SPECIALIZAREA MANAGEMENT EDUCAȚIONAL LUCRARE DE DISERTAȚIE COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: PROF.UNIV.DR. COMANICIU CARMEN ABSOLVENT: DRĂGOȘELEA (PAVALKI US)… [616973]

UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF.UNIV.DR. COMANICIU CARMEN

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

2
UNIVERSITATEA ,,LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

FINANȚAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
DISPOZIȚII ȘI EFECTE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF.UNIV.DR. COMANICIU CARMEN

ABSOLVENT: [anonimizat]
2019

3

CUPRINS:
INTRODUCERE………………………………………………… …………… …………………… 5
CAPITOLUL I Coordonate generale pr ivind învățământul preuniversitar în România ……………….. 7
1.1Structura sistemului național de învățământ ……………………………………………………………………. 12
1.1.1Educația timpurie ………………………………………………. …………………………………………….. ……… 12
1.1.2Învățământul primar……………………………………………………………………………………….. ………… 13
1.1.3Învățământul secundar …………………………………………………………………….…. 14
1.1.4Învățământul terțiar non -universitar……… .……………………………… ………………… 15
1.2Date statistice referitoare la învățământul preuniversitar …………………………………….. 16
CAPITOLIL II Finanțar ea învățământului preuniversitar – abordări teoretice ……………………. 24
2.1Formele finanțării învățământului preuniversitar din România ……………………………….. 31
2.1.1Finanț area de bază …………………………………………………………………………… 32
2.1.2Finanțarea complementară …………………………………………………………………… 32
2.1.3Finanțarea suplimentară …………………………………………………………………….. 33
2.2Aspecte privind finanțarea din Europa ………………………………………………………….. 37
CAPITOLUL III Analiza asupra finanțării din unitatea de înățământ preșcolară X …………………… 38
CONCLUZII ȘI PROPUNERI …… ………………………………………………………………. 46
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………….. 48

4
ABREVIERI UTILIZATE

SIIIR Sistemul Informațional Integrat a Învățământului din România
MEN Ministerul Educației Naționale
LEN Legea Educațiai Naționale
BS Buget de stat
BL Buget local
CNFÎP Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar
CNDIPT Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic
INS Institutul Național de Statistică
FR Fără frecvență

5
INTRODUCERE

În evoluția sa istorică, sistemul de învățământ, a început asemeni unei arte, iar
pe măsura acumulării experienței, s -a căutat tot mai mult dezvoltarea liberă și
armonioasă a umanității, în toate formele de învățământ.

Istoricul învățământului Românesc

Înainte de 1800 domnii Țărilo r Românești nu acordau atenție î nfințării școlilor
pentru educarea tineretului țării.
Primele ,,așezăminte de tip școlar” au fost înfințate, pe lândă mânăstiri și
biserici de către conducători religioși. Scopul acestora era de a oferi o educație
religioasă, de a învăța noțiuni de educație elementară precum scrisul și cititul, necesar
întocmirii documentelor și corespondenței oficiale .
După revoluția de la 1821, au apărut și s -au dezvoltat școli elementare,
gimnazii, universități, colegii și totodată o serie de legi de organizare și funcționare a
acestora.
Învățământul în aceas tă perioadă era unul ,,elitist” deoarece era necesară o
stare materială pe care , o mare parte a populației nu o avea, după cum menționa
domnitorul Alexandru Ipsilanti în prima încercare de reglementare a sistemului
educaț ional din 1776. Principalele sale prevederi se refera la:
1. Corpul profesoral ,,dascălii s ă se așeze totdeauna în număr de șase” (2
pentru gramatică, 1 pentru matematică sau aritmetică , geometrie și istorie, 1
pentru științele natural, 1 pentru religie și 1 pentru limba latină veche și
italiană)1.
VENITURILE acestor dascăli erau stabilite d upă ,, judecata și hotărârea înățimii
sale” luându -se în calcul valoarea lui personal ă și materia/ materiile predate.
2. Sprijinirea elevilor fără posibilități -pentru prima data, domnitorul a acordat
burse ,, pentru ca lipsiți de orice altă grijă și preoc upați de cele necesare pentru
viață să aibă neîntrerupt în vedere învățarea lecțiilor”2

1 G. Potra, Documente privitoare la istoria orașului Buc urești, 1982
2 G. Potra, Documente privitoare la istoria orașului București, 1982

6
3. Proveniența elevilor ,, doar copiilor de neam bun ”3 adică, copiilor de boieri
și a urmașilor ac estora le era permisă intrarea î n academie. Copiii țăranilor erau
acceptați doar la cursul elementar de învățare a gramaticii.
4. Programul de desfășurare a lecțiilor –cursurile se țineau în timpul liber și
reapusul dominical .
5. Măsurile disciplinare „Iar dacă vreunul din ei pare neorânduit și turburător
al ordinii celorlalți, pe unul ca acesta să -l îndrepteze, nu însă cu injurii și cu
biciul, ci cu mijloace atrăgătoare pe care pedagogia le arată, de la cele mai
ușoare către cele mai grele înaintând.”4

În documentele publicate pănâ în prezent, regăsesc prima informație despre
finanțarea sistemului de învățământ din perioada 1938 -1939 care precizează faptul că
statul alocă 17,8% din buget pentru educație5.
Din 1948/ 1949 sistemul de învățământ din România a fost supus unei noi
reforme, p e baza căreia s -a insta lat un sistem educaț ional asemănător cu cel din
URSS, educația fiind considerată de către guvernul communist ,,ca un instrument
important de a controla oamenii și de a crea omul nou”6.
După anul 1990 sistemul de învățământ din România este într -un contin uu
proces de reorganizare, atât a ciclurilor de învățămât cât și a finanțării.
Lumea este într -o schimbare continuă, ev oluează cu o viteza amețitoare. În
viața nostră se produc mereu schimbări cu care uneori putem ține pasul, alteori nu.
Toate aceste sch imbări care vin ca un tăvălug peste întreaga societate, schimbă
și omenirea.
Omul de azi este preocupat constant de schimbare, se bazează pe cunoaștere și
atribuie un rol important acestor schimbări/ reforme în toate organizațiile și mai ales
în sistemul de învățământ preuniversitar.
Despre instituțiile de învățământ E. Horomnea afirma: ,,dețin un rol important
în crearea de valori care să reziste în timp și să contribuie la dezvoltarea societăți”,
valori centrate pe capacități (cognitive, volitive), cuno ștințe, competențe și abilități
atât în profesie cât și în societate.

3 G. Potra, Documente privitoare la istoria orașului București, 1982
4 G. Potra, Documente privitoare la istoria orașului București, 1982
5 G. Potra, Documente privitoare la istoria orașului București, 1982
6 Educația între 1945 -1990, www.wikipedia.org

7
Dacă înainte scopul școlii era de a învăța scrisul și cititul, astăzi sistemul
educațional, pe lângă formarea umană și profesională a membrilor societății,
ridicarea nivelului de cult ură și civilizație a generațiilor prezente și viitoare , are un rol
deosebit în procesul socio -economic al înstituției de învățământ de stat.
Pornind de la aceste premise, scopul lucrării de disertație este acela de a
evidenția modalitatea de finanțare a unităților de învățământ preuniversitar din
Român ia, precum și impactul pe care î l are bugetul de venituri și cheltuielit anual în
vederea susținerii, organizării și gestionării activităților dintr -o înstituție.
În ultimi i ani s -a manifestat strident nev oia de a moderniza baza materială a
instituțiilor de învățământ preuniversitar cu tehnologii de ultimă oră (videoproiector,
calculator, internet, softuri educaționale etc.) necesare în creșterea calității procesului
instructiv -educativ.
Toate acestea pres upun un nou sistem de gâ ndire și abordare, nu doar a
cadrelor didactice în pregătirea actului de predare – învățare – evaluare ci și a activității
de manager, căruia îi revine sarcina armonizării cererii cu oferta. El trebuie să
găsească metode de procurare și gestionare a resurselor financiare, în vederea
satisfacerii diferitelor nevoi.
Pentru a rezista timpului școala are nevoie de permanențe durabile, de caractere
solide și minți luminate, de vocație și competențe care pot asimila, prelucra și
comunica în mod creativ informația omniprezentă7.
În acestă lucrare obietiv ul principal este evidențierea managementului
financiar și sursele de finanțare ale unei instituții de învățământ preuniversitar.
Fără îndoială activitatea în domeniul educației, trebuie să dispună de resurse
umane dar și de cea financiară fără de care activitatea educativă, didactică nu se poate
desfășura.
Impactul pe care îl are educația asupra capacității de producție a forței de
muncă dar și a resursei umane, este considerată o inv estiție. De cele mai multe ori,
statul pune accentul pe sectoarele productive – industrie, agricultură etc. – dar fără
educație toate acestea nu ar putea exista.
Eficientizarea mecanismului de finanțare a instituțiilor de învățământ
preuniversitar, cont ribuie la maximizarea stării generale de bine a națiunii și la
creșterea calității vieții.
În această lucrare se dorește a evidenția importanța finanțării și sursele de
finanțare ale sistemului educațional .

7 E. Horomnea, Fundamentele științifice ale contabilității, Editura Tipo Moldova, Iași, 2008, p. 359

8
Finanțarea este unul dintre factorii princi palii ce asigură funcționarea durabilă a
sistemului educațional și cea care creează condiții propice satisfacerii nevoilor și
solicitărilor personalului didactic, elevilor /preșcolarilor ca actori principali ai
educației.
Pentru atingerea idealului educa țional , România este nevoită să -și revizuiască
obiectivele și să aloce un buget corespunzător educației.

9
CAPITOLUL I Coordonate gen erale privind învățăm ântul preuniversitar în
România
Sistemul de învățământ este alcătuit din to talitatea unităților și instituțiilor de
învățământ de stat și private, niveluri și forme de organizare a activități i de instruire și
educare în concordanță cu prevederile Legii învățământului8.
Reprezintă principalul subsistem al sistemului de educație, care include
ansamblul instituțiilor specializate în relalizarea și proiectarea funcțiilor educației prin
conținuturi și metodici specifice, organizate formal, nonformal și informal .
Gastom Milaret subliniază că a educa înseamnă a muncii pentru viitor9.
La dezvoltarea personalității tinerei generații și a întregii socientăți contribuie
cele trei forme ale educației10. Între cele trei tipuri de educație există relații de
dependență și comunicare.
Educația fomală reprezință totalitatea influențelor educat ive intenționate,
sistematice, elaborate în cadrul instituțiilor de învățământ și este condusă de
specialiști în educație.
Scopul educației formale este introducerea progresivă a populației școlare în
paradigmele cunoașterii. Oferă modele de gândire acc eptate de o comunitate
științifică prin care se încearcă explicarea realității și urmărește dezvoltarea
armonioasă a personalității conform idealului educațional.
Prin educația formală se dorește instrumentalizarea preșcolarilor, elevilor și a
tutror acto rilor participanți la educație, cu anumite tehnici care să le asigure o
autonomie educativă.
Educația formală are caracter obligatoriu și este indispensobilă pentru formarea
omului.
Trăsăturile caracteristice ale educației formale: educația formală este proiectate
cu rigurozitate de către cadre didactice specializate, organizată sub forma activităților
instructiv educative ce se desfășoară în instituții destinate educației și vizează
înțelegerea procesului educațional și a rezultatelor activității instru ctiv- educative.
Educația nonformală reprezintă totalitatea influențelor educative situate în afara
activtăților obligatorii din sistemul de învățământ preuniversitar, desfășurate fie în
cadrul școlilor (serbări, cercuri lingvistice), fie în afara școlii, în instituții precum
Palatul Copiilor, cluburi sportive, organizații de copii și tineret, etc.

