Introducere … 2 [617066]

1
CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………………………………………………… 2
I. Fundamentarea teoretică a temei ……………………………………………………………………………….. 4
1.1. Conceptul de bază al tehnologiei multimedia ………………………………………………………………. 4
1.2. Comunicarea………… ……………………………………………………………………………………………… 7
1.3. Efectul simul-răspuns în procesul instructiv…………………………………………………………………. 8
1.4. Comunicarea intrapersonală…………………………………………………………….……9
1.5. Date generale privind schiul alpin……………………………………………………………12
II. Organizarea cercetării ……………………………………………………………………………………………….15
2.1. Metode ce cercetare ………………………………………………………………………………………………… 15
2.1.1. Metoda studiului bibliografic………………………………………………………………………………….. 15
2.1.2.Metodaexperimentului……………………………………………………………..……….15
2.1.3. Metoda observației………………………………………………………………………….15
2.1.4. Metoda interviului…………………………………………………………………………..15
2.2. Locul de desfășurare …………..……………………………………………………………..15
2.3. Subiecții……………………………………………………………………………………….20
2.4. Perioadele de desfășurare……………………………………………………………………..21
2.5.Cursul propus pentru învățare…………………………………………………………………22
2.6.Vizualizarea……………………………………………………………………………………24
2.7.Aparatura utilizată……………………………………………………………………………..24
III. Rezultate ………………………………………………………………………………………………………………… 27
3.1. Prezentarea rezultatelor …………………………………………………………………………………………….. 27
IV. Concluzii ………………………………………………………………………………………………………………… 34
Rezumat în limba engleză ………………………………………………………………………………………………. 37
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………………….38

2
INTRODUCERE

Lucrarea de față iși propune să prezinte principalele aspecte teoretice și practice în
legătură cu tehnologia multimedia și modul prin care aceasta influențează indivizii sau
grupurile în inițierea schiului alpin. Scopul lucrării este nu numai de a-i familiariza pe cititori
cu aceste forme complexe de influență asupra unei persoane, ci și de a demonstra faptul că în
sportul din zilele noastre, vizualizarea practicii unui sport, repetarea unui procedeu sau
urmărirea meciurilor adevrsarilor, constituie o bază în pregătirea psihologică pentru
următoarea etapă a pregatirii indivizilor.

Folosind tehnologie multimedia avansată în educție fizică și sport, reușim să
îndeplinim o combinație bună dintre tehnololgia multimedia și educația fizică și sport,
îmbinare care pe lângă faptul că este în caracteristica învățării, dar tinde și spre obiectivele și
cerințele pentru dezvoltarea individului pe o arie mai largă, lucru care are o importanță vitală
în zilele noastre. Interesul individului pentru învățare crește datorită folosirii unor forme de
predare cât mai moderne și de ultimă oră. Odată cu dezvoltarea societății, aplicarea
tehnologiei multimedia în jurul predării a devenit din ce în ce mai populară, iar tendința
prezintă o posibilitate uriașă a unei dezvoltări continue în acest sens. Tehnologia multimedia
poate disemina informații oamenilor în multe moduri, reușind astfel să provoace o motivație a
învățării cu entuziasm și o măsură mare în dorința de a lua parte la procesul didactic.
Așadar în prima parte a lucrării de licență discutăm despre evoluția majoră în industria
calculatoarelor: mai exact, tehnologia multimedia. Acest domeniu multimedia a devenit, în
ultima perioadă, o dimensiune extraordinar de importantă a comunicării cotidiene de care se
folosesc milioane de oamenti de pretutindeni, în special țările avansate ale lumii.
Acest hazard tehnologic are astfel și efectele sale puternice asupra omenirii și în
special asupra practicanților de sport. Fapt care m-a determinat să introduc în lucrarea de
licență, efectele pozitive sau negative ale tehnologiei multimedia asupra omului.

3
Prin intermediul efectelor multimedia asupra indivizilor, putem determina gradul de
inteligență intrapersonală din care rezultă în mod special imaginea propriei persoane și a
propriilor mișcări. Această inteligență intraperonală, modelată de comunicarea noastră cu noi
înșine, determină capacitatea noastră de a ne plasa pe o scara și de a ne mobiliza să urmcăm pe
treptele scării printr-o vizualizare cât mai clară. O imagine cât mai deformată și depărtată de
realitate, diminuează șansele individului de a evolua corect și eficient.
Implicarea unui monitor de schi în învățarea clienților săi poate determina timpul și
evoluția individului. O abordare modernă și o utilizare a imaginilor și videourilor cu ei în timp
ce exersează, explicarea mișcărilor greșite și a lucrurilor care trebuie îmbunătățite, ajută în
mod special la antrenamentul mental al subiecților pentru lecțiile următoare de schi alpin.
Obiective (ipoteze)
Această lucrare de licență prezintă ansamblul de forme prin care tehnologia
multimedia influențează indivizii sau grupurile în învățarea schiului alpin.
Imaginea și certitudinea faptului că tehnologia multimedia ne afectează profund, este
dată de o prezență constantă în viața noastră. Influențarea învățăceilor se produce în urma și
prin intermediul expunerii la acțiunea tehnologiei multimedia. Impactul asupra creierului
atinge senzorul vizual, care determina interesul persoanei asupra imaginilor proiectate.
Vizualizarea imaginilor și al videourilor cu propria persoană, determină crearea unei imagini
de sine cu privire la lecțiile de schi alpin desfășurate. Conștientizând greșelile sau văzând
executarea corectă a exercițiilor, facilitează antrenamentul mental, acesta din urmă fiind
responsabil pentru următoarele întâlniri de practică a schiului alpin.
Așadar, cercetarea denotă faptul că imaginile și videourile folosite în inițierea în schiul
alpin, ajută individul să progreseze într-o formă mai rapidă și mai eficientă, decât un individ
care nu a beneficiat de o tehnologie multimedia.
Rezultatele finale mai bune înclină către indivizii care s-au vizualizat după lecțiile de
schi alpin.

4

I. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ
I. 1. CONCEPTUL DE BAZA AL TEHNOLOGIEI MULTIMEDIA

Termenul multimedia are înțelesul precis de discurs care angrenează diverse categorii
de semne – imagini, sunete, texte – bazate, toate, pe suportul electronic. Dacă discursul este
neliniar, putând fi urmărit pe mai multe trasee, termenul corect este hipermedia. Termenul
(unii preferă să spună multiple media) semnifică întrețeserea unor discursuri care folosesc
medii diferite, nu neapărat electronice. Cei care se ocupă cu arta pe calculator – web-art
utilizează multimedia, în timp ce autorii de artă video și de performance recurg la intermedia.
Multimedia este orice combinație de text, elemente de grafică, sunete, animație și secvențe
video care ajung la utilizatori prin intermediul calculatorului sau al altor mijloace electronice
sau este modalitatea prin care se poate transmite un mesaj cu ajutorul tuturor formelor de
comunicare existente. Obiectivul principal al multimedia este stimularea ochilor, urechilor, a
degetelor și, cel mai important, a creierului.

