TEMA: „STUDIU PRIVIND OPTIMIZAREA PROCESULUI DE EXPLOATARE A EFECTULUI DE SEMNALIZARE ACUSTICĂ ȘI LUMINOASĂ LA MINELE DE AVERTIZARE ” CONDUCĂTOR… [617147]

ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
„NICOLAE BĂLCESCU”

LUCRARE DE LICENȚĂ

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. univ
dr. habil . MIRCEA VLADU

AUTOR
Stud.sg.
BEJAN ROBERT

-SIBIU, 2019 –

ACADEMIA FORȚELOR TERESTRE
„NICOLAE BĂLCESCU”

LUCRARE DE LICENȚĂ

TEMA: „STUDIU PRIVIND OPTIMIZAREA
PROCESULUI DE EXPLOATARE A EFECTULUI DE
SEMNALIZARE ACUSTICĂ ȘI LUMINOASĂ LA
MINELE DE AVERTIZARE ”

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof. univ
dr. habil . MIRCEA VLADU

AUTOR
Stud.sg.
BEJAN ROBERT

– SIBIU, 2019 –

1. Numele și prenu mele аbsolventului:

2. Domeniul de studii:

3. Progrаmul de studii universitаre de licență:

4. Temа licenței:

5. Aprecieri asupra conținutului teoretic al lucrării de licență:

Criterii
Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat Excelent
Identificarea stadiului actual al cercetării
în domeniu
Capacitatea de sinteză și construcția
logică a argumen tației teoretice
Gradul de relevanță a conținutului teoretic
în raport cu tema lucrării
Capacitatea de operare cu concepte și
teorii specifice
Gradul de relevanță și actualitatea
bibliografiei
Citarea corectă a ideilor și a conceptelor
preluate din alți autori, evitarea
plagiatului conform declarației pe propria
răspundere a autorului lucrării

6. Aprecieri asupra părții practic – aplicative a lucrării de licență:

Criterii
Nivel de îndeplinire a criteriului
minim mediu ridicat Excelent
Caracterul logic al organizării demersului
practic -aplicativ
Formularea clară a obiectivelor
Calitatea metodelor și instrumentelor de
lucru, corectitudinea utilizării acestora
Pertinența concluziilor și a propunerilor
formulate de autor, derivarea logică a
acestora din studiul realizat
Originalitatea abordării, contribuții
personale ale autorului

7. Aprecieri privind redactarea lucrării de licență:

Criterii
Nivel de îndeplinire a criteriului
minim Mediu Ridicat Excel ent
Corectitudinea și claritatea exprimării,
utilizarea limbajului de specialitate
Calitatea grafică a lucrării
Respectarea exigențelor de redactare
conform Ghidului metodologic

8. Considerații finale:

Apreciez lucrarea de licență cu nota ________și o recomand pentru a fi
susținută în prezența comisiei examenului de licență.

Data: Coordonator șt iințific:

CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 6
CAPITOLUL 1: ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 8
ÎNTREBUINȚAREA EFECTULUI DE SEMNALIZARE ACUSTICĂ ȘI
LUMINOASĂ ÎN ACȚIUNILE DE AVERTIZARE A FORȚELOR
LUPTĂTOARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 8
1.1. Structura și modul de funcționare a unui bloc de semnal prin sunet
(acustic) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 9
1.2. Structura și modul de f uncționare a unui bloc de semnal luminos 11
1.3. Modalități de asigurare a blocului de semnal prin sunet (acustic) și
de semnal luminos pentru sporirea eficacității în avertizarea forțelor
armate . ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
1.3.1. Senzori de mișcare ………………………….. ………………………….. …….. 13
CAPITOLUL 2: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 19
MIJLOACE TEHNICE DIN ÎN ZESTRAREA FORȚELOR
LUPTĂTOARE CARE FOLOSESC EFECTUL ACUSTIC SAU CEL
LUMINOS PENTRU AVERTIZARE ………………………….. ………………………….. ……. 19
2.1. Cartușul reactiv de semnalizare și iluminare calibru 26mm ………. 19
2.2. Bombe și proiectile de iluminat ………………………….. ……………………. 22
2.3. Determinarea compușilor pirotehnici pentru fumizare sau
incendiari ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 31
2.4. Mina de semnalizare acustică si luminoasă ………………………….. …… 34
CAPITOLUL 3: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 38
PROPUNERI PRIVIND ABGRADAREA MINEI DE SEMNALIZARE
ACUSTICĂ ȘI LUMINOASĂ (MSAL) SAU ÎNLOCUIREA ACESTEIA
CARE SĂ CONDUCĂ LA OPTIMIZAREA PROCESULUI DE
EXPLOATARE A EFECTULUI DE SEMNALIZARE ACUSTICĂ ȘI
LUMINOASĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 38
3.1. Abgradarea cu senzori de mișcare care detectează oamenii și
animalele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 39
3.2. Abgradarea și înlocuirea MSAL cu senzori de mișcare infraroșu
Steinel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 44
3.2.1. Senzori de mi șcare cu infraroșu ………………………….. ……………… 44
3.3. Înlocuirea MSAL cu senzorul pentru detectarea mișcării -500 …… 48
3.4. Înlocuirea cu senzorul de mișcare ROBERT 2019 (SMR -2019) …. 49
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 50
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 52

6
Introducere

Arma Geniu este format ă din structuri organizaționale cu un nivel
superior de combativitate, care îi permit soluționarea cu ingeniozitate și
inventivitate a unor aspecte atât tehnice cât și aplic ative, caracteristice
activit ăților comunităților umane, cu un grad ridicat de risc și complexitate .
Sub aspect cronologic al acestei arme, încadrată în sistemul militar
românesc, trebuie remarcat spiritul de sacrificiu de care au dat dovadă
permanent, încercările, lipsurile cu care s -au confruntat zi de zi militarii și
civilii și nu în ultimul rând re alizările pe care aceștia le -au obținut de -a lungul
timpului. Deși gama de amenințări și riscuri în această perioadă se extinde
folosind diverse metode de luptă, mediul operațional evoluează constant și
cuprinde toate sferele de acțiune și toate categoriil e de arme din componenta
militară.
Ca urmare, lucrarea de licentă prezintă pe de o parte evoluția la care s -a
ajuns în cadrul sferei militare (pornind de la luptele dinaintea Primului Război
Mondial și ajungând la utilizarea metodelor acustice și luminoas e de detectare
a forțelor inamicului), iar pe de altă parte efectele pe care le au aceste schimbări
asupra noil or concepte privind instruirea A rmei Geniu.
Totodată lucrarea de licentă reflectată componentele moderne ale acestei
arme și modul de utilizare a acestora pentru a asigura succesul unei misiuni
specifice . Considerațiile cheie pentru aplicarea și utilizarea mijloacelor
moderne de detectare a inamicului într -o zonă de operații includ viteza,
economia, flexibilitatea, descentralizarea autorității și stabilirea priorităților.
Planificarea proactivă eficientă și inițiativa genistului se combină pentru a
realiza provocările inerente fiecăreia dintre aceste considerații.
Lucrarea de licență este structurată pe trei capitole , aspectele cercetate și
analiz ate considerăm ca ii dăm un caracter teoretic și aplicativ demn de luat in
seama încercând să sintetizeze o lucrare solidă din punct de vedere teoretic și
aplicativ.
Capitolul 1 intitulat ,,Întrebuințarea efectului de semnalizare acustică și
luminoasă în a cțiunile de avertizare a forțelor luptătoare” oferă intr -o formă
sintetizantă apariția ș i dezvoltarea senzorului de mișcare, funcționalitatea lui
prin diferite metode de avertizare, acustic si luminos , si dezvoltarea
dispozitivelor, precum și punerea î n fu cțiune a acestora pentru sporirea
siguranței.
Capitolul 2 intitulat ,,Mijloace tehnice din înzestrarea forțelor luptătoare
care folosesc efectul acustic sau cel luminos pentru avertizare ” con ține muniții
din înzestrarea Armatei României, ș i întrebuințarea lor în diferitele situații de
analizarea a câmpului de luptă și de confruntare cu inamicul . Folosirea
substanțelor chimice cu sprijinul forțelor proprii pentru mascarea lor ș i
demascarea inamicului.

7
În c apitolul 3 intitulat „Propuneri privind abgradarea mi nei de
semnalizare acustică și luminoasă care sa conducă la optimizarea procesului de
exploatare a efectului de semnalizare acustică si luminoasă” am elaborat un
studiu vizând înzestrarea prin care apreciem că am adu s o îmbunătățire
considerabilă Armei G eniu, prin îmbunătățirea substanțială a procesului de
punere în funcțiune a minei de semnalizare acustică și luminoasă , cu rol în
prevenirea forțelor proprii despre apariția inamicului într -un anumit loc.
Această mină nu mai c orespunde noilor cerințe ale conflictelor armate
moderne, drept pentru care am propus un nou principiu de punere în funcțiune
în baza unui senzor de mișcare pe care l -am construit și pe care l -am denumit
SMR 2019 (senzorul de mișcare Robert 2019). SMR 2019, transmit e semnalul
unui dif uzor, care avertizează comandantul sub unității de pază a unui obiectiv,
acustic și luminos . Acest dispozitiv care conține senzorul SMR 2019 și pe care
îl propun este de actualit ate și contribuie la creșterea nivelului de siguranță a
forțelor proprii aflate în staționare sau pe timpul pregătirii operațiilor întrunite.

8
CAPITOLUL 1:
ÎNTREBUINȚ AREA E FECTULUI DE SEMNALIZARE
ACUSTICĂ ȘI LUMINOASĂ ÎN ACȚIUNILE DE
AVERTIZARE A FORȚELOR LUPTĂ TOARE

Senzorii au fost proiectați și realizați pent ru a transmite comenzi în
instalațiile de automatizare, când mărimea fizică de intrare atinge anumite
valori limită. Depășirea acestor valori conduce la avarii, accidente, incendii,
explozii, inundarea sălilor d e mașin i, etc.
Denumirea de sensor își are o riginea în cuvântul latin „sensus”, care se
traduce prin simț.
Senzorii de mișcare au apărut începând cu 1987 fiind realizați de o
companie producătoare de echipamente electrice din Ge rmania denumită
Steinel.
Au fost realizați senzori cu construcție mai s implă sau mai dezvoltată.
Senzorii cu construcția cea mai simplă au contacte normal deschise sau normal
închise, acționate mecanic prin componente (piese) care execută o mișcare de
translație sau de rotație.
Acționarea acestor contacte se poate realiza și cu magneți permanenți
amplasați corespunzător pe piesele cu mișcare de rotație sau de translație.
Asemenea senzori sunt limitatoarele de cursă la podurile rulante, ascensoare,
freze, la instalațiile de descărcare prin răsturnare a vagoanelor de marfă, din
instalații de comandă automată a inversării focului din cuptoarele bateriilor de
cocsifîcare sau din cuptoarele Siemens -Martin de elaborare a oțelului1.
Senzorii destinați limitării deplasărilor liniare sau unghiulare conțin, ca
element de execuție, un c ontact normal închis care este inserat în circuitul de
comandă a bobinei contactorului de sens, care este activat (declanșat ) în
momentul în care mecanismul ajunge în poziția controlată.
În esență, după ce Steinel a realizat primul senzor de lumină din lu me, în
anul 1987, evoluțiile în domeniul senzorilor au fost fulminante . Din această
perspectivă, în anul 1988 Steinel a realizat primul senzor de mișcare din lume.
În anul 1994 s -a produs senzorul de mișcar e pentru controlul luminii în fu ncție
de luminozit atea ambientală. În anul 1995 s -a realizat senzorul bazat pe
semiconductori, iar în 1996 s -a produs tehnologia cu microprocessor pentru a
emite semnale precise. În anul 2000 s -a produs primul senzor de mișcare radar
(de înaltă frecvență) pentru controlul l uminilor. Începând cu anul 2004 a apă rut
senzorul miniatură cu patru pirodetectori și microprocesor pentru control, iar în

1 Prof. univ. dr. ing. I. Ghe orghe, Senzori si Traductoare , București, Editura Cefin, 2003,
p.149.

9
anul 2006 a fost realizat sensIQ considerat cel mai avansat senzor de mișcare
pentru aplicații profesionale de înaltă precizie optică . În procesele automate
senzorii de proximitate sunt necesari pentru a transmite informații spre
automatele programabile car e conduc procesul, întrucât aceș tia asigură semnale
pentru poziționare, limitare de cursă, pentru Operațiile de numărare a pieselor
sau de numărare a rotațiilor unui ax sau arbore. Față de contactele mecanice
clasice senzorii de proximitate pot funcționa la o frecvență de comutație
ridicată, precizia fiind ridicată și durata de funcționare mare. De asemenea, nu
sunt influențați de vibr ații, praf și umezeală și au posibilitatea de a detecta
metale sau obiecte metalice fără a fi contact fizic cu ele .
Proximitatea exprimă gradul de apropiere dintre două obiecte, dintre care
unul reprezintă sistemul de referință. Ca urmare, cu ajutorul senz orului de
proximitate se poate realiza controlul poziției unui obiect care se deplasează,
fără contact între el și sistemul de referință. Din această perspectivă, măsurările
de proximitate vizează sesizarea: capetelor de cursă; Interstilțiului dintre
supra fețe; prezenței unui obiect în câmpului de lucru etc.

1.1. Structura și modul de funcț ionare a unui bloc de semnal prin sunet
(acustic)

Sursele senzorilor de undă acustică sunt o clasă de sisteme
microelectromecanice (MEMS) care se bazează pe modularea u ndelor acustice
de suprafață pentru a sesiza un fenomen fizic. Senzorul transmite un semnal
electric de intrare într -un val mecanic care, spre deosebire de un semnal
electric, poate fi ușor influențat de fenomene fizice. Aparatul transformă apoi
acest val într-un semnal electric. Schimbările în amplitudine, fază, frecvență
sau întârziere între semnalele electrice de intrare și ieșire pot fi utilizate pentru
a mă sura prezența fenomenului dorit2.
Dispozitivul de undă acustică de bază constă dintr -un substrat
piezoelectric, un traductor interdigitat de intrare (IDT) pe o parte a suprafeței
substratului și un al doilea traductor interdigitat de ieșire pe cealaltă parte a
substratului. Spațiul dintre IDT -urile, pe care se va propaga valul acustic de
suprafață, es te cunoscut ca linia de întârziere. Această regiune este numită linia
de întârziere, deoarece semnalul, care este un val mecanic în acest moment, se
mișcă mult mai lent decât forma electromagnetică, provocând astfel o întârziere
apreciabilă3.