8 Legea educației naționale nr.1 – 2011
9 Gaston Milaret ,,Introducere în ped agogie ”, EDP, București 1980, pag.37
10 Voinea M., Panțuru S., Cristina H., ,,Fundamentele pedagogiei ”, Suport de curs, 2006

10
Scopul educației nonformale este, în primul rând – alfabetizarea dar și
recalificarea sau perfecționarea profesională(educația pentru sănătate, școala de
șoferi ), menținerea echilibrului fizic și psihic, etc.
Activitatea din cadrul educației nonformale este condusă tot de specialiști
(instructori, profesori, informaticieni) cu rol de moderatori. Educația nonformală este
centrată mai mult pe dezvoltarea aptitudin ilor și se orientează după interesele elevilor.
Educația informală reprezintă totalitatea influențelor educative neintenționate,
difuze, eterogene care acționează asupra individului în viața de zi cu zi. Depășește ca
durată și conținut sfera educației fo rmale și ocupă cel mai mult timp din viața
individului.
Educația informală ocupă un loc prioritar pentru că de calitatea ei depinde
integrarea influențelor educației formalale și informale.
Trăsăturile caracteristice ale educației informale: educația in formală are
caracter facultativ valorificând experiența de învățare printr -o varietate de situații
educaționale de conținuturi și modalități de lucru ale participanților.
Funcțiile educației reprezintă consecințele sociale cele mai importante ale
activită ții de formare –dezvoltare a personalității angajate în mod intenționat sau
neintenționat prin intermediul unor acțiuni sau a unor influențe spontane. Aceste
funcții intervin la nivelul oricărei activități de educație sau instruire desfășurată în
cadrul si stemului educațional și al procesului de învățământ.11
Mediul educațional reprezintă totalitatea condițiilor și elementelor cu influență
educative, cu care preșcolarul/ școlarul interacționează, direct sau indirect, pe
parcursul întregii sale existențe.
Mediul educațional are influență decisivă asupra formării personalității
preșcolarului/școlarului. Principalele medii educaționale sunt: familia, școala,
organizațiile de copii și tineret, comunitatea locală, mass -media etc. scopul acestora
fiind pașaportu l generațiilor de azi pentru viitor, căci ziua de mâine aparține celor care
se pregătesc pentru ea de astăzi.
Educația este procesul de formare și dezvoltare permanentă a person alității
umane și prin acesta dezvoltarea societății. Este o activitate de dis ciplinare, de
cultivare, civilizare a omului.
În viziunea lui Sorin Cristea educația este o ,, direcție important ă de evoluție a
acțiunii de formare -dezvoltare a personalității care urmărește valorificarea tuturor

11 Sorin Cristea Pedagogie generală, 2001

11
dimensiunilor și formelor educației proie ctate și realizate pe tot parcursul existenței
umane12 “ ce include toate formele și dimensiunile educației.
Rolul educației este acela de a dezvolta toate categoriile de procese psihice
(cognitive, afective, volitive), de a modela personalități individulu i, de a transmite și
cultiva valori, de a produce capacități, atitudini, competențe, cunoștințe.
Primul dintre cei mai importanți factori care contribuie la formarea copilului
este familia. Aceast a este prima școală a copilului, în care părinții sunt prim ii
educatori, oferindu -le primele informații despre lumea care îl înconjoară, despre
primele reguli le și norme de conduită. Pedago gul Anton Makarenko afirmă: ,,Familia
este un factor important și de răspndere al educației13.”
Familia în care se naște și t răiește copilul este și prtătoare a unui nivel cultural,
rezultat a unei influențe culturale multiple. Copilul intră astfel într -un cadru
,,prefabricat, determinat de o cultură dată, a cărei expresie este familia și modurile ei
de a proceda, mai cu seamă e ducative, cadrul la care participă nu numai făpturile
umane ci și obiectele, condițiile materile”14
Așadar, mediul familial este primul mediu educațional pentru ființa umană,
extinzăndu -se pe tot parcursul vieții funcționând simultan sau succesiv cu alte medii
educaționale.
În sprijinul mediului familiar vin programele școlare desfășurate în cadru
formal, în limba română și în alte limbi de circulație internațională, începănd cu
învățământul preuniversita r (grădiniță, învățămănt primar, secundar in ferior și
superior, terțiar non universitar).
Programele desfășurate în toate instituțiile de învățământ învățământ
preuniversitar ,,dețin un rol important în creearea de valori care să reziste în timp și să
contribuie la dezvoltarea societății15”.
Așadar, pentr u a deveni cu adevărat o dimensiune permanentă a existenței
umane, educația trebuie să aibă un caracter global, îmbinând armonios și eficient
dimensiunile tradiționale ale educației cu ,,noile educații” și cele trei forme ale
educației (formală, nonformală și informală).

12 Voinea M., Panțuru S., Cristina H., Fundamentele pedagogiei, Suport de curs, 2006
13 Makar enko A., Cartea pentru părinți“ , Editura De Stat pentru Literatura Științifică și Didactică, 1951
14 Osterrieth P., ,,Copilul și familia”, EDP., București, 1973, p.53
15 E. Horomnea, Fundamentele științifice ale contabilității, Editura Tipo Moldova, Iași, 20 08

12
1.1 Stuctura sistemului național de învățământ
Dreptul tuturor copiilor de a participa la programele educative presupune
acceptarea tut uror indivizilor umani , indiferent de etnie, nationalitate, apartenența la
gen sau religie. Acest dre pt al copiilor de a se integra în sitemul de învățământ
presupune implicarea factorilor: de mediu, sociali, phihologici și fiziologici.
Prin noțiunea de ,,copil” se înțelege ființa umană sub vărsta de18 ani, exceptând
cazurile în care legea aplicabilă co pilului stabilește limita majoratului sub această
vârstă16.
Pentru a se realiza coerența instrucției și educației, sistemul de învățământ
preuniversitar din România cuprinde mai multe niveluri educaționale. Aceste n ivele
au fost împărțite tinăndu -se con t de particularitățile de vârstă și individuale ale
preșcolarilor și elevilor.
1.1.1 Educația timpurie (0 -6ani) format ă din: perioada antepreșcolar ă (0-3ani)
și precolar ă (3-6ani)
Educația este diferită de la o etapă istorică la alta, în funcție de condiții le
spirituale și materiale ale societății.
Termenul de educație este de origine latină – educo, educare, educere – care
înseamnă „a crește”, „a cultiva”, „a îndruma”.(definiție Dex)
Tabel 1. Nivel de învățământ preșcolar

Educația timpurie
Învățământ preșcolar Grupa mare
Grupa mijlocie
Grupa mică
Antepreșcolar
Sursa LEN nr .1/ 2011
Grădinița este prima instituție de învățământ unde copilul se dezvoltă într -un
mediul ideal care oferă ocazii de explorare, relaționare prin j oc și o dezvoltare a
personalității acestuia.
Antepreșcolaritatea (perioada 0 -3ani) este prima interacțiune a copilului mic cu
noutatea, în sensul global al cuvântului, este prima experiență de viață, moment în
care acesta începe să învețe să se joace, să comunice, să se adapteze la un nou mediu.
Acești primi pași ai copilului în colectivitate, îl ajută să -și consolideze autonomia prin
mânuirea obiectelor și perfecționarea deplasării.

16 Legea nr.18/ 1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului

13
Preșcolaritatea/ educația timpurie este perioada de depistare și remedi ere a
deficiențelor de învățare și a psiho -comportamentelor copiilor.
Prin educația timpurie se urmărește atingerea unor obiective cu ajutorul unor
mijloace și metode ști ințifice.
Perioada educației timpurii informează și formează antepreșcolarii și pre școlarii
ținând cont de anumite principii , având grijă să evalueze modul în care obiectivele au
fost atinse.
Educația timpurie dobândită în mediul școlar repre zintă baza pe care se clădește
experiența de viață , vizând dezvoltarea psihică , fizică , emoțion ală și socială a fiecărui
copil în fu ncție de ritmul și nevoile sale.
Educația timpurie este perioada în care copilul beneficiază în primii ani de viață
de experiențe multiple cu rol de creștere și dezvoltare, capacități și achiziții fizice,
psihice, cul turale.
În această perioadă copiii învață mai mult de jumătate din ce vor învăța tot restul
vieții, de aceea se consideră de către specialiști că este cea mai importantă etapă din
viața unei ființe umane.
Necesitatea frecventării de către preșcolari a celor trei ani (grupa mică, grupa
mijlocie și grupa mare) ai educației timpurii, trebuie conștientizată de către adult
deoarece, pregătește preșcolarul pentru debutul în învățământul primar , învățământ
obligatoriu .
1.1.2 Învățământul primar cuprinde clas a pregătitoare și clasele I -IV și
gimnaziul, clasele V -VIII
Obiecti vul principal al acestui nivel de învățământ este crearea de oportunități
egale pentru toți copiii.
În acești primi ani de școală se urmărește dezvoltarea cognitivă, emoțională și
psihom otorie într -un mod armonios, echilibrat, adaptat nevoilor individuale.
Pentru copil , clasa pregătitoare permite o bună adaptare la program, la
cerințele specifice acestui nivel de vârstă și a noului mediu diferit din punct de vedere
al dezvoltării socio -emoționale, intelectuale și fizice.
Socio -emoțional, clasa pregătitoare sprijină școlarul în acomodarea cu viața
școlii, să capete încredere în propriile forțe, să aibă inițiativă, să concureze, să -și
dorească să reușească, să -și sporească stima de sine.

14
Ca sprijin pentru dezvoltarea intelectuală , școlarul este pregătit să dobândească
cunoștințe noi în arta comunicării, , să beneficieze de situații și experiențe de învățare
noi, să realizeze un efort intelectual constant.
Dezvoltarea psiho -fiziologică este relevantă prin această clasă pregătitoare
deoarece un mediu stimulativ în condițiile unui program adaptat specificului vârstei.
Tabel 2. Nivel de învățământ primar și gimnazial

Învățământul primar Clasa pregătitoare
Clasa I
Clasa a II -a
Clasa a III -a
Clasa a IV -a

Gimnaziul Clasa a V -a
Clasa a VI -a
Clasa a VII -a
Clasa a VIII -a
Sursa LEN nr.1/ 2011
Învățământul primar este cea de -a doua verigă a sistemului de învățământ
preuniversitar ce reprezintă un pas impor tant în viața noului școlar spre o nouă
cunoaștere.
Această etapă de viață vizează dezvoltarea personalității elevului (inteligență,
deprinderi, curiozități) și asigură instruirea de bază (scris, citit, calcul matematic).
Învățământul primar ș i gimnazial sunt ,,o a doua casă” a elevului. Cei 9 ani
petrecuți în aceași unitate școlară, alături de un număr mare de ,,alți indivizi” impune
fiecărui elev să -și formeze și să -și dezvolte deprinderi de comportare civilizată, o
atitudine pozitivă față de cei din ju r (acceptare, colaborare, cooperare, respect,
intrajutorare, etc.)
O lume bună, este lumea în care copiii se pot bucura de anii copilăriei, de acel
timp al jocului și al învățării liber, de iu bire, de siguranță și bunăstare.
1.1.3 Învățământul secundar finalizat cu diplomă de bacalaureat, cuprinde:
a) Învățământul secundar superior -liceul, respective clasele IX -XII/XIII
care cuprinde trei filiere și anume:
 Filiera teoretică -profil umanist și profil real
 Filiera tehnologică -profil tehnic, servicii, resur se natural și protecția
mediului
 Filiera vocativă -profil militar , tehnologic, sportive, artistic și pedagogic

15
b) Învățământul profe sional cu durată de minim 3 ani (examen de certificare a
calității)
Finalizarea cursurilor la învățământul liceal este ates tată printr -un certificat de
absolvire care conferă posesorilor:
 Dreptul de a urma învățământul post secundar non -terțiar
 Dreptul de a participa la examenul de bacalaureat
 Dreptul de a participa la examenul de atestare a competențelor
profesionale
Absolve nții de liceu care promovează examenul de bacalaureat vor primi
diploma de bacalaureat care le dă dreptul de a urma cursurile în invățămntul superior.
În România învățământul obligatoriu este de 11 clase (învățământul primar,
gimnazial și primii doi ani din învățământul secundar superior), timp în care copiii
beneficiază de alocația de stat. Acesta devine obligatoriu până în anul 2020 conform
art.16 alin(1)17
1.1.4 Învățământul terțiar non -universitar care cuprinde învățământul postliceal
Admiterea în î nvățământul postliceal se face prin concurs. Studiile au o durată
de 1-3 ani și se finalizează prin examen de certificare a calității.
În învățământul preuniversitar, pe percursul anilor de s tudii, elevii se pot
transfera î ntre instituții de învățământ, f iliere, profile și specializări, conform regulilor
specifice ce sunt stabilite în Regulamentul de Ordine Înterioară a unităților de
învățământ implicate.
Învățământul preșcolar, primar, secundar și postsecundar non -terțiar alcătuiesc
învățământul preuniv ersitar care este subordonat Ministerului Educației Naționale
prin inspectoratele școlare.

17 Legea educației naționale nr.1/2011

16
2.1 Date statistice referitoare la învățământul preuniversitar
În România peste 19.200 de unități de învățământ oferă programe educative
începând educația t impurie până la învățământul terțiar.
Învăț ământul preuniversitar are în vedere:
 Resursele umane
 Participarea la educație
 Rezultatele elevilor
 Rezultatele educației
În anul școlar 2015 -2016 s -au înregistrat 379,94 de mii de prșcolar i/elevi iar în
anul școlar 2017 -2018 s -au înregistrat un efectiv de 3010,33 de mii de
preșcolari/elevi18.

Figura 1. Efectivul de preșcolari/elevi din învățământul peuniversitar
din perioada 2015 -2018

După cum putem observa, numă rul de preșcolari/ elevi din învățământul
preuniversitar , în ultimii 3 ani școleri este în scădere.
Până în anul 2012 educația timpurie a cuprins pe lângă cele trei grupe (mică,
mijlocie și mare) și grupa pregătitoare.
Începând cu anul școlar 2012 -2013 grupa pregătitoare a trecut la învățământul
primar.

