SCOPUL LUCRĂRII ȘI ALEGEREA TEMEI… … 3 [616927]

1
Cuprins:

SCOPUL LUCRĂRII ȘI ALEGEREA TEMEI………………………………………. ………… 3
CAPITOLUL 1. PARAMETRII ANTENELOR ………………………………. …………… 4
1.1. Directivitatea …………………………………………………………………….. ……………………4

1.2. Impedanța ……………………………………………………………………. …………………………5

1.3. Câștigul …………………………………………………………………………. ………………….. …..6

1.4. Polarizarea ………………………………………………………… ……… ………………………….7

CAPITOLUL 2 . MĂSURAREA PARAMETRILOR CONSTRUCTIVI AI
ANTENELOR X -POL ……………………………….. ………………………………………… ..9

2.1. Schemă bloc pentru procesul de testare a unei antene…………………………………9
2.2. Exemplu de testare a antenei 16911379R3C ……………………………………………….. 10
2.3 Procesul de calibrare a standului de masură………………….. …………………………. ..12
2.4. Măsurarea raportului de undă staționară (VSWR) …………. ………………………… .13
2.5. Măsurarea izolației între porturi ………………………………………. ……………………..17
2.6. Măsurarea nivelului produselor de intermodulație ………….. …………………………18
2.7. Configurarea standurilor de măsură……………………………….. …………………………21

CAPITOLUL 3 TEST: INFLUENȚA PILITURII DE FIER ASUPRA NIVELULUI DE
INTERMODULAȚIE ……………………………….. ……………….. ………………………………24
CAPITOLUL 4 PROCEDURA DE REPARAȚIE A SWITCHURI -LOR
MATRICEALE DE 17 PORTURI ……………………………….. ……………………………..30
Îmbunătățirea funcțională a switch -ului matriceal …………………. ……………. …………..38
CAPITOLUL 5 ANALIZA CAUZELOR PRODUCER II INTERMODULAȚIEI,
VSVR -ULUI, IZOLAȚIEI ȘI CONCLUZII ……………….. …….. …………………….. …42
5.1 Cauze ale producerii intermodulației …………………………………………. ………………42
5.2 Cauze ale producerii Vsvr -ului……………………………………………………… ………….44
5.3 Cauze ale producerii izolației ………………………………………………………… …………45

2
CAPITOLUL 6 CONCLUZII …………………………………………………………………..4 6
Acronime……………………………………………………….. ……………………………………… .46
Referințe bibliografice………………………………………………………………………………. 47

3
INTRODUCERE

În cadrul companiei KATHREIN, se măsoară parametrii constructivi ai antenelor
întehnologie X -Pol, pe care le produc și anume: raportul de undă staționară (VSWR), nivelul
produselor de intermodulație, respectiv izolația dintre porturi.

Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări este acela de a scoate în evidență importanța mentenanței
aparatelor de masură și monitorizare, modul în care funcționează acestea influențând direct
calitatea mă surării antenelor. În lucrare se face o imagine clară și asupra modului în care se
măsoară antenele, fazele măsură torii și testele la care sunt supuse pentru a îndeplini normele
de funcționare în parametrii optimi.
Un alt aspect important care este prezentat, se referă la intermodulație. Știm că
intermodulația a devenit un parametru criti c ce trebuie controlat pentru a obține performanțe
optime în rețeaua de comunicații mobile. În cadrul companiei Kathrein România la măsurarea
antenelor se folosesc switch -uri matriceale de 17 porturi sau 2X4. De cele mai multe ori
acestea sunt afectate d e intermodulație , VSVR sau izolație . În lucrare se prezintă procedura de
reparaț ie a switchuri -lor precum și o î mbunatățire funcțională a acestora. Mai există un test
care scoate în evidență cât de mult este influențat nivelul de intermodulație de șpanul cre at de
mufele conectorilor dar și de contactul imperfect afectat de cupluri de strângere sau oxidarea
stratului de argit de pe conectori și particule din atmosferă.

Alegerea temei de disertație

Alegerea temei de disertație nu a fost una întâmplătoare, ci datorită faptului că de
aproape doi ani lucrez în departamentul de „Echipamente de măsură și monitorizare” al
companiei Kathrein Romania, am reușit să î mi fundamentez cunoștințe despre măsurarea
antenelor GSM, modul în care funcționează aparatele de măsură și monitorizare, reparația
acestora, menținerea în parametrii optimi de funcționare, configurații ale standurilor de
măsură în fu ncție de tipul de antenă dorit , setarea de parametrii, limite.
Pe măsură ce antenele devin tot mai performante, tot așa și modul în care se testează trebuie
să fie unul perfect, neperturbat. În decursul timpului am putut observa cât de mult este
influențată mă suratoarea antenei de menținerea aparatelor de măsură și monitorizare în
parametrii optimi de lucru și verificarea c alibrării acestora.

4
CAPITOLUL 1 . PARAMETRII ANTENELOR

Antena este un dispozitiv care face parte dintr -un complex de instalații de
radiocomunicații și este strâns legată de celelalte elemente componente ale acestuia. O antenă
funcționează bine numai în cadrul instalației de emisie sau de recepție pentru care a fost
proiectată.
Antena, ca orice dispozitiv sau instala ție, este caracterizat ă de o serie de indici tehnici
și economici, și de parametrii specifici. Indicii tehnici și economici sunt: simplitatea
instala ției, gabaritul ei, rezisten ța sa mecanic ă, siguran ța în func ționare, exploatare
simpl ă,între ținere u șoară, preț de cost redus etc.
Parametri specifici caracterizeaz ă antenele din punct de vedere al func ției principale pe
care o îndeplinesc și al propriet ăților esen țiale pe care le au. Func ția principal ă a antenelor
este de a transforma energia curen ților de înalt ă frecven ță, în energia undelor
electromagnetic e (la emisie) și invers (la recep ție). Propriet ățile esen țiale ale antenelor sunt:
emisia și recep ția directive și recep ția selectiv ă a undelor radio.
Parametrii care se refer ă la func ția principal ă a antenelor sunt: puterea de
radia ție,rezisten ța de radia ție, rezisten ța de pierderi, randamentul, tensiunea maxim ă
admis ă,înălțimea efectiv ă, suprafa ța efectiv ă, suprafa ța de deschidere, coeficientul de utilizare
asuprafe ței de deschidere etc. Parametrii care caracterizeaz ă propriet ățile esen țiale ale
antenelor sunt: caracteristic a de directivitate, coeficientul de directivitate, câ știgul, lungimea
de und ă proprie, gama de lucru, caracteristic a de frecvent ă, caracteristic a de polarizareetc.
Majoritatea parametrilor enumera ți caracterizeaz ă atât antenele de emsie, cât și cele de
recepție.
În acest capitol trat ăm patru parametrii ai antenelor și anume: directivitatea,
impedan ța,câștigul și randamentul antenelor.

