SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ [617109]

UNIVERSITATEA DIN PITE ȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific
Lector univ. dr. Honțaru Octavia Sorina
Absolvent: [anonimizat], 2018 –
1

UNIVERSITATEA DIN PITE ȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE
SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ
ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENȚILOR
CU LITIAZĂ BILIARĂ
Coordonator științific
Lector univ. dr. Honțaru Octavia Sorina
Absolvent: [anonimizat], 2018 –

2

„ Sanatatea reprezinta comoara cea mai de pret si cea mai usor de
pierdut.
Totuai, cel mai prost pazita.”
R. Augier
3

CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………….6
PARTEA TEORETIC Ă
I. – NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A FICATULUI
I.1. Anatomie ……………………………………………………… 7
I.2. Fiziologie………………………………………………………. 10
I.3. Func ia biliară sau biligenă…………………………………… 11 ț
II. – GENERALITĂȚI DESPRE LITIAZA BILIARĂ
II.1. Definiție……………………………………………………… . 13
II.2. Patogenie …………………………………………………….. 15
II.3. Morfopatologie……………………………………………….. 17
II.4. Tablou clinic ………………………………………………… 19
II.5. Metode de investiga ie ……………………………………….. 20 ț
II.6. Diagnostic…………………………………………………….. .25
II.7. Forme speciale………………………………………………… .27
II.8. Evolu ie i complica ii………………………………………… 31 ț ș ț
II.9. Tratament……………………………………………………. . 34
PARTEA SPECIALĂ
III. – NOȚIUNI GENERALE DE NURSING
II.1. Procesul de nursing………………………………………….. 38
III.2. Diagnosticul de nursing……………………………………… 41
III.3. Piramida lui Maslow…………………………………………. 42
III.4. Particularități de îngrijire a pacienților cu litiază biliară …… 44
PARTEA PRACTICĂ
IV. – OBIECTIVELE, MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODELE DE
CERCETARE
IV. 1. Materiale și metodă de lucru………………………………………..50
4

IV.2. Studiu statistic………………………………………………. 51
IV.3. Cazuistică
Cazul I………………………………………………………. 56
Cazul II………………………………………………………….. 72
Cazul III……………………………………………………….. .94
CONCLUZII…………………………………………………………. 112
BIBLIOGRAFIE………………………………………………….. 114
5

INTRODUCERE
În lucrarea de față mi-am dorit să reunesc deprinderile practice, cuno tin ele teoretice; ș ț
no iunile de medicină internă, de anatomie și fiziologie a omului și de farmacologie, pe care le-amț
înglobat în tehnicile de îngrijire nursing.
Am încercat să cuprind în planurile de îngrijire din această lucrare, toate cele trei
dimensiuni : biologică, psihologică și socio-culturală, raportate la cele 14 nevoi fundamentale ale
individului.
Din cele trei cazuri pe care le-am descris și cărora le-am facut planurile de îngrijire,
reiese faptul că fiecare pacient: [anonimizat] i de aceea cele trei cazuri sunt diferite unul ș
fa ă de celălalt.ț
Asistenta medicală, a cărei sarcină de bază este asigurarea condițiilor optime de
îngrijire a bolnavilor, are atribuții de îngrijire medicală propriu-zisă, igienico-sanitare, educative și
organizatorice.
“Medicul trece, asistenta rămâne; medicul prescrie, asistenta execută”- de aceea
îndeplinirea obligațiilor care ne revin la un nivel superior de în elegere i interpretare, ca urmare a ț ș
pregătirii noastre de bază i tehnico- profesionale, constituie aportul remarcabil al asistentei ș
medicale.
Pentru a sintetiza această lucrare, dar și cunostințele din cei patru ani de studiu, am
realizat că este necesar ca asistenta medicală să tie să-i suplinească bolnavului ceea ce lui îi ș
lipseste “total” sau “complet”. Cu alte cuvinte, asistenta trebuie să intre în pielea bolnavului i să-i ș
redea dorin a de a trăi celui ce i-a pierdut speranța de via a, să fie capabilă să-l facă pe bolnav să ț ș ț
uite de boala sa, prin aplicarea unor tehnici de deconectare; să fie glasul celui ce nu poate vorbi.
Din practica acestei meserii reiese că orice ființa umană sănătoasă sau bolnavă este
animată de dorința de a se îmbrăca, de a avea condiții de locuit, de afec iune i de a bea. ț ș
Scopul lucrării de fată este acela de a sublinia îngrijirile ce trebuie acordate bolnavului
ce suferă de litiază biliară, cu cele două afectări – somatică i psihică. ș
6

I.NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
I.1. ANATOMIA FICATULUI
FICATUL este cea mai mare glandă din organism .Se află situat în cavitatea
abdominală, în loja hepatică – etajul supramezocolic – în partea superioară dreaptă, imediat sub
diafragm, lobul stang întinzându-se până în epigastru.
Configura ie externă ț.
Are forma unui hemiovoid, asezat transversal în abdomen, cu lungimea de aproximativ
28 cm , cu un diametru antero-posterior de 18 cm și o înalțime de 8 cm. Greutatea sa este de cca
1500 g și are o culoare roșie- cărămizie, datorită cantita ii mari de sânge pe care o con ine. ț ț
Ficatul prezintă trei fe e : ț
Fa a superioară este convexă în sus i vine în raport cu diafragmul i cu peretele anteriorț ș ș
al abdomenului; de aceea i se mai poate spune i fa a antero-superioară. Pe această față se observă ș ț
doi lobi: lobul drept i lobul stang, separa i de un ligament de sus inere- ligamentul falciform. ș ț ț
Fa a inferioară sau visceralăeste concavă si se află ț în raport cu: stomacul, duodenul,
colonul, mezocolonul transvers, rinichiul drept i suprarenala dreaptă. ș
Pe această față se află trei șan uri : ț
1.an ul antero-posterior dreptȘ ț ,care adăposte te, în por iunea sa anterioară, vezicula ș ț
biliară, iar în cea posterioară vena cavă inferioară;
2.an ul antero-posterior stângȘ ț ,care adăposte te în por iunea sa anterioară un cordon ș ț
fibros, ligamentul rotund , provenit din obliterarea venei ombilicale, iar în porțiunea posterioară
găzduie te ligamentul Arantius, provenit din obliterarea canalului venos Arantius de la fața. ș
3.an ul transversal se întinde între cele două anțuri antero-posterioare si coincide cuȘ ț ș
hilul ficatului prin care intră i ies: artera hepatică, vena portă, limfaticele, nervii, canalele hepatice ș
care alcătuiesc pediculul hepatic.
Cele trei an uri dau aspectul literei “ H “ i împarte fa a inferioară a ficatului în patru ș ț ș ț
lobi. Pe laturile an urilor antero-posterioare se află lobul drept i lobul stâng, iar între ele, în raport ș ț ș
cu an ul transvers, se află lobul pătrat, dispus înaintea an ului transversal, i lobul caudat Spiegel,ș ț ș ț ș
dispus înapoia acestui an . ș ț
Fa a posterioară este în continuarea fe ei superioare i vine în raport cu pereteleț ț ș
posterior al cavită ii abdominale, la nivelul vertebrelor T 7- T 11. Are o poziție aproape verticală i ț ș
pe ea se văd: lobul drept, lobul Spiegel i lobul stâng. ș
Mijloace de fixare.
7

Ținerea în pozitie a ficatului este realizată de ligamente, care nu sunt altceva decât pliuri
peritoneale. Aceste ligamente sunt:
Ligamentul falciform care este o forma ie peritoneală ce se întinde –în direcție sagitală- ț
de la fa a inferioară a diafragmului, la fa a superioară a ficatului. Spre partea anterioară, prezintă o ț ț
margine care se întinde până la ombilic i adăpostește, în grosimea ei, ligamentul rotund. ș
Ligamentul falciform împarte fa a superioară a ficatului în lobul drept i lobul stâng. ț ș
Ligamentul coronar , care se întinde de la fa a inferioară a diafragmului la fa a ț ț
posterioară a ficatului, de o parte i de alta a ligamentului falciform. Este cel mai important mijloc ș
de fixare.
Epiploonul gastrohepatic sau micul epiploon , care se întinde de la esofag, mica curbură
a stomacului i prima parte a duodenului, la an ul transversal al ficatului; de aceea se mai nume te ș ș ț ș
i ligamentul hepato-esofago-gastro-duodenal. ș

Figura 1, Atlas,Anatomia omului,vol II, Ediția 5,
Editura didactică și pedagogică
Ficatul este învelit pe fa a superioară, de peritoneul visceral care formează ligamentul ț
falciform i ligamentul coronar. El este alcătuit dintr-o membrană de înveli , capsula Glisson, i din ș ș ș
substanta proprie a ficatului sau parenchimul hepatic. Capsula Glisson pătrunde în ficat prin hil,
urmărind traiectul vaselor sanguine, i formează pere i lamelari conjunctivi, care împart, împreună ș ț
cu re eaua vasculară, masa de substantă proprie în forma iuni care se numesc lobuli hepatici. ț ț
8

În felul acesta, fiecare lob hepatic este împarțit într-un mare număr de lobuli hepatici.
Lobulul hepatic reprezintă unitatea anatomică si funcțională a ficatului. Are formă
piramidală, fiind așezat cu baza spre suprafa a ficatului i cu vârful spre interior, în secțiunea ț ș
transversală,are aspectul unui poligon cu 5-6 laturi.
Limfaticele.
Sunt două categorii de vase limfatice: unele superficiale, la nivelul țesutului
subperitoneal i care ies prin hil, i altele profunde care urmează traiectul vaselor sanguine iiesind ș ș ș
fie prin hil, fie pe calea venelor hepatice, merg spre vena cava inferioară i ajung la ganglionii ș
suprapancreatici i ganglionii hilari. ș
Inervația ficatului. Ficatul prime te filete nervoase simpatice de la plexul solar i filete ș ș
parasimpatice de la nervul vag stâng.
VEZICULA BILIAR Ă
Pe fa a inferioară a ficatului se găse te un organ în formă de pară care poartă denumirea ț ș
de veziculă biliară. Ea este situată în partea anterioară a an ului antero-posterior drept, într-o ș ț
scobitură a acestuia, foseta biliară. Vezicula biliară vine în contact cu peretele abdominal, la nivelul
cartilajului coastei a IX-a din partea dreaptă.
Veziculei biliare îi deosebim:
-un fund
-un corp
-un gât.
Are o grosime de 3-4 cm i o capacitate de cca 60 ml. ș
9

Fig 2 – Sursa: http://anatomie.romedic.ro/ficatul
Structura veziculei biliare
Vezicula biliară este învelită parțial de peritoneul visceral care o menține în pozi ie. ț
Sub peritoneu se află o tunică musculară, iar în interior o tunică mucoasă care căptu e te cavitatea ș ș
veziculei. Mucoasa este formată dintr-un epiteliu cilindric i un corion, în grosimea căruia se găsesc ș
glande mucoase.
Vezicula biliară se continuă cu un canal numit canalul cistic, care prezintă pe traiectul
sau valvule semilunare Heister. La confluen a dintre veziculă i canalul cistic se află sfincterul ț ș
vezicii. Canalul cistic se unește cu canalul hepatic i formează un canal mai gros, canalul coledoc, ș
care împreună cu canalul pancreatic Wirsung, se deschide în duoden, prin ampula Vater. i la Ș
nivelul canalului coledoc se află un sfincter,sfincterul canalului coledoc. Ampula Vater prezintă un
sfincter comun celor două conducte, sfincterul ampular Oddi.
Vezicula biliară funcționează ca un rezervor de depozit i concentrare a bilei în timpul ș
repausului digestiv.
I.2. FIZIOLOGIA FICATULUI
Topografic, ficatul se află așezat în calea sângelui provenit, prin vena portă, de la
intestin, stomac, pancreas i splină. șDatorită abundenței irigării cu sânge funcțional și nutritiv,
precum și datorită transformărilor chimice care au loc la acest nivel, ficatul îndeplinește funcții atât
de importante și de variate, încât, pe drept cuvânt, poate fi considerat laboratorul organismului.
Ficatul ia parte la digestia intestinală, depozitează în el o parte din substanțele care
depășesc nevoile imediate ale organismului, degradează și sintetizează diferite substanțe, ia parte la
menținerea compoziției plasmei, menține echilibrul glucidic, transformă grăsimile în forme care se
oxidează mai ușor, sintetizează fermenții necesari funcțiilor proprii sau ale altor organe, reglează
metabolismul apei și controlează debitul sanguin, oprește pătrunderea toxinelor în organism, are rol
în formarea globulelor rosii, intervine în termoreglare, etc.
Funcțiile ficatului:
A.Funcția biliară (biligenă) a ficatului – funcție secreto-excretoare.
B.Funcțiile metabolice ale ficatului.
C.Alte funcții ale ficatului.
10

I.3. FUNCȚIA BILIARĂ SAU BILIGENĂ
Funcția biliară constă în formarea bilei și eliminării ei din ficat, este o funcție secreto-
excretoare.
Formarea bilei. Bila este formată de celulele hepatice și celulele Kupffer.
Ea este alcătuită din: apă, săruri biliare, pigmenți biliari, colesterol, lecitină, mucină și
substanțe minerale.
Apa se găsește în proporție de 95-97%.
Sărurile biliare se găsesc în proportie de 1% și reprezintă cel mai important constituient
al bilei. Ele sunt reprezentate prin glicocolat și taurocolat de sodiu, care provin din combinarea
acidului colic cu aminoacizii glicocol și taurina, formandu-se acizii biliari glicocolic si taurocolic
care cu săruri de Na dau săruri biliare.
Procentul sărurilor biliare variază în funcție de alimentație. Astfel, când alimentația este
bogată în carne și unt, procentul lor crește, iar lipsa acestora duce la scăderea lui.
Sărurile biliare ajunse în intestin trec în circulația venei porte și ajung din nou în ficat,
unde au rol de stimuli în formarea de noi săruri biliare. În felul acesta se stabileste un circuit al
sărurilor biliare numit circuitul enterohepatic al sărurilor biliare.
Sărurile biliare îndeplinesc următoarele funcții :
1.La nivelul intestinului emulsionează grasimile și poten’ează lipaza pancreatică.
2.Formează cu grasimi complecși colonici solubili în ap[, permițând astfel absorbția
grăsimilor și a vitaminelor liposolubile A,D,E,K,F.
3.Stimulează peristaltismul intestinal : rol laxativ.
4.Menține echilibrul florei microbiene a intestinului gros, combatând mai ales, flora de
putrefacție: rol antiputrid.
5.Stimulează formarea însăși a bilei : rol coleretic.
Pigmenții biliari se gasesc în proporție de 0,5%. Ei sunt reprezentați prin biliverdina și
bilirubină. Biliverdina ia naștere din hemoglobina pusă în libertate prin distrugerea globulelor roșii
bătrâne, la nivelul ficatului (în țesutul reticulo -histiociar) și în splina; printr-un proces de reductie,
biliverdina se transformă în bilirubină (bila omului conține mai multă bilirubină). În procesul
formării pigmenților biliari participă și celulele Kupffer.
Colesterolul din bilă, dă acesteia caracterul de a fi un produs de excreție.
Se găsește în proporție de 1-2%O și este un produs de oxidare.Provine din două surse:
din sânge și din ficat. În sânge ajunge din alimentele bogate în colesterol, iar în ficat este sintetizat,
de acesta din acid acetic și din grăsimi degradate. Cea mai mare parte a colesterolului sanguin ar
proveni din cel hepatic.
11

Cantitatea de colesterol crește în timpul sarcinii, precum și în alimentația bogată în
lipoizi; ea scade în lipsa acestora sau în cazul unor leziuni grave ale ficatului.
Menținerea raportului colesterol – săruri biliare (normal 1/ 20-1/30) are o deosebită
importantă.Când acesta scade sub 1/13 se favorizează precipitarea colesterolului, care formează
calculi biliari.
În organism, o parte din colesterol este degradat, iar o alta parte constituie materia primă
pentru sinteza unor hormoni corticosuprarenali, hormoni sexuali, acizi biliari, vitamina D3. În unele
tulburări ale metabolismului, provocate de anumite boli (de ex. în hipotiroidism ), o parte din
colesterol se acumulează în sânge, putându-se depune în diferite organe (pereții arterelor) sau
țesuturi (țesutul conjunctiv din zona pleoapelor).
Substanțele minerale sunt reprezentate prin clorura, fosfat si carbonat de sodiu care dau
bilei o reacție alcalină.
Deosebim două feluri de bilă :
Bila hepatică care trece din ficat direct în duoden.
Bila veziculară care se varsă în duoden din vezicula biliară, numai în momentul
alimentației.
Compoziția bilei diferă dupa cum este vorba, de bila hepatică sau de bila veziculară.
Bila veziculară este mai vâscoasă, deoarece în timpul acumulării ei în veziculă, apa se resoarbe prin
pereții acesteia și deci, este mai concentrată.

Mecanismul scurgerii bilei în duoden.
Eliminarea bilei din vezicula biliară se face pe cale umorală și pe cale reflexă.
Pe cale umorală, excretia bilei în duoden este condusă de colecistochinină, substanță
elaborată la nivelul acestuia. Colecistochinina, trecând în sânge, ajunge la caile biliare extrahepatice
și produce evacuarea bilei în duoden.
Pe cale reflexă,prin pătrunderea hranei în duoden, sunt excitați receptorii centripeți din
mucoasă; excitația ajunge la sistemul nervos central și de acolo, pe calea nervilor vagi (nervi
parasimpatici), pornesc impulsuri la sfincterul veziculei biliare și la sfincterul Oddi, determinând
relaxarea lor. Totodata are loc contracția veziculei și bila de rezerva (bila veziculară este eliminată
în intestin). Când vezicula s-a golit, sfincterul ei se închide, dar ramâne deschis sfincterul Oddi,
astfel că bila venită direct de la ficat (bila hepatica) trece în intestin, atât cât durează digestia.
După ce digestia a încetat, se închide sfincterul Oddi și se deschide sfincterul veziculei
biliare, astfel că, acum, bila hepatica ia calea veziculei biliare unde se acumulează.
12

Contracția sfincterelor se datoreaza nervilor splanhnici (nervilor simpatici), care au
acțiune contrară vagului.
Durata eliminării bilei depinde de natura alimentului; de ex. După ingerarea de lapte,
bila se elimină timp de 5-7 ore, iar dupa ingerarea de pâine, timp de 8-9 ore.
BILA
Funcția secreto-excretoare a ficatului constă în formarea bilei.
Bila are o acțiune complexă în digestie. Astfel:
-emulsionează grăsimile și potenteaza lipaza pancreatică;
-formează cu grăsimile complecși coleinici solubili în apă, permi țând astfel absorbția
grăsimilor și a vitaminelor liposolubile ( A,D,E, K si F);
-stimulează peristaltismul intestinului.
Cap. II – GENERALITĂȚI DESPRE
LITIAZA BILIARĂ
II.1. DEFINIȚIE:
Litiaza biliară este definită de prezen a calculilor la nivelul veziculei biliare i/ sau căilor ț ș
biliare.
Epidemiologie:
Litiaza biliară (LB) este întalnită la 10-30% din populația peste 40 ani; afecțiune de 2-3
ori mai frecventă la femei decât la bărba i. Poate apărea din copilărie, dar frecven a sa cre te prin ț ț ș
înaintarea în vârsta, încât la peste 70 ani este prezentă la 35% din femei i 20% din bărbați. Litiaza ș
biliară are, în România, o prevalen ă de 8,4 % la femei si 5% la bărba i. ț ț
ETIOLOGIE
În apariția litiazei biliare sunt încrimina i factori multipli care favorizează litogeneza, ț
dar a căror influență diferă în func ie de natura calculilor. Ac iunea acestor factori deseori se ț ț
exercită, fie că sunt individuali, fie de mediu, până la o anumită vârstă.
Influen ele genetice, legate de modificarea con inutului în colesterol al bilei cu răsunet ț ț
asupra litogenezei, explică frecvența ridicată a colelitiazei în unele familii sau grupuri etnice.
Vârsta se corelează cu frecvența LB; aceasta este redusă sub 25 ani, dar crește cu 3% la
fiecare 5 ani la persoanele peste 40 ani, cu inciden a maxima la cele de 70-80 ani. Cre terea cu ț ș
vârsta a eliminărilor biliare de colesterol apare ca substrat al inciden ei crescute a bolii la vârstnici. ț
13

Sexul ca factor litogen este în rela ie cu hormonii estrogeni.Prezen a de 2-3 ori mai ț ț
frecventă a LB la femei se explică prin ac iunea estrogenilor, care diminuează pool-ul acizilor ț
biliari i cresc sinteza hepatică de colesterol. ș
Utilizarea contraceptivelor orale sau tratamentele estrogenice postmenopauză sunt, de
asemenea urmate de apariția, cel puțin de două ori mai frecventă a LB. Condiția poate fi secundară
stazei biliare produse de ace ti hormoni sau modificării ale compozi iei lipidice a bilei. ș ț
Sarcina este întalnită ca factor de risc la multiparele în vârsta de peste 30 ani. Hipotonia
veziculară înso ita de creșterea volumului rezidual al veziculei biliare (VB) este urmarea efectului ț
miorelaxant al progesteronului. Se asociază formarea de noroi biliar care, de regulă, în decursul
următoarelor 12 luni de la na tere nu se mai formează i dispare. ș ș
Obezitatea și regimul alimentar hipercaloricau ca element comun litogenic creșterea
sintezei hepatice de colesterol și implicit suprasaturarea bilei în colesterol. Restabilirea treptată a
normoponderalită ii este urmată i de diminuarea concentra iei bilei în colesterol, dar reducerea ț ș ț
rapidă a greută ii la un obez, poate adesea să precipite formarea calculilor. Rolul dietei cu un ț
con inut ridicat în grăsimi polinesaturate sau săracă în fibre vegetale este i el incriminat în uneleț ș
observa ii, iar cre terea con inutului în zahăruri rafinate este urmată de alterarea metabolismului i ț ș ț ș
o rată crescută a litogenicitații bilei.
Anomaniile biochimice lipoproteice sau unele erori înnăscute de metabolism pot
predispune la formarea litiazei colesterolice. În hiperlipoproteinemiile de tip IV si Ilb litogeneza
este legată de cre terea sintezei hepatice de colesterol i a secre iei sale biliare.Perturbarea i ș ș ț ș
reducerea sintezei hepatice de fosfolipide, respectiv acizi biliari, accentuează acest efect litogen,
ca i hipertrigliceridemia sau reducerea concentratiei HDL. Clofibratul, utilizat ca agentș
hipolipemiant, are ca efect dublarea riscului de litiaza colesterolică, prin cre terea eliminarilor ș
biliare de colesterol realizată din mobilizarea grăsimilor de depozit i diminuarea sintezei hepatice ș
de acizi biliari.
În erorile înnascute ale metabolismului lipidic intervine deficitul congenital al colesterol
7–alfa-hidroxilazei, hipotonia veziculară, scăderea bruscă i rapidă în greutate. Studii ș
epidemiologice recente par să infirme rolul diabetului zaharat în litogeneză.
Diabetul zaharatacționează ca factor predispozant al litiazei colesterolice în proporție de
până la 30% din cazuri, dar este posibil să ac ioneze sinergic i al i factori: obezitatea, alimenta ia ț ș ț ț
hipercalorică, tratamentul insulinic, coexistența hiperlipoproteinemiei de tip Iib.
O serie de suferin e ale tubului digestiv sau organelor sale anexe, prin perturbarea ț
ciclului enterohepatic al acizilor biliari, se înso esc de cre terea riscului litogen. Astfel, în boala ț ș
Crohn, în șuntul jejuno-ileal sau rezecțiile ileale, întreruperea parțială a ciclului este urmată de
malabsorbția i scăderea atât a concentra iei biliare, cât i pool-ului acizilor biliari. Se realizează ș ț ș
14

