiliere psihopedagogică,
asistență familială/socială /socio -medicală
a elevilor proveniți din familii cu părinți
afectați de TB Implicarea activă a voluntarilor și
disponibilitatea de a colabora la
desfășurarea activităților de consiliere
psihopedagogică și asistare
familială/socială /socio -medicală a
elevilor din cadrul proiectului
(membrii din fa milia extinsă, vecini,
preoți, învățători, profesori, studenți,
elevi, asistenți familiali, asistenți
comunitari/ sociali /socio -medicali )
4. Numărul psihopedagogilor și asistenților Calitatea serviciilor de consiliere
92
familiali/asistenților sociali formați și
specializați în domeniul consil ierii
psihopedagogice,asistență
familială/socială/socio -medicală a
elevilor proveniți din familii cu părinți
afectați de TB psihopedagogică,asistență
familială/socială/socio -medicală a
elevilor proveniți din familii cu p ărinți
afectați de TB
5. Numărul parteneriatelor public -privat
(protocoale de colaborare încheiate în
cadrul proiectului, mai ales, cu instituții
și organizații specializate în protecția
familiei și copilului Colaborarea inter -instituțională
funcțională dintre specialiștii din
proiect, autoritățile publice locale,
instituții (DGASPC/DAC) și
organismele neguvernamentale
(ONG)
6. Frecvența (număr de participări)
participării grupului țintă , elevi proveniți
din familii cu părinți afectați de Tb Calitatea pa rticipării, gradul de
implicare și răspunsul activ oferit de
grupul țintă – elevi proveniți din
familii cu părinți afectați de Tb
7. Perioada și durata desfășurării proiectului
– modulul / componenta: „Asistența
psihopedagogică și asistența socială /
familială/socio -medicală a elevilor
proveniți din familii cu părinți afectați de
Tb Calitatea participării, gradul de
implicare și răspunsul activ oferit de
toți actorii sociali implicați în proiect
– grupul țintă (elevi proveniți din
familii cu părinți afectaț i de Tb),
specialiști, voluntari, autorități publice
locale, parteneri comunitari (instituții
și organizații)
7.1.4 Obiectivul 4. Asigurarea transportului bolnavilor până la locul de
tratament.
d. Punerea la dispoziție a unui microbuz care să asigure t ransportul persoanelor
defavorizate din zonele rurale greu accesibile până la Spitalul Clinic de Pneumoftziologie și
Sanatoriului de TB.
d.1. Încheierea unui parteneriat cu o firmă de transport persoane, subvenționată de primărie
sau diferite ONG -uri pentr u transportul bolnavilor până la spital.
d.2. Instruirea șoferilor care transportă bolnavii cu privire la nevoile acestora.
93
d.3. Angajarea unor asistenți medicali și medici care să însoțească bolnavii pe parcursul
transportului.
Indicatori cantitativi de
implementare Indicatori calitativi de implementare
1. Încheierea unui parteneriat cu o firmă
de transport persoane pentru
transportul bolnavilor până la spital.
Calitatea serviciilor oferite precum
gradul de adaptare al microbuzului la
nevoile paciențilo r, seriozitatea și
punctualitatea firmei.
2. Numărul microbuzelor de transport
disponibile în concordanță cu raportul
de cerere -ofertă Gradul de acoperire al zonelor rurale
greu accesibile
3. Numărul șoferilor și voluntarilor
disponibili de a se speciali za în
transportul persoanelor afectate de TB Implicarea activă a șoferilo r, a
voluntarilor și disponibilitatea de a
colabora la desfășurarea activităților de
transport pacienți afectați de TB
4. Numărul medicilor și asistenților
medicali specializați în t ransportul
pacienților cu TB. Implicarea activă a medicilor și
asistenților sociali, precum
disponibilitatea acestora de a aloca o
cantitate de timp suficientă acoperirii
tutore zonelor rurale greu accesibile
5. Numărul parteneriatelor public -privat
(prot ocoale de colaborare încheiate în
cadrul proiectului, mai ales, cu ONG –
uri privind finanțarea Colaborarea inter-instituțională
funcțională dintre specialiștii din proiect,
autoritățile publice locale și organismele
neguvernamentale (ONG), spital,
sanatori i de TB și primăriile locale din
zonele rurale greu accesibile
6. Frecvența participării grupului țintă Calitatea participării, motivația de a
continua tratamentul, gradul de implicare
și răspunsul activ oferit de grupul țintă
7.2 Obiective de impact
7.2.1 Obiectivul 1. Reducerea riscurilor de transmitere a infecției
a.1. Internarea bolnavilor în carantină până la negativarea bacilului ;
94
a.2. Cazarea copiilor și a membrilor familiei în locuințe protejate până la dezinfectarea
completă a locuinței ;
a.3. Înscrierea copiilor în centre de zi de tip afterschool ;
a.4. Consilierea familiei privind măsurile igienico -sanitare și de prevenire a transmiterii
infecției
a.5. Consilierea bolnavului privind importanței continuării tratamentului în ambulatoriu
pentru a preveni recidivele agresive ale bacilului și totodată dezvoltarea rezistenței la
tratament.
Indicatori cantitativi de
implementare
Indicatori calitativi de implementare
1. Numărul bolnavilor de TB consiliați Reducerea riscului de transmitere a
infecției
2. Numărul bolnavilor de TB care au
beneficiat de servicii de asistență
socială (ajutoare financiare, încadrări
in grad de handicap etc)
Motivarea menținerii pe tratament
3 Numărul copiilor proveniți din familii
cu părinți afectați de TB Riscul de tran smitere a infecției către
copil și capacitatea părinților de a
preveni răspândirea virusului la copil
4. Numărul copiilor înscriși în centrul de
zi de tip after -school Calitatea și rapiditatea intervențiilor
sociale adresate copiilor și familiilor
acestor a.