2 Kumar, Sanjee v, Gil -Ho Kim, K. Sreenivas, R. P. Tandon, ZnO Based Surface Acoustic
Wave Ultraviolet Photo Sensor , Journal of Electroceramics 22.1 -3 (2009), pp. 198-202.
3 Ibidem

10
Tehnologia un delor acustice de suprafață profită de efectul piezoelectric
în funcționarea acestuia. Majoritatea senzorilor acustici de suprafață moderni
utilizează un traductor interdigitat de intrare (IDT) pentru a transforma un
semn al electric într -un val acustic4.
Semnalul sinusoidal de intrare electrică creează polaritatea alternantă
între degetele traductorului interdigitat. Între două seturi de degete adiacente,
polaritatea degetelor va fi comutată (de exemplu + – +). Drept urmare, direcția
câmpului electric dintr e două degete va alterna între seturile adiacente de
degete. Acest lucru creează zone alternante de tracțiune la întindere și
compresiune între degetele electrodului prin efectul piezoelectric, producând
un val mecanic la suprafața cunoscută sub numel e de undă acustică de
suprafață . Deoarece degetele de pe aceeași parte a dispozitivului vor fi la același
nivel de compresie sau tensiune, spațiul dintre ele – cunoscut ca pitch – este
lungimea de und ă a undelor mecanice5.
În cazul în care se folosește un curen t redresat pentru testarea
dispozitiv ului de avertizare son oră alimentat la curent continu , componenta
alternativă a tensiunii la bornele sale, măsurată vârf la vârf în timpul
funcționării dispozitivului de avertizare , nu trebuie să depășească 0,1V .6
Dispo zitivul de avertizare sonoră înseamnă un ansamblul care emite un
semnal acustic al căru i scop este de a avertiza prezența sau manevra unui
vehicul aflat într -o situație periculoasă .
Un dispozitiv de avertizare sonoră trebuie proiectat și evaluat pentru un
domeniu de utilizare definit de nivelul presiunii sale acustice pe un dispozitiv
de referință (sau pentru o integrare de referință) . Prin semnal acustic se înțelege
un semnal sonor codificat emis și difuzat de un dispozitiv realizat ad hoc, fără
folosi rea vocii umane sau artificiale.
Dispozitiv de avertizare sonoră, funcționând după principiul
piezomecanic, pentru generarea unei semnalizări acustice specifice, cu o
tensiune de 12 V .
Un dispozitiv de avertizare care conține mai multe difuzoare activate de
o singură sursă de alimentare este considerat un dispozitiv de avertizare sonor ă.

4 Kuma r, Sanjeev , Gil-Ho Kim, K. Sreenivas, R. P. Tandon, ZnO Based Surface Acoustic
Wave Ultraviolet Photo Sensor Journal o f Electroceramics 22.1 -3 (2009), pp. 198-202.
5 Ibidem
6 Ibidem

11
1.2. Structura și modul de funcț ionare a unui bloc de semnal lumino s

Senzorii de lumină sunt dispozitive fotoelectrice care transformă energia
luminii (fotoni), indiferen t dacă sunt vizibile sau lumină infraroșie, într -un
semnal electric (electroni)7.
Detalii privind funcț ionarea unui bloc luminos o găsiți î n figura nr.1.

Figura nr. 1 . Schema fun cționării unui semnal luminos .8

Un senzor de lumină generează un semnal de ieșire care indică
intensitatea luminii prin măsurarea energiei radiante care există într -o gamă
foarte restrânsă de frecvențe numite în principiu „lumină” și care variază în
frecvență de la „Infra -red” la „Visible” până la „Ultrav iolet” .
Senzorul de lum ină este un dispozitiv pasiv care convertește această
„energie luminoasă” , indiferent dacă este vizibilă sau nu în părțile infraroșii
ale spectrului, într -o ieșire de semnal electric. Senzorii de lumină sunt mai des
cunoscuți sub nume le de „Dispozitive fot oelectrice” sau „Senzori foto”
deoarece transformă energia luminii (fotoni) în electricitate (electroni).
Dispozitivele fotoelectrice pot fi grupate în două categorii principale,
cele care generează energie electrică atunci când sunt iluminate, cum ar fi
Photo-voltaics sau Photo -emissives , și cele care își schimbă proprietățile
electrice într -un fel cum ar fi foto rezistoare sau Photo -conductori . Aceasta duce
la următoarea clasificare a dispozitivelor.
Celule foto -emise – Acestea sunt fotodevine care elibere ază electroni
liberi de la un material sensibil la lumină, cum ar fi cesiul, atunci când este lovit
de un foton de energie suficientă. Cantitatea de energie a fotonilor depinde de
frecvența luminii și de frecvența mai mare, cu cât mai multa energie fotonii
convertesc energ ia luminii în energie electrică9.
Celule fotoconductoare – aceste fotodetectoare variază rezistența lor
electrică atunci când sunt supuse la lumină. Fotoconductivitatea rezultă din

7 https:/ /www.electronics -tutorials.ws/io/io_4.html accesat la data de 13.03.2019
8 Ibidem
9 Ibidem

12
faptul că lumina atinge un material semiconductor care con trolează fluxul
curen t prin acesta. Astfel, mai multă lumină creș te cur entul pentru o tensiune
aplicată . Cel mai frecvent material fotoconductiv este sulfura de cadmiu
utilizată în fotocelule LDR.
Celule foto -voltaice – aceste fotodetectoare genereaz ă o fo rță
electromagnetică proporțional cu energia luminii radiante primite și este similar
cu efectul fotoconductivității. Energia luminoasă cade pe două materiale
semiconductoare întinse împreună, creând o tensiune de aproximativ 0,5 V. Cel
mai frecvent materi al fotovoltaic este seleniul utilizat în celulele solare.
Dispozitive de joncțiune fotografică – aceste aparate fotografice sunt în
principal dispozitive semiconductoare adevărate, cum ar fi fotodiodele sau
fototranzistoarele care utilizează lumină pentru a controla fluxul de electroni și
găuri peste joncțiunea lor PN. Dispozitivele fotojuncționale sunt special
concepute pentru aplicarea detectorului și penetrarea luminii cu răspunsul lor
spectral reglat la lungi mea de undă a luminii incidente10.

1.3. Modal ități de asigurare a blocului de semnal prin sune t (acustic) ș i
de semnal lumino s pentru sporirea eficacității în avertizarea forț elor
armate .

Modalitățile de asigurare a blocului de semnal prin sunet ș i semnal
luminos, le putem asigura prin senzori.
Denumirea de senzor își are originea di n cuvântul latin ,,sensus” , care se
traduce prin simț.
Senzorii de mișcare au apărut începând cu 1987 fiind realizați de o
companie producătoare de echipamente electrice din Germania denumită
Steinel.
Au fost realizaț i senzori cu construcție mai simplă sau mai dezvoltată.
Senzorii cu construcția cea mai simplă au contacte normal deschise sau normal
închise, acționate mecanic prin componente(piese) care execută o mișcare de
translație sau de rotație.
Acționarea acestor contacte se poate realiza și cu magneți permanenți
amplasați corespunzător pe piesele cu mișcare de rotație sau de translație.
Asemenea senzori sunt limitatoarele de cursă la podurile rulante, ascensoare,
reze, la instalațiile de descărcare prin răsturnare a vagoanelor de marfă, din
instalații de comandă automată a inversării focului din cuptoarele bateriilor de
cocsifîcare sau din cuptoarele Siemens -Martin de elaborare a oțelului11.

10 https://www.electronics -tutorials.ws/io/io_4.html accesat la data de 13.03.2019
11 Prof. univ. dr. I. Gheorghe, Senzori și Traductoare , București, Editura Cefin, 2 003, p. 149.

13
În esență, după ce Steinel a realizat primul senzor de lumină din lume, în
anul 1987, evoluțiile în domeniul senzorilor au fost fulminante . Din această
perspectivă, în anul 1988 Steinel a realizat primul senzor de mișcare din lume.
În anul 1994 s -a produs senzorul de mișcare pentru controlul luminii în funcție
de luminozitatea am bientală. În anul 1995 s -a realizat senzorul bazat pe
semiconductori, iar în 1996 s -a produs tehnologia cu microprocessor pentru a
emite semnale precise. În anul 2000 s -a produs primul senzor de mișcare
radar(de înaltă frecvență) pentru controlul lumin ilor.Începând cu anul 2004 a
apărut senzorul miniatură cu patru pirodetectori și microprocesor pentru
control, iar în anul 2006 a fost realizat sensIQ – considerat cel mai avansat
senzor de mișcare pentru aplicații Profesionale de înaltă precizie optică.

1.3.1. Senzori de mișcare

Senzorii de mișcare ce vor fi prezentați în continuare, neputând distinge
mișcarea omului de cea a animalului ar genera o problemă întrucât structurile
de pază și protecție a obiectivelor supravegheate ar putea fi alarmate nu numai
de apropierea omului de obiectiv, ci și de apropierea unui animal domestic
sălbatic, fapt ce ar constitui la o analiză sumară un incovenient .
a) Senzor de detectare a mișcării cu infraroș u (180° 12M EV12 EV12 ), include
un circuit integrat , un senzor de sensibi litate și SMT; este automatizat ,
confortabil, sigur, economic ș i practic. O imagine generală a acestui sensor
se prezintă î n figura nr.2.

Figura nr.2. Senzor ul de mișcare cu infraroș u (detector) 180° 12M EV12 .12

Câmpul de detecție poate fi poziționat pr in ajustare pe orizontală și pe
verticală, ceea ce constituie un mare avantaj pentru uti lizator. Raza detectoare
poate fi reglată în funcție de necesitate , de modificarea poziției. EV12 poate
sesiza automat diferența dintre zi ș i noapte, fiind posibilă reg larea luminii
ambientale de funcționare . Din această perspectivă, EV12 poate funcționa atât

12 https://www.ada -electric.ro , accesat la 15.03.2019

14
ziua , cât și noaptea, în condițiile în care este reglat pe poziția SUN (max). În
cazul în care EV12 este setat pe poziția MON (min)13.
EV12 dispune d e o temporizar e ajustabilă, putând fi programat în funcție
de necesitățile de utilizare, iar intervalul minim de utilizare este de 10sec ± 3
sec, cel maxim fiind de 7 min ± 2 min.
Pentru EV12 temporizarea funcționea ză continu, iar atunci când senzorul
detectează o nouă m ișcare față de cea sesizată inițial, se ia de la 0. EV12
detectează mișcarea prin intermediul infraroșu și se activează automat în
momentul în care există mi șcare în câmpul de detecție și/sau făcând diferența
dintre zi și noapte.
EV12 se instalează rapid și ușor, gama de utilizare fiind foarte variată.
EV12 dispune de indicator de alimentare și de indicator de detecție, precum și
de următoarele c aracteristici tehnico -tactice :
­ Distanța de detecție = 3 – 12 m;
­ Viteza de detecție = 0,6 – l,5m;
­ Înălțimea de instalare = l,8 – 2,5 m;
­ Lumina ambientală = 3 – 2000 lux ;
­ Tensiubnea de alimentare = 220 – 240V;
­ Frecvența = 50 – 60GHz;
­ Culoa re = alb;
­ Dimensiuni (mm) = 86,4×63,4×91 ,6.
b)Senzorul de mișc are cu infraroșu(detector) 360° 12M 3 CF EV06B
Acest sensor reprezintă un întreruptor economic ce dispune de 3 Senzori
de mare sensibilitat e, și de un circuit integrat SMT .
O imagine a acestui se nsor se prezintă în figura nr. 3.

Figura nr.3. Senzor ul de mișcare cu infraroșu(detector) 360° 12M 3 CF
EV06B14

EV06 B este automatizat, având o suprafață de detecție mare . Aces ta
poate detecta mișcarea cu ajutorul razelor infraroș u, întrucâ t se poate activa

13 https://www.ada -electric.ro , accesat la 15.03.2019
14 https://www.ada -electric.ro , accesat la 15.03.2019

15
automat atunci când există mișcare în câmpul de detecție, și/sau făcând
diferența dintre zi și noapte.
EV06B este u șor și simplu de instalat, gama de utilizare fiind foarte
vastă. Pentru funcționare, EV0 6B dispune de indicator de alimentar e și de
indicator de detecție.
EV06B poate sesiza diferența dintre zi și noapte și i se poate regal lumina
ambientală de funcționa re. Din această perspectivă, EV0 6B poate funcționa
atât ziua , cât și noaptea, în condițiile în care este reglat pe poziția SUN(max).
În cazul în care EVO6B es te reglat pe poziția MON(min), senzorul poate
funcționa numai când lumina ambient ală este mai mică de 3 lucși15.
Sensibilitatea EVO6B poate fl reglată în raport de locație; astfel :
a) Sensibilitare scăzută pentr u distanța de detecție de 3 m;
b) Sensibilitate ridicată pen tru distanța de detecție de 12 m (se
utilizează în specia l în încăperi mari.
Temporizarea EV0 6B poate fi ajustată, în sensul că se poate programa în
raport de necesitatea de utilizare. Intervalul maxim de întârziere este de 10 sec
± 3 sec, iar interva lul maxim este de 7 min ± min.
Temporizarea la EV06B funcționează contin uu în co ndițiile în care
senzorul detectează o nouă mișcare față de cea sesizată anterior, condiție în car e
temporizarea se reia de la 0.
EV06 B prezintă următoarel e caracteristici tactic tehnice ;
­ Raza de detecție = 360° ;
­ Distanța de detecție = 3 – 12 m;
­ Viteza de detecție = 0,6 – 1,5 m/s;
­ Lumina ambientală = 3 – 20001ux;
­ Tensiunea de alimentare = 220 – 240V;
­ Frecvența = 50 – 60 Hz;
­ Încărcarea maximă:
– bec incandescent = 1200W;
– bec economic = 300 W.
­ Culoarea = alb;
­ Dimensiuni (mm) = 118×5 7,8;
­ Produc ător = firma Elvon .
c)Senzor de mișca re cu infraroșu*(detector) 360° 12M SK05B
Acest sensor dispune de un circuit integrat reprezentând un bun detector
de sensibilitate, folosind energia IR emi să de corpul uman ca sursă pentru
semnalul de control. Când c ineva intră în câmpul de detec ție al senzorului,
poate porni încărcătura imediat.

15 https://www.ada -electric.ro, accesat la 15.03.2019 .