suprasaturarea bilei în colesterol, efectul litogen fiind amplificat de apari ia în aceste condi ii i a ț ț ș
unor acizi biliari cu capacitate diminuată dea forma micelii mixte stabile cu colesterolul.Colestaza
extrahepatică prelungită, fibroza chistică pancreatică sau alimenta ia, prin malabsorbția acizilor ț
biliari, favorizează litiaza colesterolică. Incidența crescută a LB după vagotomie este legată de
perturbarea tonusului VB, care devine hipotonă, precum i de staza biliară consecutivă. ș
Rolul de factor favorizant al infec iilor în litogeneză este sus inut de cre terea ț ț ș
concentra iei de bilirubină neconjugată în bila (urmare a hidrolizării formei conjugate de către beta- ț
glicurinidaza produsă de E.coli) i respectiv a formării de lizolecitină (sub acțiunea fosfolipazei A ș
bacteriene asupra lecitinei din bilă). Frecvența mai mare a calculilor de bilirubinat de calciu la
vârstnici, la popula ia din mediul rural i mai ales din Orient, pare legată de inciden a crescută la ț ș ț
aceste grupe popula ionale a infecțiilor biliare. ț
Procesele de hemoliză cronicăprin realizarea unor concentra ii biliare crescute a ț
bilirubinei neconjugate insolubile, favorizează precipitarea acesteia i formarea calculilor ș
pigmentari. Prezen a la 30-38% din cirozele hepatice a LB pigmentare pare favorizată de hemoliza ț
cronică secundară hipersplenismului hematologic.
II.2. PATOGENIE
Formarea calculilor biliari necesită anumite condi ii litogene i un interval variabil de ț ș
timp, de la câteva săptămâni până la 5-10 ani. Numărul calculilor se menține constant în timp
(genera ie unică spontană) iar persistența condițiilor litogene favorizează numai modificarea ț
dimensiunilor acestora.
Formarea i dezvoltarea calculilor de colesterol ș implică alterarea propor iei normale ț
dintre principalii constituen i lipidici biliari; procesul evoluează în trei etape : ț
a/ formarea bilei litogene;
b/nucleerea, cu precipitarea cristalelor de colesterol;
c/cre terea în dimensiuni a calculilor. ș
Formarea bilei litogene exprimă un defect de solubilitate al colesterolului biliar, care
provine preponderent din acel exogen ( 70%) i este puternic hidrofob.Colesterolul devine solubil ș
numai prin formarea unor structuri de lecitină i acizii biliari, substanțe ale căror molecule au un rol ș
hidrofil i unul hidrofob (substan e amfofile). Colesterolul se interpune între moleculele ș ț
substanțelor Amfofile i se realizează vezicule unilamelare (colesterol + lecitina) sau micelii mixte ș
(care con in în plus acizi biliari i apă) cu aspect discidal. În condi iile depă irii acestei solubilizări ț ș ț ș
micelare, bila devine suprasaturată în colesterol i aceasta precipită sub forma cristalelor de ș
colesterol. Veziculele unilamelare prin fuziune, agregare sau implozie formează vezicule
multilamelare care cristalizează în plăci birefringente de colesterol monohidratat. Colesterolul non-
15

hidratat cristalizează sub acțiunea sărurilor biliare intens hidrofobe (dezoxicolat), sub formă de ace,
arc, spirale, tubuli, plăci unice sau agregate. Transpunerea grafică a variației concentrațiilor celor
trei lipide biliare permite delimitarea a doua zone: una micelară (colesterol complet solubilizat) i ș
alta a bilei suprasaturate în colesterol. Zona a doua este preponderentă i în interior, sau colesterolul ș
precipită fie lent (sunt necesari factori precipitan i), fie rapid i spontan. ț ș
În principal, la producerea bilei litogene participă două mecanisme:
1.creșterea secre iei de colesterol i ț ș
2.scăderea secre iei biliare de acizi biliari i fosfolipide. ț ș
1.Cre terea cantită ii de colesterol în bilă apare în două situa ii: ș ț ț
a. cre terea sintezei hepatice de colesterol, când hidroximetilglutaril-coenzima A ș
reducteaza (HMG-CoA) cu rol limitat al sintezei de colesterol, are activitate crescută (ex : obezi,
dietă hipercalorică, utilizare de clofibrat sau contraceptive orale, etc);
b. reducerea transformării colesterolului intrahepatocitar în acizi biliari primari
(diminuează colesterol 7- alfa-hidroxilaza care are rol limitant al acestei transformări).
2. Scăderea secre iei biliare de acizi biliari i fosfolipide, întalnită mai ales la ț ș
persoanele neobeze, este urmarea reducerii activită ii colesterol 7-alfa ț -hidroxilazei (ex: ciroza
biliară primitivă i alte cauze de colestază intrahepatică, tratamente cu estrogeni) sau perturbării ș
circula iei extrahepatice a celor doi constituen i (ex ț ț : boala Crohn, rezecție ileală etc)
La unele persoane poate interveni intricarea unei secreții excesive de colesterol cu
diminuarea secreției i pool-ului de acizi biliari. ș
Cre terea în dimensiuni a microcalculilor i formarea celor macroscopici se face prinș ș
apozi ie de colesterol cristalizat (monohidratat i/sau hidratat) pe cristalele nucleate, regruparea ț ș
acestora sau depunerea amorfă de fragmente cristaline. Procesul necesită hipersecreția de mucus i ș
stază biliară veziculară, asociate fenomenului de concentrare intraveziculară a bilei. Sărurile biliare
puternic hidrofobe inhibă direct contractilitatea musculaturii netede veziculare ca i încorporarea de ș
colesterol în membrana sarcolemică (în condițiile hipercolesterolemiei). “Noroiul biliar“ este
considerat un precursor al colelitiazei, fiind compus din colesterol (vezicule monolamelare,
cristalizat) bilirubinat de calciu, mucină i filamente de mucus. El apare pe fondul unor anomalii ș
(ex: la gravidă în condiții de scădere ponderală rapidă, alimentație parenterală prelungită etc).
În sinteză, formarea calculilor de colesterolse produce printr-o anomalie ce decurge din
producerea unei bile suprasaturate, fie prin creșterea absolută a secre iei biliare de colesterol, fie ț
prin scăderea absolută a secre iei sărurilor biliare, lecitinei i fosfolipidelor. Modificările în ț ș
concentra ia unuia din factorii importanți ai cristalizarii (nucleeri) sunt de asemenea necesare ț
(glicoproteine mucoase a căror secre ie este mediată de prostaglandinele mucosale). Disfunc ia ț ț
16

motorie a veziculei biliare i staza contribuie de asemenea la formarea calculilor i pot fi, în acela i ș ș ș
timp, factori primari ai litogenezei.
Calculii pigmentari se formează în condi iile unor cantită i mari de bilirubină ț ț
neconjugată sau monoconjugată în bilă,care fiind insolubilă precipită. Cristalele de bilirubină prin
agregare permit creșterea în dimensiuni a calculilor sau pot reprezenta, intr-o bila suprasaturată în
colesterol, factorul de nucleere pentru calculii colesterolici.
Calculii pigmentari negri sau de polibilirubinat se asociază cu hemiliza cronică, ciroză
hepatică alcoolică, vârstă înaintată i lipsa obezită ii. Precipitarera bilirubinei neconjugate este ș ț
favorizată de scăderea nivelului acizilor biliari i pH-ului în VB. Mucina leagă Ca 2+ de bilirubinat ș
sau devine substratul pentru precipitarea fosfatului i carbonatului de calciu. În hemolizele cronice ș
concentra ia bilirubinei cre te de peste 10 ori, iar la vârstnici i în ciroză intervine staza biliară ț ș ș
împreună cu reducerea pool-ului i sintezei acizilor biliari. ș
Calculii pigmentari bruni, care con in bilirubinat de calciu i o anumită cantitate de ț ș
colesterol sunt rezultatul unor procese de hidroliză. Sub ac iunea beta-glicuronidazei produse de ț
bacterii, epiteliul canaliculelor biliare sau de origine hepatică, are loc deconjugarea în tractul biliar
a bilirubinei conjugate, cu aparit ia formei neconjugate i a monoconjugaților. Lecitina din bila ț ș
suferă de asemnenea acțiunea hidroxilazei. Ca urmare, diminuează rata de formare a miceliilor
mixte i implicit solubilitatea colesterolului, iar acizii grași lecitino-derivați precipită sub forma ș
sărurilor de calciu. Anomaliile morfologice (dilatații de căi biliare) sau de motilitate, cu stază
biliară secundară favorizeazăîn asociere cu diminuarea secre iei biliare de IgA secretorie, ț
suprainfec ia biliară cu dezvoltarea procesului litogen. ț
II.3. MORFOPATOLOGIE
Calculii biliari se împart, în funcție de principalul component chimic, în colesterolici,
pigementari (bruni sau negri), de carbonat de calciu i mixti. ș
Cei mixti sunt cel mai des întâlni i, iar cei puri sunt decela i numai în proporție de până ț ț
la 15% din cazuri.
Calculii colesterolici au un con inut în colesterol de 70-80% din greutatea lor. Acesta ț
se regase te în componen a a 80-85% din totalitatea LB, dar numai 10-15% sunt calculi pur ș ț
colesterolici. Calculii sunt unici sau multiplii, au o culoare galben-verzuie, forma rotundă sau
ovalară și dimensiuni între 1 mm si 4-5 cm. Suprafața este netedă, sunt friabili i se fărâmă prin ș
presare, dar plutesc în mediu apos. Pe secțiune, au o structură cristalină cu dispoziție radiară,
uneori cristalele de colesterol fiind aranjate în adevărate cordoane orientate dinspre centru către
periferie.Diversele straturi au grosimi diferite, aspect imprimat de fluctuațiile cristalizării, respectiv
17

intercalarea unor perioade de stagnare sau, inclusiv, disoluție a lor (există posibilitatea ca 1% din
calculi să se autodizolve). Calculii colecterolici sunt radiotransparenți.
Calculii pigmentari sunt formați în principal din bilirubinat de calciu i proporții ș
diferite de colesterol și săruri de calciu; în formă pura ei reprezintă cca 3% din totalul cazurilor de
LB. Macroscopic se disting două varietă i: bruni și negri. Calculii bruni con in bilirubinat de calciu ț ț
(60%), colesterol (15%) i palmitat de calciu, iar cei negri au un con inut mai redus de bilirubint ș ț
(40%) fiind prezen i carbonatul i fosfatul de calciu (6-9%), polimeri de bilirubină, glicoproteine. ț ș
Impregnarea calculilor cu un pigment de tip melanic provenit din mastocitele peretelui VB le
conferă culoarea neagr ă. Calculii pigmentari sunt de mici dimensiuni (obișnuit nu depășesc 10
mm), multipli, au suprafață netedă sau de tip muriform i au o consisten a crescută (cei negri) sau ș ț
sunt friabili (cei bruni). Pe secțiune calculii bruni relevă o dispoziție concentrică și alternă a unor
lame de bilirubinat de calciu, respectiv colesterol și palmitat de calciu; ei sunt radiotransparenți. Cei
negri au structură neregulată, dată de agregarea unor multiple concrețiuni de bilirubinat de calciu;
sunt radioopaci.
Calculii de carbonat de calciu puri sunt extrem de rari, au o culoare alb-cre oasă, ț
formă rotundă sau ovală, consisten ă crescută. Obi nuit se depun în porțiunea declivă a veziculei i ț ș ș
sunt radioopaci.
Calculii mixti, reprezentând 80-82% din totalitatea LB, sunt forma i din colesterol, ț
bilirubină i carbonat de calciu în cantită i diferite.Calculii sunt totdeauna multipli, au culoare ș ț
galben-brună, forma poliedrică (mai rar cilindrică), fațete multiple i netede (datorită aglomerării i ș ș
frecării reciproce). Pe secțiune se observă dispunerea în jurul unui nucleu central de culoare mai
închisă a unor structuri succesive, concentrice i orientări axiale diferite structurii cristaline de ș
colesterol, pigment bilirubinic i/sau carbonat de calciu. ș
Vezica biliară în litiaza colecistică, în corela ie cu prezen a sau absen a unor procese ț ț ț
infec ioase repetitive sau iritatiei mecanice directe, poate fi normală morfologic, cu modificări ț
reduse sau puternic remaniată prin leziuni inflamatorii, degenerative sau poliferative benigne. În
prima ipostază, pe fondul unei mucoase normale, apar zone în care grosimea sa este usor diminuată
sau sunt prezente arii de scleroză și inflamație. În cea de a doua situa ie, procesele inflamatorii ț
cronice duc la îngroșarea peretelui vezicular, sclerozarea colecistului care devine sclerohipertrofic
sau scleroatrofic.Peretele veziculei capată o culoare albicioasă, se dezvoltă aderență pericolecistice,
iar în mucoasă se găsesc zone cu țesut de granula ie sau colagen.Pot coexista leziuni de ț
colesteroloză (vezicula fragă sau calcară), polipi hiperplastici sau diverticuli intramurali. Calculii
pot pluti liber în mediul lichid vezicular, sedimentează în zona declivă, produc dilatații
diverticulare ale pereților colecistului sau se inclavează în zona infundibulo – cistică.
18

În litiaza coledociană CBP apare u or destinsă dacă obstrucția este recent instalată; în ș
formele prelungite, pe lângă dilatare se produce i îngroșarea peretelui coledocian.Procesele ș
inflamatorii oddiene se reduc sau dispar dacă obstacolul i staza biliară se remit precoce, dar duc la ș
scleroza oddiană ireversibilă în formele prelungite.
Sursa: www.clinicagastroenterologie.ro – Litiaza biliară
II.4. TABLOUL CLINIC
Litiaza biliară devine manifestată clinic când un calcul migrează în canalul cistic sau
CBP, producând obstrucție și procese inflamatorii la aceste nivele. Obstrucția este urmată de staza
retrogradă, distensia și creșterea presiunii intramurale a VB sau hepatocoledocului. Totodată se
declanșează contracții repetate ale segmentelor afectate în scopul învingerii obstacolului, a căror
expresie clinică este durerea biliară percepută sub forma colicativă.
Colica biliară tipică debutează brusc, cu durere în hipocondrul drept sau epigastru.
Intensitatea sa crește rapid și progresiv, ajungând în decursul a câteva minute la un paroxism care
se menține relativ constant pe toată durata colicii. Durerea are o durată între o jumatate de oră până
la 3-4 ore în lipsa complicațiilor, perioadă în care iradiază în spate pe sub rebordul costal drept și
caracteristic, ascendent spre vârful scapulei sau umărului omonim.Frecvent, debutul este precedat
de ingestia unor alimente intens colecistochinetice. Durerile biliare survin mai ales noapte i se ș
înso esc de grețuri, vărsături bilioase, transpirații, adesea febră tranzitor. Colica sfâr e te aproapeț ș ș
19

totdeauna brusc, i exista posibilitatea repetării sale ulterioare, dupa ore, zile sau săptămâni, în ș
funcție de noua poziționare a calculului, reluarea tranzitului biliar sau apariția complicațiilor. Poate
exista un debut sau o localizare atipică a durecii biliare (jenă dureroasă, lipsa legăturii cu factorii
colecistochinetici, respectiv localizare de la început în epigastru, hipocondrul stâng sau la nivelul
coloanei vertebrale), cât și iradieri mai puțin obișnuite (spre hipocondrul stâng sau ascendent pe
traiectul frenicului ori regiunea precordială). Uneori, colica biliară este urmată de o colorație
subicterică conjunctivală și urini hipercrome cu caracter pasager, care sunt sesizate la cateva ore
pana la o zi de la încetarea durerilor. Ca fenomene de însoțire pot fi întâlnite: tulburări dispeptice
percepute ca intoleranță la alimente grase, grețuri, gust amar, balonări postprandiale, disconfort
epigastric, eructații, pirozis, flatulentă. Dispepsia biliară nu este specifică kitiazei, fiind întâlnită și
la persoane lipsite de LB ( 15-40%). După colecistectomie fenomenele dispeptice pot persista la
20-40% sau mai mult, din cazuri.
La debutul colicii pacientul este agitat, dar ulterior caută să-și păstreze o poziție în care
durerile să nu se accentueze, mișcările bruște, trepidațiile sau respirațiile profunde crescând
intensitatea acestora.
La examenul fizic hipocondrul drept este dureros la palparea superficială sau profundă.
În plină colică, hiperestezia cutanată și o anumită contractură antalgică voluntară limitează palparea
zonei colecistului. La hiperponderali cu panicul adipos important sau post criză, manevra Murphy
devine pozitivă (palparea fundului VB în inspir profund este dureroasă la contactul cu vârful
degetelor de la mâna care se insinueaza ascendent spre fața inferioară a ficatului). Prelungirea
colicii peste 4-6 ore, apariția febrei și frisoanelor, colora iei icterice și urinărilor hipercrome cu ț
scaune decolorate, iradierea durerilor spre hipocondrul stâng sau palparea și delimitatea
colecistului, relevă prezența unor complicații.
II.5. METODE DE INVESTIGAȚIE ( analize și explorări )
EXPLORĂRI PARACLINICE
Metodele de investigare paraclinică în LB permit evidențierea calculilor, nivelul
obstacolului realizat în căile biliare sau efectele acestuia. Se deosebesc între ele prin acuratețea și
sensibilitatea diagnostică, inclusiv fiabilitatea și efectele secundare. Metodele directe de explorare a
VB și a căilor biliare intră și extrahepatice includ tehnici ultrasonografice, radiologice -cu sau fără
substanțe de contrast- sau radioizotopice. În mare parte metodele sunt complementare, încât
prioritatea și tipul explorării la un pacient depind strict de strategia diagnostică adoptată. Metodele
20

biologice de laborator prin determinări sanguine, în sucul duodenal sau alte produse biologice, pot
oferi indirect date suplimentare în favoarea diagnosticului de LB .
Ecografia este metoda cea mai larg utilizată pentru identificarea litiazei, acuratețea
diagnosticului fiind de 95-98% din cazurile de litiază biliară. Calculii întrunesc trei caracteristici:
hiperecogenicitate, conul de umbră acustică posterioară și mobilizarea lor în corelație cu
modificarea poziției pacientului. Calculii de peste 2-3 mm diametru se identifică cu ușurintă, dar
cei mici sub aceste dimensiuni își semnalează prezența numai prin hiperecogenicitate și deplasare
gravitațională spre zonele declive veziculare. “Noroiul biliar” este ecogen, dar lipsit de umbră
acustică posterioară, aspect explicat de conținutul sau amorf, care include cristale de colesterol și
bilirubinat de calciu, eventual chiar microcalculi. Rezultatele fals pozitive și fals negative,
incluzând și dificultățile decelării calculilor mici inclavați în zona cervicocistică , se situează între
2% si 4% din cazuri.
Eficiența examenului ecografic este redusă în litiaza coledociană; prezența acesteia
este sugerată de imaginile hiperecogene cu umbră acustică posterioară dar cu mobilitate redusă sau
absentă și eventual de dilatarea în amonte a ductului biliar, peste 7 mm. Acuratețea diagnosticului
se reduce la cc 36-50% pentru calculii situați în 2/3 superioare ale căii biliare comune și la numai
11% pentru cei plasați în coledocul inferior retroduadenopancreatic. Acest inconvenient este
diminuat în parte prin endoecografie, care presupunne plasarea transductorului în duoden cu
ajutorul endoscopului, cu obținerea de date și asupra raportului coledoco- pancreatic sau eventualei
prezențe a unei microlitiaze veziculare coexistente. Ecografia intraoperatorie crește posibilitatea
depistării litiazei coledociene și a celei intrahepatice, chiar și a microlitiazeio veziculare.
De regulă, ecografia în LB este indicată ca prim examen în urgență (colica) precum și la
pacienții cu litiază biliară puțin simptomatică. Ea furnizează informații de ansamblu asupra
ficatului, arborelui biliar și pancreasului. În plus ecografia este obligatorie la pacienții cu
contraindicații sau cu rezultate neconcludente la explorarea radiologică (intoleranță la substanta de
contrast, graviditate, colestază importantă, veziculă exclusă radiologic, risc nejustificat al
colangiografiei endoscopice retrograde).
21

Sursa: www.clinicagastroenterologie.ro – calcul hiperecogen ( con de umbră posterior )
Examenul radiologic simplu ( pe gol, fără substanță de contrast) al hipocondrului drept
sau al întregului abdomen are utilitate diagnostică limitată, permițând numai identificarea calculilor
radioopaci (10-15% din cazuri). Calculii cu conținut calcar apar ca opacități omogene sau ca
opacități cu aspect mixt (inel opac periperif și central radiotransparent) situați în zona de protecție
a colecistului sau a căilor biliare. Pe radiografia de profil situarea imaginilor sugestive anterior
corpilor vertebrali le atestă originea biliară. Prezența aerobiliei în colecist sau hepatocoledoc
(pneumobilie ductală), în context sugestiv de suferință litiazică relevă o complicație (colecistită
emfizematoasă, fistulă biliodigestivă). Ileusul biliar asociază și o opacitate în fosa iliacă dreaptă
(calcul oprit deasupra valculei ileo-cecale).
Opacifierea veziculei biliare pe cale orală (colecistografie )
Colecistografia: radiografierea veziculei biliare (colecistului) umplută cu substantă de
contrast, administrată de obicei pe cale orală.
Scop: examinarea formei, poziției, conținutului, precum și contractilitații (dinamicii)
veziculei biliare, inclusiv descoperirea prezentei de calculi radioopaci.
Contraindicații: afecțiuni hepato-biliare acute, insuficiența renală, reacții alergice la iod,
stări febrile.
Pregătirea materialelor :
-prânz compus din ouă, smântană și unt cu pâine sau 50 g ciocolată, cărbune animal;
triferment, substanță opacă (Razebil sau acid iopanoic); antihistaminice;
-materialele pregătite se transportă lângă pacient.
Pregătirea psihică și fizică a pacientului :
-se anuntă pacientul și i se explică necesitatea efectuării tehnicii;
22

-se administrează pacientului cu 2-3 zile înaintea examinării, cărbune animal de 3 ori
pe zi, câte două tablete și regim hiperprotidic;
-cu 1-2 zile înaintea efectuării colecistografiei se administrează pacientului un regim
dietetic ușor digerabil, evitând alimentele cu conținut bogat în celuloză și hidrocarbonate
concentrate;
-în ziua precedentă examenului, la orele 12, se administrează pacientului un pranz
compus din ouă, smântână și unt cu pâine (provoacă contracții puternice și golirea vezicii biliare);
dacă acest prânz provoacă accese dureroase, el poate fi înlocuit cu 50 g ciocolată sau cu un sondaj
evacuator;
-după masă se efectuează pacientului o clismă evacuatoare cu ser fiziologic sau ceai de
mușețel călduț, pentru evecuarea gazelor din colon ;
-se testează toleranța la Razebil: dupa masă, la orele 16 se administrează pacientului o
tabletă care se dizolvă pe limbă; se supraveghează pacientul pentru a se observa dacă nu are
hipersensibilitate la iod:
-dacă apar roșeață, senzație de arsură, furnicături, tahicardie, grețuri, urticarie, amețeli,
stare de rău general, pacientul are hipersensibilitate la iod și se întrerupe administrarea;
-dacă pacientul suportă bine iodul (nu are simptomele de intoleranță), la 20-30 minute
se administrează trei tablete Razebil, în decurs de 5 minute;
-se așează pacientul în decubitul lateral drept, timp de 30-60 de minute;
-înainte de a se efectua radiografia se efectuează pacientului încă o clismă evacuatoare;
-pacientul este condus la serviciul de radiologie (după 14-16 ore și respectiv 10-14 ore,
când vezicula biliară se umple cu substantă de contrast);
-pacientul va fi ajutat să se dezbrace și să se așeze pe masa de examinare. În cazul în
care vezicula biliară nu s-a umplut cu substantă opacă, se mai administrează 4 tablete de Razebil
(sau 6 tablete de acid iopanoic), iar examinarea se repetă a 3-a zi;
-se administrează prânzul Boyden (două gălbenușuri de ou frecate cu 30 g zahăr sau 50
g ciocolată);
-se efectuează radiografii în serie, la intervale de 30-60-90 de minute.
Ingrijirea pacientului
-pacietul va fi ajutat să se îmbrace și va fi codus la pat;
-se noteaza exameul în foaia de oservatie.
23

