PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ Lucrare de lic ență COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ASISTENT UNIVERSITAR DOCTOR IOANA… [616959]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

Lucrare de lic ență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
ASISTENT UNIVERSITAR DOCTOR IOANA COITA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM
ECONOMIC FĂRĂ NUMERAR ÎN
ROMÂNIA – ARMĂ ÎMPOTRIVA
EVAZIUNII FISCALE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
ASISTENT UNIVERSITAR DOCTOR IOANA COITA

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

3 CUPRINS:

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
Motivația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
Actualitatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 4
Obiective propuse ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 5
Metodologia de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
Capitolul I: Delimitări conceptuale ………………………….. ………………………….. …………………… 6
I.I: Premisele apariției noțiunii de societate cashless ………………………….. ……………………… 6
I.II: Definirea conceptului de sistem economic cash -free ………………………….. ……………….. 7
I.III: Tipuri de metode de plată fără numerar ………………………….. ………………………….. …… 7
I.IV: Principalele etape ale unei plăți fără numerar ………………………….. ……………………….. 9
I.V: Efectele implementării unui sistem economic cash -free ………………………….. …………. 10
I.VI: Literatura de specialitate – viziuni asupra instrumentelor de plată fără numerar ……. 10
I.VII: Literatura de specialitate – cashless vs evaziunea fiscală ………………………….. ……… 13
Capitolul II: România – drumul spre o economie fără numerar ………………………….. ………… 18
II.I: Necesitatea unui sistem fără numerar în România. Efecte și consecințe. ……………….. 18
II.I.I: Avantajele unui sistem economic cash -free ………………………….. ……………………. 18
II.I.II: Dezavantajele unui sistem economic cash-free ………………………….. ………………. 26
II.II: Etapele adoptării unui sistem cashfree în România. Bariere și soluții. ………………….. 28
II.II.I: Incluziunea financiară ………………………….. ………………………….. …………………… 28
II.II.II: Adaptarea la o lume digitalizată și stimularea încrederii în sistemul bancar ……. 30
II.II.III: Promovarea plăților fără numerar ………………………….. ………………………….. …. 37
II.II.IV: Securitatea cibernetică ………………………….. ………………………….. ………………… 42
II.II.V: Retragerea numerarului de pe piață ………………………….. ………………………….. … 42
Concluzie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 44
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 45
Anexa 2: Declarația de autenticitate ………………………….. ………………………….. ………………… 48

1. M. Savage, www.bbc.com/news/business -41095004 , accesat la 20.03.2020
2. O. Garret, www.forbes.com/sites/oliviergarret/2017/06/28/india -is-likely -to-become -the-first-digital -cashless –
society/#6 2ff810f3c80 , accesat la 20.03.2020

4 Introducere

Motivația
În contextul evoluției constante a omenirii și a tehnologizării din ce în ce mai rapide,
noțiunea de ”bani” a reușit să treacă de -a lungul timpului printr -o multitudine largă de forme
din ce în ce mai complexe, dar în același timp și din ce în ce mai utile în ceea ce privește crearea
unui sistem economic cât mai eficient , moneda fiind esențială în această ipostază. Astfel o
cercetare a capacității României de a adopta un sistem economic fără bani fizic i este mai
importantă ca niciodată .
Analizând chiar și superficial avantajele unei societății cash -free este ușor de realizat
importanța beneficiilor enorme care vin odată cu implementarea unui astfel de sistem. În
această ordine de idei , probleme majore cu care se confruntă România , ca nedeclararea
veniturilo r, evaziunea fiscală, corupția, tranzacții ilegale pe piața neagră etc. s -ar reduce
consistent. Anume acest lucru devine argumentul de bază în ceea ce privește motivația de a face
o cercetare cât mai aprofundată în direcția posibilității implementării unui sistem economic fără
numerar în România și a consecințelor aferente.

Actualitatea
Un element important ce indică actualitatea efectuării unei analize în vederea
implementării unui sistem economic cash -free în România este prezența unor state care deja
duc politici similare în acest sens. Astfel efectuând chiar și o explorare lipsită de adâncime în
ceea ce privesc metodele folosite în Suedia sau mai recent și în India , este ușor de realizat că
posibilitatea creării unei economii fără numerar este un fenom en aproape de realitate.
În acest context este important de subliniat faptul că în anul 2017 numerarul a
reprezentat doar 1% din valoarea totală a tranzacțiilor din Suedia , și din tot alul de tranzacții
din magazine numerarul a reprezentat mai puțin de 20 % față de aproximativ 40% în 2012
potrivit băncii centrale, Riksbank.1 De asemenea conform Riksbank, persoanele care au răspuns
că la ultima tranzacție au folosit numerar a scăzut de la 39% în 2010 la 13% în 2018.
În celălalt capăt al lumii, un fenomen al promovării intense a utilizării metodelor digitale
de plată față de banii fizic se regăsește în India. Datorită bazei de date biometrice Aaadhaar din
2009 până în 2016 s -a reușit înregistrarea unei dovezi digitale de existență a 95% din populație.2

3. Comunicat de presă ”Withdrawal of Legal Tender Status for ₹ 500 and ₹ 1000 Notes”, BRI , Noiembrie 2016
4. Vi. Kaul, www.bbc.com/news/world -asia-india -41100613 , accesat la 20.03.2020
5. Cashless India, www.cashlessindia.gov.in/promoting_digital_payments_people.html , accesat la 20.03.2020

5 Acest lucru a facilitat hotărârea de guvern din 2016 prin care s -au denominat bancnotele de 500
și respectiv 1000 rupi (85% din numerarul în circulație) cu motivul reducerii economiei ascunse
și împiedicarea utilizării banilor contrafăcuți.3 Deși decizia a fost radicală și a cauzat un haos
în economie printre rândurile cetățenilor, până în august 2017, 99% din moneda denominată a
fost depusă în bănci.4 Guvernul din India de asemenea parcurge pași de informare intensă a
populației referitor la utilizarea metodelor digitale de plată, creând și un site oficial destinat
acestui scop.5
Astfel este incontestabil faptul că o cercetare în sensul implementării unui sistem
economic cash -free în România este mai actuală ca niciodată, exemplele prezentate mai sus,
subliniind faptul că guverne din diverse părți a lumii și cu nivele diferite de dezvoltare tind și
reușesc să promoveze metodele digitale de plată, conferind realitate unei astfel de schimbări.

Obiective propuse
Pentru a efectua o cercetare științifică cât mai coerentă, concisă și cuprinzătoare lucrarea
respectivă va acoperi patru obiective fundamentale:
 Descrierea conceptului de sistem economic fără numerar și a elementelor acestuia
 Analiza necesității implementării unui sistem economic cash -free în România prin
prisma efectelor asupra evaziunii fiscale și economiei ascunse
 Evaluarea barierelor și dezavantajelor ce le -ar putea genera implementarea unui
sistem economic fără numerar în România
 Cercetarea posibilității și a pașilor necesari de parcurs pentru implementarea unui
sistem economic fără numerar în România

Metodologia de cercetare
Metoda de abordare a subiectului propus spre cercetare constă din trei e tape
consecutive. Cercetarea începe dintr -o perspectivă globală și se îngustează treptat spre situația
exclusiv a României în contextul eliminării numerarului din economie .
Astfel primul pas al analizei presupune utilizarea unei metodologii de cercetare
explicativă -descriptivă în ceea ce privește conceptul de economie cash -free, necesitatea ,
avantajele, dezavantajele și impactul ei asupra evaziunii fiscale. Cel de -al doilea pas are la bază
o metodologie de tip exploratoriu, întrucât constă în analiza situației în care România se af lă în
prezent, a principalilor factori ce reprezintă fundamentul implementării unui sistem economic

6 fără numerar. Cel de -al treilea pas , constă într -o serie de etape ce trebuie parcurse pentru
implementarea unui astfel de sistem. În cadrul acestor pași vor fi folosite metodologii mixte de
cercetare , utilizând u-se atât metode calitative, pentru a oferi răspuns la întrebări cheie cum ar
fi: De ce trebuie și cum ar putea România să elimine numerarul? ; cât și metode cantitative de
cercetare care au la bază utilizarea, prelucrarea și compararea datelor statistice existente, cât și
colectarea lor prin observație și chestionare.

Capitolul I: Delimitări conceptuale

I.I: Premisele apariției noțiunii de societate cashless
Din cele evidențiat e în introducere, lumea în secolul 21 cunoaște o schimbare majoră și
accelerată în majoritatea sferelor, piața monetară cunoscând și ea o evoluție fără precedent.
Astfel, odată cu
anii ’90 și răspân direa ser –
viciilor ban care electroni –
ce, lumea intră într -o nouă
eră din punct de v edere a
formei banilor, tranzacții –
le cash -free și decontările
căpătând trepta t popula ri-
tate. Începând cu 2010,
metodele de plată digitală
au fost larg răspândite în
multe țări, exemple inclu –
zând inter mediari precum
PayPal, Venmo și Square,
sisteme de portofel digital operate de companii precum Apple, plăți contactless prin cardur i
electronice sau smartphone, facturi electronice și servicii bancare, toate fiind utilizate pe scară
largă. În acest context numerarul pierde în fața noilor alternative de efectuare a tranzacțiilor,
banii fizici ajungând să reprezinte conform vizualizări i pieței monetare globale din 2017 doar
8% din totalul banilor. Anume aceste elemente au devenit premisele apariției noțiunii de
”societate cash -free”.
Schema 1. Sursa: Visual Capitalist, Jeff Desjardins, ”Oferta Globală de Bani”, 2017

6. Legea Nr. 70/2015 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare pri vind operațiunile de încasări și
plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind
introducerea sistemelor moderne de plată
7. A. Nair , https://parenting.firstcry.com/articles/advantages -of-cashless -transactions -why-is-choosing -digital –
payment -method -a-good -idea/ , accesat la 22.03.2020

7 I.II: Definirea conceptului de sistem economic cash -free
O societate cash -free descrie o situație economică în care tranzacțiile financiare nu se
realizează cu bani sub formă de bancnote sau monede fizice, ci prin transferul informațiilor
digitale între părțile contractante. Societățile fără numerar au existat și în trecut, însă sub o
formă primitivă fiind bazate pe barter și alte metode de schimb, aceste subiecte nefiind obiectul
de studiu al acestei cercetări.
Lucrarea respectivă discută și se concentrează asupra termenului "societate fără
numerar" în sensul unei mișcări și impli cații a unei societăți în care numerarul este înlocuit cu
echivalentul său digital și este schimbat numai în formă electronică digitală. Un astfel de
concept a fost discutat pe scară largă, mai ales că lumea se confruntă cu o utilizare rapidă și în
creșter e a metodelor digitale de înregistrare, gestionare și schimb de bani în comerț. În acest
context unele țări (printre care și România)6 au stabilit de exemplu limite privind tranzacțiile și
valorile tranzacțiilor efectuate în numerar.

I.III: Tipuri de meto de de plată fără numerar
Există numeroase mod alități de a merge fără numerar, unele dintre cele mai importante
pentru orientarea într -o lume cashfree fiind :7
Cecul și Ordinul de plată : un cec este una dintre cele mai sigure și mai vechi metode
de plată fără numerar. Un cec este emis unei persoane sau întreprinderi pentru o anumită sumă.
Acest cec este depus în banca destinatarului, iar banii sunt primiți printr -o plată procesată de o
casă de compensare.
Un ordin de plată este mai sigur decât un cec, deoarece nu poate fi falsificat, spre
deosebire de un cec. OP -ul este semnat de un bancher pentru a se asigura că sunt disponibile
suficiente fonduri pentru o tranzacție de succes. Dezavantajul cecurilor și OP -urilor este că
consumă mult timp, deoarece o persoană trebuie să viziteze banca și apoi să aște pte să se
lichideze cecul sau ordinul de plată .
Carduri de debit și credit : Cardurile de debit și de credit s -au prins ca metodă de
tranzacționare fără numerar. Mulți consideră că un card de debit este ma i sigur, deoarece
tranzacționarea este doar banii di n contul propriu . Riscul cu un card de credit este
”supracheltuiala ”. Cardurile de debit și de credit pot fi folosite pentru a face cumpărături online,
precum și pentru a face un cont la magazin.