7.2.2 Obiectivul 2. Conștientizarea opiniei publice privind problematica TB
b.1. Campanii de informare locală privind metodele de răspândire a infecției precum și de
prevenire a contactării acesteia.
b.2. Introducerea elevilor și a părinților în progr amele de informare și consiliere desfășurate la
centrul de zi de tip after -school
b.3. Activități de informare în școli pentru elevi privind tuberculoza.
Indicatori cantitativi de
implementare
Indicatori calitativi de implementare
95
1. Numărul persoanelor participante la
campaniile de informa re Cunoștințele acumulate de aceștia
privind metodele de răspândire si
prevenire a infecției
2. Numărul părinților și elevilor care au
luat parte la activitățile centrului de zi
de tip after -school
Calitatea interven ției sociale și
conștientizarea problematicii
3 Numărul copiilor proveniți din familii
cu părinți afectați de TB Eficiența intervenției sociale și
prevenirea răspândirii infecției
7.2.3 Obiectivul 3.Prevenirea abandonului terapeutic
c.1. Introducerea pa cienților într -un program de control regulat privind corectitudinea
administrării tratamentului conform schemei de tratament.
c.2. Oferirea de stimulente financiare la sfârșitul fiecărei luni de tratament administrat corect.
c.3. Informarea pacienților asu pra riscurilor abandonului tratamentului.
Indicatori cantitativi de
implementare
Indicatori calitativi de implementare
1. Numărul pacienților incluși în
programul de control regulat Eficiența tratamentului medicamentos în
urma administrării corecte
2. Numărul pacienților care au primit
recompensa financiară la sfârșitul
fiecărei luni calendaristice de
tratament administrat corespunzător.
Starea de sănătate a pacientului
3 Numărul pacienților care au continuat
tratamentul după primirea
recompensei fina nciare Eficiența metodei de creștere a aderenței
la tratament prin recompensă financiară
8. Durata și planul de acțiune
8.1 Durata de derulare a proiectului
Durata de derulare a proiectului va fi de 24 luni (2 ani).
96
8.2 Planul de acțiune
Activitat ea Luna
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Amenajarea unui spațiu în incinta
primăriei din Municipiul Iași, în
care să funcționeze Biroul pentru
informarea, protecția socială și
asistarea familială a bolnavilor de
TB
X
Angajarea specialiștilor în domeniu X X X
Angajarea voluntarilor X X X X X X X X X X X X
Organizarea unui birou specializat
în consilierea bolnavilor și a
familiei privind creșterea aderenței
la tratament X
Înființarea unui centru de zi de tip
afterschool pentr u copiii sănătoși
proveniți din familii cu părinții
bolnavi de tuberculoză X X X X X X X X X X X X
Punerea la dispoziție a unui
microbuz care să asigure
transportul persoanelor defavorizate
din zonele rurale greu accesibile
până la Spitalul Clinic de
Pneu moftziologie și Sanatoriului de
TB X X X X X X X X X X X X
Campanii de informare locală
privind metodele de răspândire a
infecției precum și de prevenire a
contactării acesteia X X X
97
Introducerea pacienților într -un
program de control regulat pr ivind
corectitudinea administrării
tratamentului conform schemei de
tratament X X X X X X X X X X X X
9. Rezultate anticipate
9.1 Impactul estimat asupra grupului țintă
Se așteaptă ca impactul asupra grupului țintă să fie unul benefic, iar obiectivele să fie
atinse în proporție de cel puțin 90%. Grupul țintă va conștientiza gravitatea problematicii
tuberculozei, aceștia vor fi mai responsabili în administrarea tratamentului și în asigurarea
măsurilor igienico sanitare. Beneficiarii își vor lua mereu măs uri de precauție atunci câ nd
merg prin spațiul public, pentru a se proteja pe sine și pe cei din jurul lor. Familia va contribui
semnificativ la reușita terapeutică. Se așteaptă o scădere a cazurilor de TB pulmonară și TB
MDR.
9.1.1 Modul în care proiectu l va ameliora situația grupului țintă
Ținând cont de obiectivele și activitățile propuse în cadrul proiectului, se anticipează
obținerea de rezultate imediate dar și pe termen lung, având în vedere deficiențele pe care le
manifestă beneficiarii.
Astfel se anticipează rezultate cum ar fi:
– O scădere a cazurilor de abandon al tratamentului precum și a cazurilor de TB MDR ;
– O scădere a ratei de transmitere a infecției datorată focarelor infecțioase;
– Creșterea motivației de menținere a tratamentului ;
– Familiarizarea pacienților și a familiei cu privire la metodele de protejare contra
infectării cu TB precum și a metodelor de abordare terapeutică la domiciliu (măsuri
igienico sanitare) ;
– Creșterea numărului de beneficiari a unui astfel de program;
– Crește rea gradului de solidaritate și conștientizare a problematicii tuberculozei în
rândul comunităților , etc.
– Scăderea ratei de transmitere a infecției de la părinți la copii.
9.1.2 Modul în care proiectul va spori abilitățile manageriale și/sau tehnice ale
grupurilor țintă sau ale partenerilor (dacă este cazul)
Prin acest proiect se urmărește dezvoltarea unor abilități necesare îngrijirii în
ambulatoriu a pacienților, atât din partea lor cât și a familiei. Aceștia vor învăța normele
minime de igienă și abor dare a tuberculozei, precum menținerea unui flux de aer ventilat
98
continuu în încăpere, iluminarea corespunzătoare, o dietă echilibrată și administrarea corectă a
tratamentului.
