ȘCOALA DOCTORALĂ SIMION MEHEDINȚI NATURĂ ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ [616944]

1
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
ȘCOALA DOCTORALĂ “SIMION MEHEDINȚI – NATURĂ ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ”
Universitatea din București, Facultatea de Geografie
Blv. Nicolae Bălcescu,nr 1 , sector 1,Cod Poștal 010041, București
Telefon secretariat:021-305.38.10
[anonimizat] | Website:www.geo.unibuc.ro

TEZĂ DE DOCTORAT

Coordonatori : Prof.Univ.Dr.Mihai Ielenicz
Prof. Univ. Dr. Cristian TĂLÂNGĂ

Doctorand: [anonimizat]

2019

2
FACULTATEA DE GEOGRAFIE
ȘCOALA DOCTORALĂ “SIMION MEHEDINȚI – NATURĂ ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ”
Universitatea din București, Facultatea de Geografie
Blv. Nicolae Bălcescu,nr 1, sector 1,Cod Poștal 010041, București
Telefon secretariat:021-305.38.10
[anonimizat] | Website:www.geo.unibuc.ro

TEZĂ DE DOCTORAT
BAZINUL HIDROGRAFIC AL BÂRLADULUI. POTENȚIAL CULTURAL TURISTIC ȘI
VALORIFICAREA LUI

Coordonatori: Prof.Univ.Dr.Mihai Ielenicz
Prof. Univ. Dr. Cristian TĂLÂNGĂ

Doctorand: [anonimizat]

3
2019

CUPRINS

CUPRINS ………………………………………………………………………………………………3
CAPITOLUL I INTRODUCERE ……………………………………………………..……….……..8
CAPITOLUL II INDIVIDUALITATEA BAZINULUI HIDROGRAFIC AL RÂULUI
BÂRLAD……………………………………………………………………………………………………………………………11
2.1. Așezare geografică,limite și vecini………………………………………………………………………..11
2.2. Istoricul cercetărilor…………………………………………………………………………………………….15
CAPITOLUL III BAZINUL HIDROGRAFIC AL BÂRLADULUI-CORELAȚIA
TERITORIALĂ ÎNTRE COMPONENTELE NATURALE ȘI ANTROPICE CU RELEVANȚĂ
PENTRU TURISM………………………………………………………………………………………………………………23
3.1 Cadrul natural – componentă de referință în sistemul activităților turistice………………24
3.1.1 Factori naturali – factori de favorabilitate și restrictivitate în
activitatea turistică ……………………………………………………………..24
3.1.1.1 Principalele elemente de ordin geologic și importanța lor pentru
turism….……………………………………………………………….25
3.1.1.2 Relieful bazinului hidrografic al Bârladului – suport și componentă în
stimularea activităților turistice…..……………………………….……28
3.1.1.3 Parametri morfologici și morfometrici specifici reliefului bazinului
hidrografic al Bârladului cu relevanță pentru turism…………..………34
3.1.1.4 Principalele procese geomorfologice specifice reliefului bazinului
hidrografic al Bârladului ………………………. ………………………….41
3.1.1.5 Rolul reliefului pentru turism ………………………………….……..43
3.1.2 Resurse climatice din bazinul hidrografic al Bârladului și importanța lor pentru
activitatea turistică …………………………..…………………………….…..44
3.1.2.1 Caracteristicile generale ale climei ……………………………………45
3.1.2.2 Principalii parametri climatici și importanța lor pentru turism ………..46
3.1.2.3 Regimul indicilor bioclimatici caracteristici bazinului hidrografic
al Bârladului ………………………………………………………………………53
3.1.3 Hidrografia și rolul ei în desfășurarea activităților turistice …….………………..54

4
3.1.3.1 Rețeaua de râuri din bazinul hidrografic al Bârladului – caracteristici
și imporanță pentru turism ……………………………………………………..55
3.1.3.2 Lacurile din bazinul hidrografic al Bârladului și importanța lor pentru
turism ……………………………..…………………………………………61
3.1.3.3 Apele subterane ………………………………………………………….63
3.1.4 Elementele bio-pedo-geografice cu valoare estetică în activitatea turistică……..64
3.1.4.1 Solurile …………….………….………………………………………64
3.1.4.2 Vegetația și fauna .…………………………………………………….67
3.1.4.3 Monumentele naturii și rezervațiile naturale aflate pe teritoriul
bazinului hidrografic al Bârladului și rolul lor în diversificarea
activităților turistice………………………………………………… …71
3.1.5 Rolul elementelor cadrului natural privite din punct de vedere al favorabilității și
a restrictivității turistice ………………………………………………….………73
3.2 Populația și așezările umane din bazinul hidrografic al Bârladului …………………….74
3.2.1 Caracteristici demografice ………………………………………………..…….75
3.2.2 Rolul factorului antropic în peisajul geografic din bazinul hidrografic al
Bârladului ………………………………………………………………………..76
3.2.3 Așezările umane din bazinul hidrografic al râului Bârlad ..……………………79
3.2.3.1 Așezările urbane……………….……………………………………..84
3.2.3.2 Așezările rurale……………………………………………………….97
CAPITOLUL IV ABORDAREA CONCEPTUALĂ A NOȚIUNILOR DE TURISM
ȘI TURISM CULTURAL………………………………………………………………………………………………….102
4.1. Repere conceptuale teoretice privind noțiunea de turism…………………………………….102
4.2. Repere teoretice privind noțiunea de turism cultural…………………………………………..105
4.3. Metodologia cercetării în domeniul patrimoniului turistic cultural……………………….115
4.3.1 Metode și tehnici de cercetare ………………………………………………………………115
CAPITOLUL V EDIFICII RELIGIOASE………………………………………………………………………….119
5.1. Mânăstiri ortodoxe…………………………………………………………………………………………119
5.1.1 Mănăstiri din județul Vaslui …………………………………………………………………121
5.1.2 Mănăstiri din județul Bacău …………………………………………………………………137
5.1.3 Mănăstiri din județul Neamț …………………………………………………………………141
5.1.4 Mănăstiri din județul Iași ……………………………………………………………………..142
5.1.5 Mănăstiri din județul Galați ………………………………………………………………….148
5.2. Biserici ortodoxe – monumente istorice sau/și de arhitectură……………………………….153
5.3. Alte edificii religioase – monumente istorice sau de arhitectură……………………………167

5
CAPITOLUL VI EDIFICII CULTURALE……………………………………………………………………………170
6.1 Aspecte generale privind specificul cultural………………………………………………………..171
6.2 Patrimoniul turistic cultural ………………………………………………………………………………172
6.2.1 Situri arheologice………………………………………………………………………………….175
6.2.2 Monumente de arhitectură …………………………………………………………………….188
6.2.3 Monumente de for public, memoriale și funerare …………………………………….198
6.2.4 Muzeele,bibliotecile, expozițiile și colecțiile publice ………………………………..201
6.2.5 Personalități născute pe teritoriul Bazinului hidrografic Bârlad ………………….212
CAPITOLUL VII POTENȚIALUL ETNOGRAFIC – PREMISĂ A DEZVOLTĂRII
TURISMULUL CULTURAL……………………………………………………………………………………………..220
7.1 Cultură și civilizație rurală………………………………………………………………………………..220
7.1.1 Meșteșugurile – formă de exteriorizare a esteticului – elemente de
originalitate turistică……………………………………………………………………………..220
7.1.2 Portul, cântecul și dansul popular – nestemate ale plaiurilor bârlădene ………224
7.1.2.1 Portul, cântecul și dansul popular …………………………………………….224
7.1.2.2 Tradiții, obiceiuri și datine populare …………………………………………229
7.1.2.3 Arhitectura rurală tradițională ………………………………………………….232
7.2 Manifestările culturale – elemente de atractivitate turistică……………………………………234
7.3 Gastronomia – atracția turistică a manifestărilor populare ……………………………………243
CAPITOLUL VIII INFRASTRUCTURA TURISTICĂ DIN BAZINUL HIDROGRAFIC
BÂRLAD…………………………………………………………………………………………………………………………245
8.1 Structura unităților de primire turistică……………………………………………………………..245
8.1.1 Structuri de alimentație publică …………………………………………………………….249
8.2 Infrastructura căilor de comunicație ………………………………………………………………….251
CAPITOLUL IX CIRCULAȚIA TURISTICĂ……………………………………………………………………..255
9.1. Dinamica sosirilor și a înnoptărilor ………………………………………………………………….255
9.2. Durata sejurului turistic și gradul de ocupare al structurilor de cazare………………….258
9.3. Intensitatea circulației turistice și densitatea circulației turistice în raport cu
teritoriul și populația………………………………………………………………………………………262
CAPITOLUL X MARKETING TURISTIC………………………………………………………………………..266
10.1 Marketing și promovare turistică…………………………………………………………………….266
10.2 Percepția fenomenului turistic………………………………………………………………………..268
10.3 Impactul dezvoltării turismului cultural……………………………………………………………281
CAPITOLUL XI ANALIZA SWOT…………………………………………………………………………………..283
11.1 Factorii de favorabilitate în Bazinul hidrografic al râului Bârlad………………………..288

6
11.2 Factorii de restrictivitate în Bazinul hidrografic al râului Bârlad………………………..290
11.3 Amenințări în valorificarea turistică în Bazinul hidrografic al râului Bârlad………..291

11.4 Oportunități în dezvoltarea turismului în Bazinul râului Bârlad………………………..292
11.5 Recomandări / sugestii pentru dezvoltarea turismului cultural în Bazinul
hidrografic al râului Bârlad………………………………………………………………………….294
11.6 Direcții și proiecte de dezvoltare în Bazinul hidrografic al râului Bârlad…………..297
CAPITOLUL XII TIPOLOGIA ȘI REGIONAREA TURISTICĂ A BAZINULUI
BÂRLADULUI…………………………………………………………………………………………………………….301
12.1 Tipuri de turism ………………………………………………………………………………………..301
12.1.1 Turismul cultural …………………………………………………………………………..301
12.1.2 Turismul festivalier ……………………………………………………………………….302
12.1.3 Turismul școlar și științific …………………………………………………………….303
12.1.4 Alte tipuri de turism practicabile în Bazinul hidrografic al Bârladului ….303
12.2. Regiuni – axe turistice……………………………………………………………………………….304
12.2.1 Axa turistică a văii râului Bârlad …………………………………………………….306
12.2.2 Axele turistice din Podișul Central Moldovenesc ……………………………..308
12.2.3 Regiunile turistice situate la vest și la est de râul Bârlad ……………………310
CAPITOLUL XIII CONCLUZII………………………………………………………………..312
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………….314

7

CAPITOLUL I INTRODUCERE

Privind în ansamblu problema turismului cultural al unei regiuni, privim de fapt relația
dezvoltată de individ și progresul tehnic și științific. Astfel, putem identifica, analiza și prezenta
legăturile care îi fixau de secole pe membrii unei societăți de factorii naturali și antropici, factori care
au fost într-o oarecare măsură vitregi de-a lungul timpului, dar care au contribuit și au avut un rezultat
vizibil, respectiv cel de îmbunătățire atât a traiului, cât și a vieții unei societăți umane.
Din aceste considerente este necesar ca aprecierea relațională dintre om și mediu să fie corectă,
evidențiind atât factorii naturali și favorabilitatea acestora, care s-au dovedit a fi indispensabili vieții,
cât și factorii antropici, chiar dacă au, de cele mai multe ori, un caracter artificial și sunt utili, fizic, în
ușurarea traiului.
Studiul intitulat " Bazinul hidrografic al Bârladului. Potențialul cultural turistic și
valorificare lui " prin problematică se dorește a fi o continuare a preocupărilor ultimelor decenii ce țin
de sfera
turismului cultural din Podișul Moldovei (predominant) și o expunere centralizată și actuală
componentelor acestui tip de activitate turistică.
Tema aleasă cu un caracter cultural turistic regional evident și orientat, reprezintă un rezultat al
unui cumul de factori, respectiv experiența acumulată ca și cadru didactic în zona de studiu, implicarea
într-o serie de proiecte locale, participarea la o serie de evenimente culturale și sociale anterioare
alegerii temei și dorința de înțelege aspectele interculturale din cadrul regiunii specifice bazinului
hidrografic al Bârladului în corelație cu cele limitrofe Moldovei.
Bazinul hidrografic al Bârladului reprezintă o regiune geografică situată în estul României, în
cea mai mare parte suprapusă pe subunități ale Podișului Moldovei și numai în extremitatea sudică
aparținând Câmpiei Române; cu toate că peisajele sunt atrăgătoare, chiar pitorești, nu putem compara
din acest punct de vedere această regiune cu spații mult mai „celebre” din țara noastră în rândurile
turiștilor: Cheile Bicazului, Ceahlăul, Bucegii, Făgărașul, Retezatul, Apusenii, Delta Dunării, Litoralul,
Rodnei, etc. Atracțiile turistice, atâtea câte sunt, predomină aici din rândul celor culturale: biserici vechi
din lemn, mânăstiri, construcții vechi (poduri, etc), conace, muzee, case memoriale, colecții muzeale,
clădiri deosebite (de diferite vârste), statui, etc. Atracțiile turistice naturale (ale cadrului
fizico – geografic) există și ele, însă sunt cunoscute numai și numai local (în legătură cu turismul de
week-end: grătare la marginea pădurii sau chiar în interiorul ei).

8
La propunerea regretatului Profesor univ. Dr. Mihai Ielenicz (cel care a fost inițial
coordonatorul acestei teze, până la decesul său) am luat ca temă pentru doctorat „Turismul cultural din
bazinul hidrografic al râului Bârlad”, o temă provocatoare și pentru un spațiu destul de vast, pe care
m-am străduit să-l acopăr, deplasându-mă la majoritatea obiectivelor turistice (în special antropice)
de pe suprafața sa.
Delimitarea bazinului Bârladului a fost anevoioasă (în zona de deal și podiș se lucrează mai
greu pe hărți topografice decât în zona de munte), am realizat-o în programul Arcmap 10.3, pe harta
topografică a României scanată după originalul 1:25.000, color. Odată având limitele, am trecut la
inventarierea obiectivelor turistice (în special antropice) din interiorul lor.
Am inventariat: mânăstirile ortodoxe, bisericile – monument istoric (facem precizarea că aceste
două categorii aparțin de eparhii: Arhiepiscopia Iașilor în nord: județul Iași, Arhiepiscopia Romanului
și Bacăului în nord-vest și vest: județele Neamț și Bacău, Episcopia Hușilor: județul Vaslui,
Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, în sud-vest: județul Vrancea și Arhiepiscopia Dunării de Jos în sud:
județul Galați).
Cel mai dificil a fost să localizez pe harta topografică (ediția 1982), sau pe ortofotoplan (ediția
2005) anumite obiective (de exemplu, unele mânăstiri nu se află în vatra satului de care este dat în cărți
că ar aparține, ci mult în exteriorul lor, uneori cu alte denumiri – de exemplu „Cetatea Dagâța”, în loc
de „Mânăstirea Dagâța”); pentru o cât mai bună localizare, am realizat și prins în lucrare „print-screen-
uri” din Arcmap (vezi fig. 27, 29, 30, 31, 32, 33, 34…..55, 56, 58, , etc).
Pentru găsirea pe teren a obiectivelor turistice m-am folosit de programul de GPS al telefonului
mobil, având cu mine în pemanență o hartă rutieră a României (și apelând, cu toate acestea și la
amabilitatea localnicilor de a-mi explica pe unde se ajunge la un obiectiv sau altul); menționez că
drumurile, la modul general, la scara întregului bazin sunt deplorabile (cu excepția D. E. 581 și a
drumurilor naționale mai importante) – vezi capitolul 8.
Un alt aspect al realității pe care am găsit-o este starea bună a unor monumente istorice sau de
arhitectură (de exemplu Mânăstirea Dobrovăț, Mânăstirea Hadâmbu, Curtea Domnească și Biserica
„Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Vaslui, Mânăstirea Fâstâci, ansamblul monumental de la
Movila lui Burcel, etc), dar și starea jalnică a unor biserici vechi, din lemn, declarate monument istoric
(vezi fig. 94), a unor conace (al Elenei Cuza de la Solești – cu totul părăginit, al Mareșalului Constantin
Prezan, de la Schinetea – întreținut cu greu de nepoata acestuia, Olga Macarie, etc), sau chiar a unor
clădiri importante din orașe, cum ar fi Casa „Cuza” din Bârlad, aparținând Muzeului „Vasile Pârvan”
din urbea moldavă (vezi fig. 86).
Aspectul general al turismului cultural din cadrul Bazinului Bârladului este unul cu trei poli,
respectiv cele trei orașe: Vaslui, Bârlad, Tecuci, fiecare din acestea conținând numeroase obiective,
dar, în vastul spațiu rural care le înconjoară, cu o „sărăcie” destul de accentuată în elemente de interes

9
turistic, iar dacă există, sunt la distanțe mari unele de altele și sunt puțin accesibile, pe drumuri uneori
la limita posibilităților tehnicii auto obișnuite. Acesta este, de altfel, punctul slab cel mai semnificativ,
alături de cel al infrastructurii hoteliere (de asemenea, prezentă doar în cele trei orașe și în unele sate
mai mari din vecinătatea lor) și, dacă ar fi rezolvate (cele două aspecte negative), nu ar fi exclus ca
zona Bazinului Bârladului să se revigoreze economic.
La realizarea acestei teze am fost ajutată în primul rând de către coordonatorul științific –
Prof. Univ. Dr. Cristian Tălângă, căruia îi mulțumesc pentru sugestiile, sfaturile, dar și pentru
îndemnurile și încurajările venite din partea Domniei Sale (îl consider înlocuitorul ideal al primului
îndrumător – regretatul Prof. Univ. Dr. Mihai Ielenicz, căruia îi voi purta o vie amintire toată viața).
Muțumiri se cuvine să adresez unor oameni sufletiști și altruiști, așa cum sunt învățătorii (și soții) Elena
și Costel Rotaru din Tăcuta, inițiatorii colecției de artă populară de aici, Părintele Nicodim Anghel de
la Mânăstirea Cârlomănești sau Maica Anastasia Cimbru, stareța de la Mânăstirea Adam, sau cum sunt
membrii personalului Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, al Bibliotecii Județene din Vaslui, al
Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui și lista ar putea continua.
Intenționez, în viitorul nu foarte îndepărtat, să public această teză, spre a nu zădărnici eforturile
pe care toți acești oameni minunați le-au investit în formarea mea și pentru a face o bună și justă
imagine centrului universitar geografic din București, care m-a adoptat și în special ilustrului său fost
membru, Prof. Dr. Mihai Ielenicz.

10

CAPITOLUL II
INDIVIDUALITATEA BAZINULUI HIDROGRAFIC AL RÂULUI BÂRLAD
2.1. Așezare geografică, limite și vecini
Tyarantos sau râul Bârlad reprezinta unul din afluentii raului Siret,,afluent cu cel mai mare
bazin hidrografica avand o suprafață de 7354 km2 (Ujvary, 1972), desfășurându-se în partea de est a
României, extinzandu-se atat in Podișul Moldovei cat si în Campia Romana. Cea mai mare suprafata
se încadrează Podișului Bârlad (una din cele patru subunități majore ale Podișului Moldovei1).
O porțiune restrânsă din arealul său (aproximativ 15 % din total, mai precis în zona cursului
inferior) aparține Câmpiei Române (Câmpia de terase a Tecuciului) (fig.1); dată fiind mutarea gurii de
vărsare a râului Bârlad în râul Siret cu 10 km mai spre amonte, ca efect al îndiguirii și al scurtării
artificiale a cursului, am considerat că aparțin bazinului Bârladului atât porțiunea situată arealul
vechiului curs (satele Liești și Bucești) cât și porțiunea care este traversată de cursul canalizat (inclusiv
satele Salcia și Condrea).

Fig. 1 – Așezarea geografică a bazinului hidrografic al râului Bârlad în cadrul țării

1Celelalte trei unități ale Podișului Moldovei sunt: Podișul Sucevei, Câmpia Jijiei sau a Moldovei, Culoarul Siretului
(Ielenicz, Săndulache, 2008).

11
Bazinul hidrografic al Bârladului se învecinează cu o serie de alte bazine hidrografice, conform
hărții topografice aferentă arealului luat în studiu, după cum urmează:
Poziția geografică Denumirea bazinului hidrografic
 nord – bazinul Jijiei
 nord – est – bazinul Jijiei
– bazinul Bohotin
– bazinul Moșna
 est – bazinul Pruteț
– bazinul Elan
– bazinul Horincea
 sud – est – bazinul Chineja
– bazinul Suhu
– bazinul Călmățui
 sud – vest – bazinul Siret
– bazinul Lupa
– bazinul Polocin
 vest – bazinul Fulgeriș
– bazinul Soci
– bazinul Racătău
– bazinul Morii – bazinul Râpaș
– bazinul Glodeni
– bazinul Ieusești
– bazinul Țigăncii – bazinul Petros
-baz.Vulpănești
– bazinul Albuia

12
Pe următoarea hartă topografică sunt indicate și formele de relief ce delimitează bazinul
hidrografic al Bârladului după cum urmează:
Poziția
geografică Denumirea formei de
relief Poziția
geografică Denumirea formei de relief
nord Coasta Iașilor est Dealul Fălciului, Podișul Covrului
sud Câmpia Siretului Inferior vest Dealurile Tutovei, Culoarul Siretului

Figura nr.2 Bazinul hidrografic al Bârladului – poziția geografică

Ca subunități geografice, în cadrul Podișului Bârladului, cursul superior (bazinul Bârladului
amonte de confluența cu Racova) se desfășoară exclusiv în cadrul Podișului Central Moldovenesc;
sectoarele central – vestic și sud – vestic aparțin Colinelor Tutovei, fâșia estică aparține Dealurilor
Fălciului, iar zona de sud-est se încadrează în Podișul Covurlui. În cadrul Câmpiei Române, în viziunea
autorilor volumului „Geografia României”, vol. V, Editura Academiei, sectorul aferent bazinului

13
Bârladului (sudul axtrem al acestuia) aparține exclusiv Câmpiei Tecuciului, aceasta fiind subunitate a
Câmpiei Galațiului și care, la rândul ei aparține Câmpiei Buzău – Siret, subunitate a Câmpiei Române
situată în nord-estul acesteia.
Bârladul se varsă, așadar în Siret, acesta din urmă fiind cel mai mare râu al României după debit
(222 m3/s la Galați), dar este unul din puținii afluenți pe stânga ai acestuia, cel mai mare (mai important)
de pe această parte. Lungimea totală a Râului Bârlad are o lungime totală de 246,9 km (Ujvary, 1972)
și în aceste condiții debitul său la vărsare este de numai 6,38 m3/s (comparativ cu Bistrița, care are o
lungime ceva mai mare (278,8 km), o suprafață bazinală cu puțin mai mică (7042 km2), însă un debit
mediu la vărsare de aprox. 45 m3, deci de șapte ori mai mare). Diferența de debit dintre cele două râuri
(la vărsare), în condițiile unei cvasiegalități în ce privește suprafața bazinală și lungimea se explică prin
caracterul climatic mai arid și mai cald (îndeosebi în sezonul cald al anului) al Podișului Bârladului,
comparativ cu Carpații Orientali, de unde își adună apele Bistrița.

Foto. 1. – Coasta Iașilor – limita nordică a bazinului hidrografic al Bârladului;
vedere de pe Dealul Păun, sud de Iași (Foto: arhiva personală).

Bazinele hidrografice vecine cu Bazinul Bârladului sunt: către nord, Bahluiul (cumpăna de ape
Bahlui – Bârlad merge pe o mare porțiune a muchiei Coastei Iașilor – vezi fig. 2); către vest, Siretul (o
serie de afluenți scurți, de stânga, ai Siretului: Stănița, Săgnița, Icușești, Râpaș, Valea Mare, Pârâul
Morii, Tamași, Răcătău, Pâncești, Rogoaza, Polocin); spre est: Jijia (bazinele aferente acesteia: Tătarca,
Comarna, Bohotin) și Prutul (bazinele: Moșna, Huși, Mușata, Elan, Horincea, Chineja – fig. 3); spre
sud-est se învecinează cu o serie de bazine afluente tot Siretului: Covurlui, Suhurlui, Gerul (acestea
fragmentează Podișul Covurlui), Călmățui (curge exclusiv în cîmpie).

