MEDICINĂ VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD [616853]

UNIVERSITATEA DE STIINȚE AGRICOLE SI
MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD”
DIN IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT ANALIZĂ
ECONOMICO -FINANCIARĂ

2019

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

PERFORMANȚA ȘI SĂNĂTATEA ÎNTREPRINDERII.
STUDIU DE CAZ LA S.C. DAVEX AGRO S.R.L

Coordonator științific,
Prof. univ. dr.
Gavril ȘTEFAN
Studenți,
Mădălina VLAD

IAȘI, 2019

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 – METODOLOGIA DE CERCETARE

CAPITOLUL 2 – ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PERFORMANȚA ȘI
SĂNĂTATEA ÎNTREPRINDERII

CAPITOLUL 3 – ANALIZA PERFORMANȚEI ȘI A SĂNĂTĂȚII
ÎNTREPRINDERII. STUDIU DE CAZ LA NIVELUL S.C. DAVEX AGRO
S.R.L

3.1 PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII S.C DAVEX AGRO S.R.L
3.2 ANALIZA PERFORMANȚEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII
3.3. ANALIZA SĂNĂTĂȚII ÎNTREPRINDERII

CAPITOLUL 4 – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Anexa 1 – Bilanțul contabil
Anexa 2 – Contul de profit și pierdere

INTRODUCERE
Plata, ca mecanism de reglare a funcționării are un impact decisiv, complex și permanent în
luarea deciziilor de către conducerile agenților economici privind opțiunile în alocarea
resurselor, dimensiunea alocării, eficienta utilizării lor în vederea asigurării viabilității. În
contextul mecanismelor pieței creșterea gradului de comp lexitate a activității economice a
agenților economici are implicații profunde în procesul de conducere, proces care se poate
realiza numai pe baza unui studiu atent al realității.
Indiferent de nivelul la care se exercită și de domeniul pe care îl vizează , activitatea de
conducere, prin esența ei, implică cunoașterea temeinică a situației date, a întregului complex de
cauze și factori care o determină, fapt care se realizează prin intermediul analizei economico –
financiare.
Analiza financiară, ca disciplină științifică sau activitate practică, explică realitatea
economico -financiară pornind de la limbajul contabil. Prin tratarea, prelucrarea și interpretarea
informațiilor contabile (și de alta natură), în cadrul trasat de teoria economică, analiza financiară
permite evaluarea stării de fapt și identificarea pistelor de progres ale întreprinderii în coerență
cu condițiile mediului economic, social, politic în care își desfășoară activitatea.
Analiza financiară furnizează un ansamblu de concepte, tehnici și met ode care permit
tratarea informațiilor interne și externe, interpretarea acestora, emiterea unor judecăți de valoare
și aprecieri asupra activității întreprinderii, în vederea formulării unor recomandări pertinente
privind evoluția acesteia, nivelul și cal itatea performanțelor, gradul de risc într -un mediu
concurențial extrem de dinamic.
Analiza performanțelor economico -financiare trebuie să utilizeze toate sursele de informații
susceptibile, să evidențieze caracteristicile economico -financiare ale întrepri nderii. Informațiile
furnizate de către contabilitate, în particular de către contabilitatea financiară, constituie
materialul esențial utilizat în demersul metodologic al analizei rezultatelor.
În prezent, se constată creșterea importanței analizei econom ico-financiare, conștientizându –
se că managementul performant poate fi un mijloc de sporire a rezultatelor întreprinderii.
Prezenta lucrare are intenția de a susține și argumenta rolul analizei în orientarea deciziilor
manageriale, astfel încât consecința acestor decizii să satisfacă scopul urmărit de orice
întreprindere și anume obținerea unui profit cât mai ridicat și pe o perioada cât mai îndelungată.