8. Idem
9. BNR, www.bnr.ro/Sistemul -ReGIS -307.aspx , accesat la 22.03.2020

8 Aplicații UPI : Interfața de plată unificată ( UPI) a schimbat modul în care lumea
tranzacționează . La baza unei funcționalități UPI se află faptul că numerele de telefonie mobilă
sunt înregistrate la băncile re spective și legate de conturi. O adresă de plată virtuală ajută la
trimiterea sau primirea de bani fără a introduce informații legate de bancă. Comercianții trebui e
să aibă un cont curent pentru a primi plăți UPI.
Mobile Wallets: Portofelele mobile au devenit un mod convenabil de a efectua plăți fără
numerar. După ce sunt încărcați banii în portofelul mobil, poate fi folosi t oriunde este acceptat.
Cel mai p opular portofel mobil este Paytm. Dezavantajul lor este că portofelul mobil nu este
legat d e contul bancar și numărul de comercianți care acceptă plata prin respectivele aplicații
este redus.8
RTGS : Un sistem cu decontare pe bază brută în timp real (RTGS) este un sistem de plăți
în care procesarea și decontarea au loc în mod continuu (în timp real) și nu pe pachete de
instrucțiuni. Astfel, tranzacțiile pot fi decontate cu finalitate imediată. Decontarea pe bază brută
înseamnă că fiecare transfer este decontat individual și nu pe bază netă.
ReGIS este sistemul RTGS național pentru plăți în lei oferit de BNR. Sistemul este
folosit pentru decontarea opera țiunilor băncii centrale, a transferurilor interbancare, precum și
a plăților în lei de valoare mare (peste 50.000 lei) sau urgente. Sistemul asigură procesarea în
timp real (respectiv pe o bază continuă) și decontarea în banii băncii centrale, cu finalita te
imediată.9
Coduri QR : Codurile QR reprezintă o extensie a serv iciilor de plată portofel mobil,
presupunând scanarea codul ui oferit de comerciant pentru a finaliza tranzacția. Acest lucru
necesită un dispozitiv inteligent, cu o cameră foto și o facilitate de scanare.
Intern et Banking : Internet banking este o alternativă la utilizarea cardului de debit sau
de credit. Utilizatorul trebuie să se autentifice în contul său bancar pe internet pentru a aproba
o plată. Intern et banking oferă flexi bilitatea de a tranzacționa fără cardul l a îndemână . În ultimii
ani, această metodă a devenit foarte populară pentru plata serviciilor comunale. Totodată,
persoanele juridice , utilizând e -banking -ul pot plăti și plătesc prin ordin de plată.
Carduri cadou sau vouchere : Tichetele c adou sunt o modalitate de plată fără numerar
oferită de majoritatea comercianților mari. Cu toate acestea, ele reprezintă o formă primitivă,
asemănătoare barter -ului, neavând un rol semnificativ în cercetarea respectivă.

10. BNR, https://www.bnr.ro/Mijloace -de-plata -fara-numerar –305-Mobile.aspx , accesat la 22.03.2020

9 I.IV: Principalele etape ale unei plăți fără numerar
Transferul de fonduri se poate realiza de către prestatori de servicii de plată (instituții
de credit, instituții de plată și instituții emitente de monedă electronică), în baza unui ordin de
plată transmis acestora prin intermediul instrumentelor de plată (transfer credit, debitare directă,
card de pla tă, cec, cambie, bilet la ordin).
Efectuarea unei plăți fără numerar prin transfer de fonduri de la plătitor la beneficiar
implică o serie de operațiuni care sunt permise doar prestatorilor de servicii de plată.
Principalele etape ale unei plăți fără numer ar sunt următoarele:10

Schema 2. Sursa: BNR, ”Principalele etape ale unei plăți fără numerar ”
Etapa tranzacțională cuprinde inițierea, validarea și transmiterea unei instrucțiuni de
plată. În funcție de tipul de instrument, instrucțiunea de plată poate fi inițiată de plătitor (spre
exemplu, în cazul transferului credit, a se vedea în schemă instrumentul de plată (1)), sau de
beneficiar (spre exemplu, în cazul debitării directe, a se vedea în schemă instrumentul de plată
(2)). În această etapă au loc o serie de operațiuni, care vizează în principal verificarea identității
unui utilizator al serviciilor de plată sau valabilitatea utilizării unui anumit instrument de plată,
inclusiv utilizarea elementelor de securitate personaliz ate ale utilizatorului.
În etapa de compensare și decontare, participanții la sistemul de compensare -decontare
(prestatori de servicii de plată) schimbă între ei mesaje de plată prin intermediul sistemului de
plăți pentru plăți de valoare mică. Obligațiile de plată rezultate din pozițiile nete calculate în
procesul de compensare se decontează prin intermediul sistemului de plăți de valoare mare în
funcție de moneda în care este exprimată suma de plată, respectiv ReGIS (pentru plăți în lei)
sau TARGET2 (pentru plăți în euro).

11. G. Sheneela, ”Cash To Cashless Economy – Convenience and Impacts on Agr iculture” , pg.4, MDC, Ianuarie
2020

10 I.V: Efectele implementării unui sistem economic cash -free
Avantaje Dezavantaje
1. Reducerea riscurilor și costurilor de
afaceri
2. Reducerea posibilității de transmi –
tere a bolilor infecțioase prin elimina –
rea din uz a numerarului
3. Creșterea vitezei tranzacției
4. Redu cerea activității infracționale
(spălarea banilor, evaziune fiscală,
efectuarea tranzacțiilor ilegale și
finanțarea activității ilegale) prin
eliminarea numerarului
5. Colectare mai eficientă a datelor eco –
nomice
6. Gestionarea mai eficientă a bugetului 1. Pierderea intimității în procesul de
efectuare a plăților
2. Integrarea complicată a persoanelor
nebancarizate (fără cont bancar)
3. Activități frauduloase (hackeri)
4. Control centralizat
5. Crește predisp unerea oamenilor de a
face cheltuieli exagerate
Tabel 1. Sursa: Cercetare și analiză proprie
I.VI: Literatura de specialitate – viziuni asupra instrumentelor de plată fără
numerar
J. S. Cramer, iulie 1981: În acest studiu, autorul a argumentat importanța tranzacțiilor
bănești, precum și obstacolele și problemele legate de utilizarea numerarului. Principalul
rezultat al acestei cercetări este că, plățile în numerar au scăzut total de la 30% la 20%
semnificat iv. La acea vreme, cercetătorul a susținut că viteza numerarului este constantă la
18,5%.11
Jashim Khan, iulie 2011: Acest studiu explorează relațiile cognitive, emoționale pe care
oamenii le au cu modurile de plată pentru a stabili dacă și cum aceste relații afectează alegerea
modului de plată și modul în care modul de plată ales a creat un impact asupra
comportamentul ui de cumpărare. Această cercetare analizează efectele prezenței formei fizice
a banului pentru consumator și găsește confirmarea faptului că forma fizică a monedelor și a
notelor afectează percepțiile și comportamentele. Datele din studiu utilizează o teh nică statistică
ANOVA pentru a explora modurile de efect de plată asupra comportamentului de cumpărare al
persoanelor. Rezultatul a relevat faptul că modul de plată are un efect semnificativ asupra volu-

12. Ibidem, pg.5
13. Idem
14. P. Mauryaa, ”Cashless Economy and Digitalization” , pg.3, AMU, Ianuarie 2019

11 mului și valorii de cumpărare. Mai mulți participanț i care au folosit carduri de debit și carduri
de credit au cheltuit semnificativ mai mult decât au făcut grupul de numerar.12
Ayash Yousuf Shah, martie 2017: Acest studiu a examinat impactul demonetizării în
India rurală. Studiul s -a bazat pe date secundare din cărți, site -uri web, articole. Impactul major
al demonetizării a creat disconfort pentru public. Principala intenție a demonetizării este de a
reduce c orupția, evitând astfel banii negri. Conform analizei guvernului însă, persoanele vizate
au fost afectate prea puțin, dar în schimb au fost afectate negativ persoane obișnuite.13
Pooja Mauryaa, ianuarie 2019: În cadrul acestui studiu se analizează pașii g uvernului
Indian spre o economie fără numerar, evoluția și ponderea diferitor tipuri de instrumente fără
numerar. Autoarea descriind relația beneficiu -cost a reducerii numerarului din economie, a
ajuns la concluzia că beneficiile întrec pe măsură costurile .14
Costuri le sau provocările unei societăți fără numerar:
 Va fi nevoie de infrastructură digitală adecvată.
 Va fi nevoie de conexiune la internet sigură, securizată, robustă și rentabilă.
 Va fi nevoie de o largă penetrare a internetului în zonele rurale.
 Va fi nevoie de alfabetizare digitală adecvată a populației.
Beneficiile unui sistem economic fără numerar:
 Eliminarea bancnotelor false din economie
 Reducerea economiei ascunse, a sumelor necontabilizate
 Reducerea costurilor pentru crearea și transportarea bancnotelor
 Reducerea infracțiunilor (terorismul, traficul de droguri și persoane, furtul etc.)
 Impulsionarea încrederii în mediul de afaceri datorită transparenței
 Stimularea altor sectoare economice (telecomunicații, comerțul electronic
Joshua R. Hendrickson & William J. Luther, Februarie 2019: Cercetarea respectivă
descrie premisele care au stat în spatele deciziilor unor guverne de a solicita eliminarea
bancnotelor de valoare mare din circulație și înlocuirea bancnotelor de valoare mică cu monede,
accentuând că motivul de bază se regăsește în achiziționarea de bunuri și servicii ilegale și
evadarea impozitelor. Autorii susțin că simpla eliminare a numerarului este insuficientă.
Întrucât criptomonedele promovează schimbul cvasi -anonim, ac estea trebuie considerate
înlocuitori de numerar în tranzacțiile în care confidențialita tea financiară este importantă.
Aceștia au dezvoltat un model matematică în care interzicerea numerarului îi determină
pe unii utilizatori să apeleze la criptomonede și discută despre consecințele bunăstării de a in-

15. J. Hendrickson , W. Luther, ”Cash, Crime, and Cryptocurrencies” , pg.27, AIER, Februarie 2019,
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3331347 , accesat la 10.04.2020
16. S. Rochemond ”A Cashless Society in 2019” , pg.34, IFOA, Februarie 2020,
https://www.researchgate.net/publication/339213213_A_Cashles s_Society_in_2019 , accesat la 12.04.2020

12 terzice aceste alternative pe lân gă numerar. În special, remarcând că interzicerea alternativelor
precum bitcoin ar putea reduce bunăstarea socială, chiar dacă interzicerea numerarului este de
dorit. Deși studiile anterioare sugerau că criptomonedele și anume bitcoin -ul nu se va bucura
de o cerere foarte mare, aceasta es te în creștere. Astfel, autorii demonstrează și conclud că într –
o societate care nu va mai avea numerar, însă unde oamenii vor dori să aibă acces la o piață
cvasi -anonimă, criptomonedele vor deveni un element esențial.15
Sabrina Rochemont, februarie 2020: Primul capitol explorează evenimentele din 2019
care au adus în prim -plan implicațiile geopolitice ale plăților: anunțarea bruscă de Facebook a
planurilor de a -și lansa criptomoneda proprie ”Libra ” alături de alte companii , a provocat
nedumerire , unind toate autoritățile de reg lementare împotriva proiectului. Autoarea indică
faptul că criptomonedele obțin o acceptare din ce în ce mai mare, mai multe companii
pregătindu -se să le prim ească drept formă de plătă . Autoritățile de reglementare se adaptează
la noua realitate cu diverse abordări, în timp ce autoritățile publice sunt puse sub presiune să ia
noi măsuri de executar e împotriva spălării banilor și a altor infracțiun i asociate cu
criptomonedele . Întrucât proiectul Libra a creat o provocare pentru bănc ile centrale în ceea ce
privește politica monetară, a ctivitatea și cercetarea pe subiectul ”Moneda digitală a Băncii
Centrale” (MDBC) a atras brusc atenția în mijlocul tensiunilor internaționale:
China și -a anunțat disponibilitatea de a lansa un yu an digital în viitorul apropiat.
Lucrarea revizuiește apoi tendințele cheie care au fost identificate în 2018, pentru a evidenția
evoluțiile semnificative din aceste domenii. În timp ce evoluțiile tehnologice au fost
implacabile, fiabilitatea și securitatea s oluțiilor digitale rămân preocupări esențiale. Implicațiile
economiei de date și puterea platformelor tehnologice asupra datelor personale și, potențial,
tranzacțiile financiare, au concentrat activitatea autorităților de reglementare.
Problema excluderii financiare a fost o dezbatere suplimentară pentru legiuitori să ia în
considerare modul de abordare a viabilității bancomatelor și accesul la numerar. În schimb,
unele bănci centrale africane (Ghana) au condus o agendă de plăți digitale și incluziune
financiară.
Astfel, concluzionând această lucrare privește trei aspecte de bază influența
criptomonedelor, securitatea unui sistem economic fără numerar și barierele în procesul de
adoptare a aceste ia.16

17. B. Bona, M. Pociask, A. Skrzypek, 2016”Reducing the shadow economy through electronic payments”, pg.5 ,
EY Poland, Economic Analysis Team and EY Poland, Business Tax Advisory, 2016,
https://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Report_Shadow_Economy/$FILE/REPORT_ShadowEconomy_F
INAL_17.pdf , accesat la 17.04.2020