9.1.3 Modul în care proiectul va contribui la dezvoltarea dvs. profesională
În primul rând proiectul va contribui la dezvoltarea mea profesională prin acumularea
de experiență într -un domeniu slab cercetat în România și anume „Asistența medico -socială a
persoanelor afectate de t uberculoză ”. Consider că acest proiect pune în valoare p rofesia de
asistent social, iar oamenii vor înțelege ce rol important are asistentul social într -o comunitate
sau instituție.
În al doilea rând, prin acest proiect, voi contribui la cercetarea în domeniul asistenței
medico -sociale în România și dezvoltarea acestui domeniu. Din păcate multe cadre medicale
nu înțeleg necesitatea asistenței sociale în vederea eficientiz ării actului medical, lucru care
duce la discreditarea profesiei și descurajarea angajării în acest domeniu, inclusiv
subfinanțarea acestuia.
Pe lângă impactul estimat asupra grupului țintă, proiectul de față va contribui la
dezvoltarea profesională a fiecărui angajat prin participarea tuturora la cursuri de formare și
dezvoltare profesională, în conformitate cu cerințele postului și cu specificu l profesiei
fiecăruia.
9.2 Factori de risc in obținerea rezultatelor
Ca în orice activitate și în realizarea acestui proiect există factori de risc asociați care
trebuie identificați și contra carați prin luarea unor măsuri de siguranță . Factorii de risc trebuie
analizați în funcție d e cei implicați în proiect, mai exact în funcție de beneficiarii direcți și
indirecți dar și de indicatorii cantitativi și calitativi stabiliți.
9.2.1 Factori de risc în funcție de cei implicați în proiect
Unul dintre princip alele riscuri este cel al neseriozității partenerilor care pot să nu
urmărească aceleași obiective ca cele ale proiectului, ducând astfel de desfacerea contractelor.
Un alt risc legat de parteneri este cel de încălcare al confidențialității datelor, iar da tele
beneficiarilor să fie utilizate în scop personal sau comercial. Măsurile de siguranță pentru
contraatacarea acestui risc sunt următoarele: încheierea de contracte explicite și detaliate în
ceea ce privește drepturile ș i mai ales responsabilită țile par teneri lor dar și a beneficiarilor.
Partenerii vor fi selectați cu grijă.
Din p unct de vedere al grupului țintă poate apă rea riscul pacienții să fie reticenți cu
privire la eficiența tratamentului și să nu dorească să colaboreze.
99
Măsurile de siguranță pentr u evitarea acestui factor de risc sunt consilierea pacienților
și informarea acestora cu privire la sancțiunile care pot fi aplicate în caz de transmitere
voluntară a infecției (ex. amendă contravențională, dosar penal etc.) .
În ce ea ce privește voluntarii există riscul ca ei să nu pă streze confidențialitatea datelor
sau să nu -și asume programul de lucru ori să renunțe prematur la contractul de voluntariat.
Măsuri de siguranță pentru a evit a acest risc: volunt arii trebuie atent selecționați, pe
baza unei ex periențe anterioare într -un domeniu apropiat.
Din punctul de vedere al familiilor pacienților, ar putea apărea riscul ca ele acestea să
fie reticente la propunerea de a -și înscrie copilul la centrul de zi de tip afterschool .
Masuri de siguranță pentru e vitarea acestor factori de risc: informarea corectă cu
privire la activitățile desfășurate și siguranța copiilor.
Un alt factor de risc poate fi neîncrederea pacienților în serviciile firmei de transport
până la spital.
Măsuri de siguranță: oferirea de inform ații complete privind traseul, orarul, asigurarea
de faptul că un medic și o asistentă medicală vor fi prezenți pe tot parcursul transportului.
9.3 Efectul de multiplicare
Proiectul se poate aplica și în alte zone regiuni din țară în care accesul la trat ament al
persoanelor cu TB este îngreunat din pricina zonei greu accesibile sau în zonele cu rate mari
de abandon al tratamentului și transmitere a infecției la membrii familiei sau în comunitate.
9.4 Auto -susținere (durabilitatea proiectului)
9.4.1 Auto -susținere financiară
Proiectul se va auto -susține financiar prin bugetul alocat de către primărie, dar și prin
strângerea de donații cu ajutorul campaniilor de fundraising sau organizarea de evenimente.
Pe lângă acestea, vom realiza campanii de promovare în mediul online, mai exact pe
platformele de profil sau social -media.
9.4.2 Auto -susținere instituțională
Având în vedere că principalul partener este o instituție de stat (Primăria) , deci non –
profit, proiectul va putea fi în continuare susținut de acea sta.
9.4.3 Auto -susținere la nivelul politicilor
La finalul celor 2 ani de activitate a proiectului, s -a ajuns la concluzia că implicarea
autorităților publice locale în procesul de susținere/supraveghere și control a sănătății publice
în comunitate t rebuie să continue și are o importanță majoră.
10. Parteneri
Primăria Municipiului Iași prin compartimentul de asistență socială ;
100
Consiliul local al Municipiului Iași;
Primăriile comunelor învecinate și partenere în transportul pacienților;
SPAS – asisten ța comunitară la nivel local;
Medicul de familie ;
Fundația Bethany ;
Mitropolia Moldovei și Bucovinei – Fundația „Solidaritate și Speranță” ;
Centrul de zi tip after-school ;
Spitalul de Pneumoftziologie , Dispensarul TB ;
Sanatoriul TB;
Firma de transport publ ic.