CAPITOLUL 1 – METODOLOGIA DE CERCETARE
Analiza economică reprezintă un mijloc indispensabil în elabora rea unor planuri reale,
temeinic fundamentate din punct de vedere științific;
Analiza economică constituie, în acelasi timp, un instrument operativ, de cunoaștere și de
reglare, în procesul îndeplinirii planului;
Analiza economică contribuie atât la real izarea și eventual depășirea rentabilității prevăzute,
cât și la asigurarea unei situații patrimonial -financiare echilibrate pe întreg parcursul anului.
Altfel spus, metodologia se referă la strategia de cercetare, la felul în care se dobândește
cunoașter ea. Metodologia se referă la ansamblul de tehnici și metode prin care teoria existentă
este verificată, pentru a dobândi o mai bună cunoaștere a acesteia (conținutului conceptelor,
relațiilor), a utilității acesteia (verificarea aplicabilității) , a dezvol tării (noi ințelesuri, noi
utilități, direcții de adâncire). Analiza economică are la bază ideea că în orice sistem există
mereu rezerve în ceea ce privește perfecționarea organizării și conducerii, a îmbunătățirii
performanțelor sale tehnice, economice, f inanciare, și performanțele sistemului „întreprindere”
por fi permanent îmbunătățite printr -o activitate de analiză continuă.
1.1. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE SOCIETĂȚII
Astfel obiectul analizei economice îl constituie studierea complexă la nivel micro și
macroecono mic a rezultatelor obținute într -o perioadă de timp, în folosirea resurselor materiale,
umane și financiare, în strânsa lor legătură cu factorii care le -au determinat, în scopul
identificării și utilizării unor noi soluții care să ducă la dezvoltarea și pe rfecționarea activității
economice.
Obiectivul prezentei lucrări este reprezentat de diagnosticarea performanței și sănătății
întrepinderii S.C. DAVEX AGRO S.R.L. pe o perioadă de 2 ani, considerand an ul 2014 drept an
de referință.
Lucrarea „ Performanței și sănătății întreprinderii S.C. DAVEX AGRO S.R.L.” este un
model de analiză ilustrativ pentru modul de utilizare a instrumentelor analizei în cunoaștereasi
interpretarea situației financiare a întreprinderii.
Scopul lucrării constă în:
• aprecierea, pe scurt, a principalilor indicatori economico -financiari ai întreprinderii;

• analiza potențialului intern al întreprinderii;
• analiza gestiunii creanțelor și datoriilor;
• aprecierea echilibrului financiar al întreprinderii;
• analiza performanței întreprinderii.
1.2. METODE DE CERCETARE
Analiza utilizează două grupe de metode:
I. Metode cantitative
II. Metode calitative
Metodele de cercetare cantitative permit evaluarea cu precizie a răspândirii anumitor fapte și
fenomene existente p e piață. Prin utilizarea unor tehnici de cercetare riguroase, care combină
marketingul cu statistica și matematica, obținem date concrete cu privire la astfel de indicatori de
piață ca, de exemplu, frecvența medie de achiziție, cota de clienți fideli, marj a de cheltuieli
pentru un anumit grup de produse, etc.
1.3. BAZA DE INFORMAȚII UTILIZATĂ
În prezenta lucrare s -au folosit următoarele informații: studii de caz, manuale, lucrări de
licență, pagini de internet.

CAPITOLUL 2 – ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PERFORM ANȚA ȘI
SĂNĂTATEA ÎNTREPRINDERII

Analiza financiar ă presupune analiza performan ței și a s ănătății întreprinderii.Analiza
performan ței presupune analiza re lațiilor financiare realizate de întreprindere c u partenerii de
afaceri concret izate în cheltuieli , venituri și rezultate financiare.Rela țiile ce se creaz ă între
performan țele întreprinderii determin ă noțiuni economice definite în termeni de cre ștere
economic ă, profitabilitate,rentabilitate, productivitate și competitivitate.
Analiza s ănătății întreprinderii analizeaz ă organismul economic din punct de vedere a
structurii financiare, a valorii patrimoniale și a riscului general.Privit ă ca un tot întreprinderea e
format ă dintr -un grup de interese structurate astfel:

Acționarii sau investitorii care sunt interesa ți de performan ță întreprinderii în special de profit
Creditorii sunt interesa ți de s ănătatea întreprinderii în special de vedere a structurii financiare,
a valorii patrimoniale și a riscului general exprimat prin solvabili tate și lichiditate.
Statul interesat de performan ță întreprinderii în special de a m ăsura rezultatul acesteia și de al
impozita
Administratorul e interesat de performan ță și sănătatea întreprinderii, de imaginea pe care și-o
creaz ă în fața acționarilor prin munca depus ă
Salaritii sunt interesa ți de performan ță întreprinderii adic ă de salarii și de valoarea ad ăugată.
Definiții privind performanța întreprinderii :
Cheltuielile reprezint ă toate ac țiunile întreprinderii care au ca scop sărăcirea acesteia
respectiv sc ăderea activului și cre șterea pasivului.Rezultatul cheltuielilor este reducerea
capitalului propriu.
Veniturile reprezint ă toate ac țiunile întreprinderii care determin ă îmbog ățirea respectiv
creșterea activelor și scăderea pasivelor. Rezultatul veniturilor este cre șterea capitalului propriu.
Rezultatele financiare se exprim ă prin indicatorii de profit și pierdere.
Analiza performan țelor întreprinderii se realizeaz ă în mod simplu prin analiza contului de
profit și pierdere și în mod complex prin analiza întregului bilan ț contabil.
Analiza structurii financiare are ca punct de plecare analiza informa țiilor despre activele
totale, pasivele total ă și capitalurile aferente unei întreprinderi. O întreprindere din punct de
vedere financiar și patrimonial e format ă din active, capitaluri proprii și datorii.
Activele, capitalurile proprii și datoriile sunt contabilizate anual conform legii în bilan țul
contabil. Descrierea analizelor ce compun bilan țul sunt prezentate în anexele din bilan ț. Din
acest punct de vedere structura financiar ă este o analiz ă a bilan țului efectuat ă pe vertical ă și pe
orizontal ă.
I. Analiza bilanțului pe verticală cuprinde analiza posturilor de bilan ț pe grupe de conturi.
Punctul de plecare costa în fapul ca o întreprindere este formata din o parte fixă denumit ă
imobilizat ă, aciclic ă și o parte mobil ă numit ă curent ă sau ciclic ă. În acest sens posturile de bilan ț
sunt:

A. Active imobilizate cuprind imobilizarile corporale(terenuri, cladiri ,echipamente)
imobilizari necorporale (brevete, licențe, softuri) și imobiliz ări financiare reprezentate de
efectele intreprinderii rezultate din relatații cu alte firme.
B. Active circulante cuprind stocurile (materii prime, produse finite,materiale), creantele
(totali tatea obligatiilor clientilor catre firma), disponibilitațile banești (contul casa, banca, cecuri
de incasat), cheltuieli în avans (au rol regulator), investiții financiare pe termen scurt
C. Cheltuieli în avans sunt toate avansurile intreprinderii platite catre furnizori fie ca marfa
să intre în firm ă sau far ă ca un flux economic s ă se închid ă
D. Datorii pe termen scurt
E. Active circulante / Datorii curente
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii pe termen lung
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capitaluri proprii și assimilate (T ermenul asimilat are sens de sub enții pentru investi ții
care sunt un capital nerambursabil ad ăugat la capitalul propriu)
Indica torii calcula ți în analiza pe vertical ă a bilan țului cuprind dou ă grupe:
Indicatori absolu ți de bilan ț
Indicatori relativi sau rate de structur ă
Principalii indicatori absolu ți de bilan ț sunt:
Activul total (AT) = Active imobilizat e (Ai)+ Active circulante (Ac) +Cheltuieli în avans
(Ca)
Activul curent (AC) =Active circula nte (Ac) +Cheltuieli în avans
Datorii curente (DC) = Datorii pe termen scurt (DTS)+Provizioane (P) +Venituri în
avans(Va)
Datorii totale (DT) = Datorii pe termen scurt (DTS) +Datorii pe t ermen lung (DTL)