1.1.Directivitatea

Majoritatea antenelor radiază mai multă energie într -o anumită direcție decât în
celelalte.
O astfel de antenă poartă numele de radiator anizotrop. Măsurând cantitatea de energie
radiată în diverse puncte din jurul unei antene se poate stabili diagrama de radiație a acesteia
și se pot face comparații între diferite antene.
Energia radiată de o antenă form ează un câmp electromagnetic ce are o anumită distribuție în
spațiu. Această distribuție a energiei radiate în spațiu poartă numele de caracteristică de
directivitate. Caracteristica de directivitate este de fapt o reprezentare grafică în spațiu a
energiei radiate de către o antenă. Pentru a determina caracteristica de directivitate, energia
radiată este măsurată în puncte aflate la aceeași distanță dar pe direcții diferite față de antenă.
Forma caracteristicii de directivitate depinde de tipul de antenă ut ilizat.
Pentru reprezentarea caracteristicii de directivitate sunt utilizate două tipuri de grafice,
unul în coordonate polare, celălalt în coordonate rectangulare. Graficul în coordonate polare
s-a dovedit foarte util în studiul caracteristicilor de direc tivitate. Diagrama este reprezentată
circular, exact cum apare în realitate. Cercurile reprezintă niveluri de intensitate a energiei
radiate. Un exemplu de astfel de grafic este reprezentat în Figura 1.1.
Lobul principal reprezintă zona de radiație maximă a caracteristicii de directivitate (de
obicei aflată între punctele de -3dB față de intensitatea maximă). În Figura 1.1 lobul principal
se află pe direcția nord.

5
Lobii secundari (laterali) sunt lobi de putere mai mic ă, dispu și pe alte direc ții față de
lobul principal. Ace ști lobi reprezint ă energia radiat ă pe direc ții nedorite și nu pot fi complet
elimina ți. Nivelul lobilor secundari reprezint ă un parametru important ce caracterizeaz ă
diagrama de directivitate. Acest parametru este definit ca diferen ța dint re puterea lobului
principal și cea a celui secundar și este exprimat în Decibeli. Lobul secundar aflat pe direc ția
diametral opus ă față de cel principal se nume ște lob posterior.

Fig.1.1. Caracteristica de directivitate în coordonate polare [10]

1.2. Impedanț a

Impedan ța antenei se define ște ca fiind raportul dintre tensiunea si curentul de la
bornele deconectare ale antenei:
ZinA = VinA
IinA = RA + j ∙ XinA
unde : RA= R + RD reprezintă rezistența antenei, iar XinA – reactanța acesteia
Pentru a optimiza performanțele unui sistem de emisie, toate componentele lui trebuie
să aibă aceeași impedanță, adică să fie adaptate. Aplicațiile profesionale, din care fac parte și
antenele, folosesc impedanța de 50 de ohmi.
O pr oblemă importantă legată de impedanța antenei o reprezintă adaptarea care se
realizează că și în cazul liniilor de trasmisiune. Adaptarea unei antene de emisie cu linia de
alimentare urmărește obținerea unui transfer maxim de putere către antenă și evitarea apari ției
undelor sta ționare pe linia de alimentare.
Problema adapt ării antenelor este deosebit de important ă la antenele de m ăsurare de
band ă largă . De exemplu, la 30 Mhz, raportul de und ă staționar ă (VSWR) pentru asemenea
antene este de circa 20:1, de unde rezult ă că 80% din put erea undei directe este reflectat ă spre
sursă. Prin introducerea unor sarcini capacitive se îmbun ătățește adaptarea , ceea ce conduce
la cre șterea sensibilităț ii la frecven țe joase, îns ă în acest caz antenele cupleaz ă puternic cu
pământul când sunt polarizate vertical, erorile putând dep ăși 5 dB.
Pentru a optimiza performan țele unui sistem de emisie toate componentele lui trebuie
să aibe aceea și impedan ță, adică să fie adaptate.

6
Aplica țiile profesionale folosesc impedan ța de 50 de ohmi.

Fig. 1. 2. Adaptarea antenei

1.3. Câ știgul

Pentru a caracteriza o antenă atât din punct de vedere al pierderilor, cât și din punct de
vedere al proprietăților sale de directivitate, se utilizează noțiunea de câștig al antenei.
Câștigul antenelor este raportul dintre densitatea fluxului de putere, radiată de către antenă pe
direcția de radiație maximă, și densitatea fluxului de putere, radiată de un radiat orizotrop
punctiform ideal (fără pierderi), puterile de radiație fiind egale.
Deci:
G = Smax
S0 (1)
Coeficientul de directivitate se definește pe calea comparării antenei directive ( antena
de studiat) cu o antenă nedirectivă, care are pierderi egale cu cele ale antenei. În schimb,
câștigul antenelor se def inește prin compararea antenei directive, cu o antenă nedirectiv ă fără
pierderi.
Datorit ă faptului c ă la antenele f ără pierderi, puterea radiat ă este egal ă cu puterea
aplicat ă la bornele de intrare, între densitatea fluxului de putere radiat ă de către ante nele
cu și fără pierderi exist ă relația,
ηa = S0
S′0 (2)
Dacă se ține seama de aceast ă relație, se poate scrie că :
G = Smax
S′0 = Smax
S0S0
S′0 (3)
sau
G = ηa D (4) ,
unde ηa este randamentul antenei , iar D este coeficientul de directivitate.

7
Câștigul antenelor este un num ăr, dar, ca și coeficientul de directivitate, poate fi
exprimat și în decibeli, și este un parametru important al antenelor. Pe de o parte, el ia în
consid erare mărimea densității fluxului de putere pe direcția de radiație maximă, dar pe de
altă parte, țineseama și de pierderile din antenă.
Pentru definirea câ știgului la antenele de recepț ie, se consider ă raportul între tensiunea
U1de la bornele de ie șire ale acesteia, și tensiunea U care apare la bornele unei antene etalon.
Ambele antene sunt adaptate cu sarcină și sunt sub acț iunea aceluia și câmp electric. Ca anten ă
etalon, se utilizeaz ă dipolul simetric în ʎ / 2 .

1.4. Polarizarea

Undele electromag netice radiate de o antenă, sunt caracterizate, pe lângă amplitudinea
șifaza câmpului electric și magnetic, și de polarizarea lor. Polarizarea undelor radio este
determinată de tipul antenei de emisie.

