Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114 [616926]
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel. ++40 -234-542411, tel./ fax ++40 -234-516345
www.ub.ro; e -mail: [anonimizat]
PROGRAMUL DE STUDIU: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE – IF
LUCRARE DE LICENȚ Ă
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
Conf. univ. dr. Marcela -Cornelia DANU
CANDIDAT: [anonimizat]
2017
PROG RAMUL DE STUDIU: CONTABILITATE Ș I INFORMATICĂ DE GESTI UNE – IF
EFICIENȚA UTILIZĂRII
FACTORILOR DE PRODUCȚIE ȘI
PERFORMANȚELE AGENȚILOR
ECONOMICI
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
Conf. univ. dr. Marcela -Cornelia DANU
CANDIDAT: [anonimizat] „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel. ++40 -234-542411, tel./ fax ++40 -234-516345
www.ub.ro; e -mail: [anonimizat]
3
Cuprins
Introducere …………………………………………………………………………………………………………
CAPITOLUL 1 . ÎNTREPRINDEREA S.C. SUDOMETAL S.R.L. ÎN
CONTEXTUL MEDIULUI DE AFACERI…………………………….
1.1. Date de identificare. Scurt istoric al S.C. SUDOMETAL S.R.L .………….…
1.2.Impactul mediului de afaceri asupra întreprinderii ……………………………………..
1
CAPITOLUL 2.MIXUL FACTORILOR DE PRODUCȚIE ……….…
2.1. Factorii de producție în teoria economică ……………………………………….. ……….
2.2. Funcția de producție.Eficiența tehnică și eficiența economică………………..
CAPITOLUL 3 . PRODUSUL MEDIU ȘI PRODUSUL MARGINAL
AL FACTORILOR DE PRODUCȚIE LA ÎNTREPRINDEREA S.C.
SUDOMETAL S.R.L.………………………………………………….
3.1. Valoarea produsului mediu și al produsului marginal al factorilor la
întreprinderea S.C. Sudometal S.R.L………………………….. …………………………………………
3.2. Cererea de factori de producție în contextul maximizării profitului la S.C.
Sudometal S.R.L……………………………………………………………………………………………….. ..
CAPITOLUL 4. ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL
ÎNTREPRINDERII S.C. SUDOMETAL S.R.L. ….. …………………..
4.1.Analiza factorială de producție muncă…………………………………………
4
CONCLUZII ………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………..
ANEXE………………………… ……………………………………………
5
CAPITOLUL 1
ÎNTREPRINDEREA S.C. SUDOMETAL S.R.L. ÎN CONTEXTUL MEDIULUI DE
AFACERI
1.1.Date de identificare. Scurt istoric.
Firma S.C. SUDOMETAL S.R.L. s-a înființ at la data de 30 iunie anul 2000 î n baza Legii
31/1990 privind societățile comerciale ș i Legea 26/1990 privind Registrul comerț ului, o
societate 100% cu capital privat, fiind înregistrată sub numă rul J04/349/2000 , CUI
RO17824708 ; avâ nd ca obiect de activitate “Confecț ii metalice”, cod CAEN 2811 .
Adresa companiei este în localitatea Bacău, Str. Republicii 157 C; unde își desfăsoară
activitatea de producție. Sudometal Srl produce î n
fabrica proprie balustrade de inox ,mobilier din inox,
rezervoare ș i diverse ut ilități din inox,copertine cu
structură din inox, scări interioare și exterioare din oțel,
carbon și inox, cu lemn, sticlă ș i ma rrmură, confecții
din oțel inoxidabil,placări metalice de pereți și stâlpi;
de o calitate superioară. Produsele realizat e sunt
destinate industriei alimentare, construcț iilor edilitare,
imobile particulare etc. Aprovizio narea materialelor se
realizează prin firme de prest igiu cu care s -au stabilit relaț ii bune de colaborare,pe baza unor
contracte (pe termen scurt , mediu ș i lung,) reciproc avantajoase , fapt ce permite lucrul cu
stocuri minime fără proceduri complicate. Împreună cu echipa de ingineri și arhitecți,
Sudometal reușește să realizeze un adevă rat succes pentru proiectel e clienților, rezultat ce se
deosebeș te printr -un des ign innovator și elegant al scărilor ș i balustradelor.
Dotarea tehnică este foarte bună reprezentată de mașini specializate: presă hidraulică de
îndoit, ghilotină hidraulică, prese mecanice, mașină de sudat prin puncte,mașină hidraulică
pentru curbarea tab lei, mașini de îndoit și roluit țevi și table, plasmă tă iere,aparate de sudat prin
procedeul MIG, WIG; cât și de maș ini unelte unive rsale pentru prelucrarea prin așchiere: freze,
polizoare, mașini de găurit, strungari. Toate acestea conduc î n principiu la caracteristicile firmei
privind flexibilitat ea de lansare a produselor noi î ntr-un timp scurt la cererea clienților și a
6
pieței. Principiile companiei sunt or ientate spre satisfacerea clienților prin î ndeplinirea nevoilor
acestora.
Personalul tehnic de con duce re al întreprinderii este alcă tuit din ingineri cu o experiență de
20 de ani în producț ia confecț iilor metalice . Personalul muncitor al companiei private a pornit
în număr de 5 salariaț i ajung ând la sfârșitul anului cu un număr de 130, structurați pe
meserii(strungari, frezori, sudori, lăcătuși confecții metalice) , selectați cu experiență în
domeniu dar și fără experientă în domeniu urmând a fii instruiți î n cadrul firmei.
Cu o istorie de 17 ani, firma Sudometal se mândrește cu un portofoliu de clien ți care asigură
o calitate superioară.În această perioadă, societatea a înregistrat profit, iar în ceea ce priveș te
structura asociatilor a suferit modificari confor m cerer ilor de mentiuni si actelor adit ionale.
misiunea firmei este d e a se ridica prin c eea ce face zi de zi, la înălțimea așteptărilor clienț ilor,
angajaților, acționarilor și partenerilor săi.
Motivația întreprinderii este strâns legată de creșterea cifrei de afaceri ș i a profitului,
extinderea societății, menținerea pe piață cel puț in la n ivelul concurenței, îmbunătățirea calității
produselor, obținerea produselor la prețuri competitive pe piața de desfacere și crearea de noi
locuri de muncă .
Prezentare detaliată S.C. SUDOMETAL S.R.L.
Nume : S.C. SUDOMETAL S.R.L. BACĂ U
Sediul social(p unct de lucru) :Str. Republicii, nr. 157C
Telefon/fax : 0234/206132; 0234/510646
Înmatriculare/Cod fiscal/Cod unic : J04/349/2000 ; Ro13186836
Domeniul principal de activitate : “Confecț ii metalice” cod CAEN -2811
Capital social : subscris și vă rsat 9.814.290.0 00
Consiliul de Administrație(nume, calitate,data naș terii, profesia din ultimii 5 ani) :
• Ing.Bogdan Emilian , născut la data de 31/03/1959 –Director General
• Ing. Gârț u Constantin, născut la data de 14/03/1957 –Director Marketing ș i calitate
• Ing. Sforo i Iulian, născut la data de 30/06/1962 –Director Tehnic
7
Filiale/ asociații/ fundaț ii/ grupuri unde agentul economic deține acț iuni: S.C. NEVPIN S.R.L.
Bacău, înființată î n mai 2005.
Reprezenta nți legali(manageri/directori/administrator):
• Ing. Bogdan Em ilian – Director genera l
• Ing. Gârț u Constantin –Director Marketing ș i calitate
• Ing. Sforoi Iulian –Director Tehnic
• Ec.Grigore Elena –Director Econo mic
Departamente:
• Financiar -contabil
• Juridic
• Proiectare
• Producț ie
• Tehnic
• Ofert are
• Administrativ
• Marketing
• Resurse umane
• Aprovizionare
Patrimon iu; estimare valoare de piață activă :
• Terenuri: 330.000.000 lei
• Clă diri: 6.751.293.900 lei
• Mijloace de transport ș i utilaje: 7.889.019.110 lei
• Alte mijloace fixe: 999.326.447 lei
“Resursele reprezintă potenț ialul material, financiar, uman și înformaț ional de care dispune
o țară , o societate la un moment dat și care exprimă posibilităț ile ei de dezvoltare.” 1
1 Carmen Năstase, (2006), Microeconomie , Editura Universitatii Suceava p.22
8
În cadrul mediu lui intern al firmei se prezintă capacitatea de pro ducție, necesarul de
angajați, structura profesională a acestora, necesarul de resurse financiare, neces arul de materii
prime , beneficii pentru desfășurarea ș i dezvoltarea firmei.
Punctul din care pleacă o analiză a factorilor de producț ie este repr ezentat de resursele
economice/ productive, un ansamblu de mijloace care pot fii utilizate atât î n producerea de bunuri
materiale cât și î n prestarea de servicii.
► Resurse le materiale : sunt acele c omponente ale capitalului unei î ntreprinderi ce includ
echipam ente de producție, tehnologii în fabricație, materii prime și materiale , utilaje, resurse
energetice etc. Materiile prime s unt bunurile prin intermediul cărora se acționează în procesul de
producție cu ajutorul utilajelor, mașinilor, tehnologiei mâ nuite de om, în scopul obținerii de bunuri
și servicii necesare societății. Aceste societăți trebuie să aibă în vedere, î n mod constant ,
aprovizionarea cu materii prime și materiale și evidenț a consumurilor de materii prime ș i material e
în procesul de producț ie.
SUDOMETAL S.R.L. este dotată cu utilaje, mașini unelte universale, maș ini specializate (prese
mecanice, ap arate de sudat prin puncte , mașini de îndoit table și ț evi , aparate de sudat prin
procedeu l WIG, MIG ) ; fiind capabile să realizeze cele mai so fisticate lucrări pentru sectorul de
producț ie. Totalitatea acestor bunuri formează resursele materiale , componentă a capitalului social.
► Resursele financiare: sunt mijloacele bănești ce reprezintă potențialul î ntreprinderii. Finanțarea
unei î ntrep rinderi depinde de totalitatea i nstrumentelor și metodelor pentru obținerea mijloacelor
băneș ti de care firm a are nevoie pentru realizarea ș i dezvoltarea activităț ii. Cu ajutorul acestor
resurse , întreprinderea SUDOMETAL S.R.L. îș i poate fundament a capacitat ea de producț ie , poate
determina o bună dezvoltare a societății , respectiv poate achiziționa mașini noi de lucru ș i utilaje
mai performante. Graficul prezintă evoluț ia cifrei de afaceri și a profitului net în perioada 2013 –
2016 pentru compania SUDOMETAL S.R.L.
9
DENUMIRE INDICATORI 2013 2014 2015 2016
Indicatori din BILAN Ț lei lei lei lei
ACTIVE IMOBILIZATE -TOTAL 4900895 4575403 4855696 4893623
ACTIVE CIRCULANTE -TOTAL,
din care 3748201 2917421 2971981 2912800
Stocuri (materii prime, producție în
curs de execuț ie, material e,
semifabricate, produse finite etc.) 973913 755124 1223634 336050
Creanț e 2542697 1898282 1531953 1861016
Casa ș i conturi la bă nci 231591 264015 216394 715734
CHELTUIELI Î N AVANS 1884 – – 5242
0 5.000.000 10.000.000 15.000.000
2013 2014 2015 2016 Cifra de afaceri
0 50.000 100.000 150.000 200.000 250.000 300.000
2013 2014 2015 2016 Profitul net
10
DATORII 4893143 3676099 4087926 4048129
VENITURI Î N AVANS 1627997 1458055 1349774 1173151
PROVIZIOANE 43670 56800 45200 45200
CAPITALURI -TOTAL,din care 2086170 2301870 2344777 2545185
Capital subscris vă rsat 981500 981500 981500 981500
Patrimoniul regiei – – – –
Patrimoniul public – – – –
Indicatori din CONTUL DE
PROFIT Ș I PIERDERE
Cifra de afaceri net ă 6407505 8963228 8260004 11830143
VENITURI TOTALE 6518965 9192196 8649275 12249588
CHELTUIELI TOTALE 6470346 8992076 8513066 11889545
Profitul sau pierderea brut(ă )
-Profit 48619 200120 136209 360043
-Pierdere 0 0 0 0
Profitul sau pierderea net(ă) a
exerciț iului financiar
-Profit 12910 158360 95897 280409
-Pierdere 0 0 0 0
Compartimentul financiar -contabil este un serviciu functional ce intra in subordinea Dire ctorului
Economic/Contabil sef (fisa postului, ANEXA 1):
Compartiment ul financiar -contabil al societății SUDOMETAL S.R.L. are următoarele atribuț ii:
– asigură organizarea și desfășurarea activității financiar -contabile a întreprinderii conform
dispoziț iilor legale;
– situaț ia privind execu ția bugetului de venituri și cheltuieli , execuț ia fondului de salarii ; sunt
raportate lunar , la termen;
– asigură întocmirea , prelucrarea și ținerea procedurilor operaț ionale;
– asigură plata drepturilor bănești ale pe rsonalului entităț ii , respectiv pr opune măsuri pentru
reclamaț iile/c ererile cu privire la calculul ș i plata acestor drepturi;
11
– asigură ținerea evidenț elor contabi le respective prezentarea situațiilor financiare trimestriale ș i
anuale ;
– asigură realizarea inventarierii la termen ș i conform legii;
– răspunde de întocmirea, circulația și pă strarea documentelor justificative și contabile î n
conformitate cu dispoziț iile legale;
– răspunde de exercitarea controlului financiar ;
– realizează operațiunile de î ncasări și plăț i conform legii;
– asigură întocmirea, evidența ș i avizarea documentelor contabil e privind existenț a bunurilor din
patrimoniul entității respectiv miș carea acestor bunuri;
– răspunde de protecția informațiilor ș i a datelor gestionate respec tiv propune mă suri de p revenire a
pierderii de informaț ii;
– compartimentul financiar -contabil îndeplinește orce alte atribuții încredințate de conducerea
entității conform dispoziț iilor legale.