16
Senzorul 12m SK05B poate identifica automat ziua și noaptea, fiind ușor
de instalat și de folosit pe scară largă.
O imagine generală a acestui senz or se prezintă î n figura nr .4:

Figura nr.4. Senzor de mișcare cu infraroșu*(detector) 360° 12M SK05B .16

d) Sensor de mișcare cu infraroșu (PIR)
PIR constituie un ansamblu electric ce măsoară în raze infraroș ii lumina
pe care radiază obiectivele aflate în câmpul său vizual . Mișcare a poate fi
detectată în momentul când un corp cu o temperatură anumită , om sau animal,
trece prin fața sursei infraroșu cu o temperatură diferită , cum ar fi un perete , de
pildă. În această situație, senzorul detectează căldura obiectului prin câmp ul de
acțiune al senzorului și cel al obiect ului rupe câmpul pe care senzorul l -a
determinat ca fiind normal. Orice obiect, chiar și unul cu o temperatură
asemănătoare cu a obiectivului din jurul său v a acționa senzorul PIR dacă
corpul se deplasează în zona vizuală a senzorului. Obiectele din câmpul vizual
emit energi e sub formă de radiații infraroș ii, care de adesea , sunt invizibile
pentru corpul uman, dar care pot fi detectate de dispozitive electronice
concepute în acest sens. D ispozitivele de detectare pasive de radiații infraroș u
primesc energia invizibilă rad iată de obiecte aflate în zona lor de vizualizare.
Acești senzori sesisează schimbarea acestei energii. Mișcarea persoanei
produce o astfel de schimbare în câmpul vizual, care poate fi mai rece sau mai
caldă decât mediul curent .17 O imagine generală a acestui sen sor se prezintă în
figura nr. 5 :

Figura nr.5. Senzor de mișcare cu infraroșu (PIR)18

16 https://www.ada -electric.ro , accesat la 15.03.2019 .
17 Ibidem .
18 Ibidem

17

Un sensor de mișcare este com pus din:
a) Component a optică;
b) Senzorul propriu -zis;
c) Circuitul de procesare .
Partea optică, reprezentată de oglinda sau lentila Fresnel, are rolul de a
focaliza energia termică pe senzorul de captură. Fața oglinzii sau secțiunii
lentilelor defin esc z ona de acoperire a senzorului.
Senzor ul transformă energia infraroșie în energi e electrică. Circuitul de
procesare studia ză semnalul electric și separă alarmele reale de cele false. Din
această perspectivă, semnalul reclamă o semnătură specifică. Circuitul
folosește limite multiple pentru a măsura relația complex între polaritatea
acestuia, durata și amplitudinea semnalului . Această relație c omplexă produce
o subscriere specific ă pe care procesorul o poate utilizeaza pentru a determina
dacă semnalul ar trebui să activeze o alarmă.
d) Senzor de mișcare cu infraroșu(detector) mini 360°6 MEV -24

EV24 cuprinde un senz or de sensibilitate mare, un circuit integrat și
SMT, Acesta fiind confortabil, economic, automatizat, sigur și practic, putând
detecta mișcarea prin intermediul infraroș ului, activându -se automat în
momentul în care există miș care în câmpul de detecție și/ sau făcând d iferența
dintre zi și noapte. E V 24 se instalează ușor, iar gama de utilizare este foarte
vastă. Acesta include indicato r de alimentare și indicator de detecție. O imagine
generală a acestui sen sor se prezintă în f igura nr. 6.

Figura nr.6. Senz or de mișcare cu infraroșu(detector) min i 360°6MEV 24.19

EV 24 poate îndeplini următoarele funcții:
a) sesizarea automată a diferenței dintre z i și noapte și reglarea luminii
ambientale de funcționare;

19 https://www.ada -electric.ro , accesat la 15.03.2019

18
b) funcționarea senzo rului atât ziua, cât și noaptea, reglat pe poziția
SUN(max), iar când este reglat pe poziția MOON(min) funcționarea numai
când lumina ambientală este mai mică de 3 lucși;
c) reglarea sensibilității în raport de locație, astfel încât sensi bilitatea
scăzută fiind caracteristică încăperilor mici, iar sensibilitatea mare este
caracteristică încăperilor mari;
d) ajustarea temporizării poa te fi programată în funcție de necesitățile de
utilizare, intervalul minim de întârziere fiind de 10sec ± 3sec, iar i ntervalu l
maxim fiind de 7 min ± min;
e) funcționarea continuă a temporizării; în condițiile în care senzorul
detectează o nouă mișcare celei sesizate inițial, temporizare a reluându -se de la
zero.20
Senzorul EV24 are următoarele caracteristici :
­ Raza de detecți e = 3600 ;
­ Distanța de detecție = l – 6m;
­ Viteza de detecție = 0,6 – l,5 m/sec;
­ Tensiune ambientală = 220 -240V;
­ Frecvența = 50 – 60 Hz;
­ Încărcare ma ximă:
– bec incandescent = 1200w;
– bec economic = 200w;
­ Culoare = alb;
­ Dimensi uni = 55,8x34x24,6mm.

20 Ibidem .

19
CAP ITOLUL 2:
MIJLOACE TEHNICE DIN Î NZESTRARE A FORȚELOR
LUPTĂ TOARE CARE FOLOSESC EFECTUL ACUSTIC
SAU CEL LUMINOS PENTRU AVERTIZARE

Prevenirea forțelor proprii dispuse în raioane de staționare, regrupare,
apărare etc., cu privire la acțiunile de apro piere sau infiltr are a structurilor de
cercetare, diversiune ale inamicului constituie o misiun e importantă, de
îndeplinirea că reia depinde continuarea desfășurării acțiunilor următoare
potrivit planificarii. Pentru prevenirea oportună și eficientă , forțel e proprii
dispun de mijloace tehnice, între care cele de tipul minelor de semnalizare
acustică și luminoasa MSAL .

2.1. Cartușul reactiv de semnalizare ș i iluminare calibru 26mm

Dispozitivele de semnalizare la sol sunt utilizate în principal pentru
semnal izare și pot oferi doar o cantitate minimă de iluminare. C u toate acestea,
deoarece dispozitive le sunt în mod normal disponibile pentru unitatea
individuală sau mică , ele pot fi utilizate pentru a asigura iluminarea de urgență ,
pentru perioade scurte de ti mp. Semnalul de la sol nu este adecvat pentru
producerea unei ilumin ări continue și are puține aplică ri în alte operați i decât
cele defensive.
Dispozitivele de semnalizare sunt utilizate de cei abilitați , în
conformitate cu instrucțiunile emise în acest s cop. Atunci când este utilizat
exclusiv pentru semnalizare, planificarea prealabilă și coordonarea în cadrul
unității și cu unitățile adiacente trebuie realizate cu mult înainte de folosirea
acestor semnale. Semnificația anumitor semnale, în special cele c are trebuie
utilizate în situații de urgență, este de dorit pentru a asigura o înțelegere
completă și instantanee a semnificației lor de către toți cei care transmit și le
respectă.
Cartușele reactive de semnalizare și iluminare sunt utilizate pentru
semn alizarea și avertizarea în condiții de noapte sau zi , mai ales cu vizibilitate
redusă și pentru iluminarea unei zone la sol .21
Comunicarea dintre forțele ce desfășoară acțiuni pe timp de zi și de
noapte sunt elemente esențiale în operați i. Cartușele de se mnal de 26 mm sunt
mijloace pentru îndeplinirea acestui scop.

21 http://romarm.ro/product/cartus -reactiv -de-semnalizare -si-iluminare -calibrul -26mm/
accesat la data de 13.03.2019

20
Caracteristica distinctivă a cartușului de semnal – pictat în culoarea stelei
cu un num ăr diferit de rotițe: o coloană – pentru steaua de culoare roșie, două
rozete – pentru steau a de culoare v erde, trei rotițe – pentru steaua de culoare
albă, fără rotiță .
Cartușul de semnalizare de 26 mm poate fi utilizat p entru pistoale de
rachete de 26 mm (SIG -P2, HK, SPS, SP -81 și altele similare) pentru
semna lizarea pe distanțe scurte și/ sau iluminarea în timpul p regătirii militare
sau operați ilor de căutare și salvare .
Muniția este fiabilă pentru a fi utilizată în intervalul de tempera tură 35°C
până la + 40°C. Muniția rezistă la depozitare î n intervalul de temperatură de
25°C până la + 25° C. Muniția are o durată de valabilitate de 5 ani în ambalajul
original22.
O imagine generala a acestor c artușe se prezinta în figura nr.7:

Figura n r.7 Cartușul reactiv de iluminat de 26mm.23

Aceste cartușe prezintă următoarele caracteristici :
a) Cartuș ul reactiv de ilumina re:
­ culoare steluță = albă;
­ dimensiuni :
– înlățime cartuș (mm) =116 mm;
– diametru exterior (mm) = 26.3 mm;
­ durata de ardere (sec) = 8 minim ;
­ înălțimea de urcare a steluței (m) = 350 minim ;
­ vizibilitate semnal :
– ziua (km) = -2 minim ;
– noaptea (km) = -10 minim ;
­ unghiul de tragere :
– cartuș semnalizare (grade) = 45 ± 5;

22 http://anastasia -company.com/26 -mm-signal -rockets -cartridges , accesat la data de
30.03.2019
23 http://romarm.ro/product/cartus -reactiv -de-semnalizare -si-iluminare -calibrul -26mm/ ,
accesat la data de 13.03.2019

21
– cartuș iluminare (grade) = 45 ± 5;
­ temperatură de utilizare = –30°÷ +50°24;
b) Cartuș ul reactiv de semnalizare cu o stea :
­ culoare steluță = roșu sau verde ;
­ dimensiuni:
– înlțime cartuș (mm) = 116 ÷ 118 mm;
– diametru exterior (mm) = 26 mm;
­ durata de ardere (sec) = 9 minim ;
­ înălțim ea de urcare a steluței (m) = 200 minim ;
­ vizibilitate semnal :
– ziua (km): –2 minim ;
– noaptea (km): –10 minim ;
­ unghiul de tragere :
– cartuș semnalizare (grade) = 80 ÷ 90;
– cartuș iluminare (grade) = 80 ÷ 90;
­ temperatură de utilizare = –30°÷ +50°25;
c) Cartuș ul reactiv de semnalizare cu două stele :
­ culoare steluță = roșu sau verde ;
­ dimensiuni:
– înlățime cartuș (mm) = 118 ÷ 120 mm;
– diametru exterior (mm) = 26 mm;
­ durata de ardere (sec) = 6 minim ;
­ înălțim ea de urcare a steluței (m) = 150 minim ;
­ vizibilitate semnal :
– ziua (km) = –2 minim ;
– noaptea (km) = –10 minim ;
­ unghiul de tragere :
– cartuș semnalizare (grade) = 80 ÷ 90;
– cartuș iluminare (grade ) = 80 ÷ 90;
­ temperatur ă de utilizare: –30°÷ +50°26;
d) Cartuș ul reactiv de semnalizare cu trei stele
­ culoare steluță = roșu sau verde ;
­ dimensiuni:
– înălțime cartuș (mm) = 120 ÷ 122 mm;
– diametru exterior (mm) = 26 mm;
­ durata de ardere (sec) = 6 minim ;

24http://romarm.ro/product/cartus -reactiv -de-semnalizare -si-iluminare -calibrul -26mm/,
accesat la data de 13.03.2019
25 Ibidem.
26 Ibidem.

22
­ înălțime a de urcare a steluț ei (m) = 150 minim ;
­ vizibilitate semnal :
– ziua (km) = –2 minim;
– noaptea (km) = –10 minim;
­ unghiul de tragere :
– cartuș semnalizare (grade) = 80 ÷ 90;
– cartuș iluminare (grade) = 80 ÷ 90;
­ temperatură de utilizare = –30°÷ +50° ;27

2.2. Bombe ș i proiecti le de iluminat

Sunt destinate pentru iluminarea zonei de acțiune la sol și a forțelor
luptătoare care folosesc mijloace artificiale ale căror efecte pot fi observa te cu
ochiul liber. În operați ile de apărare , ilum inarea câmpului de luptă vizează
iluminare a oricărei zone ca măsură de securitate .
Definițiile referitoare la iluminarea câmpului de luptă sunt grupate în trei
categorii generale. Aceste categorii și definițiile asociate acestora vizează
suprafața de iluminat, int ensitatea iluminarii :
Suprafața d e iluminat trebuie analizată ca:
a. iluminare în apropiere reprezintă o iluminare a unei zone în imediata
vecinătate a persoanelor sau a unităților partenre . În general, această zonă se
extinde spre exterior pe o distanță egală (aproximativ 2.000 de metri) .
b. iluminarea zonei intermediare reprezintă iluminarea zonei c e se
întinde de la marginea din față a zonei de apropiere (aproximativ 2000 m) la o
distanță egală cu cea mai mare a tunurilor de artilerie (apr oximativ 15.000 –
18.000 de metri ).
c. iluminare a în profunzime ce reprezintă o iluminare a zonei ca re se
extinde de la marginea îndepărtată a zonei intermediare (aproximativ 15.000 la
18.000 de metri), la o distanță de aproximativ 160 de kilometri.
Intensita tea iluminării trebuie analizată ca:
a. luna artificială reprezintă o iluminare acărei intensitate este
echivalentă cu cea dintre lumina stelelor și cea a unei lună plină într -o noapte
clară.
b. lumina artificială constitue iluminarea cu intensitate mai mare decât
lumina unei lune pline într-o noa pte clară. (Iluminarea optimă este echivalentă
cu lumina zilei.)
Ocuparea iluminatului trebuie analizată din perspectivele:

27 http://romarm.ro/product/cartus -reactiv -de-semnalizare -si-iluminare -calibrul -26mm/,
accesat la data de 13.03.2019