18 Raport privind starea învățământului preuniversitar din România, 2018 , www. edu. ro
2960000 2980000 3000000 3020000 3040000 3060000 3080000
2015/2016 2016/2017 2017/2018 Total Preșcolari/elevi
Total Preșcolari/elevi

17
Scăderea numărului de preșcolari datorită trecerii grupei pregătitoare (copii cu
vârste de 6 ani) în învățământul primar, a făcut remarcabilă e voluția descende ntă a
efectivului de preșcolari din sistemul de învățământ pre universitar începând din anul
școlar 2013 -2014. .
,,Rata brută de cuprindere reprezintă numărul de preșcolari/elevi cuprinși în
învățământul preuniversitar din totalul copii lor de vârtă corespunzătoare niv elului de
învățământ19,,
Învățământul preșcolar, î n anul școlar 2017 -2018, a cuprins 521,2 mii copii
(scăderea cu 35 de copii față de anul școlar anterior fiind nesemnificativă), școlarizați
în 1.175 de grădinițe și 9.966 de secții (structuri) care funcționeazăpe lângă alte
niveluri de învățământ20.
Tabel 3. Rata b rută de cuprindere școlară în învățământul preșcolar
2015-2016 2016-2017 2017-2018
Preșcolar Total 90,9 91,6 91,4
Masculin 90,9 91,5 91,5
Feminin 90,9 91,6 91,2
Sursa Date calculate pe baza Informațiilor Naționale de Statistică
În anul școlar 2017 -2018, rata brută de cuprindere în învățământul preșcolar a
scăzut cu 0,2 procente față de anul anterior, valoarea ajungând la 91,4% . Această
valoare reprezintă procentul preșcolarilor cuprinși în grădiniță din totalul pre școlarilor
de vârstă corespunzătoare nivelului preșcolar21.
În anul școlar 2017/2018, învățământul primar și gimnazial (de masă și special)
a cuprins 1669,3 mii de elevi(cu 8,8 mii mai puțin decât în anul școlar anterior),
școlarizați în unități școlare ș i în secții din cadrul grupurilor școlare22.
Tabel 4. Rata brută de cuprindere școlară în învățămntul primar
2015-2016 2016-2017 2017-2018
Primar Total 87,7 86,7 90,0
Masculin 88,3 87, 4 90,4
Feminin 87,2 85,9 89,5
Sursa Date calculate pe baza informațiilor INS
În învățământul primar, rata brută de cuprindere a crescut cu 3,3 procente
(90,0%) față de anul școlar anterior (86,7%) și cu 2,3 procente față de anulșcolar

19 Raport privind starea învățământului preu niversitar din România 2017 -2018, www.edu.ro
20 Idem 19
21 Idem 19
22 Idem 19

18
2015 -2016. Creșterea procentului de datorează trecerii gr upei pregătitoare în
învățământul primar. Valoarea indicatprului în cazul băieților este ușor mai mare
decât valoarea i ndicatorului în cazul fetelor ( o medie de 1,16 în toți cei trei ani școlari
din statistică).
Tabel 5. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul gimnazial
2015-2016 2016-2017 2017-2018
Gimnazial Total 91,5 91,2 86,3
Masculin 92,3 91,9 87,2
Feminin 90,5 90,5 85,3
Sursa Date calculate pe baza informațiilor Institutului N ațional de Statistică
În învățămâ ntul gim nazial, rata brută de cuprindere a scăzut cu 4,9 procente
(86,3%) în anul școlar 2017 -2018 față de anul școlar 2016/2017 și cu 5,2 procente
față de anul școlar 2015/2016. Valoarea indicatorului în cazul băieților este mai mare
decât valoarea indica torului în cazul fetelor.
Învățământul primar și gimnazial de masă cuprindea la finalul anului școlar
2016/2017, un număr de 1650,5 mii de elevi.
Din numărul total al elevilor din învățământul primar și gimnazial de masă, au
fost declarați promovați 96,9 % și 3,1% repetenți.
În anul 2016/2017 rata abandonului școlar din învățământul primar și gimnazial
a fost de 1,6% (procent ce reprezintă 27,6 mii de elevi).
În ceea ce privește abandonul , se evidențiază o frecvență mai amplă a situațiilor
de abandon în cazu l populației școlare masculine de 2,2% față de 1,0% reprezentând
populația școlară feminină23.
Pentru învățământul preuniversitar liceal și profesional, valorile ratei brute de
cuprindere au fost, în ultimii ani, direct influențate de măsurile educa ționale ale
domaneiilor:
 Organizarea stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării
profesionale24
 Organizarea învățământului profesional cu durată de doi ani25
 Reorganizarea învățământului profesional cu durată de trei ani

23 Raport privind starea învățământului preuniversitar din România, 2018 , www. edu. ro
24 Ordinul de ministru nr. 5730/ 2010
25 Ordinul de ministru nr. 3168/ 2012

19
Tabel 6. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul liceal
2015-2016 2016-2017 2017-2018
Liceal Total 77,7 75,1 74,7
Masculin 74,4 71,0 70,2
Feminin 81,2 79,4 79,6
Sursa Date calculate pe baza informațiilor Institutului N ațional de Sta tistică
În anul școlar liceal 2011 -2012, valoarea maximă a ratei de cuprindere a fost de
94,6%. Această creștere s -a datorat celor două generații de elevi (6 și 7 ani
concomitent) care au început clasa a IX -a în același an școlar.
Ulterior, valorile rat ei de cuprindere a început să scadă de la an la an, ajungând
la valoara de 74,7 în anul școlar 2017 -2018. Populația școlară feminină înregistrează
o prez ență mai amplă decât populația masculină , cu o diferență de aproximativ 9
procente26.
Tabel 7. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul profesional
2015-2016 2016-2017 2017-2018
Profesional Total 10,5 13,0 14,1
Masculin 14,6 17,6 18,9
Feminin 6,2 8,1 9,1
Sursa Date calculate pe baza informațiilor Institutului N ațional de Statistică
În ultimii 3 ani școlari, s -a înregistrat creșterea constantă și semnificativă, p ână
la 14,1% a ratei brute de cuprindere în învățământul profesional. Valorile
indicatorului masculin depășește cu o diferență de 10 procente valorile indicator ului
feminin.
În timp ce, în învățământul liceal rata de cuprindere a populației feminine este
mai mare decât a celei masculine, în învățământul profesional rata de cuprindere a
populației masculine este mai mare decât a celei feminine.
În atenția Minis terului Educației Naționale este promovarea și
informarea elevilor de gimnaziu, fereritoare la învățământul profesional și tehnic.
Principalele măsuri de promovare au fost efectuate prin Centrul Național de
Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic , CNDIPT care a constat în27:
 Realizarea unui site de promovare , www.alegetidrumul.ro
 Difuzarea emisiunilor radio și televiziune referitoare la coferta școlilor
profesionale și tehnologic

26 Raport privind star ea învățământului preuniversitar din România, 2018 , www. edu. ro
27 Dezvoltarea programelor de tip ucenicie în formarea profesională, www.alegețidrumul.ro

20
 Spijinirea inspectoratelo r școlare la nivel local și județean pentru
acținunile de promovare și prezentare a cursurilor oferite de
învățământului p rofesional și tehnic
După realizarea vastului proces de promovare și informare organizat prin CNDIPT ,
s-a constat o creștere a elevil or interesați pentru învățământul profesional și dual cu
0,9 procente mai mult in anul șciolar 20187 -2018 față de anul anterior (de la 18,5% la
19,4%)28.
Tabel 8. Electivul de elevi din învățământul profesional, inclusiv dual
Anul șc olar Învățământul profesional, inclusiv dual
Nr.de locuri în
planul de
școlarizare pt cls a
IX-a Nr. de elevi
curpinși în cls a
IX-a Ponderea elevilor
curpinși în inv.
profesional
2016 -2017 36392 32904 18,5%
2017 -2018 37872 33057 19,4%
Sursa Date calc ulate pe baza informațiilor Institutul ui Național de Statistică
În tabelul de mai sus sunt redate numărul de elevi cuprinți în învățământul
profesional și dual, la începutul anului școlar, forma de învățământ -curs de zi.
Numărul de locuri din planul de școlarizare pentru clasa a IX -a este dat de
inspectoratele școlare (coloana doi din tabelul nr.8) iar numărul de elevi cuprinși în
clasa a IX -a este dat de INS (coloana a treia din tabelul nr.8).
Conform aceleași statistici, cei mai mulți elevi s -au însc ris la Mecanică cu
calificarea profesională mecanic auto, urmată de Turism și alimentație cu calificarea
profesională de ospătar. Pentru domeniul Tehnici poligrafice nu s-a înregistrat nici o
solicitare.
În anul școlar 2017 -2018, activitatățile specifice învățământului în limbile
minorităților, au urmărit formarea competențelor de bază pentru instruirea și
susținerea limbilor și culturilor minorităților din țară. În decursul acestui an, în lunile
iulie respectiv august, s -au desfășurat cursuri de formare de mediatori școlari pentru
învățământul specific minorităților29.
de predarea limbii și literaturii materne în școlile cu predare în limba română și/ sau
alta decât limba matern ă.

28 Raport privind starea învățământului preuniversitar din România, 2018, www. edu. ro
29 Direcția pentr u învățământul în limbile minorităților, www.edu.ro

21
Tabel 9. Rata brută de cuprindere școlară în învăță mântul postliceal și de maiștri
2012/
2013
2013/
2014
2014/
2015
2015/
2016 2016/
2017 2017/
2018
Postliceal
și de
maiștri Total 12,4 14,1 16,2 15,3 14,7 14,6
Masculin 7,6 9,2 10,7 10,2 9,5 9,2
Feminin 17,4 19,2 22,0 15,3 14,7 14,6
Sursa Date cal culate pe baza informațiilor Institutul ui Național de Statistică
Nivelul de învățământ postliceal și școala de maiștri devine din ce în ce tot mai
căutată de tinerii români. Creșterea ratei brute de cuprindere în învățământul
postliceal și de maiștri, cr ește de la 12.4% demonstrând interesul tinerilor
absolvenților de liceu fără bacalaureat, în ceea ce privește nevoia de siguranță pentru
ziua de mâine. În următorii 3 ani școlari interesul, preocuparea a scăzut din nou
ajungand ca în present să cresască pâ nă la 21,5% .
Sistemul de învățământ preuniversitar din R omânia se bucură de o frecvență
constantă într -un proc entaj de 80 -90%. Îm bucurăt or este interesul tinerilor pen tru
perfecționare.

Figură 1. Efectivul preșcolarilor și el evilor în funcție de apartenența de gen
Reprezentarea grafică de mai sus reprezintă statistica preșcolarilor, elevilor pe
nivele și apartenență de gen pe trei ani școlari 2016 -2017, 2017 -2018, 2018 -2019 .
În fiecare an după începerea școlii , Sistemul Na țional de Statistică solicită
primăriilor situația din totate unitățile de învățământ , referitoare la numărul total al 0 20 40 60 80 100 120
Masculin
Feminin
Masculin
Feminin
Masculin
Feminin
Masculin
Feminin
Masculin
Feminin
Prescolar Primar Gimnazial Liceal si
profesional Postliceal si de
maistri Apartenenta la gen
2016/2017 2017/2018 2018/2019

22
preșcolarilor și elevilor menționându -se vârsta și genul acestora. Aceste informații
sunt centralizate și analizate deoarece valoarea n atalității influențează direct structura
sistemului d e învățământ, pe grupe de vârstă , respectiv niveluri de învățământ.
În învățământul preuniversitar din România, în acest an școlar s -au întregistrat
creșteri ale populației școlare cu 0,1% ; 0,5% ; respe ctiv cu 0,3% în comparație cu
populația școlară din anul anterior (2017 -2018).
Nivelurile de învățământ care au înregistrat cele mai multe creșteri ale
populației școlare sunt: învățământul antepreșcolar și preșcolar cu +5,4 mii copii,
învățământul postli ceal cu +0,5 mii elevi și învățământul profesional cu 0,2 mii
elevi.30
Nivelurile de învățământ primar și gimazial dar și liceal, în anul școlar actual
au cunoscut considerabile diminuări al populației școlare cu -24,3 mii elevi,
respectiv -8,0elevi faț ă de anul 2017 -2018.31
Tabel 10. Populația școlară pe niveluri educaționale în anul școlar 2018 -2019
Niveluri
educaționale Total Masculin Feminin Urban Rural
Total 3547301 1773799 1773502 2553118 994183
Invățământ
antepreșcolar ș i
preșcolar 547283 281055 266228 352995 221288
Învățământ primar
și gimnazial 165688 856018 797670 938024 715664
Învățământ liceal
și profesional 720206 365245 354961 665373 54833
Învățământ
postliceal și de
maiștri 92375 242884 290865 533568 2217
Sursa Cercetări statistice privind statistica educației în anul școlar 2018 -2019, INS
Datele statistice referitoare la populația școlară din mediul urban și rural este
realizată după zona geografică a unităților de învățământ preuniversitar din
învățământul d e stat.
Unitățile de învățământ care au participat în acest an școlar 2018 -2019 au
aparținut: 17,1 învățământului anterpreșcolar și preșcolar, 57,0% învățământului
primar și gimnazial și 21,1% liceal.32

30 Populația școlară în anul ș colar 2018 -2019, www.innse.ro
31 Idem 30

23
Tabel 11. Personalul din învă țământul preuniversitar în anul școlar 2017 -2018
2015 -2016 2016 -2017 2017 -2018
Total personal 291825 286936 290201
Perso nal didactic 210008 208566 209194
Personal didactic
auxiliar 22815 20585 21259
Personal
administrativ 7453 6896 7326
Personal de
întreținere 51549 50889 52422
Sursa Institutul N ațional de Statistic ă
Conform statisticilor Institutului Național de Statistică s -a constat că anul școlar
2016 -2017 numărul angajaților este mai mic decât în anul anterior după care, în anul
școlar 2017 -2018 crește cu 3265 de persoane. Cea mai mare pondere, conform acestor
date menționate în tabelul de mai jos, este a cadrelor didactice.
Table 12. Personalul didactic în anul școlar 2018 -2019
Niveluri
educaționale Total Masculin Femini n Urban Rural
Total 234647 51714 182933 159104 75543
Invățământ
antepreșcolar și
preșcolar 35460 108 35352 22862 12598
Învățământ primar
și gimnazial 115440 22477 92963 56976 58464
Învățământ liceal
și profesional 55377 15738 39639 50952 4425
Învăță mânt
postliceal și de
maiștri 1986 445 1541 1945 41
Sursa Cercetări statistice privind statistica educației în anul școlar 2018 -2019, INS
În sistemul educațional din România a cuprins 234.6 mii cadre didactice, în
anul școlar 2018 -2019. Ponderea personal ului didactic feminin a fost de 78,0% atât la
nivelul întregului sistem educațional cât și pe nivele de educație după cum urmează:
99,7% învățământul antepreșcolar și preșcolar, 80,5% învățământul primar și
gimnazial, 71,7% învățământul liceal, respectiv 6 7,8% postliceal și 77,6%
învățământul posticeal și de maiștri, conform statisticii privind statistica educației în
anul școlar 2018 -2019, INS .