► Resursele umane . Omul reprezintă o resursă importantă a co nducerii societăț ii, deoarece este
considerat ca fiind cel mai mare ca pital de care dispune firma. Scăderea numărului de salariați a
unei î ntreprinderi poate rezulta restrângerea activităț ii sale sau existența unor dificultăț i, așadar
factorul uman reprezi ntă un factor che ie de care depinde activitatea și performanța unei societăț i.
Angajații î ntreprinderii SUDOMETAL S.R.L. sunt muncitori calificați iar cei necalificați sunt
incluși periodic î n programe de calificare la locul de muncă, lucru care duce la u n raport preț –
calitate foarte bun.
Managementul resurselor umane este procesul care începe cu stabilirea numărului corect de
oameni calificați, în posturi bine stabilite ș i la momentele potrivite . Prima sarcină pentru
planificarea resurselor umane este să traducă obiectivele și planurile organizației î ntr-un program
calendaristic a l necesarului de personal. Odată stabilit necesa rul de personal, planificarea resurselor
umane trebuie să instrumenteze p lanuri de asigurare a salariaț ilor necesari. Necesitatea planifică rii
resurselor umane este dată de intervalul inerent între recunoașterea necesității de a crea un post ș i
asigurarea persoanei calificate pent ru acel post. Cu alte cuvinte, în mod obiș nuit, nu este posibil să
găsești o persoană potrivită peste noa pte. Planific area resurselor umane cuprinde î ntregul sistem de
resurse umane ș i are ca obiectiv dezvoltarea unu i ansamblu coerent de politici și programe, menite
să servească atingerea atâ t a obiecti velor organizaționale cât ș i a celor din domeniul resurse lor
umane. Planificarea resurselor umane presupune abordarea diferitelor aspecte ale acestora, cum ar
12
fi: planificarea necesarului de personal, planificarea dezvoltării personalului, motivarea ș i
stimularea personalului ș i multe alte aspecte.
Personalul s ocietăț ii SUDOMETAL:
• cu contract de muncă pe durată nedeterminată : 105 angajaț i
• cu contract de muncă pe durată determinată : 25 angajaș i
Structura numerică de personal:
Personal
indirect
productiv Conducerea societăț ii 5
Administrativ 2
Cont abilitate 2
Personal 25
Ingineri 5
Personal
direct
productiv Muncitori 81
Ingineri 8
Administrativ 2
Muncitori trebuie să îndeplinească condiții de calificare, vechime și experiență . Cei selectați
în baza CV -urilor depuse sunt într -o primă etap ă supuș i unui interviu cu un reprezentant al
departamentului de resurse umane ș i un reprezentant al departamentului t ehnic. Cei care au fost
selectați în urma interviurilor , au urmat o per ioadă de o lună de zile de training, mai exact de
cunoaștere a utila jelor ș i de a da probe de lucru pe utilajele respective.
Compartimentul de resurse umane este î n subordinea directorului general al societăț ii.
Acest compartiment are relații ș i cu alte compartimente cu m ar fi: compartimentul
producț ie, compartimentul co ntabilitate ș i juridic.
13
„Fig. 4.1. Cone xiunea dintre variabilele potențialului uman ș i rezultatele firmei” 2
2 M. Niculescu, (1997), Diagnostic global strategic , p.98 Variabilele potențialului
uman
INTERNE EXTERNE CONVERGENTE
Recrutarea
Formarea
Remunerarea
Promovarea
Motivarea
Condiții de
muncă
Relații sociale
Conjuctura economică
Piața muncii
Nivelul tehnologic
Organizarea sindicală
Cadrul familial
Cultura și sistemul de
valori Calificarea
Policalificarea
Specializarea
Vechimea în mun că
Experiența
anterioara
Vârsta,sex
Naționalitate
Poziția ierarhică
Comportamentul salariaților Atitudinea față de muncă
Concordanț a cu obiectivele firmei
Coeziune a personalului
Absenteismul
Mobilitatea(circulația și fluctuația)
Conflicte de muncă
Performanțele economico -financiare și imag inea firmei
Rezultatele tehnico -economice Rezultatele financiare Imaginea firmei
Eficiența și eficacitatea activității întreprinderii
14
► Resursele informaț ionale : reprezintă un instrument prin care î ntrepri nderea profită de noutățile
apărute pe piață sau evită situațiile care ar putea pune î n pericol activitatea. Această categori e de
resurse este ultima aparută la dispoziția î ntreprinder ii, ea fiind cea care furnizează informaț ii
referitoare la gestiunea so cietăț ii.
Sistemul informaț ional es te un ansa mblu de resurse necesare colectării și prelucrării datelor în
scopul obținerii și transmiterii de informarț ii pentru controlul unei activităț i. Parcurgerea acestor
etape ( culegerea , prelucrarea ș i transmiterea informaț iilor) este reprezentat de sistemul informatic
cu ajutorul echipamentelor electronice de calcul.
Resursele informaț ionale S.C. SUDOMETAL S.R.L.:
– Brevete
– Licenț e
– Soft
– Cărți de specialitate
– Proiecte de management
– Internet
– Participarea la conferinț e specifice domeniului de activitat e
1.2.Impactul mediului economic asupra întreprinderii
Micromediul firmei SUDOMETAL S.R.L.
Principalii furnizor -contracte :
• S.C. Rescali S .R.L. Târgoviș te , are o experiență în domeniul inoxului de 11 ani; produce
și comercializează balustrade din in ox, table, țevi din oțel inoxidabil , bare ,șuruburi, piuliț e din
inox etc.
• S.C. Ital inox S .R.L. Bucureș ti, înființată în 1998, are ș ase depozit e în țară, structurand
stocul în fiecare depozit în așa fel încât clienții lor să aibe acces cu ușurință la toate produsele.
Fiecare depozit este compus din table din inox, bare rotunde, electrozi, piuliț e etc. Ital inox este cel
mai mare furnizor din inox din Româ nia.
15
• S.C. Vasion S .R.L. Bacă u, înființată în 1992, și -a desfășurat activitatea prin depozite ș i
magazine plasate aproape de clienți și dezvoltâ ndu-se pe plan local. Gama de produse conț ine
materi ale de construcții, amenajări interioare ș i exterioare , scule unelte etc.
• S.C. New Chimicals S .R.L., înființată î n 2001, comercializ ează o gamă largă de produse
decorative pentru interior , lacuri pen tru parchet , vopseluri, diluanț i, metal, tencuieli .
• S.C. Linde G az S.R.L. Timiș oara, înființată în 1996; produce și comercializează diverse
tipuri de gaze (oxigen, hidrogen, a zot, dioxid de carbon , monox id de carbon ). Este un adevărat
lider la nivel național , pe piaț a gazelor industrial e.
• S.C. Maticom S .R.L. Brașov, are o experiență î n domeniu de 20 de ani ,oferind o întreagă
paletă de produse ș i servicii pornind de la proiectarea tehnologiilor până la mașini și echipamente
specializate. Își desfaș oară activitatea în mod deosebit în domeniul in dustrial.
Principalii clienț i-contracte :
• S.C. Pavimente S .R.L., înființată în 2009, dotată cu o tehnologie avansată , produce
elemente din beton , pavaje, c oșuri de fum, și deține 28 de fabrici în Polonia ș i Danemarca.
• Universitatea Petre Andrei Iaș i, este o instituție academică nonprofit și apolitica. Înființată
prin legea 408/2002 a dobândit personalitate juridică , fiind o instituție de învățămâ nt super ior.
• S.C. Dinasty S.R.L. Piatra Neamț , este una dintre cele mai cunoscute companii de
vestimenta ție din Româ nia. Se extinde de la costume elegante pentru bărbați până la îmbrăcă minte
casual.
• S.C. Maraton E xim S.R.L. Buză u
16
• S.C Electrica S.R.L. Vaslu i, are ca obie ct principal de activitate lucră rile d e instalații
electrice. Proiectează și execută instalații electrice de joasă tensiune și branș amente electrice.
• S.C. Diekat C onstruct S .A. Bucureș ti, este o companie ce livrează piese pentru tehnica d e
construcții , furnizează material de construcții ,echipamente de construcț ii.
Concurența existentă pe piață -firme:
• S.C. Mapason S .R.L. Brașov, produce schele și scări din metal , bariere ș i porți din metal ,
porți oț el inoxida bil , mobilier pentru ho teluri ș i restaurant e.
• S.C. Gil I nox S .R.L. Bacă u, deține peste 5000 de produse , în stoc, ș i face parte din marii
distribuitori din Orientul Mijlociu , cu filiale în Europa , China și SUA. Produsele lor sunt : plă ci,
foi, rulouri, profile laminate, țev i rotunde, tuburi cu pereți groși, robineți, accesorii de protecție
împotriva incendiilor etc.
• S.C. Sti Inox S .R.L. Bacă u, are o experiență de 20 de ani și execută balustrade interioare și
exterioare, placări cu inox, scări metalice, mâ nere din inox, ha le la cheie, praguri din inox, stendere
pentru haine .
Descrierea pieț ei agentului economic , pentru produsele/serviciile oferite :
• asigurarea desfacerii: majoritatea produselor vor av ea ca piață de desfacere
► piața internă – 65%
► piața externă 35%.
• clienț ii: atât persone juridice( societăți comerciale și instituții publice) cât ș i persoane fizic e
care doresc amenajarea modernă a construcț iilor personale;
• prețuri practicate: vor fi dintre cele mai competitive pe plan intern;
• segmente de piață vizate:
► Persoane juridice: din turism, construcț ii, indus tria alimentară ,etc.;
► Persoa ne fizice pentru amenajarea construcț iilor personale.
17
• rețeaua de distribuție: segmentele de piață vor fi strategic alese;
• promovarea vânză rilor:
► prin pa rticiparea la târguri și expoziț ii,
► distribuirea de pliante publicitare,
► prezenta in “Pagini nationale”;
• alte elemente ale strategiei de marketing: cercetarea permanentă a pieț ei și alegere c elor
mai bune segmente de piață .
Macromediul firmei SU DOMETAL S.R.L.
Macr omediul întreprinderii reprezintă ansamblul factorilor externi și organizaționali ai unei
întreprinderi care pot influenț a direct sau indirect activitatea sa iar efectele se resimt pe termen lung .
Macromediul afectează î ntreg micromediul , accelerând sau frânând desfășurarea activității
întreprinderii. Principalele elemente ale macromediului sunt:
○ mediul demografic
○ mediul economic
○ mediul tehnologic
○ mediul cultural
○ mediul politic o-legislativ
○ mediul natural
○ Mediul demografic „este sti ința care are ca obiect studiul popula țiilor umane , se ocupă de
mărimea și repartizare a spațială a acestora , de structurile popula ției , de caracteristici demografice
și socio -economice , precum și evoluția acestora în strânsă legătură cu factorii care a u determinat -o.
În aces t scop demografia caracterizează o serie de metode cantitative (statistice, matematice,
modele). ”3
Factorii demografici cuprind:
► Numărul populației aflate în zona de activitate a organizației pe sexe și grup de vârstă
► Durata medie de viață a populaț iei
► Numărul de familii și dimens iunea medie a unei familii
3 Ion Capanu, Constantin Anghelache, (2000), Indicatori economici pentru manageme ntul micro și
macroeconomic , p.10
18
► Natalitatea ș i mortalitatea
► Grupuri educaționale, e tnice
► Populația ocupată și populația activă
Aceș ti factori demografici pot influenț a indirect numă rul resurselor umane necesare societății și
structura pe vârstă ș i sexe.
Structura socio -profesionala este reprezentata de un procend de 7% cu studii superioare,
15% cu studii medii restul pr ocentajuluii fiind reprezentat de absolventi ai scolii postliceale cu
calificare in domeniul firmei SUDOMETAL.
Ponderea pe sexe al intrepinderii analizate este ocupata de femei cu 10% si de barbati cu
90%.
○ Mediul economic este reprezen tat de elemente care cuprind spațiul economic în care firma își
desfășoară acivitatea . Nivelul P IB-ului,gradul de ocupare a forței de muncă , structura pe ramuri a
economie i național e, nivelul de dezvoltare a fiecărei ramuri ,inflația, șomajul, evoluția pre țurilor,
evoluț ia veniturilor pe diferite categorii sociale etc.
FACTORII
ECONOMICI
La nivel
MACROECONOMIC La ni vel
MICROECONOMIC
• Structura pe ramuri a
activității economice
• Nivel de dezvoltare
pe ansamblu și pe
ramuri
• Gradul de ocupare a
forței de muncă • Cheltuieli de consum
• Economii
• Putere de cumpărare
19
Principala component ă a factorului economic este piaț a unde f irma apare atât în calitatea de
producător cât și î n calitatea de consummator.
