Facultatea de Științe Economice [616932]

 EVOLUȚIA SALARIILOR ȘI A
PRODUCTIVITĂ ȚII MUNCII

Profesor coordonator: Studen ți:
Conf.Univ.Dr. : Liana Me șter Govoreanu Andrada
Gal Darius Florin UNIVERSITATEA DIN ORADEA
“Facultatea de Științe Economice”
Oradea, 2016


Aspecte teoretice
Formele de salarizare
Evoluția salariului
Productivitatea muncii
Aspecte legate de analiza productivită ții muncii
Efectele cre șterii productivită ții muncii
Studiu de caz
Concluzii
Bibliografie

CUPRINS


Salariul apare ca venit ce revine factorului muncă ca
urmare a participării acestuia la activitatea
economică . Aspecte teoretice



Formele de salarizare realizează legătura între
mărimea produsului muncii, partea ce revine
salariaților și activitatea depusă .

În aceste condiții, prin intermediul lor se determină
cât de mare este salariul fiecărui lucrător . Formele de salarizare


Pe parcursul evoluției sale salariul a cunoscut diverse
forme de plată . În esență, ele se pot reduce la trei
forme de bază :

salariul după timpul lucrat ;

salariul în acord ;

salariul mixt .


Este forma de salariu prin care plata muncii se face în
funcție de timpul lucrat : oră, zi, săptămână, etc.

Îl intâlnim în cazurile în care munca este complexă și
dificil de normat .

Singura modalitate de determinare a drepturilor
bănești cuvenite salariaților este timpul de muncă
lucrat de fiecare . Salariul după timpul
lucrat


Este forma de plată pe individ sau în grup în funcție
de cantitatea de obiecte realizate de individ sau de
grup, sau de operații executate .

El se aplică la acele activități unde se poate norma
munca, respectiv munca cheltuită se măsoară prin
cantitatea de produse lucrate sau numărul de
operații executate .

Fiecare dintre acestea sunt plătite după un anumit
tarif.

Salariul în acord


Este forma de plată care îmbină elemente din cele
două forme arătate mai sus.

Se constituie dintr -o sumă de bani fixă care se acordă
pe unitatea de timp lucrată (ex. zi de muncă, etc.) și
dintr -o sumă variabilă ce se acordă corespunzător cu
îndeplinirea unor conditii tehnice, tehnologice,
organizatorice, etc. de către salariat . Salariul mixt


Evoluțiile salariale reprezintă un factor determinat
pentru competitivitatea unei economii fiind o
reflectare suficient de fidelă a productivită ții muncii . Evolutia salariului


Productivitatea muncii trebuie înțeleasă ca sinteză a
folosirii factorilor de producție în condițiile în care
munca este factorul variabil care ilustrează efiența
folosirii factorilor de producție. Productivitatea muncii



Ea depinde nu numai de cunatumul muncii, ci și de
calitatea ei, de mărimea capitalului utilizat, etc., fiind
expresia cea mai cuprinzătoare a complexită ții
procesului de producție.

Creșterea cu precădere a productivită ții muncii
constituie expresia cerințelor creșterii eficenței și
oglindește influența reciprocă dintre elementele
forțelor de producție.



La nivel macroeconomic, creșterea productivită ții
muncii sociale creează modificări în structura
valorică a produsului social .

La nivel microeconomic, creșterea productivită ții
muncii individuale schimbă raportul dintre munca
vie și munca materializată incorporată în valoarea
unitară a produselor, conducând la reducerea
costului unitar .


Analiza situa ției generale a indicatorilor
productivită ții muncii;

Aprecierea nivelului și dinamicii productivită ții
muncii;

Analiza factorială a productivită ții muncii;

Aspecte legate de analiza
productivită ții muncii


Analiza resurselor de cre ștere a productivită ții
muncii;

Analiza efectelor economice ale modificării
productivită ții muncii.


Folosirea eficientă a potențialului uman, sporirea
productivită ții muncii se reflecă favorabil în sistemul
de indicatori economico -financiari .

Efectele cre șterii
productivită ții muncii


Sporirea productivită ții muncii înseamnă cre șterea
producției realizată în unitate de timp, respectiv
reducerea timpului pe unitatea de produs.


Efectele directe pot fi:

Sporirea produc ției;

Economisirea absolută și/sau reletivă a resurselor de
muncă.


Creșterea productivită ții muncii într-un ritm superior
comparativ cu salariul mediu determină reducerea
relativă a cheltuielilor cu salariile și prin acestea a
costului unitar .