Fig.1.3. Caracteristica de polarizare [11]

Undele radio, emise de un conductor rectiliniu sunt polarizate liniar deoarece pe
timpul propagării lor, vectorul intensității câmpului electric rămâne paralel cu o direcție dată
(axa conductorului). Dacă se consideră, un plan perpendicular pe direcția de propagare, atunci
vectorul intensității câmpului electric “taie” un segment de dreaptă în acest plan (figura 1.3 –
segmentul AC). Acest segment de dreaptă reprezintă caracteristica de polarizare, în cazul
polarizării liniare.
Pe lângă polarizarea liniară, e xistă și așa numita polarizare eliptică. Este polarizată
eliptic acea undă, la care vârful vectorului intensitate câmp electric descrie, într -o perioadă, o
elipsă pe un plan perpendicular pe direcția de propagare (figura 1.3 – elipsa ABCD).
Aceast ă elips ă se nume ște elips ă de polarizare și este caracteristic ă de polarizare a
antenei respective.
Raportul dintre axa mic ă și cea mare ale elipsei de polarizare, reprezint ă coeficientul de
uniformitate al caracteristicii de polarizare.
Valoarea acestui coeficient depinde de direc ția considerat ă, și poate avea valori cuprinse între
zero și unu. În cazul în care valoarea coeficientului este zero, elipsa se degenereaz ă într-un
segment de dreapt ă (cazul polariz ării liniare), în cazul în care este egal cu unu, se vorbe ște de
polarizarea circular ă a undelor radio. Rezult ă că polarizarea eliptic ă este un caz general, iar
celelalte (liniar ă și circular ă), sunt cazuri particulare ale acesteia.

8
În cazul undelor polarizate liniar, într -un conductor liniar utilizat ca anten ă, de
recep ție, se induce un curent maxim, dac ă conductorul este paralel cu vectorul intensit ății
câmpului electric. Dac ă conductorul este perpendicular pe acest vector atunci în el nu se
induce curent. În cazurile în care conductorul face un unghi φ cu vecto rul intensit ății
câmpului electric,atunci ac ționeaz ă numai componenta tangen țială a acestuia ( Et = E cos φ ) .

9
CAPITOLUL 2 . MĂSURAREA PARAMETRILOR CONSTRUCTIVI AI
ANTENELOR X -POL

2.1 Schemă bloc pentru procesul de testare a unei antene

Fig. 2.1 Schemă bloc testare antenă
Antena vine de pe liniile din producție și se scanează toate componentele (filtre, bias,
ret) în vederea atribuirii lor antenei respective, după car e se montează traversele și mai
departe merge la ajustarea vsvr -ului unde se verifică dacă valoarea se încadrează în limite.
Daca nu poate trece de acest pas, ea merge la reparații, daca este ok atunci ajunge la Field
Test unde se verifică corectitudinea t raseelor de fire din interior. Dacă nu este ok merge la
reparații, dacă este ok merge către standul de măsură unde se testează nivelul de
intermodulație, vsvr -ul și izolația. Dacă este declarată ok, se poate livra, dacă nu este
conformă se intoarce către r eparații.

10
2.2 Exemplu de testare a antenei 16911379R3C:

În cadrul testării antenei se verifică nivelul intermodulației, vsvr -ul și izolația.
Pentru a face acest test este necesar atât un analizor RF Agilent E5071C cât și un
analizor pasiv de intermodulație (PIA) Rosenberger cu filtre IMA 1900 MHz și 2000
MHz,acestea fiind doar echipamentele de bază.Pe langă acestea mai avem, switch 17 porturi,
sursă UPS, ret controler, knoking unit și o cameră anecoică fo arte comp lexă (Figura 2.2 .).
Knoking un it alimentează ciocanele pneumatice din camera de măsură ce lovesc suporții
antenei în timpul testării, simulând amplasarea reală a antenei pe stâlp în condiții vitrege de
exploatare. Operatorul are obligația sa verifice cu o cadență stabilită de ingineru l de proces,în
funcție de numărul de antene neconforme și de tipul de antenă testat, echipamentul de testare
cu ajutorul unui absorber(referința pentru intermodulație), și un kit de calibrare(referința
pentru vsvr) .
La testarea acestui tip de antenă se ur maresc în principiu urmatorii parametrii:
 6 izolații între porturi și o izolație intra sistem (1710 -2155Mhz)
 intermodulația pe 2 porturi cu frecvența 1900Mhz
 intermodulația pe 2 porturi cu frecvența de 2000Mhz
 VSWR la toti cei 6 conectori(doi SMA ,doi N/P CS si doi 7/16)

Fig.2.1 . Aparate stand măsură [6]

11

Fig.2.2 . Cameră absorbție [6]

2.3 Procesul de calibrare a standului de masură
Pentru calibrare se foloseste un k it ce simulează sarcina(load), circuitul deschis (open)
și scurt circuitul (short). Se calibrează fiecare cablu ce urmează sa fie conectat l a antenă în
vederea testarii (Figura 2.3). Scopul principal al calibră rii este acela de a elimina rezistența
generată de cabluri și aparatură ca parametrii afișați de test sa fie strict ai antenei, nu și ai
standului de masură.

Figura 2.3 . Exemplu de conectare a kit-ului de calibrare. [6]

12
Calibrarea se face urmând pașii dictaț i de un program dedicat, pentru a se elimina
event ualele conectari greșite ale ki t-ului de calibrare.
Astfel operatorul deschide ap licația, scanează tipu l de antenă pentru care se doreș te
calibrar ea și conectează rând pe rând kit -ul de calibrare cum îi este indicat în ferea stra de
dialog a programului (Figura 2.4 ).

Figura 2.4 Exemplu de fereastră de dialog. [6]
În funcție de corectitudinea procesul de calibrare, programul afișaza un mesaj de confirmare
sau de inf irmare a calibrarii (Figura 2.5 ).

Figura 2.5 Mesaj de confirmare a calibră rii [6]

13
2.4. Măsurarea raportului de und ă staționar ă (VSWR)

Măsurarea raportului de und ă staționar ă se face conform datelor de catalog ale
antenei,unde este specificat ă valoarea VSWR pentru întregul spectru de frecven țe al antenei.
Valoarea limit ă a VSWR la toate tipurile de antene Kathrein pentru comunica ții mobile
este de maxim 1,5. În practic ă, se stabile ște pragul de m ăsură la 1,47. Pentr u măsurarea
raportuluide und ă staționar ăse folose ște analizorul de re țea E5071C (100KHz -4.5GHz ) de la
AgilentHP.

Fig.2.6 Analizorul de rețea Agilent E5071C -245[13]

Analizorul de re țea Agilent E5071C prezint ă urmatoarele caracteristici :
 Acoper ă benzi de frecven țe: 100 KHz – 4,5 GHz;
 gama dinamic ă> 123dB la fiecare port de test;
 4 canale de m ăsura;
 4 canale de afi șaj;
 măsurarea armonicilor;
 calibrare electronic ă automat ă;
 funcție de auto – testare;
 vitez ă mare de m ăsurare: 39 ms la încarcarea simultan ă a doua porturi.
 indicarea rezultatului testului (OK / NOK), prin pozi ționarea cursorului pe valoarea de
prag considerat ă;
 calibrare electronic ă automat ă;
 salvarea / ștergerea rezultatului m ăsuratorii.