Firma SUDOMETAL S.R.L. acțion ează pe piața externă cu un procentaj de aproximativ 35% și pe
piața internă cu 65%. Societatea are relații bancare atât cu Banca Comercială Română (B.C.R.) cât
și cu o bancă cu capital integral privat (Banca Transilvania).
Nivelul de dezvoltare în orasul Bacău este scăzut datorită faptului că rata șomajului la sfârș itul lunii
decembrie 2016 este de 4,77%. Acesta este considerat un dezavantaj deoa rece puterea de cumpărare
a clienților scade în cel mai rău caz sau se menține în cel mai bun caz, veniturile î ntreprinderii
Sudometal scăzând și ele. Și rata inflației influențează activitatea entității prin creșterea prețurilor
mai mari decât creș terea s alariilor. În desfășurarea activităț ii firmei , un factor important îl
reprezintă ș i cursul valutar care inflen tează preț urile produselor ( în euro ș i dolati) achiziționate de
la furnizorii internaț ionali.
Efectele crizei economice și financiare( izbucnită în 2008) se resimte de către întreprinderea
analizată și î n prezent. Cu toa te aceastea , cifra de afaceri înre gistrată în anul 2016 de către
Sudometal arată o revigorare a activităț ii economice.
○ Mediul tehnologic face referire la nivelul tehnic al ins talațiilor, utilajelor, capacitate a de inovare
a laboratoarelor și spaț iilor de lucru, explozia produselor noi, mărimea ș i orienta rea fondurilor
destinate cercetării, alcătuind mediul extern al întreprinderii ș i fiind una dintre cele mai dinamice
component e ale macromediului unei societăț i.
Acest factor poate influența întreprinderea atât ca furnizor cât ș i ca cump ărător.
Comparând detaliat dotările tehnice și tehnologice utilizate de întreprinderea SUDOMETAL S.R.L.
și dotă rile utilizate de alte firme din ț ară cu acelaș i obiect de activitate , putem spune că societatea
analizată se situează la un nivel mai ridicat.
○ Mediul cultural definit ca fiind un “ansamblu de elemente care privesc sistemul de valori,
obiceiurile, tradi țiile ,credin țele, normele care gu vernează statutul oamenilor î n societate”4,
realizându -se segmentarea pie ței, comportamentul de cumpărare și consum. Prin modul în care
4 Diana Magdalena Prihoanca,(2014), Marketing
20
societatea î și organizează serviciile luând în considerare preferin țele cli enților, mediul cultural
înfluenteaza î n mod direct activitatea firmei.
○ Mediul politico -legislativ are o influență semnificativă asupra mediului legi slativ (instituț ional)
fapt ce duce l a realizarea unei analize doar împreună, a celor două componente a macromediului
întreprinderii. Acest factor poate influența desfășurarea activității unei firme în mod decisiv.
Elementele necesare ce trebuie sc cunoscut e de o societate sunt:
• legislația economică
• forța și orietarea diverselor partide politice
SUDOMETAL a fost constituita in baza Certificatului de inmatriculare la Oficiul Registrului
Comertului , in baza Contractului de societate si in conformitat e cu legea 31/1990 ce priveste
constituirea societatilor comerciale.
Societatea este autorizata ISO; dispune de toate autorizatiile necesare prevazute de lege astfel incat
sa isi poata desfasura activitatea in conditii optime.
○ Mediul natural reprezintă o influență favorabilă sau nefavorabilă asupra activităț ii firme i
datorată condiț iilor naturale. Din totalitatea elemen telor mediului natural , apele ș i resursele natural e
au cea mai mare influ ență asupra activității organizației. Conducerea întreprinderii organizează
anual instructaje cu muncitorii în vederea conștientizării că prin activitatea lor să nu afecteze solul,
vegetația sau poluând mediul inconjură tor. Mediul natural are un impact slab asupra activității
întreprinderii SUDOMETAL S.R.L. și asupra s chimbării deciziilor.
Pentru protejarea mediului î ncon jurător, firma a luat următoarele mă suri:
• folosirea unor tehnici ș i tehnologii nepoluante
• transportarea deșeurilor la rampa de gunoi a oraș ului
• luarea unor mă suri de determină ri biodegrada bile.
\
21
CAPITOLUL 2.
MIXUL FACTORILOR DE PRODUCȚIE
2.1. Factorii de producție în teoria economică
Prelucrarea resurselor, folosirea resurselor cu rezultate din ce în ce mai bune reprezintă
obiectul unei activităț i economice. Astfel , un rol deosebit de important îl are producț ia, respectiv
procesul transformării unor bunuri î n alte bunur i (“input”, “output” denumirea în limba engleză ).
“Generic, factorii de producție pot fi definiți drept ansamblul condiț iilor necesa re și
suficiente pentru ca orice proces de producție să se poată desfăș ura conform scopului sau
predeterminat.” 5
Termenul de “producție” utilizat î n economie este mult mai larg decât cel folosit î n limbajul
curent; și se aplică la nivelul tuturor activi tăților eco nomice exceptând activităț ile de realizare a
consumului final de bun uri/servicii. Serviciile reprezentâ nd o bază importantă în activităț ile
economice, producția presupune și ea obț inerea de bunuri material e pe de o parte ș i bunuri
intangibile pe de altă parte.
“Factorii de producție se concretizează în resurse și disponibilități aduse î n stare activă ” ,
alocate și consum ate de către agenții economici în funcție de destinaț ii stabilite.
Aceș tea includ atât factori de producț ie clasici , ce au resurse din cate goria celor tangibile ș i care pot
fi gestionate în fiecare categorie (munca, natura și capitalul) cât și neofactori de producț ie care iși
au originea î n categoria celor intangibile (informația, tehnologia, abilitatea întreprinză torului etc).
Performanțele firmelor producătoare au ajuns să fie influențate și de neofactorii de producție (
factori netradiționali) polarizând eforturile de investiții în cercetare și dezvoltare tehnologică ,
formarea personalului .
Jean Baptiste Say , a realizat te oria factori lor de producție potrivit căreia “pământul(natura)
dă renta, munca salariul ș i capitalul profit”6. Analizând evoluția activității economice pornind de la
începuturile dezvoltării societății comerciale se observă faptul că natura ș i munca sunt c unoscuț i
drept factori primari . Începâ nd cu a doua juma tate a secolului XVIII -lea a apărut s i capitalul.
5 Cretoiu G.,Cornescu V.,Bucur I., Economia politica (1995), Editura Economica, p.123
6 Ignat I., Pohoata I., Lutac G., Pascariu G ., Economie politica (2002), Editura Economic a, p.124
22
Factorii de produț tie clasici
►Munca
►Natura
►Capitalul
MUNCA est e un factor primar ce reprezintă un element esenț ial în orice producț ie; este
activitatea spec ific umană, fizică sau intelectuală ce se desfasoară în scopul obț inerii de bunuri
pentru satisfacerea nevoilor, ajutâ ndu-se de instrumente specifice și folosindu -și propriile cunoștinte
și abilităț i.
Un fac tor de producț ie originar, în sensul că nu poate fi creată sau
reprodusă.Munca este un factor de producț ie ireversibil iar timpul de muncă
este nerecuperabil
MUNCA
Un factor de producț ie activ si dinamizator , deoarece poate să pună în
funcțiune ceilalți factori de producție determinând tran sformarea î n bunuri
economice. Dacă factorul “muncă” nu ar fii existat, ceilalț i factori ar rămâne
nemișcaț i.
Dimensiunea cantitativă , face referire la volumul de muncă prestat, la un moment dat ce
poate fii determinat fie prin unități de timp de muncă pr estate fie prin ore de muncă aferente unei
cantităț i de produse.
Dimensiunea calitativă , face referi re la specializarea profesională , experiența fiecă rui
prestator . Acestea se axează în principal pe: creșterea duratei de pregătire profesională, dezvoltare
creativă la procesul de muncă , dez voltarea aptitudinilor .
NATURA , un al doilea factori originar, cu caracter primar de producț ie, la ca re oamenii
apelează pentru a produce . În această categorie se încadrează solul , apa, aerul, mineralele etc., ș i nu
se pot produce artificial deși știința îi acordă omului posibilitatea de a intervenii în procesul formării
și regeneră rii acestor resurse, dup ă cum arată și Paul Samuelson că “solul este ș i un ef ect al acț iunii
23
omului , resu rsele minerale sunt depozitate în pă mânt de către natură, însă este necesar un imens
efort pentru a le descoperi, extrage și prelucra; în felul acesta , ele dob ândesc anumit e proprietăț i
inerente bunurilor -capital”7.
Fiecare resursă utilizată în sco pul producerii de bunuri economice are prop riul să u mod de
formare , de regenerare, ia r exploatarea sa se demonstrează în situațiile tehnice și economice. O altă
caracteristică al factorului natural este raritatea resurselor; deoarece majoritatea sunt epuizabile,
restul fiind regenera bile nu sunt r eproduse de natură la același nivel cu creș terea nevoilor .
Dimensiunea cantitativă , face referire la volumul în care o resursă este at rasă în circuitul
economic (ex. cantitatea, suprafața cultivată ).
Dimensiunea calitativă, face referire, în general la “ acele a tribute intriseci ale unei resurse
primare care o fac proprie utilizării productive” (ex. r ecolta la hectar).
Cea mai importantă component ă a factorului natural este pământul(esențial pentru orice
întreprindere) .Înițial, păm ântul era utilizat pentru agricultură, mai t ârziu fiind folosit pentru
construcț ia de birouri, clă diri, hale etc.
Activitățile umane, procesele de producț ie su nt str âns legate dir ect sau indirect de factorul
”păm ânt” deoarece el oferă at ât condiț iile material e esențiale c ât și resursele de energie.
Pământul este: • un element neprodus de om
• un element durabil
• un element ce nu poate fii distrus
• un element limitat ca î ntindere
Acesta poate fii influențat de mediul geograf ic, climatic, geologic,hidrografic etc.
Venitul adus de factorul “păm ânt” poa rtă denumirea de rentă (rentă economică pură ), care se
estimează în funcț ie de nivelul atins de echi librul cultivării maximale a unei suprafețe și obținerea
unui rezultat considerabil. Aceasta se calculează în unităț i monetare, pe unitate de timp.
Funcțiile păm ântului sunt urmă toarele:
• furnizor de energie pentru organismele vii;
• “mediu de viață pentru toate planetele terestre”
• furnizorul principal de elemente nutritive
7 Paul Samuelson , Leconomique (VIII -edition) vol1 (1968), Librairie Armand Colin, p.86.
24
R
În figura alăturată , se poate observa inelasticitatea curbei O
ofertei de păm ânt, deoarece nu se află în cantităț i limitate,
neput ând fii produs. La intersecț ia curbelor cererii ș i ofertei
se află punctul E. În cazul în care renta funciară depășeș te
punctul de echilibru E , cererea entităț ilor va fii mult mai ––––––- E
mică dec ât oferta ,marimea rentei d epinz ând numai de cerere
Astfel, ofe rta factorului “păm ânt” fiind complet inelastică 0 O P
(verticală), păm ântul va fii folosit mereu după opiniile
Concurenț ei. Supr afața de păm ânt
“Păm ântul trebuie folosit indi ferent
ce se poate obț ine cu el”8
Resursele minerale este o altă componentă a factorului natural ce reprezintă o bază
importantă în desfășurarea activit ății economice prin garanț ia materiilor prime.
“Puterea economică a unei țări este în prezent direct legată de o agricultură prosperă ș i de
resurse minerale strategice”9.
CAPITALUL est e un important factor , “ansamblul de mijloace materiale , inclusiv ba nii
investiti pentru achizitionarea lor si care servesc ca factori de productie pentru desfasurarea unei
activitati economice , cu scopul obtinerii de profit.”10
Acest factor de producție se caracterizează printr -o structură materială și tehnică deosebită .
Una d in cele mai importante proprietăți a mijlocului de producție este faptul că reprezintă o resursă
care i`a parte la p roducție ș i implicit la rezultat.
Intreprinderea Sudometal S.R.L.,conț ine trei categorii de mijloace de producț ie :
○ structura (fabr ică, hale)
○ echipamente ( autoturisme, echipamente de producție , maș ini-unelte, calculatoare)
8 Paul Samuelson, Economie politica (2001) , Editura Teora, p.299
9 Carmen Nastase ., Microeconomie(2006 ), Editura Universitatii Suceava, p.30,31
10 Stancu A. , Haralambie G.A., Viulet C.N., Economie politica 1(2007) ,Editura Universitatii Petrol –
Gaze din Ploiesti, p.127
25
○ bunuri finite/stocuri
“Mijloacele de producție se cumpară și se v ând pe piață”, iar cu ajutorul actului de v ânzare –
cumpărare putem obț ine pre țul mijloacelor de producț ie.
Unele mijloace de producție sunt utilizate de î ntreprindere, altele su nt date cu chirie de proprietari
(utilizarea mijloacelor de producț ie pe un interval de timp stabilit).
Una din ce le mai importante responsabilităț i ale un ui întreprinzător este de a destina corespunză tor
resursele de capital pe destinaț ii.