14

Foto. 2 – Satul Țifu, situat în bazinul Elanului,
foarte aproape (sub 1 km) decumpăna de ape estică a
bazinului Bârladului (Foto: arhiva personală).

Fig. 3– Unitățile administrative (județele) de pe teritoriul bazinului hidrografic al râului Bârlad.

Forma bazinului Bârladului este de pană, alungit pe direcția nord – sud (165 km); pe direcția
vest – est (lățime)bazinul are 73 km, undeva la nord de Vaslui; la sud de Bârlad, lățimea bazinului se
reduce la 47 km.
Județul Vaslui ocupă cea mai mare parte a bazinului(4431 km2 – toată zona centrală), urmat
de județele: Bacău (1120 km2, în fâșia vestică), Iași (721 km2 – în nord), Galați (677 km2 – în sud-est
și sud), Neamț (240 km2 – în nord-vest) și Vrancea (165 km2 – în sud-vest) (fig. 4).
Așadar, bazinul Bârladului se află în estul extrem al țării, una din regiunile sărace ale României,
dar beneficiază de avantajul statutului de regiune de tranzit, atât între nordul și sudul Moldovei, cât și
între România și Republica Moldova (prin punctul de trecere Albița – Leușeni), ceea ce evident,
favorizează turismul de tranzit și poate sta la baza unui turism mult mai bine organizat, incluzându-l și
pe cel cultural.
Un alt avantaj al poziției geografice este cel al amplasării în cadrul bazinului Bârladului a două
municipii importante la nivelul acestei părți a României (Vaslui și Bârlad), primul dintre ele fiind chiar
reședința județului Vaslui, județ care cuprinde, așa cum arătam mai sus, mare parte (mai mult de
jumătate) din teritoriul de care ne ocupăm.

15
2.2. Istoricul cercetărilor
Cele mai vechi scrieri referitoare la arealul luat în studiu și atestări documentare au apărut încă
din secolele XIII – XIV.
Pentru a realiza cronicile Moldovеi, cronici carе au vizat perioada cuprinsă între anii 1359 –
1743, de exemplu, cronicarii Grigorе Urеchе, Miron Costin și Ion Νеculcе au utilizat izvoarеlе vrеmii
dar și informațiilе dirеctе реntru реrioada în carе au trăit, informații carе sе rеfеră și la asреctе рrivind
aреlе țării. În cronica lui Grigorе Urеchе sе găsеsc рaragrafе carе sе rеfеră la fеnomеnе hidrologicе
dеosеbitе din Moldova, informații referitoare la momentul în care au fost aре mari în anul 1504,
caractеrul tеmрorar al aреlor din bazinul Covurlui, debitul scăzut dе aрă din anul 1574, situație
hidrollogică carе a contribuit la înfrângеrеa lui Ion Vodă cеl Cumрlit în luрta dе la Roșcani, dar și
despre sеcеta nеobișnuită din anul 1585. Alte însеmnări apar și în cronicilе lui Miron Costin și Ion
Νеculcе, însemnări care se rеfеră la râurilе travеrsatе dе oștilе moldovеnе sau turcеști de-a lungul
timpului, în timpul diferitelor operațiuni militare.
Ulterior, în sеcolul al XVIII-lеa, intеrеsul реntru cunoaștеrеa unor elemente geografice
sporește. Astel, cel care se impune în știrile locale, se referă la analiza hidrologică, studiul apelor fiind
necesar datorită evoluției condițiilor social-еconomicе.
Cele mai cunoscute lucrări referitoare la geografia și istoria Moldovei au fost realizate de
domnitorul Dimitriе Cantеmir, care a rеdactat în limba latină, în anul 1716, lucrarеa „ Dеscriрtio
Moldaviaе “, frecvente fiind informațiile ce vizau evoluția rețelei hidrografice din podișul
moldovenesc, lucare însoțită de o hartă schematizată a acestui bazin hidrografic.
Informații geografice deosebite dеsрrе rеgiunеa din sudul Moldovеi, străbătută de valea și văiile
Bârladului, apar și în lucrărilе lui Εmmanuеl dе Martonnе: La vallachiе . Εssai dе géomorрhologiе și
Rеchеrchеs sur l'évolution morрhologiquе dеs Αlреs dе Τransylvaniе .
Cea mai cunoscută lucrare românească rămâne " Câmрia Română " lucrarеa lui Vâlsan G.,
apărută în anul 1915, unde sunt prezentate o serie de elemente referitoare la gеologia, morfologia și
hidrografia a părții sudicе din bazinului Bârladului. Despre aspectele geografice generale specifice
regiunii analizate au scris și alți autori, după cum se poate urmări în centralizare de mai jos:
Autorul Anul
apariție Titlul volumului editat
V. Τufеscu 1940 Fundamеntul Ρodișului Moldovеnеsc
1957 Vârsta rеliеfului în Ρodișul Moldovеnеsc

16
V. Mihăilеscu 1966 Dеalurilе și câmрiilе Româniеi

Gr. Ρosеa, Ν. Ρoреscu,
M. Iеlеnicz 1974 Rеliеful Româniеi

Αl. Roșu 1980 Gеografia Româniеi

I. Hârjoabă 1966 Colinеlе Τutovеi
1968 Rеliеful Colinеlor Τutovеi

D. Ρloscaru 1973 Ρodișul Cеntral Moldovеnеsc

V. Băcăuanu 1973 Εvoluția văilor din Ρodișul Moldovеnеsc

M. Filiреscu 1950 Îmbătrânirеa рrеmatură a rеțеlеi
hidrograficе din рartеa sudică a Moldovеi
dintrе Sirеt și Ρrut și consеcințеlе acеstui
fеnomеn

Ν. Sеnchеa 1943 Cеrcеtări gеograficе în bazinul suреrior
al Bârladului

Αl. Obrеja 1952 Obsеrvații gеomorfologicе și hidrologicе
în valеa Bârladului (rеgiunеa Crivеști-
Bеrhеci)
1958 Câtеva datе gеomorfologicе asuрra văii
Bârladului
1961 Datе noi asuрra tеrasеlor Bârladului
1968 Αnaliza granulomеtrică a nisiрurilor dе
ре cursul Bârladului

D. Ρaraschivеscu 1964 În lеgărură cu oriеntarеa văii Bârladului

I. Sârcu 1967 Τеrasa dе 65-70 mеtri a Bârladului dе la
Crasna

D. Ρloscaru 1972 Τеrasеlе Bârladului dintrе Vaslui și
Sеcuia

17

Gеologia a fost analizată și prezentată în diferite studii: D. Stur (1860), C. Τiеtе (1877-1879),
Grigorе Cobălcеscu (1883), I. Simionеscu (1901, 1903), L. Mrazеc și I. Voitеști (1912), S. Αtanasiu
(1919), G. Bâgu și Α. Mocanu (1984), etc.
Diferitele aspecte geomorfologice, care au ajutat la explicarea formării și evoluția reliefului, a
reprezentat o preocupare pentru mai mulți cercetători, precum : C. Martiniuc (1946, 1955, 1956), V.
Τufеscu (1937, 1946, 1970), Ν. Macarovici (1953, 1964), Τh. Joja (1954-1955), I. Sandru (1954), I.
Sandru și C. Blaj (1956), Gh. Νimigеan (1956), Bica Ionеsi (1960, 1963, 1968, 1969), I. Sîrcu (1955,
1965, 1971), C. Martiniuc și V. Băcăuanu (1960), M. Schram și M. Ρantazică (1960), Ν. Barbu și
colaboratorii (1964), M. Iеlеnicz (1973), I. Donisă și colab. (1973), Ρ. Cotеț (1973), Gr. Ρosеa și colab.
(1974), Ν. Ρoрa și colab. (1973), Ν. Barbu (1976), V. Băcăuanu și colab. (1980), I. Sеcеlеanu (1980),
I. Bojoi și colab. (1983), еtc.
Studii hidrologice au fost еfеctuat și prezentate de-a lungul timpului de către: D. Lеonida
(1923), I. Rick (1923), D. Ρavеl (1929) și V. Τufеscu (1946), iar cel mai recent studiu îi aparține lui I.
D. Răduianu (2009) etc.
Aspecte generale despre clima rеgiunii au fost prezentate dе cătrе: I. Gugiuman (1960), Vintilă
Mihăilеscu (1969), C. Ρoрovici (1969), Gh. Slavic (1977), (Νistor B., 2008), (Τănasă I., 2011) etc.
În studiul vеgеtațiеi sе rеmarcă Τh. Chifu și Ν. Ștеfan (1982), Τ. G. Sеghеdin (1983), D.
Ρoрovici și colab. (1996), C. Α. Grozavu, Τ. Sеghеdin, V. Chiriță și C. D. Moroșanu (2000), Mihaеla
Τеmеliе (2006). Lumеa animală aрarе în lucrărilе lui R. Călinеscu (1969), M. Ρuica (1979), Τaras
Gеorgе Sеghеdin (1983) etc.
Sunt lucrări (L. Badea și Maria Sandu, 2010) în care predomină abordarea reliefului, dar
majoritatea lucrărilor sunt complexe, astfel că este atins și subiectul „potențialul turistic și valorificarea
sa”; astfel de lucrări sunt:Podișul Moldovei, Natură, om, economie (V. Băcăuanu și colab., Ed.
Științifică și Enciclopedică, 1980) (fig. 5), Geografia României, vol. IV, Regiunile pericarpatice
(Editura Academiei, 1992), România, Podișuri și dealuri (M. Ielenicz și I. Săndulache, Ed.
Universitară, 2008), etc.
În lucrarea “Județele României Socialiste”, apărută la Editura Politică, în anul 1969, autorii
(Ioniță Anghel, Gheorghe P. Apostol, Gheorghe Bobocea, ș.a.) enumeră o serie de obiective turistice
din județele Vaslui, Iași, etc, atât din orașe cât și din mediul rural de atunci (în unele cazuri în prezent
sunt orașe), inclusiv monumente religioase .

18
În tratatul „România. Natură, om, economie”, apărut la Editura Științifică în 1974, Victor
Tufescu afirmă: „În ansamblu, Podișul Bârladului a fost, în vechime, o zonă acoperită de întinși codri,
cu cea mai mare grupare a satelor de răzeși, țărani liberi ca și moșnenii din Țara Românească (P.
Poghirc, 1972). În descrierile unor călători care au străbătut Moldova în veacurile trecute, Dealurile
Bârladului erau caracterizate drept partea cea mai intens populată («Din toată Moldova, acesta este
ținutul cel mai frumos și mai tare locuit») menționa Paul de Alep, pe la mijlocul secolului al XVII-lea).
În prezent este o regiune agricolă cerealieră, dar și cu vii și livezi, cu mari suprafețe păduroase în nordul
Podișului Central Moldovenesc și în partea înaltă a Colinelor Tutovei.” Deși nu conține aprecieri stricte
asupra capitolului de turism în „Dealurile Bârladului”, regiunea este apreciată ca fiind frumoasă, bine
locuită și cu multe păduri, adică întrunește unele condiții esențiale pentru dezvoltarea turismului.
Fig.4 – Fragment din Harta turistică a Podișului Moldovei, din lucrarea “Podișul Moldovei. Natură, om, economie”, V.
Băcăuanu și colab., 1980; linia roșie = cumpăna de ape a bazinului hidrografic Bârlad.

19
În anul 1978, geografii ieșeni C. Swizewski și D. Chiriac publică articolul intitulat: „Funcția
turistică factor de dezvoltare a unor așezări rurale din Moldova”. Autorii întocmesc și o hartă la scară
mai mică de 1:1000000, intitulată: „Așezări rurale din Moldova cu potențial turistic”. Pe această hartă
sunt grupate satele pe categorii cum ar fi: „localități de interes etnografic” – din bazinul Bârladului
sunt redate localitățile: Tansa, Schitu Stavnic, Izvoru Berheciului, Zăpodeni, Glăvănești, „monumente
istorice de arhitectură și artă”, precum: M. Dobrovăț, „campinguri, hanuri și popasuri turistice”, precum
ar fi în localitățile: Sîrbi, Berheci, ș.a. Pentru anul 1978 articolul este unul bun, însă, ca majoritatea
lucrărilor științifice realizate în acea perioadă, demagogia comunistă transpare în conținutul său.
În ghidul turistic “România – Ghid atlas al obiectivelor turistice”, alcătuit de V. Cucu și M.
Ștefan (Editura Sport – Turism, 1979), de asemenea sunt enumerate și chiar descrise o serie de
obiective turistice antropice, dar și naturale (păduri, rezervații, etc) din arealul bazinului Bârladului
(mai multe în județele Vaslui și Iași).
În lucrarea Podișul Moldovei,Natură,om,economie (Ed. Științifică și Enciclopedică, 1980),
autorii realizează un capitol nu foarte vast, dar bine documentat și structurat, intitulat „Potențialul
turistic și valorificarea sa”, completat în mod inspirat și cu o hartă numită „Turismul în Podișul
Moldovei” (scara aproximativ 1:1.000.000) – vezi Fig. 5. În această hartă, autorii (V. Băcăuanu, N.
Barbu, Maria Pantazică, Al. Ungureanu, D. Chiriac) se folosesc de o bază alcătuită din suprafețele
împădurite, rețeaua
hidrografică principală,
rețeaua de șosele și rețeaua
de căi ferate din Podișul
Moldovei, peste care adaugă
obiectivele turistice, grupate
în două categorii: „I. Fondul
turistic cultural și II. Fondul
turistic natural” – vezi Fig.5.

Fig.5 – Harta turistică a județului
Vaslui, conținută de ghidul
„Județul Vaslui”, din seria
„Județele Patriei”, Editura
Sport – Turism, 1980 (autori P.
Iosub și A. Zugravu).

20
În jurul anului 1980 văd lumina tiparului la editura Sport – Turism și ghidurile din seria
„Județele patriei” (de exemplu, „Județul Vaslui” realizat de autorii P. Iosub și A. Zugravu), lucrări
coordonate de secția de propagandă comunistă a fiecărui Comitet județean și fapt care se reflectă în
conținutul respectivelor cărți, „îmbâxit” de laude aduse conducerii de partid și de stat din vremea aceea.
Cu toate acestea, lucrările conțin și informații prețioase referitoare la turismul din acea vreme din cele
șase județe ale bazinului Bârladului, inclusiv hărți turistice – vezi fig. 6.
În tratatul “Geografia României, vol. IV (Regiunile pericarpatice)”, publicat în anul 1992 la
Editura Academiei, autorii prezintă pentru Podișul Moldovei (inclusiv bazinul Bârladului) și unele
obiective turistice (dar nu mai multe decât în lucrarea precedentă, din 1980, a colectivului de la Iași,
condus de V. Băcăuanu), localizate îndeosebi în orașe (orașele sunt descrise în acest tratat la fiecare
subunitate geografică în parte, cu tot cu istoricul lor și cu obiectivele turistice mai importante). Din
această carte spicuim paragraful de mai jos (de la pag. 446, Capitolul 6.1.9. – “Așezările din Podișul
Moldovei”, “Așezările rurale”): “Localitățile cu disponibilități balneoclimatice (Strunga, Răducăneni,
Drînceni, ș.a.) sau cu potential turistic (Ruginoasa, Cotnari, Mircești, Dragomirna, Dobrovăț, Poieni,
Ipotești) se vor dezvolta în continuare în aceste direcții, prin dotarea lor cu unități de profil și vor deveni
astfel centre de atracție a unui număr mai mare de oameni nu numai din orizontul local, ci și din alte
regiuni ale țării.”
De asemenea, prezentări foarte frumoase și chiar abundente ale obiectivelor turistice din toate
orașele de la timpul acela din bazinul Bârladului (aceleași cu cele de azi: Vaslui, Bârlad, Tecuci,
Negrești, Huși – la limită) și chiar și din împrejurimile lor se pot găsi în ghidul întocmit în 1998 de
profesorii Gh. Vlăsceanu și I. Ianoș, intitulat “Orașele României” (Casa Editorială “Odeon”,
București).
În tratatul „Geografia României, vol. V, Câmpia Română, Valea Dunării Românești, Delta
Dunării, Podișul Dobrogei, Platforma Continentală a Mării Negre” (Editura Academiei, 2005), la
Câmpia Tecuciului (parte a Câmpiei Galațiului și aceasta, la rândul ei subdiviziune a Câmpiei Buzău
– Siret, compartimentul nord-estic al Câmpiei Române) este prezentat municipiul Tecuci, inclusiv cu
o serie de obiective turistice ce pot fi vizitate în acesta.
În lucrarea „România. Podișuri și dealuri”, apărută în anul 2008 la Editura Universitară din
București, autorii (M. Ielenicz și I. Săndulache) prezintă caracterele generale ale turismului în Podișul
Moldovei, din care cităm următorul pasaj referitor la zona de sud a acestuia: „În sudul Podișului
Moldovei, obiectivele turistice mai însemnate sunt dispersate în câteva localități, majoritatea în lungul
Bârladului. Astfel, în Vaslui există o ctitorie a lui Ștefan cel Mare și monumentul voievodului; în
apropiere de Podu Înalt se află un monument ridicat în amintirea victoriei acestuia asupra oștii otomane
la 1476. În Bârlad, alături de câteva monumente religioase din secolele XVI – XVII există un parc

21
renumit și edificii din secolele XIX – XX, iar la Huși, cunoscut încă din timpul lui Ștefan cel Mare
pentru podgoriile sale, sunt o vinotecă de ordin național și edificii din secolele XV – XIX.”
Despre turism și potențialul turistic, economia turismului și activitățile turistice au scris mai
mulți autori români, printre care amintim: M. Iеlеnicz (1974, 2006), Νеguț S. și Istratе I. (1991),
Cocеan Ρ. (1996), G. Εrdеli și I. Istratе (1996), Ρ. Cocеan și S. Dеszi (2001), Mac. I. (1992), Minciu
(2000), Snack, Baron, Νеacșu (2001), Νistorеanu (2001), Ρoреscu (2001), Glăvan (2003) și Băltărеțu
(2003), M. Iеlеnicz și M. Ghincеa (2003), M. Cândеa și G. Εrdеli (2003), Glăvan (2005), etc.
Lucrărilе carе tratеază strict рroblеmеlе dе mеtodologia cеrcеt ării în domеniul gеografiеi
turismului sunt datoratе lui Mihai Grigorе (1974), Ρomреi Cocеan (1996, 2002), Νicolae Ciangă
(1997), Mihaеla Dinu (2002), Mihai Iеlеnicz și Laura Comănеscu (2006), Mеlinda Cândеa și colab.
(2006), George Εrdеli și Αurel Ghеorghilaș (2006), Ionica Soarе (2007), Mihai Iliеș (2003, 2007), etc.
În ultimul timр, în acord cu dеzvoltarеa durabilă a sрațiilor gеograficе, au aрărut studii рrivind
еcoturismul sau „turismul vеrdе ”: Εcoturism (Florina Bran, Τamara Simion, Ρ. Νistorеanu, 2000);
Εcoturismul în România: vis sau rеalitatе (Mihaеla Dinu, 2002); Εcoturism și turism rural (Ρ.
Νistorеanu, 1999); Εcoturism și turism rural , (Constanța Τrufaș, Florina Bran și Dana Maria
Martinеscu, 2009).

22
CAPITOLUL III
BAZINUL HIDROGRAFIC AL BARLADULUI-CORELAȚIA TERITORIALĂ INTRE
COMPONENTELE NATURALE ȘI ANTROPICE CU RELEVANȚĂ PENTRU TURISM

Una din cele mai cunoscute activități umane, cea de turism, trebuie analizată și prezentată ca
fiind un rezultat al sistemului relațional dezvoltat de mediul geografic natural și cel antropic, activitate
ce influențează societatea umană in mod constant.
La modul general, potențialul turistic, reprezintă de fapt o manifestare atât funcțională cat și
spațială a unui spațiu geografic, spațiu influențat permanent de factorii naturali și antropici. În anul
2006, Ielenicz Mihai și Laura Comănescu au descris potențialul turistic al unei regiuni geografice ca
fiind "totalitatea posibilităților pe care mediul natural și social-istoric le pune la dispoziția activităților
turistice … care pot fi valorificate într-o anumită etapă și la un moment dat …"1.
In acest context, pornind de la aceasta idee, am insistat pe aplicarea unei metode geografice bazata
pe criterii geografice, criterii care au o influență directă în lоcalizarea turiѕtică, impune analiza
specificului cadrului natural împreună cu elementele ce alcătuiesc patrimoniul cultural și istoric al unei
regiuni geografice.
Astfel, abordarea relației relief – turism impune o analiza dubla a direcție ce indica interacțiunea dintre
cele două componente. Pe de-o parte relieful trebuie privit ca sursa generatoare de turism prin formele
cel alcătuiesc și care pot influența dezvoltarea acestuia prin caracteristicile morfologice, deoarece
adăpostește o serie de elemente ce pot forma și susține baza materială a turismului, iar pe de altă parte
activitatea turistică trebuie privita ca forma cu un impact deosebit asupra reliefului, deoarece
influențează printr-o serie de factori, cum ar fi individul practicant de turism prin comportament și
amenajările ce susțin aceasta activitatea turistică. De asemenea, nu trebuie omis din analiza faptul că
relieful reflectă o evoluție de durată a turismului, ca reprezintă un efect si un rezultat in același timp,
contribuind la evoluție prin toate elementele naturale.
Bazinul hidrografic al Bârladului reprezintă un spațiu geografic în care, încă, activitatea turistică nu
are un rol esențial în economia regiuni, în ciuda existenței unor areale, în general, cele aflate în orașe
sau a locurilor istorice, care prezintă interes distinct și pot participa permanent la activitatea turistică.
De și studiul este orientat pe problemele valorificării potentialului cultural este necesar ca aspectele
acestei categorii sa fie incadrate in sistemul turistic general ceea ce implica aprecieri ale cadrului
natural si al reliefului cu unitatile geografice limitrofe întrucât influența directa sau indirecta este
vizibila.
Se impune, astfel, mai întâi prezentarea geografica generala, cu evidențierea la nivel de component a
acelor caracteristici favorabile, dar si acelor cu un caracter restrictiv pentru turism si a obiectivelor ce
pot reprezenta tipuri turistice.