10.1 Prezentați criteriile care au stat la baza alocării rolurilor fiecărui partener
Rolurile pentru fiecare partener în p arte au fost atribuite în funcți e de atribuțiile pe
care le are fiecare. De asemenea un alt criteriu foarte important în ceea ce p rivește alegerea
partenerilor a fost gradul în care sc opurile și obiectivelor lor ca pa rteneri coincid cu scopurile
și obiectivele proiectului . Un alt criteriu a fost cel al alegerii ca partener principal al unei
instituții guvernamentale deoarece nu au sc opul de a face profi t, prin urmare acest lucru
conferă un grad de încredere ridicat.
Primăria Municipiului Iași este unul dintre principalii parteneri, care a fost ales după
următoarele criterii:
– a pus la dispoziție centrului, spațiul, clădirea și plata chiriei pe tot parcursul
proiectului;
– este un partener local, de mare încredere deoarece a mai finanțat și alte proiecte
locale;
Al doilea partener – Firma de transport public de persoane care a oferit sprijin în
transportul pacienților.
10.2 Modalitățil e folosite pentru atragerea partenerilor
În primul rând, în urma unei analize a pieței, se vor identifica potențialii parteneri iar
mai apoi se vor stabili întâlniri cu partenerii în cadrul cărora se vor prezint ă proiectul,
obiectivele acestuia și scopul p entru care am dori să încheiem parteneriatul.
De asemenea partenerilor li se vor prezenta avantajele implică rii într-un asemenea
proiect, deoarece sunt instituții non profit iar avantajele vor fi cântări mai mult din prisma
imaginii fiecărei instituții, cr earea de noi posibilităț i de colaborare și formarea unei rețele de
parteneri .
101
10.3 Justificați implicarea fiecărui partener în derularea proiectului
Fiecare partener va avea un rol bine stabilit în ceea ce privește proiectului . Astfel
partenerii se justifi că :
Primăria Municipiului Iași: asigură spațiul pentru biroul central al proiectului
Dispensarul TB din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftziologie din Iași: facilitează
colaborarea dintre beneficiari și proiect;
Firma de transport: asigură transportul pacienților la unitatea sanitară;
Centrul de zi tip after -school: asigura informarea comunit ății și asistență
psihopedagogică /socio -medicală părinților și copiilor proveniți din familii cu membrii
afectați de tuberculoză ;
Consiliul local al Municipiului I ași: asigură fondurile necesare;
Medicul de familie: sprijină activitatea centrului de zi de tip after -school;
Ong-urile asigură fondurile necesare derulării proiectului.
11. Resurse umane necesare
11.1 Prezentarea echipei
Echipa de implementare este form ată din : manager de proiect, asistent social,
psiholog, medic, asistent medical și personal de întreținere.
Managerul de proiect va ocupa funcția de conducere iar ceilalți vor fi subordonați lui.
Medicul va ocupa cu evaluarea stării de sănă tate a pacienț ilor, informarea acestora
privind tuberculoza, precum și supravegherea pacienților în timpul transportului.
Asistentul medical se va ocupa cu supravegherea pacienților pe perioada transportului.
Psihologul se va ocupa de consilierea pacienților și a copii lor, membrii ai centrului de
zi de tip afterschool.
102
11.2 Prezentarea organigramei cu toate posturile necesare derulării proiectului
11.3 Fișă de post. Manager de proiect
1. Elemente de identificare a postului:
a) denumirea funcției: manager de proiect
b) pregă tirea impusă ocupantului :studii de specialitate, perfecționări, cunoștințe de operare
pe calculator, limbi străine, calități și aptitudini necesare.
c) relații cu alte posturi : – are în subordine pe toți membrii echipei implicați în derularea
proiectului;
2. Rolul postului: de strategie și de coordonare a modului de derulare a
proiectului din punct de vedere metodologic
3. Atribuții generale:
a) asigură planificarea activităților; promovează activitățile proiectului;
b) identifică și stabilește parteneriate; asig ură resursele umane;
c) stabilește anumite strategii după care să se desfășoare activitățile;
d) participă la activitățile de instruire;
4.Atribuții specifice ale postului:
a) realizează instruirea echipei de specialiști;
b) evaluează periodic echipa;
c) participă împre ună cu echipa la selectarea grupului țintă;
d) organizează ședințe de lucru ;
e) colaborează cu restul echipei la îmbunătățirea activităților desfășurate;
f) colaborează cu restul echipei la evaluarea tinerilor;
g) să medieze eventualele conflicte apărute între a ngajați sau între angajați și beneficiari; Manager de
proiect
Asistent social
Voluntari
20 Medic
Asistent
medical Psiholog Asistent
medical Personal de
întreținere
103
h) nu face discriminări;
i) respectă legislația în domeniu (privind protecția persoanelor cu deficiente);
j) respectă și ține cont de părerile fiecărui angajat;
k) încurajează și stimulează subordonații;
l) oferă sfaturi și s prijin angajaților , atunci când acestea îi sunt solicitate;
m) asigură condițiile cele mai bune de lucru pentru echipă;
n) respectă programul său de muncă și al celorlalți angajați;
o) stabilește contracte cu alte persoane și/sau organizații care desfășoară act ivități sau
programe similare;
p) întocmește fișele de post a fiecărui subordonat;
q) elaborează contractele de munca și responsabilitățile fiecărui angajat;
5.Competențe
a) organizează ședințe când este nevoie;
b) are drept de semnătură în actele legale;
c) poate face recomandări fiecărui membru al echipei, dacă este necesar;
d) este responsabil de deciziile și activitățile sale;
6.Abilități specifice postului
a) de comunicare;
b) de coordonare și conducere;
c) capacitatea de a face fată situațiilor imprevizibile;
d) capacitatea de a lucra în echipă;
e) inițiativă, flexibilitate în gândire;
f) ferm în decizii;
g) bun administrator;
h) calități manageriale deosebite;
11.4 Fișă de post. Asistent social
Atribuțiile asistentului social decurg din competențele certificate de actele de studii
obținut e ca urmare a parcurgerii formei de învățământ universitar de specialitate din România,
recunoscută potrivit Legii educației naționale nr. 1 din 2011 .