Societatea comercială Sudometal, ar putea să învestească î n construirea unei hale pentru a mării
producț ia de balu strade din inox, diverse utilităț i, bare din inox etc. Aceasta reprezintă o investiț ie
foarte costisitoare ce presupune abținerea de la consum în prezent pentru a obține beneficiile dorite
în viitor. Pentru a hotăr â care este cea mai bună investiție pe care o întreprindere o poate realiza , se
determină mai î ntâi caștigul. Unul din cei mai semnificativi indicatori este rand amentul capitalului
care exprimă profitul anual al fiecărei unități monetare investite(se exprimă î n proc ente pe an).
Acesta se determină prin raportul dintre venitul net anual ș i valoarea i nvestiț iei. Din pun ctul de
vedere al unei î ntreprinderi, randamentul capita lui este determinat de profitul obținut de acesta
(profit calculat ca diferență dintre venituri totale ș i cheltuieli totale.)
În general, investițiile presupun am ânarea consumului prezent în scopul cr eșterii consumului î n
viitor.
Irving Fisher pune problema în felul următor “Volumul capitalului ș i randamentul capitalu lui sunt
determinate de interacțiunea dintre nerăbdare( care îi împinge pe oameni să consume acum , în loc
să acumule ze mijloace de produ cție destinate consumului viitor ) și posibilităț ile de investire a
capitalului acumulat (care generează un venit mai mare sau mai mic).”
O entitate orientată spre profit care decide să realizeze o investiție va urmării î ntotdeauna
cheltuielile pentru obți nerea fondurilor necesare și rata rentabilităț ii capitalului.
Împărț irea capitalului tehnic pune față în față capitalul fix cu cel circulant și stă la baza
următoarelor criterii : partic iparea elementelor de capital la pro ducerea de bunu ri, modul în care e le
se consumă, modalitatea de înlocuire în momentul consumării/uză rii lor.
Ansamblul de bunuri economice sunt reprezent ate de capitalul real, denumit ș i ca : bunuri de
capital, bunuri instrumentale.
26
Capitalul real obținut prin tranzacț ii realizate pe pieț e de bunuri de capital, nu este asemănă tor cu
capital ul bănesc (sub formă lichidă) ș i nici cu capitalul f ictiv (titluri de valoare) acestea fiind
efectuate pe pieț ele financiare specializate.
Capitalul real este caracterizat prin ansamblul de bunuri repro ductive , utilizate pentru producerea de
bunuri economice ce stau la îndem âna agenț ilor.
După modul de consum și înlocuire, capitalul real se î mparte î n:
► Capitalul fix: componentă a capitalului rea l cuprinde elemente ce participă la ma i multe
cicluri de viață/producție și nu necesită înlocuirea lor î n fiecare ciclu nou.
La întreprinderea analizată, Sudometal S.R.L.,întră în componența capitalului fix următoarele:
echipamente de protecție, maș ini-unelte, calculatoare, instalaț ii de lucru, mecanisme, mijloa ce de
transport etc. Rezistența este mult mai mare atunci c ând echipamentului de producț ie este mai
performant.
► Capitalul circulant: componentă a capitalului real car e cuprinde elemente ce participă la
un singur ciclu de producție , necesit ând înlocuir ea lui după fiecare ciclu.
La societatea comercială Sudometal în componența capitalului circulant se includ : mater ialele de
bază, materiile prime, energie, combustibili etc.
Capitalul fix ș i capitalul circulant , apare ală turi de celelalte forme ale capit alului total, drept o
component ă a capitalului în funcț iune.
Prima treaptă a circuitului capitalului în funcț iune este reprezentat de tr ansformarea capitalului
lichid î n capital real productiv atunci c ând firma se prezintă drept cumpărător și acționează la
achiziționarea de bunuri, pe piața bunu rilor de capital A doua treaptă a circuitului constă î n
utilizarea capitalului productiv real îmbinat cu ceilalți factori de producție , în scopul obț inerii de
bunuri economice destinate v ânzării. Ultima treaptă a c ircuitului capitalului în fucț iune o constitu ie
trecerea capitalului, prin v ânzarea produselor pe piață , din mar fă în formă bănească .
Numai una din cele trei componen te ale capitalului ( bani, marfă, bunuri de capital)
reprezintă capitalul real , care ex ercită funcția de factor de producț ie. Funcționarea capitalului are
un caracter repetitiv ș i continuu. Timpul necesar pentru parcurgerea celor trei trepte est e reprezentat
de viteza de rotaț ie a capital ului iar repetarea parcurgerii întregului circuit repr ezintă rotaț ia
capitalului.
27
Dinamica factorilor de producție poate fii determinată cu ajutorul procesului de formare a
capitalului real brut: • formarea brută de capital fix
• variaț ia stocurilor
Formarea brută de capital fix reprezintă procesul prin care bunurile menite să îndeplinească
capitalul fix sunt obținute de către entități î n scopul util izării în procesul de producție, care
cuprinde: achiziționarea bunurilor de capital și punerea în funcțiune, efectuarea unor intervenții
asupra bunu rilor î n sco pul prelungirii duratei de viață .
Variația stocurilor se caracterizează prin diferenț a dintre in trările și ieșirile din stocuri î n cursul
intervalului de timp considerat.
Investițiile ajută la formarea capitalului fix.
Investiția realizată înt r-o perioadă de timp pentru formarea brută de capital fix este denumită drept
investiție brută .
Neofactorii de produț ie
► Tehnologiile
► Informaț ia
► Abilitatea întreprinză torului
TEHNOLOGIILE reprezintă mijloace de îmbinare ș i tran sformare a fa ctorilor de producție în
rezultate, prin punerea î n ap licare a unor reguli strict definite. Rolul lor este de a explica
parcurgerea etapelor ce asig ură transformarea procesului de producție în întrări -ieșiri.
Stocul de tehno logii cuprinde : brevete, licenț e, instalaț ii, diagrame, programe informatice , machete
etc.
În gener al, orice tehnologie se prezintă în starea sa activă în condițiile în care î ntreprinză torul a ales
tehnologia respectivă și a pus`o în aplicare; această alegere constituind o problemă de ordin
economic și tehnic.
28
Apariț ia noilor tehnologii constituie un avantaj major pent ru firmele competitive care reușesc să se
adapteze și să implem enteze tehnologiile inovatoare.Întreprinzătorii , în general, nu urmăresc doar
încadrarea în tendințele teh nologiei, ci și problema modernizării a propriilor activităț i economice.
Progresul tehic are rolul de a îmbunătății procesul de producț ie, prin con trolul eficient al
factorilor de producț ie .
INFORMAȚIA este un neofactor de producț ie care face parte din catego ria activelor intangibile , ce
îndeplinește numeroase funcții în desfășurarea activităț ilor economice.
Informaț ia se concentrează în procesele de producție, pe următoarele structuri: fiș e tehnice, n orme
de consum, norme de producție, instrucț iuni de protecț ie a muncii, proiecte de management,
instrucț iuni de lucru etc.
Resursele informaț ionale (factor al progresului economic) reprezintă informațiile
refolosibile și amplasate pe suporț i materiali.
Deosebirea între resursele economice și informaț ii, se determină prin următoarele particularităț i:
• Producerea informațiilor este nelimitată și neîntreruptă (informațiile se extind continuu);
• Folosirea informativă este repetitivă ( nu se poate distruge, răm âne o resursă disponibilă ).
ABILITATEA Î NTREPR INZĂTORULUI, neofactor de producție ce se bazează pe libera inițiativă .
Întreprinză torul, f olosindu -se de propriile abilități , controlează î ntreg ul circuit de factori de
producție ; utiliz ând alegerea factorilor î n funcție de scopul pe care îl urmăreș te să îl atingă .
Pentru a putea gestiona î ntregul circuit al proceselor de producție, întreprinzătorul trebuie să dețină
aptitudini de : manager, administrator, s trateg, comerciant, negociator și controlor al propriei
activități de producț ie.
29
Com binarea factorilor de produț ie
Întreprinză torii producători sunt preocupați î ntotdeauna cu depist area modalităților de
îmbinare a factorilor de producție care să le asigure maximizarea profitului ș i minimizarea
eforturilor. Decizii le economice vor fi con cretizate în : cantitățile de factori de producție folosiți,
variația utiliză rii unui factor sau altui factor și modificarea combină rii factorilor.
Astfel, combinarea factorilor de producție privește îmbinarea factorilor de producție at ât din
punct de vede re cantitativ c ât și din punct de vedere calitativ.
Cu ajutorul abilităților, managerii firmelor vor încerca să adopte combinații de factori de
producție adaptate la cerințele pieței în scopul obț inerii de prof it. Combinarea factorilor este în
general infl uențată de resursele productive limitate.
Privind din punct de vedere tehnic, combinar ea factorilor este proprie fiecărui proces de
producț ie , realizarea bunurilor presupun ând resurse de muncă (calificare) ș i resurse de capital
(utilaje, mașini, instalaț ii).
Privind din punct de vedere economic, combinarea factorilor de producție fixarea
obiectivelor în scopul minimizării cheltuielilor de producție și implicit maximizării prof itului.
Combinarea factorilor de producție se poate realiza numai cu ajutorul div izibilității și
adaptabilităț ii.
Diviz ibilitatea factorilor de producție exprimă “ posibilitatea de fractionare a unui factor de
productie in unitati mai mici, omogene, fara afectarea calitatii acestora .”11
Ex. Munca se poate divide în numă r de sa lariați , pământul se poate divide în unități de suprafață .
Adaptabilitatea pres upune gruparea unei unități dintru -un factor de producție cu mai multe unități
din alt factor productiv .
Ex. La societatea Sudometal, intr -o fabrică, poate să lucreze un numă r mai mare sau mai mic de
salariați, un salariat poate să lucreze la o mașină sau mai multe maș ini.
Divizibilitatea și adaptabilitatea este str âns legată de complementaritate (proc esul prin care se
hotără sc raportur ile cantitative ale factorilor î n scopul producerii unui bun) ș i substitui bilitate (
11 Stancu A., Haralambie G.A., Viulet C.N., Economie politica 1(2007) ,Editura Universitatii Petrol –
Gaze din Ploiesti, p.131
30
procesul care poate î nlocui o cantitate dintr -un factor cu o cantitate oferită de un alt factor de
producție , dacă și numai dacă producția răm âne constantă ).
Cu ajutorul unor calcule economice , se poate determina combina rea cea mai eficien tă. Se vor
utiliza o serie de indicatori pe ntru a aprecia combinarea aleasă :
○ productivitatea marginală a muncii;
○ productivitatea marginală a capitalului;
○ rata marginală de substituire;
○ elasticitatea substituirii.
Elasticitat ea substituirii est e pozitivă pentru toate îmbinările de factori de producție , și se schimbă
de la zero la infinit, în condițiile în care un factor de producție poate fii î nlocuit cu alt fact or de
producție ( cu ușurință), producția răm ânând la acelaș i nivel.
Elasticitatea se poate determina cu ajutorul unui coeficient al elasticităț ii substituirii , unui factor cu
un alt factor ( A si B). Acest coeficient determină cu c âte procente a crescut nivelul primului factor
A si cel de`al doilea factor B ( si ), da că și numai dacă raportul dintre productivitatea
marginală a lui B și a lui A se mărește cu un procent, producția să răm ână la acelaș i nivel.
Ex.
E =
:
=
, unde R =
si r =
► atunci c ând E = 0 nu se poate realiza substituirea factorilor de producț ie (factori complementari);
► atunci c ând E => ∞ substituirea f actorilor de pr oducție este perfectă ;
► atunci c ând E = 1 raportul productivității marginale proporț ională cu raportul factorilor.
Izoprodusul și rata de substituire marginală a factorilor de producție este deosebit de importantă
pentru aprofundarea combi nării factorilor productivi.
Întreprinzătorii se înt âlnesc î ntotdeauna cu “variante optime de c ombinare a factorilor de producție”
care îi ajută să realizeze un nivel ridicat al producț iei .
31
În microeconomie, producția este str âns legată de factorul munc ă L ș i factorul capital K.
Q = f(L,K)
Curbele isoproducției (isocuante) reflectă diferite îmbinări de factori de producție care asigură o
producție constantă .
Rata marginală de substituire (RMS = –
) exprimă “ cantitatea suplimentară dintr -un anumit
factor ne cesară pentru a compensa reducerea c u o unitate a celuilalt factor înc ât producția sa se
mențină constantă .” 12
Panta izocuantei poate fii determinată cu ajutorul relației:
RMS = –
Productivitata factorilor de produț ie
Produc tivitatea/r andamentul factorilor de producție se poate exprima prin îmbinarea
factorilor de producție orienti spre “maximul de efecte utile” cu costuri mici. Aceasta se po ate
definii ca “raport între cantitatea de bogăție produsă ș i cantitatea de resurse a bsorbite î n cursul
producerii ei”13( rezultate ș i efort).
Există diferite moduri de a trata produ ctivitatea factorilor de producț ie:
► Productivitatea fizică (exprimată î n unităț i fizice);
► Productivitatea măsurată valoric (măsurarea în unităț i financiar -monetare);
► Productivitatea brută (totalitatea producției în comparație cu factorii utilizaț i);
► Productivitatea netă (înlăturarea producției finale ș i a costului folosirii capitalului) .
12 Cretoiu G., Cor nescu V., Bucur I., Economia politica (1995) , Editura Economica, p.140
13 Raymond Baffe , Economie politique (1970), p. 495
32
Se poate utiliza și termenul de productivitate “aparentă ” , pentru productivitatea munci ș i
productivitatea ca pitalului. Termenul de “aparență” subliniază î n cal culele economice al
productivității muncii , faptul că producț ia nu se reali zează cu echipamente similare, ci solicită
mașini și utilaje noi , ș i organizarea munc ii.