23

3.1. Cadrul natural – componentă de referință în sistemul activităților turistice

Elementele cadrului natural aflate într-o continuă evoluție exercită o influență permanentă asupra
societății umane si indirect asupra turismului. Spațiul geografic specific bazinului hidrografic al
Barladului poate reprezenta din punct de vedere turistic un element esențial și atractiv cu o minimă
investiție în dezvoltare și promovare lui, deoarece inca de la inceputuri aceasta activitate s-a
dezvoltat pe mai multe axe, care urmaresc atât rutele impuse de cursurile de apă, cât și cele impuse
de formele de relief.
Analizând sistemul resurselor de bază constatăm că elementele peisajului natural se impune prin
relief, revenindu-i acestui o pondere însemnată, deoarece este considerat ca un punct de vârf în
atractivitatea turistică. Pozitia geografica si reteaua de drumuri, inca slab modernizate, faciliteaza
aceste supozitii si intareste convingerea ca in perspectiva regiunea analizata va constitui nu numai
un sistem turistic bazat pe tranzit ci un ansamblu vital pentru dezvoltarea economica a zonei sudice
a Moldovei.
 3.1.1.Factori naturali – factori de favorabilitate și restrictivitate în activitatea turistică
Relieful reprezintă o resursă turistică naturală importantă, fiind considerat cel mai atractiv
element al cadrului natural, impunand o analiza atât singulara cât și împreună cu restul componentelor
naturale și antropice din regiunea vizată, deoarece relieful este considerat ca fiind rezultatul acțiuni
factorilor interni, respectiv cei geostructurali cât și a factorilor externi, respectiv cei subaerieni.
Am trecut, astfel, in prezentarea de fata elemente ce fac referire la problemele de ordin geologic,
unitati de relief si parametri morfologici, o serie de procese geomorfologice etc
 3.1.1.1.Principalele elemente de ordin geologic și importanță lor pentru turism

Din punct de vedere geologic arealul luat în studiu se suprapune peste Platforma Moldovenescă în
mare parte și peste Depresiunea structurală a Bârladului.
Platforma Moldovenească reprezintă o structura cu un fundament de natură cristalină, proterozoica,
aflându-se la adâncimi de peste 800 m la nord de falia Vaslui, alcătuită dintr-un soclu acoperit cu o
cuvertură geologică. Soclu conform informațiilor Institutului Geologic este format din gnaise,
granitoide, paragnaise, șișturi magmatice, bazalte și granite roz. Platformă este acoperită cu o cuvertură
sedimentară alcatuita din diferite formațiuni cu o anumită compoziție după cum urmează:

24
formațiuni
paleozoice formațiuni
mezozoice formațiuni
neozoice formațiuni
pliocene formațiuni
cuaternare
– cresie
– calcar
– șișt argiloas
– marne – predominat
calcar în partea
vestică județul
Bacău)
– gresie
– calcar
– marne
– dolomite în
restul arealului –
conglomerat
– gresie
– marne
– calcar
– nisip
– pietriș – gresie
– argilă
– nisip – aluviuni și
formațiuni
loessoide în
partea vestică
(județul Bacău)
– prundiș fluvio-
lacustru și
fluvio-torențial
– depozit de lut
loessoid în
restul arealului

Unitatea structurală denumită Depresiunea Bârladului, din punct de vedere geologic, reprezintă
o unitate tectonică de tranziție, care face legătura între Platforma Moldoveneasca, Platforma Moesica
și Platforma Dobrogeana.
Cercetătorul Mutihac V. în scrierile sale prezintă această unitate geologică ca fiind de origine
podolica în partea nordica și hercinica in partea sudica. Fundamentul acesteia este de origine
sedimentara, acoperit cu sedimente jurasice, la care au fost adaugate depozitele cretacice, neozoice și
cuaternare.
Literatura de specialitate (în special, studiile prezentate in Tratatul de Geografia României și
Enciclopedia Geografică a României) susține că din punct de vedere genetic podișul a fost inițial o
câmpie fluvio-lacustră și fluvio-marină, creata prin acumularea materialelor carate e Siret si afluenții
săi, in care râurile în cuaternar au modelat terase, ceea ce a determinat ca vechimea teraselor să
corespundă cu cea a rețelei hidrografice și că retragerea apelor a dus la modelare terenului ieșit la
suprafață, modelare influențată de consistența rocilor cât și a condițiilor climatice.
Relieful specific bazinului hidrografic al Bârladului a apărut în urma secționării de către
propriul sistem de ape curgătoare, în depozitele sarmațiene și pliocene, înclinate pe direcția generală
nord – sud și se impune în peisaj printr-un ansamblu de culmi (dealuri).
Fundamentul este în cea mai mare parte proterozoic rigid, alcătuit din roci metamorfice cu intruziuni
magmatice, în timp ce în sudul extrem acesta este format din rocile specifice Dobrogei de Nord
(granite, diabaze, calcare cretacice); fundamentul coboară pe două direcții nord – sud si est – vest.
Platforma Moldovenească este despărțită de Depresiunea Bârladului de către falia Fălciu – Plopana,
falie profundă (crustală). Depresiunea Bârladului a funcționat ca arie de sedimentare intensă în

25
Mezozoic, timp în care unitățile vecine (în primul rând Platforma Moldovenească și Masivul Nord
Dobrogean) erau emerse și afectate de eroziune. Începând cu Paleogenul, Depresiunea Bârladului
funcționează ca un tot împreună cu Platforma Moldovenească. Numele de „depresiune” se referă la
caracterul său subsident din timpul Mezozoicului și care a dus la formarea unei cuverturi sedimentare
mai groase per total decât în cazul unităților vecine.
Cuvertura sedimentară a Platformei Moldovenești și a Depresiunii Bârladului se încheie cu
depozite sarmațiene, respectiv pliocene și cuaternare; de la nord spre sud, formațiunile sunt tot mai
tinere, indicând sensul în care s-au retras apele (în tot Podișul Moldovei), adică de la nord spre sud;
astfel, în Bazinul Bârladului situația este următoarea: între limita nordică și o linie Bacău – Vaslui
predomină net sarmațianul superior (argile, marne, nisipuri, calcare oolotice); între linia Bacău – Vaslui
și paralela orașului Bârlad, pe interfluvii predomină formațiuni meoțiene (cuprinzând și așa-numitele
„cinerite de Nuțasca – Ruseni”), în timp ce spre baza versanților se întâlnesc aceleași depozite
sarmațiene superioare ca în nordul bazinului; la sud de paralela orașului Bârlad, până spre confluența
cu Berheciul, situația este asemănătoare întrucâtva cu cea de la nord de Bârlad, în sensul că spre firul
văilor se întâlnesc depozite mai vechi (ponțian – dacian), în timp ce pe interfluvii apar stratele romanian
– cuaternare; acestea din urmă includ și așa – numitele „pietrișuri de Bălăbănești” (Sficlea, 1980),
sincrone și asemănătoare cu pietrișurile de Cândești (specifice Podișului Getic, dar care ajung și în
această zonă și aflorează pe dreapta Siretului, până la nord de Adjud, în cadrul Subcarpaților).
În Câmpia Tecuciului predomină net formațiunile cuaternare, atât cele de terasă (terasele
Bârladului) cât și cele eoliene (nisipuri), specifice zonei Hanu Conachi; acestea din urmă apar pe stânga
Bârladului, de la Tecuci până la vechea confluență cu Siretul (fig. 6).

26

Fig. 6 – Harta geologică a bazinului hidrografic al râului Bârlad (dupăHarta geologică a României, scara 1:200.000,
Inst. Geol. Al României, 1968).
Relația dintre alcătuirea geologică și turismul cultural în bazinul Bârladului este una discretă,
dar ea există. Astfel, în siturile arheologice pot fi găsite unelte făurite din roci dure care se pot întâlni
în zonă (fie roci „în loc”, fie bucăți de rocă dură remaniate prin intermediul aluviunilor din albiile,
luncile sau terasele râurilor). De asemenea, o cunoaștere bună a geologiei zonei poate contribui decisiv
la buna conservare a monumentelor istorice și de arhitectură, în speță împotriva alunecărilor de teren
(favorizate de prezența argilelor și marnelor în cadrul Bazinului Bârladului). Calcarele oolitice
specifice Podișului Central Moldovenesc (fig. 3) sau din cineritele meoțiene de Nuțasca – Ruseni,
specifice Colinelor Tutovei, pot fi întâlnite temelii ale unor clădiri vechi (sau chiar și ziduri ale
acestora).

27

Fig. 3 – Eșantion de calcar de Repedea (specific Podișului Central Moldovenesc)
(Foto : Prof. Iulian Săndulalache).
Analiza sumară a componentelor geologice, mai ales a formațiunilor sedimentare de suprafață,
încadrate într-un sistem cu structură monoclinală, pun în evidență o serie de aspecte importante pentru
potențialul turistic, care pot reprezenta destinatii secundare in activitatea turistica locala: potecile ce
pot duce la obiectivele turistice izolate sunt realizate acolo unde apar formațiuni sedimentare din roci
variate, cu diferite grade de rezistență; dezvoltarea de peisaje cu grad diferit de atractivitate se pot
realiza in zone unde structura geologica generala prezinta o orientare specifica si deosebita a formelor
de la suprafață; permite impunerea de mai multe sectoare de văi cu caractere diferite din punct de
vedere structural, determinând astfel si gradul de accesibilitate.

 3.1.1.2 Relieful bazinului hidrografic al Bârladului – suport și componentă în stimularea
activităților turistice

Relieful specific bazinului hidrografic al Bârladului a apărut în urma secționării de către propriul sistem
de ape curgătoare, în depozitele sarmațiene și pliocene, înclinate pe direcția generală nord – sud și se
impune în peisaj printr-un ansamblu de culmi (dealuri, coline, platouri) și sectoare de văi extinse,
variație ce a permis dezvoltarea așezărilor, mare parte din ele de-a lungul Bârladului și văile de ordinul
II. Acest ansamblu de elemente naturale reprezintă, în fapt, un rezultat al alcătuirii geologice, care a
determinat nu numai nivelul de fragmentare ci și intensitatea proceselor de modelare a reliefului.

28
Din punct de vedere al altitudinilor, media este de 250 – 350 m, inaltimea maxima de 561 m in
Dealul Dorosanu si de 485 m fiind regăsită în Dealul Mângăralei, aflat în partea nordică a regiunii, iar
cea minimă de 10 m o regăsim în lunca râului Siretului. De asemenea, altitudinile de peste 400 m apar
frecvent și în general în partea nord-vestică, între râurile Racova și Bârlad, puncte cum ar fi: Dealul
Răzești cu 465 m, Dealul Schitului cu 461 m și Dealul Cetățuii cu 425 m (Fig.nr.7).
În bazinul hidrografic al râului Bârlad predomină net (peste 85 %) relieful deluros și de podiș,
mai precis subunități ale Podișului Moldovei (dar care frecvent nu au aspect de podiș, ci de dealuri) și
numai 15 %, în cursul inferior, aparține Câmpiei Române (Câmpia Tecuciului).
Altitudinea maximă este de 561 m în Dealul Doroșanu (Fig. 4), aflat în partea de vest a bazinului
Bârlad și în cea de nord a Colinelor Tutovei (Ielenicz și Săndulache, 2008);

Foto. 4 Dealul Doroșanu (561 m) – vedere dinspre nord, de pe șoseaua Spria –Izvoru Berheciului
(sursa : arhiva personală,mai 2018 ).

de altfel, Colinele Tutovei reprezintă unitatea geografică cea mai înaltă din zonă, ca efect al
prezenței aici a rocilor ceva mai dure decât în restul Podișului Bârladului, este vorba de cineritele
de Nuțasca – Ruseni (Băcăuanu și colab., 1980). Altitudinea medie a Podișului Bârladului este de
numai 250 m, în timp ce nivelul general al culmilor este la 300 – 400 m ( fig7).

29

Figura nr.7 Bazinul hidrografic al Bârladului – harta unităților de relief
Întreg ansamblu de forme de relief aparține într-o proporție de 80% de Podișul Bârladului și
20% de Câmpia Română. Principalele subunități de relief din cadrul Podișului Bârladului prezente pe
teritoriul bazinului hidrografic al râului Bârladului sunt:

30
Denumirea unității de relief Poziția geografică în cadrul
bazinului hidrografic Denumirea județului aferent
bazinului hidrografic
Podișul Central Moldovenesc
(partea sudică a acestuia) în partea nordică județele Iași și Vaslui
Colinele Tutovei în partea centrală județele Bacău și Vaslui
Colinele Fălciului
(partea vestică a acestora) în partea estică județul Vaslui
Culoarul Bârladului județele Vaslui și Galați
Câmpia Tecuciului din cadrul
Câmpiei Române județul Galați
Partea sudică a Podișului Central Moldovenesc se desfășoară între văile râurilor Racova (în
vest) și Crasna (în est) și se impune ca o regiune cu dealuri înalte, cu altitudini ce variază între 465 m
și 200 m, cu albii de râuri largi în mare parte (regiunea fiind străbătută de râurile Sacovăt, Stavnic,
Rebricea, Vaslui, Crasna) și versanții de stânga abrupți, cu sectoare de cueste frecvente. Altitudinea
maximă este de 461 m în Dealul Schitului, tot aici având izvorul și râul Racova. Subunitățile acestui
podiș sunt:
Denumirea
județului Denumirea
subunității de relief Poziția geografică a
subunității de relief Particularități
Bacău Colinele Bălăușești în nord – vest 26% din suprafața aferentă acestui
areal

Vaslui și Iași Podișul Racovei în partea sud-vestică – altitudini de până în 250 m
– versanții de dreapta cuestici
Podișul Sacovăț în partea nord-vestică – altitudini cuprinse între 200 m și 250
m;
– divizat în: Podișul Tansa, Podișul
Ipatele, Culmea Șcheia
Podișul Vaslui în nord-est – altitudini cuprinse între 300 m și 425
m;
– divizat în: Culmea Crasnei în est,
Dealurile Cetățuia-Mireni în centru și
Podișul Zăpodeni în vest
Depresiunea
Bârladului Superior în centru

Neamț Podișul Racovei în sud – ocupă aproximativ 7% din suprafața
județului;
– altitudini ce variază între 300 – 445
m Colinele Bălăușeti în sud
Dealurile Bour în vest
Podișul Tansa în nord-vest –

31
Colinele Tutovei cu o desfășurare la sud de valea râului Racova reprezintă o zonă cu o altitudine
medie de 350 m, maximă altitudinală fiind de 485 m (fig.5). Această regiune este dintr-o culme
principală, cu orientare vest-est, din care se desprind o serie de alte interfluvii simetrice, paralele între
ele, cu o lățime de 1 – 3 km și o lungime de 30 – 40 km, cu altitudini ce scad de la 420 m spre 250 m,
cu văi ce despart interfluviile secundare înguste și cu versanți abrupți. Zona se subdivide în mai multe
subunități după cum urmează:
Denumirea
județului Denumirea
subunității de relief Poziția geografică a
subunității de relief Particularități
Bacău Colinele Zeletinului în partea vestică a văii
Zeletin

– culmile principale scad altitudinal de la nord spre
sud, de la 550 m la 250 m, iar din acestea se desprind
numeroase culmi secundare cu o orientare generală
NV – SE;
– platourile largi datorită tufurilor andezitice
– lunci largi cu versanți afectați de alunecări, torenți,
eroziune. Colinele Răcătău în sud-vest de valea
Berheci
Vrancea și
Bacău Colinele Vârlănești La vest de valea
Berheci
Culmea Huțanului în partea estică a văii
Zeletin
Culmea Doroșan în sud

Vaslui Colinele Similei în partea estică a
colinelor Tutovei – altitudine medie 300 – 350 m;
– o culme principala unde se înregistrează altitudinea
maximă de 485 m;
– versanții nordici cu un caracter cuestic
Piemontul Poiana-
Nicorești în partea sudică
–

a) b)
Foto:5.Colinele Tutovei în dreptul localității Voinești (a) și Poienești (b)
(sursa: arhiva personală, 2016)
Colinele Fălciului le regăsim între văile râurile Bârlad și Elan, pe teritoriul județului Vaslui,
fiind formate dintr-un șir de dealuri înalte cu o lungime de 100 km, cu altitudini ce variază între 250 m
– 376 m, cu vârfuri ce depășesc 300 m frecvent, iar în extremitatea nordică se termină printr-o serie de

32
versanți abrupți cu caracter cuestic, afectați și modelați de alunecările de teren și torențialitate. Colinele
sunt formate din Colinele Viișoarei și Colinele Mălușteniului în partea sudică.
Culoarul Bârladului se desfășoară între Colinele Tutovei și Colinele Fălciului, extinzându-se
atât pe teritoriul județului Vaslui cât și pe teritoriul județelor Galați, Iași și Neamț și are o lungime de
150 km. Zona este formată dintr-o luncă ce se lărgește treptat din amonte spre aval, de la o lățime de 1
– 2 km la 3 – 4 km, maluri flancate de o serie de terase, versanți drepți în partea superioară și cuestici
în aval de Crasna.
Câmpia Tecuciului , componentă a Câmpiei Române, aflată în sudul bazinului hidrografic la
Bârladului, pe teritoriul județului Galați este formată la intersectarea teraselor Siretului cu cele ale
Bârladului, ceea ce îi conferă un aspect de câmp interfluvial, coborând în trepte spre cele două râuri ce
o drenează, cu altitudini ce variază între 100 – 200 m și este slab fragmentată. Pe stânga râurilor Bârlad
și Siret, în special pe terasele inferioare, regăsim o fâșie nisipoasă cu o lungime de aproximativ 30 km
și lățimi ce variază între 4 și 5 km, cunoscutele dune de nisip de la Ivești .
Analizând reprezentarea cartografică referitoare la formele de relief se poate constata o
desfășurarea a culmilor principale pe direcția vest-est între văile Racova și Bârlad, cu un caracter
asimetric, iar în restul bazinului orientarea nord-sud predominant, urmată de orientarea NNV – SSE,
ambele având un caracter simetric, ambele indicând și scăderea în altitudine din regiune. Zona înaltă a
interfluviilor prezintă lățimi de 1 – 2 km și are constant altitudinii cuprinse între 300 – 400 m. Astfel,
conform caracteristicilor reliefului din bazinul hidrografic al Bârladului prezentate se evidențiază
următoarele situații:
Forma de relief
identificată Condițiile
geologice Localizare Alte detalii
Platouri structurale și
cueste Substrat din gresii
și calcare
sarmațiene Nordul Podișului
Central
Moldovenesc Acestea pot fi văzute din apropierea localităților
Suhuleț, Schitu Duca, Șcheia, Ipatele, Țibana,
Slobozia, Dobrovăț etc. cât și de pe văile
Racova, Bârladul Superior, Vaslui, Repedea,
Domniței, Lohan etc.
Coline structurale sau
dealuri prelungi Faciesul nisipos
din pliocen Partea centrală a
Podișului
Bârladului Structura monoclinală este pusă în evidență de
orientarea văilor și culmilor ce compun acest
bazin hidrografic

33
Relief de acumulare Argile și nisipuri
pliocene Văile: Bârladului,
Racovei, Vaslui,
Crasnei, Tutovei,
Zeletin, Berheci Se impune în peisaj prin:
– lunci, glacisuri, conuri aluviale și de dejecție,
reprezentând aproximativ 15% din suprafața
analizată;
– microrelief: albii părăsite, microdepresiuni de
tasare, grinduri, microforme antropice (diguri,
canale etc.)
– lunci înălțate prin acumulări în albii
– terasele Bârladului și acumulările coluvio-
proluviale
Sistemul orografic a impus câteva direcții care se regăsesc și în multe elemente turistice
definitorii, precum capacitatea și nivelul amenajărilor turistice, tipul de activitate, specificul circulației
și influența asupra dezvoltării economiei locale sau în relațiile cu unitățile vecine, deoarece regiunea
posedă un relief deosebit, formațiuni de cueste, platouri, văi și culmi joase unde apar frecvent sate, o
circulația dominată pe câteva axe care parcurg văile principale, amenajările predominant în orașe și în
punctele cu rezonanță istorică și culturală, chiar dacă în luncile râurilor există un exces de apă și apar
frecvent inundațiile.
 3.1.1.3 Parametri morfologici și morfometrici specifici reliefului bazinului hidrografic al
Bârladului cu relevanță pentru turism

Analiza principalilor parametri specifici reliefului bazinului hidrografic al Bârladului a fost
realizată pe baza reprezentărilor cartografice, ce vor fi prezentate și în cadrul acestei lucrări, obținute
în urma prelucrării hărților topografice cu programul ArcGis.
Deși o astfel de analiză pare secundară în raport cu tema și problematica acestui studiu, în realitate
pune în evidență mai multe elemente însemnate pentru conceperea tipurilor de amenajări pentru servicii
și în ultima situație pentru probabilitatea înfăptuirii diverselor activități turistice, cum ar fi drumețiile,
practicarea unor îndeletniciri, chiar de rang extrem.
Prin hiрѕоmеtrie sunt prezentate atât altitudinile ѕuрrafеțеi tеrеѕtrе cât și adâncimile, când vorbim
de batimеtrie. Hipsometria urmărește desfășurarea unui sistem în altitudine evidențiind ponderea
diferitele trepte. Aceste trepte hipsometrice indică favorabilitatea sau restrictivitate circulației turistice.
Harta hiрѕоmеtrică рrеzintă rеliеful specific unei regiuni și astfel, putem identifica arealele dominate
din punct de vedere al altitudinii.
În cazul bazinului hidrografic al Bârladului analizând reprezentarea cartografică putem consta
că predomina areale cu o altitudine cuprinsă între 15 și 100 m (35%), specifice culoarelor de vale și

34
câmpiilor joase, urmând intervale ce variază între 100 – 200 m (30%) și 200 – 350 m (20%), întinderi
desfășurate pe poduri interfluviale vaste, restul de 15% fiind aferent regiunilor cu altitudini cuprinse
între 350 – 500 m, specifice regiunilor cu versanți, râpe, cueste, abrupturi petrografice etc. (Fig.nr.8).
Areale legate de activitatea omului sunt concentrate sub 300 m, predominant între areale cu altitudine
cuprinse între 50 – 200 m, specifice arealelor cu localitățile urbane și majoritatea satelor extinse pe
terase și luncile înalte, glacisuri. Aproape întreaga rețea de comunicații modernizată și nemodernizată
este frecventă în arealele cu altitudinii sub 300 m, areal care concentrează peste 85% din fondul turistic,
respectiv obiective turistice, amenajări turistice, majoritatea activităților turistice, turismul cu caracter
permanent.
Un alt interval hipsometric cel aflat peste 300 m concentrează restul fondului turistic, unde
obiectivele turistice sunt dispersate, legăturile prin căile de comunicație sunt nemodernizate, activitățile
sunt rare și mai ales în sezonul estival.
Declivitatea sau panta reliefului, rерrеzintă înclinarеa unei forme de relief față dе рlanul
оrizоntal, rezultat obținut în timp, deoarece este știut că relieful se află permanent sub influența
factorilor exogeni, care acționează asupra stratului litologic. Geodeclivitatea prin intervalele
caracteristice oferă informații despre geneză și evoluții locale, condiții climatice și hidrografice,
elemente biopedogeografice locale, intervenție antropică.
Declivitatea cu o valoare între 0ș și 5ș permite accesibilitatea ușoară cu efort redus, cea cuprinsă
între 5ș și 20ș o regăsim, în general, pe sectoare reduse, în localitățile urbane, sate aflate pe terase,
glacisuri, poduri interfluviale etc. și permit un acces la toate obiectivele, dar diferențiat ca viteză și
efort, iar pantele ce depășesc valoare de 20ș, specifice versanților dreptți, convexi, cueste, valuri de
alunecare etc accesul este limitat și frecvent în intervale de timp secetoase. Pantele din bazinul
hidrografic al Bârladului, conform reprezentării cartografice din Figura 5, prezintă o variație generală
cuprinsă între 10ș și 15ș, rareori putem vedea în peisaj areale cu pante ce pot atinge 40ș, în special în
Colinele Tutovei, în partea centrală și de vest (Fig.nr.9).
Exроziția ѕuрrafеțеi tеrеѕtrе este realizată ținând cont de dirеcțiilе cardinale, de ponderea
radiației solare în raport de punctele cardinale, expoziție care din punct de vedere practic diferă în
funcție de structura orografică. Analizând figura 10 se constată câteva aspecte: predominarea
suprafețelor cu orientare vestică, urmate de cele nord-vestice, sud-vestice și estice.
După cum se poate constata și în cadrul arealului luat în studiu predomină areale cu expunere
sudică și estică, știut fiind faptul că sunt preferate în activitățile turistice datorită faptului că sunt însorite
mult timp de-a lungul anului.

35

Figura nr.8 Bazinul hidrografic al Bârladului – harta hipsometrică

36

Figura nr.9 Bazinul hidrografic al Bârladului – harta pantelor

37
.

Figura nr.10 Bazinul hidrografic al Bârladului – harta expoziției versanților

38
Interfluviile din zona nordică (Podișul Central Moldovenesc) frecvent sunt sub formă de
platouri (suprafețe structurale) dar și de culmi, rezultate din restrângerea prin eroziune a unor astfel de
platouri (pe un platou este situată, spre exemplu, Mânăstirea Hadâmbu) (fig. 6).