32 Idem 30

24
CAPITOLIL II Finanțarea învățământului preuniversitar –abordări teoretice

La nivelul țării decidenți se confrun tă cu provocări de natură financiară,
demografică, socială, organizațională și socială. Actualmente nu se regăsește o
abordare holistică pentru clasificarea investițiilor și a infrastructurii din sistemul
educațional.
Consiliul Național al Finanțării Învă țământului Preuniversitar de Stat a fost
înființat în anul 1998. Acesta a susținut și elaborat metodologia finanțărilor
cheltuielilor de personal, baza de calcul fiind costul per elev și formulele de calcul
simple.
Nivelul investițiilor din educație este unul scăzut comparativ cu cel din Europa.
În țara noastră partea cea mai mare de fonduri pentru educație sunt alocate
salariilor din cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar iar pentru investiții în
infrastructură, resursele sunt limitate.
Există astăzi cu adevărat o preocupare la nivel mondial privind finanțarea a
sistemului educațional.
,,Legea educației naționale nr.1 din 2011, publicată în monitorul oficial în data
de 9 februarie 2011 are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori,
creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe
fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în
societate (art. 2. -1)33”.
,,Misiunea asumată de lege este de fo rmare prin educația infrastructuri mentale
a societății românești, în acord cu noile cerințe, der ivate din statutul României de țară
membră a Uniunii Europene și din funcționarea în contextul globalizării, și de
generare sustenabilă a unei resurse umane na ționale înalt competitive, capabilă să
funcționeze eficient în societatea actuală și viitoare (art. 2. -2)”34.
Finanțarea constituie procesul de acoperire a fondurilor bănești necesare a
îndeplinirii activităților unei instituții, întreprinderi, ONG.
Prin analiza indicatorilor de evoluție a cheltuielilor pentru dezvoltarea
organizației, instituției aflăm necesarul de finanțare. În funcție de caracteristicile
necesarului se construiește o politică de finanțare a instituției.

33 Legea educației naționale nr.1/ 2011
34 Legea educației naționale nr.1/ 2011

25
Cine finanțează învățământul p reuniversitar din România?
Statul asigură finanțarea de bază pentru toți antepreșcolarii, preșcolarii și elevii
din învățământul primar, gimnazial și liceal/postliceal de stat din România.

Figura 1. Reprezentare grafic ă a principalelor surse de finanțare35
După cum putem observa în reprezentarea grafică de mai sus, finanțarea
învățământului preuniversitar din România, se realizează din patru surse și anume:

 bugetul de stat
 bugetul consiliului județean
 bugetul consili ului local
 venituri pro prii ale unității de învățământ
Autoritățile locale au obligația să sigure , în condițiile legii ,, buna desfășurare a
învățământului preuniversitar în localitățile în care acestea își exercită autoritatea”36
Atribuțiile consiliului local ,, asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile
legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
1.educația”37 iar consiliul județean ,,asigură, potrivit competențelor sale și în

35 Publicatii/Sinteza_EDU_07122018, www.curteade conturi.ro
36 Legea educației naționale nr.1/2011 art.20 (1)
37 Legea administrației publice nr.215/2001 art.36 (6) a) BUGET DE STAT
Direcții Generale ale
Finanțelor Publice Județene Ministerul Educației
Naționale Buget
Consiliul Județean
Orașe, comune, municipii,
sectoare Inspectorate școlare
județene Buget
Consiliul local Alte
surse
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT

26
condiți ile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes
județean privind: 1.educația”38
Potrivit prevederilor articolului 104 alin (3) și (4) din Legea educației naționale
nr.1/ 2011 este un mod explicit reglementat faptul că finanțarea de bază a unei unități
școlare ,,rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/ preșcolar cu coeficienți
specifici unității școlare și cu numărul de elevi aprobandu -se anual prin Hotărârea
Guvernului ”39
Cine răspunde de bugetul unei instituții de în vățământ?
Un rol important în elaborarea bugetului unei unități școlare îl are managerul
unității de învățământ împreună cu administratorul fina nciar.
Atribuțiile manage rului se raportează la:
 Prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modifică rile și
completările ulterioare
 Prevederile legislației și actelor normative subsecvente Legii educației
naționale nr.1/20 11, cu modificările și completările ulterioare
 Ordinele, instrucțiunile și precizările emise de Ministerul Educației
Nașionale și Cerc etării Științifice
 Deciziile emise de Inspectoratul Școlar General
 Hotărârile consiliului de administrație al unității de învățământ
Finanțele implică competențe tehnice, precum: crearea strategiei pentru
investiția în dezvoltare, crearea și conducerea fo ndurilor de investiții sau controlul
costurilor, având drept scop final intocmirea unui buget conform legii.40
Managerul reprezintă un set de activități, care includ planificarea și luarea
deciziei, organizarea, conducerea și controlul. Presupune utilizare a tuturor resurselor
(financiare, umane, informaționale, fizice) din organizație, a regulilor și procedurilor
în scopul de a atinge la maxim obiectivele propuse.
Managementul este arta de a înfăptui ceva cu alți oameni, având scopuri și
obiective comune, respectând legislația și actele normative subsecvente prevederii
legii.
În exercitarea managementului financiar este necesară cunoașterea de către
manager a metodelor de finanțare și a diverselor tipuri de resurse specifice unității de
învățămnt pe care o conduce.

38 Legea administrației publice nr.215/2001 art.91 (5) a)
39 Raport elaborat anual de MEN cu sprijinul Institutu lui de Științe ale Educației , 2018
40 Management financiar, www.business -academy.ro

27
Managerul este cel care gestionează rapoartele financiare și analizele financiare
și folosește instrumentele necesare în întocmirea bugetului anual al instituției, luând
deciziile financiare corecte și a reacțion ând corespunzător la riscuri.

Managementul financiar asigură întocmirea documentelor primare respectând
condițiile de conținut și normă conform normelor metodologice, confotm legii.
Managerul financiar se află în fața unui ansamblu de decizii și activități, care au
la bază ajustarea și reglarea financiară și a fondurilor, la administrarea resurselor
financiare ale instituției pe care o conduce.
MANAGERUL este cel care:
-planifică și ia decizii
-se confruntă cu o varietate de situații

Managementul unității de
învățământ
-proiectarea strategiei de coord onare
și direcțiile de dezvoltare
-organizarea unității de învățământ
-BUGETUL unității
-analiza utilizării resurselor
financiare

Managementul calității
Monitorizare și evaluare Activități realizate pentru
asigurarea calității
actului educațional
Com unicare și transparență Educație nonformală

28
Pentru b una pregătire a bugetului unei instituți de învățământ preuniversitar de
stat este necesară stabilirea unor ob iective c lare și concise asupra nevoilor, pentru a
obține succesul organizației.
Astfel, obiectivele prioritare stabilite de către managerul organizației stau la baza:
-cunoașterea actelor normative privind bugetul
-cunoașterea și respectarea normelor me todologice de finanțare a unității,
elaborate de Ministerul educației Naționale
-elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli
-întocmirea și conducerea activităților extrabugetare
Indicatori de performanță și decriptori de calitate din unitățile de învățământ.
Tabel 13. Indicatori și de scriptori ai activității financ iare

Activitatea
financiară Indicatori Descriptori
-se constituie
bugetul unității
școlare -trebuie să existe transparență în procesul de
proiectare bugetar ă

-în proiectarea bugetară furnizorul de educație
trebuie să asigure implicarea partenerilor
comunitari și a beneficiarilor
-se execută
buetul – rapoartele finaciare sunt publicate, ele se
afișează la avizier iar procesul de execuție
bugetară este trans parent

-organismele de control financiar constată
conformitatea sau neconformitatea execuției
bugetare
Sursa Dosar CEAC al Grădiniței cu program prelungit nr.2 Râșnov
Conducerea unității de învățământ întocmește bugetul propriu anual pe bază de
indic atori fizici și valorici re zultând necesarul de finanțare.
Bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește anual de către fiecare instituție de
învățământ preuniversitar cu personalitate juridică , în urma nevoilor financiare, după
care de întocmește nota de fundamentare. Pentru instituțiile arondate, bugetul îl
întocmește managerul instituției de care aparține. Managerul unității de învățământ
răspunde de exactitatea datelor din nota de fundamentare, act întocmit după realizarea
bugetului. Aceste documente se depun la Consiliul local .

29
Consiliul de administrație analizează și vizează bugetul întocmit de dir ector și îl
înaintează consiliului local, însoțit de:

Consiliul local primește proiectele de buget al unităților de învățământ
arondate, le a nalizează și corectează, ținând cont de:

Consiliul județean primește proiectele de buget ale consiliilor locale, verifică
dacă s -a respectat elaborarea bugetului și calculează coeficientul de alocare pe
localități a costurilor per elev.
Nota de fundamentare a necesarului de fonduri pentru finanțarea de
bază

Nota de fundamentare a necesarului de fonduri aferente finanțării
complementare și programele de finanțare pe fiecare activitate

Nota de fundamentare a necesarului de fonduri aferente finanțării
suplimentare însoțită de programele respective și de devizul fiecărui
program
Respectarea programului de dezvoltare al unității școlare, a cifrei de
școlarizare, avizate de consiliul de adiminis trație

Aprobările pentru proiectele de dezvoltare și modernizare a instituției
de învățământ

Programele de finanțare complementară și suplimentară aprobate prin
lege, inclusiv de consiliul local

Prioritățile de dezvolatre locală

30
De î ncadrarea bugetului aprobat, în condițiile impuse de lege răspunde
directorul împreună cu Consiliul de administrație.41
După comunicarea bugetului aprobat de către Consiliul local, conducerea
fiecărei instituții de învățământ are obligația de a face publ ic bugetul anual
specificănd fiecare sursă (buget de stat, buget local și venituri propii -după caz
precum și destinația cheltuielilor.
Unitățile de învățământ de stat pot obține veniturii propii din:
 Sponsorizări primate de la personae fizice și juridice conform legii
 Donații de la personae fizice sau juridice , folosite la cheltuielile instituției
 Inchirierea spațiilor temporar disponibile
 Activitatea de producție (ateliere -școli, ferme agricole)
Principiile finanțăr ii învățământului preuniversita r:

 Controlul, conducerea și obținerea resurselor financiare este un process
complex, influențat de factori și condiții, și anume:
 Banii reprezintă cantitatea și calitatea rezultatelor
 Managerul este cel care ia decizii
 Timpul este cel care măsoară realizarea ob ioectivelor propuse
Managerul resurselor financiare este cel care vizează formarea și gestionarea
resurselor financiare, activarea eficientă a acestora și adaptarea bugetulșui în funcție
de prioritățile unității de învățământ pe care o conduc e.

41 Legea educației naționale nr.1/2011 art.108 (3)

31
Cum finanț ază statul instituțiile de învățământ?
Există trei forme de finanțare a sistemului de învățământ preuniversitar și
anume: finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară.
2.1 Formele finanțării învățământului preuniversitar din Rom ânia42

În concluzie, educația financiară este educația care îți arată cum să obții bani
cât mai mulți, cum să -i administrezi cât mai bine și cum să -i cheltuiești astfel încât să
respecți LEGEA

42 Poplitici financiare în educație, Comaniciu Carmen

F
O
R
M
E
L
E

D
E

F
I
N
A
N
Ț
A
R
E

Finanțarea de bază
,,Cheltuieli pentru salarizarea personalului didactic, nedidactic, auxiliar”
,,Cheltuieli cu perfecționarea cadrelor didactice”
,,Cheltuieli pentru materiale și servicii curente”
,,Cheltuieli pentru asigurarea transp ortului elevilor, cadrelor didactice”
,,Cheltuieli pentru manualele școlare”
Finanțarea complementară
,,Cheltuieli penrtu reparații și întreținerea instituției”
,,Cheltuieli pentru bursele elevilor”
,,Cheltuieli pentru subvenționarea activităților din in ternate”
,,Cheltuieli pentru programe naționale de sprijin al elevilor”
,,Cheltuieli pentru activități sportive și cultural -educative”
,,Cheltuieli pentru transportul elevilor și cadrelor didactice”
,,Cheltuieli pentru asigurarea securității”
Finanțarea suplimentară
,,Cheltuieli pentru stimularea elevilor cu capacități creative și de învățare
deosebită”
,,Cheltuieli pentru școlarizarea elevilor cu dizabilități de învățare”
,,Cheltuieli pentru elevii cu probleme sociale”
,,Cheltuieli pentru școlarizarea e levilor aparținând minorităților naționale”
,,Cheltuieli pentru atragerea elevilor cu tendințe de abandon școlar”