23
a. Iluminarea directă este asigurată de lumina directă provenită de la
pirotehnica, proiectoarele mobil e montate pe sol și mobile și/sau sistemele de
iluminare a aerului.
b. Iluminarea indirectă este asigurată prin difuzarea sau reflectarea
luminii directe.
Iluminarea prin difuzie este asigurată în zona de dedesubt și pe flancul
unui fascicul de lumină reflectată ușor înălțată. Difuzia acestei lumini este
cauzată de particulele atmosferice.
Iluminarea prin reflecție presupune reflectarea sursei directe a luminii
de la nori de jos ă înălțime (150 până la 900 de metri) sau prin alte suprafețe
reflectorizante, cum ar fi ecranele de fum.
Scopul general al iluminării câmpului de luptă este de a oferi o lumină
suplimentară forțelor p roprii sau aliate de a desfășura operații pe timp întunecat
și de a restrânge și/ sau de a face mai periculoase mișcarea forțelor inamice.
Utilizarea corect ă a iluminării poate oferi o ex ecuție mai eficientă a operați ilor
ofensive și face posibilă o mai bună coordonare și control are a elementelor care
atacă. De asemenea, conduce la organizarea pozițiilor defensive și la
conducerea apărării. Iluminarea poate, prin intermediul asigurarii de iluminare
și interdictoare, neagă folosirea anumitor zone și căi de circulație a inamicului,
sporind în același timp capacitatea aviației Forței Aeriene și a Armat ei de a
detecta și ataca forțele inamice, amplasamentele de ar me, posturile de
comandă, taberele de bază, și instalațiile de alimentare. Iluminarea în spațiile
din spate permite întreținerea, repararea, recuperarea și evacuarea vehiculelor
și a altor echipamente. Efectuarea operați ilor de punere în mișcare, reparații le
rutiere și alte cerințe de construcție sunt accelerate de către iluminare .
Iluminare a promovează încrederea forțelor și moralul atunci când sunt angajate
corespunzător. În cele mai multe cazuri, un atac de n oapte, în care se vor folosi
focoas e nucleare sau non -nucleare pregătitoare, poate fi susținut eficient și
favorabil de iluminarea c âmpului de luptă. Tehnici de lumină de zi pot fi
folosite deoarece gradul de intensitate a iluminării câmpului de luptă se apropie
de lumina zilei.
În ofensivă , iluminare a poate fi folosită pentru a:
a. sprijini patrulele în recunoașteri de noapte și acțiunilor de diversiuni
pentru a ascunde astfel de operații;
b. facilita avansarea forțelor prin asigurarea unei lumini suficiente pentru a
ajuta la menținerea direcției, orientare a în teren și controlul forțelor ;
c. facilita amplasarea eficientă a armelor de foc de sprijin;
d. facilita localizarea ș i detectarea pozițiilor inamice;
e. orbi apărarea forțelor inamice în timp ce ajută la ridicarea încrederii și
moralului trupelor;

24
f. facilita detectarea și eliminarea minelor și reducerea altor obstacole;
g. permite deplasarea mai rapidă și mișcarea forțelor de sprij in care însoțesc
forțele luptătoare din față;
h. facilit a manipularea și întreținerea arme lor și vehicule lor de toate
tipurile;
i. facilita îmba rcarea și debarcarea în/din ambarcațiunile de navigație, și a
îmbunătăți controlul operați ilor de punte și de trecere a râurilor și să
accelereze reparațiile rutiere și alte cerințe de construcție;
j. facilita realizarea obiectivelor mai îndepărtate prin creș terea controlului
asupra operaț iei, evitarea dezorgani zării și micșorarea ritmului de
înaintare a rezervelor, unităților de sprij in pentru luptă;
k. asigura un efort înșelător, cum ar fi iluminarea unei zone din spate sau a
unui punct de trecere a râurilor, p entru a înșela inamicul în ceea ce
privește zona reală de operaț iuni sau locul real de trecere;
l. îmbun ătăți eficacitatea zborului și a ajutorului în ajustarea focurilor de
artiler ie prin iluminarea obiectivului;
m. facilita recuperar ea și reparația la fața loc ului și evacuarea materialului
inutilizabil;
n. facilita operați ile de trecere a ț ărmului în timpul unei operați i amfibiene
atunci când capul de plajă a fost securizat;
o. asigura asistența în operațiuni executate de aeronave, aco lo unde este
cazul și avantajos;
În operația de apărare, ilumin area are drept scop :
a. facilita organizarea de poziții defensive prin sprijinirea recunoașterii în
scopul amplasării mai eficiente a armelor de foc și limitarea și lichidarea
efectelor incendiilor precum și facilitare execută rii câmpurilor de mine
pe timp de noapte și în condiții de vizibilitate redusă, montarea sârmei,
construirea de obstacole și pregătire a de locașuri și amplasamente;
b. facilita depistarea și orbirea timpurie a unei forțe inami ce atacate,
precum și executării de foc asupra lor, atât pentru ef ecte psihologice, cât
și fizice ;
c. promova încre derea și a sprijini moralitatea forțelor aflate în apărare ;
d. descuraja acțiunea de patrulă a inamic ului, infiltrarea și atacurile de
noapte.
e. limita și interzice libertatea de m ișcare a inamicului și a canaliza
mișcările acestuia pe direcțiile adversarului;
f. facilita organizării și desfășurării contraatacuri lor de noapte;
g. facilita comunicarea prin lumină deschisă pe ntru a ajuta echipajele de
communicații să pună în funcțiune, să m ențină sa u să recupereze liniile
de co municare, să asiste echipele de radio în ridicarea sau dezmembrarea

25
antenelor; și pentru a asista la montarea sau demontarea mesagerului în
localizarea rutelor către destinațiile lor;
h. facilita mișcarea tactică și admin istrativă a forțelor , a vehiculelor ș i a
bunurilor în zona de luptă;
i. facilita amplasarea, tratarea și evacuarea victimelor;
j. facilita deplasarea, manipularea și întreținerea armelor și vehiculelor;
k. facilita reparația, recuperarea și evacuarea materialelor i nutilizabile;
l. facilita operațiile de căutare și salvare prin furnizarea de lumină pentru
localizarea și/ sau recuperarea persoanelor sau grupurilor izolate sau
separate de structura proprie pe teritoriul propriu sau inamic;
m. facilita securitatea instalațiilo r critice într -un mediu operațional de
apărare internă, în care amenința rea primară reprezintă infiltrarea și/ sau
atacul la sol, mai degrabă decât acț iunea aeriană sau de artilerie;
n. asista la operațiile de evacuare medicală;
Cerința principală pentru ilumi narea câmpului de luptă este depășirea
limitărilor impuse forțelor aliate de absența luminii. Iluminarea ar trebui să fie
utilizată astfel încât să ofere asistență maximă forțelor proprii , în timp ce
amenință inamicul sau cel puțin îi asigură inamicului câ t mai puțină asistență
posibilă.
Cerințele pentru iluminarea câmpului de lu ptă pot proveni de la un
militar , de o patrulă sau de un avanpost izolat și de a progresa în ameliorarea
cerințelor pentru armata câmpului.
Iluminarea câmpului de luptă vizează urmă toarele principii :
a. trebuie să fie furnizată iluminarea câmpului de luptă în sprijinul forțelor
proprii si partenere oriunde și ori de câte ori este necesar, în intensitat ea
necesară și pe tot parcursul perioad ei de timp necesară. Iluminarea
câmpului de lup tă poate fi frecvent factorul critic c are influențează cursul
acțiunilor militare în favoarea forțelor proprii și partenere . Dimpotrivă,
ar putea rezulta o utilizare insuficientă sau necorespunzătoare a
iluminării câmpului de luptă în eșecul forțelor propr ii de a-și îndeplini
misiunea . Este deosebit de important să se ia în considerare utilizarea
iluminării câmpului de luptă ca mijloc de contrabalansare a lipsei de
pregătire sau de experiență a forțelor proprii în desfășurarea acțiunilor de
noapte. În plan ificarea conducerii de noapte sau acțiunilor de dinaintea
zorilor, trebuie să se ia în considerare întotdeauna folosirea iluminării.
b. ocupar ea unui mijloc de iluminare constitue responsabilitatea
conducerii. Decizia de a angaja iluminarea (tipul, mijloacele , gradul și
suprafața) trebuie făcută de către comandant după ce el analizează
efectele pe care iluminarea unei zone le va avea asupra operați ilor
unităților din zonele adiacente.

26
Ori de câte ori este posibil, un mijloc de iluminare care oferă un avantaj
maxim pentru utilizator ar trebui s a fie angaj at(exemplu: folosi rea unui alt
mijloc care participă la acțiunea de iluminat decât armele organice , va elibera
aceste arme pentru executarea misiunii lor principale).
Iluminarea câmpului de luptă ar trebui să fi e asigurată de proiectoare,
sisteme de iluminare în aer și rachete de pe aeronave , oriunde și ori de câte ori
este posibil.
a. iluminarea ar trebui să fie asigurată la cel mai înalt nivel posibil. Scopul
acestui principiu este conservarea luminilor disponibile pentru
eșaloanele inferioare astfel încât acesta să fie pregătite în orice moment
pentru a îndeplini cerințele de urgență pentru iluminare. Coordonarea și
preplanificarea iluminării va contribui substanțial la aplicarea acestui
principiu.
b. fiecare un itate terestră necesită iluminare și ca urmare ar trebui să
dispună de mijloace suficiente pentru a iniția misiunea de iluminare și
pentru a menține iluminarea necesară până când misiunea de iluminare
este asumată sau furnizată de un eșalon superior. Când misiu nea de
iluminare nu poate fi realizată de către unitatea terestră respectivă
folosind mijloace organice, suportul de iluminare trebuie să fie pus la
dispoziție de eșalonul superior , înainte ca unitatea de la sol să inițieze
operațiunea. În toate cazurile, eșaloanele superioare își vor asuma
misiunea de iluminare cât mai curând posibil . Coordonarea continuă
între comandamentele adiacente privind restricțiile de iluminare , va
reduce timpul de răspuns al suportului de iluminare.
c. dispozitivele de iluminare de artilerie trebuie să fie disponibile pentru a
fi livrate în pozițiile de ardere a artileriei prin intermediul vehiculului, al
ascensoarelor de elicoptere sau prin alte mijloace ori de câte ori acestea
sunt necesare pentru a asigura iluminarea continuă în ca zul defectării
mijloacelor primare de iluminare.
d. toată iluminarea câmpului de luptă trebuie să fie coordonată la cel mai
înalt nivel posibil. O astfel de coordonare e ste necesară deoarece
misiunea afișează frecvent suprafețe luminoase din afara zonei unită ții
care utilizează și, dacă nu sunt coordonate în totalitate cu toate
elementele implicate, pot dezvălui inamicului o perațiunile unităților
vecine . În plus, unitățile care intenționează să utilizeze iluminarea ar
trebui să coordoneze în mod direct astfel de planuri cu unitățile adiacente
ori de câte ori iluminarea ar putea afecta eventual aceste unități.
e. trebuie păstrat întotdeauna un mijloc alternativ de iluminare, cum ar fi
proiectoare, sisteme de iluminare în aer și rachete de pe aeronave pentru
ilumina rea zonei intermediare.

27
După începerea iluminării (care produce lumina artificială ), trebuie să
contin ue fără întrerupere până când este satisfă cută necesitatea de ilumi năre.
În timpul întreruperii iluminării, forțele de sprijin ar putea fi i ncapabile să vadă
rezultatul în întuneric . Ele pot fi la dispoziția unui inamic care și -a ținut ochii
închiși sau a folosit ochelari de filtrare în timpul iluminării. Aproximativ 15
minute sunt necesare pentru forșele proprii si aliate să-și recâștige vederea pe
timp d e noapte.
Ilumin area câmpului de luptă generată cu ajutorul pieselor de artilerie
sau focuri le de armă de pe nave le unei unități angajate trebuie s ă fie strâns
coordonată cu iluminarea generata de avioanele care o susțin.
Toate proiectilele de artilerie și de mortiere care sunt în producție în
prezent conțin o flacără susținută de parașută, ca re produce o iluminare de înaltă
funcționare. Deși funcția lor principală este iluminarea, învelișurile de
iluminare pot fi folosit e în scopuri incendiare, realizarea poziției, identifica rea
țintei și realizarea .
Dispozitivele de iluminare sunt prevăzu te în prezent pentru muniție de
105 mm și 155 mm. Controlul asupra utilizării proiectilelor de iluminat în
mediile de războ i nucleare și non -nucleare este exercitată de co mandantul
diviziei, chiar dacă iluminarea poate fi furnizată de alte unități decât d iviziile.
În mediul de operați i de stabilitate, contro lul asupra utilizării proiectilelor
iluminante poate fi delegat comandanților unor avanposturi, baze izolate, sate,
cătunele și/ sau comandanți de zonă ca cei de la nivelul raioanelor și al
provi nciei care au artilerie terestră sub contr olul lor. Cererile pentru proiectilele
de artilerie de câmp sunt făcute pri n canale de artilerie normale.
Proiectilele de iluminat pot fi plasate într -un punct în aer cu precizia și
flexibilitatea inerente armei de la ca re sunt trase. După ce parașuta se deschide,
mișcarea orizontală este controlată de forța și direcția vântului. Luând în
considerare vântul, vizibilitatea, relieful terenului și reflexia țintă, personalul
poate determina rapid, prin ajustare, punctul adecvat de spargere pentru
iluminarea oricărei ținte dorite, cu excepția celor mai nefavorabile condiții de
vânt. Pentru o iluminare maximă eficientă pen tru observatorul de sol, s emnalul
luminos trebuie să fie poziționat pe o latură a țintei și în aproximativ același
interva l. Cu toate acestea, din cauza vitezei rapide de coborâre a proiectilului
parșutat și a faptului că iluminarea obiectelor de la sol depinde de puterea
flăcării și înălțimea semnalului luminos deasupra solului, este imposibil să se
poziționeze flacăra la o altitudine în care semnalul va oferi cea mai eficientă
lumină și să utilizeze timpul complet de ard ere. Înălțimea declanșării ar trebui
să fie ajustată pentru a permite timpul ui de aprindere să se termine chiar înainte
de a aju nge la sol, astfel încât semnalul luminos să nu pornească focul c are ar
putea provoca fum și ceață pentru a observa zona țintă.