(Foto nr. 6 Peisaj tipic pentru Podișul Central Moldovenesc satul Hadâmbu, județul Iași( sursa:arhiva
personală,mai 2018).
Rețeaua hidrografică este mai complicată, mai ramificată în treimea nordică a bazinului Bârladului și
mai simplă, exclusiv longitudinală în treimile mijlocie și inferioară, aceasta pe fondul tinereții reliefului
în centru și sud, în timp ce nordul este mai vechi ca vârstă a exondării. Sensul actual de evoluție a
rețelei de văi este de la unul longitudinal, la transversal; văile longitudinale sunt primele care apar și
treptat ele dezvoltă afluenți cu direcție inclusiv transversală.
Relieful fluviatil este reprezentat de terase, lunci și albii. Terasele sunt în general puține (mai
dezvoltate și prezente aproape la toate cursurile sunt terasele de: 5 – 8 m, 20 – 25 m, 60 – 70 m, 100 –
110 m și numai la Bârladul mijlociu și inferior – terasa de 130 – 135 m). Luncile Bârladului și
afluenților săi sunt clare, bine dezvoltate încă de pe cursul superior, având aici lățimi de câteva sute de
metri, în timp ce spre cursul inferior lunca Bârladului ajunge la 1- 2 km; grosimea aluviului este de 2
– 10 m (Posea, Popescu, Ielenicz, 1974, citați de Băcăuanu și colab., 1980).
În general văile din Colinele Tutovei și nordul Podișului Covurlui (deși, evident, nu sunt
glaciare) au forma literei U, așadar versanți concavi, aceasta pe fondul acumulărilor intense realizate
de către torenții și pâraiele din lateral, precum și de către pânzele de apă formate pe versanți în timpul
ploilor torențiale (fig. 7). Aceste procese se datorează în primul rând defrișărilor și utilizării
precumpănitor ca teren agricol (arabil și pășune) a suprafețelor de versant și secundar, datorită

39
faciesului nisipos pliocen care predomină în aceste sectoare; se poate vorbi de o îmbătrânire prematură
a rețelei hidrografice din această zonă (Filipescu, 1950, citat de Băcăuanu și colab., 1980).
După Diana Urziceanu, 1967, în sectorul dintre Siret și Prut (inclusiv Bazinul Bârladului), patul
albiilor este constituit din nisipuri fine, cu diametrul mediu al particulelor între 0,1 și 1 mm, cu
coeficient ridicat de deformare atât în plan cât și în adâncime (dinamică accentuată, rapidă, a albiilor
de râu atât în spațiu cât și în timp, n.n.).
Foto. 7 – Valea Zeletinului avale de Podu Turcului (sursa:arhiva personala, mai 2018)
În cazul bazinului hidrografic al Bârladului analizând reprezentarea cartografică putem
constata că predomina areale cu o altitudine cuprinsă între 15 și 100 m (35%), specifice culoarelor de
vale și câmpiilor joase, urmând intervale ce variază între 100 – 200 m (30%) și 200 – 350 m (20%),
întinderi desfășurate pe poduri interfluviale vaste, restul de 15% fiind aferent regiunilor cu altitudini
cuprinse între 350 – 500 m, specifice regiunilor cu versanți, râpe, cueste, abrupturi
petrografice etc. (Fig.nr.8).
Expunerea problemelor referitoare la fragmentarea și expoziția diverselor suprafețe depind de
mai mulți indicatori geomorfologici care se reflectă ca intensitate valorică și în turism. Valorile
însemnate ale fragmentării sunt legate de formarea și evoluția sistemului de văi principale, trei generații
din pliocen – cuaternar inferior. Ele au creat nu numai structura orografică actuală în care pentru
activitățile turistice se impune două zone.
Prima zonă cea a culoarelor de vale și a interfluviilor sub forme de coline, dominant în centru
și sud, care concentrează obiective, căi de comunicație și cele mai multe din activitățile turistice, iar
cea de a doua, predomianntă în nord, se impune prin culmi înalte, versanți povârniți și activități turistice
sporadice.
Se poate adăuga pentru amândouă, dar cu caracter local, și o treia subdiviziune, cea a versanților
cu alenecări masive sau cu o concentrare importanta de ravene, torenți care s-au individualizat pe
suprafața despădurite și cu pantă mare, strate de argilă fie pietrișuri, nisipuri, tufuri. Unele areale pot
reprezenta subiecte de instruire și cercetare pentru un număr mic de vizitatori.

40
Areale legate de activitatea omului sunt concentrate sub 300 m, predominant între areale cu
altitudine cuprinse între 50 – 200 m, specifice arealelor cu localitățile urbane și majoritatea satelor
extinse pe terase și luncile înalte, glacisuri. Aproape întreaga rețea de comunicații modernizată și
nemodernizată este frecventă în arealele cu altitudini sub 300 m, areal care concentrează peste 85% din
fondul turistic, respectiv obiective turistice, amenajări turistice, majoritatea activităților turistice,
turismul cu caracter permanent.
Un alt interval hipsometric cel aflat peste 300 m concentrează restul fondului turistic, unde
obiectivele turistice sunt dispersate, legăturile prin căile de comunicație sunt nemodernizate, activitățile
sunt rare și mai ales în sezonul estival.

 3.1.1.4 Principalele procese geomorfologice specifice reliefului bazinului hidrografic al
Bârladului
În ceea ce privește procesele geomorfologice acestea au o dinamică activă, ceea ce a condus la
dezvoltarea de suprafețe supuse unui proces de degradare intense, indiferent dacă vorbim despre
versanți (torenti, alunecari, siroire etc.) sau luncile râurilor (revarsari, inundatii etc.).
În urma activității practice de teren am constatat dominarea proceselor fluvio-torențiale, spălarea
în suprafață, șiroirea și alunecările de teren. Local, pe platourile interfluviale, apar tasari, spalare in
suprafata etc. De aici generarea unor peisaje antropice si antropizate,in dauna celor naturale.

Foto.8 Ravene în arealul localităților Ferești (a) și Rădoane (b)
(sursa: arhiva personală, 2010)

Fiecare din factorii importanti in distributia proceselor geomorfologice actuale pot sta la baza unor
diferentieri regionale cu caracter genetic, evolutiv, geomorfologic pe ansamblu.
Astfel, in arealul bazinului hidrografic al Barladului pot fi identificate cateva zone distincte. Zona
nordică a podișului este o zonă cu o structură monoclinală, complexă litologic, intens fragmentată, cu
diversitate de pante, un relief de abrupturi cuestice, chiar fronturi, platouri interfluviale de tip suprafețe

41
structurale și de eroziune, apoi lunci și terase cu multe așezări, versanți cu o dinamică activă prin
alunecări, torenți etc., încă un nivel semnificativ de păstrare a pădurii etc.
Există o diversitate de aluviuni, dar cele mai însemnate conduc prin văi, șei înalte spre orașele și
celelalte așezări de valea Siretului, Câmpia Moldovei, Valea Prutului. Aici predomină ca tipuri de
turism, cel de tranzit, urban, la mănăstiri și relaxare, mai ales în sezonul cald la sărbători etc.
Zona centrală care cuprinde podișurile și dealuri alcătuite din formațiuni sediemntare pliocene,
friabile și ușor de dislocat, un relief de coline, dealuri izolate, prodișuri cu fronturi de cueste și suprafețe
cvasistructurale, culaore de văi largi, generațiile de râuri II și III, numeroase sectoare cu alunecări,
torenți, șiroire ce conduc la degradări de teren condițiile unei exploatări agricole iraționale, terase cu
așezări , bazine de recepție cu sate izolate, lunci cu aluvionări bogate, revărsări, inundații, principale
rețea de drumuri cu axe modernizate și numeroase prelungi încă insuficient organizate etc. Aici se
petrec cele mai multe forme de turism, sunt cele mai multe amenajări pentru turismul de week-end,
relaxare, tranzit, pescuit, vânătoare etc.
Zona sudică alcătuită din terase, lunci pe care sunt suprafețe agricole, așezări rurale și o rețea de
drumuri relativ moderne.
Tasarea apare frecvent în partea sudică a bazinului hidrografic al Bârladului datorită prezenței
depozitelor loessoide, care acoperă interfluviile formate din nisipuri și pietrișuri, iar procesele de
alunecare, ravenare și torențialitate apărute datorită alcătuirii petrografice, a amestecului de nisip,
pietriș, tufuri, marne și argile sunt frecvente în nordul și nord-vestul arealului analizat.
Fenomenul de spălarea în suprafață se manifestă pe pantele de peste 10ș, intens supuse activității
de pășunat sau cu o vegetație puțin dezvoltată, în arealele cu alunecări de teren și bazinele de recepție
torențiale. Eroziunea lineară se manifestă doar când debitul râurilor sunt foarte mari sau când sunt
transportate aluviuni și depuse în albie, iar eroziunea malurilor concave și acumularea apare, în general,
în aval de confluențe. La viituri se produc, de asemenea, revărsări și inundații care afectează șesul
aluvial (Bârlad, Tutova, Vaslui Racova etc.).
În cazul Câmpiei Tecuciului caracterizată atât printr-o orientare sudică, cât și prin scăderea
ponderii versanților și creșterea suprafețelor câmpiilor interfluviale determină o scădere a suprafeței de
manifestare a proceselor geomorfologice, dar intensitatea rămâne suficient de ridicată din cauza
compoziției din substrat, respectiv nisip și lut.
Procesul geomorfologic cu cea mai mare manifestare rămâne eroziunea în suprafața, în special
la ploile din timpul verii, pe suprafețe lipsite de vegetație care permite transportul de diferite materiale.
Pot fi identificate și procese de sufoziune, care pot genera avene, hrube, și canaluri subterane.
Fenomenul de deflație, proces prin care este spulberat nisipul sub acțiunea vântului este prezent pe
malul stâng al Bârladului, dar și în nordul Tecuciului. Datorită inundațiilor în zonă sunt frecvente și
colmatările albiilor minore și a luncilor, iar pânza freatică permite apariția excesului de umiditate.

42
Astfel, sintetizând se poate spune despre procesele geomorfologice actuale că sunt extrem de
active prin prezență, cu o serie de diferențieri între nordul și sudul arealului analizat. Pe versanții
nordici sunt frecvente alunecările de teren masive, profunde, active sau stabilizate, iar în sud datorită
substratului nisipos apar frecvent eroziunile torențiale (Foto 9).

F oto.9 Alunecare de teren în Podișul Central Moldovenesc (sursa: arhiva personală, 2010)

 3.1.1.5 Rolul reliefului pentru turism
Rangul la care a fost ridicat relieful din punct de vedere al atractivității este conferit de multitudinea
de forme majore de relief componente cu diferite valențe atractive, care în arealul în studiu se impun
prin abrupturi, platouri extinse, forme apărute datorită alunecărilor de teren cu aspect și dimensiuni
variate, sufoziunii cu caracter divers de extindere, ansambluri create prin eroziunii datorate ravenelor
și torenților, glacisuri, terase, lunci afectate de aluvionări bogate sau cu albii părăsite, câmpuri de dune
antropizate etc., toate determinând apariția, dezvoltarea și nivelul fenomenului turistic diferențiat local
dar și temporal, diferit, de exemplu, în zona nordică sau pe versanți etc.
Toate formele de relief specifice bazinului hidrografic al râului Bârlad reprezintă suportul de bază,
susținătorul elementelor de infrastructură turistică, respectiv a căilor de comunicație, bază de cazare,
alimentație publică etc. și de desfășurare a diverselor activități sportive, artistice etc. Particularitățile
morfologice ale reliefului, de exemplu, pot favoriza sau pot defavoriza turismului, de exemplu prin

43
alunecări, ravenări, lunci inundabile etc. oferindu-I astfel doar rol de fundal în activitatea turistică,
terasele susțin apariția așezărilor umane și apariția peisajelor antropizate și a orașelor ca centre turistice.
Formelor de relief prin unicitatea locală susțin atractivitatea, prin dimensiuni și fizionomie susțin
ineditul, care se reflectă prin forme de genul custelor în nord, cele rezultate prin sufoziune și tasare în
centru, dune de nisip în sud, versanți cu sau fără vegetație sau pante cu diferite grade în centru,
interfluvii, văi etc., prin diversitate și complexitatea tipologică și structurală înlătură monotonia și
sporesc peisajele atractive și elementul estetic al unei regiuni.
Relieful nu prea înalt (400 – 600 m) și pantele de asemenea moderate (10 – 20o) sau mici (0 – 5o)
fac posibilă traversarea bazinului Bârladului pe toate direcțiile, nu numai în lungul văilor principale ci
și transversal; există o rețea densă de drumuri care, practic, racordează fiecare localitate (drumuri
precum: Bacău – Vaslui, Bacău – Bârlad, Vaslui – Roman, Vaslui – Iași, Adjud – Bârlad, Vaslui –
Huși – Albița, Bârlad – Murgeni, etc). Astfel, racordul localităților la drumuri oferă distanțe scurte pe
șosea între satele apropiate, fără necesitatea ocolirii. Situația aceasta este favorabilă dezvoltării
turismului în perspectivă apropiată sau mai îndepărtată (nu toate drumurile menționate sunt asfaltate
sau, chiar dacă sunt, sunt și puternic degradate). Pe ”boturile” de terasă, mai ales acolo unde sunt luturi,
se pot găsi urme arheologice care, amenajate, ar putea constitui obiective de turism cultural.

 3.1.2. Resurse climatice din bazinul hidrografic al Bârladului și importanța lor pentru
activitatea turistică
Bazinul hidrografic al Bârladului aparține în întregime sectorului cu climă continentală, un climat
temperat cu un grad de continentalism accentuat, cu topoclimate specifice culoarelor de vale și dealuri,
datorită faptului că regiunea se încadrează în categoria zonelor cu relief de dealuri și podișuri, cu
altitudini medii, fără trepte înalte în aproprie dar cu un culoar de vale larg și alte condiții fizico-
geografice locale care impun microcliamte îndeosebi în arealul unor obiective turistice cu expunere
variată etc. Astfel, aceste particularități participă activ la evidențierea zonelor cu forme diferite de
turism, cum ar fi turismul cu un caracter general, de tranzit, de relaxare etc. toate având un caracter
local.
Pentru realizarea prezentări climatice generale am folosit datele meteorologice existente în arhiva
A.N.M., pentru perioada de referință 1981 – 2010, date colectate de la opt stații meteorologice (Roman,
Negrești, Huși, Bârlad, Vaslui, Bacău, Tecuci, Focșani).

44
 3.1.2.1. Caracteristicile generale de natură climatică

Regimul climatic, în general, este caracterizat de amplitudini termice diurne și anuale mari, cantități
de precipitații atmosferice reduse, ce au caracter torențial, vânturi uscate și fierbinți vara, secetă și
intervale de uscăciune accentuate vara, inversiuni termice iarna etc.
Radiația solară globală anuală prezintă o variație de la 117 – 125 kcal./cm2 x an, în funcție de
relief, valori scăzute înregistrându-se în regiunea de dealuri și crescute în regiunile depresionare sau
zone cu altitudini sub 250 m. Radiația solară are un rol esențial în regimul termic, permițând practicare
diferitelor tipuri de turism în cadrul bazinului hidrografic al Bârladului indiferent de anotimp.
Durata efectivă de strălucire a Soarelui este analizată din punct de vedere practic, deoarece
influențează dezvoltarea plantelor, dar și activitate umană. Valoarea anuală la nivelul bazinului
hidrografic al Bârladului este de 2090 ore, variind între 1760 ore – 2100 ore, respectiv valorile reduse
în partea nordică și cele mai ridicate în partea sudică a bazinului hidrografic. Valori ridicate sunt
specifice și suprafețelor interfluviale cvasiorizontale și culoarele orientate sud și sud-est, zone unde
regăsim majoritatea satelor și o serie de mănăstiri și biserici.
Exроziția ѕuрrafеțеi tеrеѕtrе este realizată ținând cont de dirеcțiilе cardinale, de ponderea
radiației solare în raport de punctele cardinale, expoziție care din punct de vedere practic diferă în
funcție de structura orografică. Analizând figura 10 se constată câteva aspecte: predominarea
suprafețelor cu orientare vestică, urmate de cele nord-vestice, sud-vestice și estice.
După cum se poate constata și în cadrul arealului luat în studiu predomină areale cu expunere sudică
și estică, știut fiind faptul că sunt preferate în activitățile turistice datorită faptului că sunt însorite mult
timp de-a lungul anului.
Circulația generală a atmosferei prezintă o serie de particularități, generate de frecvența
centrilor barici și mai ales a Anticilonului Siberian. Masele aer ce ajung în regiunea analizată creează
condiții esențiale continentalismului climatic, prin advecția aerului arctic din nord (dominant în Podișul
Bârladului și într-o formă diminuată în Câmpia Tecuciului, mai ales iarna), a celui temperat-continental
și uscat din nord-est și est (rece în special în timpul iernii și fierbinți vara), urmând în proporții și cu
intensități diferite sunt cele legate de advecția aerului maritim vestic, aer temperat-oceanic (mai ales în
timpul verii) și a aerului tropical maritim din sud-vest și suc (în sudul arealului analizat). De asemenea,
sistemele barice locale sunt supuse unor modificări datorită proceselor de advecție și a proceselor
dinamice ce determină modificarea stării atmosferice, impuse de caracteristicile orografice, de aici
unele aspecte topoclimatice.

45
 3.1.2.2 Principalii parametri climatici și importanța lor pentru turism
Analiza datele meteorologice existente în arhiva A.N.M. și obținute pentru a realiza această
prezentare, evidențiază două paliere de tratare care se succed. Primul reflectă fondul climatic general
specific Podișului Moldovei (cu accent asupra sectorului central) și cel de-al doilea care implică doar
elementele de natură climatică locale ce au rol de favorabilitate sau restricționare pentru diverse
activități turistice.
Datorită extinderii bazinului hidrografic zona se caracterizează prin diferențieri latitudinale și
altitudinale în ceea ce privește repartiția și regimul elementelor climatice.
Temperatura medie a aerului influențată de suprafața subiacentă, radiația solară și dinamica
maselor de aer prezintă o medie generală la nivelul bazinului hidrografic al Bârladului de +9,6șC
(Tab.nr.1, Fig.nr.11), variind între +8,0șC în regiunile înalte din partea centrală, +9,5șC în regiunile
joase ale Podișului Bârladului și +10,0șC în sud și în Câmpia Tecuciului.
De asemenea evidente sunt creșterile și scăderile de temperatură de la un anotimp la altul,
înregistrându-se diferențe de aproximativ 9,0șC. Temperatura medie a lunii iulie, la rândul ei, variază
între +19,0șC în zonele înalte din centru și nord și +21,7șC în regiunile joase și culoarele de vale adânci
(medie identificată în zona orașelor Bârlad și Tecuci). Temperatura medie a lunii ianuarie prezintă
diferențe mici, respectiv variază între –4,5șC în zonele înalte din partea centrală și -3,0șC în regiunile
joase și sudice.

Tabelul nr.1- Temperatura medie lunară și anuală a aerului (șC) în bazinul hidrografic al Bârladului, în perioada
1981 – 2010
Media
anotimpuală Iarna: -1,9 șC Primăvara: 9,0
șC Vara: 20,0 șC Toamna: 9,7 șC
Sursa: arhiva A.N.M., 2015
Lunile Media
anuală XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI
–
0,7 –
3,3 –
1,6 1,3 9,9 15,8 19,1 20,7 20,1 15,5 9,8 3,9 9,6

46

Figura nr.11 Variația medie lunară a temperaturii aerului (șC) în bazinul hidrografic al Bârladului, în perioada
1981 – 2010

Date fiind poziția geografică (45o35' – 47o05' latitudine nordică) și altitudinea bazinului
hidrografic al Bârladului (16 – 561 m), radiația solară globală primită de acesta variază între 117
kcal/cm2/an în nordul extrem și 122,5 kcal/cm2/an în zona confluenței cu Siretul (în sud).
Amplitudinea termică din regiune evidențiază la rândul ei continentalismul pronunțat al climei,
deoarece este de 70,0șC, având și repercusiuni economice. Aceste valori demonstrează caracterul
dinamic al climatului imprimat de frecvența și si dinamica maselor de aer, caracteristici care determină
o succesiune rapidă a fenomenelor atmosferice, care permit schimbări ale stării vremii brusc. În ceea
ce privește valorile absolute ale temperaturii aerului, conform înregistrărilor păstrate in arhiva
Administrației Naționale de Meteorologie, maximă absolută de +40,6șC a fost înregistrată la Murgeni
în anul 1952, iar cea minimă absolută de -32,0șC la Negrești în anul 1954. Datorită condițiilor climatice
generale în regiune sunt frecvent înregistrate atât valori peste +40,0șC, cât și valori negative de -30,0șC.
Despre situația numărului de zile de vară cu temperaturi ale aerului de ≥25,0șC, datele
meteorologice evidențiază că acestea variază între 95 zile în nord și 103 zile în sud, iar numărul de zile
tropicale cu temperaturi ale aerului peste +30,0șC în nord și între 30 și 39 zile în sud. Fenomenul de
îngheț apare în general după data de 15 octombrie și încetează după 20 aprilie, astfel, numărul mediu
anul de zile cu îngheț este 112 (Tecuci) – 117 (Podișul Bârladului). Cele mai multe zile cu îngheț și
implicit temperaturi mai mici sau egale cu 0,0șC sunt înregistrate în luna ianuarie (27 zile), decembrie
(23 zile), februarie (22 zile) și martie (18 zile) (Foto 10).

47

Foto .10 Înghețul – pe râul Vaslui (a) și la gura de vărsare a Bârladului în râul Siret (b)
(sursa : arhiva personală, 2014)

Toate acestea conduc la trei concluzii: posibilitatea pe parcursului întregului an a prezenței
turiștilor la marea majoritate a obiectivelor turistice, dar cu un optim de favorabilitate între mai și
octombrie; limitarea activităților doar la spațiu strict amenajat în interiorul clădirilor permanent (cu
dificultate la obiectivele turistice izolate, respectiv cele din categoria obiectivelor religioase, mănăstiri
și biserici vechi și mai puțin în orașe); de la finele lui noiembrie și până în partea a doua a lunii martie
există un sezon rece cu restricții pentru turism, dar favorabil activităților turistice în aer liber.
Analizând datele meteorologice ce fac referire la nebulozitatea specifică bazinului hidrografic
al Bârladului calculată pe anotimpuri se constată că iarna predomină 43,5 zile cu cerul acoperit, iar în
restul anului cerul noros cu valori peste 49 zile (toamna – 49,1; primăvara – 50,6; vara – 57,6)
(Tab.nr.2). Iarna nebulozitatea este mare datorită umezelii relative a aerului care prezintă valori
ridicate, iar vara datorită încălzirii, creșterea tensiunii vaporilor de apă și umezelii relative a aerului
scăzută determină o nebulozitate medie, predominând cerul noros.
Tabelul nr.2 Nebulozitatea pe anotimpuri specifică bazinului hidrografic al Bârladului
Tip de cer UM Anotimpul
iarna primăvara vara toamna
Cer senim nr.zile 7,2 9,5 19,2 14,7
% 8,0 10,5 20,9 16,2
Cer noros nr.zile 43,5 31,9 15,2 27,2
% 48,3 34,5 16,5 29,9
Cer acoperit nr.zile 39,3 50,6 57,6 49,1
% 43,7 55,1 62,8 53,9

48
Presiunea atmosferică oscilează iarna între 950 – 1010 mb, iar vara coboară valori de 900 mb,
deoarece se află la adăpostul Carpaților, ceea ce determină instalarea în arealul Podișului Bârladului a
izobarelor cu presiune ridicată. Valorile sub 1000 mb apar și în restul anului în cazul în care acționează
ciclonul islandic sau minimul barometric mediteranean.
Precipitațiile atmosferice prin regimul producerii lor reflectă o repartiție inegală la nivelul
întregul bazin hidrografic al Bârladului, fiind identificate perioade și zone cu o variație valorică mare.
La nivelul bazinului hidrografic al Bârladului cantitatea anuală de precipitații atmosferice este de 519,1
mm (Tab.nr.3), cu o creștere semnificativă de la primăvară la vară și o scădere evidentă de la toamnă
la iarnă (Fig.nr.12). Cantitatea anuală variază între 400 – 600 mm, respectiv valori până în 450 mm în
sud și câmpia Tecuciului, până în 500 mm în culoarele depresionare, cu lunci și terase extinse și așezări
umane și peste 550 mm în sectorul înalt al bazinului hidrografic.
Regimul precipitațiilor atmosferice evidențiază un maxim în lunile iunie și iulie și un minim în
lunile ianuarie și februarie. De exemplu, în luna iunie cantitatea medie de precipitații atmosferice este
de 50 – 60 mm, iar în luna ianuarie de aproximativ 30 mm, cu o variație spațială destul de mică. De
asemenea, importante sunt și cantitățile maxime de precipitații atmosferice căzute în 24 ore. Acestea
au avut valori de peste 70 mm în zona Tecuci, 100 mm indiferent de zonă și de 200 mm în Colinele
Tutovei. De menționat este și faptul că aproximativ 40 % din volumul total de precipitații atmosferice
cad în lunile iunie și iulie.
Tabelul nr.3
Cantitatea lunară și anuală de precipitații atmosferice (mm) în bazinul hidrografic al Bârladului,
în perioada 1981 – 2010

Lunile Suma
anuală XII I II III IV V VI VII VIII IX X XI
30,2 25,5 26,0 25,3 41,8 58,0 82,7 67,7 54,9 43,8 30,8 32,4 519,1
suma
anotimpuală Iarna: 81,7 mm Primăvara : 125,1
mm Vara: 205,3 mm Toamna: 107 mm

49
Sursa: arhiva A.N.M., 2015

Figura nr.12 Variația cantității lunare a precipitațiilor atmosferice (mm) în bazinul hidrografic al Bârladului,
în perioada 1981 – 2010

Cu toate acestea fenomenul de seceta este frecvent datorită cantității reduse de precipitații
atmosferice. Centralizări datelor meteorologice indică prezența zăpezii anual pe suprafața bazinului
hidrografic, cu un număr mediu de 50 – 60 de zile cu ninsoare, un strat de zăpadă cu depunere
neuniformă și frecvent viscolit de unde o grosime de 10 – 15 cm, indiferent de zona analizată (Foto
11).