13 I.VII: Literatura de specialitate – cashless vs evaziunea fiscală
EY Poland, Economic Analysis Team and EY Poland, Business Tax Advisory 2016:
În cercetarea respectivă este pus accentul pe definirea și identificarea principalelor
cauze a economiei subterane, în special în Europa Centrală și de Sud. Calea de bază pe care o
urmează cercetarea se referă la limitarea economiei subterane prin promovarea plăților
electronice.17
Factorii care se dovedesc a avea un impact semnificativ asupra nivelului econo miei
ascunse includ: popularitatea plăților cu cardul, raportul dintre impozite și PIB și moralul
instituțional și fiscal într -o țară dată. Acești factori diferă semnificativ în ceea ce privește
capacitatea factorilor de decizie de a -i influența. De exempl u, o îmbunătățire a moralului
instituțional și fiscal poate necesita un guvern să introducă multe reforme, adesea dificile, care,
în plus, ar putea dura mult timp. De asemenea, nu este ușor să reduci semnificativ sarcina
contribuțiilor fiscale și de asigur ări sociale. Pe de altă parte, politicile publice care duc la
creșterea popularității plăților fără numerar par relativ ușor de implementat.
În consecință, în acest studiu autorii analizează diferite reglementări care, prin
înlocuirea numerarului cu plăți electronice sau prin creșterea ponderii tranzacțiilor în numerar
ale consumatorilor înregistrați, pot duce la reducerea economiei subterane. Multe dintre
soluțiile luate în considerare sunt deja prezente în alte țări din lume. Unele dintre ele se bazează
pe mecanisme de executare sau obligație, în timp ce altele se concentrează pe furnizarea de
stimulente, fie consumatorilor, fie comercianților. Astfel se includ:
• Obligația de a efectua plata salariilor doar electronic
Cerința de a efectua o plată electronică a salariilor ar duce la o situație în care
persoanele, care au primit anterior remunerația în numerar, ar trebui acum să depună eforturi
suplimentare pentru a cheltui salariul tot în formă fizică, de ex. prin retrag eri de bancomat. Prin
urmare, salariații vor efectua mai des tranzacțiile folosind carduri de plată și mai rar în numerar.
Această modificare ar trebui să contribuie la reducerea economiei pasive cu 0,02% din
PIB (Serbia) până la 0,28% din PIB (Polonia), și la o îmbunătățire a veniturilor guvernamentale
cu 0,003% din PIB (Serbia) până la 0,051% din PIB (Polonia).

14 • Obligația de a efectua o plată electronică a prestațiilor de protecție socială.
Mecanismul acestui regulament este analog cu obligația de a efectua o plată electronică
a salariilor. Reducerea potențială a economiei subterane care rezultă din această măsură variază
între 0,002% din PIB (Bosnia și Herțegovina, pentru o reglementare limitată la prestațiile legate
de șomaj) și 0,59% din PIB (Polonia, pentru un regulament care acoperă plat a pensiilor). În
ceea ce privește impactul asupra veniturilor guvernamentale, cel mai puternic efect a fost
estimat pentru Republica Cehă – la nivelul de 0,12% din PIB (pentru plata electronică a
pensiilor).
• Prag pentru plățile în numerar ale consumatori lor.
Acest regulament introduce un prag pentru o singură tranzacție peste care nu sunt
permise plățile în numerar ale consumatorilor. În consecință, tranzacțiile în numerar ale
consumatorilor peste acest nivel ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu p lăți electronice,
reducând astfel dimensiunea economiei pasive și creșterea veniturilor guvernamentale. Efectul
acestei reglementări depinde în mod semnificativ de nivelul pragului – cu cât este mai mic, cu
atât mai multe tranzacții în numerar ar fi înlocu ite cu plăți cu cardul și cu atât economia pasivă
se va restrânge. Cel mai puternic impact al reglementării asupra economiei subterane a fost
estimat pentru Bosnia și Herțegovina și pentru Serbia, în timp ce cel mai slab efect a fost estimat
pentru Sloveni a. Stabilirea unor praguri ridicate pentru plățile în numerar ale consumatorilor au
însă un impact redus asupra economiei subterane.
• Obligația de a deține case de marcat.
Acest regulament obligă un grup larg de întreprinderi să utilizeze case de marcat sau
dispozitive fiscale aferente pentru a înregistra fiecare tranzacție individuală, indiferent de
mijlocul de plată. Procesul de introducere a caselor de marcat, deseori descrise ca fiind procesul
de fiscalizare, este destinat să ofere un mecanism pentru administrarea fiscală de a supraveghea
înregistrările în cifra de afaceri și de a monitoriza și detecta neconformitatea. În raport, se
calcul ează beneficiile potențiale ale reformei de fiscalizare pentru Republica Cehă și Slovenia,
care nu au introdus încă această măsură la momentul efectuă rii studiu lui. Pentru aceste două
țări, reducerea potențială a economiei pasive se ridică la 0,52%, respectiv 0,74% din PIB. O
creștere estimată a veniturilor guvernului ceh este egală cu 0,13% din PIB, depășind ușor efec tul
pentru Slovenia (0,12% din PIB). O analiză suplimentară (datorită disponibilității limitate a
datelor, realizată doar pentru Polonia) arată că o creștere a raportului numărului de case de
marcat și a numărului de întreprinderi active cu 0,1 , duce, în medie, la o scădere a economiei
umbră cu 0,326 % din PIB.

15 • Obligația de a avea terminale POS pentru anumite tipuri de afaceri.
Acest regulament obligă întreprinderile din anumite sectoare să aibă terminale de
vânzare (POS) care permit clienților să efectueze plăți cu cardul. Impactul acestei reglementări
asupra dimensiunii economiei pasive de umbră este cel mai mare pentru sectoarele și sectoarele
relativ mari, unde „saturația” cu termi nalele POS este relativ redusă. Efectul estimat asupra
reducerii economiei subterane variază de la 0,26% (Bulgaria) la 1,14% din PIB (Republica
Cehă). Analiza impactului asupra veniturilor bugetare include scenariul în care costul finanțării
fiecărui terminal POS este suportat de guvern. În ace st caz, efectul net al reglementării asupra
veniturilor guvernamentale rămâne pozitiv pentru toate țările și variază între 0,01% din PIB
(Bulgaria) și 0,27% din PIB (Republica Cehă).
• Stimulente fiscale pentru consumatori.
Acest regulament constă în furn izarea de stimulente financiare consumatorilor, de ex.
sub forma unui cash -back acordat plăților cu c ardul. Efectul acestui regulament pare a fi
deosebit de puternic, cu impactul asupra reducerii economiei subterane între 2,2% din PIB
(pentru Slovenia) și 6,7% din PIB (Bosnia și Herțegovina), iar efectul asupra veniturilor nete
guvernamentale variază de la 0,1 % din PIB (Slovenia) până la 0,63% din PIB (Republica
Cehă). Acest tip de stimulare a consumatorilor poate fi introdus prin diferite mecanisme, multe
dintre ele permițând guvernului să reducă costurile suportate, dar, în același timp, să reducă și
beneficiile potențiale în ceea ce ține de plățile în numerar aglomerate.
• Stimulente fiscale pentru comercianți.
Stimulentele fiscale care reduc costul acc eptării plăților cu cardul de către comercianți
pot stimula creșterea rețelei de terminale POS și a plăților electronice, ducând astfel la o
reducere a plăților în numerar. Efectul acestui regulament, atât asupra contracției economiei
pasive, cât și a creș terii veniturilor guvernamentale, este cel mai puternic pentru Serbia (2,9%
din PIB și, respectiv, 0,25% din PIB). Pentru țări ca Slovenia, unde costurile acestei măsuri
depăș esc întotdeauna beneficiile, se recomandă, prin urmare, să nu se implementeze ace st
regulament.
• Loterii cu chitanțe.
Ideea de loterii cu chitanțe este de a reduce economia pasivă de umbră prin limitarea
tranzacțiilor nereportate prin emiterea unui număr mai mare de chitanțe în tranzacțiile dintre
întreprinderi și consumatori. În mod concret, consumatorilor li se oferă un stimulent pentru a

16 solicita o chitanță, deoarece aceasta poate servi de asemenea drept un bilet gratuit la loteriile de
TVA, oferind astfel titularului său șansa de a câștiga pr emii atractive. În perspectiva mai lungă,
această măsură își propune să obișnuiască consumatorii să ceară chitanțele. Se presupune că,
după o anumită perioadă de timp, oamenii își vor dezvolta un astfel de obicei (de exemplu,
făcând cererea chitanțelor ca un fenomen social acceptabil sau prin creșterea conștientizării
despre beneficiile combaterii economiei subterane) și, prin urmare, vor continua solicită
încasări fiscale chiar și fără un astfel de stimulent monetar suplimentar (fără loterie).

Grafic 1. Sursa: EY ”Impactul reglementărilor analizate asupra economiei umbră, comparativ cu nivelul ei (% din PIB)”

Grafic 2. Sursa: EY, ”Impactul reglementărilor analizate asupra ve niturilor guvernamentale din TVA și impozitul pe profit,
comparativ cu veniturile respective totale pierdute din cauza economiei ascunse (% PIB )

18. G. Immordino, F. Russo ”Cashless payments and tax evasion”, pg.13, CSEF, 2018 , www.csef.it/WP/wp445.pdf
accesat la 15.04.2020
19. W. Buiter ”Negative nominal interest rates: three ways to ov ercome the zero lower bound”, pg.39, NBER, Iunie
2009, www.nber.org/papers/w15118.pdf , accesat la 23.04.2020
20. I. Benshalom ”Taxing cash” , pg.6, HUJ, 2012, https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2195352
, accesat la 17.04.2020

17 Giovanni Immordino, Francesco Flaviano Russo, 2017:

Folosind un set de date care se potrivește informațiilor privind evaziunea TVA cu
Statisticile de plată ale BCE, lucrarea respectivă arată că utilizarea directă a cardurilor de debit
și de credit pentru plăți reduce evaziunea fiscală TVA. De asemenea, autorii au găsit dovezi ale
unei relații statistice pozitive între retrageri de numerar și evaziune fiscală. Comparând aceste
rezultate, au concluzionat că plata fără numerar împied ică evaziunea fiscală.18
Totodată cercetarea demonstrează că eliberarea de către bănci a unui număr mai mare
de cardurilor nu este un in dicator relevant, doar nivelul utilizării cardurilor reflectând cu
adevărat inutilizarea numerarului, deoarece încă multe persoane sunt obișnuite să retragă
numerarul imediat ce intră pe card, stimulând astfel creșterea evaziunii fiscale.
Implicația rezult atului cercetării este că încurajarea utilizării directe a cardurilor de
credit și debit pentru tranzacții va ajuta la reducerea evaziunii fiscale. Există câteva moduri
posibile de realizare. Cel mai evident este ca statul să implementeze o subvenție pentr u
utilizarea cardurilor de credit și debit, poate cu un rabat pe baza volumului tranzacției.
Important este ca această subvenție să nu se bazeze pe deținerea unui card; dacă cardul este
folosit pur și simplu pentru a retrage bani, subvenția va favoriza, de fapt, evaziunea.
Un mod mai puțin evident de a încuraja plățile fără numerar este de a subvenționa
investițiile în bandă largă pentru a încuraja comerțul electronic. Aceste politici sunt alternative
la abordări mai cunoscute care vizează limitarea numera rului. De exemplu, Buiter (2009)
discută interdicția tranzacțiilor cu numerar peste un prag (scăzut) dat.19 Alternative mai puțin
evidente sunt o taxă proporțională pentru retragerile de numerar (Benshalom, 2012 și Russo,
2017) sau susținerea unui preț exp licit al metodelor de plată bazate pe cost. 20
Într-adevăr, în cadrul tarifelor bancare curente, taxele percepute consumatorilor pentru
retragerea numerarului nu acoperă costul complet al numerarului, care este recuperat prin
subvenție încrucișată (Van Hove, 2004).