Dintre toate activităițle de multimedia, tehnica video digitală aduce cele mai mari
satisfacții, fiind un instrument foarte puternic de apropiere de realitate a utilizatorilor de
calculatoare. Tehnica video digitală este, de asemenea, o metodă eficientă de prezentare a
produselor multimedia categoriei largi a telespectatorilor. Introducând în proiectul multimedia
elemente video, se pot prezenta mesajele mai eficient, accentuând subiectul tratat, iar
spectatorii vor reține în mai mare măsură ceea ce văd.

Tehnologia multimedia a crescut gradual și s-a dezvoltat încă din anii 1990, lucru care
a produs o neîntâlnită revoluție rapidă al aparatelor. Tehnologia multimedia reprezintă acel tip
de tehnologie care utilizează un calculator, un aparat foto, o tabletă etc. pentru a realiza un
proces cuprinzător folosind diferite tipuri de informații, precum texte, grafice, imagini, sunete,
animații, videouri etc. în scopul de a stabili relaționări logice între om și calculator sau
aparatul utilizat. În timpul cursurilor de educație fizică sau antrenamente sportive,

5
demonstrând continuțul învățării mai original utilizând thenologia multimedia este benefic
pentru străpungerea punctelor cheie și al punctelor dificile în procesul de înățare și predare a
diferitelor ramuri sportive sau mai punctual, al procedeelor tehnice în schiul alpin.
Antrenorii, profesorii sau instructorii, au capacitatea de a demonstra principalele
puncte și procesul globalizat al schimbarilor mișcarilor pentru diferitele actiuni sportive sau
pot folosi modele precum sportivi, vizualizând imagini sau filmări cu necesarul dorit.
Domeniul „multimedia” a devenit, în utilma perioadă, o dimensiune foarte importantă
a comunicării de zi cu zi de care se folosesc multe milioane de oameni din țările avansate ale
planetei.
Evoluția multimedia, nu este altceva decât consecința și urmarea logică și foarte
previzibilă a revoluției numerice, atât de insistent anunțată de mai marii producători ai
industriei informatice și tehnologice. Această evoluție spectaculoasă a tehnologiei și
informației, nu poate să treacă neobservată; ea ne marchează din ce în ce mai mult.
Cum aproape tot, în ziua de azi, este trecut prin filiera informației electronice,
neînțelegerea și neutilizarea unor astfel de informații în activitățile ce le desfășurăm constituie
un handicap foarte mare și greu de recuperat. Astfel, în mai toate activitățile sociale și nu
numai, utilizarea calculatorului și accesul la informație și multimedia are o pondere din ce în
ce mai mare.

Adaptarea învățării la o lume în continuă și rapidă schimbare, achiziționarea rapidă a
noilor competențe necesare vieții de mâine, reprezintă ele însele o inovație tehnologică. Așa se
explică faptul că pentru o bună și eficientă educație, pe lângă binecunoscutele metode clasice
de învățare, încep să funcționeze noile „instrumente” sau „ecrane ale cunoașterii”, cum sunt
adeseori supranumite tehnologiile multimedia: videodiscuri interactive, didacticiale,
hiperdocumente, telecursuri ș.a.m.d, tot atâtea concepte și obiecte tehnice care așteaptă a fi
„imblânzite” în universul sportiv.
Documentarea multimedia presupune manipularea unor documente tratate de către o
altă persoană sau un grup de cercetare științifica care își expune rezultatele prin intermediul
internetului și tehnologiei multimedia. Având acces la o multitudine de informație expusă prin

6
intermediul tehnologiei multimedia formatorul (instructorul de schi alpin) poate astfel îndruma
învățăcelul spre o cât mai bună înțelegere a fenomenului explicat. Cu ajutorul „motoarelor de
căutare” a informației în lumea internetului, putem avea astfel acces la o diversitate foarte
mare de informație.
Instructorul modern este astfel interpus între tehnologia multimedia ce reprezintă un
domeniu foarte vast de informație și elevii săi pe care trebuie să-i formeze cât mai bine pentru
a pute alege ei înșiși informația utilă dintr-un domeniu foarte vast de informație.
Rolul instructorului de schi alpin modern este acela de mediator între cursant și
informația multimedia pe care acesta o accesează. Astfel el trebuie să îndrume cursantul cum
să învețe arătându-i pașii pe care acesta trebuie sa-i urmeze pentru a accesa informația utilă și
nu o altă informație care poate fi eronată și care poate induce altă viziune cu privire la
informația respectivă.
Pentru ca participanții la proces, mai exact cursanții, să beneficieze de informația
multimedia, care este din ce în ce mai utilizată în procesul de învățare, este absolut necesar ca
îndrumătorul să dețină aparaturi cu tehnică de calcul, cu aparatură multimedia și să aibă și un
bun acces la mediul internet.
La modul ideal, echipamentul multimedia se concepe în funcție de sarcinile
pedagogice pe care aceste instructorii trebuie să le îndeplinească cât și de mijloacele și
materialele didactice preconizate a intra în dotarea lor.

În procesul instructiv și nu numai, se impune totuși ca selecția suporturilor multimedia
să fie făcută cu atenție, pentru că numeroase aplicații multimedia de tip off line (CD, DVD)
sau/și on line (Web), deși par să dea expresie atributelor mai sus amintite, recurg într-o mică
măsură la multicanalitate, astfel încât multe dintre ele propun mai degrabă manipulări de
enunțuri decât sarcini de comunicare.

I. 2. COMUNICAREA
Comunicarea reprezintă schimbul de mesaje între cel puțin două persoane, din care una
emite (exprimă) o info rmație și cealaltă o recepționează (înțelege), cu condiția ca partenerii să
cunoască codul (să cunoască aceeași limbă). Instrumentul comunicării este limba. Limbajul
corpului (mesaje transmise prin tonalitatea vocii, expresia feței, poziția corpului, gestu
reprezintă, de asemenea, o parte importantă a comunicării. O bună comunicare presupune
combinarea armonioasă a limbajului verbal (mesaje transmise oral, scris și citit) cu cel
nonverbal (exprimat prin semne, gesturi, desene).
La procesele de co municare participă întotdeauna, într
parțială, trei componenete: emițător, canal și receptor. Dar, mai există în orice act
comunicațional alte elemente auxiliare, care dau dimensiunea reală a acestui proces, cum sunt
contextul, z gomotele, codul utilizat, tipul de r
În ultimii ani, cercetările din domeniul social și psihologic au evoluat surprinzător.
Studiile sunt acum caracterizate de o maturitate care le lipsea anterior: avem astăzi cercetări
programatice, bine delimitate și specializate, care propun tot mai ades
Figura 1 – Schema procesului de comunicare