Salariul minim pe economie este valoarea cea mai
mică a salariului orar, zilnic sau lunar pe care legea
țării respective permite anagatorilor să-l acorde unui
salariat . Studiu de caz




Salariul minim pe economie este în continuă cre ștere
începând cu anul 2005 când acesta era de 310 ron,
excepție făcându -se în anul 2008 când acesta a scăzut
de la 500 ron înapoi la valoarea de 310 ron însă
continuându -și creșterea din anul 2009 când acesta a
fost de 540 ron.

Salariu minim în anul 2016 este de 1250 ron. Evoluția salariului minim pe
economie în ultimii 11 ani


2005 921 RON
2006 1077 RON
2007 1270 RON
2008 1550 RON
2009 1693 RON
2010 1836 RON
2011 2022 RON
2012 2117 RON
2013 2223 RON
2014 2298 RON
2015 2415 RON
2016 2681 RON Evoluția salariului mediu pe
economie în ultimii 11 ani


Salariul mediu pe economie este în continuă cre ștere
din 2005, când valoarea acestuia era de 921 ron, până
în 2016 când acesta a ajuns la valoarea de 2681 ron. Evoluția salariului mediu pe
economie în ultimii 11 ani




Din graficul anterior, reiese faptul că salariile medii
pe economie din domeniul administra ției publice au
fost peste media totalului din economie din 2002
până în prezent.

Salariile medii din învă țământ au fost, de asemenea,
superioare salariului mediu pe totalul economiei
până în anul 2011 când acestea au suferit o u șoară
scădere, păstrându -se totuși la o valoare apropiată de
salariile medii pe totalul economiei.


În domeniul sănătă ții, salariile medii pe economie au
fost la acela și nivel cu cele din totalul economiei până
în anul 2011 când acestea au scăzut u șor, fără a se
abate însă prea mult de la media pe totalul
economiei.

Salariile medii din industrie, construc ții și comerț
rămân sub media totalului economiei.


Salarizarea în România comparativ
cu țările Uniunii Europene




Aceastră structură arată că:

Cea mai mare productivitate de înregistrează într-un
sector (financiar -bancar) care stimulează importurile
și acumularea de datorie, nu exporturile și
acumularea de resurse .

Majoritatea sectoarelor din industria prelucrătoare se
găsesc sub productivitatea medie .


Productivitatea peste medie din sectorul financiar nu
are efect de antrenare în restul economiei, ceea ce
exprimă costuri ridicate ale intermedierii financiare
pentru cei care apelează la aceste servicii .

Productivitatea muncii în agricultură este
dezastruoasă, în condițiile în care peste un sfert din
populația ocupată activează în acest sector . Deci
restul populației ocupate trebuie să recupereze
decalajul de productivitate creat de acest sector .


Sectoarele cu cea mai mare productivitate, de
prelucrare a țițeiului și industria tutunului, sunt
orientate către distribuție și consum intern .

Alte sectoare cu productivitate peste medie sunt și
ele orientate către consum intern : industria de
băuturi și cea farmaceutică .


Singurele sectoare orientate către export și cu
productivitate peste medie sunt industria
metalurgică și frabricarea autovehiculelor de
transport rutier, dar valorile sunt totuși apropiate de
medie .

Industriile tradiționale de export precum cea de
îmbrăcăminte, pielărie sau mobilă înregistrează
productivită ți scăzute .


Productivitatea muncii în România
comparativ cu alte economii europene


În compara ție cu celalalte țări ale Uniunii Europene,
România se află pe ultimele locuri când vine vorba
despre productivitatea muncii, alături de Bulgaria.




Salarizarea comparativ cu
productivitatea muncii



 Evoluția productivită ții muncii si
a salariului 2010 -2015


Problematica salariilor și productivită ții nu este ușor
de abordat mai ales pentru o economie mică,
deschisă, ce a suportat șocuri majore într-o perioadă
scurtă de timp ;

Soluțiile adoptate au pornit în general de la
simptome analizate superficial, fără a se avea în
vedere caracterul și durata unor fenomene de tipul
depresiunii economice . Concluzii


Economia și piața românească a muncii s -au dovedit
suficient de flexibile la nivelul dat de dezvoltare
(nivel al productivită ții muncii);


http:// 194.117.236.69:7893/Docs/BAR_F.pdf
http://www.marketsense.ro/angajatii -romani -sunt –
cu-67-mai-productivi -fata-de-acum -10-ani/
http:// academica.udcantemir.ro/wp –
content/uploads/article/studia/s5/S5A5.pdf
http:// www.academia.edu/7488743/112059065 –
Analiza -Productivitatii -Muncii
Bibliografie