28
În unele cazuri, poate fi de dorit obăinerea unei explozii sc ăzute cu piese
de artilerie, de exemplu, pentru a evita ilu minarea unei poziții proprii din
apropiere, pentru a marca țintele pentru aeronave . În astfel de cazuri, fuzeta ar
trebui să fie setată pentru a izbucni la nivelul solului .
Proiectilele de iluminar e permit un mijloc rapid, precis și flexibil de a
asigura iluminarea artif icială a forțelor în operațiile de ofensivă sau apărare.
Folosind proiectile de iluminat ca mijloc de securizare a iluminării zonei
apropiate și intermediare, unitatea susținută poate furniza foc eficient în timpul
orelor de întuneric.
În cele ce urmează voi prezenta urmato arele proiectile de ilumi nat:
a. Lovitura de a rtilerie calibru 122mm pentru obuzierul MD 38. Această
lovitură este folosită pentru a ilumina noaptea zona de întâlnire ș i pentru
observarea câmpului de luptă.
Caracteristici tehico – tactice :
Bătaie maximă = 11380 m;
Viteza inițială = 515 m/s;
Timpul de ardere al incărcăturii = minim 25s;
Viteza de cadere cu parașuta = 10 m/s;
Temperatura de operare = 40°C ÷ +50°C ;
Lungimea proiectilului = 760 mm;
Masa loviturii = 27,6 kg28;
O im agine generală a ace stui proiectil se prezintă î n figura nr.8

Figura nr.8. Lovitura de artilerie calibru 122mm iluminare MD38 .29

b. Lovitura de arti lerie calibru 122mm pentru obuzierul D 30. Această
lovitură este folosită pentru a ilumina noaptea zona de întâlnire și pentru
observarea câmpului de luptă.
Caracteristici tehico – tactice:

28http:www.tohan.ro/DIVERSE%20TIPURI%20DE%20MUNITIE%20PENTRU%20ART
ILERIE.html, accesat la data de 13.03.2019
29http://www.tohan.ro/DIVERSE%20TIPURI%20DE%20MUNITIE%20PENTRU%20AR
TILERIE.html, accesat la dat a de 13.03.2019

29
Bătaie maximă = 11380 m;
Viteza inițială = 515 m/s;
Viteza de cădere cu parașuta = 10 m/s;
Timpul d e ardere al încarcat urii = minim 25s;
Temperatura de operare = 40°C ÷ +50°C ;
Lungimea proiectilului = 760 mm;
Masa loviturii = 27,600 kg;
O im agine generală a acestui proiectil se prezintă î n figura nr.930

Figura nr.9. Lovitura de artilerie calibru 122mm iluminare D 30 .31

c. Lovitura calibru 81/82 mm cu bombă de iluminat pentru cu focos de timp
T-1 sau focos electronic de timp ETF -1MT . Această lovitură este folosită
pentru a ilumina noaptea zona de întâlnire și pentru observarea câmpului
de luptă.
Caracteristici tehico – tactice:
Bătaie maximă = 2670 m;
Bătaie minimă = 220 m;
Timp de iluminare (min) = 35s;
Suprafaț ă de iluminare(diametru) = 400 m;
Viteza medie de coborâre = 4,5 m/s;
Greutat e (cu focos, fara încărcătură) = 3,49 kg32;

30 Ibidem.
31http://www.tohan.ro/DIVERSE%20TIPURI%20DE%20MUNITIE%20PENTRU%20AR
TILERIE.html, accesata la data de 13.03.2019
32 Ibidem.

30
O imagine generală a acestui proi ectil se pr ezintă î n figura nr.10.
Figura nr.10. Lovitură calibru 81/82 mm cu bomba de iluminat .33

d. Lovitură calibru 120mm, bombă de iluminare cu focos de timp T -1 sau
focos electronic de timp ETF -1MT .
Caracteristici tehico – tactice:
Bătaie maximă = 5500 m;
Bătaie mi nimă = 1060 m;
Intensitate iluminare = min. 900000 candele ;
Timp ardere iluminare = min. 45 s;
Viteza de coborâre stabilită = max. 8 m/s34;
O imagine generală a acestui proi ectil se prezintă î n figura nr.11

Figura nr.11.Lovitură cal ibru 120mm cu bombe de iluminat .35

e. Lovitură cu bombă de iluminare calibru 60mm cu focos de timp T -1 sau
focos electronic de timp ETF -1MT sau focos de timp PTF -3T.

33 http://www.tohan.ro/FAMILIA%20BOMBELOR%20DE%20ILUMINARE.HTML,
accesat la data de 13.03.2019
34 Ibidem .
35 http://www.tohan.ro/FAMILIA%20BOMBELOR%20DE%20ILUMINARE.HTML ,
accesat la data de 13.03.2019

31
Caracteristici tehico – tactice:
Bătaie maximă = 3000 m;
Bătaie minimă = 190 m;
Intensitate iluminare = min. 200000 candele ;
Timp de iluminare = min. 25 s;
Viteza de coborâre stabilită = max. 4.5 m/s36;
O imagine generală a acestui proie ctil se prezintă î n figura nr.12

Figura nr.12. Lovitură cu bombă de iluminare calibru 60mm .37

2.3. Determinarea compuș ilor pirot ehnici pentru fumizare sau incendiari

Compozițiile pirotehnice sunt substanțe sau amestecuri de substanțe
care, atunci când sunt aprinse, reacționează conform unei reacții chimice
energice de combustie, cu o viteză controlabilă în scopul producerii la cerere și
în variate combinații a unor timpi de întârziere specifici sau a unor cantități de
căldură, zgomot, sau lumină. În gener al, compozițiile pirotehnice se aprind
ușor, ard foarte rapid și degajă o căldură și temperatură ridicată .
Carburanții utilizați su nt pulberile metalice: aluminiul și magneziul,
nemetale: carbonul (sub formă de cărbune), sulful, fosforul, dar și alți compuși
organici: zahărul, dextrina .
Sistemele pirotehnice fumigene de mascare :
Sistemele pirotehnice fumigene sunt utilizate de că tre forțele terestre,
navale și aeriene pentru mascare. Pentru aplicațiile terestre, ecranele de fum pot
fi produse de bombe de aruncător, proiectile de artilerie, grenade de mână,
grenade de ar uncător sau generatoare de fum. Fumul este foarte util pentru

36 Ibidem.
37 http://www.tohan .ro/FAMILIA%20BOMBELOR%20DE%20ILUMINARE.HTML,
accesat la data de 13.03.2019

32
camuflajul apropia t în domeniul vizibil sau IR al tancurilor sau vehiculelor
blindate, care sunt prevăzute cu lansatoare multiple de grenade fumigene,
permițând astfel blindatelor sau unor grupuri mici de oameni să iasă din situații
dificile și periculoase. Cele mai recente sisteme pirotehnice fumigene sunt
eficace contra radiațiilor infraroșii prin producerea unui ecran de fum protector,
mascarea pe care o oferă acesta extinzându -se și în domeniul vizibil.
Emisia unui aerosol prin combustia unei compoziții pirotehnice, în
general pe bază de hexacloretan (HC) s au hexaclorbenzen (HB), permite
obținerea unui ecran foarte dens; este metoda standard de creare a fumurilor.
Compozițiile și sistemele pirotehnice fumigene de mascare se pot folosi pentru
ascunderea acț iunilor și obiectivelor reale sau la sim ularea activității trupelor
sau formațiunilor de apărare. În acest scop, perdele de fum se utilizează pentru
ascundere sau orbire. Pentru ascundere, perdelele de fum se plasează într e
inamic și trupele proprii sau în interiorul dispozitivelor proprii, iar cele pentru
orbirea mijloacelor de cercetare descoperite la inamic se plasează în interiorul
dispozitivelor acestuia.
Scopul general al mascării este de a obține succesului în luptă sau
operație, poate fi exprimat pr in mai multe deziderate: anihilarea sau diminuarea
posibilităților de cercetare ale inamicului, o întrebuințarea eficientă a forțelor
și mijloacelor proprii, o câștigarea sau menținerea inițiativei, realizarea sau
evitarea surprinderii, o crearea condițiil or avantajoase pentru nimicirea
inamicului cu forțe mai puține, o contracararea.
Obținerea fumului sau a ceții se poate realiza prin două metode: prin
dispersie și prin condensare. Deosebirile dintre cele două metode constau în
faptul că, în cazul metodei de dispersie, suprafața specifică a sistemului inițial
se mărește, iar în cazul condensării această suprafață se micșorează.
Crearea fumului sau a ceții prin metoda dispersiei se reduce la
împrăștierea unei substanțe solide sau lichide cu ajutorul unei înc ărcături
explozive. Prin urmare, consumul de energie necesar pentru producerea
aerosolilor prin metoda dispersiei constă în efectuarea unui anumit lucru
mecanic.
Dispersarea în aer a lichidelor volatile, care formează fumul reacționând
în stare fină pulver izată cu umiditatea din aer. Substanțele fumigene lichide
sunt: clorură de titan (TiCl4), tetraclorura de siliciu(SiCl4). Prin arderea în aer
a diferitelor substanțe, ai căror produși de ardere se condensează în aer prin
răcire. În acest scop se utilizează cel mai frecvent fosforul alb. Vaporii de
anhidridă fosforică se condensează în aer și reacționează parțial cu umiditatea
atmosferică, formând acizii metafosforic și ortofosforic care, la temperatura
obișnuită au o presiune de vapori foarte mică.
Prin eva porarea sau arderea incompletă a hidrocarburilor (uleiuri,
motorină etc). În primul caz, uleiul evaporat se condensează în aer sub forma
unor picături mici, formând o ceață. În al doilea caz, prin arderea incompletă a

33
uleiurilor, o parte din carbon se dega jă în stare liberă și formează nori negri,
care maschează pentru un interval scurt obiectivele. Fumul astfel format are o
capacitate de mascare destul de scăzută. O metodă intermediară constă în
arderea incompletă a uleiului, cu evaporarea concomitentă a e xcesului de ulei.
În acest caz particulele lichide de ulei învelesc particulele de carbon,
împiedicând astfel apariția fenomenului de floculare. Acest tip de aerosol, de
culoare neagră -cenușie este mai stabil, până când are loc evaporarea uleiului.
În aces t mod este întârziat puțin fenomenul de floculare.
Prin combustia amestecurilor pirotehnice fumigene, care conțin sau care
formează în procesul de reacție diferite substanțe fumigene cu bune proprietăți
de mascare.
Nu există în mod obișnuit compușii chimi ci care să conțină într -o
moleculă numai elemente chimice oxidante sau reducătoare. O moleculă sau
un compus ionic, care conțin în aceeași moleculă elementele oxidante și cele
carburante, prezintă în mod evident cea mai bună omogenitate pe care o poate
avea un amestec pirotehnic, dar prezintă și pronunțate proprietăți explozive. În
acest caz amestecarea este realizată la scară moleculară (sau atomică) și nu este
nevoie de migrație sau difuzie pentru a aduce împreună electronii donori cu cei
acceptori. Astfe l, este de așteptat ca reacțiile de transfer de electroni să fie foarte
rapide, chiar violente, bineînțeles după aplicarea din exterior a unei cantități de
energie sub formă termică, mecanică sau electrică, pentru activarea reacției de
oxido -reducere.
Com pozițiile pirotehnice sunt amestecuri mecanice de doi sau mai mulți
componenți, care puși într -un contact intim sunt capabili de a reacționa chimic,
eliberând o cantitate de energie, folosită apoi pentru obținerea efectului
pirotehnic. Există o multitudine de compoziții pirotehnice, iar încercarea de a
clasifica și indica tipul și natura componenților acestora este întotdeauna
subiectivă. În general, se poate afirma că într -o compoziție pirotehnică se pot
întâlni următorii componenți: oxidanți, carburanți, lianți și alte adaosuri.
Oxidanții au rolul de a furniza oxigenul sau agentul comburant necesar
reacției de oxidoreducere. În unele compoziții, rolul acestuia este preluat de
oxigenul din aer, este vorba de câteva compoziții incendiare. Carburantul,
numit adesea combustibil, este elementul indispensabil unei compoziții
pirotehnice. Căldura eliberată în cadrul proceselor fizico -chimice ale
combustiei sau arderii acestuia, dar și natura produselor de reacție rezultate,
determină în mare măsură efectul pirote hnic. Pentru a asigura omogenitatea
compoziției pirotehnice, dar și din considerente legate de configurația
geometrică a încărcăturii pirotehnice sau de funcționare a acesteia, este
necesară introducerea unui alt tip de component: lianții. Pentru obținerea
diferitelor efecte "pirotehnice", funcție de destinația compoziției, asigurarea
unei sensibilități corespunzătoare și a stabilității fizico -chimice produsului sau
din rațiuni tehnologice, se introduc în amestecurile pirotehnice diferite
adaosuri.

34
În cont inuare se vor prezenta principalele componente prezente într -o
compoziție pirotehnică:
Fosforul alb reprezintă o substanță solidă semitransparentă asemănătoare
cu ceara. El are capacitatea de a se autoinflama intrând în contact cu oxigenul
din aer. Arde cu o flacără strălucitoare degajând din abundentă un fum alb.
Temperatura inflamării fosforului pulverulent este de 34°C, temperatura
flăcării este de 900 -1200°C. Fosforul alb se întrebuințează în calitate de
aprinzător al napalmului și pirogelului în muniți ile incendiare.
Fosforul plastificat (cu adaos de cauciuc) capătă capacitatea de a se lipi
de suprafețele verticale și de a le perfora prin ardere. Aceasta permite
întrebuințarea lui pentru încărcarea bombelor minelor, proiectilelor.
Cea mai mare răspândir e dintre substanțele incendiare pe bază de
produse petroliere o are napalmul. Aceasta se obține prin adăugarea la
combustibilul lichid, de obicei la benzină, a pulberilor speciale (agenți
îngroșători). Napalmul posedă capacitatea de a se inflama ușor și a dezvolta o
temperatură de până la 1200°C. Durata arderii napalmului constituie 5 -10 min.
El se lipește bine de suprafața diferitelor obiecte, arde la contactul cu oxigenul
și se stinge greu.
Amestecul incendiar autoinflamabil se compune din poliizobutilen ă și
trietilenaluminiu(combustibil lichid).