Productivitatea globală reflectă efectele îmbinării factorilor de producț ie , măsurând evoluția
acestora. Aceasta prezintă multiple dificultăți în intenția determină rii sale ,fapt pentru ca re
microeconomia se concentrează pe urmărirea desfăsurării prod ucției doar unui singur factor.
Productivitatea parț ială determină producția realizată cu ajutorul fiecărui factor de producț ie
utilizat . Se poate prezenta sub urmă toarele forme:
► Productivitatea totală a unui factor de producție (cantitatea de producție totală ce se poate
realiza cu ajutorul unui factor dacă și numai dacă ceilalți factori sunt constanț i).
Y = f( , ……… )
► Productivitatea medie a unui factor de producție (reflectă mărimea raportului dintre
producție Y ș i cant itatea X di n factorul respectiv ).
W =
► Productivitatea marginală a unui factor de producț ie (“sporul de producție scontat care se
obține prin utilizarea unei unităț i suplimentare din factorul i , ceilalți factori rămânând constanți .”14)
=
=
Când productivitatea marginală este mai mare decâ t productivitatea medie , randamentu l factorului
de producț ie este crescă tor.
14 Mark Blaug, Teoria economica in retrospectiva(1992) , Ed. Didactica si pedagogica , p.459 -472
33
Productivitatea muncii reprezintă, “ eficienta cu care este consumata munca ”15, o anumită cantitate
de bunuri/ volum de prestări servicii, pe o perioadă de timp determinată .
“Produsul muncii nu este ace lași cu efectul muncii”, deoarece sunt moment e când efectul munci i;
poate fii mai amplu decâ t produsul muncii . Efectul muncii vizează atât elemente care pot fii
măsurate cât și elemente care nu se pot măsura, pe câ nd produsul muncii cuprinde do ar acele
elemente care se pot mă sura.
Mărimea productivității muncii poate fii determinată prin calitatea ș i cantitatea bunurilor realizate
cu o unitate de muncă . Productivi tatea medie a muncii se poate măsura ca raport între producție Q și
muncă L ș i invers.
=
sau =
Productivitatea marginală a muncii poate fii definită ca un “supl iment” de producț ie realizat ca
urmare a fol osirii unui “supliment” de muncă, dacă și numai dacă ceilalți factori de producție rămân
la acelaș i nivel.
=
=
Astfel,in economie, se pot utiliza diferite modalităț i de determ inare a producției(este expusă în
unități natu rale) și a cheltuielilor de muncă(expusă în număr de salariaț i).
Există ș i multiple de zavantaje ce reies din faptul că prețul se schimbă î n funcție de cerere și ofertă,
fapt ce modifică dinamica productivităț ii.Aceasta se poate calcula pe oră, zi, lună , trimestru, an, pe
un salariat, la nivelul întreprinderii sau la nivel naț ional(exprimat p rin raportul dintre venituri
naționale la numă r de muncitori).Produ ctivitatea muncii nu este legată numai de cantitate ci ș i de
calitatea muncii.
Randamentul capitalul ui exprimă o legatură dintre factorul “capital” și rezultatele producț iei.
15 Stancu A., Haralambie G.A., Viulet C.N., Economie politica 1(2007) ,Editura Universitatii Petrol –
Gaze din Ploiesti, p.127
34
Coeficientul marginal al capitalului ( ) se obț ine cu ajutorul raportului dintre creșterea capitalului
și creșterea producț iei, p e o perioadă de timp.
=
Productivitatea medie a capitalului se poate determina cu ajutorul relaț iei:
=
La nive l macroeconomic / sector/ ramură de activitate/ naț ional, se poate dete rmina coeficientul
capitalului ș i productivita tea capitalului.
Mihail Manoilescu , studiind problema productivității factorilor de producție , apreciază faptul că:
“Între productivitatea muncii ș i capitalul , prima este cea mai importantă , creșterea ei
fiind…semnul real ș i clar al prosper ității omenești, cât priveș te productivitate a capitalului, ea
este…de natură secundară, capitalul nefiind la rândul lui decât o creație a omului, a muncii
omeneș ti.”16
Similar se pot cerceta randamentele tuturor factorilor de producț ie. Din punct de vedere a l factorului
natural, trebuie să se țină cont d e particularitățile sale, deoarece are un c aracter limitat. Analiz a
acestui factor se concentrează pe efectele “sporului de producție” , cât ș i pe protejarea resurselor
natural e, a stării de sănătate, î n scopu l dezvoltării economice ș i ecologice.
Întrepri nzătorii urmăresc obținerea productivității, obținerea unui rezultat cu acelaș i efort (consum
de factori), sau chiar cu un efort mai mic. “creșterea productivității muncii reprezintă procesul prin
care acelaș i volum de muncă se caracterizeaz ă într -o masă m ai mare de bunuri ș i servicii sau invers;
aceeași masă de bunuri se realizează cu un volum mai mic de muncă .”17 Acest proces reprezintă o
16 Mihail manoilescu, op. cit. , p.96
17 Stancu A., Haralambie G.A., Viulet C.N., Economie politica 1(2007) ,Editura Universitatii Petrol –
Gaze din Ploiesti, p.148
35
variație a factorilor de producț ie , de co mbinare a factorilor , de execuție a procesului de muncă, o
cantitate mai mar e de muncă poate să realizeze/producă o cantitate mai mare de bunuri economice.
Productivitatea munci este influențată în principal de urmă torii factori:
○ factori naturali (condițiile de muncă , condi țiile de viață, bogăția unui zăcămâ nt)
○ factori tehn ici (evoluția și nivelul atins de tehnologie, știință )
○ factori economici (organiz area muncii, organizarea producț iei, calificarea personalului)
○ factori sociali (condiții de viață, condiții de muncă , legi politice)
○ factori psihologici (influenț ează comportamentul producătorilor calificaț i)
○ factori structurali ( modificările în structura pe sortimente, structura pe produse, structura
economiei naț ionale )
○ factori care “ decurg din gradul de integrare a economiei naționale în economia mondială
În funcție de progresul tehnic și științific, se schimbă modul de îmbinare a factorilor de muncă și
factorilor de capital, adică substituirii capitalului din ce în ce mai mult a factorului muncă .
Evoluț ia tehnolog ică (factor important al progresului tehn ic) conduce la majorarea productivităț ii
muncii, fie pri n diminuarea consumului de muncă fie prin economisirea factorului material
productiv.
De asemenea, aceași cantitatea de forță de muncă poate produce o cantitate mai mare de materii
prim e (capital fix, bunuri),datorită creșterii califică rii.
O forță de muncă calificată, specializată este mult mai productivă decât o forță de muncă
necalificată, deoarece lucrătorul deține cunoștințele și îndemânarea necesară care îi permite acestuia
să folosească/ produc ă bunuri de calitate superioară .
Așadar, nivelul productivității muncii depinde atât de numărul lucrătorilor calificați existenți în
unitatea economică cât și de modul cum aceștea sunt distribuiți pe secț ii, ramuri ; după modul
adaptării lor la procesele d e producț ie moderne etc.
Creșterea factorilor de producție și a productivităț ii muncii are o serie de efecte economice , cum ar
fii: diminuarea consumului de factori de producț ie, re ducerea cheltuielilor de producț ie, creșterea
productivității ș i implicit a profitului , economisirea timpului de muncă etc.
36
Productivitatea este mai întâi de toate o problemă de organiz are, care presupune “ o combinație în
cea mai eficace manieră, a cantităț ilor disponibile de diverse c ategorii de muncă , de capital, de
resurse material e”18 în scopul producerii de bunuri material e și servicii câ t mai multe de o calitate
superioară. În prezent mașinile ș i utilajele sun t mult mai performante fapt ce conduce la obținerea
unei productivităț i mai mari.
18 Cretoi u G.,Corrnescu V, Bucur I., Economia politica (1995) , Editura Economica, p.169
37
2.2. Fun cția de producție.Eficiența tehnică și eficiența economică
Funcția de producț ie se poat e definii ca o relaț ie (pur tehnică ) existentă între factorii de
producț ie necesari pentru realizarea inputurilor și cantitatea rezultată în urma utiliză rii lor. Aceas tă
relație reprezintă defapt cantitatea de bunuri obținută printr -o combinare a factorilor de producție.
Astfel s e deosebesc doi factori de producție: munca “L” ș i capitalul “K”. Factorul “capital”
cuprinde toate bunurile cu o durată de folosire îndelungat ă (mașini, utilaje, clădiri), utilizate de o
firmă î n scopul producerii altor bunuri. Func ția de producț ie a unu bun “A” este:
X = F(K,L)
Nu trebuie utilizați ca factori de producție “pămâ ntul” sau “natura” (există diferite puncte de
vedere) deoarece uni i autori consideră ș i “progresul tehnic” un ele ment al factorilor de producție,
acestea î ntâmpinând diferite dificultăți în explicarea producție doar prin muncă ș i capital.
Există studii care au arătat faptul că creșterea economică nu poate fii conferită celor doi factori de
producție; însă, în teoria economică se iau în vedere în primul râ nd acești doi factori de productie.
Întreprinderile producătoare pot modifica, fără efort, cantitățile de factori de producție,
depinzâ nd do ar de gradul de flexibilitate . În analiză , sunt determinate perioade le de timp:
○ perioada foarte scurtă de timp (instantanee) , î n această perioadă nu se pot modifica
cantităț ile fo losite , nici din factorul muncă , nici din factorul capital;
○ perioada scurtă de timp, este perio ada î n care societatea produc ătoare continuă să`și
folosească cantitatea de capital , însă modificarea prod ucției se poate realiza doar prin adaptarea
cantității de muncă. Adaptarea este mult mai ușor de realizat la cantitățile de muncă decât la
cantităț ile de capital deoarece se poat e apela la orele suplimentare, ș omaj, concedi ere (adaptarea
nivelului producț iei la exigențele pieței decât modificarea cantităț ii de capital).
O mo dificare a factorilor de producț ie presupune defapt modificarea dimensiunii pr oducț iei, i ar
aceasta se poate face numai în condiț iile neîntrerupte ale nivelului producț iei ( fiind temporar ă este
împotrivă la aceste schimbării a dimensiunii producției ș i, astfel, se va decurge la o metodă mai
puțin costisitoare care permite o nouă adaptare).
38
○ perioada lungă de timp, este acea în care variază totalitatea factorilor de producț ie.
Perioada este destul d e mare pentru ai permite producătorului să mărească/reducă cantitatea de
muncă sau de capital.
○ perioada foarte lungă de timp, este acea perioadă sufic ient de mare care permite apariția
progresului tehnic. Această perioadă presupune modificarea tehnologiei de producție/fabricaț ie,
descoperire a noilor metode de factori productivi, noile metode de conducere a producției ș i de
organizare a muncii.
Pe perioadele lungi și foarte lungi de timp, schimbâ ndu-se cantitatea de capital se modifică și
funcț iile de producț ie. Astfel, pe acest e perioade de timp, vor exista întotdeauna diverse funcții de
producț ie (pentru fiecare nivel tehnologic).
Întreprinzătorul are posibilitatea modificării factorilor de producție , efectele purtâ nd denumirea de
“randamente de scară” sau “randamente de substituț ie”.
Dacă producă torul va modifica factorii cu un v olum dat X va determina o variaț ie a rezultatelor de
Y ori.
YQ = F(X , X ……X )
Putem obține următoarele randamente, î n funcție de X ș i Y:
► Y > X ran damente crescătoare de scară(rezultatele cresc față de volumul de factori de producț ie);
► Y = X randamente constant e de scară (rezultatele sunt proporționale cu cantitățile de factori de
producț ie);
► Y < X randamente descrescătoare de scară (explică faptu l că fiecare unitate suplimentară de
muncă produce o creștere mai mică comparativ cu cea din urmă; dublând producția se determină o
creșter e a producț iei de mai puțin de două ori).
39
Producție Producție Producț ie
Funcț ia Funcția Funcț ia
de pro ducție de producție de producț ie
1) Munca 2) Munca 3) Munca
“Funcția de p roducție cu randamente crescătoare, constante, descrescătoare ale unui factor de
producț ie”19
În graficul 2 se explică relaț ia dintre factorul de producție și rezultatul producției reprezentat printr –
o dreaptă .
Conform graficului 3 “ Funcția de producție c u randamente descrescătoare” se analizează
uniformizarea curbei î n funcție de creșterea numă rului de ore.
Costurile de producț ie
O societate care nu obț ine profit , ci doar pierdere, va înceta să funcționeze pe piață deoarece
disponibilitățile băneș ti nu vor fii sufieciente pentru acoperirea cheltuielilor.
Controlul economic presupune un calcul amănunțit, o gestiune a banilor,a cons umului de factor,
deci o gestiune a costului. Orice întreprinzător,înainte de realizarea producț iei (înainte de informare
19 J. Stiglitz, C.Walsh , Economie(2005) ,Editura Economica, p.138 -139
40
și docu mentare) , își analizează costurile. Cu cât costul de producție este mai mic cu atât firma
poate obț ine un profit mai mare.