Analizorul de re țea este controlat de un program de m ăsurători dezvoltat de firma Kathrein.
Inițial, select ăm tipul antenei c ăreia îi vom m ăsura parametrii: Typnumber =. În mod automat,
programul încarc ă parametrii de m ăsură ai antenei respective și se efectueaz ă calibrarea standului

14
de m ăsură, cu un kit de calibrare, care const ă în eliminarea influen ței cablurilor coaxiale asupra
măsurătorilor.

Fig.2.7 Fereastra de start

Se afi șează o nouă fereastr ă în care putem alege parametrii de m ăsura dori ți.

Fig.2.8 Alegerea parametrilor de mă sură doriți

15
VSWR -ul se măsoară succesiv apăsând tastele F1, F2 și F7( repezintă izola ția dintre
cele două portui F1 și F2), iar apoi operatorul de la standul de măsu rători, va comanda
dispozitivul RET pe pozi ția superioară. Acesta este controlat de la pa noul de comanda al
standului de măsură, astfel RET -ul derulează defazatorul cu ajutorul unei tije, pe pozi ția
minimă sau maximă în funcție de cum dore ște operatorul.
Operatorul standului de măsură trebuie să urmărească cu aten ție graficul VSWR -ului
să nu depășească limita impusă de producător până când defazatorul va ajunge pe pozi ția
superioară. Dacă defazatorul a ajuns pe pozi ția superioară , ia r pe derularea acestuia VSWR –
ul nu a depă șit pragul admis de producător, rezultă c ă VSWR -ul este în parametri de
funcționalitate impuși de producă tor(fig ura 2.9 ). Astfel căsu țele F1, F2 și F7 de pe ecran se
coloreaz ă în verde.
Se verifica și F3, F4 si F8 la fel ca în cazul de sus, dacă operatorul standului de măsură
constată că VSWR -ul este în parametri stabili ți de producă tor, graficul va arata astfel:

Fig 2.9 VSWR OK

Dacă parametrii de măsură depă șesc limita stabilită ini țial la 1,47 , căsu ța
aferentărespectivei măsurători se va înro și, conform imaginii urmatoare:

16

Fig.2.10 Parametri de măsură necorespunzători

Graficul VSWR necorespunzător are urmatoarea formă:

Fig 2.11 VSWR Not OK
Cauzele apari ției unui raport de undă sta ționară necorespunzător pot fi următoarele:
 lungimea neadecvată a cablurilor coaxiale;
 surplus de fludor folosit la cositorirea cablurilor coaxiale.
 componente cu defecte din produc ție.
 cabluri coaxiale necositorit
 cositoriri necorespunzătoare între componentele antenei.

17
2.5. Măsurarea izola ției între porturi

Dacă se dorește măsurarea izola ției între porturi, vom selecta una din tastele: F7, F8,
F9,F10, F11 sau F12. Datorit ă faptului c ă antena are 4 porturi, se m ăsoară 6 izolații, între
porturile: 1 – 2, 1 – 3, 1 – 4, 2 – 3, 2 – 4, 3 – 4. Pragul limit ă este fixat la – 30 dB. Graficul
unei izola ții care se încadreaz ă în limitele de m ăsură este urm ătorul:

Fig 2.12 Izolație OK.

Daca se depășește limita de –30 dB, graficul va indica o izola ție necorespunzatoare, de tipul
celei din figura 2.13 :

Fig2.13 Izolație Not OK

18
Această izola ție necorespunzătoare se datorează:
 poziționării necorespunzătoare a lamelelor separatoare dintre dipoli;
 distanței neadecvate dintre cablurile coaxiale.
2.6 Măsurarea nivelului produselor de intermodula ție

Intermodula ția a devenit un parametru critic ce trebuie controlat pentru a ob ține
performan țe optime în re țeaua de comunica ții mobile. Pentru a avea un nivel extrem de redus
al produselor de intermodula ție, este necesar ca antena să aibă un design corespunză tor, iar
procesul de fabrica ție să fie atent supravegheat. Măsurarea nivelului de intermodul ație se
realizează apăsând tastele 1, 2, 3, 4, corespunzătoare celor 4 por turi ale antenei. Pentru
exemplificare, am apăsat tasta 1 și am obținut următoarea fereastră:

Fig 2.14 Măsurarea intermodula ției pentru portul 1
În acest moment, dispozitivul de comutare permite măsurarea nivelului produselor de
intermodula ție pe portul 1, cu ajutorul aparaturii Passive Interm odulation Analyzer Control
Unit Rosenberger și IM-FI-1900 Filter Unit Rosenberger din figura 2.15a și figura 2.15b :

Fig 2.15 a Analizor intermodula ție Rosenberger [9] Fig. 2.15 b Filtru intermodula ție 1900
Rosenberger [9]

19
Principiul de func ționare al Analizorului Rosenberger este relatat in schema bloc a
acestuia :

Fig 2.16 Schema bloc a analizorului Rosenberger [9]
Din fereastra de start se vor seta numai de persoanele autorizate, din cadru l echipei de
producție al antenelor , puterea celor două purtătoare, cu valori între 30 – 46dBm și valoarea
de referin ță pentru nivelul produselor de intermodula ție, care nu poate fi mai mică decât –
150 dBc.
În cazul nostru puterea celor două purtătoare a fost setată la 44.5 dBm , iar nivelul
produselor de intermodula ție la -151 dBc. În fereastra măsurării nivelului de intermodula ție
se va apăsa tasta F5 ( IMA test) astfel se va vizualiza nivelul de intermodula ție al antenei. Un
grafic corespunzător este exe mplificat în figur a 2.17 :

Fig 2 .17 Intermodula ție OK [6]

20

În cazul următor vom prezenta, un nivel necorespunzător al produselor de
intermodula ție. Graficul următor prezintă un nivel al produselor de intermodula ție constant
peste limita impusă, generată cel mai probabil de o cositorire proastă a conexiunilor dintre
cabluril e coaxiale.

Fig 2.19 Intermodula ție Constantă Not OK [6]

Ultimul grafic prezintă un nivel fluctuant al produselor de intermodula ție, în producție
mai fiind numite și vibrații. În timpul măsurătorilor, antenele sunt supuse și la șocuri
mecanice repetate, induse cu ajutorul unor cilindri pneumatici, pentru a simula condi țiile cele
mai defavorabile ale locului în care este amplasată antena respectivă. Aceste fluctua ții pot
apărea și din cauze mecanice ( șuruburi nestrânse) sau din cauza fisurilor apă rute la lipiturile
conexiunilor dintre cabluri sau fisuri ale cablurilor coaxiale.

În figura urmatoare va fi prezentat un nivel fluctuant de int ermodula ție al unei antene:

21

Fig 2.20 Intermodula ție fluctua ții Not OK [6]

2.7 Configurarea standurilor de măsură

Standul de măsură poate fi configurat pentru diferite tipuri de antene, respectând
coresponden ța porturilor. Spre exemplu în figura 2.21 este configurat pe antena 20 pasiv, cu
codul 16911379R3C. Porturile 1 și 2 se măsoară pe frecven ța de 1900, 5 și 6 pe frecven ța de
2000. Pentru salvare se selectează „Save configuration” și se introduce codul 16911379R3C.