2.4. Mina de se mnalizare acustică si luminoasă

MSAL a fost realizat pentru prevenirea forțelor proprii cu privire la
apariția inamicului în fața limitei dinainte, pe căile de acces către barajele
explosive și neexplozive sau în fața ori în apropierea diferitelor obiective de
interes pentru forțele proprii.
Minei de semnalizare acustică și luminoasă MSAL îi sunt specifice
următoarele c aracteristici tactico – tehnice :38
a) tipul minei cu acționare la tracțiune;
b) tipul percutorului percutorul universal (cu șplint) PU;
c) tipul capsei capsă specială de aprindere.
d) numărul de sorturi în care sunt fabricate minele: 3 sorturi cu semnal
luminos alb; cu semnal luminos roșu; cu semnal luminos verde;
e) dimensiunile minei înălțimea (cu capac de protecție) = 278 mm ;
diametrul = 26 mm;
f) greutatea minei (cu capac de protecție) = 0,290 kgf;
g) durata de fun cționare a sem nalului prin sunet (acustic)= 8 – 10s;

38 Coordonator col. conf. u niv. dr. Mircea Vladu și colectivul d e autori, Înzestrarea forțelor
de geniu potrivit războiului viitorului, Editura Universității Naționale de Apărare Carol I,
București, 2006, p.115 -116, ISBN 973 -663-315-2

35
h) durata de funcționare a semnalului luminos = 10 – 12 s;
i) înălțimea de aruncare a steluțelor de semna lizare luminoasă minimum
5 m;
j) distanța de la care pot fi auzite (văzute) semnalele, ziua și noaptea:
semnalul acustic = maximum 300 m ; semnalul luminos = maximum 500 m.
Mina de se mnalizare acustică și lum inoasă – MSAL este constituită
din:39
a) corpul cilindric, metalic în interiorul căruia sunt dispuse blocul
semnalului prin sunet și blocul semnalului lu minos; la partea superioară a
corpului minei este fixat un niplu în care se află dispusă capsa de aprin dere, iar
la partea inferioară a acestuia este marcat un brâu în culoarea semnalului
luminos al minei re spective (alb, roșu sau verde);
b) blocul semnalului prin sunet, dispus într un tub de carton și conținând
o substanță generatoare de sunet (pe bază de sare de potasiu), deasupra căreia
este dispusă o substanță de aprindere;
c) blocul semnalului luminos, dispus într -un tub de carton și conținând
14 – 15 steluțe de semnalizare luminoasa de culoare albă, verde sau roșie,
alcătuite dintr o compoziție de baz ă deasupra căreia se gasește un strat cu o
substanță de aprindere, separata de compoziția de baza printr o compoziție
intermediară și separate între ele printr -o încărcatură de azvârlire (pulbere
neagră) și un obturator de carton. F iecare steluță are în ce ntru un canal prin care
se transmite flacăr a de la substanța de aprindere l a încarcatura de azvârlire
aflata sub steluță.
d) niplul, confecționat din metal, având montat o șaibă în partea
inferioară, care se sprijină pe un inel extensibil; pe șaibă este d ispusă o garnitură
din cauciuc și un inel din cauciuc strânse de o piuliță, asigurându se etanșarea
corpului; în interiorul niplului se găsește capsa de aprindere, iar pentru protecție
pe timpul transportului, pe filetul niplului se înșurubează un căpăcel din
bachelită.
e) țărușul din lemn ;
f) o bucată de sârma de tracțiune de 5 m lungime prevăzută la capăt cu o
carabinieră și un percutor universal (cu șplint) PU.
Punerea în funcțiune a minei de semnalizare acustică și luminoasă
MSAL necesită:
a) smulger ea șplintului de la percutorul universal, al cărui cui lovește
capsa și aceasta, prin intermediul substanței de aprindere, provoacă aprinderea
substanței generatoare de sunet;

39 Coordonator col. conf. u niv. dr. Mircea Vladu și colectivul de autori, Înzestrarea forțelor
de geniu potrivit războiului viitorului, Editura Universității Naționale de Apărare Carol I,
București, 2006, p.115 -116, ISBN 973 -663-315-2

36
b) arderea substanței ge neratoare de sunet timp de 8 – 10 s și emiterea
unui șu ierat; după consumarea (arderea) substanței generatoare de sunet flacăra
acesteia se transmite la substanța de aprindere a primei steluțe și apoi la
compoziția de bază a prime i steluțe a blocului semnalului luminos .
c) transmiterea prin canalul din centru l steluței a flăcării la încărcătura
de azvârlire aflata sub steluță, aprinderea acesteia și azvârlirea ei la cel puțin 5
m înălțime.
d) transmiterea la consumarea (arderea ) încărcăturii de azvârlire a
flăcării acesteia, la substanța de aprindere a următo arei steluțe aflată imediat
mai jos, și derularea operațiunilor în mod similar pentru toate steluțele, care
sunt azvârlite succesiv din corpul minei.
Mina de se mnalizare acustică și luminoasă – MSAL se amorsează numai
la locul de plantare potriv it procedu rii:40
a) demontarea căpăceluiui din bach elită pentru protecția capsei;
b) montarea în locul căpăcelului din bach elită a percutorului universal.
Mina de se mnalizare acustică și luminoasă – MSAL se poate planta în
pământ, sau se poate dispune la suprafața p ământului legată de pari, de stâlpi,
de tulpinile copacilor, de tufișuri , etc.
Mina de se mnalizare acustică și luminoasă – MSAL se plantează în
pământ potrivit procedurii:
a) săparea în pământ, cu ajutorul unei răngi sau a unui țăruș, a unui locaș
de 15 – 20 cm adâncime, cu diametrul de 3 cm și introduc erea minei în cadrul
acestuia;
b) scoaterea căpăcelului din bachelită, și înșurubarea pe niplu a
percutorului universal (cu șplint) PU cu șplintul în formă de P, având introdusă
siguranța pentru plantare;
c) baterea în pământ, la 5 m distanță, a unui țăruș și legarea de el a
capătului sârmei de tracțiune, urmată de prinderea celuilalt capăt al sârmei, prin
intermediul carabinierei, de șplintul percutorului universal, astfel ca sârma să
nu fîe tare întinsă;
d) mascarea minei;
e) scoaterea de la distanță a siguranței pentru plantare.
Pentru plantarea în păduri și tufișuri a minei de sem nalizare acustică și
luminoasă -MSAL este necesar ca aceasta să fie legată cu sârmă moale sau
sfoară de tulpina copacului s au tufișului respectiv.
Pe timp de iarnă, când stratul de zăpadă ajunge la 20 cm grosime, mina
de se mnalizare acustică și luminoasă – MSAL se plantează în pământ și se

40 Coordonator col. c onf. univ. dr. Mircea Vladu și colectivul de autori, Înzestrarea forțelor
de geniu pot rivit războiului viitorului, Editura Universității Naționale de Apărare Carol I,
București, 2006, p.115 -116, ISBN 973 -663-315-2

37
mascheaza cu zăpadă. În condițiile în care grosimea stratului de zăpadă
depașește 20 cm , mina de se mnalizare acustică și luminoasă – MSAL trebuie
leagată de un țăruș, fixat în pământ sau în zăpadă, astfel încât ca acesta să nu
iasă deasupra zăpezii.
În lucrul cu mina de se mnalizare acustică și lumînoasă – MSAL trebuie
avute în vedere respec tarea următoarelor măsuri de siguranță:
a) interzicerea puneri în funcțiune și pe timpul funcționării a minei ținută
în mână;
b) luarea măsurilor pentru prevenirea iz bucnirii incendiilor pe timpul
funcționării minei, întrucât ies mici flăcări, iar steluț ele semnalului luminos,
care nu s -au consumat în aer, continuă să ard ă și după căderea pe sol (pe o rază
de ap roximativ 10 m în jurul minei).
Mina de semnalizare acustică și l uminoasă – MSAL se neutralizează
potrivit procedurii:41
a) îndepărtarea cu a tenție a stratului de mascare;
b) introducerea șplintului de siguranță în o riflciul din tija percut orului
universal (cu șplint) PU;
c) scoaterea carabinierei sârmei de tracțiune din șplintul de acționare al
percutorului, astfel încât șpl intul să nu iasă din orif iciu;
d) deșurubarea percutorului univers al din niplul minei, urmată de
scoaterea minei din locaș.
Minele de semnalizare acustică și luminoasă – MSAL se ambalează câte
10 bucăți într -o cutie din carton, pe lângă care se mai așează 10 țăruși din lemn,
10 percutoare universale (cu șplint) PU cu șplintur ile respective si 10 bucăți
sârm ă a 5 m lungime, cu carabiniere.
Cutiile de carton se dispun câte 6 bucăți (60 mine) într -o ladă din lemn
cu dimensiunile de 560x335x 270 mm.

41 Coordonator col. conf. u niv. dr. Mircea Vladu și colectivul de autori, Înzestrarea forțelor
de geniu potrivit războiului viito rului, Editura Universității Naționale de Apărare Carol I,
București, 2006, p.115 -116, ISBN 973 -663-315-2

38
CAPITOLUL 3:
PROPUNERI PRIV IND ABGRADAR EA MINEI DE
SEMNALIZARE ACUSTICĂ ȘI LUMINOASĂ (MSAL) SAU
ÎNLOCUIREA ACESTEIA CARE SĂ CONDUCĂ LA
OPTIMIZAREA PROCESULUI DE EXPLOATARE A
EFECTU LUI DE SEMNALIZARE ACUSTICĂ ȘI
LUMINOASĂ

Pentru îndeplinirea acestu i deziderat, propunem înlocuire,
funcționalității minei, din acționarea la tracțiune a minei, în acționarea ei
printr -un sensor de mișcare.
Senzorii au fost proiectați și realizați pentru a transmite comenzi în
instalațiile de automatizare, când mărimea fizică de intrare atinge anumite
valori limită. Depășirea acestor valori conduce l a avarii, accidente, incendii,
explozii, etc.
Acționarea senzorilor se poate realiza și cu magneți permanenți
amplasați corespunzător pe piesele cu mișcare de rotație sau de translație.
Asemenea senzori sunt l imitatoarele de cursă la podurile rulante, ascensoare,
freze , la instalațiile de descărcare prin răsturnare a vagoanelor de marfă, din
instalații de comandă automată a inversării focul ui din cuptoarele bateriilor de
cocsiflcare sau din cuptoarele Siemens M artin de elaborare a oțelului42.
Senzorii destinați limitării deplasărilor liniar e sau unghiulare conțin, ca
elem ent de execuție, un contact normal închis care este inserat în circuitul de
comandă a bobinei contactorului de sens, care este activat (declanș at) în
momentul în care mecanismul ajunge în poziția controlată.
Un rol important în rezolvarea problematicii tratată în această lucrare de
licență îl au senzorii de mișcare.
În continuare se vor prezenta câteva tipuri de senzori de mișcare cu
infraroșu , care ar putea fi întrebuințați la abgradarea sau la înlocuirea sistemelor
de declanșare a funcționării unor mijloace tehnice din înzestrarea structurilor
militare din Armata României, ca re au fost prezentate anterior. Acești senzori
de mișcarea pot detec ta nu numai mișcarea omului ci și pe cea a animalelor, iar
alții pot detecta numai mișcarea generată de om.

42 Prof. univ. dr. i ng. I. Gheorghe, Senzori și Traductoare, București, Editura Cefin, 2003,
p. 149.

39
3.1. Abgradarea cu senzori de mișcare care detectează oamenii ș i
animalele

La o primă analiză s -ar putea crede că senzorii de mișcare ce vor fi
prezentați în continuare, neputând distinge mișcarea omului de cea a animalului
ar genera o problem întrucât structurile de pază și protecție a obiectivelor
supravegheate ar putea fi alarmate nu numai de apropierea omului de obiectiv,
ci și de apropierea unui animal domestic sau sălbatic, fapt ce ar constitui la o
analiză sumară un inconvenient. Având în vedere că inamicul poate trimite
pentru distrugerea unui obiectiv ce aparține forțelor noastre, o încărcătură de
exploziv transp ortată nu numai de om ci ș i de un câine instruit special,
considerăm că sesizarea inclusiv a apropierii patrupedului de obiectiv este tot
atât de important ă ca și sesizarea apropierii omului.
Având în vedere cele menționate anterior, apreciem că aceș ti senzori de
mișcare ar putea fi recomandați pentru a fi întrebu ințați în procesul de
moder nizare (abgradare) a minei de semnalizare acustică și luminoasă MSAL,
minei cu acțiune întârziată până la 14 zile, cu ansamblul de inițiere M 14,
percutoruluî cu ceasomic întârzietor de 16 zile, percutorului pentru mîna
antitren și minei cu acționare la descărcare MS 3 sau cel de înlocuire parțială
sau totală a acestora.
Pentru operaționalizarea acestei idei, prezentăm în continuare câteva
tipuri de astfel de senzori:
a) Detector prezenta Fortezz a Pro PIR -05C:
Detector ul de interior PIR (passive infrared detector) , având imunitate la
animale (până la 20kg), cu o sensibilitate reglabilă (3 nivele de sensibilitate), o
detecț ie de 9 m, deschidere a fiind de 90°, ieșire NC (normal închis) și imunitate
la lumina vizibilă43.
O imagine general ă se prezintă î n figura nr. 14.

Figura nr.14. Senzor de mișcare Fortezza Pro PIR -05C.44

43 https://www.ghidul.ro/atelieralarme/produse -servicii/detectori/detector -prezenta -pe-
cablu -fortezza -pro-pir-05c–450471, accesat la data de 03.06.2019
44 https://www.ghidul.ro/atelieralarme/produse -servicii/detectori/detector -prezenta -pe-
cablu -fortezza -pro-pir-05c–450471 , accesat la data 03.04.2019

40
Acești senzori de mișcare fiind capabili să detecteze prezenț a unui obiect
care emite reze infraroșii prin „învățarea” temperatu rii înconjurătoare a zonei
monitorizate, ș i apoi prin detectarea oricărei schimbări de temperatură datorată
prezenț ei unui obie ct. Utilizând principiul diferențierii, adică o analizarea
prezenței sau a non -prezenț ei, detectoarele pasive cu infraroșu, verif ică dacă
există caz de pătrundere în zona monito rizată. Între zonele de acoperire există
spații î n care sen sibilitatea senzorului este nulă (zone le moarte), care sunt
utilizate pentru comparare45.
b) Detector prezenta LC-100 PI:
Detector ul de interior Pir q uad are o imunitate la animale (pana la
25kg), analiza QLIT (quad linear imaging teh nology), sensibilitate reglabilă, o
detecț ie de 15 m, deschidere a fiind de 90⁰46.
O imagine generală a senzorului se prezintă î n fig.nr. 15.

Figura nr.15 . Detector prezent a LC -100 PI .47
Senzorul de mișcare are rolul de a detecta prezenț a unui obiect sau
mișcarea acestuia in urma emiterii de unde infraroșii prin analizarea și
compararea temperaturii ambiente a zonei vizualizate, și prin identificarea
schimbari de temperatură datorată prezențe i unui obiec t. Avînd la bază
principiul comparării, definind o verifica re a prezenței sau a absenței ,
detectoarelor pasive cu infraroșu, având ca scop verificarea unui caz posibil de
pătrundere în zona monitorizată. Asupra zonelor monitor izate de acoperire sunt
spații î n care sensibilit atea senzorului este nulă , ce sunt folosite pentru
comparare48.