7 COMUNICAREA
reprezintă schimbul de mesaje între cel puțin două persoane, din care una
rmație și cealaltă o recepționează (înțelege), cu condiția ca partenerii să
cunoască codul (să cunoască aceeași limbă). Instrumentul comunicării este limba. Limbajul
corpului (mesaje transmise prin tonalitatea vocii, expresia feței, poziția corpului, gestu
reprezintă, de asemenea, o parte importantă a comunicării. O bună comunicare presupune
combinarea armonioasă a limbajului verbal (mesaje transmise oral, scris și citit) cu cel
nonverbal (exprimat prin semne, gesturi, desene).
municare participă întotdeauna, într -o interacțiunea totală sau
parțială, trei componenete: emițător, canal și receptor. Dar, mai există în orice act
comunicațional alte elemente auxiliare, care dau dimensiunea reală a acestui proces, cum sunt
gomotele, codul utilizat, tipul de r elație dintre sursă și receptor (Figura 1.)
În ultimii ani, cercetările din domeniul social și psihologic au evoluat surprinzător.
Studiile sunt acum caracterizate de o maturitate care le lipsea anterior: avem astăzi cercetări
programatice, bine delimitate și specializate, care propun tot mai ades ea meta-
Schema procesului de comunicare
reprezintă schimbul de mesaje între cel puțin două persoane, din care una
rmație și cealaltă o recepționează (înțelege), cu condiția ca partenerii să
cunoască codul (să cunoască aceeași limbă). Instrumentul comunicării este limba. Limbajul
corpului (mesaje transmise prin tonalitatea vocii, expresia feței, poziția corpului, gestu ri, etc)
reprezintă, de asemenea, o parte importantă a comunicării. O bună comunicare presupune
combinarea armonioasă a limbajului verbal (mesaje transmise oral, scris și citit) cu cel
o interacțiunea totală sau
parțială, trei componenete: emițător, canal și receptor. Dar, mai există în orice act
comunicațional alte elemente auxiliare, care dau dimensiunea reală a acestui proces, cum sunt
elație dintre sursă și receptor (Figura 1.)
În ultimii ani, cercetările din domeniul social și psihologic au evoluat surprinzător.
Studiile sunt acum caracterizate de o maturitate care le lipsea anterior: avem astăzi cercetări
-analize.

8
I. 3. EFECTUL STIMUL-RĂSPUNS ÎN PROCESUL INSTRUCTIV

În mass-media spre exemplu, există un model numit stimul-răspuns, care “ presupune
apropierea partenerilor actului comunicațional, efectul produs fiind mai rapid și de o
intensitate mai mare. Teoria are la bază o anumită percepție a societății de masă, văzută ca o
comuniune gregară, uniformă, atomizată care are, prin urmare, același gen de răspuns la un
stimul identic. Această viziune conduce la ideea unei societăți ușor manipulabile prin
orchestrarea unor campanii media bine direcționate, fapt confirmat de istorie. În timpul celui
de-al doilea război mondial, media au fost foarte eficient utilizate pentru propagandă, mai ales
de către naziști, studiile demonstrând că, de această dată, oamenii au avut, într-adevăr, reacții
similare la același gen de mesaj. ” (Universitatea „Al.I.Cuza”, Facultatea de litere,
Departamentul de Jurnalistică și Științele Comunicării, 2007-2008, Mass Media)

Putem afirma din aceast paragraf că influențarea omului poate fi una ușoară și prin
intermediul acestui model, stimul-răspuns, putem interveni asupra performanțelor individului
prin imaginea pe care o creăm asupra lui.

“Aceeași teorie este sugestiv denumită de M. DeFleur “teoria glonțului magic”, pentru
a ilustra mai plastic modul în care mesajele “bombardează” indivizii. Această sintagmă, teoria
glontului magic , propusă de Melvin De Fleur (1982, pp. 158-164), scoate în evidență o nouă
caracteristică a acestor cercetări, și anume ideea că, pătrunzând atât de ușor în conștiințele
cursanților, mesajul poate influența ușor părereile și imaginile lor, ducând încetul cu încetul
individul către modelul dorit. Astfel, pedagogul, prin cunoștințele sale teoretice și practice,
utilizând și vizualizând împreună cu cursantul imagini și filmulețe cu acesta, poate să-l
modeleze astfel încât să îl ajute ca procesul instructiv să fie mai eficient, mai real și mai
corect.” (Universitatea „Al.I.Cuza”, Facultatea de litere, Departamentul de Jurnalistică și
Științele Comunicării, 2007-2008, Mass Media)
Urmărind acest efect al mass media și implementându-l în învățarea schiului alpin,
reușim să creăm o influență pozitivă asupra individului și în special putem să îl trimitem pe

9
linia pe care ne-o dorim, astfel încât să avem un rezultat final cât mai bun, cât mai eficient și
cât mai persistent.
Schimbarea perspectivei, trecerea adică la modelele influenței a tehnologiei
multimedia, a focalizat atenția în direcția examinării situațiilor în care se realizează transferul
de informație funcțională către indiviyi, mai precis, identificarea meterialului transferat, în
speță mesajul denotativ și faptele în sine, dar și a conotațiilor individuale asociate acestora,
precum și a stilului prezentării. Noua atitudine a dus la descoperirea faptului că, individul
supus cercetării, reușeste să își capteze atenția asupra materialelor expuse, să culeagă
informația necesară și importantă pentru procesul de învățare. Acest fapt nu se datorază doar
cursantului, ci și al instructorului de schi, care trebuie să prezinte un stil plăcut și profesional
în acelaș timp de a preda la orele de schi alpin și șa vizualizarea dupa dupa cursuri.
În timpul orelor de curs, pot exista 2 tipuri de percepție asupra lucrurilor: realitatea
(environment) și pseudo-realitate (pseudo-environment) după cum spunea Walter Lippmman
(1992) .Există cazul fericit în care cursantul percepe și vede lucrurile exact așa cum sunt sau
cel puțin aproape de realitate, însă ne putem izbi de o realitate falsă, lucru care necesită o
atenție sporită asupra modelului de predare. În acest caz, vizualizarea exercițiilor, împletită cu
explicațiile clare și convingătoare ale instructorului, se poate aduce imaginea individului cât
mai aproape de ceea ce este, deci de realitate.