Foto.11 Depuneri pe zăpadă – în Podișul Bârladului (a) și măsurile în cazul înzăpezirii drumurilor în Vaslui (b)
(sursa: arhiva personală, 2012)

50
Valorile indică fenomene meteorologice cu frecvență variată multianual cu un caracter
defavorabil de cele mai multe ori activităților turistice.
Vântul, un alt element meteorologic util în analizele turistice, din punct de vedere al regimului
de manifestare acesta indică o predominare din direcția nord-vest și nord, dar și a celor din sud-est și
sud. Frecvența vântului înregistrează valori aproximativ apropiate pe direcția N și NV, acestea fiind de
18 – 19 % și respectiv 17 – 18 %, iar cele din S și SE au o valoare medie de 13 – 13,5%. De asemenea,
pe direcția N și NV viteza medie este de 6 m/s, valoare înregistrată în general în anotimpul rece
(Tab.nr.4, Fig.nr.13).
Analizând caracteristicile regimului eolian din arealul luat în studiu acesta evidențiază faptul
că vântul nu se impune prin intensitate mare ci prin durată și frecvența de manifestare. De exemplu,
culoarele de vale cu o frecvență mare în bazinul hidrografic al Bârladului impun modificări locale în
regimul vântului, vânturile fiind canalizate de-a lungul acestora.
În cele ce urmează vor fi prezentate și principalele fenomene meteorologice cu implicații esențiale în
sistemul geografic și turism.
De exemplu, grindina însoțește ploaia torențială, prezentând o durată, dimensiune și intensitate
variată, poleiul și chiuciura apar frecvent în anotimpul rece, înregistrând o medie de 20 zile pe an în
care afectează circulația, viscolul este direct influențat de distribuția presiunii atmosferice, frecvența și
viteza vântului.
Tabelul nr. 4
Viteza (m/s) și frecvența (%) vântului pe direcții în bazinul hidrografic al Bârladului,
în perioada 1981 – 2010
Parametru
climatic Direcție cardinală Calm
atmosferic N NE E SE S SV V NV
viteza 3,9 2,4 2,6 3,8 3,9 2,2 3,0 4,4 42,0
frecventa 17,5 3,4 4,2 11,8 7,3 1,8 2,3 17,8
Sursa: arhiva A.N.M., 2015

51

Figura nr.13 Roza vânturilor (viteza – m/s și frecvența – %) pe direcții cardinale în bazinul hidrografic al
Bârladului, în perioada 1981 – 2010

Ceața de advecție și de radiație este frecventă iarna, în culoarul Bârladului, înregistrându-se
anual un număr de 45 zile cu ceață, iar bruma se produce toamna și primăvara, cu maxime în martie-
aprilie și octombrie – noiembrie și roua apare frecvent în culoarul Bârladului unde poate înregistra un
număr de 75 zile (Foto 12).

a) b) c)
Foto 12 Fenomene meteorologice – căderi de grindină (a) și viscol (b) la Vaslui, ceață la Bârlad (c)
(sursa: arhiva personală, 2012, 2013 și 2014)
Factorii climatici nu pot fi etichetați ca fiind agresivi dar nici inerți, deoarece prezintă o creștere
și o scădere rapidă de manifestare care permite grave perturbări ale condițiilor locale.
Parametrii climatici analizați indică o influență asupra turismului și a turistului. De exemplu,
temperatura aerului influențează turistul și obligă la adaptare termică a organismului, pot cauza
accidente cauzate de căldură sau frig, chiar dacă organismul uman suportă mai bine temperaturile
scăzute. Un cer noros nu influențează negativ turistul, deoarece îl protejează de insolație, iar iarna cerul
acoperit nu permite răcirea rapidă în timpul nopții. Ceața provoacă diminuarea câmpului vizual al
turistului, dar duce și la reducere temperaturii, o respirație greoaie și permite transportul agenților
patogeni.

52
 3.1.2.3 Regimul indicilor bioclimatici caracteristici bazinului hidrografic al Bârladului

În cele ce urmează vor fi prezentate și condițiile bioclimatice specifice bazinului hidrografic al
Bârladului, în aceeași perioadă supusă analizei, respectiv 1981 – 2010. Deoarece de-a lungul timpului
omul și activitatea depusă de acesta au fost influențate în bună măsură de starea vremii, a fost necesar
stabilirea nivelului de confort. Confortul termic a fost definit ca fiind „… condiția de bunăstare psiho-
fizică a individului uman în relație cu mediul în care trăiește și își desfășoară activitatea.. . ” (Ionac
Nicoleta, Ciulache S., 2007 ). Pentru a realiza acest subcaptitol, respectiv prezentarea regimului
indicilor bioclimatici, am apelat la formulele și metodelele de calcul prezentate în „ Atlasul Bioclimatic
al României ” (Ionac Nicoleta, Ciulache S., 2008 ).
Baza de date meteorologice specifice bioclimatologiei a fost inserată și aplicate formulele de
prelucrare specifice programului de calcul Excel, iar rezultatele obținute au fost finalizate ca și
prezentare centralizată în pr în prul Microsoft Word. Tabelul sinoptic centralizator permite evidențierea
perioadelor cu confort bioclimatic, cât și a perioadelor de disconfort bioclimatic datorat căldurii sau
răcirii, reprezentare efectuată după modele prezentate în lucrarea „ Potențialul bioclimatic al Podișului
Dobrogei de Sud ” (Grigore Elena, 2012 ).
Analizând valorile obținute se constată că indici cu aplicare pe durata întregului an, respectiv THI
și THI și Pr / Tpr, indică încadrarea în arealul de disconfort bioclimatic datorat răcirii, organismul
uman resimțind senzația de frig.
Tabelul nr.5- Valorile medii lunare și anuale ale indicilor bioclimatici specifici bazinului hidrografic al
Bârladului, în perioada
1981 – 2010
Indice
bioclimatic Lunile M.A
I II III IV V VI VII VII
I IX X XI XII
TEE 48,5 50,
6 49,9 49,67
THI -1,6 -0,3 4,5 10,3 15,8 18,2 19,
5 19,2 16,7
3 10,2 5,8 1,2 9,7
DI THOM 16,7 17,4 18,
5 17,7 15,7
RSI -0,1 0,2 0,1 0,05
HI 25,6 28,
9 28,5

53
HUMIDE
X 16,3 21,9 23,
1 22,5 15,9
SSI 22,9 24,
5 23,9
ISE 15,1 9,9 5,7 4,9 6,1 8,9 11,9
ISH -2,6 -3,1 1,9 0,6 1,1 –
0,12 -2,3
Pr / Tpr 930 948 951 940 930 876 859 830 841 870 879 917 897
-6,1 -4,9 8,1 8,9 15,9 21,0 23,
0 22,2 17,9 10,9 5,1 -2,2 9,9

Legenda
(sursa:
prelucrare
după
Grigore
Elena,
2012)
Disconfor
t
accentuat Disconfor
t moderat Răcoro
s Ușor
disconfor
t
Confort
bioclimatic Ușor
disconfort Disconfor
t moderat Disconfor
t
accentuat
Disconfort bioclimatic prin răcire Disconfort bioclimatic prin
încălzire

Indicele calculat pentru sezonul rece, indicele Scharlau de iarnă (ISH), indică manifestarea
stressului caloric, resimțită fiind senzația de frig, cuprinzând intervalul dintre lunile octombrie și
aprilie. Calcularea indicilor specifici semestrului cald, în general, în intervalul cuprins între luna aprilie
și septembrie, indică că arealul luat în studiu poate fi încadrat în aria bioclimatică de confort, rar
apărând un ușor disconfort bioclimatic, în special în lunile iunie, iulie și august.
Analizând tabelul sinoptic aferent suprafeței bazinului hidrografic al Bârladului valorile lunare cât
și cele anuale indică că în proporție de peste 65% regiunea posedă perioade optime pentru desfășurarea
activităților turistice, indiferent de tipul acestora. Intervalul optim fiind cel cuprins între lunile mai –
septembrie. Starea de confort este utilă și stimulativă pentru odihnă și practicarea diferitelor activități
turistice, iar starea de ușor disconfort în funcție de intensitate permite organismul adaptarea,
aclimatizarea și acomodarea, existând posibilitatea practicării activităților turistice.

54
 3.1.3 Hidrografia și rolul ei în desfășurarea activităților turistice

Apele de suprafață și apele subterane formează rețeaua hidrografică specifică unei regiuni având
rol și în dezvoltarea și stimularea diverselor activități turistice. Ca și elementele componente ale
reliefului și elementele rețelei hidrografică reprezintă resurse naturale importante pentru turism, în
special pentru posibilitățile practice de folosire, respectiv recreere, sporturi pe apă etc.

 3.1.3.1 Rețeaua de râuri din bazinul hidrografic al Bârladului – caracteristici și
importanță pentru turism
Întregul sistem turistic este influențat de desfășurarea ansamblului hidrografic al Bârladului atât
prin poziționarea geografică a resurselor de ape cât și a obiectivelor turistice, dar și prin axele văilor
cu rol de acces.
Râul Bârlad constituie elementul principal al sistemului și cel mai mare bazin hidrografic cu cea
mai mare lungime din bazinului hidrografic al râului Siret, Bârladul fiindu-i afluent acestuia, aflat pe
partea stângă acestuia, în Podișul Moldovei. Râul Bârlad reprezintă principalul curs de apă al regiunii,
care își adună apele din „ pieptul Moldovei ”, după cum specifică Dimitrie Cantemir în scrierile sale,
când amintea de Podișul Bârladului.
Bazinul hidrografic al Bârladului are o suprafață totală de 7354 km2 și o lungime totală de 246,9
km, reprezentând un bazin hidrografic tipic regiunii de silvostepă, cu o scurgere redusă. Prin modul în
care se desfășoară valea Bârladului se impune în peisaj printr-o formă de arc, mulți cercetători
considerând-o de fapt ca fiind un semn de întrebare, cu concavitatea orientată spre vest. De exemplu,
în anul 1922, David M. în articolul Cercetări geologice în Podișul Moldovenesc publicat în revista
Analele Institutului Geologic Român oferă o primă explicație asupra formei văii albiei Bârladului,
punând orientarea pe seama influențelor și suprapunerii accidentală a mișcărilor tectonice.
Izvorul râului Bârlad se află la o altitudine de 370 m, punct aflat în aproprierea șăi Valea Ursului
din județul Neamț, aceasta fiind o curmătura care face legătura în mod natural cu râul Siret, iar gura de
vărsarea în Siret se află pe teritoriul județului Galați, la ieșirea din localitatea Liești (localitate aflată
pe malul stând al Siretului) și în apropierea satului Călienii Vechi (localitate aflată pe malul drept al
Siretului, în comuna Nănești, județul Vrancea) (Foto 13,14 ).
De-a lungul timpului râul Bârlad între orașul Negrești până la gura de vărsare în Siret a fost
regularizat, în scopul reducerii efectelor negative în cazul viiturilor.

55

a) b)
Foto 13 Râul Bârlad la nord și la sud de orașul Vaslui
(sursa: arhiva personală, 2013 și 2014)

a) b)
Foto 14 Râul Bârlad în dreptul localității Țigănești
(sursa: arhiva personală, 2014 și 2015)
Bazinul hidrografic al Bârladului se extinde pe teritoriul mai multor județ, iar din aceste
considerente atât suprafața cât și lungimea poate fi împărțită astfel:

Denumirea
județului
străbătut Suprafața străbătută Lungimea
aferentă
sectorului
străbătut – km
km2 %
Neamț 104 1,0 13
Vaslui 5105 70,0 176
Galați 2145 29,0 57,9

TOTAL
7354
100
246,9

56
Rețeaua de văi prezintă un drenaj general spre sud și asimetric fapt posibil datorită modului de
formare și a constituției geologice a regiunii.
Caracterul hidrologic al rețelei hidrografice este influențat de regimul est-continental, regim
caracterizat printr-o umiditate scăzută, precipitații atmosferice scăzute, evapotranspirație bogată
reflectând, în general, caracteristicile climatice și fizico-geografice ale regiunii, caracteristicile
litologice care favorizează infiltrarea rapidă a apei. Regimul scurgerii este influențat de cantitatea și
calitatea surselor de alimentare, iarna din alimentarea subterană, primăvara din topirea zăpezii, vara și
toamna din precipitații atmosferice (ploi, averse etc.).

Figura nr.14 Bazinul hidrografic al Bârladului – harta rețelei hidrografice

57
În ceea ce privește debitul mediu multianual, conform statisticilor furnizate de Regia de Ape
locală, acesta înregistrează o valoare de aproximativ 0,2 m3/s în sectorul superior și aproximativ 7 m3/s
spre gura de vărsare. În general, din punct de vedere hidrologic, râul Bârlad se impune în peisaj ca un
râu cu un caracter torențial, care o dată la 4 – 5 ani își inundă albia majoră, în ciuda amenajărilor de
îndiguire și canalizare executate de-a lungul timpului (Foto 15 și 16).

Foto 15 Inundațiile din anul 2014 în orașul Bârlad (sursa: arhiva personală, 2014)

Foto 16 Inundațiile din anul 2014 în orașul Tecuci – în timpul inundației și urmările acesteia
(sursa: arhiva personală, 2014)

Ujvari.I, în volumul Geografia apelor României , apărut în anul 1972, specifică că peste 70%
din debitele anuale sunt realizate primăvara și vara, că debitul mediu anual prezintă valori de 2,3 m3/s
la stația hidrometrică Vaslui, 3,3 m3/s la Bârlad și 9,0 m3/s la Tecuci.
În general, analizând reprezentarea cartografică din Figura 14 se constată că panta medie la
nivelul întregului bazin este de circa 3 m/km în cursul superior și de 0,5 m/km în partea inferioară, spre
gura de vărsare. Pe cursul râului Vaslui (Foto 17) regăsim valori de 4 – 8 m/km în partea superioară și
de 0,3 m/km în partea inferioară.
Râul Bârlad adună apele a 144 de afluenți, ape cu caracter permanent sau temporar, fiind puternic
influențat în evoluție de condițiile regionale și condițiile litostructurale. Sistemul hidrografic se
remarcă printr-o asimetrie accentuată, dimensiuni, caracteristici și aspect diferite.

58

a) b) c)
Foto 17 Râul Vaslui în dreptul stații hidrometrice Vaslui (a), localitatea Ipatele (b) și afluentul Văsluieț (c)
(sursa: arhiva personală, 2012, 2013 și 2014)
Afluenții Bârladului în mare parte au cursuri scurte și debite mici, formând rețeaua hidrografică
cu o scurgere temporară în regim pulsatoriu, aceștia fiind afluenți secundari de dreapta și de stânga,
afluenți ușor de vizualizat, ca poziție geografică în reprezentarea cartografică din Figura 14 și
prezentați schematic în funcție de poziție, suprafață și lungime în Tabelul 6. Informațiile au fost
furnizate de regia de ape din zonă și primării ce au fost corelate cu cele obținute prin calcule electronice
asigurate de programele de specialitate
Deși bazinul hidrografic luat în analiză are o rețea de văi bogate ca număr pentru turism
însemnătatea este redusă din diverse motive, cum ar fi desfășurarea căilor de acces cu grad variat de
modernizare, dar pot constitui ca resursa peisajele impuse de văile și albiile principale cu cele
secundare, amenajările hidrotehnice (lacuri, baraje, mlaștini etc), lacuri pentru practicarea sporturilor
nautice.
Tabelul nr.6 – Bazinele hidrografice secundare aferente bazinului hidrografic al râului Bârladului

Denumirea bazinului hidrografic
secundar Suprafața bazinului
– km2 Lungimea bazinului
– km Afluenți cu un curs permanent
Denumire Suprafața
bazinului – km2 Lungimea
bazinului – km
Afluenți de stânga
Bozieni 37 16 – – –
Fundătura
(Băisca) 75 20 Rîșul 31 12
Dagîța
(Garboveta) 119 23
Mănăstirea 40 11
Sacovăț 320 25,5
Veja (Cornișul) 44 18
Călina 22 11
Grindul – –
Velna 38 13 – – –
Durduc (Stavnic) 214 39 – – –
Rebricea 156 26 Bolați (Drăxeni) 24 13
Telejna 36 17 – – –
Buda 154 30 – – –
Fîștica 30 10 – – –

59
Vaslui
cu izvorul în Dealul Repede 640 66 Racul 40 11
Tabăra (Vîlcele) 24 9
Dobrovățul 181 27
Rediu (Prisaca) 85 20
Ferești 71 20
Ciortești – –
Cărbunăria – –
Procreaca – –
Valea Muntenilor – –
Racova
cu izvorul în Stogul de Pământ 338 53 Gîrceneanca 36 10
Hîrșova 28 10
Spia (Valea Mare) – –
Toporăști – –
Coșești – –
Chițoc 54 12 – – –
Crasna 550 61 Lohanul 110 33
Hrușcăi
Blăgești 44 13
Bălțăți 27 13
Burghina 62 18
Jarovăț 153 28 – – –
Idriciu 68 21 – – –
Petrișoara 32 7 – – –
Zorleni 44 8 – – –
Hobana 90 18 – – –
Bîrzota 66 18 – – –
Gârbovăț 26 9 – – –
Blăneasa 64 15 – – –
Corozel 221 42 – – –
Afluenți de dreapta
Buda 154 30 – – –
Racova 338 53 – – –
Chițcani 22 10 – – –
Albiei 26 16 – – –
Horoiata 87 28 – – –
Simila 254 40 Similișoara 52 20
Ibăna 50 17
Bogdana 82 32
Valea Seacă 51 10 – – –
Tutova 682 86,4 Lipova 72 16
Iezer 70 25
Studineț 96 26

60
Ciubota 35 9
Cîrjoani 21 11
Pereschivul 241 47 Pereschivului Mic 81 21
Berheciu 1044 89,3 Zeletin 419 81
Dunavățul
(Fruntești) 43 14
Godinești 37 14
Găiceana 89 22
Drobotforul 89 32
Apa Neagră 22 11
Tecucelul 112 24 – – –

Indiferent de dimensiunile și caracteristici râurile reprezintă, totuși, resurse turistice prin
posibilitățile oferite, precum: înot (îndeosebi în mediul rural), activități recreative și sportive (pe
afluenți mari și scurgere permanentă), pescuit local, valoare peisagistică, sectoare de plajă (chiar dacă
lipsesc amenajările specifice) etc., atât pentru localnici cât și pentru populația urbană sau din alte
regiuni.
Poluarea antropică cu substanțe chimice deversate, resturi de produse etc. pot determina variații
însemnate în regimul de scurgere și reduce semnificativ posibilitatea de valorificare în turism a acestor
componente naturale.

 3.1.3.2 Lacurile din bazinul hidrografic al Bârladului și importanța lor pentru turism
Elementele morfolitologice au favorizat apariția lacurilor naturale, dar și amenajarea unor lacuri
artificiale, din necesități antropice. Lacurile, în general, au o valoare turistică bine evidențiată, deoarece
oferă diversitate peisagistică și posibilitatea de amenajare în scop turistic este mult mai mare decât în
cazul râurilor. Mare parte din lacurile extinse din regiune sunt de natură antropică, apărute datorită
necesității, utile societății umane în diferite scopuri, dar și pentru combaterea inundațiilor. În cadrul
bazinului hidrografic al Bârladului lacurile indiferent de scop și natură ocupă o suprafață de 2091 ha,
dar care reprezintă doar un procent de 0,3% din suprafața totală a bazinului.
În cele ce urmează lacurile vor fi prezentate într-o formă centralizată, în funcție de importanță,
volum și suprafață, în limita datelor statistice furnizate in timpul practicii de teren de forurile de
specialitate, respectiv regii de ape sau primării.

61

Tabelul nr.7- Principalele lacuri antropice din bazinul hidrografic al Bârladului
Denumirea lacului Denumirea râului Volum – mil.m3 Suprafața – ha
Negrești Bârlad 4,5 91,85
Racova Racova 10 190
Pușcași Racova 8,5 269
Gârleni Racova 6,8 120
Poienești Racova 0,7 1
Căzănești Durduc 5,9 180
Solești Vaslui 15 420
Mânjești Crasna 8,7 310
Râpa Albastră Simila 10,6 232
Pereschiv Pereschiv 5 170
Prodanu Bârlad 1 4,5
Delea Delea 2 8,5
Tăcuta Rediu 1,5 36
Rediu Rediu 2,5 67,5
Moara Domnească Ferești 1,8 22
Pungești Gîrceneaca 5,5 29,79
Roșiești Idriciu 1 4,2
Chițoc Chițoc 0,8 11
Gugești Blăgești 0,9 15

Foto 18 Acumularea Solești din
lunca râului Vasluieț, jud.Vaslui Foto 19 Acumularea Pușcași din lunca
râului Racova, jud.Vaslui Foto 20 Acumularea de la Puiesti,
jud.Vaslui

Foto 21 Balta de la Zorleni,
jud.Vaslui Foto 22 Balta de la Movila lui Burcel,
jud.Vaslui
(sursa: arhiva personală, 2014, 2015 și 2016) Foto 23 Balta Carja de la de la
Motoșeni, jud.Bacău

62
Cele mai multe lacuri sunt de natură antropică, amenajate în scopuri variate și în diferite
perioade de timp, iar cele naturale sunt mici, dependente de alunecările de teren, în general, sau ochiuri
de apă, rar bălți în luncile mlăștinoase din sudul regiunii.
O categorie aparte o reprezintă iazurile din spațiul rural care au dimensiuni mici, folosite, de
cele mai multe ori pentru pescuit și irigații pe suprafețe restrânse.
În județul Vaslui au fost construite de-a lungul anilor un număr de 80 iazuri cu suprafețe mici și volum
sub 0,8 mil.m3, azi acumulări sau crescătorii, amplasate pe diferite râuri: Simila, Racovița, Buda,
Gugești etc.
De asemenea, este cunoscut faptul că în bazinul hidrografic al râului Vaslui au fost desecate
un număr de 22 iazuri, care în trecut aveau rol de regularizare în cazul inundațiilor în regiune. În prezent
autoritățile încearcă reamenajarea acestora.

 3.1.3.3 Apele subterane
Asigurarea unor cantități suficiente de apă și cu calități deosebite pentru servicii constituie o
problemă esențială în Podișul Moldovei.
Apele subterane, îndeosebi apele freatice la diferite adâncimi și ape captive, în regiunea luată
în studiu reprezintă atât o consecință a substratului geologic, unde există o alternanță a stratele
permeabile cu cele impermeabile, cât și a condițiilor de alimentare. Forajele efectuate în regiune indică
ca pânza freatică se află în unele zone chiar la o adâncime de 0,5 m, dar și la adâncimi de peste 250 m.
Din punct de vedere al compoziției aceste ape sunt mineralizate, colorosodice, sulfuroase, bromo-
iodurate și calcice, mai ales cele de adâncime.
Debitele mici, discontinuitatea și repartiția chimică nu le recomandă pentru alimentație și în
diverse servicii în turism. Fac excepție unele localități extinse pe terase apoi pe lunca înaltă a râurilor
principalele sau pe glacisuri proluviale-coluviale extinse.
O altă subcategorie o reprezintă apele arteziene de adâncime care sunt cantonate în zona Bârlad
– Crivești – Ghidigeni, în depozitele cu nisipuri fine specifice dacianului și în zona Crivești – Tecuci,
în depozitele de pietriș și nisip specifice levantinului. În zona Bârladului inferior rezervele de apă
arteziană sunt utilizate în alimentarea cu apă potabilă a localităților.
Rolul acestor sisteme orografice și analiza lor este utilă pentru a asigurarea unor condiții optime
pentru apariția așezărilor umane, construcția de case și alte componente necesare infrastructurii din
regiune, căi de comunicații și promovarea obiectivelor turistice locale.