Opacifierea veziculei biliare pe cale intravenoasă ( colangiografia )
Pregătirea materialelor necesare
Probilan, antihistaminice, hemisuccinat de hidrocortizon, medicalente de urgența
(glucoză pentru perfuzii, Romergan, Norartrinal ), aparat de perfuzie, aparat de oxigenoterapie,
seringă de 20 ml și ace sterile pentru injecții intravenoase; materiale pentru clismă.
Pregătirea psihică și fizică a pacientului
-se anunță pacietul și i se explică necesitatea tehnicii în dimineața examinării, se
efectuează o clismă evacuatoare ;
-pacientul nu necesită o pregatire dietetică;
Testarea toleranței pacientului la iod (substanță de contrast):
-se instalează în sacul conjunctival al unui ochi o picatură din fiola de
Probilan (fiola de probă); în caz de reacție hiperergică în decurs de 5 minute apare o
hiperemie conjunctivală a ochiului respectiv sau prurit intens;
-se injectează intravenos foarte lent 1 ml de substanță și se supraveghează bolnavul
pentru a observa dacă apare reacție hiperergică (roșeată și edem al feței, cefalee, dispnee, grețuri și
vărsături);
-dacă apar semnele reacției, se întrerupe administrarea Pobilanului;
-reacția hiperergică se combate urgent cu antihistaminice, perfuzie intravenoasă de
glucozăcu Norartrinal, se administreazăoxigen și se anunță medicul reanimator.
Administrarea substanței de contrast:
-dacă toleranța organismului este bună, pacientul este așezat pe masa radiologică;
-se administrează substanță opacă (încalzită la temperatura corpului) foarte lent (în
decurs de 10 minute): la adulți, o fiola de 20 ml Pobilan 30-50%, la copii, 1 ml sau 0,45 g
substantă activă pe kilocorp;
-după terminarea injecției se execută radiografiile. Căile intrahepatice și extrahepatice
se opacifiază în 15-30 minute; dacă pe filmele executate nu apar vizibile căile biliare, la 40 de
minute după terminarea injecției, se administrează 2-3 linguri sirop de codeină 2%o (într-o
singură doza).
Ingrijirea pacientului după tehnică :
-pacientul va fi ajutat să se îmbrace, va fi condus în salon și instalat comod în pat;
-se notează examenul în foaia de observație.
Dacă se folosește acid iopanoic, între orele 18-20 se administrează 4-6 tablete acid
iopanoic , câte una din 10 în 10 minute, cu puțină apă, fără a le sfărâma, după care bolnavul va fi
așezat în decubit lateral drept, timp de 30-60 minute. De la administrarea substanței de contrast
24

până la terminarea examinării, pacientul nu va primi mâncare, băutură, medicamente sau purgative
și nu va fuma.
-se administrează sirop de codeină după injectarea Pobilanului la bolnavii cu
colecistectomie sau la care colangiografia se repetă, prima fiind nereușită; în acest caz,
radiografia se execută după 30 minute ;
-prânzul Boyden (două gălbenușuri crude amestecate cu zahar) se administrează după
executarea radiografiei (indiferent de calea folosită pentru substanța de contrast), având scopul
provocării contracției veziculei biliare, efectuându-se radiografii ulterioare în serie, la intervale
de timp de 30-60-90 minute;
-nu se administrează prânzul Boyden la pacienții cu colecistectomie, cu calculoză
biliară, boala Basedow, insuficiență renală acută, icter.
II.6. DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv al litiazei biliare este evocat de prezența durerilor biliare
colicative, mai ales a celor precedate de un trecut dispeptic biliar; instalarea unui episod infecțios
(colecistita sau angiocolita acută) și/sau icteric crește gradul de probabilitate diagnostică. Apariția
unui tablou de suferință biliară după un anumit interval de timp de la o intervenție pe căile biliare,
însoțită sau nu de icter sau stare febrilă, este sugestivă pentru un posibil obstacol litiazic
postoperator pe CBP. Chiar dacă contextul clinic este sugestiv pentru litiază, certitudinea
diagnosticului o conferă explorările paraclinice directe sau în anumite situții numai laparotomia.
Foarte rar este posibilă precizarea diagnosticului prin decelarea în fecale a unor calculi de mici
dimensiuni, eliminați după o colică sau în cadrul unor complicații ale litiazei.
Diagnosticul diferențial al litiazei biliare se impune în două situații, legate de :
prezența sau absența colicii, respectiv a icterului. Durerea biliară colicativă din litiază
trebuie diferențiată, independent de sediul vezicular sau coledocian al calculilor, de alte dureri cu
caracter paroxistic produse de afecțiuni ale unor organe intraabdominale, retroperitoneale,
pleuropulmonare sau de alte cauze.
Durerea din ulcerul gastroduodenal, mai ales complicat prin penetrație, apare pe fondul
unui trecut cu dureri și periodicitate sezonieră, are localizare epigastrică, iar medicația antiacidă și
antisecretorie ameliorează simptomatologia. Investigația endoscopică și tranzitul baritat
descendent aduc elemente de certitudine în stabilirea etiologiei ulceroase.
Pancreatita acută are o simptomatologie zgomotoasă clinic, cu dureri iradiate spre
hipocondrul stâng adesea ileus sau rezistentă la palparea epigastrică și eventual stare de șoc;
sindromul biologic caracteristic cu creșterea amilazelor în sânge și urină, în corelație cu examenul
25

ecografic permit stabilirea certă a diagnosticului. Posibilitatea intricării LB cu o pancreatită acută
edematoasă secundară acesteia sau cu dureri în cadrul unei pancreatite cronice este stabilită prin
aportul investigațiilor paraclinice.
Apendicita acută are caracteristic sediul durerilor în fosa iliacă dreaptă; semnele de
iritație peritoneală și leucocitoză ajută la precizarea diagnosticului. Uneori, mai ales dacă
apendicele este orientat ascendent și iradierea durerii are această direcție, diagnosticul nu este
tranșat decât intraoperator.
Colica renală dreaptă se deosebește prin sediul lombar al durerii cu iradiere anterioară
și descendentă pe traiectul ureterului; examenul de urină și investigațiile paraclinice specifice
permit precizarea diagnosticului. Asocierea stării febrile în cadrul unei infecții urinare crește gradul
de dificultate în diferențierea de o litiază complicată.
Durerea anginoasă sau din infarctul miocardic acut posteroinferior obișnuit apare pe
fondul unei vechi suferințe coronariene; istoricul bolii, examenul obiectiv, prezența factorilor de
risc, iar ulterior ECG și determinările enzimatice, permit stabilirea exactă a diagnosticului.
Suferințele pleurodiafragmatice acute cu afectarea diafragmatică dreaptă se însoțesc de
fenomene respiratorii (tuse, expectorație), frecvent stare febrilă, iar explorarea radiologică
pulmonară relevă elemente concludente pentru o asemenea afecțiune.
Colonul iritabil, hernia hiatală, tulburările funcționale ale VB nelitiazice pretează la
diagnostic diferențial, mai ales la un pacient cu dureri colicative biliare în antecedente. Explorarea
specifică a căilor și VB, respectiv cu substantă baritată a tubului digestiv permite delimitarea certă
a lor de suferința litiazică.
Prezența icterului obstructiv în litiaza de căi biliare impune diferențierea de icterele
hemolitice sau prin colestaza intrahepatică secundară unei hepatopatii.
Icterul mecanic de etiologie nelitiazică.
În icterele hemolitice hiperbilirubinemia este de tip indirect, durata de viață a hematiilor
este scazută, iar investigația hematologică completă precizează diagnosticul. În hemolizele cronice,
cu LB secundară, explorarea imagistică a sistemului biliar permite departajarea componenței
hemolitice de cea obstructiv – litiazică a icterului. Icterul colestatic din hepatopatii se însoțește de
creșterea serică a nivelului aminotransferazelor și adesea sunt prezente antecedentele de hepatită
acută și markeri virali în ser. Icterul are caracter hepatocelular.
Stabilirea etiologiei nelitiazice a icterului obstructiv se bazează în afara datelor clinice
pe datele explorării imagistice a căilor biliare și tubului digestiv, interpretate în contextul clinic. În
ampulomul vaterian fluctuența icterului se asociază semnelor de impregnație malignă și anemiei,
iar în neoplasmul cefalopancreatic icterul este progresiv, apare o scădere ponderală marcată și
distensia VB.
26

II.7. FORME SPECIALE
Litiaza biliară asimptomatică reunește 80-82% din totalitatea cazurilor de litiază;
prezența calculilor nu se însoțește de o simptomatologie clinică dureroasă sau fenomene clinice
relevante ale unor complicații ale bolii litiazice (icter, febră, frisoane). Sunt excluse din această
formă clinică și cazurile în care calculii coexistă uneori numai cu manifestări dispeptice bilio-
digestive.
Evidențierea LB asimptomatice se realizează întâmplător, în contextul unui examen
ecografic efectuat pentru o afecțiune extrabiliară sau intraoperator, cu ocazia unei intervenții
chirurgicale abdominale. Evoluția silențioasă nu este legată de natura colesterolică sau pigmentară a
calculilor, chiar dacă etiopatogenia lor diferă.
De obicei este asimptomatică LB veziculară cu calcul unic, și mult mai rar calculii
inclavați în canalul cistic sau cei coledocieni.
Litiaza biliară veziculară, manifestată clinic sau asimptomatică, este forma clinică cea
mai frecventă, de LB.
Litiaza biliară coledociană este decelată în 20-24% din totalitatea cazurilor de LB. În
10-15% din cazuri poate avea o evoluție clinică asimptomatică. Este de două ori mai frecventă la
femei, diferența între sexe reducându-se odată cu înaintarea în vârstă pentru a se realiza egalizarea
frecvenței la persoanele peste 60 ani.
Etiologic, calculii coledocieni sunt fie migrați din colecist sau căile biliare intrahepatice,
fie generați la nivelul coledocului. Obișnuit migrează din veziculă calculi de dimensiuni mici sau
medii, a căror trecere este posibilă prin canalul cistic. Prezența unor fistule biliobiliare explică
existența unor calculi mari coilesterolici în coledoc.
Calculii formați de la început în hepatocoledoc necesită, de obicei, preexistența unui
drenaj coledocian deficitar, staza biliară fiind generată de diferite obstacole: scleroza oddiană,
stricturi după traumatisme chirurgicale, dilatații (chist) sau anomalii congenitale (boala Caroli).
Corpii străini intracoledocieni (ex paraziți hepatobiliari), infecțiile biliare și hemoliza cronică sunt
de asemenea factori favorizanți ai depunerii materialului litogen.
Consecința fiziopatologică a litiazei coledociene , dacă nu s-a realizat trecerea calculilor
în duoden, o reprezintă obstrucția completă saupartială a hepatocoledocului cu stază și dilatare în
amonte, deseori cu suprainfectarea ulterioara a căilor biliare. În formele prelungite,infecția cronică
devine factor litogen favorizant.
Morfologic, calculii coledocieni sunt variați ca număr (unici sau multiplii), dimensiuni
(mici sau mari) sau structură.Cei mici se pot inclava în ampula Vater cu blocarea drenajului bilio-
27

pancreatic, realizând dilatație de cale biliară și afectare pancreatică sau conglomerează, realizând o
“impietruire “ a CBP ce poate ajunge și în cele două canale hepatice.Calculii de mari dimensiuni
sunt situați preponderent în coledocul inferior.Structural, calculii primitiv coledocieni sunt de tip
pigmentar, bruni, ovoidali, friabili și frecvent însoțiți de noroi biliar. Cei migrați din colecist sunt
majoritar colesterolici, micști sau pigmentari negri; în 95% din cazuri litiaza coledociană coexistă
cu cea veziculară. Calculii migrați pot deveni la randul lor substrat pentru depuneri ulterioare de
material pigmentar litogen și capătă o formă alungită.
Simptomatologia clinică care poate lipsi complet în 30-40% din cazuri este expresia
obstrucției CBP și frecvent a infecției la acest nivel. Triada Charcot -dureri biliare, icter colestatic,
febră și frisoane- reprezintă manifestarea clinică clasică a litiazei coledociene.
Debutul clinic este brusc, printr-o colică biliară intensă localizată în hipocondrul drept
sau epigastru. Durerea iradiază, posterior și ascedent, mai rar precordial, în coloana dorsală sau
hipocondrul stâng (semn al complicării cu o pancreatită acută). După încetarea durerilor,
caracteristic apare un frison intens urmat de febră (38-40 grade C) de tip septic, perioadă în care la
cca 2/3 din cazuri hemoculturile se pozitivează.Icterul apare la 1-2 zile dupa colică, însoțit de urini
hipercrome, scaune acolice și prurit. Caracteristică litiazei coledociene este obstrucția parțială și
intermitentă a căii biliare, manifestată clinic prin episoade de colici biliare, febră asociată de frison
și icter fluctuant, apărând la intervale de zile sau săptămâni.
Examenul fizic constă în colorația icterică, a cărei intensitate este concordantă cu durata
și gradul obstrucției. Abdomentul este sensibil la palpare în hipocondrul drept, mai ales în zona
pancreaticoledociană. Ficatul mărit de volum este elastic și dureros, caractere care se modifică în
funcție de gradul obstrucției biliare. Ca urmare a modificărilor sale anterioare, de obicei
scleroatrofice, VB este nepalpabilă.
Explorarea paraclinică începe, de elecție, cu examenul ecografic, la care evidențierea
unei dilatări de peste 7 mm a coledocului, reprezintă un argument diagnostic important pentru
coledocolitiază, când ecografia nu se poate efectua în condiții adecvate (ex : așcita, obezitate
excesivă) se recurge la tomografie computerizată. În prezența icterului colestatic colangiografia
percutană sau retrogradă se asociază, de rutină, explorării ecografice. Alegerea uneia din cele două
metode este determinată de localizarea calculului (distală sau proximală) și prezența sau absența
dilatării căilor biliare. Ecografia endoscopică ofera un plus de informații premergator explorării
radiologice.
28

Sursa: www.clinicagastroenterologie.ro – Litiaza coledociană
Litiaza biliară intrahepatică include calculii prezenți în sistemul biliar, situați între
canalele biliare extralobulare și convergența celor două canale hepatice. Ea constituie cca 1% din
totalitatea LB și nu cuprinde calcificările din parenchimul hepatic de altă natură (ex : intratumorale).
Are o incidență redusă în tările vest europene (0,7-6%) cu afectare preponderentă a
femeilor în vârstă, dar ajunge la 25-30% din cazuri în tări din Extremul orient și Asia de sud – est.
Lipsa unei diferențe pe sexe și apariția de la vârste tinere a litiazei în aceste tări asiatioce sunt în
mare parte explicate de infestațiile parazitare biliare (diastomiază sau ascaridoză).
În etiologia litiazei intrahepatice, cel puțin la noi în țară, este implicată migrarea
ascendentă a unor calculi veziculari și din hepatocoledoc sau apariția împietruirii ascendente, prin
aglomerarea unor multiplii calculi mici pigmentari deasupra unui calcul inclavat în CBP.
Formarea în situ este o altă cauză a litiazei intrahepatice. Se dezvoltă pe fondul unor
displazii (boala Caroli), stenoze intrahepatice de căi biliare, (congenitale sau dobândite) sau în
interiorul unor cavități restante intrahepatice (ex : după chist hidatic hepatic deschis în căile biliare).
Infecția și paraziții din căile biliare în asociere cu staza biliară favorizează formarea calculilor, care
sunt preponderent de tip pigmentar, în timp ce calculii migrați ascendent au o structură de tip
vezicular.
Morfologic se constată dilatarea canalelor biliare, ocupate de calculi, care în timp și sub
impactul proceselor infecțioase (colangită cu pericolangită) duc la scleroză parietală ductală și
abcese hepatice.
În colangita sclerozantă sau colangita piogenă recurentă se ajunge la forma de boală
litiazică intrahepatică difuză.
29

Simptomatologia clinică este relativ săracă, legată de condițiile etiologice și de prezența
infecției biliare. Migrarea descendentă a calculilor în hepatocoledoc determină dureri colicative, iar
apariția angiocolitei se însoțește de febră și frisoane, icterul de tip colectatic este prezent numai
dacă se produce obstrucția CBP după migrare calculoasă.
Explorarile paraclinice : ecografie, tomografia computerizată, rezonanța magnetică
nucleară și scintigrama biliară cu 99 mTc- practicate preoperator, permit decelarea dilatațiilor
căilor biliare intrahepatice și eventual a calculilor. Colangiografia percutană transhepatică și
colangiografia intraoperatorie aduc cele mai multe date privind existența calculilor și modificările
căilor biliare intrahepatice. Lipsa unei explorări corecte colangiografice intraoperatorii după o
intervenție pentru LB intrahepatică, veziculară sau coledociană poate fi urmată de mai multe
intervenții chirgicale ulterioare, datorită recurentei icterului și colangitei.
Sursa : https://www.slideshare.net/cezar1962/ecografia-biliara – Litiaza biliară intrahepatică
Litiaza biliară postoperatorie a căilor biliare principale are o incidența de cca 3%
din cazuri. Ea apare fie ca o litiază reziduală, urmare a nerecunoașterii sau a unei rezolvări parțiale
cu ocazia primei intervenții, fie ca o litiază recidivantă, constituită chiar în condițiile unei explorări
corecte a CBP.
Litiaza reziduală postoperatorie este consecința explorării necorespunzatoare a CBP la
intervenția inițială. Insuficiența explorare ce ține de tehnică, de cel care o aplică sau de pacient (ex :
starea generală gravă).
30

Litiaza recidivantă (autohtona) formată din calculi pigmentari, apare în condiții de stază
biliară intraductală. Procesul obstructiv, nerezolvat radical la prima intervenție, poate fi o stenoză
sau tumoră oddiană, stenoză segmentară postcolecistectomie a CBP, pancreatită cronică cefalică,
etc.
Manifestările clinice în litiazele restante au un debut mai mult sau mai puțin îndepărtat
de prima intervenție. Tulburările pot apărea imediat postoperator (fistula biliară exteriorizată prin
tubul de dren sau obstrucție declivă a coledocului) sau, ulterior sub forma caracteristică a litiazei
coledociene ( triada Charcot). În litiaza recidivantă simptomatologia clinică se constituie după
câteva luni sau ani postoperator, reflectând un proces obstructiv coledocian.
Explorarea paraclinică în litiaza postoperatorie permite evidențierea calculilor,
dilatarea ductală și eventual cauzele stazei biliare.Metodele utilizate sunt alese în funcție de
condițiile specifice: colangiografie i.v. (la care se poate asocia tomografia), colangiografie
endoscopică retrogradă, colangiografie postoperatorie sau fistulografie, scintigrama biliară cu 99
mTc,tranzit baritat descendent.Explorarea CBP este obligatorie dacă apar suferințe după intervenție
chirurgicală pe căile biliare.
II.8. EVOLUȚIE, COMPLICAȚII
Evolu ia litiazei biliare din momentul diagnosticării are un caracter variabil și dificil de ț
întrevăzut. Forma asimptomatică de boală obișnuit își menține latența clinică o perioadă
îndelungată de timp. În primii 5-6 ani din momentul diagnosticării numai 10-16% din aceste cazuri
devin clinic simptomatice, procent care ajunge la 18-20% după 15-20 ani. Posibilitatea apariției
manifestărilor clinice caracteristice pare să diminueze proporțional cu mărimea perioadei de latență
clinică, de regulă peste 15 ani, dar riscul crește în cazul calculilor de mici dimensiuni. Aceștia se
mobilizează și migrează ușor, ducând la apariția fenomenelor obstructive canaliculare.
Incidența anuala a complicațiilor este de 0,3% și de numai 0,02% pentru cancer de
veziculă biliară. Tinerii spre deosebire de persoanele de peste 60 ani, au un risc cumulativ de a
avea dureri biliare sau complicații specifice litiazei mult mai mare, raportat la momentul stabilirii
diagnosticului de litiază asimptomatică. Chiar dacă o primă colică biliară simplă se remite fară
urmări, posibilitatea repetării sale în urmatoarele 12-24 luni este foarte mare, în 80% din cazuri un
calcul vezicular care a migrat în cistic recade în colecist sau trece în CBP.
Complicațiile litiazei biliare produc frecvent procese infecțioase cu cele de natura
mecanică și iritativă. Ele sunt legate de afectarea peretelui vezicular sau sunt consecința unui
accident de migrare litiazic.
31

Complicațiile veziculare sunt dominate de colecistita acută care în cca 70% din cazuri
apare la cei cu litiază simptomatică. Ea poate fi urmată de necroza peretelui VB cu perforație și
peritonită acută generalizată sau abces perivezicular, formarea de fistule biliodigestive și
biliobiliare sau ileus biliar.
Litiaza coledociană (de migrare) se asociază la 10-15% din cazuri unei LB veziculare,
pasajul calculilor realizându-se prin cistic (cei de mici dimensiuni) sau printr-o fistulă biliobiliară.
Explorarea ecografică a CBP este obligatorie în LB veziculară confirmată, chiar în absența
simptomatologiei clinice specifice litiazei coledociene.
Hidropsul vezicular este urmarea inclavării unui calcul în zona infundibulocistică, cu
blocarea drenajului vezicular și distensia concomitentă a colecistului. Debutul este brusc, marcat
de o colică biliară și urmat de palparea colecistului destins “ tumoral”. În lipsa infecției, conținutul
vezicular devine clar (hidrocolecist) sau se îmbogațește în mucus ( mucocel), iar pereții veziculei se
subțiaza. Realizarea unui mecanism de supapă, cu dezobstrucție intermitentă a canalului cistic, se
însoțește de variații în volum ale colecistului.
Sursa : https://www.slideshare.net/cezar1962/ecografia-biliara – Hidropsul vezicular
Sindromul Mirizzi este o complicație rară (0,7%) în care un calcul voluminos, inclavat
în infundibului unei vezicule sclerotrofice, comprimă extrinsec CBP. Se realizează astfel o
obstrucție înalta și moderată, cu dilatarea căii biliare intrahepatice și un hepatocoledoc normal.
Opacifierea retrogradă sau percutană a căilor biliare orientează diagnosticul, care se confirmă
intraoperator.
Litiaza biliară intrahepatică (de migrare) complică litiaza veziculară când calculii
migrează ascendent, în căile biliare intrahepatice.
32

Colecistita cronică și pericolecistita ce urmează unor repetate procese de colecistită
acută litiazică conduc către o veziculă scleroatrofică, cu aderențe la organele vecine și excluderea
funcțională la colangiocolecistografia i.v.
Pancreatita acută biliară complică frecvent LB, calculii inclavandu-se în ampula
Vater sau producând un traumatism oddian când trec în duoden. Diagnosticul este sugerat de
topografia și iradierea caracteristică a durerilor spre hipocondrul stâng, în contextul unei litiaze
veziculare cunoscute (decelată ecografic sau manifestată clinic) sau un scor Blamey mai mare de
3.
Angiocolita acută apare pe fondul obstrucției ductale, mai ales cea realizată de calculii
intrahepatici. În funcție de gravitatea procesului infecțios se poate ajunge la stare septică cu șoc
endotoxinic, insuficiență renală acută sau dezvoltarea abceselor hepatice.
Oddita sclerozantă, hemobilia, fistulele biliodigestive cu eliminarea directă a
calculilor în intestin și potențial ileus biliar sunt complicații mai rar întâlnite într-o litiaza
coledociană. Persistența obstacolului litiazic și neîndepartarea lui poate duce la dezvoltarea unei
ciroze biliare secundare.
Cancerul veziculei biliare nu mai este considerat de toti autorii ca o complicație
specifică LB. Incidența lui, în contextul recurgerii pe scară largă la screeningul ecografic în
populația generală, este de numai 1-3% în litiaza simptomatică clinic și se reduce până la 0,2-0,5 %
în cea asimptomatică. După vârsta de 70 ani frecvența sa crește până la 10% din cazuri.
PROGNOSTIC
Litiaza biliară este o afecțiune relativ ușoară, lipsită de risc vital în formă comună. Atât
în perioada asimptomatică cât și la pacienții cu dureri biliare, sunt limitări, legate de durata și
intensitatea simptomelor (colica biliară). Apariția complicațiilor litiazei, unele cu risc vital prin
însăși gravitatea lor, imprimă un prognostic defavorabil bolii de fond. Vârsta înaintată, diabetul
zaharat, preexistența sau dezvoltarea unei insuficiențe multiple de organ (cardiacă, hepatică, renală,
respiratorie) reprezintă factori de risc, inclusiv în ceea ce privește oportunitatea recurgerii la
anumite metode terapeutice.
33