I. 4. COMUNICAREA INTRAPERSONALĂ

Comunicarea reprezintă schimbul de mesaje între cel puțin două persoane, din care
una emite (exprimă) o informație și cealaltă o recepționează (înțelege), cu condiția ca
partenerii să cunoască codul (să cunoască aceeași limbă).
Instrumentul comunicării este limba. Limbajul corpului (mesaje transmise prin
tonalitatea vocii, expresia feței, poziția corpului, gesturi, etc) reprezintă, de asemenea, o parte
importantă a comunicării. O bună comunicare presupune combinarea armonioasă a limbajului

10
verbal (mesaje transmise oral, scris și citit) cu cel nonverbal (exprimat prin semne, gesturi,
desene).
De fapt, întreg universul comunică. Toate părțile sale componente sunt interconectate
și comunică în diferite moduri. Într-un fel comunicăm cu oamenii, în altul cu animalele, în
altul cu propriile noastre celule (care au o ‘minte’ proprie) și în altul chiar cu astrele! Nu
verbal sau non-verbal, ci prin alte canale puțin explorate în prezent.
Comunicarea înseamnă mai mult decât ceea ce spunem. Înseamnă și cum spunem acel
lucru. Comunicarea constă în a vorbi și a asculta, și în acțiunea de a destainui reciproc gânduri
și sentimente interioare (așa numitul ‘feedback’). Pe măsură ce devin comunicatori buni,
oamenii ajung să exceleze în toate domeniile, de la relații sentimentale la vânzari și afaceri și
mai exact în ceea ce ne privește pe noi, în procesul instructiv de schi alpin.
Comunicarea intrapersonală este cunoașterea de sine. Ea se referă la gânduri,
sentimente și la modul în care ne vedem pe noi înșine. Suntem în acelaș timp
emițători și receptor.
Inteligenta intrapersonală ne face capabili de a ne forma o imagine
adevărată și exacta despre noi înșine, de a distinge ceea ce suntem și ceea ce
reprezentăm în planul relațiilor sociale. De asemenea, ne permitesă înțelegem
nevoile maai profunde și dorințele fundamentale care ies la suprafață din ființa
noastră.
Această inteligență ne permite cunoarea aspectelor interne ale propriei
noastre identități. Ne înzestrează pentru a avea acces la propria viață emoțională,
la propria gamă de sentimente. De asemenea, ne dă posibilitatea de a face
deosebiri întrele emoții pe care le simțim, de a le denumi și de a le organiza. „
Francesc Torralba – Intligența Spirituală

“Comunicarea intrapersonală este considerată ca fiind acel proces de comunicare la
nivelul sinelui, prin care un mesaj este “comentat”, argumentat de persoana care l-a perceput,
care ii și răspunde , “vorbind” cu sine însăși. Acest proces are în vedere specificul individual
al participanților la actul comunicării, concentrandu-se asupra acelor atribute ce tind să

11
influențeze capacitatea de comunicare a individului. Un determinant esențial în acest sens îl
reprezintă “percepția”, actul prin care se ia în considerare lumea înconjurătoare, ceea ce
devine cunoscut sau nu individului.”
Percepția este o funcție de adaptare a informațiilor despre evenimentele din mediul
exterior sau interior pe calea mecanismelor senzoriale. Percepția nu este un simplu efect al
acțiunii stimulului, ci un rezultat al implicării active a subiectului. Nu percepem numai cu
ajutorul ochiului. Faptul că o culoare transmite caldură este o acțiune ce nu ține doar de
vizual. Percepția caută corelații, legături mintale și psihosenzoriale în timp ce interpretează
materialul vizual. Percepția umană ajută intuiția să lucreze și să găsească soluții și încearcă să
simplifice lucrurile.
În contextul comunicării, percepția presupune trei etape necesare: acces, conștientizare și
interpretare; după aceea se poate decide răspunsul. Imaginea despre sine este de asemenea
considerată de cercetătorii în domeniu, ca una dintre cele mai importante influențe asupra
percepției si a urmare a comportamentului individului. Acesta acționează și comunică cu
scopul de a întreține această imagine sau de a o realiza după dorința sa. Ca rezultat al
individualității sale, subiectul este motivat să vadă lucrurile așa cum și le dorește. În lipsa
motivației sau a competenței, lucrurile sunt percepute distorsionat (Figura 2); asemenea
distorsiuni sunt: stereotipia, efectul de “nimb” (supradimensionarea unei unice “calități”, de
regulă percepute ca urmare a pimei luări de contact cu interlocutorul), polarizarea prin
apelarea la extreme sau apărarea perceptuală, care pot fi depășite fie printr-un efort susținut
sau abilități sociale pozitive, fie prin dorința individului de a schimba modul de a se considera
pe sine și pe ceilalți.” ( www.creeaza.com , 2016)

Acolo unde sunt mai multe elemente mici asemanatoare între ele, sunt percepute ca
un grup. Spre exemplu, de la distanță o pajiște pare “atât de verde” datorită firelor de iarbă,
însă dacă te afli foarte aproape, obervi si brunul pământ sub firele de iarbă și rarele flori
galbene care se întind pe întreaga pajiște, dar din depărtare rămân neobservate. Acesta este și
motivul pentru care între instructor și cursant trebuie să existe o comunicare cât mai bună,
mesajele să fie cât mai clare, iare limbajul să fie unul comun.

12
Doar vizualizarea imaginilor sau a videourilor, nu este îndeajuns. Rolul instructorului
de schi alpin este de a puncta ceea ce trebuie corectat, de a pune accent pe diferite mișcări, de
a-i explica individului la ce mai are de lucrat, dar și ceea ce este executat corect. Curasantul
vede imaginea de ansamblu, însă are nevoie de a despica fiecare mișcare, de a i se explica
fiecare lucru amănunțiti pentru a înțelege cu adevărat ceea ce este esențial. Aici iși are rolul
instructorul.

Figura 2 – Percepția distorsionată asupra realității

I.5. DATE GENERALE PRIVIND SCHIUL ALPIN
Schiul, înainte de a deveni un sport atât de iubit și chiar o pasiune pentru unii dintre
noi, era un simplu mijloc de deplasare pe zăpadă folosit de războinici sau vânători în timpul
iernilor lungi și grele din țările Scandinave și nordul Rusiei, istoria oferindu-ne dovezi clare ce
datează de aproximativ 5 milenii (Figura 3).

13

Figura 3 – Mijloc de deplasare pe zăpadă folosit de către războinicii scandinavi sau ruși
Primele indicii ce dovedesc existența schiurilor, datează de acum 4500-5000 de ani,
când în anul 1933 în zona Rodoy din Norvegia s-au descoperit desene facute pe stâncă ce
descria un barbat pe schiuri foarte înguste construite din lemn ținând în mână un băț (Figura
4). Cele mai vechi schiuri au fost descoperite în zonele mlăștinoase ale Rusiei, vechi de 8000
de ani.

Figura 4 – Desen făcut pe stâncă, descoperit în 1933 în Norvegia
Originea cuvântului “schi” provine din termenul skíð (cuvânt din limba veche nord-
germanică) și înseamnă “băț din lemn”, apoi fiecare țară a adaptat cuvântul în limba ei:
englezii în “ski”, spaniolii în “esquis” sau finlandezii în “suksi”.
Unele surse istorice, dar neconfirmate, susțin că termenul “ a schia” nu era străin de
zonele din Iran, unde se crede că triburile antice inventaseră schiuri pentru deplasarea pe
zăpadă confecționate din pieile animalelor. (Figura 5)
Oamenii din zona Telemark, Norvegia sunt considerati în mare măsură ca cei ce au
transformat schiul într-un sport, undeva la începutul anilor 1700.