21. Dr. Adrian Amar ița, "Evaziunea ficală în România", MLPDA, 2017 www.revistadestatistica.ro/supliment/wp –
content/uploads/2017/01/rrss_01_2017_ -A1ro.pdf , accesat l a 15.07.2019
22.ANAF, ”Raport de performanta”, 2018
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Raport_performanta_2018.pdf , accesat la 20.04.2020

18 Capitolul II: România – drumul spre o economie fără numerar

II.I: Necesitatea unui sistem fără numerar în România . Efecte și consecințe.
II.I.I: Avantajele unui sistem economic cash -free
Reducerea evaziunii fiscale
Limitarea evaziunii fiscale, orice venit fiind transparent și impozitat de stat datorită
sistemului economic cash -free. Astfel nu vor mai exista indivizi care să beneficieze de subvenții
pentru șomaj și alte ajutoare sociale în contextul în care au un venit ascuns nedeclarat. Consiliul
Fiscal arată că 1 din 3 muncitori nu plătește impozitul de venit și nu achită contribuț ia la fondul
de pensie.
În 2013, conform Consiliului Fiscal,
evaziunea fiscală a reprezentat 16,2% din PIB ,
adică 22 de miliarde de euro la acel moment.21 O
altă sursă, din anul 2014, este declarația domnului
Radu Timiș, vicepreședinte al Asociației Române a
Cărnii, care susținea că la nivelul României există o
evaziune fiscală de circa 13 miliarde de euro.
Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din
Londra, în numele grupului parlamentar a socialiștilor și democraților din Parlamentul UE,
România a pierdut în 2015 o valoare estimată de 16,2 miliarde de euro din bani fiscali, adică
17,44 miliarde de dolari americani la acel moment, ceea ce reprezintă circă 9,8% din PIB -ul
pentru anul 2015.
În acest context, deși este evident decalajul mare dintre estimările făcute de diferite
instituții, persoane etc., o concluzie sigură poate fi extrasă din respectivele date statistice –
evaziunea fiscală este o prob lemă enormă în România, o problemă de miliarde, iar una dintre
soluții, pe lângă adecvarea sistemului fiscal și juridic, este adoptarea unui sistem economic fără
numerar, statul putând monitoriza aproape toate tranzacțiile în acest mod.
Categoria de venituri care duce la atragerea a cele mai multe resurse la bugetul statului
este taxa pe valoare adăugată, aceasta având o pondere de 39,4% în total venituri atrase la buget
de stat de către ANAF în 2018.22
Grafic 3. Sursa: MLPDA, ”Evaziunea fiscală în
România” , 2017

23. Idem
24. CASE, ”Study and Reports on the VAT Gap in the EU -28 Member States”, pg. 45 , 2019,
https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/vat -gap-full-report -2019_en.pdf , accesat la 18.04.2020

19 Îmbinând d atele colectate din raportul ANAF pentru anul 2018, și raportul cu privire la
decalajul de TVA în statele membre ale UE din 2019, am creat următorul tabel, pentru a
evidenția evoluția pierderilor din neatragerea pe deplin a taxei pe valoare adăugată la bug etul
statului:23
Anul 2013 2014 2015 2016 2017 2018
TVA (obligație fiscală totală) 83.525 85.829 88.150 77.096 82.528 88.851
Venituri TVA 51.745 51.086 57.520 49.253 53.229 59.609
Pierd erea de TVA (mil. EUR) 31.780 34.743 30.630 27.843 29.299 29.242
Pierderea de TVA (% din total) 38% 40% 35% 36% 36% 33%
Tabel 2. Sursa: ANAF, ”Raport de performanta”, 2018
În 2018, România înregistrează o scădere de aproximativ 3% față de 2017, aspect
pozitiv din punct de vedere economic. Cu toate acestea România continuă să aibă cel mai ridicat
nivel al pierderii de venituri din TVA (% din total așteptări) din Uniunea Europeană. Conform
informațiilor de pe site -ul Comisiei Europene diferențele enorme care apar la acest indicator
între țările Uniunii Europene sunt cauzate de către ineficiența sistemului fiscal, numărul de
fraude și mărimea evaziunii fiscale.24

Grafic 4. Sursa: CASE, ”Study and Reports on the VAT Gap in the EU -28 Member States”, 2019

Având în vedere că România este una dintre țările Uniunii Europene care atrage cele
mai puține venituri la bugetul statului (pe cap de locuitor) , nivelul înalt al evaziunii fiscale fiind
una dintre cauzele principale, promovarea plăților electronice este o soluție perfectă pentru
reducerea eschivării de la plata impozitelor și de creșterea veniturilor guvernamentale.0%10%20%30%40%50%
020,00040,00060,00080,000100,000
2013 2014 2015 2016 2017 2018
TVA obligație fiscală totală
Venituri TVA
Decalaj de TVA ca procent din TVA obligașie fiscală totală

25. L. Medina & F. Schneider, ”Shadow economies around the world: What did we learn during over the last 20
years?”, IMF, pg.74 , Ianuarie 2018
26. F. Schneider, ”Size and Development of the Shadow Economy of 31 European and 5 other OECD Countries
from 2003 to 2015: Different Developments”, JKU, Ianuarie 2015

20 Reducerea economiei ascunse
Unul dintre principalele avant aje care indică necesitatea adoptării unui sistem economic
cash-free în România, este efectul pe care l -ar putea produce asupra economiei ascunse .
Economia ascun să este un fenomen care supraviețuiește în mare parte datorită numerarului,
întrucât urmărirea tranzacțiilor cu numerar de către stat este un proces foarte complicat.
Odată ce numerarul va fi scos din economie, tranzacțiile cu monedă electronică vor fi
ușor urmă ribile, făcând aproape imposibil ă supraviețuirea pieței negre și odată cu aceasta
fenomene ca spălarea banilor, evaziunea fiscală, traficul de persoane, vânzarea de droguri
ilegale și armament etc. (toate componente ale economiei ascunse) . Luând în considerare că
statul român a re o economie ascunsă de circa 22,94% din PIB , o astfel de abordare și
soluționare a problemei este binevenită.25
Suedia a demonstrat că reducând utilizarea numerarului deja implică o scădere mult mai
accelerată a economii subterane , aceasta înregistrând o rată de scădere de 2 ori mai mare în
mărime relativă față de România de -a lungul anilor 2003 -2015.26

Pentru a cerceta realitatea acestui aspect teoretic, am decis să pun față în față doi
indicatori și anume nivelul estimat al economiei ascunse raportate la produsul intern brut în 24
dintre statele Uniunii Europene și paralel numărul de tranzacții efectuate cu cardul în statele
respective. (*am reușit să culeg date statistice doar referitor la economiile ascunse a 25 de state
din UE, excluzând ulterior Luxemburgul din cauza abaterii exagerate față de restul țărilor)
7.75
7.83
9.01
9.58
10.47
11.18
11.65
13.3
14.7
16.62
16.67
17.8
17.82
18.49
18.65
20.21
20.49
20.83
22.94
22.96
22.97
26.45
29.43
32.2
17.5G E R M A N Y
N E T H E R L A N …
A U S T R I A
I R E L A N D
C Z E C H I A
S L O V A K I A
F R A N C E
F I N L A N D
D E N M A R K *
L A T V I A
P O L A N D
B E L G I U M
P O R T U G A L
E S T O N I A
L I T H U A N I A
S L O V E N I A
H U N G A R Y
B U L G A R I A
R O M A N I A
C R O A T I A
I T A L Y
G R E E C E
M A L T A
C Y P R U S
M E D I ANIVELUL ECONOMIEI ASCUNSE
2018
(% DIN PIB)
Grafic 5. Sursa: Propriu , în baza datelor din lucrarea lui L. Medina & F.Scheider, 2018

27. ECB, ”Payment statistics (report)”, pg.70, 2019
28. Worldometer, https://www.worldometers.info/world -population/ , accesat la 27.04.2020

21
Grafic 6. Sursa: Propriu, în baza datelor preluate din raportul plăților efectuat de Banca Centrală Europeană, 2019
Pentru ca cercetarea să ofere o imagine reală a relației dintre folosirea instrumentelor de
plată fără numerar (în cazul dat – cardul ) și reducerea evaziunii fiscale, am decis să raportez
numărul de tranzacții cu cardul la populație27, pentru a obține datele pe cap de locuitor.28

Grafic 7. Sursa: Propriu, în baza datelor BCE și Worldometer, 2019
Din câte se poate observa din graficul de mai sus, România se află pe ultimul loc din
cadrul țărilor UE analizate în ceea ce privește utilizarea pentru tranzacții a cardului de către
cetățeni. Acest lucru este unul dintre principalele motive de ce România se clasează pe locul 6
în Uniunea Europeană la nivelul economiei ascunse, înregistrând o economie ascunsă de circa
22,94% din PIB.
Pentru a demonstra definitiv relația dintre nivelul economiei ascunse și numărul de
tranzacții cu cardul pe cap de locuitor, am decis să compar media tranzacțiilor cu cardul pe cap63.00
117.70
434.90
497.20
504.40
577.30
584.80
782.20
938.40
973.20
1,199.60
1,286.00
1,643.60
1,951.70
1,999.70
2,506.00
2,756.40
2,932.30
4,257.70
6,699.60
7,561.60
8,707.00
22,656.30
23,498.00
3,963.69M A L T A
C Y P R U S
S L O V E N I A
L A T V I A
E S T O N I A
L I T H U A N I A
B U L G A R I A
C R O A T I A
R O M A N I A
S L O V A K I A
G R E E C E
H U N G A R Y
I R E L A N D
A U S T R I A
C Z E C H I A
P O R T U G A L
D E N M A R K *
F I N L A N D
B E L G I U M
I T A L Y
P O L A N D
N E T H E R L A N D S
G E R M A N Y
F R A N C E
M E D I ANUMĂRUL DE TRANZACȚII CU
CARDUL 2018 (MILIOANE)49
84
101
111
115
133
143
178
187
191
200
209
212
217
246
264
270
333
360
367
380
476
508
529
244R O M A N I A
B U L G A R I A
C Y P R U S
I T A L Y
G R E E C E
H U N G A R Y
M A L T A
S L O V A K I A
C Z E C H I A
C R O A T I A
P O L A N D
S L O V E N I A
L I T H U A N I A
A U S T R I A
P O R T U G A L
L A T V I A
G E R M A N Y
I R E L A N D
F R A N C E
B E L G I U M
E S T O N I A
D E N M A R K *
N E T H E R L A N D S
F I N L A N D
M E D I ANUMĂRUL DE TRANZACȚII CU
CARDUL PE CAP DE LOCUITOR 2018

22 de locuitor în primele 9 țări cu cea mai mică economie ascunsă raportată la PIB și în primele 9
țări cu cea mai mare economie ascunsă raportată la PIB.

Grafic 8. Sursa: Propriu, în baza graficelor precedente

Grafic 9. Sursa: Propriu, în baza graficelor precedente
Astfel, odată întocmite graficele de mai sus, am demonstrat că țările care au o economie
ascunsă mai mare, tind să aibă numărul de tranzacții cu cardul pe cap de locuitor mai mic, cu o
medie calculată în funcție de populație, de circa 106 tranzacții față d e 323 de tranzacții cu cardul
pe cap locuitor în țările cu o economie ascunsă redusă.
Concluzionând, cercetarea respectivă denotă faptul că unul dintre principalii pași pe
care trebuie să -i îndeplinească România pentru a reduce nivelul economiei ascunse, este
reducerea numărului de tranzacții cu numerar în schimbul monedei electronice (scripturale).
178
187
217
270
323
333
360
476
508
529NUMĂRUL DE TRANZACȚII CU
CARDUL PE CAP DE LOCUITOR ÎN
ȚĂRILE UE CU CEA MAI MICĂ
ECONOMIE ASCUNSĂ49
84
101
106
111
115
133
143
191
209NUMĂRUL DE TRANZACȚII CU
CARDUL PE CAP DE LOCUITOR ÎN
ȚĂRILE UE CU CEA MAI MARE
ECONOMIE ASCUNSĂ

29. Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General de Poliție din România: Departamentul Operațional,
Statistic și Judiciar (Raport) , ” Statistica principalelor activită ți ale poliției Române ” , 2017,
https://www.politiaromana.ro/ro/utile/statistici -evaluari/statistici , accesat la 14.05.2019
30. Idem

23 Securitatea sporită a fondurilor
Nu se poate nega că păstrarea banilor în numerar creează un risc de securitate. De la
micii hoți de buzun are până la jafurile bancare, numerarul plasează o țintă pe spatele tuturor
celor care îl poartă. Cardurile pot fi anulate rapid dacă sunt furate, iar tehnicile de criptare de
ultimă oră fac din ce în ce mai dificilă ca hackerii să aibă acces la c onturi prin atacuri
cibernetice. Chiar dacă și tranzacțiile fără numerar sunt susceptibile unui anumit risc,
potențialul de furt este semnificativ scăzut în ceea ce privește operațiunile zilnice, în contextul
în care nimeni nu folosește bani fizici.
Astfe l subliniind faptul că în 2017 în România s -au înre gistrat 96 .154 de cazuri de furt29
este incontestabil faptul că renunțarea la numerar ar reduce considerabil această cifră, pe lângă
asta urmând să se reducă consistent și i nfracțiunile în ceea ce privesc vătămările corporale care
se regăsesc des în contextul unui jaf. Din acest punct de vedere nu doar securitatea
patrimoniului, cât și securitatea și integritatea persona lă a cetățenilor ar fi sporită odată cu
adoptarea unui sistem economic cash -free.