Capital împrumutat (CI) = Datorii curent e (DC) + Datorii pe termen lung (DTL)
Capital angajat (Can)= Capital propriu (CPr) + Capital împrumutat (CI)
Capital permanent (CP) = Capital angajat (Can) + Subvetii din investi ții (Si)
Ratele de structură a activului și pasivului
Ratele de structura se calc uleaz ă raport ând fiecare post din bilan ț la activul total. Analiza
ratelor indica propor țiile create între elementele de bilan ț și activul total indic ând o anumit ă
depenenata fa ță de creditori și acționari.Astfel ratele se calculeaz ă atât static c ât și dynamic pe 4 –
5 ani și se interpreteaz ă evolu ția.
Rata activelor imobilizate (RAi) indic ă pondrea activelor imobilizate în patrimonial total al
întreprinderii.
RAi = Ai / AT*100
Rata activelor circulante (RAc) eviden țiază ponderea activelor circulante în totalul
mijloacelor economice ale întreprinderii.
RAc = Ac / AT*100
Rata stocurilor (Rs) se determina ca raport între valoarea stocurilor și activul total al firmei.
Rs= S / AT*100
Rata creanțelor (Rc) este influen țată de natura clien ților și de termenul de plat ape care firma
îl acord ă partenerilor s ăi.
Rs = S / AT*100

Rata disponibilităților bănești (Rd) red ă ponderea celor mai lichide active în totalul activelor
circulante, reflectând gradul de lichiditate imediat ă a activelor curente.
Rd = D / AT*100
Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS) se determin ă ca raport între datoriile cu termen de
exigibilitate mai m ic de un an în totalul surselor întreprinderii.
RDTS = DTS / PT*100

Rata capitalului propriu indica ponde rea surselor proprii în totalul pasivului și înregistreaz ă
valori diferite în func ție de politica financiar ă a întreprinderii și rentabilitatea ei.
Raf = CP / PT*100
Rata capitalului permanent (Rsf) reflect ă ponderea surselor pe care l e are întreprinderea
pentru o perioad ă mai mare de un an în totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice.
Rsf = CP / PT*100
II. Analiza structurii financiare pe orizontală
Analiza pe orizontal ă pleac ă de la faptul c ă întreprinderea este format ă din nevoi și resurse.
Astfel bilan țul va de ține în partea de activ nevoi permanente (imobiliz ările corporale,
necorporale, financiare) și nevoi temporare (activele circulante, cheltuieli în avans) iar partea de
pasiv va fi alc ătuită din resurse permanente (capitaluri proprii,da torii pe termen lung, venituri în
avans, subven ții, provizioane) și resurse curente sau temporare adic ă datorii pe termen scurt.
Pe baza acestei structuri sunt eviden țiate dou ă reguli principale ale finan țării respectiv
nevoile permanente vor fi acoperite din resurse permanente îndeosebi de capitaluri proprii iar
nevoile temporar e vor fi finantae din resursele temporare.Nerespectarea acestor reguli de
finan țare va determin ă o situa ție de dezechilibru financiar.
Analiza structurii financiare presupune analiz a lichidit ății și a solvabilit ății (îndator ării).
Analiza ratelor de lichiditate
Lichiditatea reprezint ă capacitate întreprinderii de a transforma activele în bani. În acest sens
se calculeaz ă următoarele rate:
1.Rata lichidit ății curente se calculeaz ă ca raport între activul și pasivul curent.Valoarea
minim ă a cestei rate poate varia între 1.8 -2 iar valoarea maxim ă va fi considerate 2,5.
Lichiditatea curent ă = Activ curent /Pasiv curent
2. Rata lichidit ății intermediare sau “testul acid ” este conside rată sadisfacatoare dacă are
valori cuprinse între 0.8 și 1 iar valori mai mare de 1.5 determina o lichiditatea bun ă.
Lichiditatea intermediar ă = (Activ curent – Stocuri) / Pasiv curent
3. Rata lichidit ății imediate cunoscut ă în teoria economic ă și ca rata solvabilit ății imediate.