14

Figura 5 – Schiuri confecționate din pieile animalelor

Schiul alpin în zilele noastre este foarte cotat ca fiind unul dintre principalele sporturi
care pot fi practicare pe timpul iernii. În România, acest sport caută dezvoltare și întindere tot
mai mare, datorită cerințelor tot mai mari. Din ce ce în ce mai des, se amenajează pârtii pentru
practicarea schiului alpin de către persoane cu orice pregătire fizică. Cererile tot mai mari de
instructori de schi pe pârtiile din țara noastră este tot mai mare. Un instructor bun, care
dorește să iși creeze un nume, are nevoie de cunoștințe de ultimă ora în materie de echipament
și tehnici. Utilizarea tehnologiei multimedia, aduce un plus semnificativ în pedagogia
instructorului de schi alpin. În paginilie ce urmează, voi prezenta cum se pot folosii imaginile
și videourile pentru a avea rezultate excelente în predarea schiului alpin de către un insctuctor
specializat.

15

II. ORGANIZAREA CERCETĂRII

II.1 METODE DE CERCETARE

II.1.1. METODA STUDIULUI BIBLIOGRAFIC

Metoda studiului bibliografic a fost folosită pentru a crea posibilitatea
documentării în ceea ce privește intreaga problematică a lucrării. Astfel mi-au fost puse la
dispoziție lucrări cu privire tehnologia multimedia, utilizarea acesteia în sport, schiul alpi,
apariția acestuia. Deasemenea, bibliografia studiată a permis realizarea modelelor teoretice,
baza interpretării și prelucrării datelor, creând posibilitatea obținerii unor rezultate concrete și
obiective.
II.1.2 METODA EXPERIMENTULUI
Experimentul este metoda prin care se provoacă un fapt psihic, în condiții bine
determinate, cu scopul verificării ipotezei. Astfel, am observat comportamentul subiecților pe
parcursul cercetării, evolția acestora și racțiile lor. La experimentarea propriu-zisă, am
provocat fenomenul în condiții determinate pentru a verifica ipoteza, mai exact influențarea
folosirii tehnologiei multimedia pentru a crea un proces instructiv cât mai calitativ.
La acest experiment am încadrat 2 grupe de studenți ai Facultății de Educație Fizică și
Sport din cadrul Universității Babeș Bolyai. Cele 2 grupe au fost urmarite în paralel, în timp ce
învățau să schieze. Pentru atingerea obicetivelor, grupurile au fost filmate zilnic la cursuri,
însă doar grupul A au avut oportunitatea să și vizualizeze secvențele. Voi demonstra că că
grupul A a fost favorizat prin vizualizarea imaginilor și va avea rezultate mai bune la finalul
cursului.
II.1.3 METODA OBSERVAȚIEI
Metoda observației are la bază scopul meu de a urmări actul subiecților și
evenimentele studiate ce au loc in mediul creat. Pe parcursul celor 2 săptămâni am încercat să

16
am cât mai multe obervații pentru a avea concluzii cât mai precise, motiv pentru care am
utilizat mijloace vizale (înregistrări și poze cu subiecții), care să îmi permită urmărirea repetată
și independentă a celot înregistrate.
Am observat comportamentul subiecților pe tot parcursul experimentului. Am obervat
comportamentul lor în timpul cursurilor, după cursuri, la vizualizare, la procesul de instrucție
etc.

II.1.4 METODA INTERVIULUI – FOCUS GRUPUL
Ancheta pe bază de interviu presupune raporturi verbale între instructorul de schi și
cursant, față în față. În proiectul meu de cercetare, această metoba a stat la baza întregului
proces. Putem afirma acest lucru, fiindcă interviul presupune întâlnirea persoanelor implicate
în proces. În convorbirea interviului, apar schimburi de informații și păreri în ambele sensuri,
persoanele schimbându-și permanent locurile.
Această metodă este modelată de dialog, dialogul fiind prinicipala formă de
comunicare în vizualizarea filmulețelor și în discutarea pe baza acestora.

Dat fiind faptul că gradul de implicare a subiecților a fost unul mare, pot afirma că mi-
am atins scopul de a influența procesul didactic în bine.

II.2. LOCUL DE DESFĂȘURARE AL CERCETĂRII
Procesul de cercetare a lucrării de față s-a desfășurat în orașul Predeal, din județul
Brașov. Acesta este un oraș unic în România, fiind situat la cea mai mare altitudine țară, mai
exact : 1.030-1.110 m.
Localitatea are ca vecini în sud orașul Azuga, în Sud-Vest orașul Bușteni, în Nord-
Vest orașul Râșnov, iar în nord cu Municipiul Brașov.

Predeaalul este așezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din
carpații Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, într
Localitatea are ca delimitări râurile
masive: Postăvarul, Piatra Mare
Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile răcoroase
stațiunea Predeal să fie de un real interes turistic în toate anotimpurile.
recomandat atât pentru recreere cât
umiditate ridicată și nepoluat, dar și pentru practicarea sporturilor de iarnă precum ski,
snowboard sau săniuș . (Figura 6)
Figura 6
Cele mai cunoscute pârtii din Predeal
 Cocosul: medie, 2250m;
 Clabucet: medie, 2100m;
 Subteleferic: dificila, 1200m;
 Clabucet sosire (zapada artificiala + iluminat): usoara, 800m;
 Clabucet varianta (zapada arti
 Clabucet scoala: foarte usoara, 200m;
 Subteleferic st. inf.: foarte usoara, 670m;
 Paraul Rece, medie, 520m.
17 Predeaalul este așezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din
carpații Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, într -o trecătoare între Muntenia și Transilvania.
râurile Prahova la sud și Timiș la nord. Ora șul este
Piatra Mare și Bucegi. (Wikipedia.com, 2016)
Climatul montan din zona Valea Prahovei, cu verile răcoroase și iernile friguroase, face ca
țiunea Predeal să fie de un real interes turistic în toate anotimpurile. Ora
recomandat atât pentru recreere cât și pentru refacere din convalescență prin aerul său cu
și nepoluat, dar și pentru practicarea sporturilor de iarnă precum ski,
. (Figura 6)

Figura 6 – Amplasarea zonală a orașului Predeal
Cele mai cunoscute pârtii din Predeal sunt:
Cocosul: medie, 2250m;
Clabucet: medie, 2100m;
Subteleferic: dificila, 1200m;
Clabucet sosire (zapada artificiala + iluminat): usoara, 800m;
Clabucet varianta (zapada arti ficiala): usoara, 790m;
Clabucet scoala: foarte usoara, 200m;
Subteleferic st. inf.: foarte usoara, 670m;
Paraul Rece, medie, 520m.
Predeaalul este așezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din
o trecătoare între Muntenia și Transilvania.
șul este delimitat de 3
i iernile friguroase, face ca
Orașul Predeal este
și pentru refacere din convalescență prin aerul său cu
și nepoluat, dar și pentru practicarea sporturilor de iarnă precum ski,

Procesele didactice au luat parte în proporțile de 60% pe pârtia Clăbucet Sosire, 20% pe pârtia
Clăbucet variantă și 10% pe pârtia Clabucet (Figura 7)
18 Procesele didactice au luat parte în proporțile de 60% pe pârtia Clăbucet Sosire, 20% pe pârtia
și 10% pe pârtia Clabucet (Figura 7)