Moni torizarea banilor
Cel mai mare beneficiu pe care îl aduce o economie cash -free este capacitatea statului
de a monitoriza banii. Pe măsură ce tranzacțiile monetare se efectuează electronic, lipsa de
transparență în economie va rămâne chestie de istorie. Ast fel sistemul fără numerar va ajuta o
gamă largă de instituții și activități ale acestora. Anumite aspecte le -am expus deja, cum ar fi
limitarea economiei din umbră și în special a evaziunii fiscale. Totuși mai există procese care
v-or beneficia de transpar ența economică:
Facilitarea elaborării statisticilor în termeni scurți și cu date cât mai precise și mai
actuale, în contextul în care instituțiile împuternicite și responsabile de acest lucru (cum ar fi
Institutul Național de Statistică) vor avea acces la informațiile necesare referitor la plățile și
încasările efectuate de către pop ulație. De asemenea , având drept fundament o serie de date
statistice calitative, v-a fi facilitat și procesul de programare a veniturilor și cheltuielilor de către
stat pentru anul viitor, rezultând într -un buget mult mai reprezentativ.
Diminuarea actelor de corupție, luând în considerarea că mita în majoritatea cazurilor
implică ”banii în plic”. Conform statisticii efectuate de MAI în anul 2017 s -au înregistrat 463
de cazuri de luare de mită și 392 de cazuri de dare de mită , cifre care într-un mediu fără bani
fizici ar scădea considerabil.30

31. BNR, ”Raport anual” , pg.174, 2018
32. F. Nirappil , ”As restaurants go cashless, a backlash is building. Will D.C. intervene?” , 2018,
https://www.washingtonpost.com/local/dc -politics/as -restaurants -go-cashless -a-backlash -is-building -will-dc-
intervene/2018 /07/07/89f3f1d8 -8098 -11e8 -b0ef-fffcabeff946_story.html , accesat la 20.03.2020

24 Eliminarea banilor contrafăcuți 

Plățile fără numerar ar elimina prezența banilor falși, în 2018 conform r aportului BNR
înregistrându -se 5.902 de bancnote contrafăcute, cu 14,77% mai puțin față de 2016 când s -au
înregistrat 6.925 de falsuri. Numărul de falsuri la 1 milion de bancnote autentice în circulație a
fost în 2018 de 3,8 bucăți.31

Tabel 3. Sursa: BNR, ”Distribuția lunară a falsurilor”, 2016

Tabel 4. Sursa: BNR, ”Distribuția lunară a falsurilor”, 2018

Concurența interbancară
Prezența unei creșteri în ceea ce privește concurența dintre bănci, dat fiind faptul că
cantitatea de clienți va crește considerabil, care la rândul lor vor face alegerea în favoarea băncii
cu cele mai avantajoase servicii și oferte. Astfel băncile vor deveni mult mai cointeresate în
facilitarea anumitor proceduri , pentru a atrage potențiali clienți și ai păstra pe cei vechi, iar
oamenii se vor bu cura de un sistem bancar optim.

Procesarea mai eficientă a tranzacțiilor
Am experimentat cu toții agitația de a fi blocați în linie la un magazin în spatele unei
persoane care încearcă să plătească în numerar. Plata cu ajutorul cardului face tranzacțiile mult
mai rapide și mai eficiente.
 Un exemplu în acest sens reprezintă ”casele rapide” adoptate de lanțul de
magazine Auchan , unde plata efectivă se efectuează la un automat special
jumătate dintre car e primesc doar plata cu cardul.
 Un alt exemplu ține de plata facturilor pentru serviciile comunale, care datorită
monedei electronice, se poate efectua online.
 De asemenea, lanțul de restaurante Sweetgreen a descoperit că locațiile fără
numerar (cu clienții care utilizează carduri de plată sau aplicația mobilă a
lanțului) ar putea prelucra tranzacțiile cu 15% mai rapid.32

33. K. Sinha , ”Consumers Attitude and Perception towards doing Cashless Transactions: An Empirical Study on
Vadodara” , Iunie 2017
34. Digi24, https://www.digi24.ro/stiri/economie/adrian -vasilescu -bnr-banii -cash-sunt-murdari -la-propriu -sunt-
cei-mai-periculosi -cand -e-vorba -de-raspandirea -unei-epidemii -1272131 , accesat la 09.03.2020

25 Creșterea consumului
Studiile arată că persoanele sunt mai predispuse să renunțe la achiziții mici atunci când
plătesc în numerar deoarece nu au bani la ei sau nu doresc să ”schimbe” bancnote mari. Pe de
altă parte, atunci când utilizatorii utilizează cardul, aceștia sunt mai predispuși să cheltuiască
bani pentru achiziții mici, cum ar fi cumpărarea unui pachet de gumă sau o înghețată. Astfel de
cheltuieli publice sporite ar putea da un impuls economiei.33

Managementul bugetului
Pe măsură ce se efectuează plăți digitale, tranzacțiile sunt păstrate în evidențe. Plățile
fără numerar facilitează urmărirea cheltuielilor și înregistrează mișcarea banilo r. Astfel
cetățenii pot să -și analizeze cheltuielile și să -și perfecționeze modul în care își distribuie
bugetul.

Igiena în perioada unor viroze
Consilierul de strategie al guvernatorului Băncii Naționale a României, Adrian
Vasilescu, a spus în cadrul unei emisiuni că banii cash sunt o metodă de transmite re a virusului,
îndemnând astfel societatea să folosească metode de plată fără numerar. Astfel a utoritățile
încurajează utilizarea plăților electronice ca o măsură mai sigură pentru m enținerea distanței
sociale și oprirea răspândirii coronavirusului.34
De asemenea, în contextul pandemiei de la începutul anului 2020 cu COVID -19, foarte
multe afaceri au avut de suferit, însă în special cele care nu aveau un sistem adaptat la astfel de
situații de risc, cum ar fi un site/aplicație prin care clienții ar putea procura anumite produse și
efectua plata online.
Așadar, putem concluziona că o societate cashless poate acționa ca un scut în astfel de
situații, pentru a limita răspândirea unu virus și ameliora efect ele negative produse de acesta
asupra mediului de afaceri .

35. Catherine M. Downey, ”The High Price of a Cashless Society: Exchanging Privacy Rights for Digital Cash”,
1996
36 Forever 21 Reports Findings from Investigation of Payment Card Security Incident
https://newsroom.forever21.com/releases/forever -21-reports -findings -from -investigation -of-payment -card-
security -incident , accesat la 12.05.2019

26 II.I.I I: Dezavantajele unui sistem economic cash -free
Problema privind confidențialitatea 

Într-o economie digitalizată, tranzacțiile efectuate pot fi urmărite, unele instituții având
acces potențial la aceste informații. Cu aceste urme digitale rămase în urmă, tranzacțiile într -un
mediu fără bani fizici devin vulnerabile. Astfel de tranzacții p ermit întreprinderilor o modalitate
de a construi profilurile personale ale consumatorului pe baza tiparelor lor de cheltuieli.
Problema extragerii de date este, de asemenea, în vigoare odată ce un stat se îndreaptă către o
societate fără numerar.
Tranzacțiile fără numerar lasă o înregistrare în baza de date a companiilor ca o plată de
la același client, iar aceste informații devin o modalitate de predicție a evenimentelor viitoare.
Prin numărul mare de înregistrări, exploatarea datelor permite orga nizației să creeze un profil
al unei persoane prin intermediul înregistrărilor sale d in baza de date.35 Într-o economie cash –
free, aceste date preluate din tranzacții duc la o supraveghere larg răspândită, unde persoanele
putând fi urmărite atât de corpora ții, cât și de stat.
Regimurile totalitare ar putea efectua o supraveghere în masă mai eficientă și ar putea
împiedica rapid anumite persoane să cumpere ceva sau să câștige bani.

Hacking -ul sistemului , atacuri cibernetice și utilizatori neautorizați 

Atunci când tranzacțiile de plată sunt stocate în servere, acestea sunt susceptibile unui
risc mai mare pentru hackeri. Atacurile financiare cibernetice și criminalitatea digitală devine,
de asemenea, un risc mai mare în contextul lichidării banilor fizici .
Un exemplu în acest sens ar fi retailer -ul Forever 21, care în 2017 a întâmpinat o
încălcare a sistemului lor de plată de către hackeri timp de 7 luni. Hackerii au obținut accesul
la rețea și programele malware instalate le -au permis să preia detaliile cardurilor consumatorilor
Forever 21. Datorită acestei invazii, hackerii au obținut accesul la datele cardurilor de plată ale
consumatorilor de la 3 aprilie 2 017 până la 18 noiembrie 2017.36
Bancherii centrali europeni avertizează că o eliminare treptată a numerarului în multe
țări reprezintă o amenințare serioasă pentru sistemul financiar, întrucât bazându -se prea mult
pe sistemele de plăți digitale le expune unor eșecuri catastrofic e în caz de atacuri cibernetice.

37. D. Sajter, ”Privacy, Identity, and the Perils of the Cashless Society” apud The Swedish National Council for
Crime Prevention , 2012

27 De asemenea, autoritățile de reglementare consideră că eșecurile IT, riscurile sistemice
de hacking – și faptul că membrii mai vulnerabili ai societății ar fi înstrăinați într-o lume fără
numerar – toate susțin menținerea unui sistem robust – a numerarului. Micile crize de securitate
cibernetică i -au ”impus” pe bancherii centrali să lucreze la sisteme de rezervă și să deruleze
teste și simulări cibernetice. Soluția rămâne numerarul în majoritatea planurilor de urgență.
În același context ,
chiar dacă în Suedia, odată
cu trecerea treptată către o
societate fără numerar, au
avut loc numai cinci jafuri
bancare în 2012, ceea ce
reprezintă un declin sub –
stanț ial (110 -2008 )37, fra-
udele pe calcu lator și fra –
udele efectuate pe internet
în Suedia se află în continuă creștere aproape dublându -se în 2016 față de 2011.

Prezența intermediarilor 

Atunci când o persoană (sau o companie) plătește ceva cu numerar nu are nevoie de
intermediar pentru a -și efectua tranzacția; aceasta este direct responsabilă de proprietatea sa, și
liberă să interacționeze cu alți participanți pe piață. Astfel, dacă plățile se pot face numai și
numai prin intermediul unui tip de sistem digital, atunci tranzacțiile necesită implicarea unui
intermediar care poate impune diverse limitări sau comisioane asupra t ranzacțiilor. Anume din
cauza acestui dezavantaj unii consideră criptovalutele o soluție, acestea fiind dezcentralizate și
deci taxate minimal și uneori aproape de zero, în funcție de perioadă și criptovalută . Totuși
criptovalutele sunt defapt principala slăbiciune a unei societăți fără numerar, acestea fiind
tunelul spre continuarea evaziunii fiscale, din cauza urmării complicate a acestora, la fel ca și
în cazul banilor fizici.

Grafic 11. Sursa: BitInfoCharts, ”Litecoin – taxa medie per tranzacție, diagrama istorică”, 2018
Grafic 10. Sursa: SNCCP ”Numărul fraudelor 200 -2016 în Suedia”, 2016

38. Grupul Băncii Mondiale , ”The Global Findex Database ” pg.35 , 2018
28 II.II: Etapele adoptării unui sistem cashfree în România . Bariere și soluții.
Având în vedere elemen –
tele punctate mai sus este clar că
avantajele întrec pe măsură deza –
vantajele, în ceea ce privește ado –
ptarea unui sistem economic cash
free. Paralel tehnologizarea și
globalizarea au creat un mediu
favorabil de asemenea pentru o
astfel de ”mișcare” . Cu toate
acestea există un șir lung de
criterii și pași care trebuie luați în
considerare în vederea implementării unui astfel de sistem, majorit atea statelor fiind încă
departe de a introduce o modificare atât de majoră , economiile acestora , indicând încă o
creștere în ceea ce privește cantitatea de numerar pe cap de locuitor.

II.II.I: Incluziunea financiară
Prima și cea mai importantă etapă în drumul spre adoptarea unui sistem economic cash –
free este incluziunea financiară a întregii populații, luând în considerație că într -o ast fel de
societate, lipsită de numerar, fără un cont este imposibil de ”supraviețuit”. Există un șir lung
de pași care trebuie urmați în acest sens, luând în considerație că conform Findex erau
1,7 miliarde de adulți(15+) în 2017 fără un cont bancar sau c ont de bani pentru s martphone.38
Conform aceluiași studiu marea parte din populația nebancarizată este concentrată în statele în
decurs de dezvoltare și în special fac parte din categoria persoanelor cu venituri joase.