32
2.1.1 Finanțarea de bază se asigură din bug etele de stat asigură contribuind la buna
desfășurare a procesului de învățământ conform standardelor naționale. Este aprobată
anual prin legea bugetului de stat iar după aprobare se repartizează pe orașe, comune,
municipii și sectoare către consiliul jude țean, cu asistența Inspectoratului Școlar
Județean din care face parte unitatea de învățământ preuniversitară. Finanțarea de
bază se calculează prin multiplicarea costului standard per elev/ preșcolar cu numărul
de elevi înscrisși și cu coeficienți specifi ci instituției respective și a sigură următoarele
categorii de cheltuieli:
 Salariile și al te drepturi salariale în bani, stabilite prin lege
 Formarea continuă și evaluarea personalului
 Bunuri și servicii
 Materiale de curățenie și pentru servicii
 Evaluarea p eriodică înternă a elevilor

Finanțarea de bază a instituției școlare se calculează anual prin aplicarea unei
formule de multiplicare a costului standard per capital cu numărul de elevi cuprinși în
SIIIR –ul unității școlare și, după caz cu coef icienți specifici unității școlare după
care se aprobă prin hotărâre a Guvernului , conform art.104 alin. ( 3) și (4) . Costul
standard per elev/preșcolar se calculează de către CNFÎP, conform normelor
metodologice și respectând condițiile legii, elaborate de către MEN și aprobate
prin hotărâre a Guvernului43
2.1.2 Finanțarea complementară se asigură din buget ele locale de care aparțin
unitățile de învățământ preuniversitar. Asigură cheltuieli sociale, de capital asociate
procesului de învățământ de stat precum:
 Investiții, reparații capitale, consolidări
 Subventii pentru internate și cantine
 Evaluarea periodic ă națională a elevilor

43 Legea educatiei nationale nr.1/ 2011 art. 104 alin (3) și (4) Costul standard per elev se referă excusiv
la
finanțarea de bază

33
 Bursele, transportul elevilor, naveta cadrelor didactice
 Asigurarea securității și sănătății în muncă
 Gestionarea situațiilor de urgență
Finanțarea complementară se aprobă anual prin legea bugetului de stat.
finanțelor publice jude țene repartizează bs pe comune, orașe, municipii de către
direcțiile generale , pt cheltuielile de bunuri și servicii , cheltuieli nefinanciare,
asistența socială .
Aceste două forme de finanțare (finanțarea de bază și finanțarea
complementară) se realiz ează pe baza contractului de management încheiat între
directorul unității și primarul localității, respectiv cu președintele consiliului județean.
Consiliul Național pentru finanțarea învățămntului preuniversitar cuprinde
reprezentanți ai Ministerului ed ucației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ai
partenerilor sociali ai structurilor associate ale autorităților administrative locale.
2.1.3 Finanțarea suplimentară se încheie sub formă de contract între unitatea
școlară și finanțator. Se acordă ca suma globală fixă din bugetul Ministerului
Educației Naționale pentru premierea unităților de învățământ preuniversitar de stat.
La finanțarea suplimentară contribuie consiliul județean și consiliul local din
care face parte unitatea de învățământ.
Asigu ră cheltuieli precum:
 Finanțarea programelor naționale ale Ministerului Educației Naționale,
aprobate prin hotărâre de Guvern
 Bursele, pentru elevii din Republica Moldove, pentru elevii străini,
pentru etnicii români din afara țării, aprobate prin hotărâre de Guvern
 Organizarea evaluărilor, a simulărilor și a examenelor naționale
 Componența locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de
Guvernul României și de organismele financiare internaționale, precum
și rambursările de credite aferente proiectelor respective
 Perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice și didactice
auxiliare
 Finanțarea unor programe naționale de protecție socială
 Cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor
Finanțarea privid organizarea de conc ursuri pentru elevi (concursuri de creație
și festivaluri cultural -artistice, campionate și concursuri sportive școlare), olimpiade.
Învățământul preuniversitar este finanțat din patru surse:
 Bugetul de stat

34
 Bugetul consiliului județean
 Bugetul consiliulu i local
 Veniturile proprii ale unității de învățământ

Câte niveluri de învățământ finanțează statul Român?
Învățământul de stat este gratuit. Statul asigură finanțarea de bază atât pentru
învățământul de masă cât și pentru cel special.
În România învăț ământul obligatoriu este de 11 clase (învățământ primar,
gimnazial și și primii doi ani din învățământul secundar superior), timp în care copiii
beneficiază de alocația de stat. Acesta devine obligatoriu până în anul 2020 conform
art. 16 (1); art. 24 (1) d in Legea nr.1/2011
Potrivit Legii educației naționale nr.1/2011 actualizată, statul Român asigură
finanțarea de bază pentru toți participanții/beneficiarii la educație din:
 Învățământul preșcolar (antepreșcolarii și preșcolarii)
 Învățământul general obli gatori de stat, particular și confesional acreditat
 Învățământul profesional și liceal acreditat de stat particular și
confesional
 Învățământul postliceal de stat.

Cât buget alocă statul pentru învățământ?
Conform Legii educației naționale nr.1/2011 fina nțarea educației ar trebui să
beneficieze anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minim
6% din produsul intern brut al anului respectiv, cuantum neatins în țara noastră.
Înstituțiile de învățământ din țara noastră au posibil itatea de a obține și utiliza venituri
proprii.
În prezent, alocarea fondurilor pentru finanțarea de bază a unei instituții de
învățământ se face pe baza unei formule de finanțare, aprobată din ordin al
Ministrului E ucației , care ia în consid erare costul standard per elev.
Costul standa rd per elev este determinat pen tru fiecare nivel de învățământ,
profil, specializare. Acest nou sistem de finanțare acoperă toate cheltuielile de bază
ale unității, incluzând și costurile non -salariale.

35
Costul stand ard per elev/ preșcolar penrtu cheltuielile cu salariile, sporurile,
indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și
contribuțiile aferente acestora pentru unitățile de învățământ preuniversitar .44
Tabel 14. Costul standard per elev/ preșcolar pentru anul 2019
Nr.
Crt. Nivel/ filieră/
profil Forma de
învățământ Standarde de cost pe
elev, pe medii și pe
niveluri
-lei- Standardele de cost pe
elev, pe medii și pe
niveluri
(pentru învățământul
în limbile
minorităților)
Urban Rural Urban Rural
1 Învățământul preșcolar cu
program normal Zi 3570 3904 3570 3904
2 Învățământ preșcolar cu
program
prelungit/ săptămânal Zi 6547 6547 6547 6547
3 Învățământ primar Zi 4108 4895 4807 5728
4 Învățământ gimnaz ial Zi 5384 6192 6154 7078
5 Învățământ liceal teoretic Zi 5384 5384 6031 6031
6 Învățământ liceal teoretic Seral 3990 3990 4469 4469
7 Învățământ liceal
tehnologic și confesional Zi 5568 6658 6237 6237
8 Învățământ liceal
tehnologic Seral 4340 4340 4861 4861
9 Învățământ liceal artistic
(toate specializările,
excepție specializarea
muzică) Zi 7107 7107 7960 7960
10 Învățământ liceal FR 2100 2100 2352 2352
11 Învățământ profesional,
inclusiv stagiile de
pregătire practică /
Învățământul dual Zi 5896 5896 6486 6486
Sursa Hotărârea Guvernului nr. 136/ 2016 (Anexa 1)
În tabelul nr. 14 sunt prezentate criteriile costului per elev/ preșcolar. Acesta
este influențat de nivelul de învățământ, de zonă (urban/ rural), pe medii iar de la
învățământul primar, c ostul per elev diferă pentru învățământul în limbile
minorităților.

44 Hotărârea Guvernului nr. 136/ 2 016

36
Costurile standard per elev/preșcolar privind cheltuielile cu pregătirea
profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum și cheltuielile
prevăzute la articolul buget ar "Bunuri și servicii"45
Tabel 15. Costul standard per elev/ preșcolar pentru anul 2019
Praguri
numerice Tipuri de
unități*) Coeficient final, conform zonei de temperatură, pentru mediul urban/
rural
ZONA 1 ZONA 2 ZONA 3 ZONA 4 ZONA 5 ZONA 6

1-300 Grădiniță
397 401 409 421 432 444
Școală
gimnazială 380 384 392 403 415 426
Liceu/
Colegiu/
Școală
profesională/
Învățământ
dual
432
436
445
458
471
484

301-800 Grădiniță
399 403 411 423 434 446
Școală
gimnazială 382 386 394 405 417 428
Liceu/
Colegiu/
Școală
profesională/
Învățământ
dual
434
438
447
460
473
486
Sursa Hotărârea Guvernului nr.136/ 2016 (Anexa 2)

Tabelul de mai sus reprezintă costul standard per elev/ preșcolar pentru
cheltuielile fiecărui n ivel de învățământ, ținându -se cont de numărul elvilor/
preșcolarilor înscriși și coeficienții de temparatură pe zone geografice.
Bugetul de venituri și cheltuieli este instrumental principal de conducere,
prognozare și analiză a activității economico -financiare a unității de învățământ și
cuprinde resursele financiare pentru realizarea obiectivelor propuse, în perioada
exercițiului financiar.
Bugetul de venituri și cheltuieli este documentul prin care sunt prevăzute și
aprobate, în fiecare an, venituril e și cheltuielile unei instituții publice.

45 Hotărârea Guvernului nr. 136/ 2016

37
2.2 Asp ecte privind finanțarea din Europa
În numeroase țări, sistemele de învățămănt parcurg un amplu proces de
reformă. Pentru majoritatea sistemelor de învățământ modalitățile de finanțare,
gestionare a resurs elor și cheltuielilor cu educația sunt prioritare în procesul de
reformă.
Cheltuielile pentru educație, în toate țările Europene, reprezintă un punct de
sprijin important pentru ducerea luptei împotriva conceptelor vechi, ceea ce împiedică
progresul soci etății.
Pentru a ține pasul cu schimbările din viața de zi cu zi, cetățenii din orice colț al
lumii, trebuie să -și îmbunătățească permanent cunoștințele, aptitudinile și
competențele prin învățarea continuă.
Schimbările din sistemul de învățământ referi toare la finanțare au fost orientate
spre descentralizare.
Începând cu anii 80, în țările occidentale și cu anii 90 în țările comuniste,
procesul de descentralizare a adus schimbări majore în ceea ce privește autoritatea și
luarea deciziilor, în actul ma nagerial general și financiar de către fiecare manager de
unitate âmpreună cu comunitatea locală.
Descentralizarea presupune46:
 Pentru funcțiile educaționale – redistribuirea reponsabilităților, a a
răspunderii publice și a autorității decizionale
 Participa rea la procesul de luare a deciziilor a factorilor non –
administrativi și a reprezentanților societății civile
 Transferul competențelor decizionale
Obiectivul principal al descentralizării în sistemul de învățământ, în majoritatea
țărilor Europene , a fost atât de natură financiară cât și de ordin sociopedagogic
(Spania, Italia, Franșa, etc.) și de dezvoltare ,, a unei noi culturi de gestionare a
resurselor financiare alocate educației ,,47 (Austria, Irlanda, Italia, etc.). Indiferent de
natura obioectivelor ur mărite, atingerea acestora depinde de nivelul de dezvoltare
socioeconomic al țării care este evaluat prin ponderea din PIB alocat educației și prin
raportarea la PIB -ul locuitorilor48

46 Descentralizarea învățământului preuniversitar, www. edu.ro
47 Le financement et la géstion des ressources dans l’enseignement obligatoire, www.eurydice.org
48 Le financement et la géstion des ressources dans l’ensei gnement obligatoire, www.eurydice.org

38
CAPITOLUL III Analiza asupra finanțării din Grădinița cu program prelu ngit
nr.2 Râșnov

Orașul Râșnov se află în sud -vestul Depresiunii Brașovului, la aproximativ 30
de minute de municipiul Brașov. Încă din secolul al XIII – lea, este cunoscută și
denumirea de Rosenau tradus din limba german ă Orașul Trandafirilor. În acel se col
Țara Bârsei a fost colonizată cu populații de germane denumite ,,sași”.
Unitățile de învățământ preuniversitar din orașul Râșnov (Rosenau) sunt: 2
grădinițe de stat, una cu program prelungit ș i una cu program normal, 3 școli
gimnaziale de stat, în care copiii beneficiază de activități cu predare în limba română
și în limba germană , 2 grădinițe private cu predare în limba germană și L iceul
Tehnologic .
În anul 2010, Grădinița cu program prelungit nr.2 Râșnov s -a mutat într -un sediu nou ,
în care copi ii preșcolari se bucură de educație și atenție din partea cadrelor didactice,
într-un spațiu adecvat și o curte frumos
amenajată .

Unitatea de învățământ preuniversitar mai sus menționată oferă copiilor
posibilitatea de a frecventa cursurile în funcție de posibilitățile părinților deoarece are
grupe de învățământ cu la program normal dar și cu program prelungit.
Personalul acestei instituții se ocupă de acești copii minunați ai orașului,
acordându -le posibilitatea de a se dezvolta prin joc însuș indu-șe deprinderile și
capacitățile necesare pentru integrarea cu succes la școală.
Activitatea din această instituție se desfășoară în dpuă corpuri de cladire.

Grădinița urmărește prin
educația pe care o oferă copiilor
să devină in ițiator, susținător și
catalizator al comunității,
continuator al tradițiilor locale.