Procesele didactice au luat parte în proporțile de 60% pe pârtia Clăbucet Sosire, 20% pe pârtia

19

Figura 7 – Trasarea pârtiilor din Predeal

20

II.3. SUBIECȚII

La această cercetare și la acest proces instructiv au luat parte 2 grupe de studenți ai
Facultății de Educație Fizică și Sport, din cadrul Universității Babeș Bolyai. Aceștia sunt
studenți care au luat parte la cursul obligatoriu de shi alpin din anul 1 al facultății. Cursul s-a
desfășurat sub îndrumarea domnilor Asistent Univeristar Drd. Horea Pop, Conferențiar Dr.
Ganea Virgil și al doamnei Asistent Drd. Gabriela Pop.
Deasemenea, un plus de ajutor a fost adus de către colegul meu de grupă, Daniel
Octavian Popa, care a participat și el la tot procesul de cercetare.
Cele două grupe de studenți au fost formate din câte 10 indivizi, cu o vârstă medie de
20 de ani. La fiecare grupă au participat 6 subiecți de sex masculin și 4 de sex feminin.
Astfel putem presupune că cele două grupuri sunt cât mai asemănătoare și că nu există
diferențe sistematice între grupuri. Condițiile sunt controlate în măsura posibilităților, astfel
încât singura diferență între grupuri să fie aplicarea tratamentului.
Pregătirea fizică a grupelor a fost una preponderent bună, datorită sporturilor practicate
în trecut sau în prezent. Nu au existat studenți cu accidentări sau probleme de sănătate care ar
putea periclita studiul. (Figurile 8 și 9)

Un punct important în studiu este faptul că niciunul dintre participanți la experiment nu
au mai schiat și se înadrează la începători.

Figura 8
Figura 9

II.4. PERIOADELE DE DESFĂȘURARE A STUDIULUI

Cercetarea s- a desfășurat în două săptămâni consecutive diferite. Ambele grupe au
beneficiat de un program prestabilit și bine pus la punct, care a avut ca scop o bună
desfășurare atât a cursului de schi alpin
Grupa A a început cursul în data de 15 februarie și l
februarie, iar grupa B a început cursul în data de 22 februarie și l

21 Figura 8 – Tabel infotmații Grupa A

Figura 9 – Tabel infotmații Grupa B

. PERIOADELE DE DESFĂȘURARE A STUDIULUI
a desfășurat în două săptămâni consecutive diferite. Ambele grupe au
beneficiat de un program prestabilit și bine pus la punct, care a avut ca scop o bună
desfășurare atât a cursului de schi alpin , cât și a cercetării.
Grupa A a început cursul în data de 15 februarie și l -a finalizat în data de 20 a lunii
februarie, iar grupa B a început cursul în data de 22 februarie și l -a finalizat în data de 27.

a desfășurat în două săptămâni consecutive diferite. Ambele grupe au
beneficiat de un program prestabilit și bine pus la punct, care a avut ca scop o bună
a finalizat în data de 20 a lunii
a finalizat în data de 27.

22

Pragramul zilnic al cursului de schi alpin:
 ora 7:00 – trezirea
 ora 8:00 – micul dejun
 ora 9:00-9:45 – echiparea (organizare pe grupe din 15 în 15 minute)
 ora 10:00 – începerea cursurilor și desfășurarea temelor
 ora 12:00 – pauză de recreere
 ora 13:00 – continuarea crusrurilor și al temelor
 ora 17:00 – masa de seară
 prgram de voie până la ora 21:00
 ora 21:00 vizualizarea filmulețelor create în ziua respectivă.
 11:00 stingerea.
Prognoza meteo a fost una asemănătoare în ambele săptămâni, diferențele de
temperatură fiind foarte mici. Din nefericire, dat fiind faptul că anotimpurile sunt puțin
imprevizibile, temperaturile au fost destul de ridicate în timpul zilei, lucru care a dus la topirea
zăpezii la suprafață. Pe parcursul nopților temperaturile au scăzut sub 0 grade Celsius, fapt
care a dereminat înghețarea zăpezii moi de la suprafață.
Acest aspect ar fi un incovenient la procesului, îngreunând într-o oarecare măsură
procesul de învățare.
II.5. CURSUL PROPUS PENTRU ÎNVĂȚARE
Ziua 1
 controlul echipamentuli
 mersul alternativ
 împingere simultană
 schimbarea direcției de pe loc prin pășire

23
Ziua 2
 Coborâre cu ridicare și ghemuire
 coborâre cu schimbarea greutății de pe un schiu pe altul
 coborârea pe un schiu
 coborâre cu oprire în plug
 plug alunecat și plu frânat
Ziua 3
 coborâri cu deschiderea și închiderea plugului
 coborâri direcre, plug de frânare până la oprire
 pași de ocolire pe plat
 poziția de coborâre oblică cu ghemuiri repetate
 coborâri oblice cu ridicarea chiului din deal
Ziua 4
 Din plug alunecat, împingeri alternative spre exterior din călâie stânga și dreapta
 din plug alunecat oprire în plat prin ocolire în plug
 ocoliri din plug stânga sau dreapta la liber și apoi cu număr fix de ocoliri
 coborâri aplicate
Ziua 5
 ocoliri în plug la puncte fixe
 ocoliri în plug prin porți ușoare
 coborâri aplicative
(Metoda unică de înățare folosită de instructorii de schi A.N.G.I.S.T. și de monitorii de
schi A.M.P.S.R.)

24

II.6. VIZUALIZAREA
În pragramul zilnic prezentat în capitolul II.3. este prezentat începând cu ora 21:00
“Vizualizarea filmulețelor create în ziua respectivă”. La acest punct, grupurile se strang într-
una dintre încăperi pentru a vizualiza lecția din ziua respectivă și pentru a discuta punctual.
Fiecare individ beneficiază de 2-3 secvențe cu propria persoană sau imagini cu ei care
să accentueze greșelile făcute sau care pun în evidență corectitudinea exercițiilor.
Aici intervine un interviu de grup. În acest caz, avem de-a face cu un discuție cu un
grup de persoane care pot intercacționa între ele. Avantajul acestui interviu este faptul ca
părerea emisă de fiecare participant poate fi contrazisă, sprijinită sau completată, spre
deosebire de un sondaj de opinie, unde interlocutorul poate spune ce doreste fără a fi
contrazis. Vom obține altceva decât opinii individuale care pot fi exprimate doar în particular,
ci și opinii care sunt exprimate ăntr-un cadru social, care printr-o discuție se pot transforma
(mult mai asemănptor cu ceea ce se întamplă în realitate).
În interviul clasic de grup, grupul tine să fie unul natural. Trebuie să evităm atitudinea
unei atitudini foarte autoritare. Având un spirit exagerat de “șef”, putem distruce naturalețea
grupului și să pierdem sinceritatea persoanelor incluse. Discuțiile de la egal la egal au o
pondere mai mare în acst caz, fiind mai permisibil și mai prietenesc. Expertul, în cazul de față
instructorul de schi, are obligația să găsească și să identifice o soluție potrivită pentru individ,
astfel încât să grabim și să ușurăm procesul didactic.
Conducerea grupului este un lucru destul de dificil. O astfel de întâlnire de grup
presupune un set de probleme care trebuie atinse, dar altfel desfășurarea este destul de liberă.
Conducătorul introduce temele de discuție pe rând și după aceea lasă
fiecare participanții să-și exprime liber părerile. Intervențiile sunt rare doar atunci când
discuția se abate de la subiect, când anumite opinii trebuie clarificate, când un participant
monopolizează discuția, când discuția trenează sau atunci când consideră că subiectul a fost
epuizat și ar trebui să se treacă la altă temă.