45 https://www.atelieralarme.ro/detectori/detector -prezenta -pe-cablu -fortezza -pro-pir-
05c.html, accesat la data 03.06.2019
46 https://www.atelieralarme.ro/detectori/detector -prezenta -pe-fir-lc-100-pi.html
47 https://www.atelieralarme.ro/detectori/detector -prezenta -pe-fir-lc-100-pi.html , accesat la
data de 03.06.2019
48 https://www.atelieralarme.ro/detectori/detector -prezenta -pe-fir-lc-100-pi.html , accesat la
data de 03.06.2019

41
Detector de prezen ță în infraroșu care utilizează tehnologia QUAD
liniară pentru analiza performantă a dimensiunii corpurilor detectate și
difer ențierea acestora față de mediu ș i animale, cu o mare imunitate la alarmele
false.
Specificatii tehnice :
Imunitate la animale cu greutatea de până la 25kg (posibilitatea selectă rii
greutăț ii printr -un jumper 15 – 25 kg);
Raza de detecț ie 15 m la o înălț ime de 2.4 m;
Curent absorbit în stare de standby (8mA) și (10mA) în stare de alarmă;
Posibilitatea ajustă rii duratei impulsului (pe 3 nivele) ;
Posibilitatea ajustării sensibilității (68 – 84 – 100%) ;
Înălțimea de instalare (fără calibrare) 1.8 – 2.4 m;
Jumpe r pornit/oprit pentru LED ;
Imunitate ridicată la interfereț ele electro -magnetice ;
Temperatura de operare –20 C – +60 C;
Tensiunea de alimentare 8.2 – 16 VDC49;
c) Senzor de miscare CR -9:
Senzorul acționează la orice detecție de temperatură și asigură apri nderea
rapidă a luminii și apoi stingerea ei după o durată de timp reglabilă (între 8
secunde – 35 minute) având posibilitatea de reglare a domeniului de detecție și
a pragului de crepuscularitate50.
O imagine general a senzo rului se prezintă în figura nr.1 6

Figura n r.16. Senzor de miscare CR -9.51
Senzorul detectează sursele de radiații infraroșii. Se analizează
parametrii, cum ar fi dimensiunea obiectului, cantitatea de căldură emisă și
viteza de deplasare între sectoare de detecție. Mișcarea în zona de de tecție va
comuta automat iluminarea. Din acest moment, lumina va rămâne aprinsă, atâta

49 https://www.adelaida.ro/detector -pir-quad -15m-lc100pi.html, accesat la data de
03.06.201 9
50https://www.steinelshop.ro/iluminat -cu-senzor/senzori -de-miscare -si-crepusculari/senzor –
de-miscare -steinel -is-1-alb.html, accesat la data de 03.06.2019
51https://www.steinelshop.ro/senzor -de-miscare -steinel -is1-negru.html, accesat la data de
03.06.2019

42
timp cât senzorul detectează o mișcare continuă. Numai lipsa de mișcare în
zona de detecție declanșează cronometrarea timpului stabilit de iluminat.
O altă mișcare în zo na de detecție și dispariția sa ulterioară în timpul
timpul permite utilizarea DR -04 ca un senzor de prezență.
Caracteristici generale: s
Tensiune alimentare = 230 V AC ;
Putere comutare = 5 A;
Detecție mișc are = 0.6 ÷ 1.5 m/s;
Timp comutare acționare după declanșare mișcare = 10s ± 3s ÷ 15min.
± 2min.
Arie detecți e vertical = 180° ;
Arie detecție orizontală = 45°;
Domeniu rotire cap – orizontal/ vertical = 60°/180° ;
Inălțime montare senz or = 1.8 ÷ 2.5 m;
Temperatură funcț ionare = –20 ÷ +40°C ;
Dimensiuni (c ap întins vertical) = 80×52×120 mm;
Dimensiuni (cap pliat orizontal) = 80×52×95 mm52.
d) Senzor de miscare Steinel IS 240 DUO:
Senzorul de mișcare Steinel I S 240 DUO, cu senzor infraroșu, pentru
supravegherea zonelor din fața clădirilor, a drumurilor de acc es și a zonelor
închise. Acest senzor de mișcare IS 240 DUO cu un unghi de acoperire de 240°.
Cu senzori foarte inovativi, lumina poate fi stinsă și aprinsă automat. datorită
materialului rezis tent UV53. O imagine generală a senzorului se prezintă în
figura nr.17 .

Figura nr. 17. Senzor de miș care Steinel IS 240 DUO .54

IS 240 DUO este un senzor infraroșu PIR, excelent detector de mișcare
pentru acoperirea suprafețelor mari 230 mp, oferind un plus de siguranță și
confort prin iluminare inteligentă, controlată . Senzor de mișcare cu tehnologie

52https://www.adelaida.ro/senzor -miscare -infrarosu -1.5m -f-and-f-dr-04w-dr-04b.html,
accesat la data de 03.06.2019
53 https://senzor -de-miscare.compari.ro/steinel/is -240-duo-p328349153/, accesat la data de
03.06.2019
54https://www.hornbach.ro/shop/Senzor -de-miscare-Steinel -IS240 -DUO -240-max-1000W –
pentru -exterior -IP54 -negru/3077030/produs.html, accesat la data de 03.06.2019

43
detecție infraroșu (Pasive InfraRed – PIR), performant, cu acoperire max. 12 m.
IS 240 SUO s enzor de mișcare dotat cu lentilă multiplă ce asigură o detecție de
precizie prin reglajul fin de ± 80° al carcasei senzorului. Se racordează la rețea
230 – 240 V, 50 Hz, puterea maximă de conectare a lămpilor co nectate la
senzor fiind 1000 W55.
Dimensiuni = 60 x 100 x 90 mm (W x D x H) ;
Conexiune putere = 230 – 240 V/ 50 Hz ;
Putere maximă = 1000 W ;
Unghi de detecție = 240 °;
Autonomie maximă = 12 m ;
Răspuns luminozitate răspuns = 2 – 2000 lx ;
Timp de setare = 10 secunde – 15 minute56;
e) Senzor de mișcare DL 850 :
Senzor de mișcare DL850 tehnologie PIR (infraroșu) , este o lam pă cu
senzor de mișcare, rezistent la șocuri sau lovituri c arcasă cu protecție UV
(Ultraviolete). Senzorul de mișcare este echipat cu cel mai modern sistem de
lentile multiple, acoperire 360 grade, max. 7 m57.
O imagine generală a senzorului se prezintă în figura nr.18.

Figura nr. 18.Senz or de miscare DL 850 .58
Detecț ia mișcării este realizată cu un performant sistem cu 3 senzori,
acoperirea fiind activă 360 grade. Lampa cu senzor conține un fotosenzor care
permite detecția nivelului de crepuscularitate, cu posibilitate setare între 2 –
2000 lux, avantajul fiind evita rea aprinderii inutile a lămpii cu senzor pe timpul

55https://www.steinelshop.ro/senzor -de-miscare -is-240-duo-steinel -exterior -interior -240-
grade -12m-1000w -ip54-negru.html, accesat la data de 03 .06.2019
56https://www.casapractica.ro/cumpara/steinel -senzor -de-miscare -infrarosu -is-240-duo-
negru –
56156?utm_source=portal&utm_medium=web&utm_campaign=2parale&utm_campaign=
2Performant&utm_source=82d13fecc&utm_medium=CPS, accesat la data de 03.06.2019
57https://www.steinelshop.ro/plafoniera -senzor -miscare -dl850 -alb-steinel -senzor -pir-360-
grade -exterior.html, accesat la data de 03.06.2019
58 https://www.magnetcenter.ro/lampa -steinel -cu-senzor -de-miscare -dl850 -alb, accesat la
data de 03.06.2019

44
zilei, cînd senzorul detectează mișcare în raza sa de acțiune. Timpul de
aprindere poate fi reglat între 1 – 15 min. Materialul plastic al carcasei are
protecție la radiațiile UV. Acoperire senzor de miș care 360ș cu un unghi de
deschidere de 160ș. Suprafața asigurată aproximativ 154 mp, rază de acțiune
max. 7 m. Detecție fără scăpari, stabilizare la temperature. Senzorul acționează
la orice detecție de temperatură și asigură aprinderea rapidă a luminii ș i apoi
stingerea ei după o durată de timp reglabilă (între 1 -15 minute).
Diametru = 258 mm ;
Înălțime = 74 mm ;
Tensiune = 230 V ;
Greutate = 1,25 kg ;

3.2. Abgradarea și înlocuirea MSAL cu senzori de mișcare infraroș u
Steinel

3.2.1. Senzori de mișcare cu in fraroșu

Mina de semnalizare acustică și luminoasă reprezintă una din
modalitățile principale de atenționare a trupelor de prezența inamicului prin
utilizarea anumitor senzori care ajută la detectarea lor. Luând în considerare
complexitatea spațiului mode rn de luptă este imperios necesară îmbunătățirea
continuă a acestei mine prin abgradare a ei cu senzorul de mișcare. Aceș ti
senzor i se bazează pe utilizarea senzorilor pasivi în infraroșu și reacționează la
radiațiile termice din imediata vecinătate. O prim ă caracteristică a acestora care
ar necesita atenție o reprezintă diferențele de căldură statice care nu sunt
detec tate. Aria de detecție a acestor senzor i reprezintă o altă componentă care
ar trebui îmbunătățită, deoarece o rază ideală de detecție în plan vertical ar fi
una de 360° și una în plan orizontal de 90°. Principiul ca re stă la baza senzorilor
este acela de detectare a radiației termice din zona sa de acțiune, astfel el o
convertește într -un semnal electric măsurabil, determinând funționarea lui,
astfel se evită surprinderea și se asigură totodată siguranța de 360°. Această
mină este un sistem complex de avertizare și de detecție care necesită o
abgradare continuă pentru a face față tehnicilor și mijloacelor de luptă moderne,
ea fiind utilizată în teren pentru a garanta succesul misiunii trupelor proprii,
totodată fiind și un factor de reacție rapidă la un eveniment neprevăzut,
deoarece mulțumită senzorilor din structura sa, ea este cu un pas înaintea unui
posibil atac.
Domeniul optic de operare al senzorilor de mișcare cu infraroșu se
situeaz ă în infraroșu (IR) îndepărtat. S enzori i au o sensibili tate ridicată la
căldura radiată de corpurile aflate în mișcare. Principiul f izic ce stă la baza

45
detecției că ldurii emanate de corpurile aflate în mișcare constă în teoria emisiei
de radiații electromagnetice de corpurile cu temperatura mai mare de zero grade
Kelvin59.
Senzorii de mișcare P IR (passive infrared) sunt des folosiți în sistemele
de supraveghere sau de controlul energiei. Detectorul poate folosi trei tipuri de
elemente se nzitive : elemente piroelectrice , termopile și termistori. Datorită
simplității, costului scăzut, timp de răspuns mic, domeniu larg de detecție sunt
folosite ca elemente termosensibile sunt utilizate cele piroelectrice.
O componen tă piroelectric ă va transmite un impuls electric la contactul
cu o radiație termică incidentă. Acest efect rezultă din încărcare a piezoelectrică
a elementelor ce se dilată datorită radiații lor termice incidente.
Senzoru l este alcătuit din doi elemenți iden tici. Elemenții sunt conectați
în circuit electric astfel încât să genereze un semnal în opoziție de fază ca
răspuns la aplicarea unor semnale având aceași fază. Interferențele produse de
efectul piezoelectric sau de radiațiile termice parazite se aplică î n mod simultan
ambilor electrozi. Ca urmare, cele două semnale se vor anula, in timp ce radiația
termică de detectat, variabilă, va fi absorbită la un moment dat doar de un singur
element, evitându -se în acest fel anularea semnalului.
Detectoarele sunt dispozitiv e de indentificare a mișcării corpurilor
(obiecte, persoane), aflate în apropierea lor. Aceste detectoare conțin
mecanism e fizice sau senzori electronici care estimează mișcare a și pot fi
integrați sau conectați la alte dispozitive care să avertizez e utilizatorul de
prezența unui obiect in mișcare.60
Capabilitat ea acestor senzori de mișcare să detecteze prezența anumitor
obiecte care degajă raze infraroșii prin analiza temperaturii mediului ambiant a
câmpului vizualizat și prin identificarea oricărei modificări de temperatură
datorată existenței unui obiect. Utilizând principiul diferențierii, printr -o
verificare a existenței sau a non -existenței, detectoare pasive cu infraroșu
verifică existența oricărui caz de pătrundere în zona vizată. Spațiile dint re
zonele acoperite de senzor sunt zone în care sensibilitatea este nulă, astfel încât
se poate face compararea.61
De la intrarea în înzestrarea forțelor Armatei României, minei de
semnalizare acustică și luminoasă (MSAL) nu i s -a adus nicio îmbunătățire su b
aspect constructiv și implicit, funcțional. Încă de l a intrarea în înzestrarea
forțelor Armate i Române i, cu ajutorul acestei mine, prevenirea asupra apariției

59 Virginia Ivano v, Senzori și traductoare, Editura Universitaria Craiova, 2018 pag.149,
ISBN 978 -606-14-1419 -2
60 Virginia Ivanov, Senzori și traductoare, Editura Universitaria Craiova, 2018 pag.152,
ISBN 978 -606-14-1419 -2
61 Ibidem.

46
foțelor inamicului s -a prevăzut a fi realizată în momentul în care elementul de
tracțiune (sârm a) tensionat de către mână , picior sau altă modalitate, urmat de
smulgerea șplintului percutorului universal și inițierea capsei specială de
aprindere de către cuiul p ercutor, provocând aprinderea și arderea substanței
generatoare de sunet și punerea în fu ncțiune a blocului de semnal luminos.
Perceperea vizuală si auditivă a celor două semnale de către militari i din
serviciul de pază și avertizarea forțelor proprii asupra apropierii inamicului de
obiectivul din zona de responsabilitate , constituie rezultatu l punerii în funcțiune
a acestei mine.
Am prezentat aceste elemente pentru a se argumenta faptul că deși mina
are o structură interesantă, sistemul de punere a acesteia în funcțiune este
rudimentar, întrucât are la bază elemente de tipul țăruși din lemn, s ârmă lisă,
percutor cu acțiune la trațiune, capsă pirotehnică, etc. Acest sistem rudimentar,
face ca inițierea funcționării minei să se facă din doua direcții, această
deficientă generând necesitatea ca pentru avertizarea forțelor proprii să se
amplasez e mai multe astfel de mine, fapt ce conduce la consumuri suplimentare
de materiale și timp. În aceste condiții considerăm că eliminarea acestor
dificultăți s-ar putea realiza prin :
a) Păstrarea formei constructive actuale a minei și renunțarea la sistemul
rudimentar de punere în funcțiune (a capsei pirotehnice) și înlocuirea
acestuia cu o capsă electrică acționată de un sistem modern bazat pe
senzori de mișcare.
b) Scoaterea din înzestrare a ac estui tip de mină și înlocuirea cu un
dispozitiv de avertizare bazat pe senz ori de mișcare
Pentru operaționalizarea acestei idei, prezentăm în continuare câteva
tipuri de senzori:
a) Senzor de mi șcare interior wireless Paradox PMD2P
Detector de miscare wireless Paradox PMD2P. Senzorul de miscare
PAR ADOX PMD2P este un senzor de miș care radio cu procesare analogică a
semnalului. Acest detector de miș care are imunitate la animale .
Specificații tehnice:
Frecvență de lucru = 433 MHz ;
Compensatoare automate a temperaturii ;
Lentile Fresnel de generatia a II -a;
Rază de acoper ire = 11×11 ;m
Unghi de detecție = 85°;
Rază de acțiune wireless = 70 m;
Alimentare = 3 baterii AA ;
Greutate = aproximativ 105 ;g

47
Temeperatură de lucru = 0°C și +50°C62;
O imagine generală a senzorului se prezintă în figura nr.19 .

Figura nr. 19.Senzor de mișcare wireless Paradox PMD2P .63

b) Detector de mișcare DSG LC -171
Detector de mișcare, dublă tehnologie IR+MW (microunde), detecție
volumetrică, senzor IR dual(2 senzori pyroelectrici) ș i senzor cu microunde
(efect Doppler).
Specificații tehnice:
Arie de sup ravieghere = 18 m;
Imunitate la animale mici = maxim 35 kg;
Temperatura de funcăționare = –35 ÷ +55°C ;
Dimensiune = 200m x 86mm x 80mm ;
Greutate = 5 00 g64;
O imagine generală a senzorului se prezintă în figura nr. 20.