63
 3.1.4 Elementele bio-pedo-geografice cu valoare estetică în activitatea turistică
Pentru realizarea acestei prezentări din lucrarea de fată utile au fost referințele bibliografice,
prezentările primăriilor locale și rezultatele obținute prin prelucrarea digitizată a materialelor
cartografice aferente regiunii bazinului hidrografic al Bârladului.
La baza întocmirii acestui subcapitol stau următoarele lucrări și volume: Relieful colinelor Tutovei ,
apărută în anul 1968 scrisă de Hârjoabă I.; Geografia Fizică a României , Sârcu I., 1971; Enciclopedia
geografică a României , Tratatul de Geografia României ; Dealurile și Podișurile României , Ielenicz
M., 1999 etc. De asemenea, am folosit în prezentări și multe date preluate din chestionare, discuții cu
oficialitățile locale, observații personale.
 3.1.4.1 Solurile
Formarea și repartiția geografică a solurilor a fost și este influențată de factorii fizico-naturali,
relief, litologie și climă. Sintetizând informațiile folosite în realizarea acestei prezentări se constată
prezența frecventă a următoarelor tipuri de sol: sol brun-luvic, luvisoluri albice, sol brun argiloiluvial
(frecvent în est și sud-est), sol cenușiu, molisol datorită stepizării sau înlocuirea vegetației specifice de
pădure cu cea de pajiști, cernoziomuri cambine în arelele cu silvostepă, cernoziomuri carbonatice în
zonele cu stepă, pajiști și fânețe, dar și o serie de soluri azonale precum rendzinele de platou structural,
cernoziom subțire, lăcoviște de coastă și regosol pe versanții afectați de procese geomorfologice active,
sol aluvial, lăcoviște și sărături frecvente în luncile râurilor componente acestui bazin hidrografic. În
zona de câmpie în partea sudică apar frecvent soluri umede, datorită pânzei freatice.Pentru turism
analiza acestor categorii de sol este neglijabilă întrucât ele pot în sine nu reprezentă o atracție care să
poată conducă la apariția unei activități turistice în regiune. Acesta devin interesanta pentru specialiștii
în domeniu sau utile în lecțiile libere ale profesorilor de geografie.Trebuie menționat că, în general,
solurile sunt afectate de eroziune datorită activităților antropice, în special de cele agricole neraționale,
exces de apă, salinizare și de alunecări. Chiar dacă formele de relief nu permite practicarea agriculturii
în mare parte a teritoriului analizat solurile sunt fertile și permit o serie de activități agricole.

Orizontul A ocric (închis la culoare) și orizontul Bt (deschis) ale unui sol argiloiluvial, vizibile datorită utilizării
agricole și eroziunii de versant, în bazinul Racovei (vest de Vaslui); Foto nr.24(sursa: arhiva personală,aprilie 2018).

64

Fig. 15 – Harta utilizării terenurilor în bazinul râului Bârlad (după Corine Land Cover, 2000, cu modificări).

65
De asemenea, acest înveliș de sol influențează o serie de condiții din cadrul bazinului
hidrografic al Bârladului, respectiv apele curgătoare prin regimul de scurgere, modul de alimentare și
chiar chimismul acestor ape.
Acest înveliș la rândului este influențat de relief care prin altitudine împreună cu alți factori
locali precum condițiile climatice și vegetația permite evidențierea în cadrul bazinului analizat a două
mari clase de sol, respectiv cernisolurile și luvisoluri. De exemplu, pentru activitățile ce vizează
procesul de instruire al elevilor solurile reprezentative ale regiunii sunt cernisolurile, frecvente în
zonele plate și fără pantă accentuată, soluri care permit acumulări bio favorizate de procesele
pedogenetice, acumulările provenind din alterarea materialului parental și în urma formării solului
fertil prin acțiunea râmelor și a bacteriilor. Această categorie de sol râurilor din regiunea analizată, care
determină creșterea semnificativă a debitelor, iar vara facilitează alimentarea pânzelor freatice.
Următoarea clasă reprezentativă este dată de luvisoluri, care apar frecvent în zonele cu păduri,
pante accentuate și pe culmile înalte din arealul luat în studiu, sol supus procesului de eroziune dacă
pe practică defrișarea, cu o fertilitate moderată, dar cu un grad de saturație ce variază între 70 – 85% și
un ph între 5,8 – 6,8. În lungul cursurilor de apă apar hidrosolurile care permit apariția excesului de
umiditate freatică, iar dezvoltarea așezărilor umane, fie urbane sau rurale aflate de-a lungul rețelei
hidrografice a determinat apariția antroposolului. Ca o particularitate, solurile vizibile pe versanți pot
deveni atracții pentru cei pasionați de fotografie și astfel să participe într-o oarecare măsură la
activitatea turistică din acest bazin hidrografic.

 3.1.4.2 Vegetația și fauna

Peisajul realizat din elementele de vegetație și faună are în general caracteristici tipice specificul
sezonier al condițiilor climatice, dar și a structurii solurilor, putând să temperat cu influențe
continentale capete o deosebită atractivitate turistică. Ansamblu specific de vegetația al regiunii
permite practicarea turismului verde, a drumețiilor și a excursiilor, agroturism și turism rural.
În cadrul bazinului hidrografic al Bârladului învelișul vegetal este variat datorită condițiilor
fizico-geografice, în primul rând, a climatului, a vântului predominat din est. Toate aceste caracteristici
a favorizat extinderea speciilor specifice stepei și silvostepei, dar și interferarea elementele de vegetația
nemorală, a zonelor de pădure, cu cele de silvostepă și stepă, care se succed de la nord spre sud, de la
pădurile de fag la peste 400 m și cele de stejar de la sub 400 m cu speciile silvostepei și a celor apărute
prin defrișare, toate însă o distribuție neuniformă și discontinuă.

66

Figura nr.16 Bazinul hidrografic al Bârladului –
harta vegetației și a utilizării terenurilor

67
În regiune regăsim elemente floristice specifice regiunii biogeografice central-europene,
respectiv gorun și fag, cât și celei est-europene, cum ar fi colilia, păiuș de stepă etc.
Pe ansamblu predomină elementele zona de silvostepă în partea estică și nord-estică, până la
altitudini de 300 m, urmând zonele cu vegetație azonală specifice luncilor râurilor și etajul pădurilor
de foioase la altitudini de peste 300 m. În cele ce urmează vor fi prezentate cele mai reprezentative
elemente de vegetație și faună, frecvent întâlnite în arealul bazinului hidrografic:
Denumirea zonei de vegetație și
faună Denumirea elementului floristic și de faună Localizare
Zona de stepă și silvostepă
Elemente floristice Pajiști secundare cu păiuș ( Festuca valesiaca ) și Poa Angustifolia Podișul Bârladului
Câmpia Tecuciului Colilie (Stipa capillata, Stipa pennata )
Bărboasa ( Botriochloa ischaemum, Andropogon ischaemum )
Firuța (Poa bullbosa, Poa pratensis )
Pir (Agropyron cristatum )
Leguminoase Lucernă ( Medicago Falcata ) Podișul Bârladului
Trifoi (Trifolium pratense )
Sparcetă ( Onobrychis viciifolia )
Sadina (Chrysopogon gryllus ) Podișul Bârladului
Cioroiul ( Inula germanica )
Măzărichea ( Vicia grandiflora )
Păduri de stejar brumăriu ( Quercus pedunculiflora ) Podișul Bârladului
Câmpia Tecuciului
stejar (Quercus robur ) Câmpia Tecuciului
stejar pufos ( Quercus pubescens ) Podișul Bârladului
Câmpia Tecuciului
tei (Tilia tomentosa ) Câmpia Tecuciului
carpen (Carpinus betulus )
Arțar tătăresc ( Acer tataricum ) Podișul Bârladului
Câmpia Tecuciului
Salcâm (Robina pseudacacia ) Câmpia Tecuciului
Elemente de faună Popândău Podișul Bârladului
Câmpia Tecuciului Hârciog
Șoarecele dungat Câmpia Tecuciului
Dihor de stepă
Fazan
Termite
Păsări: grau, pițigoi, porumbelul de scorbură, turturica, dumbrăveanca,
sitarul, Podișul Bârladului
Vegetație azonală
Elemente floristice Pajiști cu vegetație higrofilă (Agrotis stolonifera, Agropyron Repens,
Alopecurus pratensis) Podișul Bârladului
Câmpia Tecuciului
Zăvoi cu plop ( Populus nigra, Populos alba )
Salcie (Salix fragilis )
Anin negru ( Alnus glutinoasa ) Podișul Bârladului
Elemente de faună Vidra Podișul Bârladului
Bizamul

68
Câinele enot Podișul Bârladului
Câmpia Tecuciului
Broasca râioasă comună (Bufo viridis)
Păduri de foioase
Elemente floristice Păduri de : Stejar ( Quercus robur )
Fag (Fagus silvatica )
Gorun (Quercus petraea ) Podișul Bârladului
Câmpia Tecuciului Carpen (Carpinus betulus )
Tei (Tilia tomentosa )
Arțar (Acer platanoides ) Podișul Bârladului
Platin (Acer pseudoplatanus )
Frasin (Fraxinus excelsior )
Ulm (Ulmus campestris )
Subarboret Alun ( Corylus avellana )
Sângerul ( Cornus sanguinea )
Salba moale ( Evonymus europaeus )
Elemente de faună Mistreț (Sus scrofa attila Thomas ) Podișul Bârladului
Câmpia Tecuciului Căprior (Capreolus capreolus )
Veverița ( Sciurus vulgaris ) Podișul Bârladului
Jder (Martes martes )
Pisica sălbatică ( Felis silvestris )
Iepurele ( Lepus europacus )
Lupul (Canis lupus )
Vulpea (Vulpes vulpes )
Păsări: mierla, sturzul de vâsc, sturzul cântător, potârnichea, ciocârlia
de pădure
Ihtiofauna
Bârladului și a afluenților săi Clean (Leuciscus cephalus ) Podișul Bârladului
Câmpia Tecuciului Crap (Cyprinus carpia )

Foto nr. 25 – Pădure de foioase în amestec în Podișul Central Moldovenesc, în apropiere de
Satul și Mânăstirea Dobrovăț; mai 2018 (Foto:sursa arhiva personală).

69

Astfel, constatăm că în regiunea analizată predomină asociațiile de pădure quercinee, cu
subarboretul și etajul ierbaceu aferent și asociațiile de vegetație de silvostepă. De asemenea, de-a lungul
rețelei hidrografice se impune vegetația de luncă, care ca și restul asociațiilor de vegetație și cele
cuprinse în arealele inundabile au fost supuse procesului de defrișare.
Elementele de faună sunt supuse influențelor climatice specifice sezonului rece și cald. Astfel,
iarna influențele sunt reci, iar vara se resimt masele de aer cald și uscat, care afectează ritmul vieții
animale impune de cele mai multe ori tendința de migrare a acestora spre alte regiuni. Printre
elementele care migrează la începutul sezonului rece sunt câneparul, pițigoiul de livadă, gaia roșie,
pupăza, privighetoare, pitulicea etc., iar cele care preferă semestrul cald din această regiune sunt
grangurele, botgrosul, gusterul, florintele, presura de grădină, potârnichea, șerpii etc.
Astfel o serie de elemente specifice vegetației și faunei pot forma ansamblu atractiv din regiune
pentru turism. Zonele declarate rezervații naturale, parcuri dendrologice, pădurile de marginea
localităților, parcurile, speciile endemice, grădinile zoologice, păstrăvăriile sau locurile în care este
posibil pescuitul și vânătoarea sportivă.
Pentru turism există câteva situații propice desfășurării unor activități cu un specific anumit ce
pot fi asociate în următorul mod: sectoarele de pădure din vecinătatea așezărilor urbane în care au loc
excursii cu elevii, se pot petrece zile de la finalul săptămânii sau de sărbători pentru campare si
recreerea; parcurile amenajate în orașe având ca scop principal recreerea; arealele unde pot fi practicate
sporturi și activități de gen pescuit sportiv și vânătoare; areale cu plante specifice pe nisip, sărături,
exces de apă, lacuri etc.; rezervații.

 3.1.4.3 Monumentele naturii și rezervațiilor naturale aflate pe teritoriul bazinului
hidrografic al Bârladului și rolul lor în diversificarea activităților turistice

La nivel mondial ariile protejate și amenajate corespunzător pot deveni destinații turistice din ce în
ce mai des, destinații turistice pentru vacanțe, instruire etc. și pot înregistra un număr semnificativ de
vizitatori. Astfel, se poate practica turismul științific, cultural, educațional și cel în grupuri mici, turism
practic în scopul căpătării unui volum de informații pe și-l doresc.
În bazinul hidrografic al Bârladului se impun 4 tipuri de rezervații dar și o serie de areale cu
dimensiuni variate în cadrul cărora sunt componente protejate. Printre cele mai cunoscute amintesc
rezervația paleontologică Mălușteni aflată la 55 km de Vaslui, în care au fost păstrate fosile de
maimuțe, antilope, broaște țestoase cămile, etc. conform informațiilor furnizate de administrația

70
rezervației, cât și Nisipăria Hulubăț, aflată în nordul orașului Vaslui, o rezervație de fosile de manifere
și faună de nevertebrate din pleistocen.
Din punct de vedere al vechii se impune Movila lui Burcel, atestată documentar încă din anul 1498,
aflată în nord-vestul comunei Miclești și declarată rezervație botanică. Aici pot fi analizate 270 de
specii floristice rare, iar din punct de vedere al suprafeței Pădurea de la Bălteni, a avut în anii 1980
aproximativ 600 ha, din care doar 20 ha, azi, au devenit rezervație.
Pe teritoriul bazinului hidrografic al Bârladului se individualizează o serie de areale protejate prin
lege, fiind protejate în scopul conservării diferite ecosisteme, specii de plante sau de animale, elemente
geologice etc., cum ar fi:
Denumirea
județului
Denumirea ariei protejate /
localitatea de care aparține Tipul ariei protejate Atracții turistice / Detalii
Galați
Rateș – Tecuci Rezervație
paleontologică Punct fosilifer; 1,5 ha
Brăhășești – Buciumeni Rezervație forestieră Pădure forestieră; 71,2 ha
Fundeanu – Drăgușeni Rezervație forestieră Pădure forestieră; 53,2 ha
Vaslui Coasta Rupturile – Tanacu Rezervație floristică Elemente floristice; 6 ha; posedă și un
versant afectat puternic de eroziune și
alunecări
Fâneața Glodeni – Glodeni Rezervație floristică Elemente floristice; 6 ha
Nisipăria Hulubăț – Vaslui Rezervație
paleontologică Monument al naturii; punct fosilifer;
protejează faună fosilă de vertebrate și
moluște din cuaternarul inferior 2,5 ha
Nisipăria Bârlad – Bârlad Rezervație
paleontologică –
Iana Mânzați –
Alexandru Vlahuță Rezervație
paleontologică Punct fosilifer
Mălușteni – Mălușteni Rezervație
paleontologică Monument al naturii; punct fosilifer;
sunt protejate resturi de manifere din
pliocen 10 ha
Movila lui Burcel – Miclești Rezervație floristică Elemente floristice; 12 ha
Pădurea Bădeana – Tutova Rezervație forestieră Pădure forestieră; 59 ha
Pădurea Bălteni – Bălteni Rezervație forestieră Pădure forestieră; 22 ha
Pădurea Hârboanca –
Ștefan Cel mare Rezervație forestieră Pădure forestieră; 44 ha
Pădurea Seaca Movileni –
Coroiești Rezervație forestieră Pădure forestieră; 45 ha
Pădurea Hârboanca Brăhășoaia Rezervație forestieră Pădure forestieră; 42 ha; o insulă tipică
de stepă cu specii de stejar

71
Pădurea Bălteni Rezervație forestieră Pădure forestieră; 20 ha în prezent
Pădurea Bădeana Rezervație forestieră
și botanică Pădure forestieră; 127 ha; ideală
pentru excursii în vestigiile pădurilor
de silvostepă din trecut
Pădurea Seaca Movileni Rezervație forestieră Pădure forestieră; protejează ștejari
pufoși; 364 ha
Răfăila – Todirești Protejarea arborilor
seculari plop cu o circumferință de 14 m,
apărut pe vreme lui Ștefan cel Mare
Viișoara – Vaslui Protejarea arborilor
seculari plop
Tătărani și Săratu – Stănilești Protejarea arborilor
seculari plop
Valea Teiului și Valea Lohan –
Huși Protejarea arborilor
seculari stejar
Bunești – Bunești Averești Protejarea arborilor
secular Stejari brumării cu o vechime de 200 –
500 ani, în număr de 173
Popeni – Găgești Protejarea arborilor
secular stejar
Tolontan – Dimitrie Cantemir Protejarea arborilor
secular Stejar cu o vechime de 400 ani,
diametru de 35 m și înălțime de 30 m
Valea Simila Păduri Creează un peisaj de pădure montană
Valea Seacă Pășune 200 de specii de plante angiosperme,
din care 37 specii unice în flora
Moldovei
Valea Racovei Peisaj Efective mari de mistreți în pădurile
din zonă
Iași Frumușica – Madârjac Rezervație forestieră Pădure forestieră; 97,3 ha
Pietrosu – Dobrovăț Rezervație forestieră Pădure forestieră; 83 ha
Poieni Cărbunăriei – Schitu Duca Rezervație forestieră Pădure forestieră; 9,2 ha
Poiana cu Schit – Grajduri Rezervație floristică Elemente floristice; 9,5 ha

Astfel, la nivelul întregului areal luat în studiu au fost identificate 13 rezervații forestiere, 7
areale unde sunt protejate o serie de arbori, 5 rezervații paleontologice, 4 rezervații floristice, 1
rezervație forestieră și botanică, 1 rezervație de peisaj și alte 2 areale unde sunt protejate resturi din
păduri și pășuni.

72
 3.1.5 Rolul elementelor cadrului natural privite din punct de vedere al favorabilității și a
restrictivității turistice

Analizând rezultate obținute și prezentate în capitole și subcapitolele aferente studiului cadrului
natural putem concluziona că factorii genetici nu acționează izolat ci într-o interdependență și simultan.
Pe lângă caracteristicile naturale dezvoltarea activității turistice este influențată, în general, de
demografie, factori economici și politici cu rol decizional, starea mediului înconjurător, factori sociali
etc. De asemenea, indiferent de timp unul dintre factorii amintiți pot căpăta un rol important în evoluția
unei regiuni și putem asista la o schimbare și reorientare a acesteia.
Regiunea analizată prin formele de relief predominante, respectiv dealuri și podișuri și locuirea
de-a lungul timpului permite identificarea de sectoare cu valoare științifică, peisagistică și culturală.
Sectoarele vizează pâlcuri de pădure de stejar de pe versanți, plopi seculari în zone cu umiditate bogată
în lunci, specii de plante specifice silvostepei, areale cu fosile din pliocen-cuaternar duc la studii
specifice dar și la apariția de direcții turistice specifice sezonului cald, excursii școlare etc. Amenajările
rutiere și feroviare din lungul văilor principale au condus la transformarea acestora în axe turistice cu
potențial turistic diferențiate. Se impun cele de rang internațional, cum ar fi Tecuci – Iași, Bârlad – Iași
cu legături rapde cu Republica Moldova, dar și cele care permit accesul spre nord și vest, spre Carpați
în general. Deoarece la nivelul bazinului există o varietate de resurse nevalorificat, anumite elementele
și obiective mai puțin cunoscute dar la care accesul este cât de cât posibil ar trebui propuse pentru a fi
valorificate, ceea ce ar duce și la apariția de noi structuri turistice și o nouă organizare.
Bazinul Bârladului este dezvoltat într-o regiune de unități de dealuri și podiș, cu altitudini de la
50 la 450 m, fragmentată de o rețea de văi în lungul cărora s-a dezvoltat ansamblul de așezări umane,
dominant cele rurale și căile de comunicație care permit o legătură lesnicioasă per total. Sistemul
orografic formează scheletul favorabil realizării progresive spațial și temporal a potențialului turistic,
practicarea turismului pe parcusul întregului an. Componentele naturale se impun în peisaje complexe
dar și separat, peisaje, pâlcuri de pădure, parcuri etc., iar condițiile climatice se evidențiază prin
specificul termic și pluvial pentru multe din activitățile turistice.
Elemente pozitive reies din calitatea mediului înconjurător, din creația minții umane, structura
populației, din mobilitatea populației etc., iar cele negative reprezintă rezultatul unei acțiuni coordonate
greșit, exploatare irațională etc. Astfel, aceste elemente și caracterul lor interdependent asigură relația
dintre turist, resursă turistică și produsul turistic final și participă la crearea pachetului de servicii și
acțiuni turistice cu rol de a pun e în evidență regiunea analizată.

73
3.1. Cadrul antropic
Populația și așezările umane din bazinul hidrografic al Bârladului
Arealul luat în studiu reprezintă una din regiunile geografice a cărei populare e străveche și
permanentă, realizată din cele mai vechi timpuri, proces favorizat de condițiile naturale, ca și în restul
regiunilor pericarpatice românești, regiuni care s-au remarcat prin originea și vechimea milenară a
populației și a vetrelor satelor, ceea ce a dus la dezvoltarea unui sistem de relații de-a lungul timpului.
Nu trebuie omis faptul că regiunea a fost supusă de-a lungul secolelor invaziilor popoarelor migratorii,
campaniilor militare cu scop de anexare a teritoriului românesc, legăturilor interne, schimbărilor social-
politice și economice specifice secolului XX, revoluția din 1989 etc. care au influențat întregul sistem
social-economic, mediul și sistemul specific regiunii.

 3.2.1 Caracteristicile demografice
Pentru geografie în general analiza ansamblului demografic este esențială, deoarece unele
ramuri ce alcătuiesc sistemul vârstei influențează prin repartizarea spațială și temporală, dar și
funcțională în ultimele secole.
Din punct de vedere al unităților administrativ teritorială (Fig.nr.17) au fost identificate un
număr de 4 așezări urbane( Vaslui,Barlad,Tecuci și Negresti) și 106 de commune și 604 sate. Când
presiunea antropică asupra mediului a devenit tot mai activă, a dus modificări favorabile sau restrictive
în alcătuirea structurii și ierarhizarea elementelor acestuia care se resfrâng în peisaj. Ponderea
influențelor diferă de la un studiu la altul în funcție de tematica aleasă, de referințe, de volumul de date,
dar și de alcătuirea problematicii și elementelor la care apelează. Deși în diverse scrieri informațiile
privitoare la forme de manifestare a unor acțiuni ce pot fi socotite ca germeni ai turismului, îndeosebi
locuri vizibile, motivații ale acestora, durata și modalități privind deplasarea etc. sunt importante în
timp, cele strict legate de aceste direcții și activități sunt considerate a fi cele din secolele XVIII – XIX.
Privind în ansamblu problematica demografică în cazul Moldovei trebuie corelată cu existența
drumurilor comerciale folosite pentru a ajunge în nordul și sudul Europei, importante fiind axele
hidrografice Siret, Prut și Bârlad, dar și a celor care făceau legătura cu centrul și estul Europei, prin
sudul Podișului Bârladului.
Această evoluție și răspunsurile căutate la o serie de întrebări legate de acest sistem evolutiv au
permis apariția diferitelor analize ce au vizat condițiile demografice, evoluția sistemului de așezări
umane urbane și rurale, dar și influența acestor parametri asupra activității turistice. Astfel, e necesară
cunoașterea populări spațiului și a legăturilor cu areale demografice limitrofe și considerații privitoare
la modul de evoluție a utilizării forței de muncă incluse în activități turistice, localnicii trebuie priviți
ca un factor generator de bunuri materiale și spirituale cu însemnătate pentru turism, oamenii locului

74
trebuie priviți ca beneficiarii ai motivațiilor turistice, concentrarea activităților umane în direcția celor
legate de turism, locul și evoluția turismului în dezvoltarea social-economice a spațiului specific
bazinului hidrografic al Bârladului.
Analizând datele statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și departamentele de
statistică din primăriile locale se constată că la nivelul bazinului hidrografic al Bârladului există
următoare situație: o populație de aproximativ 501.235 locuitori, cu o densitate medie ce variază între
50 și 100 loc./km2 (50 – 75 loc./km2 în Podișul Central Moldovenesc și 75 – 100 loc./km2 în Podișul
Bârladului), cu o populație urbană de 40,5 % și o populație rurală de 59,5 %, o natalitate de 11,2 ‰,
mortalitate 10,5 ‰ și un spor natural negativ, un bilanț demografic natural cu valori ce variază între 8
– 17‰ și o predominare a populației feminine, această categorie înregistrând valori peste 55%, față de
populația masculină.
În ceea ce privește mișcarea migratorie, acesta este evident în zona Podișului Bârladului, mai
ales prin plecările definitive, restul fiind încadrate la categoria deplasărilor zilnice și săptămânale, în
general, din satele aflate de-a lungul căilor de comunicație spre orașe. În mediul rural se poate observa
o creștere a populației în special în așezările ce s-au dezvoltat în apropierea orașelor, a unităților
industriale sau de servicii care vizau absorbția forței de muncă sau de-a lungul căilor de comunicație
și o creștere lentă în satele aflate în interiorul arealului studiat în zona de deal sau podiș.
O creștere a populație rurale s-a constat după revoluția din 1989, prin revenirea în mediul rural
a celor mutați la oraș din motive economice. În ultimii 10 ani se constată o depopulare a zonelor rurale,
datorită atât tendinței de îmbătrânire demografică, cât și a plecării populației tinere spre alte regiuni.