Fig. 2.21 Configurare a antenei 16911379 R3C în matrix17 port [6]

22
Pentru antena 22 pasiv cu codul 16911403R2C care se măsoară pe frecven ța de 1900 pe
porturile 1, 2, 5 și 6 se folose ște pe langa switch -ul matriceal de 17 porturi și matricea 2X4
pentru a putea distribui frecven ța de 1900 pe toate porturile astfel:

Fig. 2.22 a Configurare a antenei 16911403R2C în matrix 2X4 [6]

A1 și B2 sunt intrări iar B1 și A2 sunt ie șiri.

Fig 2.22 b Configurare a antenei 16911403R2C în matrix 17 port [6]

23
La configurarea switch -ului de 17 porturi, ca intrări vom pune ie șirile de la matricea
2X4, adică 2X4 B1 și 2X4 A2.

24
CAPITOLUL 3 . TEST: INFLUENȚA PILITURII DE FIER ASUPRA
NIVELULUI DE INTERMODULAȚIE

În cadrul testului s -a scos in eviden ță influența piliturii de fier produsă de î nfileta rea
mufelor pe cone ctorii antenelor de măsurat . Pentru a arăta acest lucru am folosit referin ța
(absorberul) cu o impedan ță de 50 Ohm, un jumper de 2 metri și cu ajutorul analizorului de
intermodula ție Rosenberger pe frecven ța de 1900 MHz am colectat valori din timpul
măsuratorii și graficele rezultate din soft -ul de măsură. S -au folosit trei cantități diferite de
șpan și diferite cupluri de strâ ngere ale mufei 7/16 a cablu lui pe absorber: 8 Nm, 12 Nm si 20
Nm pentru a eviden ția și importan ța unui contact ferm între mufele de pe traseul cablurilor.
În prima variantă a testului am fo losit o mică cantitate de șpan și cele 3 cupluri diferite
de strângere:

Fig 3.1 cantitate 1 pilitură fier mufă absorber [6]
În testul numărul 1 s -a folosit cuplul de srângere a mufei 7/16 de 8 Nm și cantitatea 1
de pilitură, iar în graficul de mai jos se poate observa că valoarea intermodula ției depășește
limita admisă și se situează intre 149 – 154 dBc.

25
Fig. 3.2 Grafic pentru cantitate 1 pilitură fier 8 Nm[6]
La cuplul de 12 Nm se poate observa cum graficul este instabil și valoarea
intermodula ției se situează între 147 și 172 dBc

Fig. 3.3 Grafic pentru cantitate 1 pilitură fier 12Nm [6]

26
Atunci când cuplul de strângere este de 20 Nm graficul este instabil și valoarea
intermodula ției se situează între 147 și 172 dBc.

Fig.3.4 Grafic pentru cantitate 1 pilitură fier 20Nm [6]

La cuplul de 12 Nm atunci când se induc u șoare vibra ții absorberului se poate observa
caracterul instabil al graficului și sensibilitea la vibra ții.

Fig.3.5 Grafic pentru cantitate 1 pilitură fier 12Nm vibra ții induse

27

În cadrul testului numărul doi s -a dublat cantitatea de șpan și s-a repetat testul la cele
trei valori ale cuplului de strângere : 8 Nm, 12 Nm și 20 Nm.
În prima variantă a testului numarul doi la valoarea cuplului de strângere a mufei pe
absorber de 8 Nm graficul se situează peste limita admisă, este repetitiv și are valoarea
intermodula ției între 139 și 149 dBc.

. . Fig.3.6 Grafic pentr u cantitate 2 pilitură fier 8Nm

La valoarea cuplului de strângere de 12 Nm graficul intermodula ției este repetitiv și se
situează între valorile de 148 și 142 dBc.

. Fig 3.7 Grafic pentru cantitate 2 pilitură fier 12 Nm

28
Când cuplul de strângere este de 20 Nm graficul este mai bun în compara ție cu valorile
mai mici de strangere situându -se între 159 -155 dBc.

Fig 3.8 Grafic pentru cantitate 2 pilitură fier 20 Nm
În varianta testului doi când se dublează cantitatea de șpan la cuplul de 12 Nm, vibra țiile
induse nu afectează stabilitatea graficului care se situează între 148 și 142 dBc, fiind u n grafic
repetitiv.

Fig 3.9 Grafic pentru cantitate 2 pilitură fier 12Nm vibra ții induse

29
Atunci când cantitatea de șpan se triplează graficul merge în over între 100 -103 dBc.

Fig 3 .10 Grafic pentru cantitate 3 pilitură fier 12Nm

Intermodula ția este rareori dorită în procesele radio sau audio, ea creând emisii
parazite. Pentru transmisiile radio aceasta cre ște lățimea de bandă ocupată, ceea ce duce la
interferen țe canalelor adiacente, care pot reduce claritate audio sau cre ște utilizarea spectrului.

30
CAPITOLUL 4 . PROCEDURA DE REPARA ȚIE A SWITCHURI –
LOR MATRICEALE DE 17 PORTURI

Switch -ul matriceal cu 17 porturi prezintă avantajul versatilită ții, astfel că semnalul de
intrare poate fi distribuit către orice port, lucru care ne permite ca în măsurarea antenelor să
putem configura în func ție de tipul antenei. Un alt lucru facil este că în cazul unui defect se
intermodula ție spre exemplu, se poate reconfigura switch -ul, mutând porturile respective într –
o altă zonă nefolosită sau inversând porturile care au avut defect pe intermodula ție cu unele
care funcționau pe vsvr sau izolație.
În schema din figură se poare observa cum funcționează un switch matriceal. Astfel că
dacă considerăm y1, y2, y3, y4 intrări și x1, x2, x3, x4 ie șiri, pe oricare dintre intrări ne
putem conecta la fel putem considera oricare dintre x1, x2, x3, x4 ie șiri.

Fig 4.1 Schemă func ționare switch matriceal

1. Deschiderea carcasei
 Se desfac toti conectorii 7/16 de pe panoul frontal

Fig. 4.2 Desfacerea co nectorilor 7/16 [6]

31
Conectorii 7/16 se desfac cu o cheie tubulară de 32 în vederea cură țirii și analizei gradului de
uzură.
 Deschiderea panoului frontal se realizează prin de șurubarea celor două șuruburi
marcate cu torx tx25. Capacul se rabatează în jos .

Fig. 4.3 Deschiderea panoului frontal [6]

2. Deschiderea carcasei interioare.
 Desfacerea șurubului de împămâ ntare – se desface șurubul de împământare cu torx
tx20 pentru a facilita scoaterea capacului. Acesta se va utiliza ulterior la remontare.