Costurile totale ale unei î ntreprinderi sunt acele c osturi ale factorilor de producție.Costurile
factorului “muncă” reprezintă suma pe care firma o plătește angajaților pentru munca
prestată .Costurile legate de material e cuprind bunuri intermediare (achiziț ionarea produselor de la
alte firme). Costurile legate de fac torul capital cuprind costul mașinilor, utilajelor , clă dirilor etc. O
întreprindere își maximizează profitul căutând cea mai puț in costisitoare modalitate de a produce .
Costurile de producție reflectă cheltuielile rezultate în urma consumului de factori de
producție , pe care producătorii le utilizează în scopul pro ducerii de bunuri/prestări servicii și
implicit, v ânzarea acestora. Din definiția anterioară , rezultă:
• costul de producție este suma de bani care reflectă consumul de factori materiali în
producerea de bunuri/prestări servicii;
• costul de producție c uprinde totalitatea consumurilor de factori(cheltuieli), at ât în faza de
producere c ât și în cea de desfacere;
În analiza microeconomică, sunt importante, în primul r ând, “deplasările în structura
problematicii costului”, ce privește în special mărimea și dinamica cheltuielilor.
În al doilea r ând este importantă “tendința de evidențiere distinctă a mai multor feluri de costuri”,
ce exprimă utilizarea frecventă a calculelor precum : costul informației, costul timpului, costul
salariului, costul producerii de idei etc.
În al treilea r ând , costurile se urmăresc “ în contextul dinamic al interdependențelor” dintre ramuri,
producători, astfel, într -un loc semnifică prețul de v ânzare iar în alt loc , costul de achiziție al
factorilor.
În ultimul r ând, analiza costurilor de producție definește “rolul relațiilor economice dintre țări”.
O relație care apropie producătorii din punct de vedere al gradului de înzestrare a factorilor de
producție.
41
Costurile de producț ie nu sunt analizate doar ca un consum de factori de producție ci și ca o șansă a
renunță rii la producere ( denumit cost de oportunitate/ “costul alegerii din mai multe variante
posibile”20.)
Cunoașterea costului de producție presupune și o relație a acestuia cu prețul de v ânzare; în sensul
că costul de producție C, cuprinde și o parte din cheltuiala suportată și anume prețul P(atunci c ând
prețul de v ânzare este peste costul de producție, avem profit Pr ).
P = C + Pr ș i C = P – Pr
În general, se face diferența între costul c ontabil( cheltuiala suportată de către producător , plata
materialelor, salariilor, materiilor prime etc) și costul economic (pe l ângă costul contabil,
presupune și acele cheltuieli care nu includ plățile către terți); costul economic fiind mai
cuprinzăt or dec ât cel contabil.
► Costul global (totalitatea costurilor ce cuprind cantitatea de producție):
• fixe
• variabile
• totale
Sunt unele costuri de producție care nu se modifică atunci c ând se modifică și producția, denumite
costuri fixe .
Ex: Înt reprinderea Sudometal, va trebui să angajeze un salariat care să controleze personalul
administrativ, și un salariat care să conducă toți muncitorii din hală; așadar, costurile de producție
ale acestor factori nu se vor schimba, pe măsură ce, producția osc ilează.Chiar dacă întreprinderea
nu va realiza nimic, costurile fixe sunt aceleași.
Costurile variabile , sunt acele costuri care variază în funcție de cantitatea de produse realizate.
Atâta timp c ât producția crește, va crește și costurile variabile.
= (Q)
20 Paul Heyne , Modul economic de gandire(1991) , Ed. Didactica si pedagogica, p.12
42
Costurile totale sunt definite ca suma costurilor fixe și costurilor variabile.
Costurile T = Costurile fixe totale + Costurile variabile totale
► Costul marginal este definit ca “ sporul de cost necesar pentru obținerea unei unități
suplimentare de produs; el măsoară, deci, variația costului total pentru o variație infinit de mică a
cantității de produse.”21
Raport ând volumul costului total la volumul producției, va rezulta costul marginal.
Cmg =
Costul marginal este de osebi t de important pentru pr oducă tori deoarece pot lua decizii precum
oferta de bunuri, maxi mizarea profitului care necesită un cost mic.
► Costul mediu poate fii:
• fix
• variabil
• total
Din punct de vedere al costului mediu,costul fix devine v ariabil , scăz ând pe măsură ce crește
cantitatea de produse sau cresc ând atunci c ând scade cantitatea de produse obținute. Aceasta se
calculează raport ând costul total la producție:
Costul mediu =
21 Economia politica (1995) , Editura Economica, p . 147
43
Nivelul costului mediu de producție diferă în f uncție de timp și spațiu ( de la un produs la alt produs
în funcție de factorii de producție ; de la un producător la altul cu același produs , la același
întreprinzător de la o perioadă la alta.)
În general, pentru realizarea producției sunt necesare cost uri mari în scopul producerii de inputuri.
Aceste costuri (fixe) sunt împărțite la o cantitate mare , înc ât costul mediu de producție se va
diminua.
Aceste tipuri de costui enumerate anterior , au diferite modaliăți de acțiune în funcție de mărimea
nivelu lui producției.
Costul fix global răm âne la același nivel , în timp ce costul fix
mediu scade;
Dacă producția crește Costul variabil global se majorează, în timp ce costul variabil
mediu se micsorează;
Costul gl obal total crește, î n timp ce costul mediu total scade .
Costul mediu este dependent de cel marginal (mărimea și dinamica costului marginal
evidențiază evoluția costului mediu). Atunci c ând costul marginal este în descreștere și costul mediu
este în scădere ; c ând costul marginal este în creștere atunci și costul mediu este crescător, atunci
când costul marginal se află la egalitate cu costul mediu înseamnă că costul marginal este minim.
COST
Curba costului
marginal
Curba
costului
mediu
CANTITATE
“ Curbele costului marginal si costului mediu”22
22 J. Stiglitz, C.Walsh , Economie(2005) ,Editura Economica, p. 143
44
În graficul anterior este prezentată relația dintre curba co stului marginal și curba costului mediu
(costul marginal intersectează costul mediu acolo unde costul mediu se află la nivelul sau minim).
În general, c ând costul marginal este descrescător față de costul mediu , atunci producerea unui bun
va duce întotdea una la scăderea costului mediu, și invers, dacă costul marginal este crescător față de
costul mediu, atunci producerea va duce la creșterea costului mediu.
Curbele costurilor pe termen lungi și pe termen scurt
Ex. Luăm drept exemplu factorii de producție ‘ munca” și “capital”. La societatea comercială
Sudometal, producția crește atunci când crește și forța de muncă. Numărul utilajelor și numărul
muncitorilor , se pot schimba, pe termen lung. Așadar, curba costurilor pe termen scurt reprezintă
costurile cu un “ stoc dat de utilaje”, iar curba costurilor pe termen lung reprezintă costurile când
ansamblul factorilor de producție sunt modificați.
Presupunând că numărul utilajelor nu se poate modifica iar munca se poate modifica, din exemplu
anterior , producția realizată cu un singur factor variabil , descrie curba costurilor pe termen scurt.
Atâta timp cât producția crește , va fii mult mai avantajos, construirea unui alt mod de producție.
Principiile care explică existența a doi factori de producție (fix și va riabil), sunt valabile și pentru
întreprinderile care folosesc factori de producție mai mulți și mai variați (utilizând mai mulți factori
de producție , aceași producție poate fii folosită prin diverse moduri). Astfel, minimizarea costurilor
reflectă nivel ul costurilor ale combinărilor între factori.
Dinamica și mărimea costurilor depind de:
•Modificarea consumului de factori (pe unitate de produs);
•Evoluția prețurilor ale factorilor de producție (micșorarea prețului conduce la scăderea
costului, și inve rs)
Dinamica costului depinde și de cantitatea producției, de modificările efectuate produsului și
implicit calitatea produsului. Întreprinderile care vizează maximizarea profitului, urmăresc
obținerea unor costuri poziționate sub costurile reale ale conc urenței. Acestea trebuie să își
minimizeze costurile , obținând rezultate ,folosind cei doi factori de producție (munca și capitalul).
Un rol determinant în maximizarea profitului îl reprezintă minimizarea costului de producție
mpunându -se o relație între costul de producție și prețul de vânzare (la un nivel al prețului,
45
minimizarea costului conduce la majorarea profitului, după cum creșterea prețului de vânzare
conduce la sporirea profitului). Maximizarea profitului depinde și de capacitatea de a produce
bunuri de o calitate superioară , la un cost cât mai mic .
Ideea de minimizare a costurilor în vederea obținerii unui profit cât mai mare , este importantă
deoarece în teoria economică, întreprinzătorii nu pot să acționeze asupra prețurilor factorilor pe ca re
îi achiziționează și nici asupra prețurilor de vânzare .
“Piața unică europeană , ducâ nd la cr eșterea productivităț ii, se va traduce printr -o presiune asupra
costurilor, în sensul reducerii lor, ca și asupra preț urilor europene.”23
Relația dintre costu l de producție și profit, presupune și cunoașterea pragului de rentabilitate
(punctul mort al firmei) , acesta indicând nivelul producț iei/cifrei de afaceri de la care
întreprinzătorul obț ine profit. Așadar, încasările întreprinderii I obținute în urma vânz ării sunt la
egalitate cu costul global , profitul P fiind nul .
P = I =
În funcție de evoluția costului variabil, se pot determina două moduri de realizare a volumul
pragului de rentabilitate:
► metoda liniară
► metoda neliniară
Metoda liniară are loc atunci când costul variabil evoluează direct cu cantitatea producției obținute.
Metoda neliniară are loc atunci când costul variabil are o evoluție indirectă cu volumul producției.
Ideea de “rată marginală de substituție” este importantă î n analiza realizată de o firmă privind
tehnologia de producție. Așa cum există în cazul consumului, o rată marginală a substituției
descrescătoare, așa există și în producție o rată marginală a substituției tehnice descrescătoare.
Rata marginală a substit uției tehnice se poate calcula cu ajutorul productivității marginale a muncii
si productivității marginale a capitalului.
23 Michel Didier, op.cit. p. 340 -341
46
Comportamentul producătorului ș i reducerea costurilor
Optimul î ntreprinz ătorului (stare de echilibru) este un indicator important în calcului economic,
adică producătorul dorește ca la un cost de producție să își mărească producția realizată. Este
necesară o gestiune a volumului de producție încât aceasta să se obțină cu costuri mici.
Alegerea unei cantități de producție care să maximi zeze profitul este o soluție a volumului de
producție care asigură diferența între încasări și costuri.
Încasările obținute pot fi:
• încasări totale;
• încasări medii;
• încasări marginale.
Maximizarea producției atrage creșterea costului global și re spectiv încasările.
Orientarea producătorului către maximizarea producției sau către diminuarea producției, reprezintă
evoluția costului și încasărilor marginale. În cazul în care profitul obținut de întreprindere este
maxim atunci încasările marginale sun t la egalitate cu costurile marginale.Așadar, se obține o
diferență între încasările totale și costurile totale globale (producătorul va urmării maximizarea
producției numai atunci când costul marginal este egal cu încasarea marginală).
“Tipuri de comporta ment al producătorului (asigurarea optimului producătorului necesită însăși
relația dintre productivitate și costuri care trebuie să fie abordată pe termen lung)”24. De o mare
importanță sunt următoarele probleme:
► combinarea “optimală” a factorilor de pr oducție în scopul majorării profitului
► mărimea și dinamica “optimală” a firmelor producătoare, care să permită realizarea unei
producții cât mai mari, la un volum dat al costului total.
Există următoarele tipuri de comportamente ale întreprinzătorului/ producător:
► hotărârea optimală pentru o cantitate de producție dată
► schimbarea dimensiunii producției (fără apel la substituire de factori de producție)
24 Jacques Genereaux , Economie politique (1990) , Edition Hachette, p.88 -103
47
► schimbarea “de scară a producției cu substituire de factori” (prin schimbarea raportului
între capital și muncă)
Constrângerea bugetară este un alt tip de comportament al producătorului care implică luarea în
vedere a resurselor economice limitate pe care le are acesta , la un moment dat.
Modificarea de “scară de producție” reprezintă un alt com portament care a fost analizat în condițiile
în care producătorul dispune de unde buget și o cantitate dată de resurse.
În general, minimizarea costurilor presupune un nivel ridicat de calificare a muncitorilor, un
echipament tehnic performant, o tehnolog ie de fabricație avansată și o gestiune a activității de
administrare, control și conducere.
48
CAPITOLUL 3.
PRODUSUL MEDIU ȘI PRODUSUL MARGINAL AL FACTORILOR DE
PRODUC ȚIE LA ÎNTREPRINDEREA S.C. SUDOMETAL S.R.L.
3.1. Valoarea produsului m ediu și al produsului marginal al factorilor la
întreprinderea S.C. Sudometal S.R.L.
Produsul total exprimă cantitatea realizată dintr -un bun cu ajutorul combinării de
factori de producție ai întreprinderii producătoare. Măsurarea contribuțiilor acestor
factori de producție la determinarea produsului total, se realizează cu ajutorul
produsului mediu și produsului marginal (productivitate medie și marginală).
Produsul mediu reprezintă cantitatea obținută cu ajutorul unei unități din factorul
de producție re spectiv.
• produsul mediu al muncii
• produsul mediu al capitalului
Produsul mediu al muncii se realizează raportând volumul total al producției (Q)
la cantitatea de muncă (L) exprimat în număr de lucrători utilizați.