Exercitarea profesiei de asistent social este avizată de Colegiul Național al Asistenților
Sociali –Comi sia de avizare și atestare profesională prin eliberarea atestatului de liberă
practică în condițiile Legii nr.466 din 2004 și ale Regulamentului de organizare și funcționare
al Colegiului Național al Asistenților Sociali, cu completă rile ulterioare. Autori zarea este
realizată de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice .
104
1. Preluarea și contactarea cazurilor sociale sesizate de către personalul medical din
dispensar/ambulatoriu și spital
2. Întocmirea dosarului social care cuprinde: fișa de luare în evidență; ancheta socială;
rapoarte de evaluare intermediară, rapoarte de activitate; raport final de evaluare și alte
documente specifice pentru fiecare caz.
3. Contactarea pacienților și a familiilor lor în vederea întocmirii anchetei soci ale
4. Intervenția și monitorizarea cazurilor asistate social
5. Consilierea individuală a pacienților și terapia de grup în vederea obținerii cooperării la
tratament
6. Colaborarea și intervenția socială în echipă interdisciplinară cu personalul medical,
psihologi , preoți, asistenți sociali, asistenți medico -sociali, etc. din cadrul unității.
7. Identificarea și contactarea de instituții publice și private, precum și de persoane fizice, în
vederea includerii persoanelor asistate social, în programe comunitare, cu scop ul
soluționării problemelor socio -economice ale acestora; monitorizarea parteneriatelor.
8. Îndrumarea stagiilor de practică în asistența socială în colaborare cu instituțiile de
învățământ universitar și preuniversitar.
9. Supervizarea activității de asistență socială și perfecționarea pregătirii profesionale în
raport cu cerințele postului
10. Îndeplinirea altor sarcini prevăzute în Regulamentul de ordine interioară a unității în
care asistentul social își desfășoară activitatea
11. Îndeplinirea oricăror sarcini și at ribuții cu caracter medico -social recomandate de către
coordonatorii direcți din cadrul unității spitalicești.
11.5 Prezentați, în cazul voluntarilor, lista responsabilităților și modul de
organizare a structurii acestora
voluntarii vor interveni doar atu nci când primesc confirmarea medicului cu privire la
negativarea caracterului infecțios al bolii;
este recomandat ca masca de protecție (Anexa 6) să fie purtată de către bolnav
(expulzatorul de bacili ) decât de către voluntari/profesioniști;
voluntarii sun t obligați să păstreze o distanță de cel puțin 4m față de bolnavi;
atunci când se lucrează cu instrumentele specifice, precum observația sau interviul, acestea
vor avea loc obligatoriu în imobilul proiectului cu geamurile deschise pentru asigurarea
unui fl ux de aer continuu și în camere iluminate la lumina soarelui ;
105
voluntarii se subordonează managerului de proiect, asistentului social, medicului,
asistentului medical și p sihologului;
este obligatorie anunțarea cu cel puțin 1 zi înainte orice absență din ca drul activităților .
12. Evaluarea proiectului
12.1 Metodele folosite pentru a evalua impactul asupra grupului țintă
Principal ele metode prin care se va face evaluarea beneficiarilor sunt metoda
observației și a chestionarului.
Totodată impactul proiectulu i asupra grupului țintă se va evalua prin metode și tehnici
specifice evaluării socio -medicale , iar progresele înregistrate se vor identifica prin evaluarea
planurilor de intervenție cu privire la îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru fiecare
benefici ar.
12.2 Precizați metodele pe care le veți folosi pentru măsurarea gradului de
atingere a obiectivelor propuse
Evaluarea are scopul de a măsura dacă am reușit să ajungem acolo unde ne -am propus.
Pentru a măsura gradul de atingere a obiectivelor propuse în proiect vom analiza pun ctele tari
și punctele slabe, dar vom folosi și evaluare a intermediară prin care putem corecta sau
îmbunătăți activitățile desfășurate în așa fel încât să ne îndeplinim obiectivele.
Toate aceste informații asupra punctelor tari și slabe vor fi incluse în rapoarte
săptă mânale și lunare pe care asistentul social și psihologul vor trebui să le prezinte
coordonatorului.
La sfârșitul fiecărei luni vor avea loc întâlniri între membrii echipei, întâlniri în cadrul
cărora se vor discuta as pecte legate de dificultățile întâmpinate în realizarea anumitor
obiective, sau în folosirea anumitor metode.
12.3 Precizați motivele care au stat la baza alegerii metodologiei propuse
Am ales observația și chestionarul în evaluarea propusă datorită efici enței acestora pe
durata proiectului dar și datorită faptului că se pot culege date cu caracter subiectiv, care
reflectă întocmai reușita proiectului prin ochii beneficiarilor.
La finalul proiectului am utilizat chestionarul , mai ales întrebările deschise , deoarece
oferă informații mai detaliate decât chestionarul standardizat, iar observația ne permite să
aflăm mai multe informații despre beneficiari, despre comportamentul lor, evoluție, etc.