II.9. TRATAMENTUL LITIAZEI BILIARE
Obiectivele tratamentului litiazei biliare sunt reprezentate de :
1. prevenirea formării calculilor;
2 .profilaxia și tratamentul manifestărilor și complicațiilor bolii.
Metodologia de aplicare -tratament conservator sau chirurgical- depinde de forma
clinică (asimptomatică sau manifestatăclinic), localizarea (veziculară și/sau de căi biliare) și, în
parte, caracterele calculilor (unici/multiplii, mici/ voluminoși, colesterolici/ pigmentari sau
calcificați ).
În plus trebuie avute în vedere prezența și amploarea complicațiilor, limitele fiecărei
metode terapeutice în sine și nu în ultimul rând complianta pacientului sau costul tratamentului.
Profilaxia primară în litiaza colesterolică , aplicată înca de la vârsta de 20-30 ani,
urmărește diminuarea efectelor sau combaterea acțiunii factorilor de risc litogen. Măsurile în
primul rând de ordin igieno-dietetic vizează evitarea și combaterea acțiunii factorilor de risc
litogen. Măsurile în primul rând de ordin igieno-dietetic vizează evitarea și combaterea obezității,
hiperlipoproteinemiilor, a proceselor generatoare de stază biliară și hipomotilitate intestinală. Dieta
normo sau hipocalorică, adaptată la statusul ponderal este restrictivă față de alimentele bogate în
colesterol și grăsimi animale. Prezența diabetului zaharat și hiperlipoproteinemiilor implicăși
reducerea aportului de hidrocarbonate. Fracționarea ingestiei alimentare în 4-5 mese pe zi are rol de
combatere a stazei veziculare; efectul este amplificat de tratamentul corespunzator al afecțiunilor
care se însoțesc de hipotonie colecisticăși eventual de medicamente cu efecte colecistochinetic
(cisaprid, eritromicina).Prokineticele, fibrele alimentare, lactuloza sunt benefice în accelerarea
tranzitului intestinal.
În litiaza pigmentară măsurile profilactice vizează tratamentul specific al factorilor
vaforizanți: colecistectomia profilactică (în anemiile hemolitice congenitale) și tratamentul corect al
stărilor de hemoliză; tratamentul cirozei hepatice și implicit a hipersplenismului hemotologic;
combaterea infecțiilor biliare și a cauzelor generatoare de stază în căile biliare.
Tactica tratamentului litiazei biliare este diferită la pacientul cu durere biliară
colicativă sau în afara acesteia.
În colică și în primele zile după aceasta, dieta va fi lichidă (ceai, compot, supă de
zarzavat), pentru ca, ulterior, în cadrul unui aport caloric corespunzator statusului ponderal , dieta
să nu conțină alimente colecistochinetice (ouă, maioneză, smântână, frișcă, ciocolată, creme cu
grăsimi emulsionate, etc). De asemenea, se va evita fumatul și consumul de cafea, în special a
jeune, pentru că induc contracții și spasme la nivel infundibulocistic și oddian. Sunt bine tolerate
34

fructele, legumele, carnea slabă. Tratamentul medicamentos al durerilor colicative biliare
presupune administrarea parenterală sau în perfuzie litică i.v. de anticolinergice (Atropina 0,5 mg
i.v. sau 1 mg i.m. Scobutil, Scobutil compus), antispastice (Papaverina, Miofilin- 240 mg i.v.
Nitroglicerina 1-2 cp sublingual) și analgetice (Algocalmin, Piafen), eventual Xilina 1%- 10 ml în
perfuzie litică. Pentru sedare se recurge la Diazepan inj. i.m. iar grețurile și vărsăturile se combat cu
Metoclopramid, Torecan, Emetiral. Datorită efectului său de a produce spasm oddian morfina este
contraindicatăîn colica biliară.
Tratamentul de elecție al litiazei biliare rămâne și în prezent colecistectomia
(chirurgicală deschisă sau laparoscopică) , atât sub aspectul profilaxiei complicațiilor, cât și curativ.
Colecistectomia deschisă are rol “ profilactic” atunci când intervenția se practică în
afara unor complicații ale litiazei, astfel încât morbiditatea (1-5%) și mortalitatea (0,3-1%)
postoperatorie devin extrem de reduse. Incidența celor doi indicatori crește până la 20% dacă actul
chirugical intervine la persoane în vârsta și în prezența complicațiilor. Riscul de complicații care
necesită intervenție chirurgicală la purtătorii asimptomatici de calculi este de 7% după 5 ani, astfel
încat colecistectomia “ profilactică” nu se face decât într-un numar limitat de litiaze asimptomatice
și în condiții bine precizate.
Sursa: https://pt.slideshare.net/ItaloFelipeAA/colecistectomia-43861022
O primă categorie de indicații de colecistectomie “ profilactică” o constituie copiii și cei
de vârsta tânară (care de regulă ulterior diagnosticării litiazei ajung să aibă dureri biliare și să facă
complicații), precum și pacienții cu drepanocitoza la care colicile biliare generate de litiază
pigmentară secundară hemolizei cronice pot fi dificil de diferențiat de crizele dureroase abdominale
survenite în cadrul proceselor de tromboza din sfera abdominală. În plus, colecistectomia “
profilactică” este indicată la pacienții cu litiază latentă clinic, dar decelată intraoperator, pentru că
35

lăsarea pe loc a unui colecist populat litiazic este grevată de riscul complicațiilor postoperatorii
imediate. Acestea pot surveni până la 48-50 % cazuri și impun o reintervenție precoce care atrage
după sine noi riscuri, inclusiv cel vital. Aceeasi atitudine se adoptă și față de pacienții cu obezitate
monstruoasă atunci când se practică intervenții de tip scurtcircuit intestinal, deoarece scăderea
rapidă în greutate care urmează intervenției duce la transformarea litiazei preexistente din
asimptomatică în manifestă clinic.
O a doua categorie se referă la persoanele cu risc crescut de a dezvolta neoplasm de VB
sau alte complicații specifice litiazei. Sunt incluse aici cazurile de anomalii ale veziculei și căilor
biliare –congenitale sau dobândite (ex colesteroloza, adenomiomatoza)- în mod particular vezicula
calcificată sau de “ porțelan” , implicată în 50% din cazuri în favorizarea acestui tip de neoplasm).
Colecistectomia “ profilactică” are de asemenea indicații atât la pacienții cu vezicula
exclusă radiologic la colecistografia perorală cât și la cei cu antecedente de colecistită acută sau
pancreatită biliară.
O categorie aparte o formează pacienții cu diabet zaharat și litiază biliară asimptomatică.
În principal, la aceștia colecistectomia ”profilactică” se impune datorită mortalității ridicate în
condițiile unei colecistectomii efectuate în urgență (riscul perioperator fiind grevat îndeosebi de
complicațiile specifice ale diabetului). Unii medici limitează colecistectomia la diabeticul litiazic
numai în forma simptomatică de boală.
Colecistectomia cu rol curativ are indicații în LB manifestă clinic (dureri biliare
frecvente, recurente) sau la apariția complicațiilor (colecistităacută, gangrenă sau perforație
veziculară cu peritonită secundară, fistule biliare, ileus biliar, hidrops vezicular, obstrucție de CBP,
degenerare neoplazică veziculară, etc). de asemenea, calculii veziculari multiplii și de mici
dimensiuni, datorită posibilității lor marcate de mobilizare și realizare a unor obstrucții ductale la
nivel infundibulocistic sau hepatocoledocian, reprezintă o indicație în plus pentru colecistectomie.
Contraindicațiile absolute ale colecistectomiei deschise sunt reprezentate de infarctul
miocardic (în cele trei luni anterioare), ciroză hepatică, insuficiențele de organ (cardiacă, renală,
pulmonară). Hipertensiunea arterială severă sau malignă, concomitentă unui neoplasm. Un risc
chirurgical major, constituind contraindicații relative, îl reprezintă vârsta înaintată și obezitatea
excesivă.Dezavantajele metodei chirurgicale deschise, a carei mortalitate perioperatorie nu
depașeste 1% până la vârsta de 50 ani și 4% peste 60 ani (la cei cu risc chirurgical redus), sunt pe
de o parte durerile și limitarea activității pacientului timp de 2-3 săptămâni postoperator, iar pe de
altă parte posibilila apariție, cu o frecvență mai mare ca în populația generală, a neoplasmului de
colon drept, cu precădere la persoanele de peste 60 ani dar colecistectomizate anterior vârstei de 50
ani.
36

Colecistectomia laparoscopică, metoda introdusă în practica medicală din 1988, deși
necesită adesea un timp operator mai lung decât o colecistectomie deschisă, are avantajul că durata
spitalizării se reduce la 24-48 ore. De asemenea, durerile generate de intervenție sunt mai mici și
dispar mai repede, iar reluarea activității curente de catre pacient se face dupa 1-2 săptămâni, fată
de 4-6 săptămâni cât sunt necesare după o colecistectomie deschisă. Se mențin și la această metodă
contraindicațiile medicale ale colecistectomiei deschise, la care se adaugă pacienții cu antecedente
de intervenții chirurgicale abdominale. Anomaliile morfologice, prezența unor aderențe
pericolecistice sau apariția intraoperatorie a unor complicații impune trecerea în același timp
operator la colecistectomia deschisă.
Indicațiile colecistectomiei laparoscopice sunt superpozabile cu cele ale formei
deschise, inclusiv colecistita acută, dar se impune explorarea preoperatorie a CBP (de preferat prin
colangiopancreatografie endoscopică retrogradă) dacă se banuiește existența și a unor calculi
coledocieni. Decelarea acestora numai în momentul laparoscopiei atrage dupa sine explorarea
deschisă a CBP. Prin conversia din colecistectomie laparoscopică deschisă la numai 4,7% din
cazuri și a complicațiilor reduse numeric(5,1%), colecistectomia laparoscopică este la fel de
performantă terapeutic ca și forma deschisă.
În prezent, la persoanele cu risc chirurgical major sau care refuză colecistectomia , ca o
alternativă terapeutică se poate recurge la alte metode: dizolvarea calculilor, orală sau prin contact,
litotripsia biliară extracorporeală sau extracția calculilor din calea biliară principală pe cale
endoscopică retrogradă după sfincterotomie, însoțită sau nu de litotripsie intrasorporeală.
37

Sursa : https://www.alamy.pt/foto-imagem-colecistectomia-laparoscopica-cirurgia-de-remocao-da-
vesicula-biliar-com-conversao-em-processo-aberto-7712473.html
Terapia de dizolvare orală a calculilor se bazează pe capacitatea acizilor biliari de a
reduce saturația bilei în colesterol și de a dizolva calculii colesterolici. Se folosesc ca agenți
medicamentoși acidul chenodezoxicolic
(ACDC, Chenodiol) și acidul ursodezoxicolic (AUDC, Ursodiol) care administrați
peroral sunt absorbiți în intestin și realizează concentrații mari în bilă.
Cap III . PROCESUL DE NURSING
– GENERALITĂTI –
III.1. PROCESUL DE NURSING
Procesul de nursing este o metodă sistemică și organizată care permite acordarea de
îngrijiri individualizate și constă în reacțiile particulare ale fiecărui individ (sau grup de indivizi), la
o modificare reală sau potențială de sanatate.
Procesul de nursing este un mod de a gândi logic, care permite intervenția conștientă,
planificată a îngrijirilor în scopul protejării și promovării sănătații individului.
Procesul de nursing este definit și ca un proces dinamic, în fiecare etapă, asistenta putând
obține noi informații despre pacient.
OMS și Consiliul Interna ional al Nurselor definește nursingul ca o parte integrant ț ă a
sistemului de îngrijire a s ănătăii care cuprinde:ț
-promovarea sănătății
-prevenirea îmbolnăvirilor
-restabilirea sănătății
-înlăturarea suferinței
Înțelesul procesului de nursing a evoluat treptat de-a lungul timpului, una din definițiile
clasice fiind cea formulată de către Virginia Henderson (1966) ce stabilea ca principală îndatorire a
asistentului medical, sarcina ,,de a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă, să-și mențină sau recâștige
sănătatea prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singură dacă ar fi avut forța, voința
sau cunoștințele necesare. Asistentul medical trebuie să îndeplinească aceste funcții astfel încât
pacientul să-și recâștige independența cât mai repede posibil”.
38

Nursingul este știința și arta de a ingriji omul sănătos și bolnav, atât fizic cât și psihic,de
toate vârstele, în toate formele de asisten ță socială și așezări comunitare.
Nursingul nu este numai o sinteză a practicii de nursing și a educării în domeniul sănătății,
ci are scopul de a menține și a stimula sănătatea populației. Îngrijirile au caracter continuu și sunt
orientate asupra individului, a familiei, a grupului, contribuind la sănătatea întregii populații a
zonei respective.
Etapele procesului de nursing
Procesul de nursing comportă 5 etape:
1.Culegerea datelor , ne informează asupra a ceea ce este pacientul, asupra suferinței,
asupra obiceiurilor sale de viată, asupra stării de satisfacere a nevoilor fundamentale; presupune
colectarea informațiilor subiective și obiective privind starea de sănătate și satisfacerea necesităților
personale ale pacientului evaluat, atât în prezent, cât și anterior momentului evaluării. Această
etapă se realizeaza prin anamneza pacientului si aparținătorilor și respectiv prin examenul fizic,
examene de laborator și consultarea documentelor medicale anterioare existente.
Colectarea datelor cu privire la starea de sănătate a pacientului presupune anumite abilități
din partea asistentului medical:
-capacitatea de a adresa întrebări potrivite și de a asculta răspunsurile;
-observare și interpretare;
-sintetizare;
-capacitatea de a organiza datele colectate în vederea întocmirii unui plan de îngrijire.
Tipul de informații culese:
-informații obiective (observate de nursă despre pacient);
-informații subiective (expuse de pacient);
-informații legate de viața pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul său ;
-date conținând informații trecute;
-date conținând informații actuale;
-informații sociale (nume și prenume, vârstă, sex, mediu de proveniență, religie, data
internării, data externării, număr zile spitalizare);
-informații fizice (greutatea, înălțimea pacientului);
-informații medicale (vaccinări, prezența altor boli, intervenții chirurgicale);
Informațiile culese referitoare la pacient sunt de două feluri:
-date constante – generale: vârstă, sex, stare civilă, etc;
-date variabile- legate de starea fizică a pacientului (temperatura, TA, respirație, apetit
sau anorexie, diureză, scaun, mișcarea, oboseală, durere, reacții alergice, etc).
39

2. Diagnosticul de nursing cuprinde:
a) Analiza și interpretarea datelor – presupune examinarea critică și responsabilă a
informațiilor obținute în vederea stabilirii problemelor individuale prioritare în cazul pacientului
evaluat iar interpretarea datelor înseamnă a explica originea sau cauza problemei de dependență. în
vederea elaborării diagnosticului de îngrijire.
b) Identificare problemelor – identificarea atât a punctelor slabe cât și a punctelor forte
c) Enunțul diagnosticului de nursing – diagnosticul de nursing se realizează prin efectuarea
unor conexiuni dintre problemele de sănătate ale pacientului și factorii care pot schimba această
stare.
Avantajele diagnosticului de nursing:
-este specific unui singur pacient
-permite un enunț clar al problemelor pacientului
-ține cont de factorii cauzali și de problemele de sănătate
-se poate schimba în funcție de răspunsul pacientului la problemele de sănătate
-diagnosticul de nursing orientează pacienta spre intervențiile specifice fiecărui pacient.
3.Planificarea îngrijirilor are în vedere stabilirea obiectivelor și întocmirea unui plan de
îngrijire în vederea soluționării diagnosticului de nursing.
Această etapă presupune:
-identificarea priorităților;
-stabilirea unor obiective clare pe termen scurt, mediu și lung;
-planificarea strategiilor se face prin brainstorming, prin ipotetizare (preziceri bazate pe
cazuri reale), extrapolare ( deducere din date și fapte cunoscute)
-scrierea planului de nursing- un ghid care organizează informațiile despre starea
bolnavului și acțiunile asistentei.
4. Implementarea cuprinde : culegerea de date noi și efectuarea intervențiilor
-presupune aplicarea planului de îngrijire stabilit și reactualizarea lui permanentă în
funcție de intervențiile efectuate.
5. Evaluarea
-constă în analiza rezultatului obținut (dacă intervențiile au fost adecvate, dacă s-a obținut
rezultatul dorit sau nu) și dacă au apărut noi date în evoluția stării pacientului (care trebuie notate)
și eventual, dacă este necesară reajustarea intervențiilor și obiectivelor.
40

III.2. DIAGNOSTICUL DE NURSING
Definiție.
Diagnosticul de nursing este o formă simplă și precisă care descrie răspunsul (reacția)
persoanei (grupului) la o problema de sănătate; este un enunț concis, actual sau potențial al
manifestărilor de dependențăale persoanei regrupate sau nu și legate de o sursă de dificultate.
Diagnosticul de nursing este o problemă de sănătate reală sau potențială la care
asistentele trebuie să acorde îngrijire.
În 1990 este adoptată oficial definiția diagnosticului de nursing: ,, enunțul unei judecăți
clinice asupra reacțiilor la problemele de sănătate prezente sau potențiale, la evenimentele de viață
ale unei persoane, ale unei familii sau ale unei colectivități.”
Componentele diagnosticului de nursing
Diagnosticul de nursing este format din 3 părți principale:
a)problema de dependența a persoanei, adică schimbarea defavorabilă de ordin bio-
psiho-social, cultural, spiritual în satisfacerea unei nevoi fundamentale care se manifestă prin
semne observabile. Termenii care arată o schimbare a stării de sănătate sunt: alterare, deteriorare,
deficit, incapacitate, diminuare, dificultate, perturbare.
b) cauza problemei de dependența este constituită din enunțul cauzei (etiologia)
problemei, adică a sursei de dificultate.
Cauza poate fi legată de factori de ordin fizic, psihologic, social,spiritual.
Sursa de dificultate este o piedică (obstacol major) în satisfacerea uneia sau a mai
multor nevoi fundamentale.
c) semnele și simptomele pe care le prezintă bolnavului.
Clasificarea diagnosticului de nursing
Există 3 tipuri de diagnostic de nursing:
-diagnostic actual, când manifestările de dependența sunt prezente, observabile.
-diagnostic potențial,când o problemă poate surveni dacă nu se previne.
-diagnostic posibil, care descrie o problemă a cărei prezență nu este sigură.
Avantajele diagnosticului de nursing:
-este specific unui singur pacient
-permite un enunț clar al problemelor pacientului
-ține cont de factorii cauzali și de problemele de sănătate
-se poate schimba în funcție de răspunsul pacientului la problemele de sănătate
-diagnosticul de nursing orientează pacienta spre intervențiile specifice fiecărui
pacient.
41

III.3. NEVOILE FUNDAMENTALE
Ierarhizarea nevoilor după Abraham Maslow
Psihologul american, Abraham Maslow, afirmă că individul uman este rezultatul
interacțiunii dintre nevoile sale fundamentale și realitatea mediului înconjurător. Nevoile
fundamentale pot fi ierarhizate în ordinea priorităților pe cinci niveluri fiind interconectate între ele:
a) Nevoi fiziologice
-a mânca, a bea, a se odihni, a comunica, a se distra, a elimina;
-nevoia de aer și apă, evitarea durerii;
-nevoile sexuale sunt importante pentru individ dar nu indispensabile.
b) Nevoi de siguranță
-se manifestă în cazul agresiunilor externe ( pierderea locului de muncă, schimbarea
orașului, război,catastrofe).
c) Nevoi de apartenență
-nevoia de a aparține unui grup;
-de a fi recunoscut și acceptat de grup;
-de a avea cui impărtăși ideile tale;
-nevoia de putere;
-iubire și înțelegere.
d) Nevoi de recunoaștere socială
-nevoia de iubire.
-nevoia de recunoaștere a statului, a competenței;
-nevoia de considerație;
-nevoia de respect;
e) Nevoi de realizare
-de realizare a personalității;
-de autodepășire ;
-nevoia de creativitate
Există anumite nevoi fundamentale comune tuturor ființelor umane, care trebuie
satisfăcute pentru a atinge un nivel optim de bunăstare. O nevoie fundamentală este o necesitate
vitală, esențială a ființei umane pentru a-și asigura starea de bine, în apărarea fizică si mentală.
Fiecare dintre aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale ființei umane:
-o dimensiune biologică;
-o dimensiune psihologică;
-o dimensiune sociologică;
42

-o dimensiune culturală.
-o dimensiune spirituală
Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme variate în funcție de individ, starea sa de
sănătate, maturitatea sa, obiceiuri personale și culturale.
Satisfacerea sau nesatisfacerea unei nevoi are consecințe asupra satisfacerii sau
nesatisfacerii celorlalte nevoi.
Figura 3 : Piramida nevoilor fundamentale după Abraham Maslow
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson pornește de la existenta unor necesități
fiziologice si aspirații ale ființei umane – numite nevoi fundamentale.
Acest cadru conceptual se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu
componentele bio-psiho-sociale, culturale, spirituale ale individului; scopul ideal al profesiunii de
asistentă este independența persoanei în satisfacerea acestora.
Virginia Henderson rămâne, în ultimă instanță, teoreticiana care a pus bazele
nursingului modern în educație, iar teoria sa, îmbunătățită, se regăsește ca fundament în teoria și
practica nursingului
Virginia Henderson definește nursing -ul astfel: “să ajuți individul, fie acesta bolnav sau
sănătos,să-ți afle calea spre sănătate sau recuperare,să ajuți individul,fie acesta bolnav sau
sănătos,să-și folosească fiecare acțiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea, cu condiția ca
aceasta să aibă tăria,voința sau cunoașterea,necesare pentru a o face și să acționeze în așa fel încât
acesta să-și poarte de grijă singur cât mai curând posibil. ”
OMS definește nursing-ul drept o parte a sistemului de îngrijire a sănătății, cuprinzând:
43

-promovarea sănătății ;
-prevenirea bolii;
-îngrijirile persoanelor bolnave(fizic,mintal,psihic) de toate vârstele, în toate unitățile
sanitare, așezările comunitare și în formele de asistență socială.
Clasificarea nivelurilor de dependență
Nivelul de dependență al unei persoane îngrijite se poate determina evaluând funcția de
dependență/independență a fiecărei nevoi fundamentale , după următorul tabel:
Nivelurile de
dependen ă țNivelul 2Nivel 2Nivel 3Nivel 4
Individul este
independent și
autonomIndividul
prezintă o
dependență
moderatăIndividul
prezintă o
dependență
majorăIndividul
prezintă o
dependență
totală
Independența reprezintă satisfacerea uneia sau mai multor nevoi, săvârșite de persoana
însuși.
Dependența este incapacitatea persoanei de a îndeplini singur, fără ajutorul altei persoane ,
acțiuni care sa-i permită un nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor astfel încât să fie independent.
Evaluarea gradului de dependență se face acordând un număr de puncte, de la 1 la 4,
pentru una sau mai multe nevoi nestisfăcute, fără să se mai facă totalizarea punctelor.
Totalul de puncte obținut permite clasificarea pacienților în patru categorii de dependență:
1. Persoană independentă până la 14 puncte – Nivel 1
2. Persoană cu dependență moderată de la 15 la 28 de puncte – Nivel 2
3. Persoană cu dependență majoră de la 29 la 42 de puncte – Nivel 3
4. Perosană cu dependență totală de la 43 la 56 puncte – Nivel 4
Prin consemnarea și urmărirea nivelului de dependență ne permite aprecierea rezultatului
obținut în urma tratamentului și intervenților de îngrijire.
III.4. PARTICULARITĂȚI DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVILOR CU
LITIAZĂ BILIARĂ
Rolul asistentei medicale este deosebit de important având în vedere efectele pe care
litiaza biliară le are asupra fizicului și psihicului bolnavului.
Activitatea asistentei medicale trebuie să acopere totalitatea nevoilor fundamentale ale
pacientului, ghidându-se după un plan de îngrijire, elaborat în funcție de starea pacientului,
44

investigațiile necesare diagnosticării, intervențiile chirurgicale și tratamentul prescris de medic.
Acest plan de îngrijire necesita o revizuire zilnică / periodică în funcție de evoluția stării
pacientului.
De la serviciul de internări bolnavul este transportat în secția de Boli Interne, unde
asistenta medicală are un rol important în supravegherea cu atenție a pacientului și asigurarea unor
condiții de mediu, favorabile în salonul bolnavului. Astfel:
-va aerisi camera, temperatura optimă în salon fiind 18-22˚ C;
-urmărește dacă lenjeria de corp și pat sunt curate;
-va avea grijă ca pacientul să aibă o igienă corporală adecvată;
-asistenta va avea grijă ca salonul să fie bine luminat și curat
Asistenta recoltează probele de laborator și însoțește pacientul la examenele paraclinice
recomandate de medic, în vederea elucidării diagnosticului.
Supraveghează în permanență starea bolnavului și aduce la cunoștință medicului orice
schimbare în starea acestuia; măsoară funcțiile vitale și le notează în foaia de temperatură.
Se acordă mare atenție și la poziția bolnavului în pat, deoarece acesta poate prezenta
vărsături, poziția corectă fiind de decubit dorsal, cu capul într-o parte, pentru a evita înecarea.
Explorări paraclinice:
Asistenta va recolta sânge și urină pentru:
– dozarea lipazei și amilazei, pentru determinarea leucocitozei, tabloului sanguin,
glicemie, calcemie, uree, creatinină, ionogramă
– determinarea probelor hepatice
– determină grupa sanguină îm sistemul OAB și Rh sau trimite sânge pentru acest scop
la punctul de transfuzie
Pacientul va fi însoțit pentru efectuarea :
– examenului radiologic , ecografic
În condițiile în care medicul hotărăște ca în prima fază a îngrijirilor să se urmeze un
tratament conservator, acesta se va face în funcție de simptomatologia pacientului și în acelasi timp
urmărind obiectivele:
Asistenta asigură repausului la pat în poziție antalgică.
Asigurarea repausului psihic. Asistenta medicală trebuie să caute să linistească, să
încurajeze pacientul, explicându-i necesitatea supravegherii permanente, importanța acesteia pentru
evoluția bolii, pentru stabilirea conduitei medicale.
Asigurarea respirației
Bolnavului i se instalează o sondă nazo-gastrică pentru a-i pune în repaus tubul digestiv,
respectând regulile de asepsie și se aspiră secreția. Astfel respirația bolnavului este afectată de
45

sonda de oxigen instalată, de aceea, pozițiile bolnavului trebuie alese astfel încat să permită o
expansiune maximă a cutiei toracice. Asistenta trebuie să sesizeze orice modificare a respirației și
să intervină rapid, când este nevoie.
Asistenta trebuie să asigure o alimentație și o hidratare corespunzătoare.
În tratamentul crizei de litiază biliară unul din principiile de bază este punerea în repaus
total a tubului digestiv (urmărind reducerea la minim a secreției pancreatice) prin instalarea sondei
de aspirație. Aspirația gastrică continuă înlătură și eforturile de vărsătură ale bolnavului.
Alimentarea și hidratarea bolnavului se va face parenteral prin perfuzii a căror compoziție, volum,
ritm de administrare se stabilesc în funcție de nevoi, eliminări, vârsta, greutate, etc.
Asigurarea odihnei pacientului
Somnul bolnavului este perturbat de greață, vărsături și de durerea intensă din zona
epigastrică. În timpul vărsăturii, asistenta medicală trebuie să protejeze fizic și psihic bolnavul. Se
va așeza pacientul în poziție șezând la marginea patului, îl va sprijini în timpul varsaturii, și îi va
oferi o tăviță renală în care să vomeze.
Dacă pacientul nu se poate deplasa, asistenta îl va așeza cu capul într-o parte, pentru ca
acesta să nu se înece cu vomă. Dupa încetarea vărsăturii, asistenta medicală va oferi bolnavului un
pahar cu apă ca să-și clătească gura, și la indicația medicului va administra medicație antiemetică.
Fiecare vărsătură se va nota în foaia de observație, data și ora la care s-a produs, și se va
anunța de urgență medicul. Lichidul de vărsătură se păstrează și se trimite la laborator pentru
investigații.
Durerea intensă va fi ameliorată cu medicamente antalgice administrate la indicația
medicului.
Asistenta medicală urmărește ca pacientul să nu prezinte semne de deshidratare, să nu aibă
glob vezical, să determine cantitatea de urină, să înregistreze diureza.
Asigurarea igienei personale
– toaleta bolnavului se va face la pat
– pielea se va menține curată
– lenjeria corp va fi schimbată zilnic
Examinarea și controlul tegumentelor și mucoselor pacientului, au rol de a descoperii
modificări patologice care trebuie aduse la cunoștința medicului.
Prevenirea escarelor
Prevenirea escarelor, la bolnavii imobilizați presupune: schimbarea frecventă a poziției la
2 ore, mobilizare precoce, igiena tegumentelor și a lenjeriei, masarea regiunilor predispuse. În cazul
litiazei biliare, cu tratament chirurgical, asistenta medicală va acorda atât îngrijiri preoperatorii, cât
și îngrijiri postoperatorii pacientului.
46