L =
= Produs mediu/or ă (produs mediu/lucrător utilizat)
Produsul mediu al capitalului se realizează raportând volumul total al producției
(Q) la cantitatea de capital utilizată (K).
K =
Mărimea și dinamica acestor doi indicatori se poate determina prin indicel e
produsului mediu ( al muncii și al capitalului):
=
100 ; =
100
Produsul m arginal exprimă “ spor ul de rezultate (∆Q) care se obține prin utilizarea
unei un ități suplim entare dintr -un factor , ceilalți rămânând constanți .”25
25 Ignat I., Pohoata I., Lutac G., Pascariu G ., Economie politica (2002), Editura Economica, p.130
49
În cazul în care factorul productiv este imp erfect divizib il
Produsul marginal al muncii Produsul marginal al capitalului
L =
K =
În caz ul în care factorul productiv este perfect divizib il
Produsul marginal al muncii Produsul mar ginal al capitalului
L =
K =
Produsul mediu ș i produsul marginal pot fii exprimați fizic atunci când producția este omogenă ș i
valoric ă atunci când producția este eterogenă .
50
Relația dintre produsul mediu ș i produsul marginal
Nivelul p rodusului mediu este determinat de nivelul produsului marginal.
Conform graficului alăturat se prezintă patru faze în relația dintre L
produsul m ediu si produsul marginal: L
►faza1 -produsul mediu și produsul marginal sunt crescă toare;
►faza 2 -produsul mediu este crescă tor, iar produsul marginal descreș te; Faza 1 Faza 2
►faza 3 –produsul mediu și cel marginal sunt poz itive (descresc ).
►faza 4 -produsul mediu descreș te iar cel marginal devine negativ .
Faza 3
L
“Relaț ia dintre produsul mediu
și produsului marginal ”26
Două din cele 4 faze nu sunt eficiente din punct de vedere tehnic. În faza 1 nu există cantitatea de
factori variabili , necesară în scopu l obținerii unui rezultat favorabil cu factorii de producție
disponibili; iar în faza a patra nu este eficientă deoarece un întreprinzător nu va spori folosirea
factorului “muncă” peste nivelul în care produsul total scade (produsul marginal devenind negat iv).
Așadar “ dacă producătorii sunt raționali, produsul marginal al factorului de producție este mereu
descrescător și pozitiv.”27
Totalitatea factorilor de producție sunt variabili pe termen lung, așadar întreprinzătorul întâmpină
două probleme:
► în caz ul în care combinarea factorilor de produție este optimă , în caz contrar întreprinzătorul
poate înlocui factorii de producție astfel încât să obțină același rezultat;
► în cazul în care mărimea întreprinderii este optimă; în caz contrar întreprinzătorul p oate modifica
variația factorilor fără să schimbe ponderea acestor factori .
26 Ignat I., Pohoata I., Lutac G., Pascariu G ., Economie politica (2002), Editura Economica, p.133
27 Genereux. J., op. cit.,p.90
51
Izocantele.Constrângerea tehnologică
Presupunem că societatea analizată SUDOMETAL S.R.L. are la dispoziție doar doi factori
productivi (munca și capitalul). Cu acești doi factori poate obține numeroase combinații, grupate în
două categorii:
○ acele combinații cu care poate obține același nivel de producție;
○ acele combinații cu care poate obține niveluri diferite de producție.
O izocantă reprezintă “ o curbă ce indică ansamblul combinațiilor dintre muncă și capital, care, în
raport cu o stare dată a tehnicii, permit să se obțină aceeași canti tate de producț ie.”28
In graficul ală turat sunt ilustrate izocantele , si ce prezintă
niveluri diferite de producț ie:
• în cazul curbei întreprinzătorul utilizând diferite combinaț ii de
cantități de muncă și capital , va obț ine aceași producț ie;
•în cazul curbei , întreprinzătorul utilizând combinaț ii diferite a
factorilor A și B, va obține aceași prod ucție, dar nivelul acesteia •E
va fii mai mic decâ t al curbei ; •C •F
•în cazul curbei , întreprinzătorul utilizând combinaț ii diferite a •A •D
celor doi factori , va obține aceași producț ie, dar nivelul acesteia •B
va fii mai mare decâ t al curbei . 0
Graficul Izocantelor
Punctele situate la dreapta curbei sunt combinații ale lui L și K care asigură o producție mult
mai mare iar cele poziționate la stânga conduc la o producție mai mică.
Rata marginală de substituire tehnică dintre fact orul capital și factorul muncă urmărește nivelul
capitalului necesară izocantei, în scopul compensării unei variații foarte mici a cantității de muncă.
RMST = –
28 Ignat I., Pohoata I., Lutac G., Pascariu G ., Economie politica (2002), Editur a Economica, p.135
52
Analiza eficienței utilizării potenț ialului uman
Analiza utilizării potențialulu i uman se determină prin intermediul indicatorilor de productivitate
medie și productivitate marginală., fiecare reprezentând o relație dintre volumul de activitate și
factorul uman. Determinarea eficienței munci se poate face și cu ajutorul altor indicato ri : valoarea
adăugată, rezultatul exercițiului etc.
• productivitatea medie exprimă cifra de afaceri (producția/vânzarea realizată de factorul uman
utilizat)
CA = f(T) ; W =
=
• productivitat ea marginală reprezintă c reșterea cifrei de afaceri realizată “cu o unitate
suplimentară” de factorul uman.
=
=
Productivitatea marginală este un raport de mărimi absolute , valoarea ei fiind strâns legată de
unitatea de măs ură utilizată pentru determinarea volumului de activitate , astfel s -a introdus
elasticitatea activității (raportând variația cifrei de afaceri la variația factorului uman).
E =
=
:
=
După coefici entul de elasticitate , curba activității se poate împărții în trei zone :
• zona randamentelor crescătoare, atunci când E > 1;
• zona randamentelor descrescătoare, atunci când 0 ≤ E ≤ 1 ;
• zona randamentelor negative, atunci când E < 0.
Productivitatea medie a muncii se poate determina cu ajutorul unor indicatori:
► Indicatori de bază: producția exercițiului, valoarea adăugată, cifra de afaceri în medie pe
un salariat;
53
► Indicatori complementari : rezultatul exploatării, numărul salariaților, rezulta tul
exploatării , producția fizică pe salariat.
Cifra de afaceri ce revine în medie pe un salariat “ ca indicator valoric, dă posibilitatea caracterizării
de ansamblu a eficienței muncii lucrătorilor într -o perioadă dată.”29
Având în vedere indicatorii ana lizați (calculate pe an, trimestru, lună), eficiența muncii se poate
determina prin : cifra de afaceri/salariat, cifra de afacere/salariat operativ s.a..
Obiectivele productivității medii sunt următoarele:
○ caracterizarea productivității medii;
○ analiz a generală a productivității medii;
○ analiza nivelului de creștere a productivității medii (rezervelor de creștere);
○ modificarea productivității medii în performanțele economico -financiare ale firmei.
1) Caracterizarea productivităț ii medie a muncii se realizează cu ajutorul unor indicatori ai
productivității și a combinațiilor formate între volumul de creștere .
• = , egalitatea reprezintă faptul că salariații operativi și de administrație se
schimbă în acelaș i ritm;
• > , creșterea productivității muncii/salariat față de productiv itatea/lucrător
operativ reprezintă creșterea salariaț ilor operativ i;
• < , creșterea productivității/salariat operativ față de productiv itatea
muncii/salariat semnifică creșterea salariaților de administrație ș i conducere;
• > , creșterea productivității anuale față de productivitatea zilniă a unui salariat
operativ reprezintă o îmbunătăț ire a “ gradului d e utilizare” a timp ului de muncă .
29 M.Niculescu , Diagnostic global strategic (1997), Editura Economica, p.107
54
2) Analiza generală a productivităț ii muncii
Productivitatea medie a muncii (un indicator calitativ și complex) este influențată de numeroși
factori, așadar cifra de afaceri anuală pe un salariat se poate analiza factorial după mai multe
modalități.Relația dintre timpul de muncă și productivitate.
= T
O altă modalitate a analizei productivității medii a muncii se poate determina și prin relația
între eficiența muncii și gradul de înzestrare tehnică.Dotarea tehnică are ca rezultat ușurarea muncii
ce conduce la creșterea productivității și respectiv creșterea calității.
Relația dintre gradul de înzestrare tehnică și productivitatea medie este:
>
3) Analiza nivelului de creștere a productivității medii (rezervelor de creș tere)
• promovarea progresului tehnic;
• promovarea managementului performant;
• acțiunea factorilor bio -psiho -sociologici.
55
“Schema rezervelor de cre ștere a productivit ății muncii”30
30 M.Niculescu , Diagnostic global strategic (1997), Editura Economica, p.112 REZERVE DE CREȘ TERE A
PRODUCTIVIT ĂȚII MUNCII
PROMOVAREA
PROGRESULUI TEHNIC PROMOVAREA
MANAGEMENTULUI
PERFORMANT REZERVE LEGATE
DE ACȚ IUNEA
FACTORILOR BIO –
PSIHO -SOCIOLOGICI
Dezvoltatea
și moderniz.
bazei teh –
materiale
Dezvoltare a
rețelei
comercial e
în corelație
cu evoluț ia
cererii
Modernizare
a unităț ilor
comerciale
Dotarea
unităților
operative cu
utilaje și
mijloace de
muncă Raționalizarea
tehnologiei
comerciale
Extinderea
aprovizionă rii
directe
Promov area
formelor
modern e de
vânzare Recrutarea și folosirea
rațională a resurselor
umane
Creșterea califică rii
personalului
Perfecț ionarea formelor
de cointeresare
Normarea muncii Factori biologici
(vârstă, sex, star e de
sănătate)
Factor i psihologici
(aptitudini, voin ță în
munc ă, aptitudin i față
de munc ă)
Factori sociali (crearea
condi țiilor pentru
desfășurarea
activit ăților sociale,
politice etc.)
Folosirea complet ă a timpului de munc ă
Îmbun ătățirea sistemului decizional
Organizarea științifică a procesului de
distribu ție
56
4) Modificar ea productivității medii în performanț ele economic o-financiare ale firmei
Utilizarea eficientă a potențialului uman, creșterea productivității muncii se determină prin
intermediul indicatorilor economic o-financiari ai firmei.
“Schema consecin țelor modific ării productivit ății muncii”31
31 M.Niculescu , Diagnostic global strategic (1997), Editura Economica, p.114 CONSECIN ȚELE
MODIFIC ĂRII
PRODUCTIVIT ĂȚII
MUNCII • CA
•Produc ția
exerci țiului
Timpul total
de munc ă CA la 100
lei mijloace
fixe
Suma
cheltuielilor
variabile și
totale
Rata
cheltuielilor
fixe Rata medie a
cheltuielilor
totale Rezultatul
exploat ării
Rata
rentabilit ății
Fond de
salarii Rata
cheltuielilor
cu salariile
57
Caracterizarea general ă a productivit ății muncii la întreprinderea S.C. SUDUMETAL S.R.L.
-perioad a 2014 -2016
• N- numă rul mediu al personalului;
• – numă rul mediu al personalului operativ ;
• – ponderea personalului operativ î n totalul personalului salariat;
• – productivitatea anuală pe un salariat;
• – productivitatea anuală pe un salariat operativ.
Datele din tabe l au fost preluate din bilanțul perioadei 2014 -2016 ș i din statistici ale firmei
Sudometal. INDICATORI UM PERIOADA
2014 2015 2016
CA lei 8.963.228 8.260.004 11.830.143
N lers. 106 115 130
pers. 102 109 124
Z zile 214 218 214
% 96,23 94,78 95,38
= lei 84.558 71.826 91.001
= lei 87.874 75.779 95.404
= lei 395 330 425
= lei 411 348 446
% – 84,94 126,7
% – 86,24 125,9
% – 83,54 128,79
% – 84,67 128,16
58
○ Productivitatea anual ă pe un salariat
=
=
= 84.558 lei
=
=
= 71.826 lei
=
=
= 91.001 lei
În condițiile creș terii cifrei de afaceri , la societatea Sudometal se observă că î n perioada 2014 -2016
productivitatea anuală pe un salariat scade în anul 2015 față de 2016 cu 12.732 lei (d e la 84.558 lei
la 71.826 lei) și crește în anul 2016 față de 2015 cu 19.175 lei (de la 71.826 de lei la 91.001 lei).
○ Productivitatea anual ă pe un salariat operat iv
=
=
= 87.874 lei
=
=
= 75.779 lei
=
=
= 95.404 lei
Conform graf icului, se poate observa că productivitatea anuală pe un salari at operativ calculate în
baza cifrei de afaceri , a scăzut în anul 2015 față de anul 2014 cu 12.095 lei (d e la 87.874 lei la
75.779 lei) și s -a majorat în anul 2016 față de anul 2015 cu 19.625 lei (de la 75.779 la 95.404 lei).
0 20000 40000 60000 80000 100000
2014 2015 2016
0 20000 40000 60000 80000 100000 120000
2014 2015 2016 0 20000 40000 60000 80000 100000
2014 2015 2016
0 20000 40000 60000 80000 100000 120000
2014 2015 2016
59
○ Productivitatea zilnic ă pe un salariat și pe un salariat operativ
Îndicii productivităț ii muncii înregistrează date diferite de la un an la altul, printr -o serie de
corelaț ii.
