Centrul de S tudii Strategice de Apărare și Securitate [616914]

UNIVERSITATEA NAȚ IONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”
Centrul de S tudii Strategice de Apărare și Securitate

DINAMICA MEDIULUI DE SECURITATE
APRILIE – MAI 2018

ORIENTUL MIJLOCIU ȘI AFRICA DE NORD
Consecințe ale retragerii americane din acordul nuclear cu Iranul

COREEA DE NORD
Negocieri și tensiuni în spațiul core ean în primăvara lui 2018

2 din 10

Materialul este supus legii copyright. Toate drepturile sunt rezervate Universită ții Na ționale de
Apărare „Carol I”, indiferent dacă se are în vedere întregul material sau o parte a acestuia, în special
drepturile privind traducerea, retipărirea, reutilizarea ilustra țiilor, citatele , difuzarea prin mass -media,
reproducerea pe microfilme sau orice alt mod și stocarea în baze de date. Sunt autorizate orice
reproduceri, fără perceperea taxelor aferente, dacă este precizată sursa.
Studiile incluse în acest material vor fi publicate în pa ginile publica ției: Evaluare Strategică.

3 din 10

CUPRINS

CAPITOLUL 1: ORIENTUL MIJLOCIU Ș I AFRICA DE NORD
Consecințe ale retragerii americane din acordul nuclear cu Iranul ………………… 4
dr. Mirela ATANASIU

CAPITOLUL 2: COREEA DE NORD
Negocieri și tensiuni în spațiul core ean în primăvara lui 201 8 ……………………….. 8
dr. Mihai ZODIAN

4 din 10

CAPITOLUL 1: ORIENTUL MIJLOCIU ȘI AFRICA DE NORD
Consecințe ale retragerii americane din acordul nuclear cu Iranul

dr. Mirela ATANASIU

Analiza riscurilor de securitate, efectuată pentru perioada aprilie – mai 2018, a adus în prim –
planul agendei internaționale decizia președintelui american, Donald Trump, de a scoate SUA din
Acordul pe termen lung de limitare a capacităților nucleare militare ale Iranului – JCPOA –
încheiat în 2015 între grupul de puteri mondiale P5 + 1 (SUA, Marea Britanie, Franța, China, Rusia și Germania) și Iran. Prin acest acord, Iranul agrea să- și limiteze activitățile nucleare sensibile și
să permită su pravegherea acestora de către inspectorii internaționali
1, în schimbul ridicării
sancțiunilor politice și economice internaționale instituite de SUA (din 1995), ONU (din 2006) și
UE (din 2007) asupra sa.
În urma acordului intrat în vigoare în 2016, numeroa sele sancțiuni au fost ridicate, ceea ce a
permis Iranului să înceapă procesul de reintegrare în economia globală. Mai mult, instituirea JCPOA a permis Iranului să -și exporte în mod liber petrolul brut și alte produse energetice, să
investească în străinăt ate în majoritatea sectoarelor și să acceseze rezerve valutare în băncile
internaționale.
Decizia președintelui Trump din 8 mai 2018 se dorește a fi doar o parte a unei încercări mai
ample a SUA de a renegocia în termeni mai benefici înțelegerea parafată p e timpul administrației
Obama. Dar, retragerea unilaterală actuală a SUA, până la încheierea unui acord în termeni noi, provoacă instabilitate în Orientul Mijlociu, un mediu deja tensionat, presărat de conflicte și tensiuni interetnice care durează de ani de zile (ex.: israeliano -palestinian, Arabia Saudită – Iran,
Israel – Iran).
Cauzele generale ale intensificării tensiunilor regionale, în special între actorii am intiți mai
sus, sunt mai multe:
– creșterea influenței Iranului în regiune , care nemulțumește o serie de alți actori (în ultimii
ani, Iranul și -a consolidat influența în regiune, având aliați în Liban, Irak și Siria, chiar și în Yemen,
prin rebelii Houthi
2);

1 ***, Joint Comprehensive Plan of Action Vienna, European External Action Service, 14 July 2015, pp. 3- 4, URL:
http://eeas.europa.eu/archives/docs/statements -eeas/docs/iran_agreement/iran_joint -comp rehensive -plan-of-
action_en.pdf (accesat 15.05.2018) .
2 Barbara Slavin, “The Dangerous Consequences of US Withdrawal from the Iran Nuclear Deal”, Atlantic Council, 7
May 2018, URL: http://www.atlanticcouncil.org/blogs/new -atlanticist/the -dangerous -consequences -of-us-
withdrawal -from -the-iran-nuclear -deal (accesat 08.05.2018) .