Îngrijiriile preoperatorii reprezintă măsurile de examinare, supraveghere, tratament,
efectuare pentru a preveni eventualele accidente în timpul sau imediat după operație. Planul de
intervenții preoperatorii presupune:
-Pregătirea psihică a pacientului . Asistenta va încuraja bolnavul, asigurândul de
competența echipei chirurgicale și că se vor lua toate măsurile pentru reușita intervenției.
-Examene de laborator :
Sânge – HLG, timp de sângerare și timp de coagulare, grup sanguin și Rh, uree,
creatinină, glicemie, transaminaze ( TGP+TGO);
Urina – urocultura sau sumar de urină
-Explorări paraclinice : radiografie pulmonară, EKG, explorări legate de organul
afectat, radiografie abdominală, irigografie, puls, tensiune arterială, temperatură.
-Testarea la medicamente : substanțe de contrast, antibiotice, anestezice
-Starea de nutriție: se evaluează greutatea bolnavului în raport cu vârsta, sexul și
înălțimea.
Îngrijiriile în pre-ziua operației:
1. Regimul alimentar
În cazul litiazei biliare, alimentația eneterală este oprită, este indicat repausul digestiv, iar
alimentația se face pe cale parenterală, la indicația medicului.
2. Igiena
– se va practica clisma evacuatoare
– se va efectua baie generală cu săpun + dezinfectant
– se vor șterge unghiile lăcuite ( pentru a se urm ări capilarele)
3. Se va asigura un somn bun, odihnitor și se va înlătura starea de anxitate cu un hipnotic
ușor (fenobarbital), la indicația anestezistului.
4. Prelucrarea tegumentelor. Trebuie examinat sa nu aibă vreo infecție cutanată în zona
inciziei operatorii.
5. Va fi bărbierit pe o suprafață largă (10-15 cm) față de limitele inciziei.
Îngrijirile în ziua operației:
– se efectuează clisma evacuatorie sau laxativ, însă cu mare atenție pentru a nu spolia
organismul de lichide și săruri minerale.
– se vor îndepărta bijuteriile și proteza
– bolnavul va fi invitat să micționeze
47

– se montează sondă uretro-vezicală
– la bonavii cu varice mari se montează un bandaj elastic care să nu lase sângele să
stagneze în venele dilatate pentru a nu se șoca în timpul operației.
– cu 30 de minute inainte de a fi condus în sala operatorie se va efectua pre-anestezia:
mialgin + atropină intramuscular, la indicația anestezistului.
– bolnavul va fi transportat în sala operatorie pe targă, însoțit de asistentă.
Îngrijirile post-operatorii: supravegherea și îngrijirea post-operatorie reprezintă
ansamblul de măsuri și intervenții efectuate pentru tratarea pacientului până la vindecarea
definitivă.
Pacientul este preluat din sala de operații, după terminarea actului operator și transportat în
serviciul de Terapie intensivă. În drum spre servicul de reanimare, asistenta urmărește:
– trasportul bolnavului: se acoperă targa cu pătură sau cearceaf, se acoperă bolnavul pentru
a nu răci;
– transportul se efectuează cu blândețe
– se supraveghează perfuzia și drenurile
– se supraveghează pulsul, tegumentele,
– pacietul se așează în decubit dorsal sau lateral
În serviciul de Terapie intensivă se asigură:
-camera aerisită, se menține temperatura camerei în jur de 20˚C, se atenuează lumina;
– se pregătesc materialele necesare reanimării post-operatorii: materialele pentru perfuzii,
se verifică sursa de oxigen, se pregătesc aspiratorul și sondele, se pregătesc borcanele pentru
recoltarea diferitelor lichide de aspirații .
-se pregătesc termometrul, cronometrul, aparatul pentru T.A, plosca,
– se pregătește foaia de temperatură, foaia de reanimare
Îngrijiri imediate
Asistenta urmărește :
-supravegherea faciesului: culoarea feței, a tegumentelor, a mucoaselor
-supravegherea comportamentului: bolnavul poate fi agitat, poate sa-și smulgă
perfuziile, drenurile.
– supravegherea respirației: se măsoară frecvența, amplitudinea, ritmicitatea, tusea și
expectorația; în dispnee se administrează oxigeno-terapie + medicația recomandată.
– supravegherea pulsului: se urmărește frecvența, ritmicitatea, amplitudinea, în caz de
bradicardie sau tahicardie este anunțat medicul;
48

– supravegherea TA: prăbușirea tensiunii indică stare de șoc prin hemoragie.
– supravegherea temperaturii: se masoară dimineața și seara
– se supraveghează aparatul excretor: în primele 36 de ore rămâne sonda vezicală
poziționată în timpul intervenției;
La bolnavul cu operat, trebuie urmpărite atent eliminările din tuburile de dren ce se
instalează intraoperator, notând: cantitatea, culoarea (galben, verde, hemoragic), calitate (seros,
hemoragic, sero-hemoragic), eventual mirosul și conținutul (cheaguri, sechestre). La indica ția
medicului se fac recolt ări din lichidele drenate sau chiar din plaga pentru culturi sau controlul
amilazelor.
– supravegherea pansamentului: se examinează imediat ce bolnavul sosește din sala
operatorie; să nu fie larg, strâmt, îmbibat cu secreții sangvinolente, seroase sau purulente.
– combaterea durerilor: intensitate maximă noaptea; în mod normal dispar după 36-48
ore. Asistenta liniștește psihic bolnavul și îi explică acestuia că durerea nu este cauza nereușitei
intervenței chirurgicale.
– dacă pacientul prezintă vărsături se notează cantitatea și aspectul bilios, alimentar sau
sangvinolent.
– schimbarea poziției bolnavului pentru a preveni escarele: se schimbă des poziția
bolnavului, se masează tegumentele, mai ales în punctele de sprijin pe pat.
– îngrijirea mucoasei bucale: se șterge cu tampoane umezite în soluții diluate de
bicarbonat de sodiu sau permanganat de potasiu; se ung buzele cu vaselină
– asigurarea somnului: se administrează un hipnotic ușor la indicația medicului.
Îngrijiri ulterioare
La pașii prezentați mai sus se vor mai adauga câteva puncte:
– mobilizarea bolnavului se face cat mai precoce, încă din prima zi, pentru a preveni
eventualele complicații: escarele de decubit, trombozele venoase, constipația,
– alimentația: prima zi post-operatoriu dietă hidrică, cu ceai neândulcit, supă de legume
strecurată, lapte, asta daca pacientului nostru i se va permite, el fiind intr-un repaus absolut al
tubului digestiv. După reluarea scaunului, alimentația va fi reluată, în cantități moderate și
personalizată .
– supravegherea tranzitului intestinal: de regulă scaunul apare în ziua 3-4 postoperator;
întârzierea scaunului poate provoca ocluzie intestinală.
– scoaterea firelor: în general se scot în ziua a 7- a

49

Administrarea medicamentelor
Dacă medicul hotărăște tratament conservator se vor administra:
-antalgice pentru calmarea durerilor, la indicația medicului;
-în șocurile decompensate se va administra perfuzii cu HHC în soluții de glucoză;
-punerea în repaus a colecistului prin oprirea alimentației orale și hranirea pacientului
exclusiv parenteral cu Sol Ringer, Glucoză 5%
-inhibarea secreției pancreatice
-prevenirea sau combaterea infecțiilor cu antibiotice iv, indicate de medic.
În cursul spitalizării, după ce starea bolnavului s-a îmbunătățit, asistenta trebuie să
lămurească bolnavul asupra necesității absolute de a menține :
-o dietă corespunzătoare,
-respectarea planului terapeutic
IV. OBIECTIVELE, MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODELE DE
CERCETARE
STUDIUL STATISTIC
IV. 1. MATERIAL ȘI METODĂ
Materiale utilizate pentru realizarea studiului:
– dosarul medical: actual și anterior al pacientului (foaia de observație) ;
– date statistice: obținute cu ajutorul departamentului statistic al spitalului, privind
pacienții cu litiază biliară care au primit îngrijiri medicale în Spitalul Județean de Urgență Călărași
în perioada, februarie 2016 – martie 2017.
Metode utilizate pentru realizarea studiului:
1) Observarea pacientului reprezintă elementul de bază pe care-l folosește asistenta
medicală în relația cu pacientul. Este un proces mintal activ și presupune folosirea organelor de
simț (vederea, atingere, miros, auz) dar și a instrumentelor de măsurat (termometrul, aparat de T.A)
2) Interviul: întrevederea, dialogul, discuția cu pacientul este o formă specială de
interacțiune verbală care se desfășoară în intimitate între asistentă și pacient, ce permit depistarea
nevoilor nesatisfăcute ale persoanei și diverse manifestări de dependență pe care le determină.
3)Consultarea surselor secundare, familia și anturajul pacientului, membrii echipei de
sănătate, dosarul medical actual și anterior al pacientului.
50

IV.2. DATE STATISTICE
Am luat în studiu un lot de 40 bolnavi internați în secția Boli Interne a Spitalului
Județean de Urgență – Călărași în perioada 02.2016 și 03.2017. Am efectuat un studiu statistic pe
acest lot de bolnavi, luând ca și criterii umătoarele:
-repartiția pacienților în funcție de sex
-repartiția pacienților în funcție vârstă
-repartiția în funcție de mediul de proveniență
-distribuția pacienților în funcție de etiologia bolii
-distribuția pacienților în funcție de tratamentul acordat
Metoda de lucru – analiza computerizată a datelor anamnezice extrase din foile de
observație și examinarea clinică a 3 dintre pacienții din lotul de studiu.
Au fost urmărite și studiate pe parcursul spitalizării bolnavilor urmatoarele informații:
-informații legate de mediul de proveniență;
-informații legate de sex;
-informații legate de vârstă;
-informații epidemiologice;
-informații ale procesului de nursing;
-informații fizice;
-informații sociale;
-informații medicale (clinic si paraclinic);
-informații farmacologice;
-informații legate de ameliorarea, vindecarea stării bolnavului, precum și complicațiile
apărute ulterior.
Rezultatele obținute în urma studiului au fost prelucrate statistic, au fost întocmite tabele,
grafice, care reflectă repartiția procentuală și frecvența cazurilor de litiază biliară ,cât și a
afecțiunilor asociate pe grupe de vârstă, pe sexe, pe mediul de proveniența
Repartiția pe sexe
-25 femei(63%)
-15 barbați (37%)
Sex masculin feminin Total
Număr cazuri 15 25 40
Procent 37% 63% 100%
51

Figura
1
Concluzii
Analizând studiul se observă că femeile sunt cei care predomină, privind această patologie
cu 63 % din 40 de cazuri, în timp ce bărbații au un procentaj de 37 % din 18 cazuri.
Repartiția în funcție de vârstă
Un alt parametru pe care l-am studiat este vârsta pacienților. Din acest punct de vedere
se constată că incidența cea mai ridicată se întâlnește la cei cu vârste cuprinse între 25 – 35 ani.
-6 pacienți cu vârsta cuprină între 20-30 de ani
-6 pacienți cu vârste cuprinse între 30-40 de ani
-10 pacienți cu vârste cuprinse între 40- 60 ani
-18 pacienți peste 60 de ani
Vârsta 20-30 ani30-40 ani40-60 aniPeste 60 aniTotal
Numar de
cazuri66101840
Procent 25%37%22%15%100%
52
37.37%
62.63%Repartta pacientlor pe sexe
15 barbat
25 femei

Figura 2.

Concluzii
Din studiul efectuat se constată că litiaza biliară afectează în proporție de 15 % populația
cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 ani; 15% între 30 și 40 ani; 25% între 40-60 ani și 45 % persoanele
peste 60 de ani.
Repartiția în funcție de mediul de proveniență
-25 pacienți provin din mediul urban
-15 pacienți provin din mediul rural
Mediul de proveniență Urban Rural Total
Număr de cazuri 25 15 40
Procent 62% 38% 100%
Figura 3.
53
15.00%
15.00%
25.00%45.00%Distribuția pacienților în funcție de vârstă
20-30 ani
30-40 ani
40-60 ani
peste 60 ani
62.50%37.50%Repartția pacienților în funcție de proveniență
25 urban15 rural

Concluzii
Din acest studiu reiese ca pancreatita acută afectează în proporție de 15% populația rurală
și în proporție de 38 % populația urbană.
Distribuția pacienților în funcție de etiologie:
-7 pacienți cu cauză biliară
-20 pacienți de cauză alimentară ( excese alimentare, diete drastice )
-8 pacienți cu dezechilibre hormonale ( Diabet zaharat, excese de anticoncepționale la
femei, dereglări ale nivelului colesterolului )
-5 pacienți cu cauza – sedentarismul
EtiologieBiliarăAlimentarăDezechilibr
e hormonaleSedentarismu
lTotal
Nr. pacienți 7208540
Procent17,5%50%20 %12,5%100%
Figura
4.
Concluzii
Se constată că etiologia biliară este mai frecventă, afectând populația în proportie de 57%,
urmată de etiologia alcoolică cu un procent de 43%.
Distribuția pacienților în funcție de conduita terapeutica abordată :
-30 de pacienți cu litiază biliară dispun de tratament chirurgical
54
18.00%
50.00%20.00%12.00%Distribuția pacienților în funcție de etologie
7 biliară
20 alimentară
8 hormonale
5 sedentarism

-10 pacienți cu litiază biliară dispun de tratament conservator
Tipul tratamenutului
optatMedicamentos Chirurgical Total
Nr pacienți 10 30 40
Procent 37% 63% 100%
Concluzii
Din studiul efectuat se constată că în proporție de 75 % tratamentul chirurgical este mai
frecvent utilizat decât cel medicamentos, acesta fiind în proporție de doar 25 %.
55
25.00%
75.00%Distribuția pacienților în funcție de conduita terapeutcă abordată
10 medicamentos
30 chirurgical

IV. 3. CAZUISTICĂ
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
Date generale despre pacient
Investigații sociale
Nume:Z
Prenume: V
Vârsta: 45 ani (11.07.1972)
Domiciliul: Calarasi, jud. Calarasi
Naționalitate: română
Profesia: cadru didactic
Data internării: 1.02.2017
Data externării: 9.02.2017
Motivele internării : dureri în epigastru și în hipocondrul drept, cu iradiere la baza
hemitoracelui drept și în umăr, inapetență grețuri, vărsături, gust amar, meteorism abdominal,
cefalee, amețeli, paloarea tegumentelor, costipație, stare generală alterată.
Diagnostic de internare : Colecistită litiazică
Diagnostic de externare : Litiază biliară
Medic: A.V
Anamneza:
a)Antecedente:
-heredocolaterale: părinții sănătoși; neagă afecțiuni cronice în familie.
-personale fiziologice: menarha la 14 ani
– patologice: apendicită la 14 ani, sindrom dispeptic biliar
b)Condiții de viață și muncă:
– ocupația – cadru didactic
– locuința – mediu urban, locuiește într-un apartament cu 3 camere împreună cu soțul
c)Comportamente (fumat,alcool, etc.) – nu consumă alcool și nu fumează.
Istoricul bolii :
Bolnava relatează că primele semne au apărut în urmă cu o săptămână, durerile fiind
suportabile. În următoarele zile, starea generală se înrăutățește, cu dureri mari în epigastru și
56

hipocondrul drept cu iaradiere spre umărul drept, grețuri, vărsături alimentare, cefalee , amețeli,
stări de agita ie, ț motiv pentru care pacienta cheamă ambulanța , fiind transportată la Unitatea
Primire Urgențe a Spitalului Județean de Urgență unde se decide internarea în secția de Boli
Interne , pentru precizare de diagnostic și conduită terapeutică.
Examenul clinic general :
Examen obiectiv :
-stare generală – mediocră
-talie = 170 cm, G=62 Kg
-starea de nutriție – modificată
-tegumente și mucoase: facies palid,
-țesut conjunctiv-adipos – slab reprezntat
-sistem ganglionar: ganglioni limfatici superficiali nedureroși, nepalpabili;
-sistem muscular: bine determinat; normoton, normokinetic
-sistem osos articular: integru, morfo-functional
-aparat respirator: SpO 2= 96%, CRS permeabile, torace normal conformat,sonoritate
pulmonară normală, amplitudinea miscarilor respiratorii egală bilateral, murmur vezicular
prezent
-aparat cardiovascular: TA= 123/78 mmHg, AV= 95b/min, aria matității cardiace în
limite normale, șoc apexion prezent in spatiul V i.c. pe lina medioclaviculară stângă, zgomote
cardiace ritmice, bine bătute
-aparat digestiv: abdomen suplu, mobil cu mișcările respiratorii; dureros spontan și la
palpare în hipocondrul drept
– ficat, splina: ficat cu limita inferioară la 2 cm sub rebordul costal, splina nepalpabilă
– aparat uro-genital: rinichi nepalpabili, micțiuni fiziologice,
manevra Giordano negativă.
-sistem nervors: pacientă conștientă, cooperantă, orientată temporo-spațial
Pacientă de religie ortodoxă.
Este o persoană sociabilă, comunicativă.
Atitudinea familiei față de pacientă: este vizitată în timpul spitalizării.
Analize de laborator:
-Electroforeza : – albuminemie =56,2%
-α1 globuline: 3%
-α2 globuline: 10.4%
57

-β1 globuline: 8.8%
-β2 globuline: 5.8%
-ץ globuline: 12.9 %
-VSH=16m/h
-Nr.leucocite =8600mm3
-urocultura <1000 urc/ml
-TGP=10U/L
-TGO=11U/L
-Bd (bilirubina directă)=0,75ml/l
-Bt (bilirubina totală)=2,23 ml/dl
-Bilirubina indirectă =1,46mg/dl
-Examen sumar de urină: epitelii leucocitare rare.
Investigații paraclinice :
-Ecografie: ficat lombar drept 6,5cm, hiperecogen
-pancreas:28 cm diametru longitudinal
-colecist cu perete de 4mm, cu o imagine hiperecogenă cu con de umbră de 1,1cm

Fig. 4. Clacul biliar unic
Sursa – Curs de ecografie abdominală pentru studenți- Roxana Șirli, Ioan Sporea
– Editura „Victor Babeș” Timișoara, 2016 –
58

Analiza situației
Nevoia fundamentală Semne de independență
1.Nevoia de a respira și a avea o circulație adecvată.
Ritm: – respirație
– cardiac.
Frecventa: – respirație;
– cardiac.
Dimensiune: – psihologică;
– socio-culturală – regulat
– P = 95 bătăi/min
– TA = 123/78 mmHg
– integră
– controlată
2. Nevoia de a bea și a mânca
Raportul între alimente ingerate și nevoi
– masticație
– deglutiție
– digestie
Dimensiunea
– psihologică
– socio – culturală

– regim adaptat
– ușoară
– eficace
– ușoară

– integră
– integră
3. Nevoia de a elimina
Dimensiunea fiziologică
Frecventa: – urinară
– fecală
Miros:- urină
– fecale
Dimensiunea socio-culturală
Orarul- integră
– 4-5 micțiuni/zi
– un scaun pe zi
– aromatic
– fecaloid
– controlat
– ritmic
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
Amplitudinea mișcărilor
Morfologie
Amplitudinea articulară – integră
– controlată
5. Nevoia de a dormi și a se odihni
59

Durata somnului
Facilitatea de a dormi
Dimensiune: – psihologică;
– socio-culturală
Atitudinea față de îmbrăcat
Dimensiunea socio-culturală- 6 – 7 ore
– integră
– integră
– adaptată
– integră
7 Nevoia de a păstra Temperatura corpului în limite normale
Gradul temperaturii
Curba termică
8. Nevoia de a fi curat
Capacitatea neuromusculară
Starea pielii
Dimensiunea psihologică
Obișnuință și norme de igienă- integră
– integră
– integră
-iși face singură toaleta
9. Nevoia de a evita pericole
Agresiuni terapeutice
Dimensiunea psihologică
Dimensiunea socioculturală- controlată
– integră
10. Nevoia de a comunica
Reacții senzoriale
Comunicare verbală
Dimensiune psihologică
Dimensiune socioculturală- integre
– bună
– integră
– controlată
11. Nevoia de a practica religia
Dimensiune psihologică
Dimensiune socioculturală- controlată
– integră
12. Nevoia de a fi util
Dorința de a acționa
Dimensiunea psihologică
Dimensiunea socioculturală- integră
– integră
– adaptată
13. Nevoia de recreere
Comportamentele, actele necesare realizării nevoii
Dimensiunea psihologică- integră
– integră
14. Nevoia de a învăța
60

Capacitatea de memorare
Dimensiunea psihologică
Dimensiunea socioculturală- eficace, dorește să afle cât mai multe
informații despre boală și regimul pe care
trebuie să îl respecte;
– integră
– controlată
GRILA DE EVALUARE
Nevoia Nivelul
1
(autonom)Nivelul 2
(moderată)Nivelul
3
(majoră)Nivelul
4
(totală)
Nevoia de a respira și a avea o bună circulație X
Nevoia de a bea si a manca X
Nevoia de a elimina X
Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură X
Nevoia de a dormi și a se odihni X
Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca X
Nevoia de a păstra T corpului în limite normale X
Nevoia de a fi curat X
Nevoia de a evita pericole X
Nevoia de a comunica X
Nevoia de a practica religia X
Nevoia de a fi util X
Nevoia de recreere X
Nevoia de a învăța X
Total puncte = 23 – Nivel de dependență 2
61