106
Bibliografie generală
1. Miftode R – Medicină socială, As a persoanelor cu boli cronice;
2. Strategia Națională de Control al TB 2015 -2020;
3. Alexandria Journal of Medicine Volume 51, Issue 4, 2015;
4. Center for Disease Control and Prevention, TB Risk Factors, 2016;
5. Cantwell MF, Shehab ZM, Costello AM, et al. Brief report: congenita l tuberculosis. N
Engl J Med. 1994;
6. Jana N, Vasishta K, Jindal SK, Khunnu B, Ghosh K. Perinatal outcome in pregnancies
complicated by pulmonary tuberculosis. Int J Gynaecol Obstet. 1994;
7. Statistică INSSE, 2018;
8. Pillay T, Sturm AW, Khan M, et al. Vertical t ransmission of Mycobacterium
tuberculosis in KwaZulu Natal: impact of HIV -1 co-infection. Int J Tuberc Lung Dis.
2004;
9. https://srp.ro/tuberculoza.aspx accesat la data de 23.02.2019, ora 18:54;
10. Sorin Ursoniu, Medicină Socială, Ed. Mirton, Timișoara, 1996;
11. Elena, Zamfir, Psihologie socială, Editura Ankarom, Iași, 1997;
12. Nina Mihaela Mihalache, Sărăcia. Responsabilitatea individuală și nivelul de trai,
Editura Institutul European, Iași, 2013;
13. C.M. Teșliuc, L. Pop, E.D. Teșliuc, Sărăcia și sistemul de protecție socială, Editura
Polirom, Iași, 2001;
14. Ileana Băzăvan, Tuberculoza, Urgență de sănătate comunitară, Editura Sitech,
Craiova, 2014;
15. Dr. G. Banu, Tratat de medicină socială, vol IV, Editura Casa Școalelor, 1944;
16. Robert K. Yin, Studiul de caz. Desingul, colect area și analiza datelor. Editura Polirom,
2005, Iași;
17. George Neamțu, Tratat de asistență socială, Polirom, 2003, Iași;
18. Cojocaru Ștefan, Cojocaru Daniela, Managementul de caz în protecția copilului,
Editura Polirom, Iași 2008;
19. Proceduri activitate Asistență socială, Serviciul de Asistență Socială al Dispensarului
de Specialitate din cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftziologie din Iași, ed. 1, rev 0,
cod: PL 118 -01;
20. Sandu, Maria.2017, Protecție umană prin control social. Bazele sau fundamentele
asistenței so ciale moderne”, în Sociologia la Alma Mater Iassiensis. In honorem
107
profesor Vasile Miftode (coord. Cristina Gavriluță) Iași: Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași;
21. Irimescu 2010, suport de curs;
22. Ghid metodologic PNPSCT 2015;
23. Vasile Miftode. 2010. „Metodologia cercetării sociale”, suport de curs, în Asistență
Socială , volumul I (coordonator ID: prof. univ. dr. Petru Bejan), Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza” Iași – 2010;
24. Ștefan Cojocaru. 2010. „Metodologia elaborării proiectelor”, sup ort de curs, în
Asistență Socială , volumul I (coordonator ID: prof. univ. dr. Petru Bejan), Editura
Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași – 2010.
108
Anexe
Anexa 1
Fișă de luare în evidență
109
Anexa 2
Grilă de evaluare socio -medicală
Ministerul Sănătății și Familiei. Ordin nr. 491 din 23/05/2003 pentru aprobarea Grilei de
evaluare medico -socială a persoanelor care se internează în unităț i de asistenta medico -sociale
GRILĂ DE EVALUARE MEDICO -SOCIALĂ
a persoanelor care se internează în unități de asistență medico -sociale
Serviciul public de asistență socială din localitatea ………………………………..
sat [] comună [] oraș [] municipiu [] sector []
Județul …………………………………………….. ………………………….
Nr. fișei ……………………………………………………………………….
Data evaluării …………………………………………………………………..
Anchetă socială efectuată de ………………………………………………………(numele, prenumele,
funcția)
I. Date de identificare a persoanei evaluate
1. Numele (cu inițiala tatălui) ……………………………………………………
2. Prenumele …………………………………………………………………….
3. Data și locul nașterii …………………………………………………………
4. Vârsta ………………………………………………………… …………….
5. Domiciliul stabil: localitatea …………………, județul (sectorul) ……………,
cod poștal …………., str. …………… nr. ……, bl. …., sc. ……, ap. ……,
nr. telefon fix ……………., nr. telefo n mobil ……………, e -mail …………….
6. Profesia ……………………………………………………………………..
7. Ocupația ……………………………………………………………………..
8. Studii: f ără [] primare [] gimnaziale [] liceale [] universitare []
9. Carte (buletin) de identitate seria ………………… nr. ……………………..
10. Cod numeric personal ……………………………………………………….. ..
11. Sex F [] M []
12. Religie ……………………………………………………………………..
13. Cupon de pensie (dosar de pensie) nr. ………………………………………….. (se precizează
tipul de pensie: d e vârstă, de invaliditate, de nevăzător, de veteran și altele asemenea)
14. Certificat de încadrare într -un grad de handicap: nr. …………….. gradul ………
15. Carnet de asigurări de sănătate seria …………………………….. nr. … …….
110
16. Starea civilă: necăsătorit(ă) [] căsătorit(ă) [] data …………………………….
văduv(ă) [] data ……………….. divorțat(ă) [] data …………………………….
despărțit(ă) în fapt [] concubinaj []
17. Copii: D A [] NU []
Dacă DA, se vor înscrie numele, prenumele, adresa, telefonul copiilor:
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………..
……………….. …………………………………………………………………………………………………………….. ……
…………………………………………………………
II. Reprezentantul legal
1. Numele …………….. ……………………. prenumele ………………………..
2. Calitatea: soț/soție [] fiu/fiică [] rudă [] alte persoane []
3. Locul și data nașterii …………………………………………………………
4. Adresa de domiciliu
………………………………………………………………………………………………….