5 din 10 – transformarea dinamicii politicii interne și externe a Arabiei Saudite și Israelului (în Arabia
Saudită, Mohammed bin Salman este arhitectul unor eforturi de politică externă mai asertivă,
consolidându- și semnificativ puterea și în plan intern, iar în Israel, premierul Benjamin Netanyahu
și-a schimbat în ultimii ani poziția politică, pentru a -și păstra sprijinul partenerilor săi de coaliție
de extr emă dreaptă și ultra -ortodoxă);
– schimbarea politicii externe americane ( în timp ce administrația Obama a adoptat o
abordare mai previzibilă și mai neutră, pe timpul președinției lui Trump, SUA au oferit sprijin
aliaților săi regionali tradiționali, în special Arabiei Saudite și Israelului, și au luat o poziție mai
fermă față de Iran);
– căderea organizației teroriste Stat Islamic a creat un vid de putere pe care actorii regiunii
se grăbesc să îl aco pere (scăderea influenței acesteia în Orientul Mijlociu, la sfârșitul anului 2017,
a permis reapariția vechilor linii de fractură geopolitică, puse anterior în așteptare pe fondul eforturilor comune de a învinge grupul terorist) ; acest lucru este valabil m ai ales în Siria și Irak –
două dintre țările pe care le vedem ca fiind cele mai vulnerabile la impactul războaielor proxy duse
în plan regional.
În cadrul politicii sale externe, administrația Trump a luat o serie de decizii controversate în
ce privește r elaționarea cu statele Orientului Mijlociu, printre care și cea de a se retrage din Acordul
de limitare a capacităților nucleare iraniene , în vederea renegocierii termenilor de implementare
a respectivului document internațional.
Pentru a susține afirmația că decizia Washingtonului este una controversată, voi prezenta
câteva dintre consecințele negative, evidente sau demonstrabile, ale renunțării la respectivul Acord:
1. Slăbirea capitalului de încredere acumulat de SUA în rândul principalilor săi aliați în
Orientul Mijlociu (Egipt, Arabia Saudită și Irak), deja afectat de recunoașterea Ierusalimului drept
capitală a Israelului de către statul american .
2. Posibilitatea ca JCPOA să nu supraviețuiască fără SUA , ca urmare a probabilității reduse
ca statele rămase în Acord să ofere Iranului stimulente compensatorii suficiente pentru a -l
determina să își mențină respectarea și pe mai departe a obligațiilor asumate în 2015.
3. Accentuarea tensiunilor între Israel și Iran, state care vor încerca probabil să evite un
conflic t pe scară largă, având în vedere costurile economice extraordinare. Cu toate acestea,
scopurile celor două țări sunt incompatibile din punct de vedere politico -diplomatic și militar ,
deoarece Iranul dorește să își întărească prezența în Siria și Liban, i ar Israelul consideră că acest
demers reprezintă o provocare inacceptabilă la adresa securității sale naționale. Deși această diferență de scopuri va fi exprimată, probabil, doar prin atacuri frecvente de mică amploare, există
riscul ca, în urma unei greșe li tactice sau a unei reacții excesive a oricăreia dintre părți, să se ajungă
la escaladarea ostilităților dintre ele pe teritoriul sirian, situație care ulterior ar avea potențialul de