Tabel 5. Sursa: BIS , ”Banknotes and coins in circulation” , 2019
Hartă 1. Sursa: Banca Mondială, ”Adulti fără un cont”, 2018 Grafic 12. *Sursa: Banca Mondială, ” Adulți fără
un cont (%) în funcție de venituri”, 2018

39. Ibidem, pg.123 -125
40. Ibidem, pg.46
29 Astfel este foarte importantă promovarea avantajelor care vin odată cu crearea unui cont
bancar și/sau impunerea populației prin lege să dețină un cont bancar și un instrument de plată
digitală (card bancar). Conform Băncii Mondiale , în România, circa 7.050.000 de persoane
(15+) nu aveau un cont bancar în anul 2017. Pentru a vizualiza situația dintr -un unghi cât mai
real, am decis să utilizez o perspectivă comparativă:39

Grafic 13. Sursa: Propriu, pe baza datelor din Global Findex Database 2017 creat de Banca Mondială
Analizând schema de mai sus, identificăm că România este departe de a avea o populație
adultă complet bancarizată, doar 58% din adulți având un cont bancar, comparativ cu 99% în
Germania, sau chiar 72% în Bulgaria și 75% în Ungaria. Chiar și state din spațiul C.S.I., cum
ar fi Belarus, are un nivel de bancarizare mai înalt decât România. Astfel, în ceea ce privește
deținerea unui cont bancar, o țară cu situație similară este Bosnia și Herțegovina. Aceste date
demonstr ează decalajul enorm dintre România și alte state europene, la aspectul dat.
În acest context, soluția cea mai optimală pentru a include întreaga populație adultă în
sfera bancară, adică ca fiecare dintre ei să aibă un cont bancar, este introducerea unei legi care
creează obligația salarizării exclusiv pe card. În așa mod, deși majoritatea populației încă va
tinde să retragă în numerar salariul la bancomat, va fi îndeplinită prima și cea mai fundamentală
etapă a trecerii spre o societate cashfree.
Banca Mondială oferă o statistică și în acest sens, iar din schema care urmează, putem
deduce, că în ceea ce privește adulții din România care muncesc în sectorul public (cca. 18%
din total sa lariați), circa 23% încasează salariul în numerar.40
81
7298 99
87
5875100
59
0 0 0 0 096081129
0 0433
12
019
020406080100120
Belarus Bulgaria Elveția Germania Polonia România Ungaria Suedia Bosnia și
HerțegovinaDEȚINEREA UNUI CONT BANCAR, 2017
Adulți cu un cont bancar (%)
Decalaj între bărbați și femei (%)
Decalaj între bogați și săraci (%)

41. Brandberry & Nocash, http://www.nocash.info.ro/urmareste -live-conferinta -20-de-ani-de-carduri -in-romania/
accesat la 16.05.2019
42. INS , ”Accesul populației României la informație și comunicație” , pg.13 , 2019
30 Conform unui sondaj realizat în 2016
50% din orășeni și doar 23% din respondenții de
la sat își primeau salariul pe card. Astfel este clar
de ce o marea parte din populației nu are un cont
bancar , în contextul aceluiași sondaj doar 35%
din persoanele de la sat dispunând de un astfel de
serviciu , cifra pentru persoanele din orașele mici
și mari fiind de 78% și respectiv 85%.41 Un
impuls enorm pentru trecerea pe sistem cash -free
ar fi elaborarea unei legi care ar impune salariza –
rea exclusiv pe card. Chiar dacă 80% dintre cei
care au card îl folosesc preponderent pentru a retrage numerar și a face plăți cu numerar, în timp
ce doar 2 0% dintre deținători fac plăți preponderent cu cardul, este indiscutabil faptul că
remunerarea doar pe card ar deveni un pas esențial în războiul împotriva banilor fizici, deoarece
va forța bancarizarea populației.

II.II. II: Adaptarea la o lume digitalizată și stimularea încrederii în sistemul bancar
Un pas intermediar pentru a
avea succes în procesul de promovare a
plăților fără numerar, este asigurarea
faptului că întreaga populației are acces
la informație și la tehnologii de
informare contemporane care să devină
sursa principală și cea mai efectivă de
documentare a populației referitor la
modalitățile de plată cashless (cardul,
E-Banking , Paypal, Criptovalută etc. ).
La acest capitol România se află la un
stadiu relativ bun, INS indicând faptul
că în 2019, 75,7 % din gospodării au acces la Internet, adică o creștere e normă de la 68,6% în
2016 . De asemenea discrepanța dintre urban și rural, s -a diminuat ușor, cu circa 3% în favoarea
mediului rural.42
Grafic 14. Sursa: Global Findex Database 2017
Hartă 2. Sursa: INS, ”Accesul populației la internet de acasă ”, 2017

43. Ibidem, pg.39
44. Forbes România, https://www.forbes.ro/articles/increderea -in-banci -se-castiga -greu-112294 , accesat la
18.04.2020
45. IRES, ”Românii și banii lor: Percepții, Comportament și Proiecții financiare” , 2019

31 Chiar dacă cifra se află în creștere față de 2016 , încă este necesară o promovare intensă
a ”Internetului”. Conform ace leiași publicații de la INS, mai mult de jumătate din persoanele
care trăiesc în gospodării fără Internet au motivat acest lucru pe baza lipsei de instruire, iar alți
40% au invocat motivul lipsei de utilitate (un răspuns subiectiv în contextul digitali zării globale
intense) .43 Astfel, teoretic vorbind , eliminarea banilor fizi ci ar crea necesitatea respecti vă,
problema cea mai mare rămânând lipsa de instruire a populației. În acest context prima
mișcare -cheie pe care trebuie să o facă statul es te organizarea unor campanii majore în special
în mediul rural de informare în acest domeniu , având ca scop reducerea până la minimum a
analfabetismului digital. Astfel de campanii ar presupune alocarea de resurse financiare destul
de mari, o cale de amel iorare a co sturilor fiind angajarea în muncă a voluntari lor.

Tabel 6. Sursa: INS, ” Proproția gospodăriior fără acces la internet după motive, pe medii”, 2019
După asigurarea unui canal contemporan de informare a populației, este foarte
important de pus accentual pe stimularea încrederii românilor în sistemul bancar. Conform unui
studiu realizat în 2017 de către Biroul de Audit Transmedia, aproximativ 39,6% dint re cetățenii
din orașe (14 -64 ani), preferă să țină banii în casă și nu au încredere în bănci.44 Aceasta
cercetare, conclude că neîncredere românilor în sistemul bancar este în creștere, iar aceasta se
datorează în mare parte băncilor, care nu oferă o informare amplă clienților prin campaniile de
comunicare. Un alt studiu, efectual de către Institutu lui Român pentru Evaluare și Strategie în
anul 2019, confirmă
veridicitatea datelor
identificate de BRAT,
indicând că circa 45%
din români au puțină
încredere în sistemul
bancar, iar 20% nu au
încredere deloc.45
5%
24%
3%45%20%3%Câtă încredere aveți în general în bănci ? (IRES)
Foarte multă
Multă
Nici multă, nici puțină
Puțină
Deloc
Nu știu
Grafic 15. Sursa: IRES, ”Românii și banii lor: Percepții, Comportament și Proiecții
financiare” , 2019

32 Observare statistică: ”Repartizarea clienți lor Auchan în funcție de metoda de plată și
vârstă”

Pe lângă statisticile oferite de Institutul Național de Statistică, Banca Națională a
României, Banca Mondială și alte surse am decis să încadrez în cadrul cercetării o observarea
statistică proprie efectuată în data de 29.05.2018 între orele 13:00 -14:00 și 17:00 -18:00.
Observarea statistică a fost efectuată pe un eșantion de 100 de persoane în cadrul magazinului
Auchan, Oradea , și în funcție de 2 variabile: vârsta clienților (până la 40 de ani ; peste 40 de
ani) și metoda de plată (cu cardul ; cu bani fizici).
În urma efectuării observării statistice am constatat că clienții Auchan din Oradea tind
să achite în proporție de 77% în numerar. O mare diferență în funcție de vârstă nu am înregistrat,
circa 23,2% din clienții cu vârsta de până la 40 ani plătind cu card ul și respectiv 22,8% pentru
clienții cu vârsta de peste 40 ani.
În acest context este important de subliniat repetat faptul că populația din România încă
are o relație foarte strâns legată cu numerarul, în special în ceea ce privește tranzacțiile zilnice
de valoare relativ mică. Chiar și populația cu vârstă de până la 40 ani continuă să aibă o
mentalitate conservatoare și reprezintă un interes foarte mic pentru banii digitali.

Grafic 17. Sursa: Observare statistică proprie Grafic 16. Sursa: Observare statistică proprie

33 Sondaj online: ” Nivelul de acceptabilitate a plăților fără numerar în România”

Pentru o înțelegere mai aprofundată a nivelului de pătrundere a plăților fără numerar în
societatea românească , am lansat în data de 16 martie un sondaj online prin intermediul Google
Forms, și am reușit să acumulez în c irca 3 zile 247 de respondenți. Un aspect foarte important
care consider că trebuie evidențiat este faptul că ținta acestui sondaj au fost doar persoane care
un nivel de alfabetizare digitală peste med ie, astfel acesta nu este reprezentativ pentru întreaga
populație a României, ci doar pentru cetățenii care folosesc Internetul ca un instrument zilnic
de informare. De asemenea marea marte din respondenți, și mai exact 85%, sunt persoane cu
vârsta de până la 30 ani, respectiv eșantionul pentru persoanele de peste 30 ani este unul foarte
mic.
Prima întrebare din cadrul sondajului (după cele introductive: vârstă, mediu, studii) este
concepută cu scopul de a identifica nivelul de familiarizare a respondențil or cu instrumentele
de plată fără numerar. Astfel, din câte observăm în graficul de mai jos, cea mai cunoscută
metodă este utilizarea cardului de credit/debit. Alte modalități de plată cashless care cunosc o
popularitate destul de înalt sunt: Mobile Paymen t; Transferul bancar și Plățile prin SMS, având
o penetrare de circa 50%. În acest context, pot spune că participanții la sondaj, sunt suficient de
familiarizați cu instrumentele de plată fără numerar.

Grafic 18. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms
Cea de-a 2 întrebare, am decis s -o analizez în funcție de mediul în care trăiesc
respondenții, pentru a analiza relația cauză -efect dintre acestea. Astfel, am identificat că cei
care trăiesc în orașe au efectuat în medie circa 55% din toate tranzacțiile din ultimul an fără
numerar, față de 45% în mediul rural . Acest rezultat este motivat de diferența în mentalitate,
cauzată de lipsa băncilor în sate, cât și din cauza faptului că o par te mare din magazine din
mediul rural sunt relativ mici și nu sunt obligate să dețină un POS.

34
Grafic 19. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms
Aceeași întrebare, analizată din perspectiva nivelului de studii, sugerează o popularitate
mai mare a instrumentelor fără numerar în rândul celor cu studii terminate (55%), față de cei
care nu au studii superioare și nici nu sunt studenți (45%). Acest fenomen este cauzat de nivelul
de informare, întrucât unei per soane neinformate, tinde să îi fie frică sau să aibă dubii cu privire
la folosirea instrumentelor de plată fără numerar.

Grafic 20. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms
În ceea ce privește posibilitatea de a efectua plăți fără numerar la instituțiile de stat din
România, media răspunsurilor este de 3,32. Acest număr indică faptul că majoritatea
respondenților consideră că deși nu la toate instituțiile publice se poate efectua plata fără
numerar, o parte îndeajuns de mare oferă astfel de condiții.

Grafic 21. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms40.00%45.00%50.00%55.00%
Rural UrbanCât la sută din plățile efectuale în ultimul an, au
fost prin instrumente de plată fără numerar?
0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%Cu studii superioare terminateFără studii superioareStudent (studii superioare în curs)Cât la sută din plățile efectuale în ultimul an, au fost prin instrumente de
plată fără numerar?

35 Cea de -a 4-a întrebare, are scopul de identifica eforturile de promovare a plăților fără
numerar în România. Majoritatea persoanelor participante la sondaj au întâlnit destul de puține
forme de pr omovare a tranzacțiilor cashless în România. Astfel, această întrebare a înregistrat
o medie de 2,81 în rândul răspunsurilor, sugerând că deși se întâlnesc unele forme de promovare
a instrumentelor de plată fără numerar, nu sunt de ajuns pentru a genera o putere de convingere
a utilizării acestora.

Grafic 22. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms
Una dintre cele mai importante întrebări din cadrul sondajului, destinată să identifice
părerea respondenților cu privire la o posibilă eliminare a numerarului din economie , sugerează
faptul că o parte destul de mare, și anume 49% au dubii sau sunt total împotriva unei sistem
economic cashfree. Astfel, luând în considerație că majoritatea respondenților sunt tineri, ș i în
pas cu tehnologizarea globală, procentul celor care ar dori o astfel de modificare este destul de
mic (doar 51%). În acest context, este evident că România nu este pregătită momentan la nivel
de mentalitate, să implementeze o astfel de modificare. Unu l dintre principalele motive este
lipsa încrederii în sistemul bancar în rândul populației.

Grafic 23. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms

36 Cu ajutorul următoarei întrebare am identificat situațiile în care respondenții sunt cel
mai puțin susceptibili să efectueze plata fără numerar. Printre acestea se enumeră serviciile
oferite de frizer, împrumuturile între prieteni, taxiul, taxa de școlariz are, o bătură într -un club
de noapte sau o cumpărătură mică. Pentru îmbrăcăminte, bijuterii și cumpărături mari la
supermarketuri majoritatea respondenților plătesc fără numerar.

Grafic 24. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms
Această diferență este cauzată de comoditatea de a efectua plata cu numerar, sau din
cauza absenței posibilității de a plăti fără numerar. (de exemplu unica metodă de plată fără
numerar a taxei de școlarizare este transferul) De a semenea, la circa 7,3% din respondenți le
este frică să plătească în anumite situații cu un instrument cashless.