Plan de ingrijire
Nevoia
fundamental
ăProblemaDiagnostic de
nursingObiectiveIntervenții
Evaluareautonome delegate
1.Nevoia de
a respira și
de a avea o
bună
circulațieDurerea abdominală Respirație dificilă
datorită dureriiSă diminueze
anxietatea în decurs
de 2 ore
Pacienta să
prezinte căi
respiratorii
permeabile
Pacientei să-i cedeze
durerea în 2-3 ore-mǎsurarea TA=123/78
mmHg;
AV= 95 bătăi/min
R= 20 resp./min
Se asigură un mediu de
protecție psihică,
adecvat stării de boală
Psihoterapie
Asigură repaus la pat în
poziție semișezândă
pentru a favoriza
respirația. Efectuează
tratamentul
conform
recomandărilor
medicului
curant; O2 la
nevoie1.02.2017
Pacienta prezintă polipnee,
respirație dificilă,
T.A.123/780 mmHg
2.02.2017
Pacienta prezintă polipnee
ameliorată și T.A. cu o
valoare de 130/70 mmHg
3.02.2017
Pacinta prezintă respirație
și circulație în limite
normale.
Pacienta este echilibrată
psihic și prezintă o stare
îmbunătățită semnificativ
2. Nevoia de
a bea si de
a mâncaGreață,
Vărsături
Anxietate
Stres
DurereAlterarea stării de
bine a pacientei
datorită
vărsăturilor, durerii
colicativePacienta să aibă o
stare de bine, fără
grețuri și vărsături
Să se diminueze
durerile colicative în
decurs de 2-3 h Ajută pacienta în timpul
vărsăturii, sprijinind-o
Încurajează pacienta, o
învață să inspire
profund;
Așează pacienta în Aplică
tratamentul
Medicamentos
recomandat de
medic:
antiemetice;1.02.2017
În cursul zilei pacienta a mai
prezentat 3 vărsături
bilioase
2.02.2017
Pacienta nu mai prezintă
greață și vărsături
62

pozitțe semișezândă,
șezând sau în decubit
dorsal, cu capul într-o
parte
Protejează lenjeria cu
mușama și aleză.săruri minerale
Alimentație inadecvată
(deficit)Dezechilibru hidro-
electroliticPacienta să fie
echilibrată hidro-
lectroliticSupraveghează
comportamentul
pacientei, sesizând
semnele de agravare a
stării sale ( TA, puls,
colorația tegumentelor,
vărsături)
Vă asigura regim lichid
sau semilichid în funcție
de recomandarea
medicului; evaluează
nevoile calitative și
cantitative ale pacientei.
Înainte de servirea mesei,Administrează
medicația
prescrisă de
medic : soluții
perfuzabile
2000ml în
perioada de
regim 0, după
care cantitatea se
adaptează în
funcție de aport;
Vit B1, B6 f2
Aspatofort 2f
Fitomenadion f21.02.2017
Regim 0
2.02.2017
Regim exclusiv lichid
3.02.2017
Regim semilichid bine
tolerat
4.02.2017
Se introduc în alimentație
lactatele, carne fiartă de
pasare, fiind bine tolerate
63

se practică igiena
riguroasă a cavității
bucale.Quamatel 2f
3.Nevoia de
a eliminaVărsături
Transpirații moderateAlterarea nevoii de
a elimina prin
prezența vărsăturilorPacienta să nu mai
prezinte vărsături în
decurs de 12h
Pacienta să aibă
autonomie în
satisfacerea nevoilorAjută pacienta să se
deplaseze până la toaletă
Observă și notează
diureza, numărul,
cantitatea și aspectul
vărsăturii în F.O.
Așează pacienta în
poziție semișezândă,
șezând sau în decubit
dorsal, cu capul într-o
parte pentru a o ajuta în
timpul vărsăturiiRecoltează urină
pentru examenul
de laborator la
indica ia ț
medicului
Administrează
medicația
antiemetică
recomandată de
medic ( Sol
Ringer 500 ml,
No-spa f 3/zi,
Metoclopramid f
2/zi )1.02.2017
În cursul zilei pacienta a mai
prezentat 3 vărsături
2.02.2017
Pacienta nu mai prezintă
greață și vărsături, are
diureză normală;
4. Nevoia de
a se mișca și
a menține o
bună
posturăCefalee;
Vertij
Postură neadecvată
datorită dureriiAlterarea confortului
datorită durerii și
imposibilității de a
mișca capul
Dificultate de a se
mișca datorită durerii
colicativePacientei să i se
reducă durerile; să
poată să miște fără
ajutor în decurs de 3
hAjută pacienta să își
schimbe poziția la
interval de 2 ore;
Masează punctele de
presiune la fiecare
schimbare a poziției
Asigură igiena
tegumentelor, a lenjerieiAdministrează
tratamentul
prescris de
medicul curant
Supraveghează
durerea, notând
caracteristicile și
mijloacele Pacienta are o stare
de bine fizic și psihic
Pacienta poate sǎ-și menținǎ
o posturǎ adecvatǎ;
64

de pat și de corp.
-pregătește patul
pacientei cu lenjerii
curate, pernă pentru a
avea o poziție adecvată;folosite pentru
diminuarea ei în
FO
5.Nevoia de
a dormi, de
a se odihniCantitate
necorespunzătoare de
odihnă
Apatie, durereImposibilitatea de a
se odihni datorită
durerii și schimbării
mediului ambiant
(mediu spitalicesc)
manifestată prin
insomnie tranzitorie.Pacienta să
beneficieze de somn
corespunzător
calitativ și cantitativ
în decurs de 48 de
ore.Creeză un mediu
adecvat: liniște, salon
aerisit, lenjerie curată de
pat și corp, temepratura
de ≈ 20șCAdministrează
medicația
prescrisă de
medic, pentru
calmarea durerii1.02.2017
Pacienta
este neliniștită, se
administrează fenobarbital
f 1 im
1.02.2017
Pacienta este liniștită
are somn fiziologic
6.Nevoia de
a menține
temperatura
corpului în
limite
normaleHipertermie Hipertermie
datorată dereglării
funcționale date de
boală, manifestată
prin temperatura de
38,50C, frisoane,
transpirații
abundenteScăderea
temperaturii cu 1– 2
0C în decurs de 1h
Pacienta să rămană
la o temperatura
normală în 24 oreCrearea condițiilor
optime de mediu în
salon bine aerisit,
luminos, cu umiditate
corespunzatoare;
Schimbarea lenjeriei
de pat și de corp;
Igiena tegumentelor;
Măsoară și notează
temperatura în foaia de
observație;
Pregatește psihic Recoltarea
produselor
biologice pentru
laborator:HLG,
VSH, Uree
Cr, Sumar urină
Admnistrează
medicația
recomandată de
medic :
antitermice,
antibiotic 1.02.2017- 18,30
T=38,50C – i se adm
Perfalgan fl 1 iv/12h
2.02.2017- 8,00
T=37,60C
Febra a scazut;
efectele transpirației au fost
combătute
65

pacienta înaintea
tehnicii de recoltare și
examinare;( Ampicilină 4
gr/zi ),
Perfalgam 2
fl/zi, iv
7.Nevoia de
a fi curat si a
proteja
tegumentelevărsăturile -menținerea
tegumentelor curate,
prevenind apariția
escarelor.-paciena să își
efectueze singură
toaleta, să folosească
baia -curăță pacienta după
vărsătură, o ajută să își
mențină tegumentele
curate;
examinarea zilnică a
tegumentelor;-tegumentele sunt curate,
colorate normal;
– nu prezintă escare sau alte
leziuni cutanate;
8.Nevoia de
a evita
pericoleleAnxietate
Durerea acutăVulnerabilitatea în
fața pericolelor
legate de boală
manifestată prin
lipsa de cunoștințe.
Usoară stare
depresivă
manifestată
prin anxietate,
cauzată de durere
și tratamentSă diminueze
anxietatea.
Pacienta să cunoască
boala și măsurile de
prevenire a
complicațiilor
Pacienta să-și
învingă teama, să fie
informată despre
boală și despre
eventualitatea
necesitării unei
intervenției
chirurgicale dacă
fenomenele Se asigură un mediu de
protecție psihică adecvat
stării de boală
a pacientei; psihoterapie
Pacienta este informată
asupra metodelor de
investigație, a pașilor de
urmat în tratamentPacienta este echilibrată
psihic; cunoaște
prognosticul evoluției sub
tratament conservator și
acceptă ideea de posibilă
intervenție chirurgicală
66

dureroase nu
cedează în decurs de
24 ore .
9.Nevoia de
a se îmbrăca
si dezbraca- – Nevoia nu este
afectatǎ-pacienta să aibă o
ținută
corespunzătoare de
spital;-la internare îi se oferă
pacientei halat,
pijamale;
– nu necesită ajutor la
îmbrăcare;-pacienta poate sǎ se
îmbrace singură
10.Nevoia de
a comunicaComunicare ineficientă
la nivel afectiv datorită
neîncrederii în
prognosticul bolii,
anxietății și deficitului
de cunostințe cu privire
la intervenția
chirurgicală .Deficit de
cunostințe cu privire
la intervenția
chirurgicală
manifestată prin
teamă, nervozitate,
neliniște.-Pacienta să
înțeleagă și să
accepte ideea
necesității
intervenției
chirurgicale; să aibă
un dialog permanent
cu personalul
medical și ceilalți
pacienți;-monitorizează funcțiile
vitale;
Psihoterapie
Pacienta este informată
asupra metodelor de
investigație, a pașilor de
urmat în tratament- pacienta comunică cu
echipa de îngrijire
– poartă conversații cu
ceilalți pacienți din salon;
11.Nevoia de
a practica
religia si de
a actiona
conform
credintelor
propriiNevoia nu este afectată – pacienta este de
religie ortodoxǎ.-crearea unui mediu
liniștit pentru a se
ruga;-creează o atmosferǎ
liniștitǎ, pentru ca
pacienta sǎ poatǎ citi
cǎrțile de rugǎciuni.-pacienta este liniștită, se
roagǎ;
12.Nevoia de
a fi util,de a
fi ocupatNevoia nu este afectată – -Pacienta să fie
capapilă să poată
îndeplini orice
activitate-pacienta este
independentă, poate să
aibă o ocupație dar cu
minim de efort;-pacienta are o stare foarte
bună;
13.Nevoia de-Nevoia nu este – -pacienta să aibă o -citește presa, -pacienta citește presa, se
67

recreereafectată stare generală bună
pentru recreererecreează
14.Nevoia de
a invataNevoia nu este afectată – -pacienta sǎ aibǎ
noțiuni de educație
sanitarǎ.
-sǎ se prezinte
periodic la controlul
medical de
specialitate;-îi explică pacientei
conduita de dupǎ
spitalizare;
-este instruită cum sǎ-și
administreze corect
medicamentele
recomandate de cǎtre
medic;
-este instruită cum sǎ se
alimenteze și sa se
hidrateze corect, – pacienta a înțeles
instrucțiunile și
importanța
administrǎrii corecte a
medicației,
alimentarea corectǎ și
faptul cǎ trebuie sǎ se
prezinte regulat la
consultul de
specialitate;
DataOra OBSERVAȚII ȘI EVOLUȚIE
01.02.201718,30 Pacienta la internare prezintă stare generală alterată , inapetență grețuri, vărsături , gust amar în gură , dureri în epigastru și în
hipocondrul drept, cu iradiere la baza hemitoracelui drept și în umăr , meteorism abdominal, cefalee, amețeli, paloarea
tegumentelor, constipație , oboseală, insomnie . TA=120/78 mmHg , AV=98 bătai/min., frecvența respiratorie = 20
respirații/min.
02.02.20178.00Stare generală alterată. Dureri în hipocondrul drept. Pacientă afebrilă. Tranzit intestinal absent , T.A=130/70mmHg,
AV=72batai/min. Se efectuează consult medical în urma caruia se recomandă Echografie abdominală și Tubaj duodenal
10,00Se efectuează o echografie abdominală unde se observă: – ficat lombar drept 6,5cm, hiperecogen; pancreas:28 cm diametru
68

longitudinal; colecist inflamat , hiperton, mărit de volum cu perete de 4mm, cu o imagine hiperecogenă cu con de umbră de
1,1cm. Pancreas în dimensiuni normale, ușor normogen
03.02.201710.00
14.00 Tubaj duodenal – se extrage lichid cu conținut biliar (bila C –hepatică) în cantitate mică ce relevă hipertonie biliară.
Stare generală ameliorată .Durerile scad în intensitate , diureza normală , scaun prezent. TA=120/70mmHg, AV= 80 b/min.
04.02.201710.00Stare generală bună. Afebrilitate, diureza normală. Scaun prezent . Pacienta doarme bine, T.A.=120/70mmHg, AV=78 b/min.
05.02.201710.00Starea generală bună . Durerile în hipocondrul drept nu mai sunt prezente , pacienta este afebrilă, prezintă respirație ușoară,
tranzit intestinal prezent; TA=120/75mmHg, AV=81 b /min.
06.02.201710.00Starea generală se menține stabilă și evoluează bine spre ameliorare.
07.02.201710.00Starea pacientei este ameliorată, cu evoluție multumițoare; afebrilă, tranzit intestinal prezent.
18.00Durerile în hipocondrul drept inexistente; stare generală stabilă, ameliorată. Se recomandă externarea în data de 09.02.17.
09.02.201712.00Stare generală ameliorată. Se externează cu urmatoarele recomandări:
– regim alimentar de protecție
– tratament conform Rp ( Metoclopramid 1cpr*3/zi, 14 zile; Motilium 1 cpr*3/zi 14 zile; No-spa 1 cpr*2/zi, 14 zile )
– control peste 2 săptămâni
– repaus și odihnă suficientă
– examen periodic la medicul de familie
69

FIȘĂ DE TRATAMENT
DataOra
prescrieriiTratament
01.02.17 18,30Sol Ringer lactat 500 ml
Quamatel fl 1
No-spa f1
Metoclopramid f 1
Scobutil f 1
Algocalmin f 1
Fitomenadion f 2
Aspatofort f 2
Dexametazonă f 1
Perfalgam fl 1
Ampicilină 4 gr/zi
Fenobarbital f 1 i.m
23,00Ser fiziologic 500 ml
No-spa f1
Metoclopramid f 1
Scobutil f 1
Algocalmin f 1
02.02.17 8,00Sol Ringer lactat 500 ml
Glucoză 5% 500 ml
NaCl 500 ml
Quamatel fl 2/zi
No-spa f 1 / 8 h
Metoclopramid f 1 / 8 h
Scobutil f 1 / 8 h
Algocalmin f 1 / 8 h
Fitomenadion f 2/ zi
Aspatofort f 2/ zi
Ampicilină 4 gr/zi
Dexametazonă f 2/zi
Perfalgam fl 1/ 12 h
Vit B1, B6 f2/ zi
03-
04.02.17Se repetă medicația prescrisă anterior
Laxativ 1 drajeu seara
Extraveral 2 cpr/zi
05-
06.02.17Se repetă medicația prescrisă anterior
07-
08.02.17Se repetă medicația prescrisă anterior
Nu se mai administreaza Glucoza 5% și
NaCl
09.02.17 Se externează
ALIMENTATIA
70

Alimente permise: Se recomandă alimentație de cruțare a ficatului, cu aport bogat în hidrati
de carbon și vitamine. Poate consuma: branzeturi de vaci, carne fiartă de pasare, de vită, grătar,
hiposodate.
Alimente interzise: Sunt interzise alimentale meteorizante și grăsimile, mai ales cele
animale.
Preferinte alimentare: Pacienta preferă alimentele condimentate, fripturile în sange,
sarmalele, ciocolata, prajiturile de patiser
DataOra Regimul alimentar Observații
1.02.1718,3
0Se recomandă regim 0 până la oprirea vărsăturilor
2.02.177,30- ceai neîndulcit
Pacientul reacționează
bine la acest regim.13,3
0-supă de legume
18,0
0-ceai și paste fierte.
3.02.177,30- ceai neîndulcit
13,3
0-supă de legume
18,0
0-ceai și paste fierte.
4.02.177,30-ceai și branză nesarată
13,3
0- supă și legume fierte.
18,0
0-lapte și paste.
5.02.177,30-urmează același regim
13,3
0- carne fiartă de pasare
18,0
0-urmează același regim
6.02.177,30-ceai și branză.
13,3
0-urmează același regim
18,0
0-urmează același regim
7-8. 02.
20177,30-ceai, pâine și unt Pacientul tolerează
bine introducerea
untului în cantitati mici
13,3
0-supă de vită, piure de legume Pacientul tolerează
bine introducerea
cărnii în alimentație 18,0
0-lapte și brânza de vaci
9.02.17Pacientul se externează cu recomandarea de a respecta
regimul alimentar impus în cantitati mici și dese
71

Evaluare:
Pacientă în vârstă de 49 de ani se internează pentru dureri în hipocondrul drept,
balonare post-prandială, cefalee, amețeli paloare tegumentară, epigastralgii.
Examenul clinic coroborat cu datele paraclinice duc la stabilirea diagnosticului de
Litiază biliară.
Se informează pacienta de eventualitatea nesitării unei intervenții chirurgicale, însa
aceasta optează momentan pentru tzratament conservator.
Se instituie tratament cu antispastice, soluții perfuzabile, antibiotic cu spectru general,
protecție gastric, antialgice și antitermice perfuzabile, antiinflamatorii, cu evoluție
favorabilă. Datorita intervenției medicale și a respectarii regimului alimentar de protecție
inflamația se remite, simptomele remițându-se.
La externare starea generală a pacientei este bună și se recomandă menținera regimului
alimentar și a regimului de odihnă recomandat de medic și impus de boală, cât și respectarea
orarului de administrare a medicamentelor
Se externează cu următoarele recomandări:
-regim igieno-dietetic (fără grăsimi)
-control peste o lună
-tratament conform : RP.
CAZUL II
Culegerea datelor
Județul Călărași
Localitatea Călărași
Spital Județean de Urgență Călărași
Nr. Înregistrare: 1544

Date generale despre pacient :
Investigații sociale
Nume:P
Prenume: M
Vârsta: 61 ani (14.10.1956)
Domiciliul: Călărași, jud. Călărași
Naționalitate: român
Profesia: inginer constructor
72

Data internării: 12.02.2017
Data externării: 19.02.2017
Motivele internării: dureri în epigrastrul și hipocondrul drept, cu iradiere la baza
hemitoracelui drept și în umăr, inapetență, grețuri, vărsături, gust amar, constipație.
Diagnostic de internare: Litiază biliară, Colecistită subacută litiazică, ciroză hepatică
etanolică, trombocitopenie secundară.
Diagnostic de externare: Litiază biliară, Ciroză hepatică, Trombocitopenie.
a)Antecedente:
– heredocolaterale: tatăl cu hepatită cronică
– antecedente personale fiziologice –
– antecedente patologice: diagnosticat în 2009 cu tromocitopenie.
b)Condiții de viață și muncă: Pacientul este pensionar și locuiește împreună cu soția,
într-o casă cu 3 camere.
c)Comportamente (fumat,alcool,etc.): nu fumează, a consumat alcool până în urmă cu 5
ani.
Istoricul bolii:
Bolnav în vârstă de 61 ani, diagnosticat în 2009 cu tromocitopenie, de 48 ore prezintă
febră, frisoane, dureri în epigastru ce iradiază în omoplatul drept, gust amar, junghi toracic,
vărsături, amețeli, cefalee. Starea generală se alterează progresiv, motiv pentru care se prezintă la
medicul de familie care solicită ambulanța fiind adus la Unitatea Primire Urgențe pentru precizare
de diagnostic și conduită terapeutică.
Examen clinic general
Examen obiectiv:
Stare generală – modificată
Talie = 172 cm, G= 86 Kg
Stare de nutriție – bună,
Tegumente – palide,
Facies: suferind
Fanere: unghii hipocratice
Țesut conjunctiv-adipos: normal
Sistem ganglionar: ganglioni limfatici superficiali nepalpabili, nedureroși
Sistem muscular: normoton, normokinetic
73

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcțional;
Aparat respirator: SpO 2= 90%, CRS permeabile, torace normal conformat, sonoritate
pulmonară normală, amplitudinea miscarilor respiratorii egală bilateral, murmur vezicular prezent,
ץ = 22resp/min;
Aparat cardiovascular:
-regiune precordială de aspect normal;
-șoc apexian spatiul V i.c. pe linia medioclaviculară stg
-zgomote cardiace ritmice, bine bătute;
-TA = 110/80 mmHg
-AV: 80 b/min
Aparat digestiv:
-abdomen suplu, dureros in hipocondrul drept; mobil cu miscarile respiratorii
-prezintă constipație habituală
-Obișnuințe alimentare: regim hiposodat
Ficat, căi biliare, splină: ficat cu marginea inferioară la 2 cm sub rebordul costal,
consistență crescută, splină nepalpabilă
Fig. . Clacul biliar unic
Curs de Ecografie abdominală pentru studenți – Rroxana Șirli, Ioan Sporea – Editura „Victor
Babeș” Timișoara, 2016
Aparat urogenital:
-rinichi nepalpabili;
-Giordano negativ
-micțiuni fiziologice 800 – 1000 ml/zi. de 4 -5 ori
-urini de aspect normal
-scaune: aspect normal, 1 la 2 zile
74

Sistem nervos central:
-fără semne de iritație meningiană;
-orientat temporo – spațial
Examenele de laborator:
Glicemie = 95mg/dl
L=8600mm3
Creatinina= 0,7mg/dl
TGP= 75u/l
Bd= 12,49mg/dl
Bt= 17,94 și de control: – Bd= 9,03mg/dl
-Bt= 12,37mg/dl
-Bi= 3,34mg/dl
Fosfotaza alcalină= 1.62 u/l
LDH: 225 u/l
INR: 1.6
Fibrinemie: 130 ml/dl
VSH= 64mm/h
Hemoglobina= 14,1g/ml
Nr.trombocite= 94000 / mm3
Examen sumar de urină: epiteli relativ frecvente ,leucocite rare, rar cilindrii granduloși,
imunogramie sangvină: Na-135mEq/l, K-3,5mEq/l, Ph-7,32
Investigații paraclinice:
Ecografie – colecist inflamat cu pere ii sub iri globulo i, imagine hiperecogena cu con ț ț ș
de umbră posterior, , care prezintă cădere gravitațională la schimbarea de poziție a pacientului .VP-
13mm, CBP-12MM Pancreasul nu se vizualizează fiind acoperit de gaze, splina 17cm globuloasă,
lichid de ascită în cantitate moderată, ficat cu structură granulară, contur regulat.

75

ANALIZA SITUA IEI Ț
Nevoia
fundamentalăSemne de
independențăSemne de
dependențăSurse de
dificultate
1.Nevoia de a respira și a avea o
circulație adecvată
Ritm – respirație
-cardiac
Frecvența – respirație
-cardiac
Dimensiune – psihologică
-socio-culturală-regulat
-regulat
-P=80 b/min
TA=110/70mmHg
-integră
-controlatăRespirație
greoaie
-ץ= 22 resp/minDurerea
colicativă
2.Nevoia de a bea și a mânca
– raportul dintre alimentele
ingerate și nevoi
– masticație
-deglutiție
-digestie
Dimensiunea- psihologică
-socio-
culturală-regim adaptat
-ușoară
-eficace
-integră
-integră- imposibilitatea
alimentației
– greață
– vărsături- intoleranță
alimentară
datorită
procesului
patologic
3.Nevoia de a elimina
Dimensiunea fiziologică:
Frecvența – urinară
-fecală
Miros – urină
-fecale
Dimensiunea socio-culturală
Orarul-integră
-4-5 micțiuni/zi
-1 scaun/2 zile
-aromatic
-fecaloid
-controlat
-ritmic- retenție de
fecale și gaze
– meteorism
abdominal
– constipația- alterarea
mucoasei
intestinale
– alimentația
inadecvată prin
deficit
4.Nevoia de a se mișca și a avea
o bună postură
Amplitudinea mișcărilor
Morfologie
Amplitudinea articulară-integră
-controlatăPostură
inadecvată;
miscari
stanjenite de
disconfortul
abdominalDurerea
colicativă
– imobilizare la
pat, nu iși poate
menține
echilibrul
76

datorită durerii
5.Nevoia de a dormi și a se
odihni
Durata somnului
Facilitate de a adormi
Dimensiunea- psihologică
-socio-culturală-6-7 h
-integră
-integră- adormire
dificilă
-insomnia parțială-neliniște,
anxietatea
cefalee, durerea
abdominală

6.Nevoia de a se îmbrăca și
dezbrăca
Capcitatea neuro-musculară
Dimensiunea psihologică
Atitudinea față de îmbrăcat
Dimensiunea socio-culturală-integră
-integră
-adaptată
-integră
7.Nevoia de a păstra
temperatura corpului în limite
normale
Gradul temperaturii
Curba termică-T=380
-Transpirații-valuri de căldură
8.Nevoia de a fi curat
Capcitatea neuro-musculară
Starea pielii
Dimensiunea psihologică
Obișnuințe și norme de igienă-integră
-integră
-integră
-își face singur
toaleta
9.Nevoia de a evita pericolele
Agresiuni terapeutice
Dimensiunea- psihologică
-socio-culturală-controlată
-integră- cefalee
– amețeli-Durerea
-Injecțiile
– stare generală
alterată
10.Nevoia de a comunica
Reacții senzoriale
Comunicare verbală
Dimensiunea- psihologică
-socio-culturală-integre
-bună
-integră
-controlată- anxietate – stare generală
alterată
– durerea
colicativă
– incertitudinea
diagnosticului
11.Nevoia de a practica religia
Dimensiunea- psihologică -controlată
77

-socio-culturală -integră
12.Nevoia de a fi util
Dorința de a acționa
Dimensiunea- psihologică
-socio-culturală-integră
-integră
-adaptată
13.Nevoia de recreere
Comportamentele, actele necesare
realizării nevoii
Dimensiunea psihologică-integră
-integră
14.Nevoia de a învăța
Capacitate de memorare
Dimensiunea- psihologică
-socio-culturală-eficace
-integră
-integră
Grila de evaluare
Nevoia Nivelul
1
(autonom)Nivelul 2
(moderată)Nivelul
3
(majoră)Nivelul
4
(totală)
Nevoia de a respira și a avea o bună circulație X
Nevoia de a bea si a manca X
Nevoia de a elimina X
Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură X
Nevoia de a dormi și a se odihni X
Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca X
Nevoia de a păstra T corpului în limite normale X
Nevoia de a fi curat X
Nevoia de a evita pericole X
Nevoia de a comunica X
Nevoia de a practica religia X
Nevoia de a fi util X
Nevoia de recreere X
Nevoia de a învăța X
Total puncte = 23 – Nivel de dependență 22 ( dependență moderată )
78

Plan de îngrijire
Nevoia
fundamentalăProblema Diagnostic de nursing ObiectiveIntervențiiEvaluareautonomedelegate
1.Nevoia de
a respira și
de a avea o
bună
circulațieDurerea abdominală
– dificultate în a respira
datorită durerii și
anxietății manifestată prin
mărirea numărului de
respiratii
pe minut 20.Alterarea respirației și
circulației din cauza durerii
și anxietății manifestată
prin paloare, tahicpnee,
transpirații, hipotensiune
arterialăPacientul să prezinte o
bună respirație și o
circulație adecvată
Pacientul să
prezinte căi respiratorii
permeabile
Pacientului să-i cedeze
durerea în 2-3 ore
Să diminueze
anxietatea.-mǎsurarea TA=110/80
mmHg;
AV=80bătăi/min
R=22resp./min
Se asigură un mediu de
protecție psihică,
adecvat stării de boală a
pacientului
Psihoterapie
Asigur repaus la pat în
poziție semișezândă pt
a favoriza respirația. Efectuează
tratamentul
recomandat de
medical curant –
antialgice, O2 la
nevoie12.02.2017
Pacientul prezintă
polipnee,
respirație dificilă,
T.A.123/780 mmHg
13.02.2017
Pacientul prezintă
polipnee
ameliorată și T.A.
cu o valoare de
130/70 mmHg
14.02.2017
Pacintul prezintă
respirație și
circulație în limite
normale.
Pacientul este
echilibrat psihic și
prezintă o stare
îmbunătățită
semnificativ
2. Nevoia de
a bea si de-greată,
-vărsăturiAlterarea stării de bine a
pacientuluiPacientul să aibă o stare
de bine, fără grețuri și Pregatirea pacientului
pentru instituirea SNG- pentru 1-2 zile,
medicul 12.02.17
Se instituie sonda
79

a mânca-durere
-imposibilitatea
alimentației
– hitratare neadecvatădatorită vărsăturilor,
durerii colicative
Incapacitatea de a se
alimenta și hidratavărsături
Pacientul să realizeze un
aport alimentar
corespunzător în termen
de 24 hpsihică: se informează
pacientul și i se explică
necesitatea tehnicii;
este rugat să respecte
indicațiile date în
timpul sondajului
fizică:se așează
pacientul pe un scaun
cu spetează, cu spatele
cât mai drept; se
protejează cu șorțul de
cauciuc sau de material
plastic; i se
îndepărtează proteza
dentară (dacă este
cazul) și se așează într-
un pahar cu apă; se
așează tăvița renală sub
bărbia pacientului
pentru a capta saliva ce
se scurge din cavitatea
bucală; este solicitat să
mențină tăvița în
această poziție
Îngirjirea ulterioară a
pacientului : i se oferă
un pahar cu apă
aromată să-și clătească
gura; se șterg
mucozitățile de pe față
și bărbie; se recomndă
repaus digestiv
– se montează
sonda nazo-
gastrică și se
efectuează
aspirația
digestivă
– la indicația
medicului se
administrează
pe cale
endovenoasă:
medicamente
antiemetice,
soluții
perfuzabile
de aspirație nazo-
gastrică, pacientul
este alimentat
excluziv parenteral
15.02.17
Pacientul prezintă
o stare generală
bună; se suprimă
SNG
Pacientul
reacționează bine
la introducerea
lichidelor orale
Pacientul nu mai
prezintă greață și
vărsături
80