În primul rând legă tura dintre indicele productivităț ii muncii anuale pe salariat (
și indicele product ivităț ii muncii anuale pe salariat operativ.
În al doilea rând relaț ia dintre indicele productivității anuale pe salariat operativ și indicele
productivităț ii zilnice pe salariat operativ.
Evolutia pr oductivității muncii în funcție de timpul lucrat
-perioada 2014 -2016
INDICATORI UM PERIOADA
2014 2015 2016
CA lei 8.963.228 8.260.004 11.830.143
N pers. 106 115 130
pers. 102 109 124
Z zile 214 218 214
% 96,23 94,78 95,38
= lei 84.558 71.826 91.001
= lei 395 330 425
Modificarea productivit ății muncii în anul 2015
față de 2014
○ modificarea total ă
∆ = – =
= 71.826 – 84.558 = -12.732 lei 0 20.000 40.000 60.000 80.000 100.000 120.000
2014 2015 2016 Salariat
Salariat operativ
60
○ modificarea timpului de munc ă (num ărul de zile lucrate)
∆ =( × ) – ( × ) = 86.110 – 84.530 =1.580 lei
○ modificarea productivit ății zilnice/salariat
∆ =( × ) – ( × ) = 71.940 – 86.110 = -14.170 lei
Productivitatea muncii a sc ăzut în anul 2015 fa ță de anul 2014 cu 12.732 lei ceea ce semnific ă
scăderea eficien ței for ței de munc ă. La aceast ă diminuare co ntribuie productivitatea zilnic ă pe
salar iat cu 14.170 lei la productivitatea muncii.
Modificarea productiv ății muncii în anul 2016 fa ță de 2015
○ modificarea total ă
∆ = – = 91.001 – 71.826 = 19.175 lei
○ modificarea timpului de munc ă (num ărul de zile lucrate)
∆ =( × ) – ( × ) = 70.620 – 71.940 = -1.320 lei
○ modificarea productivit ății zilnice/salariat
∆ =( × ) – ( × ) = 90.950 – 70.620 = 2 0.330 lei
Indicatorul productivitatea muncii a cr escut în anul 2016 față de 2015 cu 19.175 lei fap t ce
reprezintă utilizarea eficientă a forței de muncă. La această majorare co ntribuie productivitatea
zilnică pe salariat cu 20.330 lei la creșterea productivităț ii muncii.
61
Evoluția productivit ății mu ncii în funcție de structura salariaț ilor
-perioada 2014 -2016
INDICATORI UM PERIOADA
2014 2015 2016
N pers 106 115 130
pers 102 109 124
lei 87.874 75.779 95.404
= % 0.96 0.95 0.96
lei 84.558 71.826 91.001
Modificarea productivit ății muncii în anul 2015 fa ță de 2014
○ modificarea total ă
∆ = – = 71.826 – 84.558 = – 12.732 lei
○ modificarea ponderii salaria ților operativ i în total salaria ți
∆ =( × ) – ( × ) = 83.480 – 84.359 = -879 lei
○ modificarea productivit ății anuale pe salariat operativ
∆ =( × ) – ( × ) = 71.990 – 83.480 = – 11.490
lei
Productivitatea anuală pe salariat a scăzut în anul 2015 față de anul 2014 cu 12.732 ( de la 84.5 58
lei la 71.826 lei), datorită factorilor de influență: ponderea salariaților operativi în total salariați și
productivitatea anuală pe salariat operativ. Ponderea salariaților operativi a scăzut î n anul 2015 față
de anul 2014 cu 0,01 % ceea ce a condus la diminuarea indicatorului analizat cu 879 lei.
62
Productivitatea anuală pe salariat operativ a scăzut în perioada de bază față de perioa da curentă cu
12.095 lei, fapt ce conduce la scăderea productivităț ii anuale cu 11.490 lei.
Modificarea productivit ății muncii îin anul 2016 fa ță de 2015
○ modificarea total ă
∆ = – = 91.001 – 71.826 = 19.175 lei
○ modificarea ponderii salaria ților operativ i în total salaria ți
∆ =( × ) – ( × ) = 72.748 – 71.990 = 758 lei
○ modificarea productivit ății anuale pe salariat operativ
∆ =( × ) – ( × ) = 91.588 – 72.748 = 18.840
lei
Indicatorul p roductivit atea anuală pe salariat s -a majorat î n anul 2016 față de anul 2015 cu 19.175
lei ( de la 91.001 lei la 71.826 lei), datorită celor doi factori de influență: ponderea salariaților
operativi în total salariați și productivitatea anuală pe salariat operativ. Ponderea salariaț ilor
operativi a crescut în an ul 2016 față de anul 2015 cu 0,01% ceea ce a condus la majorarea
indicatorului analizat cu 758 lei.
Productivitatea anuală pe salariat operativ a înregistrat o creș tere în perioada de bază față de
perioada curentă cu 19.625 lei, fapt c e conduce la creș terea productivității a uale cu 18.840 lei.
63
3.2. Cererea de factori de producție în contextul maximizării profitului la S.C. Sudometal
S.R.L.
În procesul de producț ie, mu nca este primul factor pe care întreprinderile î l folosesc. În metoda
produ cerii cu un cost minim , societățile trebuie să se hotărască asupra utilizării diverșilor factori de
producție. Acest procedeu se numește cerere de factori de producț ie.
Cererea se poate caracteriza : • cerere derivată (provine din alte decizii prin care firma își poate
maximiza profitul);
• cerere interdependentă .
Cererea de factori este o cerere derivată
Ex. Se analizează cererea de spații pentru birouri la întreprinderea SUDOMETAL. Întreprinderea
analizată va închiria sp ațiu pentru direct orii tehnici, economici, angajați, proiectanți etc. Curba
cererii de î nchiriere a birourilor capătă o formă descendentă deoarece este influențată de chiria
practicată de întreprinzători și de suprafețele dorite (cu cât prețul închirierii este mai mic cu atât
spațiu l pe care dorește să îl î nchirieze este mai mare ).
Consumatorii individuali cumpă ră produse f inite iar o societate comercială achiziționează factori de
producț ie (ex. birouri), deoarece producătorul dorește să obțină un beneficiu , ori să obțină venituri
din factorul respectiv. Aceasta reprezintă o deosebire î ntre cererea consumatorilor individuali și
cererea de factori de producție a î ntreprinderilor.
Pentru o analiză corectă a factorilor de producție , trebuie să se aibe î n vedere aspectul privind
cererea consumato rilor individuali care determină într -un final cererea spaț iilor pentru birouri.
Cererea de factori de producție a unei întreprinderi reiese î n mod indirect din cererea
consumatorilor individuali pentru b unurile fi nite pe care acesta îl produce (de aici pornind și
conceptul de cerere derivată ).
Cererea de factori este o cerere interdependent ă
“Producția este rodul muncii în echipă ” , astfel productivitatea un ui factor , de exemplu “munca”
depinde de cantitatea dis ponibilă din ceilalți factori productivi, combinați. În general, nu se poate
64
afla câ t anume din p roducția realizată revine unuia sau altuia din numeroșii factori de producție
folosiț i.
Factorii de producție se pot condiț iona reciproc. Sir William Petty pun e problema astfel “ Munca
este “tatăl” produsului, iar pămâ ntul- “mama” acestuia.”
Această interd ependență a productivității “ factorilor pământ, muncă ș i capital fac e ca distribuirea
veniturilor să fie o problemă extrem de complex .”32
Cererea de factori de producție a întreprinderilor care urmă resc maximizarea profitului
Orice societate își va pute a maximiza profiturile folosind un factor productiv atâta timp câ t valoare a
produsului ma rginal al factorului utilizat să depășească “costul suplimentar” al acestuia.
Utilizâ nd aceași metodă, putem obține alegerea optimă a combinației de factori de producț ie: pentru
maximizarea profit ului, nivelul crescut al cantității de factori de producție at âta timp c ât valoarea
produsului marginal depășește preț ul acestuia.
În cazul piețelor cu o concurență perfectă , problema stă altfel:
VPM = P × PM
Combinația eficientă a factorilor de producție “ care asigură maximizarea profitului în condițiile
concurenței perfecte se obține atunci c ând prod usul marginal înmulțit cu prețul produsului este egal
cu prețul factorilor de producț ie.” 33
Produsul marginal al muncii × prețul produsului = preț ul muncii (salariul)
După ce se determină valoarea producției marginale, se poate înț elege ce determină cererea acestor
factori. Orice societate care dorește maximizarea profitului ,va alege cantităț ile din fiecare factor de
producție în așa fel înc ât prețul lor să fie egal cu valoare a produsului marginal al factorului respetiv.
Graficul valorii p roductivit ății marginale corespunzător fiecărui factor productiv ne oferă curba
cererii pentru factorul respectiv .
32 Paul Samuelson, Economie politica (2001) , Editura Teora, p.256
33 Paul Samuelson, Economie politica (2001) , Editura Teora, p. 259
65
Oferta de factori de producț ie
Orice analiză efientă care urmărește formarea produsului și a elementelor care influențează
mărimea ș i dinamica venitu rilor trebuie să aibe în vedere în primul r ând, cererea de factori de
producție și în al doilea r ând, oferta de factori de produ cție.
Majoritatea factorilor productivi sunt în proprietate privată . Pe scurt , omul este “ proprietarul” forței
sale de muncă ( își controlează propria forță), î n ziua de azi, a cest capital uman nu poate fi v ândut ci
doar î nchiriat.
Oferta de muncă este influențată de numeroși factori at ât de natură economică c ât și de natură
neeconomică. Cei mai importanți factori sunt: preț ul muncii sau retribuț ia și factorii demografici
(vârstă, sex etc).
Conform graficului “ Curba ofertei factorilor de producț ie”34 Prețul
oferta de factori de producție acționează pozitiv atunci
când prețul se modifică (sub punctul A); oferta este perfect •A
inelastică (între A și B) atunci c ând factorii productivi
sunt în cantităț i fixe . În cazul î n care prețul factorilor se
majorează atunci veniturile propriet arilor cresc, astfel curba • B
este descendentă (deasupra punctului B).
Volumul ofertei
Cererea de factori de producț ie se poate determina “ a dunând pe orizontală toate curb ele individuale
ale cererii pieț ei pe ntru un anumit factor de producț ie.”35, aceasta fiind valabilă pentru toți factorii
de producț ie.
34 Paul Samuelson, Economie politica (2001) , Editura Teora, p.262
35 Paul Samuelson, Economie politica (2001) , Editura Teora, p.262
66
ANEXE
Anexa 1
FISĂ DE POST -CONTABIL
1. Denumirea postului: contabil
2. Poziția î n COR:
3. Denumirea compartimentului: financiar -contabil
4. Numele ș i prenumele salariatului:
5. Se subordonează : contabilului -sef
6. Relații funcț ionale: cu personalul de execuție al î ntreprinderii
7. Autori tate și libertate organizatorică :
• are acces la date financiare ale firmei
• solicită și utilizează echipamentele sa u consumabilele puse la dizpoziție de firmă
8. Responsabilități ș i sarcini:
8.1. Asigură evidența contabilă a stocurilor, a relațiilor cu terț ii, a trezoreriei și
evidența veniturilor ș i cheltuielilor:
• înregistrează facturile emise pentru clienț ii interni;
• înregistrează încasările/plățile(î n lei) conform extrasului de cont;
• operează încasările/plățile(î n num erar)conform registrului de casă ;
• operează avansurile de trezorerie conform deconturilor;
• înregistrează intrări de marfă în baza documentelor primite de la magazi e
(facturi interne, f acturi externe, NIR).
8.2.Întocmește situații și rapoarte financiar -contabile și verifică corelarea
acestora :
• întocmește săptăm ânal lista facturilor emise și neîncasate ș i lista avansurilor
disponibile î n lei;
• întocmește balanțe de verificare pentru clien ți;
• întocmeș te liste de avansuri de trezorerie.
8.3.Din punct de vedere al activităț ii specific e,răspunde de:
67
• înregistrarea zilnică a facturilor emise, a încasărilor pe facturi și î n avans;
• înregistrarea zilnică a facturilor primite de la furnizori, prec um și a plăț ilor
pentru acestea;
• verificarea zilnică a soldurilor din bancă, casă ș i avansuri de trezorer ie (în lei);
• încadrarea corectă a document elor contabilizate pe venituri ș i cheltuieli.
8.4.Din punct de vedere al disciplinii în muncă, ră spunde de:
• îmbunătățirea permanentă a pregătirii sale profesionale ș i de specialitate;
• păstrarea confidențialităț ii informațiilor și a documentelor legate de firmă ;
• utilizarea resurselor existente exclusive in interesul firmei;
•respe ctarea prevederilor normativ e interne ș i a procedurilor de lucru privitoare la
postul să u.
9. Pregătirea și experienț a:
Nivel de studii: medii economice
Cursuri de pregă tire: finanț e-contabilitate finalizate cu atestat
Experiența î n domeniu: minim 3 ani (1 an pe post)
Cunoștinț e: contabilitate rom ânească
Utilizare programe de contabilitate: Saga, Conta, Pachet Microsoft Office
Aptitudini: de calcul matematic, de comunicare, de planificare și organizare a
activităților, alte aptitudini și abilităț i specific e.
10. Semnă turi:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114 [616926] (ID: 616926)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.