39
La program normal funcționează: două grupe de copii cu predare în limba
română și o grupă d e copii cu predare în limba germană. Personalul care funcționează
în acest corp de clădire sunt: trei educatoare și o îngrijitoare.
La program prelungit : 13 cadre didactice, 8 personal nedidactic , un
administrator de patrimoniu și un administrator financ iar.
Grădinița cu PP nr.2, este o unitate de învăț ământ cu p ersonalitate juridică,
condusă de director N.F cu sprijinul Consiliul ui de A dministrație .
Atribuțiile directorului de unitate școlară sunt multiple , necesită o pregătire
judicioasă atât din pun ct de vedere managerial cât și din punct de vedere pedagogic.
În elaborarea documentelor manageriale, directorul trebuie să își stabilească
startegia și viziunea instituției prin care să coreleze obiectivele stabilite la nivelul
sistemului național de înv ățământ cu cele specifice unității pe care o conduce.
Prin această analiză asupra finanțării la Grădinița cu PP nr.2 Râșnov, s-a dorit
a se evidenția planificarea finanțării și sursele acesteia.
Unitatea de î nvățământ amintită este finanța tă astfel:
 buget de stat
 buget local
 venituri proprii.

Tabel 16. Costul standard per elev, învățământ cu predare în limba română și în limba
minorităților

Nr.
Crt

Nivel de învățământ

Forma de
învățământ
Standarde de cost
per preșcolar
-lei- Standarde de cost p er
preșcolar
(pentru învățământul
În limbile minorităților)
-lei-
Rural Urban Rural Urban
1 Învățământ
preșcolar cu
program normal Zi 3570 3904 3570 3904
2 Învățământ
preșcolar cu
program
prelungit/săptămân
al Zi 6547 6547 6547 6547

40
În tabelu l nr. 16 sunt reprezentate costurile standard per preșcolar atât pentru
grupele cu predare în limba română cât și pentru învățământul în limbile minorităților
naționale, pentru ambele programe ale Grădiniței cu PP nr.2 Râșnov.
Costul standard per preșcolar se diferențiază în funcție de zonă și de pr ogramul
unității de învățământ, aceasta datorându -se numărului de ore pe care le petrece
preșcolarul în unitatea de învățământ. În învățământul peșcolar cu program normal
există diferențe ale standardelor de const pentru cele două categorii (învățământ cu
predare în limba română , costul per preșcolar este de 3570 și pentru învățământul cu
predare în limba minorităților , costul per preșcolar este de 3904 ). Pentru învățământul
preșcolar cu programul prelungit nu exis tă diferențe de cost per preșcolar, suma fiind
de 6547 .
Efectivul de preșcolari și formele finanțării/ bugetul Grădiniței c u program
prelungit nr.2 Râșnov
Tabel 17. Efectivul preșcolarilor din grădiniță , an școlar 2016 -2017
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.2 RÂȘNOV
An
școlar Nr.
Crt. Nivel învățământ
Total Număr elevi cu
predare în lb.
română Număr elevi cu predare
în limba minorități lor
(germane)
Urban PP PN PP PN

210
– –
2017 1 Preșcolar cu
program normal -zi – 32 – 20
2 Preșcolar program
prelungit/
săptămânal -zi 158 – – –
Sursa Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România
Din totalul de 210 preșcola ri înscriși la unitatea de învățământ din localitaea
Râșnov, 158 preșcolari s-au înscris la program prelungit, 32 preșcolari la program
normal cu predare în limba română iar 20 preșcolari la program normal cu predare în
limba germană.
Tabel 18. Formele de finanțare / Bugetul Grădiniței cu PP nr.2, anul 2017
2017 Denumire indicator Total
precedent Influențe Total

Grădinița cu PP
nr.2 Râșnov
BS (lei) – –
BL (mii lei) 158.420 1006.180 1164.600
Autofinanțare 173.930
Sursa Departemanetul administr ativ financiar al grădiniței

41
În anul 2017 bugetul de venituri și cheltuieli al unității este asiguat în întregime
de bugetul local iar suma de 173.930 lei revenind din autofinanțarea asigurată de
părinți pentru plata hranei din acest an. Bugetul local in ițial a fost de 158.42 lei la care
s-au adăugat influențele 1006.18 lei sumă ce a fost alocată pentru investiții, conform
legii 85.

Figura 2. Sursele bugetare din anul 2017
Aportul autofinanțării este nesemnificativ față de ce l al bugetuluin local din
care au fost plătite toate chetuielile, exceptându -se hrana copiilor.
Efectivul de preșcolari și formele finanțării/ bugetul Grădiniței cu program
prelungit nr.2 Râșnov
Tabel 16. Efectivul de preșcolari din Grădinița cu PP nr.2, an școlar 2017 – 2018
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.2
An
școlar Nr.
crt. Nivel învățământ
Total Număr elevi cu
predare în lb.
română Număr elevi cu predare
în limba minorităților
(germane)
Urban PP PN PP PN

238
– –
2018 1 Preșcolar cu
program normal -zi – 32 – 25
2 Preșcolar program
prelungit/
săptămânal -zi 181 – – –
Sursa Sistemul Informatic Integrat a l Învățământului din România
BS BL Autofinantare
2017 0 1164.6 173.93 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 Axis Title Bugetul local și autofinanțarea 2017

42
În anul 2018 efectivul de preșcolari a fost de 238 împărțiți astfel: 181
preșcolari program prelungit, 32 preșcolari la program normal și 25 preșcolari la
program no rmal cu predare în limba germană . Efectivul de preșcolari di n 2018 este în
creștere față de anul anterior cu 28 de preșcolari.
Tabel 17. Formele finanțării/ Bugetul Grădiniței cu PP nr.2, anul 2018
2018 Denumire
indicator Total
precedent Influențe Total
BS (lei)
Grădinița cu PP
nr.2 Râșnov 999.000 149.351 1148.351
BL (mii lei) 137.080 110.290 247.370
Autofinanțare 173.930 – –
Sursa Departemanetul administrativ financiar al g rădiniței
Bugetul grădiniței î n anul 2018 a fost finanțat din trei surse , suma totală fiind
împărțită în 4 trim estre.
Și în anul 2018 bugetuele grădiniței a suferit influențe. La bugetul de stat de
999.000 lei, reprezentând costul per preșcolar s -a adăgat 149.351 lei, sumă acordată
pentru sentințe și v ouchere , prin Hotăr âre Judecătorească. Suma de 110. 290 lei din
tabelul de mai sus reprezintă influența/ bani pe diferențe primiți de la bugetul local.

Figura 3 Sursele de finanțare din anul 2018
După cum am menționat mai sus din acest grafic reiese că bugetul de stat
acoperă cea mai mare p arte a cheltuielilor din instituție (salariile angajaților) iar
celelate două bugete sprijină cheltuieli le necesare instituției .

BS BL Autofinantare
2018 1148.351 247.37 173.93 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 Axis Title Bugetul de stat, bugetul local și
autofinanțarea 2018

43
Efectivul preșcolarilor și formele f inanțării/ bugetul Grădiniței cu program
prelungit nr.2 Râșnov
Tabel 18. Efectivul de preșcolari din Grădinița cu PP nr.2, an școlar 2018 -2019
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.2
An
școlar Nr.
Crt. Nivel învățământ
Total Număr elevi cu
predare în lb.
română Număr elevi cu predare
în limba minorităților
(germane)
Urban PP PN PP PN

240
– –
2019 1 Preșcolar cu
program normal –
zi – 26 – 25
2 Preșcolar program
prelungit/
săptămânal -zi 189 – – –
Sursa Departamentul administrativ financiar al grădiniței
Efectivul de preșcolari din anul școlar 2019 al Grădiniței cu program prelungit
nr. 2 Râșnov, este de 240 de preșcolari, din tre care 189 preșcolari frecv entează
programul prelungit, 26 preșcola ri program normal iar restul de 25 preșcolari
program normal cu predare în limba germană. Se poate observa o creștere a
efectivului de preșcolari față de anul 2018, mai ales la program normal cu predare în
limba germană.
Tabel 22. Bugetul Grădiniței cu P P nr.2, anul 2019
2018 Denumire indicator Total
precedent Influențe Total
BS (lei)
Grădinița cu PP
nr.2 Râșnov 1460.420 – –
BL (mii lei) 134.680 – –
Autofinanțare 142.860 – –
Sursa Departamentul adiministrativ financiar al grădiniței
Pentru anul șc olar 2019 bugetul grădiniței a fost întocmit în funcție de numărul
de preșcolari înscriși, acesta fiind de 240 preșcolari astfel încât bugetul de stat a fost
de 1460.420 lei la care s -a adăugat bugetul local de 134.680 lei. Pe lângă cele două
bugete mențio nate mai sus grădinița a avut o autofinanțare de 142.860 lei
reprezentând suma alocată hranei preșcolarilor și plătită de părinți.

44

Figura 4. Sursele de finanțare din anul 2019
Din graficul de mai sus se poate observa că suma a locată din bugetul de stat a
fost cea mai mare iar celela lte doua fiind cu mult mai mici decât bugetul de s tat. În
prezent bugetul local este alocat numai pentru investiții iar bugetul de stat pentru
celelate c heltuieli necesare instituției.
În tabelul de mai jos s-a sintetizat cele trei bugete pentru ultimii 3 ani ai
Grădiniței cu PP nr.2 Râșnov, as tfel se poate observa cu ușurință faptul că în anul
2017 nu a existat buget de stat. B ugetul de stat din anul 2018 , respectiv 2019
acoperind salariile și even tualele despăgubiri civile (sentinț e, dobânzi) .
Tabel 23. Bugetul Grădiniței cu PP nr.2 pe o perioadă de 3 ani
Grădinița cu PP nr.2 2017 2018 2019
BS (mii lei) – 1148.351 1460.420
BL (lei) 1164.600 247.370 134.680
Autofinanțare 173.930 173.930 142.860
Sursa Departamentul administrativ financiar al grădiniței

BS BL Autofinantare
2019 1460.42 134.68 142.86 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 Axis Title Bugetul de stat, bugetul local și autofinanțarea
2019

45

Figura 5. Sursele de finanțare pentru cei 3 ani

În anul 2017 legea permitea bugetului local să finanțeze cheltuielile unității de
învățământ. Bugetul de stat în anul 2019 a crescut fața de anul 2018 din cauza faptului
că și numărul de preșcolari a fost într -o creștere ușoară. Deși numărul preșcolarilor a
crescut în anul 2019 față de anii precedenți, se observă că autofinanțarea scade, acest
lucru se întâm plă din cauza unei frecvențe mai mică a preșcolarilor în acest an.
În anex e se regăsesc documente financiar contabile întocmite de unitatea de
învățământ preuniversitar Grădinița cu program prelungit nr.2 Râșnov, conform
bugetului anului 2018.
Documentele asupra cărora fac referire sunt:
1. Notă justificativă pentru fundamentarea proiectului de buget 2018
2. Proiect de buget 2018

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
2017 2018 2019
BS BL Autofinantare

46
CONC LUZII
Informațiile obținute de la departamentul contabilitate al Grădiniței cu PP nr. 2
Râșnov și ca urmare a analizei din lucarea prezentă, permit următoarele concluzii:
Cunoaș terea este ca o perlă pentru o națiune.
Adevărata călătorie a cunoașterii, nu constă neapărat în căutarea noilor situații de
învățare, de trai, de supraviețuire sau noi ținuturi, ci în a avea ,,ochi noi”.
Cunoașterea este fundamentul de bază a educației. Aristotel considera educația ca
fiind ,, un obiect al supraviețuirii publice, iar nu particulare ” în timp ce Platon vedea
educația asemeni unei arte ce formează bunele deprinderi și dezvoltă aptitudinile
morale pozitive omului în societatea de azi.
Ccadrul didactic consideră educația un instrument, folosit pentru a modela și forma
copilul de azi pentru ziua de mâine, astfel încât să fie capabil să răspundă și să facă
față provocărilor constanmte în viața de zi cu zi.
Sistemul de învățământ reprezintă baza necesară creării și dezvoltării nivelului
cultural, social, ideologic și econ omic.
În analiza noastră, am dorit să transpunem modalitatea de finanțare din sistemul
de învățămnt preuniversitar de stat românesc, având în vedere reformele permanente
la care este supus și la care trebuie să facă față.
În scopul obținerii unei lămurir i, am supus analizei modalitățile de finanțare și
întocmire a bugetului de către instituțiile de învățământ preuniversitar de stat,
prevăzute în Legea educației naționale nr. 1/2011 și aportul dintre bugetul de venituri
și cheltuieli dintr -o grădiniță de s tat.
Deși cele 3 forme de finanțare din învățământul preuniversitar se aplică la toate
unitățile de învățământ din sistemul de învățământ românesc, există situații a unor
unități școlare care nu se încadrează în bugetele alocate. Motivele ar putea fi mul tiple,
fie intervin factori externi imprevizibili precum concediile medicale, cheltuieli
neprevăute referitoare la întreținerea bunurilor din instituție (deteriorarea instalațiilor
sanitare, pierderi de căldură, etc.), fie bugetul nu a fost suficient de co rect întocmit.
Se poate observa că Grădinița cu PP nr.2, a reușit în ultimii 3 ani analizați în
lucarrea de față, să se incadreze în bugetul alocat.
Dacă statul ar aloca suficiente fonduri conform legii naționale ale educației
pentru fiecare unitate î n parte atingând 6 % din PIB și ar crește costul standard per
elev/ preșcolar, atunci toate unitățile de învățământ nu ar mai întâmpina dificultăți
financiare.