Valoarea minim ă a raportului cuprins ă între 0,2 -0,5 reflect ă o garan ție de lichiditate, fiind
asigurat ă achitarea obliga țiilor pe termen scurt și valri mai mari ca 1 denot ă o lichiditate bun ă.
Lichiditatea imediat ă = Disponibilit ăți bănești / Pasiv curent
Indicele de lichiditate denumit și lichidita te pe termen lung(> 90 de zile) este echivalent ci
lichiditatea curent ă, lichiditatea pe termen mediu între 30 -90 de zile este echivalent ă cu testul
acid iar lichiditatea pe termen scur t (≤ 30 de zile) este echivalent ă cu lichiditatea imediat ă.
Analiza solvabilității sau a gradului de îndatorare
Solvabilitatea e capacitatea întreprinderii de a -și plăti obliga țiile la scaden ță. Toți indicatorii
de solvabilitate dac ă ua valori cuprinse între 30 -40% dau informa ții că întreprinderea nu va
întâmpina probleme în achitarea datoriilor la scaden ță.
Rata solvabilității generale indic ă în ce m ăsură datoriile totale sunt acoperite de c ătre
activele totale ale întreprinderii.Solvabili tatea ar trebui calaculata la raport între datoriile totale și
capitalul propriu pentru a indica m ăsura în care firma își va putea finan ța datoriile din capitalul
propriu.
Solvabilitatea generală =Datorii totale / Activ total
În aprecierea solvabilit ății se utilizea zã ma i multe rate din structura pasivului ce
caracterizeaz ã autonomia financiar ã și îndatorarea întreprinderii.
Rata datoriilor totale = Datorii Totale / Capital propriu
Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe termen scurt / Capital propriu
Rata datoriilor pe termen lung = Datorii pe termen lung/ Capital propriu
Toate aceste rate indica autonomia financiar ă a întreprinderii, Cu c ât ratele au valori mai
apropiate de 0 cu at ât întreprinderea e mai autonom ă. Autonomia finaciara este foarte bine redat ă
de rapor tul dintre capitalul propriu și cel permanent.Dac ă raportul are valoarea 1 atunci
societatea are o autonomie bun ă în raport cu furnizorii s ăi iar dac ă are valori mai mici ca 1
întreprinderea își pierde din libertate.
Dacă în structura capitalului permanent subven țiile pentru investi ții au o pondere însemnat ă
iară capitalul împrumutat nu exist ă atunci autonomia întreprinderii e asigurat ă chiar dac ă raportul
dintre capitalul propriu și cel permanent înregistreaz ă valori mai mici ca 1.

Pentru analiza s ănătății întreprinderii important e indicatorul rata de acoperire a dob ânzii. Se
calculeaz ă ca raport între rezultatul net al exerci țiului și valoarea tuturor dob ânzilor.Acest
indicator trebuie s ă aibă valoarea de minim 2. Daca mai mult de 50% se folose ște pentr u plata
creditorilor atunci firma întâmpina problem în ce prive ște solvabilitatea.
Indicatorii c ă exprim ă structura financiar ă trebuie corela ți cu indicatorii care exprim ă tabloul
de finan țare a întrepri nderii astfel încât rezultatele s ă fie concludente.
III. Tabloul de finanțare a întreprinderii
Analiza tabloului de finan țare presupune ordonarea posturilor din bilan ț astfel încât să
rezulte fondurile sau capitalur ile care stau la baza finatarii decalajelor ce se creaz ă în
întreprindere între fluxurile rea le (v ânzări de m ărfuri) și fluxurile monetare ( încasări efactive).
Ordonarea posturilor de bilan ț se face lu ând în considerare tipul capitalului și tipul de nevoi.
TABLOU DE FINANȚARE
Nevoi permanente Resurse permanente

1.Activul imobilizat
-imobilizari corporale
-imobilizari necorporale
-imobilizari financiare

1.Proprii interne:
-rezerve
-amortizari
-provizioane calculate
-Imprumuturi ac ționari
2. Proprii externe
-credite pe termen lung
-subventii pentru investi ții
-devidende de încasat pentru capitaluri plasate
-capitalul social

Nevoi temporare Resurse temporare

1.Active circulante
-stocuri
-creante
-plasamente pe termen scurt
-contul casa
2. Cheltuieli în avans

1. Datorii pe termen scurt
-furnizori
-clienti creditori
-linii de credit
-dobanzi la liniile de credit
-dividende de pl ătit
-scadente și impozite
2. Provizioane
3. Venituri în avans