5. Nr. telefon la domiciliu …………………………, la serviciu ……………….,
nr. telefon mobil ……………., nr. fa x ………………., e -mail ………………..
III. Persoana de contact în caz de urgență
1. Numele ……………………………. prenumele ……………………………….
2. Adresa de domiciliu ………………………………. …………………………..
3. Nr. telefon la domiciliu ………………………, la serviciu ………………….,
nr. telefon mobil ……………., e -mail ……………………., nr. fax …………..
IV. Evaluarea medicală
A. Starea prezentă (date anamnestice, examinare clinică pe aparate și sisteme)
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………
………………………. …………………………………………………………………….. …………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …….. ………………
B. Rezultate ale investigațiilor paraclinice
……………………………………………………………………………….. ………………………………………………….
……………………………….. …………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………… ……..
C. Diagnostic
……………………………………………………………………………….. ………………………………………………….
……………………………………………………………………. ………………………………………………………………
111
D. Evaluarea funcțională a capacității de autoîngrijire
1. Autonomie păstrată: DA [] NU []
2. Necesită: supraveghere [] asistare [] îngrijire [] tratament []
E. Recomandăr i
……………………………………………………………………………….. …………………………………………………
…………………………………………………………………………………………. …………………………………………
F. Concluzii:
necesită internare într -o unitate sanitară cu paturi [] necesită tratament la domiciliu []
necesită internare într -o unitate de asistență medico -socială []
V. Evaluarea situației so cioeconomice
A. Locuința:
1. Casă [] apartament la bloc [] alte situații []
2. Situată: la parter [] la etaj [] ascensor DA [] NU []
3. Componența: nr. camere ……… bucătărie [] baie [] duș [] W.C. [] situat în
interior [] situat în exte rior []
4. Încălzire: fără [] centrală [] cu lemne/cărbuni [] gaze naturale [] combustibil lichid []
altele []
5. Apă curentă: DA [] NU [] rece [] caldă [] alte situații []
6. Iluminare: suficientă [] insuficientă []
7. Umiditate: nivel norm al [] nivel crescut []
8. Stare de igienă: corespunzătoare [] necorespunzătoare []
9. Locuința este prevăzută cu: aragaz, mașină de gătit [] frigider [] mașină de spălat []
aparat radio/televizor [] aspirator []
10. Concluzii privind riscul amb iental (condiții de locuit și facilități)
……………………………………………………………………………….. ……………………………………………….
……………………………………………………… …………………………………………………………………………….
B. Rețeaua de familie:
1. Persoana evaluată trăiește: singur/singură [] de la data …………………………..
cu soț/soție [] de la data …………………………….
cu copiii [] de la data ……………………………….
cu alte rude [] de la data …………………………….
cu alte persoane [] de la data …………………………
112
2. Persoana/persoanele cu care locuiește (numele, prenumele, calitatea, vârsta), dacă este
compatibil – se înțelege bine – cu acestea:
……………………….. ……………………………. Este compatibil DA [] NU []
……………………………………………………… Este compatibil DA [] NU []
……………………………………………………… Este compatibil DA [] NU []
……………………………………………………… Este compatibil DA [] NU []
……………………………………………………… Este compatibil DA [] NU []
……………………………………………………… Es te compatibil DA [] NU []
3. Una dintre persoanele cu care locuiește:
este bolnavă [] prezintă un handicap [] este dependentă de alcool/droguri []
4. Este ajutat/ajutată de familie: DA [] NU [] cu bani [] cu alimente [] activități de
menaj []
5. Relațiile cu familia sunt: bune [] cu probleme [] fără relații []
6. Există risc de neglijare: DA [] NU [] abuz: DA [] NU []
Dacă DA, se vor face precizări:
………………………………………………………………………….. ………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………..
C. Rețea de prieteni și vecini
1. Are relații cu prietenii și vecinii: DA [] NU [] vizite []
relații de întrajutorare []
relațiile sunt: permanente [] ocazionale []
2. Frecventează: un grup social [] biserica [] altele []
Precizări:
…………………………………….. ………………………………………… …………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………..
3. Este ajutat/ajutată de prieteni, vecini pentru: cumpărături [] activități de menaj []
deplasare în exterior []
4. Participă la: activități ale comunității [] activități recreative []
5. Comunitatea îi oferă un anumit suport: DA [] NU []
Dacă DA, se va preciza modalitatea:
……………………………………………………………………………….. …………………………………………………
…………………………………………………………… ……………………………………………………………………….
113
D. Situația economică – venituri
1. Venit lunar propriu reprezentat de:
Pensie de asigurări sociale [] în valoare de ………………….
Pensie pe ntru agricultori [] în valoare de ………………….
Pensie pentru persoană cu handicap [] în valoare de ………………….
Pensie I.O.V.R. [] în valoare de ………………….
2. Alte venituri: a ) alocații, indemnizații, ajutoare acordate conform legii:
……………………………………………………………………………….. …………………………………………………
………………………………………. ……………………………………………………………………………………………
în valoare de …………………………………………………………………..;
b) venituri din alte surse
………………………… ……………………………………………………………………………………………….în
valoare de ……………………………………………………………………
3. Venitul global declarat pentru impozitare …… …………………………………..
4. Bunuri mobile și imobile aflate în posesie………………………………………..
VI. Evaluarea autonomiei persoanei
Realizează activitățile curente ale vieții de zi cu zi: singur [] cu ajutor [ ]
Se va preciza pentru care activități necesită ajutor (toaleta propriei persoane, alimentare
și hidratare, mobilizare și deplasare în interiorul locuinței, deplasare în exteriorul
locuinței, utilizarea mijloacelor de comunicare la distanță – telefon, a larmă și altele
asemenea, efectuarea menajului, efectuarea cumpărăturilor, gestionarea și administrarea
bunurilor proprii, utilizarea mijloacelor de transport, activități recreative, respectarea
indicațiilor privind tratamentul medical):
……………. …………………………………………………………………. …………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………… ……………………….