47
Statul Român trebuie șă caute și să găsească o corelație între realitățile
economice și posibil itățile instituțiilor, deoarece cea mai mare problemă a sistemului
de învățământ Românesc de stat, a fost și este –finanțarea.
O unitate de învățământ preuniversitar de stat trebuie să beneficieze constant de
sprijin din partea autorităților, în ceea ce pr ivește necesarul de finanțare și stategia de
dezvoltare instituțională.

PROPUNERI
În urma concluziilor evidențiate mai sus propun ca în anii următori Grădinița cu
PP nr.2 Râșnov să implementeze procedure noi pentru a atrage fonduri suplimentare
prin imp licarea ONG -urilor în viața școlii ca sprijin financiar. Creșterea costului per
elev/ preșcolar ar fi încă un beneficiu adus în dezvoltarea instituției atât din punct de
vedere financiar cât și al creșterii calității educației.

48
Bibliografi e

Anton Makarenko, Cartea pentru părinți , Editura De Statpentru Literatura Științifică
și Didactică, 1951
E. Horomnea, Fundamentele științifice ale contabilității, Editura Tipo Moldova, Iași,
2008
Gaston Milaret, Introducere în pedagogie, Ed.EDP, Bucureș ti, 1980
George Potra, Documente privitoare la istoria o rașului București, 1982
Hotărârea Guvernului nr.136/ 2016
Informații conform http:// business -academy.ro , Management financiar
Informații conform http:// curteadeconturi.ro, Publicații_EDU_07122018
Informații conform http:// alegețidrumul.ro, Dezvoltarea programelor de tip ucenicie
în formarea profesională , 2019 -2020
Informații conform http:// edu.ro, Descentralizarea învățământului preuniversitar
Informații conform http:// edu.ro , Direcția pentru învă țământul în limbile
minorităților
Informați i conform http:// edu.ro, Raport privind starea învățământului preuniversitar
din România, 2018
Informații conform http:// Raport elaborat anual de MEN cu sprijinul Institutului de
Științe ale Educației , 2018
Infor mații conform http:// insse.ro, populația școlarră în anul școlar, 2018 -2019
Informații conform http:// insse.ro, Sistemul edcațion al din România, 2017 -2018
Informații conform http:// wikiperdia.org , Educația între 1945 -1990
Informații conform http:// eury dice.org, Le financement et la géstion des ressources
dans l’enseignement obligatoire
Legea administrației publice nr.215/ 2001
Legea educației naționale nr.1/ 2011
Legea nr.18/ 1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului
Osterrieht P., Copilul și familia , EDP, București, 1973

49
Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România
Voinea M., Panțuru S., Cristina H., Fundamentele pedagogiei , Suport de curs, 2006

Anexa 1
Notă justificativă
pentru fundamentarea proiect ului de buget 2018
Prin prezenta vă înaintăm lista cu in indicatorii specifici care au stat la baza
fundamentării pro iectului de buget pe anul 201 8 și nota de fundamentare :

1. Număr norme cadre didactice : 15.80
2. Număr norme personal auxiliar : 1.50
3. Număr norme personal nedidactic : 9
4. Număr elevi total : 213
5. Număr clase, birouri, ateliere, laboratoare, cabinete : 9/2/1
6. Suprafața de curățenie : mp
7. Număr clădiri : 2
8. Număr elevi burs ieri : 0
9. Fond salarii/lună : 82000 lei
10. Cuantum bursă/ lună : 0 lei
11. Consum mediu / lună en. termică: 27362.924 kwh
12. Consum mediu / lună en. electrică: 1529 kwh
13. Consum mediu / lună apă – canal: 139 mc
14. Consum mediu / lună salubritate: mc
15. Norme de consum materiale de curățenie și întreținere 833 lei/lună
Proiectul de buget pentru anul 2018 a fost realizat având în vedere organizarea și
funcționarea unității de învățământ conform prevederilor legale î n vigoare și a fost aprobat de
Consiliul de Administrație al Gradinitei cu Progrm Prelungit Nr.2 Rasnov in data de 02.02.2018 Referitor
la fundamentarea proiectului de buget, se menționează următoarele condiții generale:
1. Proiectul de buget a fost realizat având în vedere prevederile referitoare la învățământul
preuniversitar de stat cuprinse în Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și
completările ulterioare , în Legea -cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit
din fonduri publice , cu modificăr ile și completările ulterioare și în Legea nr. 63/2011 privind
încadrarea și salarizarea în anul 201 7 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ ,
H.G.1274/2011 -privind finantarea unitatilor de invatamant preuni versitar de stat, finantate din
bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/prescolar , iar la capitolul „Bunuri și servicii”
s – au luat în calcul și eventualele creșteri de tarif u precum obligațiile generale și specifice rezultate
din alte acte normative. S-a urmărit de asemenea respectarea prevederilor din contractul colectiv de
muncă unic , aplicabil.
2. Finanțarea de bază este fundamentată pe statul de personal pentru anul școlar 2017/2018 și pe
costurile istorice corespunzătoare anului 2017.
În raport cu aceste condiții generale , sunt prezentate în continuare obiectivele specifice ale finanțării
anului 201 8 și justificarea sintetică a prevederilor propuse în proiectul de buget 201 8.

TITLUL I. CHELTUIELI DE PERSONAL
Obiectivele specifice al e finanțării pentru 2018:
Justificarea prevederilor propuse în proiectul de buget pentru 2018:
Naveta cadre didactice an 201 8 in baza prevederilor HG 569/15.07.2015 art.2
Denumirea indicatorilor Cod Prevederi
– lei – Justif icare

10.0 2. 9500
Transport la si de la locul demunca 100205 9500
Transport la si de la locul demunca
Total 10.
9500

TITLUL II. BUNURI ȘI SERVICII
Obiectivele specifice ale finanțării pentru 2018:
1) Asigurarea constantă și la un nivel corespun zător a utilităților și materialelor necesare funcționării în
bune condiții a unității de învățământ;
2) Întreținerea și îmbunătățirea din punct de vedere igienico -sanitar a tuturor spațiilor de școlarizare;
3) Întreținerea , modernizarea și dezvoltarea mobilieru lui școlar și a materialelor și mijloacelor
didactice;
4) Asigurarea permanentă a protecției și siguranț ei elevilor și personalului în timpul activităților
unității ;
5) Respectarea unor prevederi legale speciale (control medical și examen psihologic angajați, ob ligații
Legea nr. 448/2006,etc.) ;
6) Realizarea activităților propuse în PDI și în Planul managerial pentru anul școlar 2017/2018 .
Justificarea prevederilor propuse în proiectul de buget pentru 2018:
Prevederile sunt fundamentate în principal pe costurile istorice din perioada anului 2017, cu luarea în
calcul a consumurilor efectiv realizate, având în vedere eventualitatea creșterii prețurilor unitare pe
parcursul anului 201 8.
TITLUL II. BUNURI ȘI SERVICII
Obiectivele specifice ale finanțării pen tru 2018:
7) Asigurarea constantă și la un nivel corespunzător a utilităților și materialelor necesare funcționării în
bune condiții a unității de învățământ;
8) Întreținerea și îmbunătățirea din punct de vedere igienico -sanitar a tuturor spațiilor de școlarizar e;
9) Întreținerea, modernizarea și dezvoltarea mobilierului școlar și a materialelor și mijloacelor
didactice;
10) Asigurarea permanentă a protecției și siguranței preșcolarilor și personalului în timpul activităților
unității;
11) Respectarea unor prevederi legale speciale (control medical și examen psihologic angajați, obligații
Legea nr. 448/2006,etc.);
12) Realizarea activităților propuse în PDI și în Planul managerial pentru anul școlar 2017/2018.
Justificarea prevederilor propuse în proiectul de buget pentru 2018:
Prevederile sunt fundamentate în principal pe costurile istorice din perioada anului 2017, cu luarea în calcul
a consumurilor efectiv realizate, având în vedere eventualitatea creșterii prețurilor unitare pe parcursul
anului 2018.

Denumirea
indicatorilo r Cod Buget
local
– lei – Justificare

Denumirea
indicatorilo r Cod Buget
local
– lei – Justificare
Furnituri de birou 200101 2000 Furnituri de birou:
– costul furniturilor și accesoriilor de birou ( hârtie, creioane,
gume, cernealä, matrițe, tuș, dosare plicuri, sfoară, agrafe,
materiale pentru multiplicat, mașini de perforat, de capsat,
rigle, coșuri de hârtie etc.);
– costul materialelor pentru confecționarea registrelor, fișelor
necesare serviciilor operative și tehnico -administrative (hârtie,
cartoane, mucava, ace de capsat, sfoarä etc.);
– costul imprimatelor t ipizate.
Materiale pentru
curățenie 200102 10000 Materiale pentru curățenie:
-costul detergenților pentru spălarea echipamentului de lucru
– costul materialelor pentru menținerea curățeniei imobilelor,
mobilierului și a obiectelor de inventar (inclusiv ca rburanți
folosiți pentru curățenie).
Încălzit, iluminat și
forță motrică 200103 39000 Încălzit, iluminat și forță motricä
– costul combustibilului solid și lichid pentru scopuri
gospodärești (încălzit, preparat hranä, spälat rufe, ect.);
– costul încălzir ii la unitățile conectate la releele de termoficare;
– costul gazelor folosite pentru încălzit și alte scopuri;
– cheltuieli cu tăiatul lemnelor;
– costul gazelor lichefiate;
– costul combustibilului folosit la prepararea hranei animalelor;
– costul curent ului electric pentru iluminatul clădirilor, curților,
împrejmuirilor precum și cel folosit în laboratoare, mașini de
forță, aparate, agregate, etc.;
– costul becurilor de iluminat, tuburilor fluorescente, etc.,
– taxe pentru contoare de gaze și de energie electrică (garanții).
Apă, canal și
salubritate 200104 11400 Apă, canal și salubritate
– costul apei folosite pentru hranä, spălat rufe, stropirea
spațiilor verzi, stingerea incendiilor și instruirea efectivelor
P.S.I., etc.,
– taxe de canal, cheltuieli c u vidanjare și salubritate;
– contravaloarea lucrărilor privind curățirea și denisiparea
fântânilor, puțurilor, canalizărilor și a altor cheltuieli ocazionate
de acestea;
– taxe pentru contoare de apa (garanții).

Denumirea
indicatorilo r Cod Buget
local
– lei – Justificare
Poștă,
telecomunicații,
radio, TV, interne t 200108 5200 Postă, telecomunicații, radio, tv, internet :
– costul timbrelor poștale și expedițiilor poștale de valori,
formulare și taxe poștale, taxe căsuțe poștale;
– cheltuieli cu serviciile (abonamentele) de telefonie, fax, cablu
tv, internet și alte cheltuieli similare;
– costul abonamentelor și taxelor pentru teleimprimatoare,
telexuri;
– costul abonamentelor radio -tv;
– costurile privind transmisia datelor prin mijloace electronice
de transmisie, costul certificatelor digitale și de reînnoire a
acestora, pentru utilizarea semnăturii electronice.

Denumirea
indicatorilo r Cod Buget
local
– lei – Justificare
Alte bunuri și servicii
pentru întreținere și
funcționare 200130 1899 0
Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare:
– cheltuieli cu materialele pentru prevenirea incendiilor la
imobilele ocup ate de unități/instituții;
– cheltuieli cu abonamentul/service -ul pentru întreținerea și
funcționarea instalațiilor frigorifice, ascensoarelor, etc.;
– cheltuieli de mentenanță a serviciilor informatice;
– servicii de protecție informaticá;
-servicii de pr otecție și pază
– cheltuieli cu arhivarea documentelor;
– materiale pentru conservarea și păstrarea fondului arhivistic;
-servicii de curățenie
– cheltuieli cu materialele pentru igiena animalelor;
– cheltuieli cu materialele pentru spălatul veselei;
– evaluare psihologică pentru angajați
– cheltuieli pentru procurarea de broșuri, planșe și orice alte
materiale de instruire și informare, cu excepția celor
menționate la celelalte articole;
– cheltuieli cu curățatul covoarelor, perdelelor;
– comisioane bancar e aferente conturilor de disponibil la bănci
comerciale, conform reglementărilor în vigoare;
– costul spălatului echipamentului;
– costul spălatului lenjeriei și accesoriilor de pat;
– materiale pentru întreținerea parcurilor, zonelor verzi, costul
semințe lor, răsadurilor;
– cheltuieli cu dezinsecțiile, deratizările, dezinfecțiile,
ignifugările;
– taxele achitate pentru scoaterea din vamă a unor bunuri
trimise din țará personalului trimis în misiuni permantente în
străinătate;
-cheltuieli cu materiale consu mabile pentru întreținerea și
funcționarea echipamentelor sportive
– cheltuieli cu servicii executate de terți
– cheltuieli cu montarea și demontarea construcțiilor provizorii
și instala –
țiilor provizorii.
– Cheltuieli cu serviciile de monitorozare video
– Contravaloare control periodic personal
– Contravaloare servicii de consultanță, elaborare
documentație, obținere avize în domeniul situațiilor de urgență
și securitatea muncii, cursuri obligatorii în aceste domenii
-contravaloare serviciu încărcare but elie aragaz
-contravaloare Inspectia Tehnicá Periodicá (ITP) a
autovehiculelor

Denumirea
indicatorilo r Cod Buget
local
– lei – Justificare
Pregătire
profesională 2013 1500
Pregátire profesionalá:
– costul pregátirii profesionale pentru personalul ce se
efectueazá pe bazá de contracte la unități specializate ce
aparțin sau nu aparțin Ministerului Educației Naționale;