Fondul de rulment – Nevoia de fond de rulment
Fondul de rulment sau capitalul de lucru se mai poate determin ă că diferen ța între capitalul
permanent și activele imobilizate fiind o mas ă monetar ă efectiv ă existent în contul casa.
Fondul de rulment exprim ă lichiditatea întreprinderii pe termen scurt și reprezint ă fie
diferen ța dintre resursele permanente și nevoile permenente sau fie diferen ța dintre nevoile
temporare și resursele temporare.
FR = Resursele permanente – Nevoile permenente
FR= Nevoile temporare – Resursele temporare .
Astfel pentru firm ă fondul de rulment este o m ărime care face compromise între solvabilitate
și eficitate. Aceast ă mărime trebuie s ă fie egal ă cu o sum ă care asigur ă plata tuturor datoriilor
întreprinderii la scaden ță dar nic i să nu fie mai mare decât un nivel care determin ă neîndeplinirea
obiectivelor. Cu cât o întreprinderea are un fond de r ulment mai mic cu atât acesta e plasat în
economie, produce efecte și se îndeplinesc condi țiile de cre ștere economic ă.Fondul de rulment
mare aigura solvabilitatea firmei dar îi limiteaz ă eficient ă și eficacitatea prin imobilizarea unor
fonduri în contul casa, în lichidit ăți.
Mărimea fondului de rulment asigur ă fie lini ștea antreprenorului pentru a și putea pl ăti
datoriile (FR+) sau fie asigur ă competitivitatea, cre șterea economic ă (FR-).Mărimea fondului de
rulment pentru activitate economic ă cu ciclu normal (3-6 luni) se consider ă bună dacă reprezint ă
aproximativ 40% din activele imobilizate sau 10% din cifra de afaceri.
Fondul de rulment poate fi compus din fond de rulment propriu (FRp) și fond de rulment
inprumutatat (FRi)
FR = FRp+Fri
FRp = Capitaluri proprii – Active imobilizate
FRi = Datorii pe termen mediu
Fondul de rulment total se calculeaz ă că diferen ța între activul total și activul imobilizat sau
fie reprezint ă suma dintre activul curent și cheltuielile în avans. În școala american ă fondul de
rulment tota l are sens de capital de lucru.
Nevoia de fond de rulment sau necesarul de fomd de rulment

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezint ă suma necesar ă finan țării decalajelor care se
produc în timp, între fluxurile reale și fluxurile de trezorerie determinate în principal de
activitatea de exploatare. Pe baza datelor din bilan țul contabil nevoia de fond de rulment se
determin ă astfel:
NFR = (Active curente – Disponibilități bănești) – (Resurse curente – Credite pe termen
scurt)
Nevoia de fond de rul ment este egal ă cu plata medie zilnic ă a intreprinderiicatre diver și
furnizori sau durata de timp care m ăsoară delajul dintre timpul de efectuare a pl ăților și timpul de
încasare. Practic este diferen ța dintre plata medie zilnic ă a întreprinderii c ătre fur nizori și
volumul mediu zilnic al colect ării de bani de pe pia ță.
La nivel de întreprinderea finan țarea fondului de rulment e în func ție de politica
antreprenorului.Dac ă politica este de agresiune pe pia ța acesta vafi finan țat cu datorii pe termen
lung șip e termen scurt determin ă un risc ridicat.Dac ă finan țare se face din capitaluri proprii
întreprinderea se consider ă sănătoasă.Dacă finan țarea se face din capitaluri proprii și credite pe
termen scurt întreprinderea e în echilibru.
Trezoreria netă și fluxur ile de trezorerie
Trezoreria net ă reprezint ă diferen ța dintre fondul de rulment și nevoia de fond de rulment. În
general trezoreria trebuie s ă fie pozitiv ă și reprezint ă lichiditatea efectiv ă a contului casa.
TN = FR – NFR
Cash -flowul sau fluxurile de trezorerie se dermina c ă diferen ța între trezoreria înregistrat ă în
present trezoreria înregistrat ă în anul anterior.
CF = TN1 –TN0
Fluxurile de trezorerie exprim ă fluxurile financiare monetarea ale întreprinderii pe cele trei
paliere:
Palierul activit ății de exploatare
Palierul activit ății de investi ție
Palierul activit ății de finan țare a întreprinderii