Grafic 25. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Google Forms

46. Legea nr. 209/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind
introducerea sistemelor moderne de plată

37 Ultima întrebare ține cont de cealaltă față a problemei, și anume situația și motivele
comercianților cu privire la lipsa unei modalități de plată fără numerar în punctele lor de
vânzare. Majoritatea respondenților consideră că costurile suplimentare gener ate de comisionul
plătit la intermediar (bancă), cât și cele cu procurarea unui POS stau la baza deciziei
comercianților de folosi doar numerar. Cu toate acestea, o parte destul de mare consideră că
eschivarea de la impozite (45%) , sau spălarea de bani (2 3,5%) sunt de asemenea motive ce pot
fundamenta decizia prestatorilor de servicii și a comercianților de bunuri să nu ofere clienților
posibilitatea de a plăti cu instrumente de plată ce nu implică numerarul. Anume în această în –
trebare este evidențiat un avantaj de bază al unei societăți cashfree – reducerea evaziunii fiscale,
motiv pentru care spiritul civic al populației trebuie îndreptat către atingerea acestui scop.

Grafic 26. Sursa: Sondaj online propriu prin intermediul Goo gle Forms

II.II.III: Promovarea plăților fără numerar
Dotarea tuturor spațiilor comerciale cu POS -uri
În contextul în care banii fizici dispar, este mai mult de cât logic că fiecare magazine
trebuie să dispună de sisteme modernă de plată ceea ce presupune cel puțin acceptarea plății cu
cardul. România a făcut un pas mare în acest sens odată cu implementarea unei noi legi conform
căreia comercianții cu amănuntul ce realizează anual o cifră de afaceri de cel puțin 10.000 de
euro sunt obligați să accepte plăți cu cardul.46 In plus, legea cash -back prevede ca retailerii ce
dispu n de terminal de plata sa poata acorda clientilor un avans in numerar. Astfel, POS -urile
pot fi folosite de clienti si pe post de bancomat. Avansul acordat nu poate depasi suma de 200
lei, iar comisionul perceput pentru astfel de tranzactii nu poat e fi mai mare de 1% din valoarea
sumei. Potrivit declaratiilor Guvernului, masurile au rolul sa reduca evaziunea fiscala si sunt
bazate pe o serie de recomandari ale Bancii Europene, care limiteaza platile in numerar pentru0 20 40 60 80 100 120 140 160Cheltuielile generate de procurarea unui…Costuri suplimentare generate de…Se eschivează de plata unor impoziteSe ocupă cu spălarea de baniNu consideră că au nevoie de POS, pentru …AlteleCare sunt principalele motive din care unii comercianți
încă nu oferă posibilitatea de plată fără numerar ?

47. Decizia nr. 949/2017 privind apr obarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor de plată moderne
48.BCE http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=169.PSS.A.RO.S102.I00.I200.NT.X0.20.Z0Z.Z&
accesat la 21.04.2020
49.BCE, http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=169.PSS.A.SE.S102.I00.I200.NT.X0.20.Z0Z.Z&
accesat la 21.04.2020
50. L. Liman and N. Magnusson, https://www.bloomberg.com/news/articles/2017 -05-14/in -cashless -sweden –
even -god-now-takes -collection -via-an-app , accesat la 14.04.2019
38 tranzactiile comerciale.47 Conform datel or colectate de pe site -ul oficial al Băncii Centrale
Europene, în România, în anul 2018 erau 204.372 de POS -uri48, adică unui -i POS, îi revin circa
96 de oameni. Pentru a înțelege ce sugerează acest număr, am decis să -l raportez la cel din
Suedia, unde deși numărul de POS -uri este similar ( 275.411), unui POS îi revin 37 de
persoane.49 Această diferență de aproape de 3 ori mai mică sugerează faptul că România este
depășită cu mult în ceea ce privește dotarea spațiilor comerciale cu dispozitive ce permit p lată
fără numerar.

Grafic 27. Sursa: Banca Centrală Europeană ”Statistical Data Warehouse”
Crearea și/sau introducerea unor noi metode de plată 

O alternativă foarte importantă în ceea ce privește promovarea și facilitarea tranzacțiilor
fără bani fizici este lansarea unui sistem de plată pentru smartphone. Un exemplu în acest sens
este aplicația Swish lansată de 7 bănci comerciale în cooperare cu b anca centrală din Suedia și
care a ajuns la un număr d e 5,5 milioane de utilizatori.50 În acest context, o astfel de aplicație
ar putea conține elemente care facilitează tranzacțiile aducând avantaje în ceea ce privește
comisionul, securitatea și rapiditat ea plății sau chiar să devină și un instrument care să ajute
antreprenorii să -și promoveze produsele oferind astfel reduceri de preț , cashback sau alte tipuri
de promoții exclusiv la achitarea cu aplicația respectivă.
Un sistem de plată național poate deveni mult mai atractiv pentru cetățeni faț ă de alte
alternative (cardul bancar, criptovalutele, PayPal etc.) , promovând astfel trecerea spre o
societate cash -free. Astăzi, una dintre cele mai populare sisteme de plată pentru telefon în
România este Apple Pay, fiind lansat aici în data de 26 Iunie 2019, și fiind compatibil cu 6

51. A. Atudorei, https://www.doarpeinternet.com/apple -pay-romania/ , accesat la 24.04.2020
52. K. Buchholz, https://www.statista.com/chart/17909/pos -mobile -payment -user-penetrat ion-rates/ , accesat la
26.04.2020
53. Statista, ”Mobile POS Payments Romania” https://www.statista.com/outlook/331/148/mobile -pos-
payments/roman ia#market -globalRevenue , accesat la 26.04.2020
54. Idem
39 bănci (BT, ING, UniCredit, BCR, OTP, Raiffeisen), cât și cu unele servicii nebancare cum ar
fi Revolut, Orange Money, Edenred (tichete de masă).51
Un număr din ce în ce mai mare de comercianți (29% în 2018) susțin ș i planifică să
susțină o varietate de opțiuni de plată pentru mobil, cea mai frecventă fiind aplicațiile mobile
pentru cumpărături online, plăți mobile la POS și opțiuni speciale de plată pentru mobil, cum
ar fi portofelele mobile. China este liderul mondi al în ceea ce privește adoptarea plăților mobile
de proximitate, deoarece 81% dintre utilizatorii de smartphone -uri din țară au efectuat o plată
mobilă de proximitate în ultimele șase luni.52 În România, valoarea totală a tranzacțiilor prin
intermediul Mob ile Payment la POS -uri a atins aproximativ 113 de milioa ne de dolari americani
în anul 2019 , așteptându -se o creștere de până la 167 milioane de dolari americani în anul 2020,
și circa 374 de milioane de dolari americani peste 3 ani, în 2023. Astfel, în anul 2020, România
se plasează pe locul 53 în lume .53

Grafic 28. Sursa: Statista, ”Mobile POS Payments”
Rata de pene trare a plăților prin intermediul smart phone -ului la POS, este de circa 5,2%,
adică aproximativ 1.000.000 de utilizatori și din păcate se așteaptă să rămână la fel în următorii
3 ani, aspect cauzat de popularitatea scăzută în rândul populației de peste 45 de ani. Creșterea
valorii tranzacțiilor totale este cauzată e creșterea valorii tranzacției per persoană, dar nu de
creșterea numărului de utilizatori. Cu toate acestea, rata de penetrare este una medie, fiind mai
mare ca în Franța de exemplu, unde doar 2,2% din populație utilizează acest instrument de plată
fără numerar.54

55. Legea Nr. 70/2015 din 2 aprilie 2015 , menționată la (6)

40
Grafic 29. Sursa: Statista, ”Mobile POS Payments ”
Reducerea pragului pentru plățile /încasările în numerar
Conform Legii 70/2015, pragul pen tru tranzacțiile în numerar între persoane fizice este
de 50.000 RON, fiind interzisă fragmentarea plății. Operațiunile de încasări și plăți efectuate
de persoane juridice, per soane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi
familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent,
asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii
de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii.
Prin excepție, se pot efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar, în următoarele condiții
doar în limita a 5.000 RON de la o persoană mențio nată mai sus.55 Pentru o promovare eficientă
a unui sistem economic cashfree, este necesară reducerea acestor praguri, și completarea legii,
pentru o cuprindere mai mare, care să privească și plățile consumatorilor către comercianți. În
acest context, o parte din ce în ce mai mare a tranzacțiilor vor fi efectuate exclusiv prin
intermediul instrumentelor de plată fără numerar, reducând astfel popularitatea numerarului .
Stimulente pentru cumpărători
Una dintre cele mai eficiente metode de a convinge consumatorii să folosească
instrumentele de plată fără numerar sunt facilități sub formă bănească. Astfel, companiile care
vor să -și convingă clienții să folosească cardul în loc de numerar, au recurs la diferite tipuri de
reduc eri. De exemplu, s ocietate a comercială Clever Tech S.R.L., care stă în spatele brand -ului
Clever Taxi, a oferit timp de o perioadă de câteva luni o reducere de 50% la cursele plătite cu
cardul. De ase menea, foarte multe companii au parteneriate cu diferite bănci pentr u a oferi
clienților o sumă de bani înapoi (cashback), după procurarea produsului sau serviciului lor cu
cardul băncii cu care au parteneriat. De exemplu Farmacia Catena în parteneriat cu Patria Bank
întoarce 5% din sumă înapoi în cont, la achitarea cu un card emis de Patria Bank .

56. ECB, ”Card payments in Europe – current landscape and future prospects”

41 Introducerea unui plan de promovare a cardurilor la nivel interguvernamental
O pârghie importantă care ar putea contribui la popularizarea în masă a utilizării
cardurilor bancare, cât și a reducerii costurilor odată cu utilizarea acestora este noua tendință la
nivelul Uniunii Europene, în frunte cu BCE de a dezvolta Zona Unică de P lăți în Euro (SEPA).
SEPA este acum o realitate pentru peste 500 de milioane de cetățeni care utilizează transferuri
de credit uniforme și debite directe. În schimb, plățile cu cardul încă nu au același grad de
integrare și de armonizare .56

Grafic 30. Sursa: ECB, ”Number of card payments per inhabitant”, 2014 -2017
Deși cardurile au fost mijloacele de plată cu cea mai rapidă creștere din Europa de ceva
timp, unii utilizatori nu au beneficiat atât cât ar fi putut în cadrul unei SEPA pentru carduri.
Prin urmare, BCE a decis să analizeze starea actuală a plăților cu car dul în Europa și să
revizuiască politicile sale. În ultimul raport, se enumeră măsuri ale participanților pe piața de
carduri care pot conduce la un SEPA pentru cardu ri, unde o serie de impedimente ar fi abolite
cum ar fi lipsa de interoperabilitate între carduri și terminale și limitarea comercianților care
acceptă anumite carduri. Punerea în aplicare a unei scheme europene de plată instantanee și
dezvoltarea unei infrastructuri de plăți instantanee comune sau interoperabile ar putea contribui
la asigurare a interoperabilității schemelor naționale de carduri. Dacă este asigurată acoperirea
completă paneuropeană, utilizarea acestei infrastructuri poate prezenta o alternativă la
instituirea unui sistem de carduri europene. Pentru a promo va utilizarea acestor c arduri , se va
folosi un logo comun european care să indice că pot fi utilizate în state le UE. Mai mult, raportul
constată că tehnologiile inovatoare vor spor i competiția pe piața cardurilor . Legislația UE își
propune să sprijine o piață de carduri armonizată, competitivă și inovatoare. Eurosistemul salută
punerea în aplicare a unui cadru legal clar și încurajează soluții inovatoare care să permită plăți
cu carduri eficiente, convenabile și sigu re. Toate aceste aspecte vor contribui enorm la
popularizarea utilizării cardurilor în între spațiul European, inclusiv România.

57. No Cash, http://www.nocash.info.ro , accesat la 18.05.2019
58. Cashback Shop, https://www.cashbackshopping.ro/ , accesat la 02.05.2020
59. Legea 70/2015 privind consolidarea disciplinei financiare privind operațiunile de încasare și plată a numerarului
60. The Best VPN, https://thebestvpn.com/c yber-security -statistics -2018/ , accesat la 16.04.2020
61. Cyber Secuirty Ventures, https://cybersecurityventures.com/hackerpocalypse -cybercrime -report -2016/ , accesa t
la 01.05.2020

42 Alte instrumente de promovare a plăților fără numerar 

Urmând exemplul Indiei, este important ca o primă mișcare în direcția p romovării
plăților fără numerar să fie crearea unui site guvernamental referitor la beneficiile tranzacțiilor
digitale. Tot odată și societatea civilă poate contribui, cum ar fi lansarea în 2001 a brandului
pentru promovarea plăților făr ă numerar în Român ia – NoCash.57 Astfel se pot puncta clar
avantajele directe pentru plătitor cum ar fi securitatea, eficiența ( mai ales pentru cardurile
contactless ), posibilitatea de urmărire a cheltuielilor și nu în ultimul rând beneficiul economic
care se regăsește în mediul online prin numeroasele site -uri ce oferă cash -back ( de exemplu
CashBack Shopping) .58 De asemenea un impuls pentru promovarea tranzacțiilor digitale a fost
și legea adoptată în 2015 care interzice comisioanele interbancare mai mari de 0,2% pentru
cardurile de debit ș i 0,3% pentru cele de credit.59

II.II.I V: Securitatea cibernetică
După cum a spus Warren Buffet atacurile cibernetice reprezintă cel mai mare pericol
pentru umanita te.60 Este indiscutabil faptul că în contextu l trecerii spre o economie cash free
este mai mult decât importantă asigurarea unei securități cibernetice la cel mai înalt nivel.
Symantec a indicat în ultimul raport că 1 din 131 de email -uri conține un program malware.16
Conform aceluiași studiu numărul cazurilor de furturi de date în care se solicită răscumpărarea
acestora pentru o sumă de bani a crescut cu 36% în 2017 față de 2016 , 34% din persoane fiind
gata să plătească pentru a -și răscumpăra datele.
Cheltuielile pentru securitatea cibernetică vor atinge 6 trilioane de dolari la nivel global
în anul 2021.61 În acest context cel de -al 2-lea pas major care trebuie făcut, de o importanță la
fel de mare, este sporirea securității cibernetice și asigurarea copiilor de rezervă a datelor.