Fig. 4.4 Desfacerea șurubului de împământare [6]

32
 Desfacerea capacului de la carcasa interioară. Se desfac cele 286 de șuruburi cu torx
tx10. Șuruburile care vizual prezintă uzură a capului de desfacere sau a filetului nu se
vor mai folosi și se vor înlocui cu unele noi.

Fig. 4.5 Desfacerea capacului de la carcasa interioară [6]

3. Dezasamblarea pieselor componente din interior.
 Dezasamblarea lamelelor (jonc țiunilor). Pentru scoaterea lamelelor se dezfiletează
șuruburile de plastic cu grijă și se pun lamelele deoparte.

Fig. 4.6a Dezasamblarea lamelelor [6]

33

Fig. 4.6b Dezasamblarea lamelelor [6]

 Dezasamblarea conectorilor cu conductor interior (piramide). Conectorii cu conductor
interior se dezasamblează prin extragere, ace știa fiind fixa ți la bază prin presare pentru
ghidaj. Se poate prinde pentru extragere de lateralele destinate ghidajului jonc țiunilor.

34

Fig. 4.7 Dezasamblarea conectorilor cu conductor [6]

 Dezasamblarea conectorilor cu suport TPX. Spre deosebire de conectorii cu condu ctor
interior, acestora le lipse ște tija cu conductor interior. Ace ști conectori se extrag ca și
conectorii cu conductor interior.

Fig. 4.8 Dezasamblarea conectorilor cu suport TPX [6]
Se pot înlocui doar piesele uzate sau trasee cu probleme de intermodula ție sau vsvr.
Înainte de a asambla noile piese, interiorul carcasei trebuie cură țat de șpan cu aer comprimat
și șters cu alcool izopropilic și o carpă fără scame.
4. Asamblarea pieselor.
 Asamblarea conectorilor cu tijă – aceștia se fixează în fiecare dintre loca șurile
destinate și se fixează ferm prin apăsare. Se poate verifica dacă sunt bine fixa ți
încercând să mi șcăm ușor în plan vertical și orizontal. În cazul în care prezintă jocuri ,
din cauza comutărilo r conectorii î și vor schimba mereu pozi ția în raport cu jonc țiunile

35
și ca urmare intermodula ția va avea mereu alt grafic și alte valori. La fel și în cazul
vsvr-ului, calibrarea nu se va men ține. Pentru a fixa conectorii care prezintă jocuri se
poate folosi bandă d e teflon.
 Asamblarea conectorilor cu suport TPX. Se fixează în loca șurile special e urmărind
poziționarea corectă
 Asamblarea jonc țiunilor – trebuie acordată o aten ție deosebită la montarea
joncțiunilor, acestea trebuind fixate pe canalele de ghidaj ale tijei pistona șului de
acționare.Se în șurubează șurubul de plastic în tija pistona șului de ac ționare cu rolul de
a ține fixată jonc țiunea. Tija din plastic a pistona șului dacă nu este înfiletată complet îi
permite jonc țiunii să calce în pozi ții diferite pe conectori generând astfel vsvr și ima
peste limitele admise.

1. Asamblarea capacului carcasei interioare.
 Curățarea capacului se face cu al cool izopropilic și o carpă fără scame sau hârtie
specială. De obicei bulinele din hârtie de pe capac prezintă urme de murdărie de la
comutările junc țiunilor, astfel că acolo unde este posibil trebuie îndepărtat stratul de
argint impregnat.

Fig. 4.9a Ca pac carcasă interioară [6]
 Verificarea pozi ției bulinelor din hârtie și a stării lor. Dacă aceastea nu sunt aliniate
corespunzător sau sunt deteriorate, se îndepărtează, se cură ță cu alcool și se pun unele
noi în pozi ția corectă. O poziționare gre șită a acestora sau starea de uzură își vor pune
amprenta asupra graficelor la izola ții.

Fig. 4.9b Buline hârtie deteriorate [6]

36
 Asamblarea capacului carcasei interioare. Se înfiletează șuruburile cu torx tx10
strângandu -le la cuplul de 1,2 Nm
 Asamblarea șurubului pentru împământare – se prinde cablul de împământare cu
șurubul tx20 și se înfiletează la cuplul de 2Nm

2. Testul func țional – se face cu softul ”ImaRelais”. Se deschide meniul
”Matrix Umschalter”. Se poate alege traseul de comutare al jonc țiunilo r
din secțiunea ”Von Nach” sau se poate comuta fiecare jonc țiune în parte .
Se poate deasemenea selecta câ te repetari sa facă pentru comutări. Testul
funcțional ne poate confirma prin observarea comută rii corecte a
joncțiunilor că furtunele flexibile sunt montate corect.

Fig. 4.10 Antennen Relais Controll [6]

3. Închiderea carcasei
 Montarea panoului frontal – se ridică cu grijă panoul frontal și ne asigurăm că tuburile
flexibile sau panglica care alimentează ledurile nu sunt strangulate sau presate. Se
înșurubează cele două șuruburi marcate cu torx tx25 la cuplul de 1Nm.
 Montarea conectorilor 7/16 – se cur ăță suprafețele de contact cu alcool izopropilic și o
cârpă fără scame după care se suflă cu aer comprimat.Se montează tuburile de plastic
pe tijele cone ctorilor și se înfiletează conectorii strângându -se cu cheia
dinamometrică la cuplul de 30 Nm.

37

Fig. 4.11 Montarea tuburilor de plastic pe conectorii 7/16 [6]

Îmbunătă țirea func țională a switch -ului matriceal
Îmbunătă țirea func țională a switch -ului se referă la modificarea jonc țiunilor și a
conectorilor cu tijă precum și montarea unor drosere pentru ca debitul de aer necesar la
comutari să fie mai mic, în felul acesta evitându -se uzura creată de contactul brusc dintre
concțiuni și piramid e. Următoarea procedură de repara ție prezintă unele aspecte diferite
referitoare la partea de montaj și testare.
Joncțiunile și -au schimbat forma de contact, a sa încât zona în care se realizează
contactul este mult mai si mplă, fară unghiuri ale suprafeț elor.

În cazul conectorilor cu conductor interior , aceștia au deveni t conectori cu tijă . Partea
de contact nu mai este sub formă de piramidă ci are formă dreaptă, contactul facându -se mult
mai bine. La conectorii noi pe tijă s -a adaugat o parte din plastic pentru ghidaj, cu rolul de a
elimina jocurile din timpul comutărilor.