Medicamente 20.04.01 300 Medicamente
Medicamente de uz uman:
– cheltuieli pentru procurarea de medicamente, substante
farmaceutice, seruri, vaccinuri, medii de culturä produse
biologice de uz uman ;
– cheltuieli cu asistenta medicalä si medicamentele acordate în
conditiile legii;

TOTAL
88390 Pe baza standardelor de cost pe elev/prescolar
Reparații curente 2002 30500 Reparații curente:
– costul materialelor procurate pentru lucräri de reparați i
curente executate în regie proprie și costul serviciilor prestate
privind reparațiile curente executate, pe bazä de deviz, la
active fixe și obiecte de inventar (ca de exemplu zugrăveli
interioare și exterioare, raparații la zidărie, acoperișuri,
pardose li, tavane, reparații la împrejmuiri, reparații la instalații,
utilaje, ustensile și accesorii din ateliere, bucătărie, popote,
cantine, birouri, reparații la instalații de apä, canalizare,
încălzire, sanitare, iluminat, gaze, aer condiționat, reparații la
ascensoare, reparații la terase, drumuri, poduri, podețe, alei
asfaltate, reparații ale obiectelor de inventar și ale utilajelor de
construcții, reparații la mijloacele de transport, la tehnicä de
calcul și multiplicat, mobilier, reparații la aparatele și
instrumentele medicale de profil uman și sanitarveterinar,
precum și reparații la alte active fixe și obiecte de inventar);

Denumirea
indicatorilo r Cod Buget
local
– lei – Justificare
Alte obiecte de
inventar 200530 48300
Alte obiecte de inventar
– alte obiecte de inventar care au o valoare individualä mai
micä decât suma stabilità prin lege pentru mijloace fixe,
indiferent de durata lor în serviciu sau cu orice valoare însä cu
o duratä de serviciu de sub un an (de exemplu: scule,
instrumente, dispozitive speciale, mobilier de natura obiectelor
de inventar, dra pele, etc.).
Deplasări interne,
detașări, transferări 200601 700 Deplasäri interne, detasäri, transferäri
-decontarea abonamentului pentru transportul în comun
personalului care prin natura activității necesitä acestă
facilitate (casierie,registraturä etc .)
– sumele plătite personalului pentru transport și cazare
conform reglementărilor în vigoare;
– cheltuieli de cazare și transport pentru persoane din afara
unității/institutii, chemate să presteze servicii pentru
unități/instituții.

Cărți publicații și
materiale
documentare 2011 0 Cărți, publicații și materiale documentare :
– costul cárților procurate pentru biblioteci și pentru
compartimentele instituției;
– cheltuieli pentru procurarea de documente vechi și
arhivistice;
– costul seriviilor electronic e (Legis, Monitorul Oficial, servicii
de monitorizare zilnicá a fluxului de știri ale principalelor
agenții de presă, ect);
– costul abonamentelor la Monitorul Oficial pe suport hârtie;
– costul abonamentelor la publicații, reviste, ziare etc., conform
normativelor în vigoare;

Denumirea
indicatorilo r Cod Buget
local
– lei – Justificare
Protecția muncii 2014 4800 Protecția muncii:
– cheltuieli privind protecția muncii prevázute de dispoziții
legale în vigoare;
– costul laptelui antidot, apei carbogazoase, clorosodice, etc.;
– costul materialelor de informare și doc umentare pentru
protecția muncii, cum sunt: panouri, broșuri, instrucțiuni
pentru locuri de muncă etc.
-costuri pentru analize medicina muncii
– cheltuieli cu serviciile de determinare a câmpului
electromagnetic sau a altor factori care afectează mediul de
lucru.

Alte cheltuieli cu
bunuri și servicii 203030 20000 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii:
– cheltuieli cu procurarea ordinelor, medaliilor, etc.;
– cheltuieli pentru înmatricularea autoturismelor noi;
– contributii pentru neîncadrarea persoane lor cu handicap,
conform legislatiei în vi oare;
– cheltuieli cu contractele de furnizare de prestäri servicii
încheiate în temeiul Codului Civil;
-cheltuieli cu licitatiile valutare
– comisioane si alte costuri aferente conturilor valutare
– cheltuieli cu primele de instalere
– Cheltuieli cu taxele de drum (pentru autoturismele aflate in
doatarea institu taxe eliberare certificate digitale ,etc.

Total:
– 104300

Denumirea
indicatorilor Cod Buget local
– lei – Justificare
Reparații
curente 2002 30500 1. Reparații acoperis magazie gr 2 corp A –
12000lei
2. Reparatii xerox – 2500 lei
3. Igienizare Gr2 corp B – 5000 lei
4. Igienizare Gr2 corp A – 6000 lei
5. Montat usa birou psiholog – 2000 lei
6. Reparat scari exterior gr2 corp A – 3000 lei

Alte ob iecte de
inventar 200530 48300 1. Jucarii 3000lei*9grupe=27000lei
2. Bancute gradinita 350lei*4=1400 lei
3. Scaunele 150lei*100=15000lei
4. Imprimanta gr 2 PS +ILC 2*600LEI=1200lei
5. Calculator gr2 PS – 2000 lei
6. Ecran proiectie – 400 lei
7. Scaun birou – 10*70 lei= 700 lei
8. Birou director – 600 lei

Deplasări
interne 200601
700
Deplasări
Alte cheltuieli cu
bunuri și servicii 203030 20000 Medic (asistent medical ) scolar
Protecția muncii 2014
4800
1. Contract SSM+SU
2. Analize medicina muncii

`TOTAL 104300 Finantare co mplementara

TITLUL IX. ALTE CHELTUIELI
Cuprinde prevederi în valoare de …..0……. lei la art. 5901 – Burse , stabilite prin estimarea situației pentru
anul școlar 2017/2018, în baza prevederilor Legii nr. 1/2011 și a actelor normativ subsecvent e și Ordinului
5.576/2011 privind aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor.
Justificarea prevederilor propuse în proiectul de buget pentru 2018:
Prevederile următoare sunt bazate pe analize de prețuri pentru îndeplinirea obiectivelo r specifice propuse.
Denumirea
indicatorilor Cod Buget
local
– lei – Justificare
Construcții 710101 91600 Constructii:
Obiective/proiecte de investi ii în continuare (pozitia A din
programul de investitii)
Obiective/proiecte noi de investiții (pozi ia B d in programul de
investiții)
Achizitii de mobile inclusiv terenuri (pozi ia C litera a) din programul
de investiții)
Cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor
de fezabilitate, a altor studii aferente obiectivelor de investitii,
inclusiv cheltuielile necesare pentru obtinerea avizelor,
autorizatiilor si acordurilor preväzute de lege (pozitia C litera c) din
ro ramul de investi ii
Cheltuieli de expertizä, proiectare, asistentä tehnicä, pentru probe
tehnologice si teste si predare l a beneficiar si de executie privind
consolidärile si interventiile pentru prevenirea sau înläturarea
efectelor produse de actiuni accidentale si calamitäti naturale –
cutremure, inundatii, alunecäri, präbusiri si tasäri de teren, incendii,
accidente tehnic e, inclusiv cheltuielile necesare pentru obtinerea
avizelor, autorizatiilor si acordurilor preväzute de lege (pozitia C
literea d) din programul de investiții
Lucräri de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinäri
seismologice, consultantä (pozi tia C litera e) din programul de
investitii)
71.01.30 14000 Ate cheltuieli de investitii ce nu se regäsesc la celelalte categorii de
investitii si care pot fi corporale de ex: plantatii si animate, opere
originale literare, artistice, etc.) si necorporal e (de ex: brevete, licente
si alte active similare, software pentru computere, cheltuieli de relun
ire a licen elor software, etc.
71.01.02 13000 Masini, echipamente i mijloace de transport
Dotäri independente (pozi ia) C litera b) în programul de inv estitii)

Denumirea
indicatorilor Cod Buget
local
– lei – Justificare
Construcții 710101 91600 Constructii:
Obiective/proiecte de investi ii în continuare (pozitia A din
programul de investitii)
Obiective/proiecte noi de investiții (pozi ia B d in programul de
investiții)
Achizitii de mobile inclusiv terenuri (pozi ia C litera a) din programul
de investiții)
Cheltuieli pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor
de fezabilitate, a altor studii aferente obiectivelor de investitii,
inclusiv cheltuielile necesare pentru obtinerea avizelor,
autorizatiilor si acordurilor preväzute de lege (pozitia C litera c) din
ro ramul de investi ii
Cheltuieli de expertizä, proiectare, asistentä tehnicä, pentru probe
tehnologice si teste si predare l a beneficiar si de executie privind
consolidärile si interventiile pentru prevenirea sau înläturarea
efectelor produse de actiuni accidentale si calamitäti naturale –
cutremure, inundatii, alunecäri, präbusiri si tasäri de teren, incendii,
accidente tehnic e, inclusiv cheltuielile necesare pentru obtinerea
avizelor, autorizatiilor si acordurilor preväzute de lege (pozitia C
literea d) din programul de investiții
Lucräri de foraj, cartarea terenului, fotogrammetrie, determinäri
seismologice, consultantä (pozi tia C litera e) din programul de
investitii)
71.01.30 14000 Ate cheltuieli de investitii ce nu se regäsesc la celelalte categorii de
investitii si care pot fi corporale de ex: plantatii si animate, opere
originale literare, artistice, etc.) si necorporal e (de ex: brevete, licente
si alte active similare, software pentru computere, cheltuieli de relun
ire a licen elor software, etc.
71.01.02 13000 Masini, echipamente i mijloace de transport
Dotäri independente (pozi ia) C litera b) în programul de inv estitii)
TOTAL 118600

Denumirea
indicatorilor Cod Buget
local
– lei – Justificare

Hotarare judecatoreasca definitiva aferenta dobanzilor legale aferente drepturilor banesti cuvenite
conform – Comun icarii Hatararii Civile atasata –
val 81000 lei

Prezenta Notă justificativă însoțește proiectul de buget pentru anul 201 8 propus de Gradinita cu Program
Prelungit Nr. 2 Rasnov conform aprobării Consiliului de Administrație din data de 02.02.2018 .

Director, Contabil sef,

Construcții 710101 91600 1. Amenajare spatiu centrala termica, fiind necesar pentru a
putea inainta actele pentru eliberare autorizatie PSI –
val. 50000 lei
2. Rampa persoane cu dizabilitati – val 8300 *2 = 16600 lei
3. Proiectare rampa Gr2 corp A si B – val 5000*2 = 10000 lei
4. Proiectare cladire camera centrala corp A – 15000 lei

Alte active fixe 710130 14000 1. In anul 2015 la solicitarea ISJ Braș ov s -a depus o adresă
pentru achiziționare camere supraveghere la cu Grăd. PP
NR 2 corp B Râșnov – VAL 10000lei
2. Sistem alarmare ISU corp B – 4000 lei
710102 13000 1. Centrala termica Grad corp B 13000 lei

TOTAL 71 118600
Denumirea indicatorilor
Cod
Sursa E
Buget
local
– lei – Justificare

Hrana pentru oameni
200301 160000 Alte venituri din prestari de servicii si alte activitati

Anexa 2

PROIECT DE BUGET PE ANUL 2018
BUGET LOCAL

LEI

DENUMIREA INDICATORILOR Cod Propuner
i TRIM I TRIM II TRIM III TRIM
IV
indic 2017
T O T A L C H E L T U I E L I 97,890 45,200 34,300 15,690 2,700
TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 10 9,500 3,500 3,000 3,000 0
Cheltuieli salariale 10.02 9,500 3,500 3,000 3,000 0
Transportul la si de la locul de munca 10.02.0
5 9,500 3,500 3,000 3,000 0
TITLUL II BUNURI SI SERVICII 20 88,390 41,700 31,300 12,690 2,700
20.01 86,590 40,400 30,800 12,690 2,700
Furnituri de birou 20.01.0
1 2,000 1,000 500 500 0
Materiale curatenie 20.01.0
2 10,000 3,000 2,000 3,000 2,000
Inclzit , iluminat 20.01.0
3 39,000 22,500 16,000 500 0
Apa, canal si salubritate 20.01.0
4 11,400 4,000 4,000 3,400 0
Posta telecomunicatii 20.01.0
8 5,200 1,900 1,800 1,200 300
Alte bunuri si servicii pentru intretinere 20.01.3
0 18,990 8,000 6,500 4,090 400
Medicamente de uz uman 20.04.0
1 300 300 0 0 0
Pregatire profesionala 20.13 1,500 1,000 500 0 0
TITLUL IX ALTE CHELTUIELI 59 0 0 0 0 0
Burse 59.01 0 0 0 0

CHELTUIELI TOTAL 20 PROPUNERI
2018 TRIM I TRIM II TRIM III TRIM
IV
HRANA PTR OAMENI 200301 160,000 50,000 50,000 50,000 10,000

VENITURI PROPRII 3310 PROPUNERI
2018 TRIM I TRIM II TRIM III TRIM
IV
ALTE VENITURI DIN PREST SERV SI ALTE
ACTIV 331050 160,000 50,000 50,000 50,000 10,000

Alte cheltuieli cu bunuri și servicii 20.30.3
0 20,000
Reparatii curente 20.02 30,500
Bunuri de natura obiectelor de 20.05.3 48,300

inventar 0
Deplasari,detasari 20.06.0
1 700
Protectia muncii 20.14 4,800
TOTAL 104,300

H.J. DOBANZI
81000 LEI

INVESTITII 71 118,600

DIRECTOR,
INTOCMIT,
prof. F.N.
BREZEANU DANIELA