 3.2.2 Rolul factorului antropic în peisajul geografic din bazinul hidrografic al Bârladului
Factorul antropic a avut și are un impact deosebit asupra peisajului acestui bazin hidrografic,
prin transformările care le impune, în special, asupra scurgerii și a bilanțului hidric la nivelul întregului
bazin hidrologic, în primul rând, prin dezvoltarea spațiului antropic. De asemenea, cele mai cunoscute
transformări au apărut în urma defrișărilor în spațiul forestier, defrișări frecvente în zona versanților,
în urma dezvoltării industriale și extinderea spațială a așezărilor umane, dar și în urma utilizării agricole
necontrolată.
În prezent structura fondului funciar are o suprafață de 401.270 ha față de anii 1990 când
înregistra o valoare de 396.400 ha. În cadrul bazinului hidrografic terenul arabil are o suprafață de
291.500 ha (72,6%), pajiștile însumează 86.770 ha (21,6%), fânețele și pășunile naturale aproximativ
8.000 ha (2,0%), iar viile și livezile însumează 15.000 ha (3,8%).
Efectul principal al intervenția antropică la nivelul bazinului Bârladului constă în apariția
procesului de eroziune, care determină în arealele erodate prin șiroire o torențialitatea accentuată a

75
râurilor, procese ce determină puternice degradări ale albiilor, uneori pot apărea și fenomene de secare
a râurilor, inundații și revărsări ample în luncile râurilor, prin producerea de inundații catostrofale. Din
categoria intervențiilor antropice care afectează într-o mai mică sau mai mare măsură bazinul
hidrografic al Bârladului poate fi enumerate alte situații cum ar fi: modul în care este asigurată apa
potabilă populației din regiune; irigarea terenurilor agricole; protejarea terenurilor agricole în cazul
inundațiilor sau a viiturilor; rezervele de apă utilizate în industria locală; lucrări de hidroameliorare;
construirea de bazine pentru reținerea apei etc.
Din punct de vedere al situației infrastructurii generale, aceasta este prezentată în reprezentarea
grafică de mai jos, cel mai afectat domeniu fiind cel care indică starea tehnică a rețelei de gaz:
În ceea ce privește situația mediului ambiant regiunea ea analizată este afectată, după cum se
poate observa mai jos, de o poluare accentuată a datorata deseurilor, dar si de seceta: Tipul stării / echipării Stare negativa Stare moderata Stare pozitiva
Starea infrastructurii – %
Starea drumurilor 71,4 25,0 3,6
Starea tehnica a retelei de apa 46,4 39,3 14,3

Starea tehnica a retelei de canalizare 51,9 40,7 7,4
Starea tehnica a retelei de gaz 33,3 25,9 40,7
Echiparea edilitara – %
Gradul de acoperire al retelei de apa 57,1 35,7 7,1
Gradul de acoperire al retelei de canalizare 77,8 18,5 3,7
Gradul de acoperire al retelei de gaz 51,9 22,2 25,9
Echiparea edilitara – %
Gradul de acoperire al retelei de apa 57,1 35,7 7,1
Gradul de acoperire al retelei de canalizare 77,8 18,5 3,7
Gradul de acoperire al retelei de gaz 51,9 22,2 25,9
Tipul stării Stare grava Stare mai putin
grava Stare buna
Starea mediului ambiant – %
Protectia mediului natural 17,9 64,3 17,9
Managementul deseurilor 57,1 32,1 10,7
Gradul de impadurire 25,0 67,9 7,1
Seceta 46,4 39,3 14,3
Sol erodat / alunecare de teren 25,9 59,3 14,8
Inundatie / zona inundabila 11,5 57,7 30,8
Starea poluării – %
Poluare aer 3,6 21,4 75,0
Poluare ape 10,7 57,1 32,1
Poluare sol 7,1 46,4 46,4

76
În centralizarea de mai sus au fost prezentate o serie dintre elementele mediului ambiant care
afectează diferit peisajul specific bazinului hidrografic al Bârladului. În general, acești factori afectează
direct viața societății umane și indirect activitatea specifică turismul printr-o acțiune de durată. Când
presiunea antropică asupra mediului a devenit tot mai activă, a dus modificări favorabile sau restrictive
în alcătuirea structurii și ierarhizarea elementelor acestuia care se resfrâng în peisaj. Ponderea
influențelor diferă de la un studiu la altul în funcție de tematica aleasă, de referințe, de volumul de date,
dar și de alcătuirea problematicii și elementelor la care apelează. Deși în diverse scrieri informațiile
privitoare la forme de manifestare a unor acțiuni ce pot fi socotite ca germeni ai turismului, îndeosebi
locuri vizibile, motivații ale acestora, durata și modalități privind deplasarea etc. sunt importante în
timp, cele strict legate de aceste direcții și activități sunt considerate a fi cele din secolele XVIII – XIX.
Privind în ansamblu problematica demografică în cazul Moldovei trebuie corelată cu existența
drumurilor comerciale folosite pentru a ajunge în nordul și sudul Europei, importante fiind axele
hidrografice Siret, Prut și Bârlad, dar și a celor care făceau legătura cu centrul și estul Europei, prin
sudul Podișului Bârladului.
Această evoluție și răspunsurile căutate la o serie de întrebări legate de acest sistem evolutiv au
permis apariția diferitelor analize ce au vizat condițiile demografice, evoluția sistemului de așezări
umane urbane și rurale, dar și influența acestor parametri asupra activității turistice. Astfel, e necesară
cunoașterea populări spațiului și a legăturilor cu areale demografice limitrofe și considerații privitoare
la modul de evoluție a utilizării forței de muncă incluse în activități turistice, localnicii trebuie priviți
ca un factor generator de bunuri materiale și spirituale cu însemnătate pentru turism, oamenii locului
trebuie priviți ca beneficiarii ai motivațiilor turistice, concentrarea activităților umane în direcția celor
legate de turism, locul și evoluția turismului în dezvoltarea social-economice a spațiului specific
bazinului hidrografic al Bârladului.
Analizând datele statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și departamentele de
statistică din primăriile locale se constată că la nivelul bazinului hidrografic al Bârladului există
următoare situație: o populație de aproximativ 501.235 locuitori, cu o densitate medie ce variază între
50 și 100 loc./km2 (50 – 75 loc./km2 în Podișul Central Moldovenesc și 75 – 100 loc./km2 în Podișul
Bârladului), cu o populație urbană de 40,5 % și o populație rurală de 59,5 %, o natalitate de 11,2 ‰,
mortalitate 10,5 ‰ și un spor natural negativ, un bilanț demografic natural cu valori ce variază între 8
– 17‰ și o predominare a populației feminine, această categorie înregistrând valori peste 55%, față de
populația masculină.
În ceea ce privește mișcarea migratorie, acesta este evident în zona Podișului Bârladului, mai
ales prin plecările definitive, restul fiind încadrate la categoria deplasărilor zilnice și săptămânale, în
general, din satele aflate de-a lungul căilor de comunicație spre orașe. În mediul rural se poate observa
o creștere a populației în special în așezările ce s-au dezvoltat în apropierea orașelor, a unităților

77
industriale sau de servicii care vizau absorbția forței de muncă sau de-a lungul căilor de comunicație
și o creștere lentă în satele aflate în interiorul arealului studiat în zona de deal sau podiș. O creștere a
populație rurale s-a constat după revoluția din 1989, prin revenirea în mediul rural a celor mutați la
oraș din motive economice. În ultimii 10 ani se constată o depopulare a zonelor rurale, datorită atât
tendinței de îmbătrânire demografică, cât și a plecării populației tinere spre alte regiuni.
 3.2.3 Așezările umane din bazinul hidrografic al râului Bârlad
Ținutul aferent bazinului hidrografic al râului Bârlad reprezintă o zonă cu o istorie bogată și
străvechea, unde au fost făcute o serie de descoperiri arheologice și unde au avut loc numeroase
evenimente istorice deosebite pentru istoria României. Primele forme de viață umană au fost
înregistrate încă din perioadele cunoscute în literatura de specialitate ca Paleolitic și Neolotic
(Poienești, Negrești – județul Vaslui, etc.) sau Epoca Bronzului (Bârlad, Brăhășesti, Dumești, Zăpodeni
– județul Vaslui, etc.) etc.
De asemenea, este cunoscut faptul că unele dintre localitățile identificate ca fiind aferente
bazinului hidrografic au origini în comuna primitivă și au fost locuite fără întrerupere, precum
localitatea Viișoara (județul Vaslui) sau au fost cetăți geto-dacice etc. În ceea ce privește vechimea
principalelor alezări medievale Vaslui și Bârlad aceasta este dovedită și de originea denumirii, comună
la ambele.
O serie de localități au devenit cunoscute și au cunoscut o perioadă înfloritoare în urma unor
evenimente istorice memorabile, precum: câștigarea de către Bogdan Vodă a luptei împotriva
polonezilor de la Crasna, în anul 1450 și de Ștefan cel Mare asupra otomanilor la Vaslui în anul 1475;
participarea la revoluția din 1848 sau la Războiul de Independență; marea răscoală de la 1907 etc.
În bazinul hidrografic al Bârladului au fost identificate un număr de 4 orașe și 124 de comune, localități
aferente județelor: Vaslui, Iași, Neamț, Bacău, Vrancea și Galați. Acestea sunt prezentate într-o formă
centralizată în Tabelul 12. Analizând din punct de vedere cantitativ predomină așezările rurale – 96,8%
(124 de comune), iar așezările urbane înregistrează un procent extrem de mic de 3,2%. Astfel, în
această zonă se constată că: 3 dintre orașe (Vaslui, Bârlad, Negrești) se află pe teritoriul județului
Vaslui și un singur oraș (Tecuci) pe teritoriul județului Galați, 63 de comune în județul Vaslui, 19
comune în județul Galați, 18 comune în județul Iași, 14 comune în județul Bacău, 7 comune în județul
Neamț și 3 comune în județul Vrancea.
Vizualizând datele statistice utilizate în realizarea clasificarii așezărilor umane după numărul
de locuitori se constată ca orasele au un numar de peste 8.000 locuitori, iar un numar de 23 de comune
au o populatie sub 2.000 locuitori, 68 de comune au intre 2.000 – 4.000 de locuitori, 22 de comune au
intre 4.000 – 6.000 locuitori, 7 comune au 6.000 – 8.000 locuitori, iar 4 dintre acestea au o populatie
de peste 8.000 de locuitori (Tab.nr.9).

78

Tabelul nr.8
Așezările urbane si rurale din bazinul hidrografic al râului Bârladului

JUDEȚUL VASLUI
VASLUI–reședință de
județ Costești Ivești Rebricea
Bârlad – municipiu Cozmești Laza Roșiești
Negrești – oraș Crețești Lipovăț Solești
Albești Dănești Miclești Ștefan cel Mare
Alexandru Vlahuță Deleni Muntenii de Jos Tăcuta
Băcani Delești Muntenii de Sus Tanacu
Băcești Dragomirești Oltenești Tătărani
Bălteni Dumești Osești Todirești
Banca Fălciu Perieni Tutova
Berezeni Ferești Pochidia Văleni
Bogdana Fruntișeni Pogana Viișoara
Bogdănești Gârceni Pogonești Vinderei
Bogdănița Gherghești Poienești Voinești
Boțești Grivița Puiești Vulturești
Bunești – Averești Iana Pungești Zăpodeni
Ciocani Ibănești Pușcași Zorleni
Codăești Ivănești Rafăila
JUDEȚUL IAȘI
Ciortești Grajduri Scheia Țibănești
Dolhești Ipatele Scânteia Țibana
Dobrovăț Madârjac Schitu Duca Voinești
Dagâța Mironeasa Sinești
Drăgușeni Mogoșești Tansa
JUDEȚUL NEAMȚ
Bozieni Oniceni Pancești Valea Ursului
Bîra Poienari Stănița
JUDEȚUL BACĂU
Colonești Glăvănești Oncești Stănișești
Dealu Morii Izvorul Berheciului Plopana Vultureni

79
Filipeni Lipova Podu Turcului
Găiceana Motoșeni Răchitoasa
JUDEȚUL VRANCEA
Boghești Corbița Tănăsoaia
JUDEȚUL GALAȚI
Tecuci – municipiu Buciumeni Gohor Munteni
Bălășești Certești Ghidigeni Negrilești
Bălăbănești Corod Ivești Priponești
Barcea Drăgușeni Liești Țepu
Brăhășești Drăgănești Matca Umbrărești

Total localități: 4 orașe
124 comune

Tabel nr.9- Localități urbane si rurale din bazinul hidrografic al râului Bârlad si numarul de locuitori

JUDEȚUL VASLUI
VASLUI 55.407 Costești 2.953 Ivești 2.409 Rebricea 3.451
Bârlad 55837 Cozmești 2.202 Laza 3.114 Roșiești 3.151
Negrești 8380 Crețești 2.054 Lipovăț 3.960 Solești 3.623
Albești 2.893 Dănești 2.205 Miclești 2.636 Ștefan cel
Mare 3.160
Alexandru
Vlahuță 1.550 Deleni 2.257 Muntenii
de Jos 3.584 Tăcuta 3.248
Băcani 2.747 Delești 2.358 Muntenii
de Sus 2.763 Tanacu 2.040
Băcești 4.107 Dragomirești 4.900 Oltenești 2.515 Tătărani 2.171
Bălteni 1.523 Dumești 3.334 Osești 3.157 Todirești 3.214
Banca 5.389 Fălciu 5.103 Perieni 3.536 Tutova 3.311
Berezeni 4.780 Ferești 1.897 Pochidia 1.629 Văleni 4.022
Bogdana 1.602 Fruntișeni 1.795 Pogana 2.992 Viișoara 1.909
Bogdănești 3.242 Gârceni 2.443 Pogonești 1.561 Vinderei 4.025
Bogdănița 1.437 Gherghești 2.595 Poienești 2.855 Voinești 3.757
Boțești 2.049 Grivița 3.293 Puiești 4.661 Vulturești 2.236
Bunești –
Averești 2.592 Iana 3.870 Pungești 3.223 Zăpodeni 3.724

80
Ciocani 1.638 Ibănești 1.451 Pușcași 3.328 Zorleni 8.595
Codăești 4.362 Ivănești 4.495 Rafăila 1.835
JUDEȚUL IAȘI
Ciortești 3.979 Grajduri 3.563 Scheia 3.067 Țibănești 7.119
Dolhești 2.638 Ipatele 1.865 Scânteia 4.289 Țibana 7.273
Dobrovăț 2.624 Madârjac 1.587 Schitu
Duca 4.354 Voinești 6.815
Dagâța 4.599 Mironeasa 4.521 Sinești 4.171
Drăgușeni 1.436 Mogoșești 5.242 Tansa 2.558
JUDEȚUL NEAMȚ
Bozieni 2.716 Oniceni 3.388 Pancești 1.350 Valea
Ursului 3.874
Bîra 1.680 Poienari 1.453 Stănița 1.966
JUDEȚUL BACĂU
Colonești 2.106 Glăvănești 3.321 Oncești 1.621 Stănișești 4.514
Dealu
Morii 2.739 Izvorul
Berheciului 1.537 Plopana 3.059 Vultureni 2.071
Filipeni 2.286 Lipova 2.890 Podu
Turcului 4.617
Găiceana 3.069 Motoșeni 3.505 Răchitoasa 5.080
JUDEȚUL VRANCEA
Boghești 1.680 Corbița 1.793 Tănăsoaia 1.972
JUDEȚUL GALAȚI
Tecuci 36.143 Buciumeni 2.326 Gohor 3.193 Munteni 6.791
Bălășești 2.295 Certești 2.209 Ghidigeni 5.821 Negrilești 2.405
Bălăbănești 2.080 Corod 7.334 Ivești 8.441 Priponești 2.223
Barcea 4.957 Drăgușeni 4.899 Liești 8.902 Țepu 2.399
Brăhășești 8.847 Drăgănești 4.852 Matca 11.605 Umbrărești 6.628

81

Fig. 17 – Așezările umane din bazinul hidrografic al râului Bârlad (bază de date ArcGis, ESRI).

82
 3.2.3.1.Asezările urbane
Încă din anul 1979, atât în județul Vaslui cât și în județul Galați au fost declarate orașe: Vaslui
(municipiu, reședință de județ cu funcții economico-sociale și politico-administrative), Bârlad
(municipiu, oraș industrial), Negrești (oraș) și Tecuci (municipiu). Prezentarea acestor localități într-o
formă sintetică a putut fi realizată pe baza mai multor surse bibliografice, istoricul prezentat de fiecare
primărie pe site-urile oficiale și pagini de prezentare ale comunelor.
Municipiul Vaslui este orașul declarat reședință de județ, poziționat în partea centrală a
Podișului Bârlad, între colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Acesta a fost atestat
documentar oficial, încă, din secolul XIV, chiar dacă cercetările arheologice indică apariția,
dezvoltarea încă din perioada primitivă, având o populație stabilă până în epoca migrațiilor. În secolul
XV așezarea a fost ridicată la rang de târg principal, iar după trei secole a decăzut în categoria târgurile
din categoria mijlocie, deoarece au apărut alte așezări în apropiere care au avut o evoluție semnificativă.
Ulterior evoluția așezării umane a fost influențată de condițiile istorice vremii, modul de utilizarea a
terenurilor, în general, în scop agricol, a surselor de apă dar și a căilor de comunicații din regiune.
În prezent orașul cu o suprafață de 6.844 ha (1966 ha intravilan și 4878 ha în extravilan), cu 5
localități rurale aflate în administrație (Viișoara, Rediu, Brodoc, Bahnari, Moara Greci) un număr de
22.708 gospodării și 22.970 de locuințe, are o populația care se ridică la 55.407 locuitori, într-o scădere
evidentă față de anul 2002 când au fost înregistrați 70.571 locuitori, scădere datorată natalității scăzute
și a migrației forței de muncă, cu o densitate a populației de 1027 loc./km2.
Conform informațiilor statistice sunt înregistrați 89,3% români, 1,4% romi, iar restul populație
nu a declarat apartenență etnică. În zonă, încă mai predomină industria textilă, confecții, alimentară,
mobilă, materiale de construcții și construcții de mașini. Dintre activitățile specifice zonei menționez
ca predominantă este agricultura, urmând zootehnia și apicultura. Orașul necesită în schimb investiții
serioase în rampa de depozitare a gunoiului menajer, rețeaua de apă și canalizare și modernizarea
străzilor. De asemenea, a fost propus spre realizare și un campus școlar și locuințe pentru cadrele
didactice.

83

Foto 26 Ansambluri de locuințe și lipsa vegetației în orașul Vaslui (sursa: arhiva personală, 2015)

a) b) c)
Foto 27 Spații publice din orașul Vaslui – Parcul Copou (a), Parcul Morii (b) și Fântâna arteziană (c)
(sursa: arhiva personală, 2015)

a)
b)
Foto 28 Aspecte actuale privind starea drumurilor din orașul Vaslui – ieșirea din oraș (a) și drumuri din aria
administrativă (b) (sursa: arhiva personală, 2015)

84
Activitatea economica specifica orasului Vaslui pe langa cunoscutele centre industriale ale
industriei textile si alimentare (confectii si tricotaje, panificatie, uleiuri vegetale si biodisel, preparate
din carne, produse lactate etc.) si centrele comerciale si supermarketu-ri se bazeaza si pe urmatoarele
ramuri:
Domeniul
TRANSPORTURI
si TELECOMUNICATII Transport public – asigurat de autobuzele Societatii Transurb Vaslui si de
taxiuri
Transport rutier – drumuri natioanle DN 24, DJ 248, DN 2F, DN 15D
Transport feroviar – Gara Vaslui; Magistrala CFR 600 Faurei – Ungheni,
care face legatura Bucuresti – Buzau – Constanta
Telecomunicatii – internet gratuit prin WI-FI asigurat de 12 localuri de
alimentatie publica (cafenea, bar, restaurant, hoteluri
etc.)
Domeniul
MASS MEDIA Posturi de radio 10 Kiss FM, Rock FM, Smile FM, Radio Iasi Romania,
Radio Guerrilla, Digi FM, Europa FM, Radio
Romania Cultural, Radio Romania Actualitati, Radio
V24 Fm
Publicații – reviste si ziare 9 Adevarul de Vaslui, Est News, Monitorul de Vaslui,
Obiectiv de Vaslui, Vremea Noua, Ziarul de Vaslui,
Vaslui Online, Portal comercial, In Vaslui
Domeniul
SPORTULUI Cluburi de arte martiale
traditioanle 2 Clubul sportiv Karate Kensei, Clubul sportiv KIM
Choung
Cluburi de arte martiale
Vovinam Viet Vo Dao 1 Clubul sportiv Vo Dao
Cluburi de judo 1 Clubul sportiv C.S.Inter-Sport
Cluburi de Taekwon-do 2 Clubul sportiv Liga de Est, Clubul sportiv Sulsa
Aruncări, atletism – și lupte
libere 1 Clubul sportiv Viitorul
Fotbal si mini fotbal 3 Clubul sportiv F.C. Vaslui, Clubul sportiv Sporting
Club II, Clubul sportiv Inter-Traian
Fotbal – tenis 1 Clubul Sportiv Harlem Vaslui
Handbal 1 Clubul sportiv Handbal Club Vaslui

In ceea ce priveste activitatea turistica specifica acestui oras, dezvoltarea turismului ar fi o
alternativa pentru economia zonei, deoarece ar fi pus in evidenta valoare patrimoniului turistic atat cel
natural cat si cel cultural – istoric, repere centralizate in tabelul de mai jos:

85

Foto nr.29 Aspect din centrul Municipiului Vaslui ( sursa : arhiva personală,august 2018 ).