6 din 10 a se extinde și în Liban. Totuși, consider că o confruntare mai semnif icativă sau mai susținută este
mult mai puțin probabilă, mai ales că putem presupune că Iranul nu își dorește să își pună flagrant
în pericol eforturile de menținere a acordului nuclear cu restul statelor P5 + 1 prin inițierea unui
război deschis cu Israel ul (aliat tradițional al SUA). Este dificil de prevăzut, în schimb, ce își
dorește Israelul la momentul de față, sau dacă SUA își va prezenta disponibilitatea de a onora parteneriatul cu acesta în situația degenerării către un conflict militar israeliano -iranian .
4. Amplificarea războiului proxy dintre Arabia Saudită și Iran. Aceste două state sunt rivale
de mult timp, totuși războiul proxy dintre ele s -a intensificat în ultima perioadă și riscă să se
accentueze în lunile următoare. Ascensiunea la putere a Pri nțului Mohammed bin Salman și
politica dusă de președintele Trump în Orientul Mijlociu de accentuare a sprijinului american
acordat statului saudit în detrimentul celui iranian a făcut ca Teheranul să adopte o poziție de
politică externă mai dură, atitudin e care, în timp , nu face decât să înăsprească mediul regional de
securitate și să rigidizeze relațiile dintre actorii implicați.
5. Posibilitatea accelerării de către Iran a programului de îmbogățire a uraniului inclusiv
până la o puritate de 20% (de altfel, declarații în acest sens au fost date publicității de către oficiali iranieni
3 încă dinainte de anunțul oficial de retragere a SUA din JCPOA) .
6. Re-accentuarea animozității în relațiile politico -diplomatice, ec onomice și militare
americano- iraniene pe fondul poziției SUA de renunțare la JCPOA, de încetare a relațiilor
economice și comerciale cu Iranul și de reinstaurare a sancțiunilor economice împotriva unor entități iraniene .
7. Posibilitatea ca și alte state ale regiunii să se simtă încurajate să producă tehnologii
nucleare cu dublă utilizare (de ex. Arabia Saudită, care, în luna mai 2018, în urma unei întâlniri
cu secretarul american pentru energie, Rick Perry, a confirmat planurile legate de producerea
energiei nucleare
4).
8. Tensionarea relațiilor transatlantice între SUA și UE , ca urmare a diferenței de abordare
în relațiile cu Iranul și pe fondul altor decizii politice ale SUA (ieșirea din Acordul de la Paris
privind schimbările climatice5 și din Parteneriatul T rans-Pacific6, recunoașterea Ierusalimului

3 A se vedea: ***, “ Iran president: Uranium enrichment may resume if deal fails”, The Mainichi , 9 May 2018, URL:
https://mainichi.jp/english/articles/20180509/p2g/00m/0fp/005000c; Roland Oliphant, „Iran 'could dump nuc lear deal
and restart enrichment' if Donald Trump pulls out”, The Telegraph, 5 May 2018, URL: https://www.telegraph.co.uk/
news/2018/05/05/iran -could -dump -nuclear -deal-restart -enrichment -donald -trump.
4 Rosie Perper , „Saudi Arabia confirmed its nuclear program after quietly meeting with the US Energy Secretary Rick
Perry”, Business Insider , 15 May 2018, URL: http://www.businessinsider.com/saudi -arabia -approves -nuclear -plans –
2018- 3 (accesat 20.05.2018 ).
5 Elle Hunt, “ Paris climate agreement: World reacts as Trump pulls out of global accord – as it happened”, The
Guardian, 14 February 2018, URL: https://www.theguardian.com/environment/live/2017/jun/01/donald- trump -paris –
climate -agreement -live-news (accesat 16.05.2018) .
6 Eric Bradner, “ Trump's TPP withdrawal: 5 things to know”, CNN, 23 January 2017, URL:
https://edition.cnn.com/2017/ 01/23/politics/trump -tpp-things -to-know/index.html (accesat 16.05.2018 ).

7 din 10 drept capitală a Israelului și mutarea ambasadei americane). Principalele state europene susțin
menținerea acordului JCPOA, a relațiilor economice și comerciale și neinstituirea de sancțiuni
vehiculate de statele europene , SUA afirmând o poziție opusă unilaterală). Mai mult, sancțiunile
americane vor avea efecte în timp și asupra firmelor europene (dar și americane) care au deja contracte economice importante cu Iranul .
9. Rusia este singura care a avut un beneficiu din această decizie , ca urmare a creșterii
prețului petrolului , pe fondul creșterii conflictualității în Orientul Mijlociu, dar și a posibilității de
preluare a unor portofolii de afaceri refuzate de americani.
În concluzie, decizia președintelui Trump de a se retrage de la acordul nuclear iranian va
spori riscul la adresa securității în regiune , exacerbând conflictele din Orientul Mijlociu, va
destabiliza Iranul și va izola SUA de aliații europeni, încurajând cooperarea cu ceilalți aliați ai săi,
precum Isr aelul și Arabia Saudită, eliminând , în același timp , unele dintre măsurile de descurajare
a Iranului de a adopta o poziție fermă de politică externă cu privire la limitarea capabilităților sale
nucleare militare.
Deși suficiente interese disjuncte și disparități politice sunt remanente între marile puteri ale
Orientului Mijlociu, în contextul luptei pentru influență regională și al deciziei americane,
creșterea instabilității politice în țările deja vulnerabile din punct de vedere economic și politic,
precum Siria, Irak, Liban și Yemen va fi o constantă geopolitică cel puțin pe termen scurt și mediu. Totuși, o confruntare militară directă între actorii regionali interesați nu consider că este dorită de
niciunul dint re aceștia, dar, nu putem exclude posibilitatea escaladării conflictelor proxy
desfășurate cu implicarea forțelor militare.