FLUXURI DE TREZORERIE
+ încasări mărfuri și produse v ândute
+ încasări servicii prestate
+ alte încasări
– plăti achizi ții materii prime
– plăti salarii
– plăti impozite, dividend, dob ânzi
– plăti servicii c ătre ter ți
– alte plati

FLUX DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
+ încasări din active imobilizate
+încasări părți din capitalul social
-plati mijloace fixe
-plati ac țiuni

FLUX DIN ACTIVITATEA DE INVESTIȚIE
+încasări credite pe termen scurt și lung
+încasări de dividente din plasare de capital
+încasări din rezultatul net al exerci țiului
-plata unor credite
-plata unor dividend
-alte plati

FLUX DIN ACTIVITATEA DE FINANȚARE

Pentru a aprecia modul de acoperire a nevoii fondului de rulment se calculeaz ă ratele de
acoperire a fondului de rulment și durata de rota ție acestuia.
Durata de rota ție a fondului de rulment = FR/CA*360 zile
Analiza valorii patrimoniale
Analiza valorii patrimonial ă a întreprinderii presupune utilizarea bilan țului patrimonial care
se constituie din posture de active și de pasiv. Prin valoarea patrimonial ă se înțelege totalitatea

drepturilor de proprietate și de crean ța de ținute int-un an calendaristic la care se ad ăugă
totalitatea obliga țiunilor și angajamentelor.
Drepturile de proprietate de și de crean ța sunt reprezenta te de activul societ ății iar
obliga țiunile și angajamentele constituie pasivul întreprinderii.
Patrimoniul activului întreprinderii poate s ă fie evaluat fie în pre țuri de intrare în
contabilitate fie în termen de capacitate de a produce randamente.
Evaluarea în pre țuri curente contabile se realizeaz ă atunci c ând persoanele interesate doresc
să eviden țieze capacitate întreprinderii de a se men ține pe pia ța respectiv stabilitatea acesteia.
Stabilitatea întreprinderii reprezint ă capacitatea firmei de a fi rentabil ă și lichid ă pe termen
lung. Informa țiile rezultate din evaluare patrimonial ă sunt utilizate de ac ționari și de creditori.
Patrimoniul net se calculeaz ă că diferen ța între activul total (At) și pasivul total (Pt), practic
conține capitalul propriu.
PN= At -Pt =Capital propriu
PN = (Capital social + Rezerve +RNE) – Dividende
În termen de randament evaluarea patrim oniului are ca punct de plecare capitalul acesteia de
a produce efecte.Acest mod de evaluare a întreprinderii d ă informa ții pentru
investitori.Capacitatea de randament se m ăsoară în capacitatea firmei de a încasa profit net și de
a palti dividende. Astfel valoare întreprinderii e dată de valoarea de capitalizare a profitului net
sau de valoarea de capitalizare a dividentelor.
PN = RNE / Rata de capitalizare
PN = Dividende /Rata de capitalizare
Analiza valorii patrimoniale presupu ne analiza ratelor de structura patrimonial ă, analiza
ratelor de lichiditate și solvabilitate și a indicatorilor indirecti care exprim ă valoare unei firme.
Analiza ratelor de active
Rata activelor imobilizate (RAi) indic ă pondrea activelor imobilizate în patrimonial total
al întreprinderii.
RAi = Ai / AT*100

Rata imobiliz ărilor totale are valori mari în sectoarele industrial unde ciclurile de produc ție
sunt lungi și necesarul d e active imobilizate e mare.Are valori mici în comer ț și servicii.
Rata imobilizărilor financiare indic ă gradul de dependen ță a întreprinderii în raport cu
terții. Dac ă aceast ă rată înregistreaz ă valoare 0 atunci întreprinderea e autonom ă iar dac ă valorile
cresc întreprinderea e fie partener ă , fie legat ă.
RI =If/AT*100