38

Fig. 4.12 Îmbunătă țire conectori cu conductor interior [6]
1. Deschiderea carcasei – se desfac to ți conectorii 7/16 de pe panoul frontal
2. Scoaterea tuburilor din plastic care sunt montate pe conectorii 7/16 se face cu grijă, și
se curață cu aer comprimat pentru a fi utilizate ulterior.
3. Deschiderea panoului frontal se realizează prin de șurubarea celor două șuruburi
marcate cu torx tx25. Capacul se rabatează în jos .
4. Instalarea droserelor pentru reglarea presiunii. Opera țiunea se face astfel : se scoate
furtunul numărul 1 (v ezi figura) , se pune furtunul î n droser iar mai apoi în blocul de
relee pneumatice. F urtunul numărul 1 scos se introduce în droser respectand sensul de
circulare a aerului, droserul având rol și de supapă unisens. Se repetă procedura pentru
furtunul numărul 2 și asa mai departe pana la numărul 52, acesta fiind ultimul.
Deschiderea carcase i interioare.
1. Desfacerea șurubului de împămâ ntare – se desface șurubul de împământare cu torx
tx20 pentru a facilita scoaterea capacului. Acesta se va utiliza ulterior la
remontare.
2. Desfacerea capacului de la carcasa interioară. Se desfac cele 286 de șuruburi cu
torx tx10. Șuruburile care vizual prezintă uzură a capului de desfacere sau a
filetului nu se vor mai folosi și se vor înlocui cu unele noi.

Dezasamblarea pieselor componente din interior.
1. Dezasamblarea lamelelor (jonc țiunilor). Pentru scoaterea lamelelor se
dezfiletează șuruburile de plastic cu grijă și se pun lamelele deoparte.

39
2. Dezasamblarea conectorilor cu condutor interior (piramide). Conectorii cu
conductor interior se dezasamblează prin extragere, ace știa fiind fix ați la bază
prin presare pentru ghidaj. Se poate prinde pentru extragere de lateralele
destinate ghidajului jonc țiunilor.
3. Dezasamblarea conectorilor cu suport TPX. Spre deosebire de conectorii cu
condu ctor interior, acestora le lipse ște tija cu conductor i nterior. Ace ști
conectori se extrag ca și conectorii cu conductor interior.
Asamblarea noului kit de piese. Înainte de a asambla noile piese, interiorul carcasei trebuie
curățat de șpan cu aer comprimat și șters cu alcool izopropilic și o câ rpă fără scame.
1. Asamblarea conectorilor cu conductor interior. Noua variantă de conectori are
partea de ghidaj îmbunătă țită prin ata șarea la jumătatea conectorului a unui
semicerc din plastic, astfel că fixarea este mult mai fermă și nu îi permite
jocuri laterale toleran țele fiind foarte mici.
2. Asamblarea conectorilor cu suport TPX. Se fixează în loca șurile speciale
urmărind pozi ționarea corectă.
3. Asamblarea jonc țiunilor – trebuie acordată o aten ție deosebită la montarea
joncțiunilor, acestea trebuind fixate pe canalele de ghidaj ale tijei pistona șului
de acționare.
Se înșurubează șurubul de plastic în tija pistona șului de ac ționare cu rolul de a
ține fixată jonc țiunea.
4. Testul func țional – se face cu softul ”ImaRelais”. Din meniul “Einstellungen”
alegem modul de comunicare u sb sau lpt și tipul de switch, cu 14, 17, 26 de
porturi, 2X4 sau 4X4. Avem op țiunea ”SearchMatrix ” care ne confirmă faptul
că switch -ul a fost găsit.

Fig. 4.13 Antennen Relais Controll [6]

40

Se deschide meniul ”Matrix Umschalter” și se poate alege traseul de comutare al
joncțiunilor din sec țiunea ”Von Nach” sau se poate comuta fiecare jonc țiune în parte . Se
poate deasemenea selecta câ te repetar i să facă pentru comutări. Testul func țional ne poate
confirma prin observarea comută rii corecte a jonc țiunilor că furtunele flexibile sunt montate
corect.

Fig. 4.14 Meniul ”Matrix Umschalter” [6]
Asamblarea capacului carcasei interioare.
4. Curățarea capacului se f ace cu alcool izopropilic și cârpă fără scame sau
hârtie spe cială. De obicei bulinele din hâ rtie de pe capac prezintă urme de
murdărie de la comutările junc țiunilor, astfel că acolo unde este posibil
trebuie îndepărtat stratul de argint impregnat.
5. Verificarea pozi ției bulinelor din hârtie și a stării lor. Dacă aceastea nu sunt
aliniate corespunzător s au sunt deteriorate, se îndepărtează, se cură ță cu
alcool și se pun unele noi în pozi ția corectă.
6. Asamblarea capacului carcasei interioare. Se înfiletează șuruburile cu torx
tx10 strângâ ndu-le la cuplul de 1,2 Nm
7. Asamblarea șurubului pentru împământare – se prinde cablul de
împământare cu șurubul tx20 și se înfiletează la cuplul de 2Nm.
Programarea memoriei EEPROM
1. Dezactivarea protec ției de scriere EEPROM – se pune jumper -ul pe placa electronică
pentru dezactivarea protec ției de scriere.

41
2. Programarea memoriei EEPROM – folosind softul ”ImaRelais”, în meniul ”Matrix
Umschalter” se tastează în caseta corespunzătoare tipul: VP6001000# și seria;
exemplu: DQF5024166. Se selectează butonul “EEprom schreiben”, apoi butonul
“EEprom lessen” și se ver ifică dacă tipul și seria sunt corespunzătoare.
Apoi din meniul “Service ” se selectează butonul “Reset”, după care butonul “Read
Switching” și numărul de cicluri de comutare trebuie să aibă valoarea 0.

Închiderea carcasei
1. Montarea panoului frontal – se ridică cu grijă panoul frontal și ne asiguram că
tuburile flexibile sau panglica care alimentează ledurile nu sunt strangulate sau
presate. Se în șurubează cele două șuruburi marcate cu torx tx25 la cuplul de 1Nm.
2. Montarea tuburilor din plastic pe conectorii 7/16 – înainte de a face această
operațiune, conectorii se cura ță cu alcool izopropilic și o cârpă fără scame după
care se suflă cu aer comprimat. Tuburile din plastic se introduc cu grijă pe tijele
conectorilor 7/16.
3. Montarea conectorilor 7/16 – se curață suprafețele de contact cu alcool izopropilic
și o cârpă fără scame după care se suflă cu aer comprimat. Se înfiletează conectorii
și se str âng cu cheia dinamometrică la cuplul de 30 Nm.

42
CAPITOLUL 5 . ANALIZA CAUZELOR PRODUCERII
INTERMODULAȚ IEI, VSVR -ULUI, IZOLAȚIEI ȘI
CONCLUZII

5.1 Cauze ale producerii intermodulației

Intermodula ția este creată de un contact imperfect dintre două metale, în cazul nostru
putând fii contactul dintre jonc țiune și conector, șpan rezultat din înfiletări/desfiletări, oxid
cauzat de contactul cu mediul înconjurător, uzura stratului de argint de pe partea de contact a
joncțiunilor și conectorilor.
În testul “Influen ța piliurii de fier produsă de înfiletarile repetate ale mufelor 7/16 pe
absorber asupra nivelului de intermodula ție” am ară tat cum intermodula ția este afectată de
șpan, acesta provocând valori peste limita admisă, vibra ții ale graficelor. Tot în test am vazut
cum valori diferite ale cuplurilor de strângere afectează contact ul dintre mufe.
Atunci când uzura pieselor î și spune cuvântul și stratul de argint se penetrează,
intermodula ția poate avea valori diferite la fiecare comutare, lucru verificabil prin inducerea
de usoare vibra ții în conectorii switch -urilor .