8 din 10

CAPITOLUL 2: COREEA DE NORD
Negocieri și tensiuni în spațiul coreean în primăvara lui 2018

dr. Mihai ZODIAN

Pregătirea primului summit între oficialitățile americane și nord -coreene a ținut capul de afiș
în ceea ce privește Asia de Nord -Est, cel puțin pentru opinia publică occidentală. Mult anunțata
întâlnire a căpătat un aer senzațional nu numai datorită caract erului sau al actorilor implicații, ci și
ca urmare turnurii imprevizibile luate de evenimente. Reuniunea a fost întâmpinată cu mult optimist, apoi anulată, dar, în cele din urmă, preliminariile diplomatice au fost reluate.
Aspectele politico -militare sunt destul de complicate, iar dosarul programului nuclear al
autorităților de la Phenian reprezintă doar un anume aspect, probabil cel mai vizibil. Probleme
precum un eventual tratat de pace între Nord și Sud, cu toate finețurile politice implicite; viitorul
regimului condus de Kim Jong -un, o eventuală reunificare pot fi simultan influențate de
evenimentele respective. De asemenea, relațiile între actori majori precum Statele Unite, China,
Federația Rusă și Japonia, alături de alte state din vecinătate sunt st râns legate sau cel puțin , asociate
acestor evoluții.
Din câte se pare, demersurile preliminarii au fost destul de dificile, ceea ce nu este de mirare,
ținând cont de stadiul relațiilor dintre Washington și Phenian. Astfel, autoritățile americane au anunța t chiar anularea reuniunii la nivel înalt dintre Donald Trump și Kim Jong -un (24 mai 2018)
7.
Potrivit unei scrisori făcute publice, liderul de la Casa Albă susținea că „pornind de la imensa furie și ostilitatea deschisă evidențiate în cea mai recentă declarație” de către omologul său nord –
coreean, întâlnirea urma să nu se mai desfășoare
8.
Declarația a survenit în contextul în care Phenianul adoptase un ton mai dur referitor la
Statele Unite, criticând inclusiv un exercițiu militar și pe vicepreședintele ame rican, Mike Pence9.
Donald Trump a invocat ca posibilă explicație chiar și o eventuală coordonare cu Beijingul, în

7 Jeremy Diamond, Kevin Liptak, Elise Labott, “ Trump cancels Singapore summit in letter to Kim Jong Un”, CNN politics,
24 may 2018, URL: https://edition.cnn.com/2018/05/24/politics/trump -north- korea/index.html (accesat iunie 2018).
8 Scrisoarea președintelui american, Donald J. Trump, către Kim Jong Un, președintele Comisiei pentru Afacerile
Statului din Coreea de Nord, apud Diamon, Liptak și Labott, op. cit.
9 David Brunnstrom, Matt Spetalnick, Christine Kim, “ Trump cancels summit with North Korea`s Kim, warns that
military ready”, Reuters , 24 mai 2018, URL: https://www.reuters.com/article/us -northkorea -missiles/trump -cancels –
summit -with-north- koreas -kim-warns -that-military -ready -idUSKCN1IP1RY (accesat iunie 2018).