îndepărtează tăvița și
șorțul de cauciuc; se
așează pacientul în
poziție comodă
Dacă pacientul mai
prezintă vărsături,
asistenta medicala
pregătește tavița renală
și susține capul
bolnavului în timpul
efortului de vărsătură
Încurajează pacientul, îl
învață să inspire
profund;
Așează pacientul în
pozitțe semișezândă,
șezând sau în decubit
dorsal, cu capul într-o
parte
Protejează lenjeria cu
mușama și aleză, în
funcție de poziția
81

pacientului.
– aerisește camera și
oferă pacientului un
pahar cu apă pentru a-și
clăti gura
– urmărește cantitatea și
aspectul vărsăturii și le
notează în FO
-monitorizeză funcțiile
vitale
– educă pacientul în
respectarea regimului
impus de medic
Alimentație inadecvată
(deficit)Dezechilibru hidro-
electroliticPacientul să fie echilibrat
hidro-lectroliticSupraveghează
comportamentul
pacientului, sesizând
semnele de agravare a
stării sale ( TA, puls,
colorația tegumentelor,
vărsături)
Vă asigura regim lichid Administrează
medicația
prescrisă de
medic : soluții
perfuzabile
2000ml în
perioada de
regim 0, după 12-14.02.17-
alimentare
exclusiv
parenterală
15.02.17 – regim
lichid bine tolerat
15.02.17 – regim
semilichid, se
introduc lactatele,
supe de legume
bine tolerate
Pacientul nu mai
82

sau semilichid în funcție
de recomandarea
medicului; evaluează
nevoile calitative și
cantitative ale
pacientului. Înainte de
servirea mesei, se
practică igiena riguroasă
a cavității bucale.care cantitatea
se adaptează în
funcție de aport;
Vit B1, B6 f2
Aspatofort 2f
Fitomenadion f2
Quamatel 2fprezintă greață și
vărsături, este
echilibrat
hidroelectrolitic
3.Nevoia de
a elimina- vărsături
– constipații
– transpirații
Transpirații Alterarea nevoii de a
elimina prin prezența
vărsăturilor
Alterarea eliminării
intestinalePacientul să nu mai
prezinte vărsături în
decurs de 12h
Pacientul să prezinte un
tranzit adecvatAjută pacientul să se
deplaseze până la
toaletă
Observă și notează
diureza ,numărul,
cantitatea și aspectul
vărsăturii în F.O.
– supraveghează
scaunul (urmărește
cantitatea și aspectul
acestuia, numărul
scaunelor);
– servește pacientului
regimul hidric: ceaiuri,
sucuri naturale de Recoltează
urină pentru
examen de
laborator la
indica ia ț
medicului
Administrează
medicația
antiemetică
recomandată de
medic 12.02.2017
Pacientul a mai
prezentat 3
vărsături
13.02.2017
Pacientul nu mai
prezintă greață și
vărsături, are
diureză normală;
Pacientul are
diureză normală;
are un tranzit
intestinal normal
83

fructe
Așează pacientul în
pozitțe semișezândă,
șezând sau în decubit
dorsal, cu capul într-o
parte pentru a-l ajuta în
timpul vărsăturii
4. Nevoia de
a se mișca și
a menți ne o
bună
posturăCefalee;
VertijAlterarea confortului datorită
durerii și imposibilității de a
mișca capulPacientului să i se reducă
durerileAjută pacientul să își
schimbe poziția
la interval de 2 ore;
Masează punctele de
presiune la fiecare
schimbare a poziției
-Supraveghează
durerea, notând
caracteristicile și
mijloacele folosite
pentru diminuarea ei în
FOAdministrează
tratamentul
prescris de
medic –
Algocalmin
f3/zi
Dexametazonă
2 f/zi 12.02.17
Pacientul prezintă
cefalee, vertij – se
adm antilagice iv
13.02.17
Pacientul
are o stare
de bine
fizic și psihic
-pacientul poate
sǎ-și menținǎ o
posturǎ adecvatǎ;
5.Nevoia de
a dormi, de aCantitate
necorespunzătoare de Imposibilitatea de a se
odihni datorită durerii și Pacientul să beneficieze
de somn corespunzător Creeză un mediu
adecvat: liniște, salon Administrarea
medicației 12.02.2017
Pacientul este
84

se odihniodihnă
Apatie, durereschimbării mediului
ambiant (mediu spitalicesc)
manifestată prin insomnie
tranzitorie,
somn agitat, anxietatecalitativ și cantitativ î n
timp de 48 de ore.aerisit, lenjerie curată
de pat și corp,
temepratura de ≈ 20șCprescrise de
medic
( Fenobarbital f
1 i.m.,
antialgice ) neliniștit, se adm
Fenobarbital f 1
im
13.02.2017
Pacientul este
liniștit are somn
fiziologic
6.Nevoia de
a menține
temperatura
corpului în
limite
normaleHipertermie Hipertermie datorată
dereglarii functionale date
de boală manifestată prin
temperatura 38,5 grade,
frisoane, transpiratii
abundenteScăderea
temperaturii cu 1– 2 0C
în timp scurt
Pacientul să rămană la o
temperatură normală în
24 oreCrearea condițiilor
optime de mediu în
salon bine aerisit,
luminos, cu umiditate
corespunzatoare;
Schimbarea lenjeriei
de pat și de corp;
Igiena tegumentelor;
Măsoară și notează
temperatura în foaia de
observație;
Pregatește psihic
pacientul înaintea
tehnicii de recoltare și
examinare;Recoltarea
produselor
biologice pentru
laborator:HLG,
VSH, Uree
Creatinină,
Sumar urină
Admnistrează
medicamentele
recomandate de
medic :antiter
-mice, antibiotic
( Ampicilină 4
gr/zi ),
Perfalgam 2 fl12.02.2017
Pacientul este
febril, T=38,50C –
se adm Perfalgam
i.v. fl 1/12h
13.02.2017
Pacientul nu mai
este febril, T=
37,50C efectele
transpirației au
fost combătute
85

7.Nevoia de
a fi curat si a
proteja
tegumentele- vărsăturile
– astenia
– durerile
– transpirații abundente
– dezinteres față de
măsurile de igienăDegradarea autonomiei
pentru îngrijiri personale-pacientul să își
efectueaze singur toaleta,
să folosească baia
Pacientul să-și păstreze
tegumentele și
mucoasele integre-curăță pacientul după
vărsătură, îl ajută să își
mențină tegumentele
curate
-examinarea zilnică a
tegumentelor;
-asigură lenjerie curată
de corp și pat
-asigur microclimatul
în salon
– ajută pacientul să-și
efectueze toaleta la pat,
pe regiuni
– schimbă poziția
pacientului din 2 în 2 h-tegumentele sunt
curate, colorate
normal;
– nu prezintă
escare sau alte
leziuni cutanate;
Pacientul își poate
acorda îngrijiri
fără ajutor
8.Nevoia de
a evita
pericoleleAnxietate
Insuficiente cunoștințe
despre boală,
pacientul trebuie să fie
foarte atent la regimul
impus de medic pentru a
evita eventualele
complicații.Vulnerabilitatea în fața
pericolelor legate de boală
manifestată prin lipsa de
cunoștințe.Să diminueze anxietatea.
Pacientul să cunoască
boala și măsurile de
prevenire a
complicațiilor
Pacientul să-și învingă
teama, să știe și să fie
informat despre boală și
despre eventualitatea
necesitării uneiSe asigură un mediu de
protecție psihică
adecvat stării de boală
a pacientului;
psihoterapie;
pacientul este informat
asupra metodelor de
investigație, a pașilor Pacientul este
echilibrat
psihic; cunoaște
prognosticul
evoluției sub
tratament
conservator și
accept ideea de
86

intervenției chirurgicale
în decurs de 24 ore.de urmat în tratament
( inițial tratament
conservator )posibilă
intervenție
chirurgicală
După 24 h
fenomenele
inflamatorii se
remit, se continuă
tratamentul
conservator;
pacientul se află
în afara oricărui
pericol
9.Nevoia de
a se îmbrăca
si dezbraca- durerile colicative – Dificultate în a se îmbrăca
și dezbrăca datorită
asteniei, durerilor-pacientul să aibă o
ținută corespunzătoare
de spital;-la internare îi oferă
pacientului halat,
pijamale;
– ajută pacientul în
alegerea lenjeriei
corespunzătoare; să se
îmbrace și dezbrace- Pacientul și-a
recăpătat
independența în
satisfacerea
nevoii
10.Nevoia de
a comunicaanxios, nelinistit, cu
privire la evoluția bolii și
necesitatea interventiei
chirurgicaleDeficit de cunostinte cu
privire la intervenția
chirurgicală manifestată
prin teamă, nervozitate,
neliniște.-să aibă un dialog
permanent cu personalul
medical și ceilalți
pacienți;-monitorizează funcțiile
vitale;
Psihoterapie
pacientul este informat
asupra metodelor de
investigație, a pașilor
de urmat în tratament-pacientul
comunică cu
echipa de îngrijire
-poartă
conversații cu
ceilalți pacienți
din salon;
87

11.Nevoia de
a practica
religia si de
a actiona
conform
credintelor
proprii- Nevoia nu este afectată -pacientul este de religie
ortodoxǎ.-crearea unui mediu
liniștit pentru a se ruga;
Pacientul să beneficieze
de obiecte religioase
( carți religioase)-creeză o atmosferǎ
liniștitǎ, ca pacientul sǎ
se poatǎ reculege.
– încurajez pacientul să-
și exprime proprile
convingeri-pacientul este
liniștit, se roagǎ;
12.Nevoia de
a fi util,de a
fi ocupatNevoia nu este afectată -să poată îndeplini orice
activitate-pacientul este
independent, poate să
aibă o ocupație dar cu
minim de efort;-pacientul are o
stare foarte bună;
13.Nevoia de
recreere-Nevoia nu este afectată -pacientul să aibă o stare
generală bună pentru
recreere-citește presa, ascultă
muzică-pacientul citește
presa, se
recreează;
14.Nevoia de
a invataNevoia nu este afectată -pacientul sǎ aibǎ noțiuni
de educație sanitarǎ.
-sǎ se prezinte periodic
la controlul medical de
specialitate;-monitorizeză funcțiile
vitale;
-îi explică pacientului
conduita de dupǎ
spitalizare; necesitatea
de a-și administra
corect medicamentele
recomandate de cǎtre
medic; de a se
alimentea și hidrata
corect, – pacientul a
înțeles
instrucțiunil
e și
importanța
administrǎrii
corecte a
medicației, a
alimentarii
corecte și
faptul cǎ
trebuie sǎ se
prezinte
regulat la
consultul de
88

specialitate;
OBSERVAȚII ȘI EVOLUȚIE
DataOra OBSERVATII ȘI EVOLUȚIE
12.02.201710,30 Pacientul la internare prezintă stare generală alterată , vărsături biliare abundente , gust amar în gură , arsuri în epigastru,
constipație , oboseală, insomnie . TA=110/80 mmHg , AV=80 batai/min.,respiratie=22 respiratii/min., T=38,5 0C
12,00Se instituie sonda de aspirație nazo-gastrică, pacientul este alimentat excluziv parenteral
13.02.20179.00Stare generală alterată. Dureri în hipocondrul drept. Pacient afebril. Tranzit intestinal absent , T.A=130/80mmHg,
AV=80batai/min. Se efectuează consult medical în urma caruia se recomandă Echografie abdominală
11,00Se efectuează o echografie abdominală unde se observă: – colecist inflamat cu pere ii sub iri globulo i, imagine hiperecogenă ț ț ș
cu con de umbră posterior, ce prezintă cădere gravitațională la schimbarea de poziție a pacientului .VP-13mm, CBP-12MM
Pancreasul nu se vizualizează fiind acoperit de gaze, splina 17cm globuloasă, lichid de ascită în cantitate moderată, ficat cu
structură granulară, contur regulat.
14.02.201710.00Stare generală ameliorată .Durerile scad în intensitate , diureza normală , scaun prezent. TA=130/70mmHg, AV= 72b/min.
15.02.201710.00Stare generală bună, afebrilitate, diureza normal, scaun prezent . Pacientul doarme bine, T.A.=120/70mmHg, AV=78 b/min.
Se suprimă sonda NG
16.02.201710.00Starea generală bună . Durerile în hipocondrul drept nu mai sunt prezente , pacientul este afebril, prezintă respirație ușoară,
tranzit intestinal present; TA=120/70mmHg, AV=81bătăi /min.
17.02.201710.00Starea generală se menține stabilă și evoluează bine spre ameliorare.
89

18.02.201710.00Starea pacientului se menține stabilă, afebril, tranzit intestinal prezent.
18.02.201710.00Stare generală ameliorată cu evoluție multumițoare.
18.00Dureri în hipocondrul drept inexistente; stare generală stabilă, ameliorată. Se recomandă externarea în data de 19.02.17.
19.03.201712.00Stare generală ameliorată. Se externează cu urmatoarele recomandari:
– regim alimentar de protecție
– tratament conform Rp ( Metoclopramid 1cpr*3/zi, 14 zile; Motilium 1 cpr*3/zi 14 zile; No-spa 1 cpr*2/zi, 14 zile )
– control peste 2 săptămâni
-repaus și odihnă suficientă
– examen periodic la medicul de familie
90

FIȘĂ DE TRATAMENT
91DataOra prescrierii Tratament
12.02.201710,00Sol Ringer lactat 500 ml
Quamatel fl 1
No-spa f1
Metoclopramid f 1
Scobutil f 1
Algocalmin f 1
Fitomenadion f 2
Aspatofort f 2
Dexametazonă f 1
Perfalgam fl 1
Cefort 1 gr/iv
Fenobarbital f 1 i.m
Sol Ringer lactat 500 ml
12,00Sol Ringer lactat 1000 ml
Glucoză 5% 500 ml
NaCl 500 ml
Quamatel fl 2/zi
No-spa f 1 / 8 h
Metoclopramid f 1 / 8 h
Scobutil f 1 / 8 h
Algocalmin f 1 / 8 h
Fitomenadion f 2/ zi
Aspatofort f 2/ zi
Cefort 2 gr/zi
Dexametazonă f 2/zi
Perfalgam fl 1/ 12 h
Vit B1, B6 f2/ zi
13.02.2017
13.02.20178,00Sol Ringer lactat 1000 ml
Glucoză 5% 500 ml
NaCl 500 ml
Quamatel fl 2/zi
No-spa f 1 / 8 h
Metoclopramid f 1 / 8 h
Scobutil f 1 / 8 h
Algocalmin f 1 / 8 h
Fitomenadion f 2/ zi
Aspatofort f 2/ zi
Cefort 2 gr/zi
Dexametazonă f 2/zi
Perfalgam fl 1/ 12 h
Vit B1, B6 f2/ zi
14-
15.02.20179,00Se repetă medicația prescrisă anterior
Laxativ 1 drajeu seara
Extraveral 2 cpr/zi
15.02.2017 10,00Se suprimă sonda NG
16-
17.02.20179,00Se repetă medicația prescrisă anterior
Se reduc sol perfuzabile la 1000 ml
18.02.2017 9,00Se repetă medicația prescrisă anterior
Nu se mai administreaza Glucoza 5% și NaCl
19.02.2017 10,00Se externează

ALIMENTATIA
Alimente permise: Se recomandă alimentație de cruțare a ficatului, cu aport bogat în hidrati
de carbon și vitamine. Poate consuma ( după oprirea fenomenelor gastrice ): branzeturi de vaci,
carne fiarta de pasare, de vită, gratar, hiposodate.
Alimente interzise: Sunt interzise alimentale meteorizante și grăsimile, mai ales cele
animale.

DataOra Regimul alimentar Observații
12.02.1
710,0
0Se recomandă regim 0 până la oprirea
vărsăturilor
12,0
0Regim 0 – sonda NG
13.02.1
77,30Regim 0 – sonda NG
14.02.1
77,30Regim 0 – sonda NG
15.02.1
79,30- ceai neîndulcit Pacientul reacționează
bine la introducerea lichidelor
orale
13,3
0-supă de legume Pacientul reacționează
bine la introducerea alimentelor
18,0
0-ceai și paste fierte.
16.02.1
77,30- ceai neîndulcit
Pacientul reacționează
bine la acest regim.13,3
0-supă și legume fierte
18,0
0-lapte și paste.
17.02.1
77,30-ceai și branză nesarată
13,3
0- supă și legume fierte.
18,0
0-lapte și brânza de vaci
18.02.1
77,30-ceai, pâine cu unt și branză. Pacientul tolerează
bine introducerea
untului în cantitati mici
Pacientul tolerează
bine introducerea
cărnii în alimentație13,3
0- carne fiartă de pasare
18,0
0-urmează același regim
19.02.1
77,30-ceai și branză.
13,3
0-supă de vită, piure de legume
Pacientul se externează cu recomandarea de a
respecta regimul alimentar impus în cantitati mici și
dese
92

Evaluare
Pacientul P.M. s-a prezentat la serviciul UPU al Spitalului Județean de Urgență Călărași
prezentând dureri în epigrastrul și în hipocondrul drept, cu iradiere la baza hemitoracelui drept și în
umăr, inapetență, grețuri, vărsături biliare, gust amar, constipație habituală, unde s-a decis
internarea în cadrul secției Boli Interne, pentru precizare de diagnostic și conduită terapeutică
specifică. Perioada internării a fost de la 12.02.2017 până la data de 19.02.2017 medicul curant
fiind d-nul Dr. F.M, medic primar Medicina Internă.
Constante la internare: TA = 110/80 mmHg, P = 80 b/min, R = 22 resp/min,
T = 38 °C
Se efectuează control ecografic prin care se vizualizează colecistul litiazic. Se
informează pacientul de eventualitatea nesitării unei intervenții chirurgicale, însă acesta optează
momentan pentru tratament conservator.
Diagnosticul s-a precizat clinic și paraclinic. Se instituie tratament cu antispastice,
soluții perfuzabile, antibiotic cu spectru general, protecție gastric, antialgice și antitermice
perfuzabile, antiinflamatorii, cu evoluție favorabilă bolnavul se externează ameliorat din punct de
vedere medical, cu următoarele recomandări:
-evitarea frigului, umezelii;
-evitarea consumului de băuturi alcoolice, tocături, rântașuri
-continuarea tratamentului conform recomandărilor prescrise;
-revenine la control după 2 săptămâni
-control periodic la medicul de familie
CAZUL III
Culegerea datelor
Județul – Călărași
Localitatea – Călărași
Spital Județean de Urgență
93

Nr. Înregistrare: 13290

Date generale despre pacient
Nume:V
Prenume: C
Vârsta: 68 ani (28.07.1949)
Domiciliul: Călărași
Naționalitate: română
Data internării: 12.03.2017
Data externării: 20.03.2017
Motivele internării : dureri în epigrastrul și în hipocondrul drept, cu iradiere la baza
hemitoracelui drept și în umar, inapetență, grețuri, vărsături, gust amar.
Diagnostic de internare: Colică biliară, colecistită microlitiazică
Diagnostic de externare: Litiază biliară
Medic: G.V
a)Antecedente:
– antecedente heredo – colaterale – neagă afecțiuni în familie
– antecedente personale:
– fiziologice – făra importanță
– patologice: diagnosticat în 1998 cu HTA iar cu Litiază biliară în urmă cu 1 an
b)Condiții de viață și muncă: pensionar , locuiește singur , într-o casă cu 3 camere
c)Comportamente (fumat,alcool etc.) : nu fumează ; nu consumă alcool.

Istoricul bolii: Din relatările pacientului reiese că i s-a stabilit acest diagnostic de litiaz ă
biliară, în urmă cu 1 an, pacientul neglijând conduita terapeutică . Debutul episodulului dureros
acutual este în urmă cu 48 ore cu febră, frisoane, junghi toracic, vărsături, amețeli, cefalee, dureri în
epigastru, gust amar. Starea generală se alterează progresiv, motiv pentru care solicită serviciul de
Ambulanță fiind transportat la UPU pentru precizare de diagnostic și conduită terapeutică.
Examen clinic general :
Examen obiectiv
Stare generală – modificată
Talie = 165cm, G= 80 Kg
Stare de nutriție moderată,
Facies – suferind, tegumente palide
94

Fanere – unghii hipocratice;
Țesut conjunctiv-adipos: normal reprezentat
Sistem ganglionar: ganglioni superficiali nepalpabili, nedureroși
Sistem muscular: normoton, normokinetic
Sistem osteo-articular:
-integru morfo-funcțional,
-membre: – semne particulare nu prezintă;
-mobilitatea articulară normală;
-se ridică singur.
Aparat respirator:
-SpO2= 93%
-torace normal comformat;
-submatitate bazal bilateral;
-FR- 26 resp/min;
Aparat cardiovascular:
-aria matității cardiace în limite normale;
-soc apexian spatiul V i.c. pe linia medioclaviculă stg ;
-zgomote cardiace ritmice, bine bătute;
– Hipertensiune arterială : – TA = 160/80 mmHg; AV: 98 b/min.
Aparat digestiv:
-abdomen mobil cu respirația, sensibil la palpare în epigastru și hipogastru;
-stomac hipoton cu modificări de gastrită;
-reflux gastroefagian;
-obișnuințe alimentare: – regim hiposodat.
Ficat, căi biliare,splină: – colecist mărit de volum septat cu pereții mult îngroșați și
microlitiază, ficat ptozat, cu diametrul anteroposterior lob stâng 7cm, structurat ușor normogen.
Pancreas în dimensiuni normale, ușor normogen, splină, cu marginiile ușor crenelate.
95

Fig 5 – Septe veziculare – Sursa : Curs de Ecografie abdominală pentru studenți –
Roxana Șirli, Ioan Sporea; Editura „Victor Babeș” Timișoara, 2016
Aparat urogenital:
-rinichi nepalpabili;
-Giordano negativ;
-micțiuni fiziologice; 800 – 1000 ml/zi. de 5 – 6 ori, urina de aspect normal.
-scaune: aspect normal, 1 pe zi;
Sistem nervos central:
-fără semne de iritație meningiană;
-orientat temporo – spațial.
Obiceiuri în legătură cu igiena personală: își face toaleța și se poate îmbraca singur
Obiceiuri privind odihna : insomnie parțială; utilizează sedative ocazional.
Examenele de laborator au indicat:
-VSH: 10 mm/h TGP: 21U/L
– NL: 6970 mm3 TGO: 28u/L
– Nb: 11,5g/dcl Bt: 2,19mg/ul
– Nt: 36,3% Colesterol: 125mg/dL
-Nr. trombocite 184000/ul Trigliceride: 81mg/dl
-Glicemie: 96mg/dl Fosfatoza alcalină: 217u/l
-Creatinină: 0,6mg/dl CK: 23U/L
-Acid uric: 6,4mg/dl Bd: 0,90mg/dl,Bi:1,29mg/dl
Examenul de urină, indică epitelii leucocitare relativ frecvente.
Analiza situației
Nevoia fundamentalaSemne de
independențăSemne de
dependențăSurse de
dificultate
1. Nevoia de a respira si a avea o
circulație adecvată.
96

Ritm: – respirație;
– cardiac.
Frecvența: – respirație;
– cardiac.
Dimensiune: – psihologică;
– socio-culturală- integră
– controlată- FR- 26 resp/min
– regulat
– P = 98 bătăi/min
– TA = 160/90
mmHg
2. Nevoia de a bea și a mânca
Raportul între alimente ingerate și
nevoi
– masticație
– deglutiție
– digestie
Dimensiunea – psihologică
– socio – culturală
– regim adaptat
– ușoară
– eficace
– ușoară
– integră
– integră
3. Nevoia de a elimina
Dimensiunea fiziologică
Frecvența: – urinară
– fecală
Miros: – urină
– fecale
Dimensiunea socio-culturală
Orarul
– integră
– 5-6 micțiuni/zi
– un scaun pe zi
– aromatic
– fecaloid
– controlat
– ritmic
4. Nevoia de a se mișca și a avea o
buna postură
Amplitudinea mișcărilor
Morfologie
Amplitudinea articulară
– integră
– integră
– controlată
5. Nevoia de a dormi și a se odihni
Durata somnului
Facilitatea de a dormi
Dimensiune: – psihologică;
– socio-culturală- integră
– integră5 – 7 ore
insomnie parțialăneliniște
cefalee
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
Capacitatea neuromusculară
Dimensiunea psihologică
Atitudinea fața de îmbrăcat
Dimensiunea socio-culturală