43

Fig. 5.1 Uzură a piramidei produsă de contacte repetate [6]

În imagine se poate observa cum uzura nu este uniformă, deci co ntactul nu se
realizează pe toată suprafa ța, ceea ce duce la uzură prematură. O cauză ar fii cea constructivă,
adică folosirea unghiu rilor înclinate pentru fețele conectorilor cu conductor interior și pentru
joncțiuni. În astfel de cazuri solu ția pentru eliminarea intermodula ției este înlocuirea piesei
uzate.
În cazul în care uzura este foarte mică se poate apela la schimbarea jonc țiunii cu alta
care prezintă uzură foarte mică sau a conectorilor cu conductor interior cu al ți conectori uza ți
foarte pu țin, astfel zona suprafe ței uzate se schimbă și contactul nu mai este între două
suprafețe uzate.
O altă cauză a producerii intermodula ției este deteriorarea tuburilor din plastic de pe
conectorii 7/16 cu tijă sau a stratului de teflon care înlocuie ște cu succes tuburile din plastic.

Fig. 5.2 Uzură a tuburilor din plastic [6]

44

Fig. 5.3 Deteriorarea stratului de teflon [6]

5.2 Cauze ale producerii Vsvr -ului

Vsvr -ul are ca și cauze pozi țiile diferite pe care le au jonc țiunile în raport cu conectorii
cu conductor interior. Dacă tija de plastic care face legătura dintre jonc țiune și cilindrul
pneumatic nu este înfiletată complet, sunt permise jocuri ale jonc țiunii în raport cu conectorii
și astfel față de momentul calibrării va mereu altă pozi ție, de aici și valori diferite .
O altă cauză ar fi decositorirea cablurilor de pe porturile 1 și 2 care fac legatura între
Agilent și intrările pentru vsvr din switch. O lipitură rece este o altă cauză care poate cauza
vsvr peste limita admisă adică peste 0,0080. Modalitea de a identifica cablul defect este
metoda eliminării, calibrând din aproape în aproape până la sursă .

Fig. 5.4 Lipitură rece cablu [6]

45

5.3 Cauze ale producerii izola ției

Izolația este influen țată de pozi ția bulinelor și de starea lor de uzură.

Fig. 5.5 Deplasarea bulinelor [6]

Fig. 5.6 Argint impregnat în hârtie [6]

În imagini se poate observa cum stratul de argint s -a impregnat în hârtie, acest lucru
afectând izola ția. Se poate încerca ștergerea bulinelor cu alcool izopropilic și o cârpă fără
scame. În situa ția în care stratul de argint rămâne totu și impregnat în hâr tie, respectivele
buline vor necesita înlocuire . Înlocuirea se va face prin dezlipire, fără a deteriora suprafa ța
metalică . Se va șterge lipiciul ramas cu alcool izopropilic și o cârpă fără sca me, iar mai apoi
se va lipi nouă bulină în pozi ția corectă.

46
CAPITOLUL 6 . CONCLUZII

Chiar dacă astăzi avem o cunoa ștere bogată a proceselor de produc ție și proiectare
aantenelor, tendin ța generală a acestora este de a deveni tot mai complexe și mai sofisticate.
Planificarea re țelei devine mai complicată, în special cu începutul 3G. Întrecerea pentru
operatorii de re țele de telefonie mobilă este de a balansa aco perirea, capacitatea, calitatea
apelului și costurile pentru a câ știga venituri maxime din re țea. Fiecare din factorii d e mai sus
influențează pe ceilal ți și astfel inginerii de re țea folosesc multe tehni ci diferite pentru a
stabili echilibrul necesar pe care încearcă să îl ob țină.
Calitatea măsurării antenelor este strâns legată de felul în care aparatele de măsură și
moni torizare func ționează. Men ținerea acestora î n parametrii optimi de func ționare implică
cunoașterea cauzelor care produc defectele dar și strategii optime de repara ție.
Intermodula ția, vsvr-ul și izolația sunt parametrii care trebuiesc ținuți sub control.
După efectuarea testelor asupra intermodula ției, vsvr -ului și izolației putem stabili
câteva cerin țe care trebuiesc respectate:
– toate componentele, precum cabluri, jumperi, cone ctori, trebuie să îndeplinească standardele
de intermodula ție;
– toate punct ele de contact trebuie bine fixate;
– toate conexiunile dintre cabluri trebuie cositorite corespunzător ;
– toate componentele trebuie să aibă contacte bune ;
– materiale particulare, precum cuprul, alama, aluminiul su nt recomandate a fi folosite în
constr ucție. Alte materiale, precum o țelul și nichelul, ar trebui evitate;
– materialele cu poten țial electrochimic ridicat nu trebuie folosite;

ACRONIME

UMTS Universal Mobile Telecommunications System Sistem Universal de Telecomunica ții
Mobile
GSM Global System for Mobile Communications Sistem global pentru comunica țiile mobile
BTS Base Transceiver Station Sta ție de bază de emisie / recep ție
VSWR Voltage standing wave ratio Raportul de undă sta ționară
RX Receiver Receptor
TX Transmitter Transmițător
RET Remote Electrical Tilt Înclinare electrică de la distan ță
IMP Inter Modulation Products Produsele de intermodula ție
IM Intermodulation Intermodula ție

BIBLIOGRAFIE

[1] C. A. Balanis, Antenna Theory, John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, N ew Jersey, 2005
[2] A. Ignea, E. Marza, A. De Sabata, Antene si propagare, Ed. de Vest, Timi șoara, 2002.
[3] I. Margescu, S.V. Nicolaescu, Re țele de comunica ții mobile, UPB,1995

47
[4] I. Bogdan, Comunica ții mobile. Tehnici de formare a diagramei de radia ție a antenelor,
Cermi,
2005
[5] S.V. Nicolaescu: Sisteme de comunica ții mobile celulare GSM., Editura AGIR, Bucure ști,
1999
[6] Documente interne ale firmei Kathrein, Timi șoara.
[7] http://www.kathrein.com/en/mcs/techn -infos/download/technical_information.pdf
[8] http://en.wikipedia.org/wiki/Antenna_diversity
[9] http://www.rosenbergerap.com/upfiles/Products/201248203035.pdf
[10] http://www.radartutorial.eu/06.antennas/an05.ro.html
[11] http://facultate.regielive.ro/cursuri/electronica/parametrii -antenelor -111205.html
[12] http://www.antenna -theory.com/definitions/vswr.php
[13] http://cp.literature.agilent.com/litweb/pdf/5989 -5478EN.pdf