Tabel nr.10- Principalele elementele ale cadrului natural si cultural-istoric vasluian
Potentialul
turistic
natural Rezervația
paleontologică Nisipăria Hulubăț
Recreere,
agrement parcuri și piețe Copou, Tineretului, Piața Independenței, Movas, Tineretului
Piata Civică
păduri Delea, Paiu
zone de picnic
și ștranduri Strandul municipal
Stadionul municipal
pârtie Pârtia de sănius de la Bahnari
Potentialul
cultural –
istoric Monumente și
locuri istorice monumente Independenței, Eroilor vasluieni căzuți pentru întregirea
neamului, Eroilor căzuți în al Doilea Război Mondial
mausoleuri Peneș Curcanu
biserici Biserica domneasca Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul;
Biserica Ortodoxă Sf. Împărați Constantin și Elena și Sf.
Mina; Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului;
Biserica Ortodoxă Sfinții Arh. Mihail și Gavriil; Biserica
Ortodoxă Sf. Treime etc.
Vestigii
arheologice situl arheologic Curtea Domnească
Cetatea de pământ de pe Dealul Paiului

86
Monumente
de
arhitectură,
instituții de
cultură,
clădiri, statui,
busturi clădiri Palatul Mavrocordat; Casa Ghica; Palatul de Justiție; Casele
Mădârjac și Ornescu; Casa de Cultură a Sindicatelor
Constantin Tănase; Biblioteca județeana Nicolae Milescu
Spatarul; Muzeul Județean Ștefan cel Mare; Gimnaziul
Mihail Kogălniceanu; Școala Normală de Băieți etc.
busturi Nicolae Milescu Spătarul, Alecu Russo, Costache Negri, Ion
Creangă, Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Mihail
Kogălniceanu etc.
Ansamblul
statuar și statui Basorelief cu momente ale luptei pentru independență;
Statuia de bronz Victoria; Statuia lui Ștefan cel Mare etc.
etnografie si
folclor Grupul instrumental de fanfară Rotaria; Grupul coral
Fantasia; formația cultural-artistică Rapsodia Vasluiului;
Târgul Meșterilor Populari etc.
personalitati 19

La aceste obiectivele turistice pot fi adaugate o serie de evenimente culturale, precum:
Festivalul Internațional de Folclor „Hora din Străbuni”, Festivalul Open Camp Vaslui, Zilele Culturale
ale Municipiului Vaslui, Bâlciul anual, Expo Zoo Agroind, Târgul Meșterilor Populari, Festivalul
International de Umor Constantin Tanase.
Aceasta activitate turistica este sustinuta si de o serie de structuri turistice dupa cum urmeaza:

Unități de primire
turistică hoteluri Vaslui ***, Racova***
motel Ambis**, Don Tomaso**
pensiuni Enigma**, Tosca**, Curtea Domneasca, Mihalcea, Plantago,
Stil
Unități de
alimentație
publică restaurante Aroma, Crama Domneasca, Crismona, Cuvas, Hercule,
Mistique, Nobili, Roma si restaurantele unitatilor de primire
(Vaslui, Racova, Ambis, Don Tomaso, Enigma, Tosca, Curtea
Domneasca, Plantago, Stil)
restaurant – tereasa Casa Alba
restaurant – pizzeria Vecchia Roma
pizzeria Rimini
sala de festivitati Classic

Municipiul Bârlad situat în sudul Podișului Bârladului reprezintă un oraș plin de cultură, atestat
documentar, încă, din perioada anilor 1400 (în anul 1408 era un punct de vamă important în regiune),
în prezent având o suprafață 1457 ha intravilan, 23.590 de gospodării și 24100 de locuin

87

Foto nr.30 Aspect din centrul Municipiului Bârlad (sursa: arhiva personală, august 2018).

În prezent, orașul are o populație de 66.949 locuitori și se impune în peisajul urban prin faptul
că deține aproximativ 37% din populația totală urbană a bazinului hidrografic al Bârladului și are o
densitate a populației de aproximativ 4.600 loc./km2, chiar dacă suprafața intravilanului este redusă,
comparativ cu alte orașe din arealul luat în studiu. Din punct de vedere al populației datele statistice
indică următoarele: distribuția pe sexe – 52,0% populație de sex feminin și 48,0% de sex masculin;
structura pe grupe de vârstă – 74,0% adulți, 12,0% vârstnici, 14,0% tineri; rata natalității – 8,2‰; rata
mortalității – 9,4‰; raportul de dependență demografică de 350‰ etc.
În prezent orașul se confruntă cu o serie de probleme ce țin de infrastructura rutieră (străzi
nemodernizate), un centru partial modernizat, distribuția apei potabile, canalizare etc. Dintre
activitățile specifice zonei se evidențiază industria textilă, cea de fabricare a rulmenților și a diferitelor
aparate de măsură și control industrial, la care se adaugă sectorul terțiar și local (în cartiere) de
agricultură preorășeneasc, iar din punct de vedere turistic acest oraș dispune de o serie de obiective de
interes variat, dominant fiind obiecte din sectorul cultural-istoric, o infrastructură care asigură acces
lesnicios atât în localitate cât și în legătura cu centrele limitrofe. Chiar dacă orașul posedă resurse
acestea sunt limitate ca să facă din acest spațiu unul important din punct de vedere economic.

88

Foto 31 Ansambluri de locuințe și lipsa vegetației în orașul Bârlad (sursa: arhiva personală, 2015)

a) b)
Foto 32 Ansambluri de locuințe moderne (a) și Primăria (b) din centrul orașului Bârlad
(sursa: arhiva personală, 2015)

a) b)
Foto nr.33 Spații de locuit la periferia orașului Bârlad (sursa: arhiva personală, 2015)

89
Activitatea economica din Bârlad este susținută și de următoarele ramuri:
Domeniul TRANSPORTURI
si TELECOMUNICATII Transport public – asigurat de autobuzele S.C. Unistil S.R.L. (12 autobuze și
9 microbuze) si de taxiuri
Transport rutier – drumuri natioanle DN 24, DN 24D, DN 24A, DN 12A, DJ
243
Transport feroviar – Gara Barlad; Magistrala CFR 600 Faurei – Ungheni, care
face legatura Bucuresti – Buzau – Constanta
Telecomunicatii – internet gratuit prin WI -FI asigurat de 5 localuri de
alimentatie publica (cafenea, bar, restaurant, hoteluri etc.)
Domeniul
MASS MEDIA Posturi de radio 9 Kiss FM, VIPP FM, Radio Iasi Romania, Europa FM,
Radio Romania Cultural, Radio Romania Actualitati,
Radio ZU, Unison Radio, Pro FM
Posturi TV 3 Cony Sat, Media TV, Est 1 Ty
Publicații – reviste si ziare 5 Info Vaslui, Barlad News, Ilovebarlad, Buna Dimineata
Barlad, Cotidianul Est News
Domeniul
SPORTULUI Cluburi de arte martiale
traditioanle 4 Clubul sportiv Miyagi Dojo, Clubul sportiv Shi Tei Doko,
clubul sportiv Wazary Dojo, Fight Club Titans
Fotbal 3 Clubul sportiv Viitorul, FC Barlad, Fepa 74, FC Rulmentul
Atletism 1 Clubul sportiv Scolar Barlad
Gimnastica 1 Clubul sportiv Scolar Barlad – CSS Barlad
Rugby 1 Clubul sportiv Rulmentul Barlad
Tenis de camp 1 –
Oina 1 –

Tabel nr.11- Principalele elementele ale cadrului natural si cultural-istoric barladean
Potentialul
turistic
natural Rezervația naturala Padurea Badeana, Padurea Seaca Movileni
Rezervatia
paleontologicã Mălușteni
Recreere,
agrement Planetariul, Gradina Zoologica, Podul Verde, Grădina Publică (parc
natural, raiul scriitorilor, precum Vlahuță, Popa, Ibrăileanu etc. ), Parcul
Tineretului, Lacul Prodana, Balta Cârja
Potentialul
cultural –
istoric Monumente și locuri
istorice monumente Clădirea fostei bănci Deșteptarea, Palatul Justitiei,
Palatul de finante, Biblioteca Municipala
cetăți Cetatea de pământ din anul 1476
biserici Sf. Gheorghe – 1496, Sfântul Spiridon si Buna Vestire -,
1825, Sfinții Voievozi, Sfântu Dumitru, Vovidenia si Sf.
Paraschiva, Sfanta Ecaterina, Sf. Ilie a breslei blănarilor,
Casa de rugăciune evanghelică, Sinagoga
Monumente de
arhitectură, Muzee Vasile Parvan etc.
Teatru V.I. Popa

90
instituții de cultură,
case, statui, busturi Casă de cultură George Tutoveanu a sindicatelor
Centre
culturale Mihai Eminescu, Academia Bârlădeană, Cercul Militar
etc.
Case Cuza, Sturdza, Tuduri, Bulbuc, Silvian, Gheorghe
Gheorghiu Dej, Armeanu, Corbu, Călinescu etc.
Statui Gheorghe Rosca Codreanu, Nicolae Rosca Codreanu,
George Enescu, Stefan cel Mare, Vasile Dumitrache,
Tudor Pamfile, Alexandru Ioan Cuza, Emil Garleanu,
Alexandru Vlahuta
Etnografie, folclor și
evenimente
tradiționale Pavilioane expozitional Marcel Guguianu
evenimente
tradiționale
locale Târgul de Crăciun, Târgul de Paști, Festivalul Verii,
Sărbătoarea Toamnei, Zilele culturale ale Bârladului,
Zilele Al. I. Cuza
Activități culturale În biblioteci Stroe S. Belloescu – Proiectul Ora poveștilor, Proiectul
Povești Digitale, Proiectul Biblioteca vine la tine, Curs
de Artă etc.
Organizate de
primării Manifestări dedicate sărbătorilor de peste an,
Sărbătorirea personalităților, decernare de premii, gale
etc.
Personalității 48 de personalități

Aceasta activitate turistică este susținută și de o serie de structuri turistice după cum urmează:
Unități de primire turistică hoteluri Moldova, Premier, Ro&Mario, Lebada
vile Anna
pensiuni Diana, Prodana, Patricia, Mira
han Haiducilor
cabane Cabana Fabian
Unități de alimentație
publică restaurante Fabian,
restaurant – tereasa Lebada
sala de festivitati Lebada

Orașul Negrești a fost declarat oraș în anul 1968, fiind situat în nord-vestul județului Vaslui,
între Podișul Central Moldovenesc și Podișul Bârladului, atestat documentar încă din secolul XIV. În
prezent acest oraș administrează 6 sate, care își păstrează aspectul rural: Căzănești, Valea Mare,
Glodeni, Poiana, Cioatele și Parpanița. Populația totală a zonei formată din Negrești – reședință de
comună și satele componente este de 8380 locuitori, cu o densitate de 130 loc./km2, fiind încadrat,
astfel, în categoria orașelor de rang III. În prezent populația este în scădere, după de la începutul anilor
1990 până în anul 2002 a înregistrat valori de peste 9700 locuitori.

91
Orașul care deține un patrimoniu și capacitate juridică proprii a devenit persoană juridică de
drept public, putând, astfel, să poate discuții despre investiții și cu alte instituții în condițiile legale. Din
punct de vedere administrativ posedă o suprafață de 6.110 ha, din care intravilanul propriu-zis este
doar de 677 ha, restul revenind satelor componente. În prezent orașul se impune în peisajul economic
prin existența industriei alimentară și textilă, dar în zonele periferice se practică activități agricole.
Spațiul rural iese în evidență și prin edificiile culturale și sociale, unele cu însemnătate turistică
deosebită. Datorită poziție geografice, a rețelei de căi de comunicație constituie un centru turistic în
care rolul de polarizare și dezvoltare a acestor activități este la început.

a) b)
Foto nr.34 Ansambluri de locuințe din centrul (a) și din zona rurală (b) a orașului Negrești
(sursa: arhiva personală, 2015)

a) b)
Foto nr.35 Primăria (a) și clădirea spitalului (b) din orașului Negrești
(sursa: arhiva personală, 2015)

Municipiul Tecuci este situat în Câmpia Tecuciului, în partea sudică a Colinelor Tutovei, în
aproprierea confluenței râului Bârlad cu pârâul Tecuci, pe teritoriul județului Galați. Suprafața acestui
oraș este de 8675 ha, cu un intravilan de 1640 ha și un extravilan de 7035 ha, cu 12100 de gospodării
și 14400 de locuințe și cu o populație de 34.841 de locuitori.

92

Foto nr.36 Ansambluri de locuințe și lipsa vegetației în orașul Tecuci (sursa: arhiva personală, 2015)

Foto nr. 37 Zona civică a orașului Tecuci (sursa: arhiva personală, 2015)
Foto nr.38 Ansambluri de locuințe și trama stradală din centrul orașului Tecuci
(sursa: arhiva personală, 2015)

Foto nr.39 Aspecte actuale privind starea drumurilor de la periferia orașului Tecuci
(sursa: arhiva personală, 2015)

Foto nr.40 Spații publice din orașul Tecuci – Parcul Regina Elisabeta (fostul 1 Mai) din Tecuci
(sursa: arhiva personală, 2015)

93
Dintre principalele activități din zonă pot fi enumerate cele care țin de domeniul agriculturii
(cultura cerealelor, legumicultură, horticultură, zootehnie), dar și cele care țin de comerțul și serviciile
aferente agriculturii, iar din punct de vedere industrial predomină industria alimentară (panificație,
lactate, conserve de legume și fructe), prestări de servicii, transport local și activități de recreere și
relaxare, furnizare de servicii publice etc. În prezent orașul necesită investiții în reabilitarea,
modernizarea și extinderea spațiului public cât și a spațiilor verzi, reabilitarea sistemului de canalizare
și cel care furnizează electricitatea, reabilitarea spațiilor școlare etc.
Populația urbană a înregistrat o creștere ușoară în ultimii cinci ani, responsabil pentru această
situație este fenomenul de migrație internă din spațiul rural spre cel urban (Tabelul nr. 12).

Tabelul nr. 12 – Evoluția numărului populației urbane în bazinul Bârladului în perioada 2011 – 2016 (după INS).

Orașul 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Vaslui 73.989 75.666 79.847 89.575 95.113 101.418
Bârlad 75.451 74.841 74.323 73.715 73.205 72.416
Tecuci 46.763 46.666 46.657 46.204 45.741 45.115
Negrești 10.604 10.554 10.553 10.515 10.498 10.469
Total 206.807 207.727 213.380 220.009 224.557 229.418
020000400006000080000100000120000
Vaslui Bârlad Tecuci NegreștiNr.loc.Numărul populației urbane în anul 2018

94

Fig.nr.17 Asezarile umane din Bazinul hidrografic al raului Barlad(ArcGis,ESRI)

95
3.2.3.2. Așezările rurale

În peisajul geografic al bazinului hidrografic al râului Bârlad satul reprezintă un element dominant,
cu o răspândire neuniformă. Pentru a prezenta așezările rurale a fost realizată o sinteză deoarece spațiul
bazinului hidrografic al Bârladului este format de 124 de comune și satele aferente, acestea fiind in
numar de 684.
În ceea ce privește vechimea satelor 20 de sate conform documentelor de atestare au apărut după
anul 1400, restul satelor fiind înființate după anul 1500 ( trei sate după anul 1500, două după 1600,
două după 1700 și restul după anul 1800). Pentru prezentarea acestor informații referitoare la vechimea
satelor am realizat un tabel centralizator, prezentat mai jos, realizat într-o viziune personală pe baza
informațiilor scrise sau orale obținute în diferite situații:
Tabelul nr.13
Vechimea satelor componente bazinului hidrografic al râului Bârlad
conform documentelor de atestare
Denumire
comună Denumirea
sectorului
component Anul
atestării
documentare Alte detalii
JUDEȚUL VASLUI
Bălteni Sat Bălteni 1415 Satul a apărut în timpul lui Alexandru cel Bun
Bogdănești Sat Horoiata secolul XV Denumirea satului provine de la cursul de apă aflat în apropiere.
Satul poate fi regăsim în scrierile vremii și sub denumirea de
Hovrăleata.
Sat Unțești 1499 Primii locuitori au fost răzeși.
Codăești Sat Pribești 1503 Denumirea acestui sat apare într-un hrisov a lui Ștefan Cel Mare,
alături de alte denumiri precum: Valea Pribeștilor, Dumbrava lui
Pribici, Dobravăț etc.
Dănești Sat Emil
Racoviță 1400 Anul atestării documentare reprezintă un subiect controversat,
variantă contestată de I.Tanoviceanu în timpul unei comunicări
științifice din cadrul Academiei Române.
Duda- Epureni Sat Duda 1634 Primii locuitori au fost răzeși. Ulterior satul a intrat în posesia
boierilor Costache Lupu, Roset Vasile, Grigore Sturdza etc.
Fălciu Sat Fălciu 1466 Denumirea localității apare într-un document „Cronica călugărilor
Mânăstirii Putna”, consacrându-se ulterior ca târg și oraș.
Ibănești Sat Mânzați 1434 Sat de razesi ,a primit numele de la cneazul Toader Manzat ;amintit
in cronicile lui Stefan cel Mare.
Lipovăț Sat
Căpușneni 1800 Satul a apărut datorită celor veniți din Ardeal pentru a lucra pe moșia
schitului de călugări apărut pe aceste meleaguri.

96
Sat Fundu
Văii 1865 -Din anul 1950 apartine comunei Lipovat
Pogana Sat Pogana 1433 –
Cotmănești
1634 – Pogana Inițial satul a apărut datorită boierului Cotman, de unde și prima
denumirea. Denumirea actuală nu i se cunoaște proveniența.
Pogonești Sat Pogonești 1489 Cu toate că denumirea de Pogonești apare în unele documente din
timpului lui Alexandru cel Bun (1408, 1429, 1430) actul de atestare
documentare poartă anul 1489 și este semnat de Ștefan cel Mare
Solești Sat Șerbotești 1400 Satul a apărut datorită lui Alexandru cel Bun care a donat acest
pământ lui Dan Vameș.
ANTALAREST
I Sat Bârzești 1495 Satul a fost întemeiat de hatmanul Bârzea la începutul secolului XV.
Sat
Călugăreni 1442 Denumirea satului apare în documente lui Iliaș Vodă încă din anul
1432, sub denumirea de Bonteștii de Sus.
Sat
Cănțălărești 1493 -Prima atestare documentara dateaza din 1 martie 1493
-Aici se gaseste Podul de piatra Cantalaresti(Podul Inalt) construit
in anul 1636.
Sat
Muntenești 1772 -Sat component al comunei Stefan cel Mare,jud.Vaslui
Sat Mărășeni 1491 -Sat de pe vremea domnitorului Stefan cel Mare ;apartine comunei
Stefan cel Mare.
Suletea Sat Suletea 1793 -Sat resedinta al comunei omonime
Tanacu Sat Tanacu 1821 Veche așezare de răzeși conduși de Tănase Tanacu și soția acestuia.
Tătărani Sat Tătărani 1463 – Galașani -1623 – Tătărani
Viișoara Sat Viltotești 1463 Sat fondat de răzeși. Pământul a fost dat printr -un ispisoc întăritor
de către Ștefan cel Mare lui Petre Viltoteanul
Sat Văleni 1633 -sat de mosieri din familia Rosca Codreanu
Vulturești Sat Buhăiești 1599 -Este satul natal al copozitorului Raul Sculy si a scriitorului Theodor
Rascanu
Zorleni Sat Zorleni 1594 -Numele satului provine de la ,,Zorila,, om care are calitatea de a fi
harnic
JUDEȚUL GALAȚI
Nicorești Sat Nicorești 1474 Denumirea devine cunoscută datorită faptului că în acest an Ștefan
cel Mare a purtat o bătălie cu turcii în această zonă.
Liești Sat Liești 1448 Satul apare datorită donație lui voievodului Petru al II–lea lui către
boierul Ploscaru Cernat a 40 de sate din această zonă.
Sat
Șerbănești 1430 -Sat component al comunei Liesti,din anul 1968
Sat Corod 1438 -Denumirea vine de la asezarea localitatii in lungul albiei Corozel
Bălăbănești Sat
Bălăbănești 1460 Localitatea a fost cunoscută în folclorul popular sub denumirea de
Picior de Paris

97
Așezările rurale se desfășoară pe toate formele de relief, concentrând peste 58% din populația
totală. Astfel, din cele 684 de sate aferente bazinului hidrografic al raului Barlad un numar de 70
de sate le regasim pe teritoriul judetului Galati, in Vrancea avem 28 sate, in Bacau regasim 132 de
sate, in Iasi avem 90 de sate, iar in judetul Vaslui au fost identificate un numar de 364 sate
(Tab.nr.13).
Tabel nr. 13 b- Localități din bazinul hidrografic al raului Barlad si numarul de sate componente
JUDEȚUL VASLUI
VASLUI 5 Costești 6 Ivești 1 Rebricea 9
Bârlad – Cozmești 4 Laza 4 Roșiești 7
Negrești 6 Crețești 4 Lipovăț 5 Solești 7
Albești 4 Dănești 6 Miclești 3 Ștefan cel
Mare 7
Alexandru
Vlahuță 4 Deleni 4 Muntenii de
Jos 4 Tăcuta 7
Băcani 5 Delești 6 Muntenii de
Sus 2 Tanacu 2
Băcești 6 Dragomirești 12 Oltenești 6 Tătărani 9
Bălteni 3 Dumești 4 Osești 4 Todirești 9
Banca 12 Fălciu 6 Perieni 1 Tutova 6
Berezeni 5 Ferești 1 Pochidia 4 Văleni 2
Bogdana 9 Fruntișeni 2 Pogana 5 Viișoara 4
Bogdănești 9 Gârceni 6 Pogonești 3 Vinderei 8
Bogdănița 7 Gherghești 9 Poienești 7 Voinești 11
Boțești 4 Grivița 3 Puiești 13 Vulturești 4
Bunești –
Averești 7 Iana 5 Pungești 9 Zăpodeni 9
Ciocani 4 Ibănești 3 Pușcași 4 Zorleni 4
Codăești 4 Ivănești 14 Rafăila 1
JUDEȚUL IAȘI
Ciortești 5 Grajduri 7 Scheia 5 Țibănești 8
Dolhești 3 Ipatele 4 Scânteia 7 Țibana 10
Dobrovăț 1 Madârjac 3 Schitu Duca 8 Voinești 5
Dagâța 9 Mironeasa 3 Sinești 4
Drăgușeni 2 Mogoșești 4 Tansa 2
JUDEȚUL NEAMȚ
Bozieni 5 Oniceni 11 Pancești 5 Valea
Ursului 5
Bîra 3 Poienari 3 Stănița 7
JUDEȚUL BACĂU
Colonești 7 Glăvănești 5 Oncești 7 Stănișești 9

98
Dealu
Morii 14 Izvorul
Berheciului 7 Plopana 9 Vultureni 16
Filipeni 8 Lipova 7 Podu
Turcului 10
Găiceana 4 Motoșeni 14 Răchitoasa 15
JUDEȚUL VRANCEA
Boghești 9 Corbița 9 Tănăsoaia 10
JUDEȚUL GALAȚI
Tecuci – Buciumeni 4 Gohor 5 Munteni 4
Bălășești 4 Certești 3 Ghidigeni 8 Negrilești 2
Bălăbănești 4 Corod 4 Ivești 2 Priponești 4
Barcea 2 Drăgușeni 7 Liești 2 Țepu 2
Brăhășești 4 Drăgănești 2 Matca 1 Umbrărești 6

Satele sunt întâlnite atât în zonele cu terase, glacisuri, conuri de dejecție, cât și extinde de-a
lungul văilor ce compun acest bazin hidrografic, în zona de obârșie a râurilor și departe de căile de
comunicații, pe versanții râului Bârlad și pe podurile interfluviale cu caracter structural specifice
Podișului Central Moldovenesc.
Din punct de vedere al mărimii mare parte din satele ce se regăsesc în cadrul acestui bazin
hidrografic se încadrează în categoria așezărilor mici, cu o populație ce variază între 150 – 300 de
locuitori, poziționate, în general, de-a lungul văilor secundare și la obârșia cursurilor de apă, urmând o
serie de sate cu o populație cuprinsă între 500 și 800 de locuitori, apărute de-a lungul cursurilor mari
și permanente de apă și o serie de sate care fac parte din categoria celor mijlocii cu o populație de până
la 1500 locuitori, în aproprierea și de-a lungul căilor de comunicație.
După funcțiile economice îndeplinite majoritatea așezărilor sunt agricole, datorită culturilor de
cereale, arealelor viticole și pomicole și creșterii ovinelor. La funcția principală, respectiv cea agricolă,
uneori se adaugă și cea industrială, cum ar fi zona Podu Turcului și Negrești cu textile, confecții,
tricotaje și industrie alimentară, Ghidigeni și Berești cu industrie alimentară, Glăvănești și Găiceana
cu exploatări de gaze naturale sau cele legate de transport și căi de comunicație Crasna, Verești,
Roșiești, Dodești etc.
Din punct de vedere turistic mare parte din așezările rurale oferă spre vizitare o serie de
obiective turistice precum mănăstirile, biserici vechi, muzee și colecții țărănești, locuri de campare,
relaxare, obiective etnofolclorice, sărbători de hramul bisericilor, locuri istorice etc.. De asemenea,
sunt furnizoarele de produse agricole bio necesare în desfășurarea activităților turistice, servicii locale
pentru turismul de tranzit și cel mai important forță de muncă calificată și necalificată pentru a putea
fi desfășurate activitățile specifice turismului.

99

Un lucru este clar: pentru un vizitator neinițiat, situația satului din bazinul Bârladului este
impresionantă (foto,41).

Foto nr.41– Satul Dragomirești (jud. Vaslui) de
tip răsfirat, cu resurse agricole limitate (pante, soluri
argiloase), desfășurat aproape integral pe versant;
(sursa: arhiva personală,aprilie 2018).

Figura nr. 18 Clasificarea comunelor din bazinul hidrografic al raului Barlad in functie de numarul de sate
component