9 din 10 timp ce Reuters s -a referit la temerile demnitarilor americani referitoare la șansele de succes ale
reuniunii10. În cele din urmă, Phenianul a devenit mai cooperator și pregătirile au fost reluate11.
Pregătirile respective au coincis cu mai multe discuții și întrevederi la nivel regional și
global, la care au participat, în diverse combinații, cele două state coreene, SUA, China și
Japonia12. Aces tea au indicat, din nou, complexitatea problematicilor, menționată anterior, dar și
caracterul limitat al crizei. De asemenea, au subliniat una dintre vulnerabilitățile regimului de
neproliferare nucleară, anume că multe decizii sunt la latitudinea actorilor internaționali, devin
chestiuni negociabile sau mize de conflict, atunci când normele nu sunt respectate și Consiliul de
Securitate al ONU nu adoptă hotărâri de anvergură13.
Cel mai intens mediatizat dintre demersurile diplomatice respective a fost între vederea dintre
liderii celor două Corei, la Panmunjon, pe linia de armistițiu din zona demilitarizată care separă
teritoriile celor două entități politice (aprilie 2018). Moon Jae -in și Kim Jong -un au făcut publică
o declarație comună, unde anunță, printre altele, discuții referitoare la un tratat de pace și relaxarea
relațiilor militare14. Observatorii internaționali au remarcat natura mai curând simbolică și
mediatică a întrevederii, care a fost urmată de o alta, la sfârșitul lunii mai15.
Activitățile s -au suprapus cu declanșarea conflictului comercial dintre Statele Unite și China,
la care se referea declarația de mai sus a președintelui SUA. Pe 22 martie 2018, Donald Trump
anunțase impunerea în viitorul apropiat a unor tarife de 25% asupra unor bunuri în valoare de 60
miliarde dolari (devenite 50 de miliarde, în cele din urmă), fiind vizate îndeosebi produse avansate
tehnologic, precum cele informatice sau aerospațiale16. Autoritățile de la Beijing au amenințat cu
represalii, producând propria listă de tarif e, dar, la finalul primăverii, se părea că se ajunsese la o
înțelegere între cele două părți17.
Primăvara lui 2018 a fost dominată de o intensă activitate diplomatică în legătură cu
problematicile Peninsulei coreene. Uneori surprinzătoare, evenimentele au l ăsat să se întrevadă
configurarea unui proces politic, implicând Statele Unite, Coreea de Sud, Coreea de Nord, China

10 Ibidem .
11 ***, “Chronology of U.S. -North Korean Nuclear and Missile Diplomacy”, Arms Control A ssociation , 12 iunie
2018, URL: https://www.armscontrol.org/factsheets/dprkchron#2018 (accesat iunie 2018).
12 Ibidem .
13 Hans Morgenthau, Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace , Editura Polirom, Iași, 2007.
14 Matthew Weaver, Hannah Ellis -Petersen, “Korea summit: Trump hails `end of the Korean war` – as it happened”,
The Guardian , 27 aprilie 2018, URL: https://www.theguardian.com/world/live/2018/apr/27/north -and-south -korea –
summit -leader s-prepare- for-historic -inter-korean -meeting -live?page=with:block –
5ae2e794e4b05b151652ad27#block -5ae2e794e4b05b151652ad27 (accesat iunie 2018).
15 Ibidem ; ***, “ Korean Leaders hold surprise talks on Trump -Kin summit; Kim Jong- un expresses `fixed will` to
meet Trump”, The Strait Times , 26 mai 2018, URL: https://www.straitstimes.com/asia/east -asia/south -korean –
president -moon- jae-in-met-north- koreas -kim-jong- un-on-saturday- afternoon (accesat iunie 2018).
16 Comunicat al Biroului Reprezentantului Comerțului, SUA, aprilie 2018, “Under Section 3010 Action, USTR
Releases Proposed Tariff List on Chinese Products”, USTR , URL: https://ustr.gov/about -us/policy -offices/press –
office/press -releases/2018/april/under -section -301-action -ustr# (accesat iunie 2018).
17 Shannon Tiezzi, “Here Come the US -China Tariffs”, The Diplomat , 16 iunie 2018, URL:
https://thediplomat.com/2018/06/here -come -the-us-china -tariffs (accesat iunie 2018).

10 din 10 și alți actori. Șansele de succes ale unei eventuale apropieri sunt incert e, deoarece evenimente
similare au mai avut loc, fără să conducă la soluții durabile, iar principalele sub iecte politico –
militare de pe agendă nu au fost încă abordate.

UNIVERSITATEA NAȚ IONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

Redactor de edi ție: CS II I dr. Marius POTÎRNICHE
Corectură: dr. Daniela RĂPAN

Lucrarea are 10 pagini .

Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate
Șoseaua Panduri, nr. 68- 72, sector 5, București
Telefon: 021.319.56.49; Fax: 021.319.57.809
E-mail: cssas@unap.ro ; Website: http//cssas.unap.ro

867/2018