25
Conducătorul grupului trebuie să fie un bun ascultător, să-i sprijine pe participanți să-și
exprime opiniile, dar în același timp trebuie să aibă o bună capacitate de analiză astfel încât să-
și dea seama pe care curs al discuției să-l încurajeze și pe care să-
l oprească, ce idei noi apar și cum pot fi aprofundate, să înțeleagă nu doar vorbele
participanților, dar și elementele de comunicare non-verbală. El trebuie să posede o bună
cunoaștere a subiectelor abordate.

Datorită timpului relativ limitat și a numărului mare de participanți numărul de
întrebări care poate fi adresat este unul redus, foarte rar reușindu-se să se ajungă la 10
întrebări. Interviul de grup se desfășoară pe baza unui ghid de interviu în care sunt prezentate
subiectele care trebuie atinse pe parcursul conversației, eventual și informațiile care trebuie
obținute pentru fiecare dintre ele (astfel încât dacă anumite informații nu sunt furnizate
voluntar să punem întrebări suplimentare). În principiu trebuie să abordăm toate subiectele din
ghidul de interviu. În cazul în care ne apropiem de finalul întâlnirii fără a fi reușit să abordăm
toate subiectele și știm că nu putem prelungi durata discuției este preferabil să ne limităm la
subiectele cele mai importante. (D Șandor, 2011)

II.7. APARATURA UTILIZATĂ
Pentru înregistrarea subiecților am folosit un aparat semiprofesional pentru a reuși să
captez o claritate cât mai bună a imaginilor, mai exact Nikon D3100.

26
Aparatul foto D3100 (Figura 10) este incredibil de ușor de utilizat este răspunsul oricărei
paresoane care dorește să facă fotografii frumoase fără un curs de fotograf. Indiferent dacă
este un moment static sau unul în mișcare, acest aparat are garanția că pozele nu vor ieși
mișcate. D-Movie permite înregistrarea filmelor full HD și surprinde acțiunea la calitate
extraordinară, indiferent dacă este zi sau noapte. Motorul avansat EXPEED 2 de procesare a
imaginii de la Nikon maximizează performanța senzorului CMOS de 14,2 megapixeli pentru
imagini incredibil de clare în culori intense.
Incredibil de ușor pentru un SLR; D3100 oferă modalitatea simplu de a surprinde imagini
superbe.

Figura 10 – Aparatul de fotografiat Nikon D3100

Dintre caracteristicile care ne interesează pe noi putem aminti motorul de procesre a
imaginii Expeed 2, care oferă funcții avansate de înregistrare filme, D-Movie – filme HD
înregistrează filme frumoase de înaltă definiție (HD) cu sunet, senzorul de imagine de mari
dimensiuni al aparatului foto și sensibilitatea ridicată ISO oferă o calitate excepțională a
imaginii. Se pot utiliza obiective NIKKOR pentru a obține efecte cinematice și se pot face
ajustări simple ale filmelor, în aparatul foto, prin ștergerea scenelor sau salvarea anumitor
cadre ca imagini, sistem de focalizare automată extrem de clar cu 11 puncte asigură focalizare
automată rapidă și precisă în întregul cadru. Patru moduri zonă AF, inclusiv AF cu urmărire
3D, asigură rezultate clare chiar dacă subiectul nu este centrat, se mișcă repede sau este
complet imprevizibil, corp ușor și ergonomie superioară: o priză fermă asigură manevrarea
confortabilă a aparatului foto. Funcții de control dedicate pentru funcțiile utilizate frecvent,
cum ar fi vizualizare în timp real, D-Movie și moduri de eliberare a declanșatorului, fac
utilizarea o plăcere.

27
III. REZULTATE
Subiecții grupei A, respctiv grupa care a beneficiat de vizualizarea imaginilor au avut
punctaj mai mare în ceea ce privesc relizarea procedeelor, execuția corectă a acestora,
dorința de reușită atenția oferită explicațiilor instructorului, atitudinea deupa oferirea unui
feed-back negativ.
Pentru a demonstra acest fapt, am canalizat informațiile zilnic sub forma unui tabel
punctat de la 1 la 5 pe diferite criterii.
.
Subiectul 1:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 2 3 3 4 5
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 4
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 2 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 3 3 3 2 3
Dorința de reușită 3 3 4 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 3 3 2 4

Subiectul 2:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 2 3 3 4 5
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 5
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 2 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 3 3 4 3 5

28
Dorința de reușită 3 2 4 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 3 3 2 4
Subiectul 3:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 2 3 3 4 5
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 4
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 2 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 3 3 3 2 3
Dorința de reușită 3 3 4 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 3 3 2 4
Subiectul 4:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 2 3 3 4 5
Execuția corectă a procedeelor 3 2 2 3 4
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 3 2 1 2 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 3 1 4 2 4
Dorința de reușită 4 5 4 4 5
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 5 2 4 3 4

Subiectul 5:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 1 2 4 5 5
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 5

29
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 2 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 3 3 4 4 5
Dorința de reușită 3 5 5 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 3 4 2 4

Subiectul 6:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 1 3 3 4 5
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 5
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 3 2 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 2 3 4 5 3
Dorința de reușită 3 3 4 5 5
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 3 3 2 4

Subiectul 7:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 2 3 3 4 5
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 4

30
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 2 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 3 3 3 2 3
Dorința de reușită 3 3 4 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 3 3 2 4

Subiectul 8:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 2 3 3 4 5
Execuția corectă a procedeelor 2 3 3 3 4
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 3 4 5 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 3 2 4 2 3
Dorința de reușită 3 3 4 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 4 3 2 4
Subiectul 9:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 2 3 3 4 5
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 4
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 2 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 3 3 3 2 3
Dorința de reușită 3 3 4 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 3 3 2 4

Subiectul 10:

31
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 1 2 3 4 5
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 4
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 4 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 2 3 3 2 3
Dorința de reușită 3 3 4 4 5
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 3 3 2 4

În continuare prezentăm rezultate subiecților din grupa B, care nu au beneficiat d
vizualizare.