Figura nr. 20.Senzorul de mișcare DSG LC-171.65

62https://www.supraveghere24.ro/senzor -de-miscare -interior -wireless -paradox -pmd2p ,
accesat la data de 25.06.2019
63 Ibidem .
64 https://www.neosis.ro/detectie -efractie/dsc/detectori -dsc-cablati/detector -de-miscare -de-
exterior -dubla -tehnologie -ir-mw-dual-dsc-lc-171.html, accesat la data de 25.06.2019
65 Ibidem .

48
3.3. Înlocuirea MSAL cu senzori pentru detectarea mișcării -500

Prima încercare de înlocuire a MSAL cu senzorul pentru detectarea
mișcării 500, am constatat -o citind Înzestrarea forțelor de geniu potrivit
războiului viitorului , elaborată de g l.bg. (rz). prof. univ. dr. habil Mircea
Vladu.
Stația în structura sa are un circuit reprezentat de o sursă de energie, un
sistem pentru identificarea si realizarea legăturii cu toți senzorii din raza sa de
acțiune, un sistem de avertizare prin semnale l uminoase și acustice cu privire
la mișcările înregistrate de fiecare se nzor în parte. O vedere generală a acestei
stații se prezintă în figura nr.21.

Fig.nr.21. Senzorul pentru detectarea mișcării 500.

Funcționalitate a senzorului pentru detectarea mișca rii-500 se realizează
prin două moduri:
a)vibrație – interceptarea de către un senzor a unei mișcăr i în raza sa de
acțiune, conduce la transmiterea semnalului către stație, care după interceptarea
acestuia vibrează, emite semnal l uminos și indică senzorul care a interceptat
elementul mișcător.
b) semnale acustice – interceptarea de către un senzor a unei mișcări în
raza sa de acțiune conduce la transmiterea semnalulului către stație, care după
ce l-a interceptat semnalează acustic, luminos și indică senzor ul care a
interceptat mișcarea în raza sa de responsabilitate.
Senzorul pentru detectarea mișcării -500 prezintă următoarele
caracteristici tehnico -tactice :
a)raza de acțiune= aprox. 500 metri;
b)luminozitate puteni că= este ușor de detectat atât ziua, câ t și noaptea;
c)stația= perm ite supravegherea și preluarea semnalelor de la mai mulți
senzori;
d)avertizare sonoră de avari e= numai în condițiile în care senzorii au
bateria descărcată;
e)tipuri de setări de volum, ton, sensibilitate = clasice;
f)claritatea sunetelor = fără distorsiuni;

49
g)sursa de energie electrică = baterie de 9 V;
h)rezistență ridicată = la apă, șocuri , etc;
Din pu nctul nostru de vedere, stația pentru detectarea mișcării -500
împreună cu senzorul de mișcare SMR -2019, înlocuiește mina de semnalizar e
acustică și luminoasă (MSAL). Senzorul de mișcare SMR 2019 funcționând pe
baza senzorului de mișcare infraroșu, poate fi conectat la senzorul de mișcare
500, fiind folosit ca drept de difuzor. Acești doi senzori pot fi conectați prin
wireles s.

3.4. Înlocuirea cu senzorul de mișcare ROBERT 2019 (SMR -2019)

Înțelegând foarte bine rolul senzorului de mișcare am propus înlocuirea
MSAL cu senzorul de mișcare ROBERT 2019 (SMR -2019), pe care l -am
proiectat și construit prin forțe proprii.
Senzorul de mișcare ROBERT 2019, a fost conceput de către stundetul
sergent Robert Bejan sub coordonarea gl.bg . (rz). prof. univ. dr. habil Mircea
Vladu, în vederea prevenirii structurilor militare din Armata României cu
privire la apropierea de raioanele, pozițiil e, aliniamentele, obiectivele foțelor
proprii, etc., de către militarii inamici.
Senz orul este compus dintr -o carcasă de formă paralelipipedică în
interiorul căreia sunt asamblate intr -un circuit un tranductor, un senzor, un
difuzor, o sursă de energie si un sistem de transmisie a miscărilor detectate în
raza sa de acțiune la o stație aflată î ntr-un punct de observare un de se află in
permanență un militar in seviciu. Modul de funcționare a senzorului, se bazează
pe principiul analizarii țintei printr -un sen zor de detect are al mișcarii, acest
senzor este capabil să detecteze prezența unui obiect care emite unde infraroșii
prin analizarea temperaturii ambiante a locației monitorizate si apoi prin
detectarea oricărei schimbări temperatură datorată prezenței unu i obiect. O
vedere generală a acestui senzor se prezintă se prezintă in figura nr.22.

Fig.nr.22 . Circuitul minei SMR -2019.

Dispozitivul are î n componența sa o sursă de energie, un sistem pentru
identificarea mișcării prin emanarea de căldura, un sistem d e legatura cu toți

50
ceilalți senzori din raza sa de acțiune, un sistem de avertizare acustic si luminos.
O vedere generală a acestui senzor se poate prezenta in figura nr.23.

Fig.nr.23. Senzorul de mișcare Robert 2019.

Senzorul de mișcare ROBERT 2019 pre zintă următoarele caracteristici:
-raza de acțiune – aprox. 400m;
-claritatea sunetului – fără distorsiuni;
-sursă de energie electrica – baterie de 9 V;
-unghi (grade) – 120°C;
-imunitate la animale mici – maxim 35 kg ;
-rezistență – la șocuri, apă, etc;
-setăr i volum, ton -clasice; s
În concluzie considerăm ca, sprijinul de geniu include o complexitate
deosebită și o arie largă de preocupări prin care structurile de geniu acordă
sprijinul necesar forțelor luptătoare. Acest sprijin se bazează în mare parte pe o
gamă largă de tehnică, motiv pentru care sun impicate măsuri de organizare
deosebit de complexe în domeniul mentenanței și al asigurării materiale. Toate
aceste acțiuni de sprijin a forțelor luptătoare, asigurat la toate nivelurile, pe o
durată extinsă de t imp și în toate etapele operației sunt îngreunate deoarece
resursa umană și mijloacele tehnice de geniu sunt insuficiente la momentul
actual.

CONCLUZII

51
Urmărind tendin țele noilor teatre de operații, se poate afirma că o parte
din echipamentul e aflate în dotarea armatei române sunt depășit e din punct de
vedere constructiv, tehnico -tactice, etc.
Pentru a deține controlul asupra mediului de securitate, se pune accentul
pe modernizarea structurilor militare al cărei punct esențial îl reprezintă
înzestrare a structurilor existente cu armamente și tehnologii moderne, atât la
nivel de conducere cât și în planul de acțiune.
Ținând cont de evoluția tehnologică, am urmărit să realiz ăm un
dispozitiv de detectarea mișcării, care să corespundă, intr -o anumită măsură ,
nivelului tehnologic actua l în domeniul proiectării tehnicii militare.
Dispozitivul de semnalizare, poate duce cu succes acțiuni în mediul ostil,
precum și in mediul urban, fiind ușor de instalat, putând fi folosit in toate
tipurile de medii. Din punc t de vedere al funcționalității, dispozitivul
funcționează pe baza unui senzor PIR, acest senzor se activează după ce
analizează căldura emanată de către ținta respectivă.
Proiectarea modelului a plecat de la premisa de bază: tehnologia
avansată, ușurința modului de plantare, sporirea siguranței personalului .
Modificând u-se forma minei, s-a adus un plus în înbunătățirea caracteristicilor,
în modul de pla ntare a acesteia .
Toate aceste demersuri au fost făcute, doarece în urma studiilor efectuate
asupra tehn icii autohtone, s -a cons tatat faptul că aceasta este învechită, si mult
depășită în raport cu tendințele actuale pe plan mondial . De nenumărate ori
militarii români au fost puși în situații limită datorita lipsei unor sisteme de
avertizare eficente împotri va noilor amenințări, generându -se astfel necesitatea
realizării unui dispozitiv nou (SMR -2019).
Dacă SMR -2019 va fi agreat de către factorii abilitați, cu certitudine se
vor face demersuri pentru brevetarea acestuia.

52
BIBLIOGRAFIE

Autori român i:
1. Coordonator col. Conf. Univ. dr. Mircea Vladu și colectivul de autori,
Înzestrarea forțelor de geniu potrivit războiului viitorului, Editura
Universității Naționale de Apărare Carol I, București, 2006, ISBN 973 –
663-315-2
2. Prof. univ. dr. ing. I. Gheorghe , Senzori si Traductoare, București,
Editura Cefin, 2003
3. Virginia Ivanov, Senzori și traductoare, Editura Universitaria Craiova,
2018
Autori străini:
4. Kumar, Sanjeev, Gil -Ho Kim, K. Sreenivas, R. P. Tandon, ZnO Based
Surface Acoustic Wave Ultraviolet Photo Sensor, Journal of
Electroceramics 22.1 -3 (2009)
Surse internet:
5. https://www.electronics -tutorials.ws/io/io_4.html accesat la data de
13.03.2019
6. https://www.ada -electric.ro, accesat la 15.03.2019
7. http://romarm.ro/product/cartus -reactiv -de-semnalizare -si-iluminare –
calibrul -26mm/ accesat la data de 13.03.2019
8. http://anastasia -company.com/26 -mm-signal -rockets -cartridges, accesat
la data de 30.03.2019
9. http:www.tohan.ro/DIVERSE%20TIPURI%20DE%20MUNITIE%20P
ENTRU%20ARTILERIE.html, accesat la data de 13.03.2019
10. https://www.ifm.com/ro/ro/category/010/010_010, accesat la data de
22.05.2019
11. https://www.ghidul.ro/atelieralarme/produse -servicii/detectori/detector –
prezenta -pe-cablu -fortezza -pro-pir-05c–450471, accesat la data de
03.06.2019
12. https://www.atelieralarme.ro/de tectori/detector -prezenta -pe-cablu –
fortezza -pro-pir-05c.html, accesat la data 03.06.2019
13. https://www.adelaida.ro/detector -pir-quad -15m-lc100pi.html, accesat la
data de 03.0 https://www.steinelshop.ro/iluminat -cu-senzor/senzori -de-
miscare -si-crepusculari/se nzor-de-miscare -steinel -is-1-alb.html, accesat
la data de 03.06.2019
14. https://www.hornbach.ro/shop/Senzor -de-miscare -Steinel -IS240 -DUO –
240-max-1000W -pentru -exterior -IP54 -negru/3077030/produs.html,
accesat la data de 03.06.2019

53
15. https://www.magnetcenter.ro/la mpa-steinel -cu-senzor -de-miscare –
dl850 -alb, accesat la data de 03.06.2019
16. https://www.supraveghere24.ro/senzor -de-miscare -interior -wireless –
paradox -pmd2p, accesat la data de 25.06.2019
17. https://www.neosis.ro/detectie -efractie/dsc/detectori -dsc-
cablati/detec tor-de-miscare -de-exterior -dubla -tehnologie -ir-mw-dual-
dsc-lc-171.html, accesat la data de 25.06.2019

12
%
SIMILARITY INDEX
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
RBL.docx
ORIGINALITY REPORT
PRIMARY SOURCES
www.ada-electric.ro
Internet
www.tohan.ro
Internet
www.creeaza.com
Internet
senzor-miscare.ro
Internet
www.steinelshop.ro
Internet
docshare01.docshare.tips
Internet
www.senzorshop.ro
Internet
senzor-de-miscare.compari.ro
Internet
eur-lex.europa.eu
Internet
en.wikipedia.org
Internet
www.neosis.ro
Internet
367 words —
3
%
199 words —
1
%
198 words —
1
%
190 words —
1
%
159 words —
1
%
116 words —
1
%
103 words —
1
%
65 words —
< 1
%
61 words —
< 1
%
50 words —
< 1
%
43 words —
< 1
%

12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
EXCLUDE QUOTES
ON
EXCLUDE BIBLIOGRAPHY
ON
EXCLUDE MATCHES
OFF
fr.scribd.com
Internet
referate-clopotel.blogspot.com
Internet
www.diasgrup.ro
Internet
mcprotect.ro
Internet
www.rsisinternational.org
Internet
biblioteca.regielive.ro
Internet
www.sistemdealarma.com
Internet
dev.mrcashback.ro
Internet
www.alexandra-ivan.home.ro
Internet
elvon.ro
Internet
www.muzeulbanatuluimontan.ro
Internet
43 words —
< 1
%
39 words —
< 1
%
29 words —
< 1
%
22 words —
< 1
%
16 words —
< 1
%
15 words —
< 1
%
10 words —
< 1
%
9 words —
< 1
%
9 words —
< 1
%
8 words —
< 1
%
8 words —
< 1
%

DECLARAȚIE COORDONATOR ȘTIINȚIFIC LICENȚĂ

Subsemnatul(a) ……………………………………………………. ……………………,
coordonator științific al lucrării de licență cu tema
…………………………….…………… ……………………………………………………..
……………………………………………………………………………………. ………………. ………..
…………………………………………………………………………………………………… , și cu
nivelul de secretizare …………………………………………………………….., atribuit de
autor …………………………………………………………………………… …….. , apreciez că
lucrarea respectă prevederile prezentului regulament referitor la plagiat și nivelul
de similitudine maxim admis, fiind originală din punct de vedere al conținutului.

Data: Semnătura

DECLARAȚIE AUTOR LUCRARE LICENȚĂ

Subsemnatul(a) ………………………………………………………………………….,
absolvent(ă) al(a) Academiei Forțelor Terestre „ Nicolae Bălcescu” din Sibiu,
Facultatea de …………………………….…………….., programul de studii
universitare de licență ……………………………………………………..,
promoția …………………….., autor (autoare) a lucrării de licență cu tema
………………………………….. …………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ..
……………………………………. …………………………………………………………….., declar
pe propria răspundere că lucrarea elaborată îmi aparține și este originală din
punct de vedere al conținutului.

Data: Semnătura