– integră
– integră
– adaptată
97

– integră
7. Nevoia de a păstra temperatura
corpului în limite normale
Gradul temperaturii
Curba termică- T = 380C- valuri de
căldură
8. Nevoia de a fi curat
Capacitatea neuromusculară
Starea pielii
Dimensiunea psihologică
Obișnuință și norme de igienă
– integră
– integră
– integră
– isi face singur
toaleta
9. Nevoia de a evita pericole
Agresiuni terapeutice
Dimensiunea psihologică
Dimensiunea socioculturală- controlată
– integră – durere
– injecțiile
10. Nevoia de a comunica
Reacții senzoriale
Comunicare verbală
Dimensiune psihologică
Dimensiune socioculturală
– integre
– bună
– integră
– controlată
11. Nevoia de a practica religia
Dimensiune psihologică
Dimensiune socioculturală
– controlată
– integră
12. Nevoia de a fi util
Dorința de a acționa
Dimensiunea psihologică
Dimensiunea socioculturală
– integră
– integră
– adaptată
Grila de evaluare
Nevoia Nivelul
1
(autonom)Nivelul 2
(moderată)Nivelul
3
(majoră)Nivelul 4
(totală)
Nevoia de a respira și a avea o bună circulație X
Nevoia de a bea și a mânca X
Nevoia de a elimina X
Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură X
Nevoia de a dormi și a se odihni X
Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca X
98

Nevoia de a păstra temperatura corpului în limite
normaleX
Nevoia de a fi curat X
Nevoia de a evita pericole X
Nevoia de a comunica X
Nevoia de a practica religia X
Nevoia de a fi util X
Nevoia de recreere X
Nevoia de a învăța X
Total puncte = 22 – Nivel de dependență 2 ( dependență moderată )
99

Plan de ingrijire
Nevoia
fundamentalăProblema Diagnostic de nursing ObiectiveIntervențiiEvaluareautonomedelegate
1.Nevoia de
a respira și
de a avea o
bună
circulațieDurerea abdominală – deficit respirator datorat
durerii manifestat prin
mărirea numărului de
respiratii
pe minut 26.Să diminueze
anxietatea.
Pacientul să
prezinte căi respiratorii
permeabile
Pacientul să-și
îmbunătățească ritmul
respirator în 24 de ore.
Pacientului să-i cedeze
durerea în 2-3 ore-mǎsurarea TA=160/90
mmHg;
AV=98bătăi/min
R=26 resp./min
Se asigură un mediu de
protecție psihică,
adecvat stării de boală a
pacientului
Psihoterapie
Asigură repaus la pat în
poziție semișezândă pt
a favoriza respirația. Efectuează
tratamentul din
F.O – antialgice,
Furosemid f ½
i.v; O2 la
nevoie12.03.2017-
20,30
Pacientul prezintă
polipnee,
respirație dificilă,
T.A.160/90
mmHg.
Ora 23,30 – TA=
140/80 mmHg
13.03.2017
Pacientul prezintă
polipnee
ameliorată și T.A.
140/82 mmHg
14.0.2017
Pacintul prezintă
respirație și
circulație în limite
normale, este
echilibrat psihic și
prezintă o stare
îmbunătățită
100

semnificativ
2. Nevoia de
a bea si de
a mâncaGreată,
Vărsături
Anxietate
Stres
DurereAlterarea stării de bine a
pacientului
datorită vărsăturilor, durerii
colicativePacientul să aibă o stare
de bine, fără grețuri și
vărsăturiDacă pacientul mai
prezintă vărsături,
asistenta medicală
pregătește tavița renală
și susține capul
bolnavului în timpul
efortului de vărsătură
Așează pacientul în
poziție semișezândă,
șezând sau în decubit
dorsal, cu capul într-o
parte
Protejează lenjeria cu
mușama și aleză, în
funcție de poziția
pacientului.
Încurajează pacientul, îl
învață să inspire
profund;
– aerisește camera și Aplică
tratamentul
medicamentos:
antiemetice;
săruri minerale
Metoclopramid
2 f/zi
NaCl 500 ml/zi12.02.2017
Regim 0 ,
alimentare
exclusiv i.v.
13.02.2017
Regim exclusiv
lichid
14.02.2017
Regim semilichid
bine tolerat
15.03.2017
Se introduc în
alimentație
lactatele, carne
fiartă de pasare,
fiind bine tolerate
Pacientul nu mai
prezintă greață și
vărsături
101

oferă pacientului un
pahar cu apă pentru a-și
clăti gura
– urmărește cantitatea și
aspectul vărsăturii și le
notează în FO
-monitorizeză funcțiile
vitale
– educă pacientul în
respectarea regimului
impus de medic
Protejează lenjeria cu
mușama și aleză, în
funcție de poziția
pacientului.
Alimentație inadecvată
(deficit)Dezechilibru hidro-electrolitic Pacientul să fie echilibrat
hidro-lectroliticVă asigura regim lichid
sau semilichid în
perioada febrilă (2-2,5
L/zi) pentru a asigura
diureza ~1200 ml/zi.
Regimul va consta în Administrează
medicația
prescrisă de
medic : soluții
perfuzabile
2000ml în Se asigură un
aport de 2 L de
lichide
Regim Hiposodat
102

ceai,compoturi, supe de
legume Dupa scăderea
febrei, se trece la un
regim lacto-fainoso-
zaharat,bran zeturi, ouă,
fructe. Regim desodat
Inainte de servirea
mesei, igiena riguroasa a
cavități bucale.perioada de
regim 0, după
care cantitatea
se adaptează în
funcție de aport;
Vit B1, B6 f2
Aspatofort 2f
Fitomenadion f2
Quamatel 2f
3.Nevoia de
a eliminaVărsături
Transpirații moderateAlterarea nevoii de a elimina
prin prezența vărsăturilorPacientul să nu mai
prezinte vărsături în
decurs de 12h
Autonomie în
satisfacerea nevoilorAjută pacientul să se
deplaseze până la
toaletă
Observă și notează
diureza și numărul,
cantitatea și aspectul
vărsăturii în F.O.
Așează pacientul în
poziție semișezândă,
șezând sau în decubit
dorsal, cu capul într-o
parte pentru a-l ajuta în
timpul vărsăturiiRecolteaz urină
pentru examen
de laborator la
indica ia ț
medicului
Administrează
medicația
antiemetică
recomandată de
medic 12.03.2017
Pacientul a mai
prezentat 3
vărsături
13.03.2017
Pacientul nu mai
prezintă greață și
vărsături, are
diureză normală;
4. Nevoia de
a se mișca și Cefalee;
VertijAlterarea confortului datorită
durerii și imposibilității de a Pacientului să i se
reducă durerileAjută pacientul să își
schimbe poziția Administrează
tratamentulPacientul
are o stare
103

a menți ne o
bună
posturămișca capul la interval de 2 ore;
Masează punctele de
presiune la fiecare
schimbare a poziției
Asigură igiena
tegumentelor și a
lenjeriei de pat și de
corp.
-pregătește patul
pacientului cu lenjerii
curate, pernă pentru a
avea o poziție adecvată;prescris de
medic
Algocalmin f,
Dexametazonă
2 f/zi
Supraveghează
durerea, notând
caracteristicile
și mijloacele
folosite pentru
diminuarea ei în
FOde bine
fizic și psihic
-pacientul poate
sǎ-și menținǎ o
posturǎ adecvatǎ;
5.Nevoia de
a dormi, de a
se odihniCantitate
necorespunzătoare de
odihnă
Apatie, durereImposibilitatea de a se odihni
datorită durerii și schimbării
mediului ambiant (mediu
spitalicesc) manifestată prin
insomnie tranzitorie.Pacientul să beneficieze
de somn corespunzător
calitativ și cantitativ î n
timp de 48 de ore.Creeză un mediu
adecvat: liniște, salon
aerisit, lenjerie curată
de pat și corp,
temepratura de ≈ 20șCAdministrarea
medicației
prescrise de
medic, pentru
calmarea durerii12.03.2017
Pacientul este
neliniștit,se adm
fenobarbital f 1 im
13.03.2017
Pacientul este
liniștit are somn
fiziologic
6.Nevoia de
a menține
temperaturaHipertermie Hipertermie datorată
dereglarii functionale date de
boală manifestata prin Scăderea
temperaturii cu 1– 2 0C
în timp scurtCrearea condițiilor
optime de mediu în
salon bine aerisit, Recoltarea
produselor
biologice pentru12.03.2017
Pacientul este
febril, T=380C –
se adm Perfalgam
104

corpului în
limite
normaletemperatură de 380C,
frisoane, transpirații
abundentePacientul să rămană la o
temperatură normală în
24 oreluminos, cu umiditate
corespunzatoare;
Schimbarea lenjeriei
de pat și de corp;
Igiena tegumentelor;
Măsoară și notează
temperatura, colorația
tegumentelor în foaia
de observație;
Pregatește psihic
pacientul înaintea
tehnicii de recoltare și
examinare;laborator:HLG,
VSH, Uree
Creatinină,
Sumar urină
Admnistrează
medicația
recomandată de
medic :antiter
-mice, antibiotic
( Ampicilină 4
gr/zi ),
Perfalgam 2
fl/zi, ivi.v. fl 1/12h
13.03.2017
T=37,50C efectele
transpirației au
fost combătute
7.Nevoia de
a fi curat si a
proteja
tegumentelevărsăturile -menținerea tegumentelor
curate, prevenind apariția
escarelor.-pacienul să își
efectueaze singur
toaleta, folosește baia -curăță pacientul după
vărsătură, îl ajută să își
mențină tegumentele
curate
-examinarea zilnică a
tegumentelor;-tegumentele sunt
curate, colorate
normal;
– nu prezintă
escare sau alte
leziuni cutanate;
8.Nevoia de
a evita
pericoleleAnxietate
Insuficiente cunoștințe
despre boalăVulnerabilitatea în fața
pericolelor legate de boală
manifestată prin lipsa de
cunoștințe.Să diminueze
anxietatea.
Pacientul să cunoască
boala și măsurile de Se asigură un mediu de
protecție psihică
adecvat stării de boală
a pacientului, Pacientul este
echilibrat
psihic; cunoaște
prognosticul
105

prevenire a
complicațiilor
Pacientul să-și învingă
teama, să știe și să fie
informat despre boală și
despre necesitatea
intervenției chirurgicale
în decurs de 24 ore.psihoterapie
Pacientul este informat
asupra metodelor de
investigație, a pașilor
de urmat în tratamentevoluției sub
tratament
conservator și
accept ideea de
posibilă
intervenție
chirurgicală
9.Nevoia de
a se îmbrăca
si dezbraca- – Nevoia nu este afectatǎ -pacientul să aibă o
ținută corespunzătoare
de spital;-la internare îi se oferă
pacientului halat,
pijamale;
– nu necesită ajutor la
îmbrăcare;-pacientul poate
sǎ se îmbrace
singur;
10.Nevoia de
a comunicaanxios, nelinistit, deficit
de cunostinte cu privire
la intervenția
chirurgicală .Deficit de cunostinte cu
privire la intervenția
chirurgicală manifestată prin
teamă, nervozitate, neliniște.-să aibă un dialog
permanent cu personalul
medical și ceilalți
pacienți;-monitorizează funcțiile
vitale;
Psihoterapie
Pacientul este informat
asupra metodelor de
investigație, a pașilor
de urmat în tratament-pacientul
comunică cu
echipa de îngrijire
-poartă
conversații cu
ceilalți pacienți
din salon;
11.Nevoia de
a practica
religia si de a
actiona
conform
credintelor
proprii- -pacientul este de religie
ortodoxǎ.-crearea unui mediu
liniștit pentru a se ruga;-creează o atmosferǎ
liniștitǎ, ca pacientul sǎ
poatǎ citi cǎrțile de
rugǎciuni.-pacientul este
liniștit, se roagǎ;
106

12.Nevoia de
a fi util,de a
fi ocupatNevoia nu este afectată -să poată îndeplini orice
activitate-pacientul este
independent, poate să
aibă o ocupație dar cu
minim de efort;-pacientul are o
stare foarte bună;
13.Nevoia de
recreere-Nevoia nu este afectată -pacientul să aibă o stare
generală bună pentru
recreere-citește presa -pacientul citește
presa, se
recreează
14.Nevoia de
a invataNevoia nu este afectată -pacientul sǎ aibǎ
noțiuni de educație
sanitarǎ.
-sǎ se prezinte periodic
la controlul medical de
specialitate;-îi explică pacientului
conduita de dupǎ
spitalizare; importanța
administrării corecte a
medicamentelor
recomandate de cǎtre
medic precum și a
alimentării și hidratării
corecte- pacientul a
înțeles
instrucțiunil
e și
importanța
administrǎrii
corecte a
medicației, a
respectării
regimului
alimentar și
faptul cǎ
trebuie sǎ se
prezinte
regulat la
consultul de
specialitate;
DataOra OBSERVAȚII ȘI EVOLUȚIE
12.03.201720,30 Pacientul la internare prezintă stare generală alterată , T=38 °C , vărsături biliare , gust amar în gură , arsuri în epigastru,
107

constipație , oboseală, insomnie . TA=160/90 mmHg , AV=98 batai/min., respiratie=26 respiratii/min.
13.03.20179.00Stare generală alterată. Dureri în hipocondrul drept. Pacient afebril. Tranzit intestinal absent , T.A=130/80mmHg,
AV=70batai/min. Se efectuează consult medical în urma caruia se recomandă Echografie abdominală și Tubaj duodenal
11,00Se efectuează o echografie abdominală unde se observă: – colecist inflamat , hiperton, mărit de volum septat cu pereții mult
îngroșați și microlitiază, ficat ptozat, cu diametrul anteroposterior lob stâng 7cm, structurat, ușor normogen. Pancreas în
dimensiuni normale, ușor normogen, splină, cu marginiile ușor crenelate.
14.03.201710.00
14.00 Prin efectuarea tubajului duodenal cu scop explorator s-a extras lichid cu conținut biliar (bila C –hepatică) în cantitate mică
ce relevă hipertonie biliară.
Stare generală ameliorată .Durerile scad în intensitate , diureza normală , scaun prezent. TA=130/70mmHg,AV= 72batai/min.
15.03.201710.00Stare generală bună. Afebrilitate, diureza normală. Scaun prezent . Pacientul doarme bine, T.A.=120/70mmHg, AV=78
b/min.
16.03.201710.00Starea generală bună . Durerile în hipocondrul drept nu mai sunt prezente , pacientul este afebril, prezintă respirație ușoară,
tranzit intestinal present; TA=120/70mmHg, AV=81bătăi /min.
17.03.201710.00Starea generală se menține stabilă și evoluează bine spre ameliorare.
18.03.201710.00Starea pacientului se menține stabilă, afebril, tranzit intestinal prezent.
18.03.201710.00Stare generală ameliorată cu evoluție multumițoare.
19.03.201710.00Dureri în hipocondrul drept inexistente; stare generală stabilă, ameliorată. Se recomandă externarea în data de 20.03.17.
20.03.201712.00Stare generală ameliorată. Se externează cu urmatoarele recomandari:
– regim alimentar de protecție
– tratament conform Rp ( Metoclopramid 1cpr*3/zi, 14 zile; Motilium 1 cpr*3/zi 14 zile; No-spa 1 cpr*2/zi, 14 zile )
– control peste 2 săptămâni
-repaus și odihnă suficientă
108

– consult Cardiologie pentru precizare de conduită terapeutică antihipertensivă
-examen periodic la medicul de familie
109

DataOra
prescrieriiTratament
12.03.201721,00Furosemid f ½ i.v
Sol Ringer lactat 500 ml
Quamatel fl 1
No-spa f1
Metoclopramid f 1
Scobutil f 1
Algocalmin f 1
Fitomenadion f 2
Aspatofort f 2
Dexametazonă f 1
Perfalgam fl 1
Ampicilină 4 gr/zi
Fenobarbital f 1 i.m
13.03.20179,00Sol Ringer lactat 500 ml
Glucoză 5% 500 ml
NaCl 500 ml
Quamatel fl 2/zi
No-spa f 1 / 8 h
Metoclopramid f 1 / 8 h
Scobutil f 1 / 8 h
Algocalmin f 1 / 8 h
Fitomenadion f 2/ zi
Aspatofort f 2/ zi
Ampicilină 4 gr/zi
Dexametazonă f 2/zi
Perfalgam fl 1/ 12 h
Vit B1, B6 f2/ zi
14-
15.03.20179,00Se repetă medicația prescrisă anterior
Laxativ 1 drajeu seara
Extraveral 2 cpr/zi
16-
17.03.20179,00Se repetă medicația prescrisă anterior
18.03.2017 9,00Se repetă medicația prescrisă anterior
Nu se mai administreaza Glucoza 5% și
NaCl
20.03.2017 10,00Se externează
ALIMENTAȚIA
Alimente permise: Se recomandă alimentație de cruțare a ficatului, cu aport bogat în hidrati
de carbon și vitamine; branzeturi de vaci, carne fiarta de pasare, de vita, gratar, hiposodate.
Alimente interzise: Sunt interzise alimentale meteorizante și grăsimile, mai ales cele
animale.
DataOra Regimul alimentar Observații
12.03.1
7Se recomandă regim 0 până la oprirea vărsăturilor
13.03.1
77,30- ceai neîndulcit
14.03.113,3-supă de legume
110

70 Pacientul reacționează
bine la acest regim. 18,0
0-ceai și paste fierte.
15.03.1
77,30- ceai neîndulcit
13,3
0-supă de legume
18,0
0-ceai și paste fierte.
16.03.1
77,30-ceai și branză nesarată
13,3
0- supă și legume fierte.
18,0
0-lapte și paste.
17.03.1
77,30-urmează același regim
13,3
0- carne fiartă de pasare
18,0
0-urmează același regim
18.03.1
77,30-ceai și branză.
13,3
0-urmează același regim
18,0
0-urmează același regim
19.03.1
77,30-ceai, pâine și unt Pacientul tolerează
bine introducerea
untului în cantitati
mici
13,3
0-supă de vită, piure de legume Pacientul tolerează
bine introducerea
cărnii în alimentație 18,0
0-lapte și brânza de vaci
20.03.1
7Pacientul se externează cu recomandarea de a respecta
regimul alimentar impus în cantitati mici și dese
Evaluare
Bolnavul D.C a fost internat în secția Boli Interne a Spitalului Județean de Urgență
Călărași de la 12.03.2017 până la data 20.03.2017 deoarece prezenta dureri în epigastru și
hipocondrul drept, cu iradiere la baza hemitoracelui drept și umăr, inapetență, grețuri, varsături
biliare, gust amar, constipație, cefalee, amețeli.
Constante la internare :TA=160/90 mmHg, P=98 b/min, R=26 resp/min, T=38 °C
Se instituie tratament cu antispastice, soluții perfuzabile, antibiotic cu spectru general,
protecție gastrică, antialgice și antitermice perfuzabile, antiinflamatorii, cu evoluție favorabilă .
Datorită interventiei medicale și a respectarii regimului alimentar de protecție
inflamația se remite, pacientul externându-se cu următoarele r ecomandări:
– continuă tratamentul conform Rp ( No-spa 1 cpr*2/zi – 14 zile; Metoclopramid 1
cpr*2/zi – 14 zile; Motilium 1 cpr*3/zi 14 zile )
111

– regim alimentar hipolipidic; va evita prăjelile, tocăturile, rântașurile; băuturile
carbogazoase, cafeaua
– revine la control peste o lună;
CONCLUZII
1. Litiaza biliară este definită de prezen a calculilor la nivelul veziculei ț
biliare i/sau căilor biliare. ș În 95% din cazuri, starea inflamatorie a veziculei biliare este
determinată de inclavarea unui calcul la nivelul canalului cistic, pe care îl obstruează,
afecțiune denumită litiază biliară.
2.Litiaza biliară este mai frecventă la femei, în mediul urban, decât în mediul
rural, iar la bărbați crește odată cu vârsta, fiind mai des întâlnită după 60 de ani.
3.Ecografia este cea mai larg utilizată pentru identificarea litiazei biliare.
4.Calculii colesterolici au un con inut în colesterol de 70-80% din greutatea lor, ț
acesta se regăse te în componen a a 80-85% din totalul litiaza biliară, dar numai 10-15% ș ț
sunt calculii pur colesterolici.
5.Calcuii mixti reprezintă 80-82% din totalitatea litiazei biliare, ace tia fiind ș
alcătui i din colesterol, bilirubină i carbonat de calciu în cantită i diferite. ț ș ț
6.Asocierea unei stări febrile în cadul unei infec ii urinare cre te gradul de ț ș
dificultate în diferen ierea de o litiază complicată. ț
7.Litiaza biliară asimptomatică reune te 80-82% din totalitatea cazurilor de ș
litiază.
8.Litiaza biliară veziculară, manifestă clinic sau asimptomatică, este forma cea
mai frecventă de litiază biliară.
9.Cancerul litiazei biliare nu mai este considerat de to i autorii ca o complica ie ț ț
specifică litiazei biliare.
10.Tratamentul litiazei biliare implică i corectarea tulburărilor metabolice. ș
11.Tratamentul de elecție al litiazei biliare este cel chirurgical, prin metoda
laparascopică, care a devenit standard de aur.
12.Terapia de dizolvare a calculilor se bazează pe capacitatea acizilor biliari de a
reduce satura ia bilei în colesterol i de a dizolva calculii colesterolici. ț ș
13. Nursingul are un rol important în evolu ția bună a stării pacienților cu
colecistopatii, acest rol revenind cadrului medical ce trebuie să se afle în
112

permanență alături de pacient, pentru a putea observa orice modificare a st ării
acestuia și a o comunica medicului în vederea interven ției rapide și eficiente.
13. Profilaxia litiazei biliare este deosebit de importantă, ea putându-se realiza în două
etape:
– primară:
– combaterea stazei biliare (3-4 mese regulate/zi, cu alimente colecistokinetice; medicatie
coleretic-colagogă )
– reducerea aportului lipidic la obezi,
– suplimentarea alimenta ției cu fibre vegetale
– cure de slabire în mod treptat
– secundară: tratament medicamentos sau chirurgical dup ă primă colică
113

BIBLIOGRAFIE
ANGELESCU MIRCEA – Terapie cu antibiotice, Editura Medicală 1998, pag. 38-52
ATLAS Anatomia omului, vol II, Ediția 5, Editura didactică și pedagogică
BUCUR GH.- Patologia clinică a veziculei și căilor biliare
BORUNDEL C, (2009), Medicină internă pentru cadre medii , Editura All, București
BRUCKNER I., (1980), Medicină internă Vol II, Editura Medicală, București
BULINGESCU L. – Bolile ficatului, căilor biliare și pancreasului,Vol. I, II
CHIOTAN MIRCEA – Boli infecțioase, Editura Național 1999, pag 414- 443
CUPSA AUGUSTIN – Principii de tratament în bolile infecțioase, Editura Medicala
2000, pag. 52-65
DUMITRESCU D. , ACALOVSKI M. – Litiaza biliară
GHERASIM L. (1999), Medicină internă – bolile digestive hepatice si pancreatice , vol
III, Editura medicală, București
IFRIM, M., (1988), Compediu de anatomie, Editura științifică și enciclopedică,
București
PĂUN R. (1986), Tratat de medicină internă, Vol II, Editura Medicală, București
PAPILIAN, V., (1992), Atlas de anatomia omului, Editura Medicală, București
REBEDEA ILEANA– Boli infecțioase, sub redacția Editura Medicala
București, 2000, pag. 298-322
SARAGEA M. (1994), Tratat de fiziopatologie, Editura academiei române, București
ȘIRLI R., SPOREA I. – Curs de ecografie abdominală pentru studenți – Editura „Victor
Babeș” Timișoara, 2016
TAINDEL CLAUDIU – Tratat de pediatrie, Editura Medicala 1984, pag. 529-572
TITIRCĂ LUCREȚIA – Manual de îngrijiri speciale acordate bolnavilor de către
asistenții medicali, Editura Viața Românească București 1999, pag. 62-69
TITIRCĂ, LUCREȚIA – Ghid de nursing, Editura Viața Românească 1998, pag. 37-
93
TITIRICĂ, L., (1994), Urgențe medico-chirurgicale, Editura Medicală, București
Sursa: http://anatomie.romedic.ro/ficatul
Sursa: www.clinicagastroenterologie.ro – Litiaza biliară
Sursa: www.clinicagastroenterologie.ro – calcul hiperecogen (con de umbră posterior)
Sursa: www.clinicagastroenterologie.ro – Litiaza coledociană
114

Sursa : https://www.slideshare.net/cezar1962/ecografia-biliara – Litiaza biliară
intrahepatică
Sursa : https://www.slideshare.net/cezar1962/ecografia-biliara – Hidropsul vezicular
Sursa: https://pt.slideshare.net/ItaloFelipeAA/colecistectomia-43861022
Sursa : https://www.alamy.pt/foto-imagem-colecistectomia-laparoscopica-cirurgia-de-
remocao-da-vesicula-biliar-com-conversao-em-processo-aberto-7712473.html
Sursa: http://proceduri.romedic.ro/colecistectomia
Sursa : Curs de Ecografie abdominală pentru studenți – Rroxana Șirli, Ioan Sporea – Editura
„Victor Babeș” Timișoara, 2016
115