……………………………………………………………………………….. …………………………………………………
VII. Date privind asigurarea serviciilor medicale și sociale
1. Este î nscris la un medic de familie: DA [] NU []
Dacă DA, se vor preciza: numele și prenumele medicului, adresa și numărul de telefon ale
cabinetului medical individual: ………………………………………………………
……………………. …………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………..
114
2. Tratamentul și îngrijirea medicală necesară se pot realiza la domiciliul persoanei : DA []
NU []
Dacă NU, se vor preciza cauzele: …………………………………………………..
……………………………………………………………………………….. ……………………………………………. …..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………..
3. Serviciile de îngrijire socio -medicale pentru realizarea activităților curente ale vieții
zilnice sunt disponibile pentru a menține persoana la domiciliul propriu: DA [] NU []
Dacă DA, care sunt acestea și de cine sunt acordate: …………………………………
…………………………………………………………………. ……………. …………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………..
VIII. Concluzii și recoman dări
Se vor avea în vedere afecțiunile cronice pe care le prezintă persoana evaluată, precum și
situațiile de dificultate datorate unor cauze de natură economică și socială care pot conduce
la apariția riscului marginalizării sau excluderii sociale.
Persoana evaluată:
De acord cu datele și concluziile evaluării: DA [] NU []
A fost informat/informată asupra condițiilor necesare pentru internarea într -o unitate
medico -socială: DA [] NU []
Dorește să se interneze într -o unitate medico -socială: D A [] NU []
Data Semnătura persoanei evaluate
………………… ……………………………
Reprezentantul legal, după caz:
De acord cu datele și concluziile evaluării: DA [] NU []
A fost informat asupra condițiilor necesare pentru internarea într -o unitate de asistență
medico -socială: DA [] NU []
Acceptă recomandarea privind internarea persoanei evaluate într -o unitate de asistență
medico -socială: DA [] NU []
Data ……………. Semnătura reprezentantului legal
al persoanei evaluate
………………. ………….
115
Evaluarea medicală în vederea internării domnului/doamnei …………………………….
într-o unitate de asistență medico -socială a fost efectuată de:
Numele și prenumele ……………………………………………….. …………….
Specialitatea ……………………………….., funcția …………………………
Instituția (unitatea) la care este angajat ………………………………………….
Adresa instituției (unității) ………….. …………………………………………
Nr. telefon ………………….., nr. fax …………………, e -mail ……………..
Semnătura ………………………..
Ancheta socială reprezentând componenta socială de evaluare în ve derea internării
domnului/doamnei ………………………………… într -o unitate de asistență
medico -socială a fost efectuată de:
Numele și prenumele ………………………………………………………………
Profesia ………. ……………………………………………., funcția ………..
Instituția (unitatea) la care lucrează ……………………………………………..
Adresa instituției (unității) …………………………………………….. ………
Nr. telefon ……………………, nr. fax …………………., e -mail ……………
Semnătura ………………………..
Alte persoane care au participat la evaluare, după caz:
……………………………………… ………………………………………..
………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………..
116
Anexa 3
Anch eta socială
117
118
119
Anexa 4
Fișa postului AS
120
121
122
123
124
125
126
Anexa 5
Ghidul de interviu cu specialistul
Bună ziua! Numele meu este Gurguță Daniel și sunt student în anul 3 la Universitatea
,,Alexandru Ioan Cuza,, din Iași , în cadrul facultății de Filosofie și Științe Social -Politice,
specializarea Asistență Socială. Lucrez la tema de licență și realizez o cercetare calitativă cu
ajutorul studiului de caz privind „Strategiile de intervenție socio -medicală în bolile
pulmonar e”.
Vă rog să -mi răspundeți la câteva întrebări pentru a -mi putea face o idee despre
strategiile de intervenție socio -medicală și instrumentele de lucru cu care lucrați
dumneavoastră.
1. Rol are asistentul social în echipa multidisciplinară din cadrul Dispen sarului TB în
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași.
2. Atribuțiile și responsabilitățile asistentului social.
3. Legislația aferentă exercitării profesiei în cadrul Dispensarului TBC.
4. Metode și tehnici specifice folosite de asistentul social în managementul cazurilor
bolnavilor de tuberculoză.
5. Cum este realizat managementul de caz în intervenția sociomedicală asupra pacienților
afectați de boli pulmonare?
6. Cum se realizează colaborarea dintre asistentul social și medicul curant?
7. Care este prevalența tubercul ozei în rândul populației tinere la nivelul orașului Iași?
8. Cum abordați problematica TB MDR?
9. Strategii de intervenție asupra persoanelor fără adăpost afectate de boli pulmonare.
10. Ce metode folosește asistentul social pentru a motiva beneficiarii în vederea urmării
complete a schemei de tratament?
11. Cum abordați un caz care necesită tratament la domiciliu?
12. Ce metode de protecție socială se aplică în cazul adulților angajați? Dar in cazul
copiilor?
13. Este necesară deplasarea la domiciliul beneficiarului pentru a u rmării progresul
bolnavilor?
14. Când se poate considera un caz încheiat?
127
Anexa 6
Măsuri de protecție
Mască cu protecție parțială Mască cu protecție totală
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea: Asistență socială [617149] (ID: 617149)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.