II.II.V: Retragerea numerarului de pe piață
Regula cheie pentru acest ultim pas în drumul spre o societate cashfree este ”tranziția
treptată”. Retragerea numerarului din economie, nu poate fi efectuată concomitent cu restul
măsurilor enumerate, ci doar după asigurarea tuturor factorilor expuși mai sus. Această condiție
va face posibilă trecerea ușoară și fără consecințe gra ve (cum au fost în India de exemplu).

62. Banca Centrală Europeană, ”ECB ends production and issuance of €500 banknote” ,
https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2016/html/pr160504.en.html . , accesat la 05.05.2019
63. BNR, ”Indicatori monetari”, 2000, https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=3144 , accesat la 24.03.2020
64. BNR, ”Indicatori monetari”, 2020, https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=17637 , accesat la 24.03.2020

43 De asemenea, va fi nevoie de i mplementarea unor pachetele de legi necesare pentru
administrarea și funcționarea adecvată a acestui nou sistem. În contextul în care toții banii vor
deveni digitali , responsabilitățile Bă ncilor Centrale vor crește, fiind strict necesară
implementarea unor noi legi și modificarea legilor actuale în ceea ce privește sistemul bancar
și criptovalutele. Astfel, elemente ca rezerva minimă obligatorie, confidențialitatea datelor,
comisioanele, al te tipuri de taxe din cadrul tranzacțiilor trebuie revizuite și conformate noului
sistem economic. În același context trebuie analizat e și aplicate restricții asupra monedelor
alternative numerarului cum ar fi criptovalutele , întrucât într-o societate cash less acestea vor
sta la baza evaziunii fiscale și ascunderii veniturilor din activități ilicite .
Odată ce au fost introduse toate normele necesare pentru funcționarea corespunzătoare
a sistemului economic fără numerar poate fi început procesul de eliminarea propriu -zisă a
numerarului. Acest lucru trebuie făcut treptat începând cu stoparea emisiunii bancnotelor de
valoare înaltă cum ar fi cea de 500 RON. În 2016 de exemplu Banca Centrală Europeană a
declarat că la sfârșitul anului 2018 va înceta să emită bancnota de 500 euro, cele aflate în
circu lație însă vor rămâne legale.62 O inițiativă în acest sens a fost propusă și în S.U.A referitor
la bancnota de 100$. Ulterior, luând în considerație că bancarizarea populației a fost atinsă în
măsura de 100% , va începe procesul de retragere a numerarului, stabilindu -se un număr de ani
în care deținătorii de numerar vor putea depune numerarul în bănci.
De-a lungul ultimilor 20 de ani, România a reușit să reducă ponderea numerarului în
M1 de la 63% (în februarie 2000)63 la 27% (în februarie 2020) . 64

Tabel 7. Sursa: BNR,” Indicatori monetari”, 2019 -2020

44 Concluzie

Cercetarea respectivă oferă o analiză amănunțită a efectelor pe care le poate produce un
sistem economic cash -free, demonstrând superioritatea economică a potențialelor avantaje
peste dezavantaje. Aceasta evidențiază legătură strânsă și direct proporțională dintre nivelul de
utilizare a numerarului și mărimea evaziunii fiscale și a economii umbră în ansamblu, în baza
raportării a 24 de economii din UE. Astfel, cercetarea se concretizează în plasarea sistemului
economic cash -free, drept soluție definitivă a problemei intrasparenței de fluxuri monetare . Una
dintre temerile de bază rămân însă criptovalutele – noua formă de ”numerar” din cauza
complexității de urmărire a acest ora.
Această lucrarea aduce o contribuție și o perspectivă nouă în literatura de specialitate,
în ceea ce privește delimitarea unor pași/etape concrete în procesul de reducere a numeraru lui
intr-o economie emergentă : Incluziune financiară; Adaptare la o lume digitalizată; Încredere în
sistemul bancar; Promovare a plăților cashless; Securitate cibernetică; Retragere a numerarului.
Cercetarea reușește să sintetizeze eforturile României de popularizare a plăți lor fără n umerar,
demonstrând evoluția pozitivă și complexă din ultimii 20 de ani, în ceea ce privește rata de
utilizare a noilor instrumente de plată și rata de reducere a ponderii numerarului în total masă
monetară. De asemenea aceasta oferă o imagine a acceptabil ității noilor metode de plată pe
grupuri de populație.
Totodată, lucrarea identifică și oferă metode de depășire a barierelor cu care s -ar
confruntă România în procesul eliminării banilor fizici, principalele dintre acestea
concretizându -se în analfabetism ul digital și incluziunea financiară redusă . Însă, deși analiza
comparabilă efectuată sugerează faptul că România se află mult în spatele mediei europene la
acești indicatori, globalizarea a creat un mediu mai mult decât favorabil pentru sporirea vitezei
evoluției.
Concluzionând, cercetarea respectivă demonstrează necesitatea unui sistem economic
cash-free în România, indicând realitate a actuală a acestui fe nomen. O Românie cashless nu
mai este o întrebare, ci un fapt care se întâmplă. Astfel, pentru a ține pasul la nivel european și
global, în drumul spre o economie cashfree, este mai important ca niciodată să fie întreprinse
măsurile necesare pentru ameliorarea barierelor care stau în fața acestui proces , în frunte cu
conștientizarea publică a avantajelor care vin odată cu un astfel de ”nou” sistem.

45 Bibliografie

1. A. Atudorei, https://www.doarpeinternet.com/apple -pay-romania/ , accesat la
24.04.2020
2. A. Nair , https://parenting.firstcry.com/articles/advantages -of-cashless -transactions –
why-is-choosing -digital -payment -method -a-good -idea/
3. ANAF, ”Raport de performanta”, 2018
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Raport_performanta_2018.pdf
4. B. Bona, M. Pociask, A. Skrzypek, 2016”Reducing the shadow economy through
electronic payments”, EY Poland, Economic Analysis Team and EY Poland, Business
Tax Advisory, 2016
5. Banca Centrală Europeană, ”ECB ends production and issuance of €500 banknote” ,
https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2016/html/pr160504.en.html . , accesat la
05.05.2019
6. BCE
http://sdw.ecb.e uropa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=169.PSS.A.RO.S102.I00.I200.
NT.X0.20.Z0Z.Z&
7. BCE,
http://sdw.ecb.europa.eu/quickview.do?SERIES_KEY=169.PSS.A.SE.S102 .I00.I200.
NT.X0.20.Z0Z.Z&
8. BNR, ”Indicatori monetari”, 2000, https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=3144
9. BNR, ”Indicatori monetari”, 2020, https://www.bnr.ro/page.aspx?prid=17637
10. BNR, ”Raport anual” , pg.174, 2018
11. BNR, https://www.bnr.ro/Mijloace -de-plata -fara-numerar –305-Mobile.aspx
12. BNR, www.bnr.ro/Sistemul -ReGIS -307.aspx
13. Brandberry & Nocash, http://www.nocash.info.ro/urmareste -live-conferinta -20-de-
ani-de-carduri -in-romania/
14. CASE, ”Study and Reports on the VAT Gap in the EU -28 Member States”, 2019,
https://ec.europa.eu/taxation_customs/sites/taxation/files/vat -gap-full-report –
2019_ en.pdf
15. Cashback Shop, https://www.cashbackshopping.ro/
16. Cashless India, www.cashlessindia.gov.in/promoting_digital_payments_people.html

46 17. Catherine M. Downey, ”The High Price of a Cashless Society: Exchanging Privacy
Rights for Digital Cash”, 1996
18. Comunicat de presă ”Withdrawal of Legal Tender Status for ₹ 500 and ₹ 1000 Notes”,
BRI, Noiembrie 2016
19. Cyber Secuirty Ventures, https://cybersecurityventures.com/hackerpocalypse –
cybercrime -report -2016/ ,
20. D. Sajter, ”Privacy, Identity, and the Perils of the Cashless Society” apud The Swedish
National Council for Crime Prevention , 2012
21. Decizia nr. 949/2017 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor de
plată moderne
22. Digi24, https://www.digi24.ro/stiri/economie/adrian -vasilescu -bnr-banii -cash-sunt-
murdari -la-propriu -sunt-cei-mai-periculosi -cand -e-vorba -de-raspandirea -unei-
epidemii -1272131
23. Dr. Adrian Amarița, "Evaziunea ficală în România", MLPDA, 2017
www.revistadestat istica.ro/supliment/wp -content/uploads/2017/01/rrss_01_2017_ –
A1ro.pdf
24. ECB, ”Card payments in Europe – current landscape and future prospects”
25. ECB, ”Payment statistics (report)”, 2019
26. F. Nirappil , ”As restaurants go cashless, a backlash is building. Will D.C. intervene?”
, 2018, https://www.washingtonpost.com/local/dc -politics/as -restaurants -go-cashless –
a-backlash -is-building -will-dc-intervene/2018/07/07/89f3f1d8 -8098 -11e8 -b0ef-
fffcabeff946_story.h tml
27. F. Schneider, ”Size and Development of the Shadow Economy of 31 European and 5
other OECD Countries from 2003 to 2015: Different Developments”, JKU, Ianuarie
2015
28. Forbes România, https://www.forbes.ro/articles/increderea -in-banci -se-castiga -greu-
112294
29. Forever 21 Reports Findings from Investigation of Payment Card Security Incident
https://newsroom.forever21.com/releases/forever -21-reports -findings -from –
investigat ion-of-payment -card-security -incident
30. G. Immordino, F. Russo ”Cashless payments and tax evasion”, CSEF, 2018
31. G. Sheneela, ”Cash To Cashless Economy – Convenience and Impacts on Agriculture”
MDC, Ianuarie 2020

47 32. Grupul Băncii Mond iale , ”The Global Findex Database ” , 2018
33. I. Benshalom ”Taxing cash” HUJ, 2012
34. INS , ”Accesul populației României la informație și comunicație” , 2019
35. IRES, ”Românii și banii lor: Percepții, Comportament și Proiecții financiare” , 2019
36. J. Hendrickson , W . Luther, ”Cash, Crime, and Cryptocurrencies” AIER, Februarie
2019, https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=3331347
37. K. Buchholz, https://www.statista.com/chart/17909/pos -mobile -payment -user-
penetration -rates/
38. K. Sinha , ”Consumers Attitude and Perception towards doing Cashless Transactions:
An Empirical Study on Vadodara” , Iunie 2017
39. L. Liman and N. Magnusson, https://www.bloomberg.com/news/articles/2017 -05-
14/in -cashless -sweden -even -god-now-takes -collection -via-an-app
40. L. Medina & F. Schneider, ”Shadow econ omies around the world: What did we learn
during over the last 20 years?”, IMF, Ianuarie 2018
41. Legea nr. 209/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată
42. Legea Nr. 70 /2015 din 2 aprilie 2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind
operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor
moderne de plată
43. M. S avage, www.bbc.com/news/business -41095004
44. Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General de Poliție din România:
Departamentul Operațional, Statistic și Judiciar (Raport) , ” Statistica princi palelor
activități ale poliției Române ” , 2017, https://www.politiaromana.ro/ro/utile/statistici –
evaluari/statistici
45. No Cash, http://www.nocash.info.ro
46. O. Garret, www.forbes.com/sites/oliviergarret/2017/06/28/india -is-likely -to-become –
the-first-digital -cashless -society/#6 2ff810f3c80
47. P. Mauryaa, ”Cashless Economy and Digitalization” AMU, Ianuarie 2019
48. S. Rochemond ”A Cashless Society in 2019” IFOA, Februarie 2020,
https://www.researchgate.net/publication/339213213_A_Cashless_Society_in_2019
49. Statista, ”Mobile POS Payments Romania”
https://www.statista.com/outlook/331/148/mobile -pos-payments/romania#market –
globalRevenue

48 50. The Best VPN, https://thebestvpn.com/cyber -security -statistics -2018/
51. Vi. Kaul, www.bbc.com/ news/world -asia-india -41100613
52. W. Buiter ”Negative nominal interest rates: three ways to overcome the zero l ower bound”,
NBER, Iunie 2009
53. Worldometer, https://www.worldometers.info/world -population/

Anexa 2: Declarația de autenticitate