Subiectul 1:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 1 1 2 3 4
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 3
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 1 2 3 3
Capacitatea de acceptare a greșelilor 1 2 2 2 3
Dorința de reușită 3 3 4 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 2 3 1 2 3

Subiectul 2:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 1 2 3 4 3

32
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 5
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 1 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 2 1 2 3 4
Dorința de reușită 2 2 4 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 2 2 2 2 4
Subiectul 3:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 1 2 3 4 4
Execuția corectă a procedeelor 2 2 2 3 4
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 1 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 3 2 3 2 3
Dorința de reușită 3 2 3 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 2 2 2 4
Subiectul 4:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 1 2 3 4 4
Execuția corectă a procedeelor 3 1 2 2 4
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 1 2 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 2 1 3 2 4
Dorința de reușită 2 5 4 4 5
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 2 4 3 4

Subiectul 5:
Ziua Ziua Ziua Ziua Ziua

33
2 3 4 5 6
Realizarea procedeelor 1 2 4 5 5
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 5
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 2 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 3 2 4 3 5
Dorința de reușită 2 2 3 3 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 3 4 2 2

Subiectul 6:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 1 3 3 4 4
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 3
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 2 3 3
Capacitatea de acceptare a greșelilor 2 2 4 3 3
Dorința de reușită 3 3 2 5 5
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 3 3 2 4

Subiectul 7:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 2 2 2 4 5
Execuția corectă a procedeelor 2 1 2 3 4
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 2 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 1 2 3 2 3
Dorința de reușită 2 3 2 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 3 3 2 4

34
Subiectul 8:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 1 2 3 4 5
Execuția corectă a procedeelor 2 3 3 3 4
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 3 2 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 3 2 3 2 3
Dorința de reușită 3 3 3 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 2 3 2 4
Subiectul 9:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 1 2 3 4 5
Execuția corectă a procedeelor 2 2 3 3 4
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 2 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 3 3 2 2 3
Dorința de reușită 2 3 2 4 3
Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed-back negativ 3 3 2 2 4

Subiectul 10:
Ziua
2 Ziua
3 Ziua
4 Ziua
5 Ziua
6
Realizarea procedeelor 1 2 3 4 5
Execuția corectă a procedeelor 2 1 3 3 4
Atenția ofertă explicațiilor instructorului 1 2 1 3 4
Capacitatea de acceptare a greșelilor 2 3 3 2 3
Dorința de reușită 3 3 3 4 5

Atitudinea pozitivă după oferirea unui feed

Rezultatele grupei A sunt mai mari
prin intermediul tehnologiei multimedia, a comunicării precare și a unui pedagog bun,
reușim să avansăm mai repede pe treptele învățării.
În figura de mai jos avem un grafic care ne prezintă media scorurilor
de observație la grupele A și B. Grupa A a avut un procentaj mai bun, respectiv de 29,3, iat
grupa B un procentaj mai scăzut, 8,9.

8,9Media scorurilor înregistrate în fișele de
35 oferirea unui feed -back negativ 3 3 3
Rezultatele grupei A sunt mai mari decât rezultatele grupei B, de unde deducem că
prin intermediul tehnologiei multimedia, a comunicării precare și a unui pedagog bun,
reușim să avansăm mai repede pe treptele învățării.
În figura de mai jos avem un grafic care ne prezintă media scorurilor în fișele noastre
de observație la grupele A și B. Grupa A a avut un procentaj mai bun, respectiv de 29,3, iat
grupa B un procentaj mai scăzut, 8,9.

29,3Media scorurilor înregistrate în fișele de
observație2 4
decât rezultatele grupei B, de unde deducem că
prin intermediul tehnologiei multimedia, a comunicării precare și a unui pedagog bun,
în fișele noastre
de observație la grupele A și B. Grupa A a avut un procentaj mai bun, respectiv de 29,3, iat

Media scorurilor înregistrate în fișele de

36

IV. CONCLUZII
Întrucât societatea este într-o continuă evoluție marcată prin descoperiri în toate
domeniile, scopul lucrării a fost să introducem tehnologie multimedia cât mai performantă în
procesul instructiv în schiul alpin la începători.
Îmi doresc să putem trage concluzia generală cu privire la modul în care tehnologia
sculptează arhitectura creierului nostru, este aceea că doar în funcție de timpul petrecut și de
activitățile desfășurate pe dispozitivele tehnologice putem vorbi de efecte benefice sau nocive.
Un lucru este cert, trăim într-o perioadă în care trebuie să ne adaptăm „sănătos” la dezvoltarea
galopantă a tehnologiei. Așa cum nu putem discuta în general despre efectul alimentației
asupra sănătății, și în cazul utilizării tehnologiei nu putem face evaluări globale (dezvoltarea
tehnologică este benefică sau nocivă) mai degrabă ar trebui să ne educăm cu privire la
utilizarea eficientă a acesteia.
Așadar, amintim punctual concluziile principale ale lucrării de licență:
 învățarea schiului alpin într-un grup de oameni devine mai ușoară urmărind
imagini si filmulețe cu indivizii;
 introducerea comunicării potrivite între instructorul de schi și cursanți, duce la
o încredere de sine mai mare pentru cursanți;
 tehnologia multimedia ne urmărește în viața cotidiană, astfel o folosim în
scopuri utile în schiul alpin;
 interviul de grup solicită o comunicare specifică unde fiecare are dreptul ao
opinie sau replică;
 șansele de reușită sunt mai mari în cazul unei implicări produnde a
instructorului de schi alpin;
 folosirea tehnologiei de ultimă oră atrage atenția omului și inspiră încredere;
 efectele tehnologiei multimedia este una pozitivă dacă este folosită într-un scop
pozitiv;

37

Rezumat în limba engleză

Applying advanced multimedia technology into physical education teaching to fulfill
organic combination between multimedia technology and physical education teaching can not
only in line with the characteristics of physical education teaching but also adapt to objective
requirements for students’ development in an all-around way in the new age, which is of vital
importance for cultivating students’ good interests and motivation in sports. Aiming at the
current status of application of multimedia technology in physical education teaching, this
article takes the influence of physical education multimedia teaching on students’ sports
motivation as an entry point, and collects the opinions of students in schools towards
multimedia teaching by means of questionnaire survey and information searching to explore
the influence of physical education multimedia teaching on students’ sports motivation which
is based on traditional teaching methods. At last, the relevant issues are summarized for
application of multimedia teaching methods.

I truly belive that teaching with advanced multimedia tehnologz we can optimize the
process, so the truth is that I proved that I am right.

38

BIBLIOGRAFIE

DeFleur, MelvinL. Ball-rokeach, Sandra, Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași
1999
Francesc Torralba – Intligența Spirituală, Ed. Curtea veche, București 2012
Piajet, J., Psihologia inteligenței , Ed. Științifică, București 1965.
Universitatea „Al.I.Cuza”, Facultatea de litere, Departamentul de Jurnalistică și Științele
Comunicării, 2007-2008, Mass Media
Walter Lippmman, Public Opinion
www.creeaza.com , 2016

39
Anexe

40

41