Rata imobilizărilor necorporale exprima proprietatea asupra l icențelor, brevetelor.
RIn =In/AT*100
Rata activelor circulante (RAc) eviden țiază ponderea activelor circulante în totalul A
mijloacelor economice ale întreprinderii.
RAc = Ac / AT*100
Rata stocurilor (Rs) se determin ă ca raport între valoarea stocurilor și activul total al
firmei.
Rs= S / AT*100
Rata creanțelor (Rc) este influen țată de natura clien ților și de termenu l de plat ape care
firma îl acord ă partenerilor s ăi.
Rs = S / AT*100
Rata disponibilităților bănești (Rd) red ă ponderea celor mai lichide active în totalul
activelor circulante, reflect ând gradul de lichiditate imediat ă a activelor curente.
Rd = D / AT*100
Analiza ratelor privind structura financiară a pasivelor
Rata stabilității întreprinderii (Rs) se calculeaz ă ca raport între capitalul permanent și
activul total.
Rs = Kp /At *100

Rata autonomiei financiare globale (Rag) e raportul între capitalul propriu și activul
total.Se considera valoare normal dac ă rata este mai pu țin egal ă cu 33%.
RAfg= Kps /At *100
Rata autonomiei financiare la termen (Rât) se calculeaz ă ca raport între capitalul propriu
și capitalul permanent.Valoare bun ă este considerate peste 50%.
RAft= Kps / Kp*100
Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS) se determina ca raport între datoriile cu termen de
exigibilitate mai mic de un an în totalul surselor întreprinderii.
RDTS = DTS / AT*100
Rata capitalului propriu indic ă ponderea surselor proprii în totalul pasivului și
înregistreaz ă valori diferite în func ție de politica financiar ă a întreprinderii și rentabilitatea ei.
Raf = CP / AT*100
Rata capitalului permanent (Rsf) reflect ă ponderea surselor pe care le are în treprinderea
pentru o perioad ă mai mare de un an în totalul surs elor de acoperire a mijloacelor economice.
Rsf = CP / AT*100
Rata datoriilor totale ( RDT) se calculeaz ă ca raport între datoriile totale și activul total.
RDT= DT/AT *100
Rata datoriilor pe termen scurt ( RDTS ) se calculeaz ă ca raport între datoriile pe termen
scurt și activul total.
RDTS = DTS/ AT*100
Rata datoriilor pe termen lung ( RDTL) se calculeaz ă ca raport între datorii pe termen
lung și activul total.
RDTL = DTL /AT *100

CAPITOLUL 3 – ANALIZA PERFORMANȚEI ȘI A SĂNĂTĂȚII
ÎNTREPRINDERII. STUDIU DE CAZ LA NIVELUL S.C. DAVEX AGRO
S.R.L

3.1 PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII S.C DAVEX AGRO S.R.L

S.C. Davex Agro SRL Tichilești este persoană juridică română cu capital privat 100%,
organizată ca societate comercială cu răspundere limitată, ce a fost înființată în 06.04.2000, cu
durată nelimitată, având ca obiect principal de activitate, generator de venituri Cultivarea
cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe
oleaginoase, obiect ce se regăsește în CAEN aprobată prin Ordinul Președintelui Institutului
Național de Statistică nr. 337/2007 la codul 0111.
În prezent societatea desfășoară activități de cultivare a cerealelor, porumbului și a altor
plante pentru consum uman și industrial în ferma vegetală din localitatea Tichilești, județul
Brăila și realizează un sistem de producție integrat ce cuprinde produ cerea, depozitarea și
comercializarea cerealelor, plantelor tehnice și a semințelor, precum și industrializarea unui
volum semnificativ de cereale.
Suprafața aflată în folosința societății a crescut în fiecare an, prin arenda sau achiziții de
teren, ajung ând în prezent la suprafața de 686,10 ha de teren arabil.
Strategia fermei agricole pentru orizontul de previziune vizează extinderea suprafețelor în
exploatare până la o suprafata de aproximativ 1000 ha teren arabil. În acest orizont de timp se
vor produ ce unele mutații, în sensul reducerii suprafețelor pentru produse destinate consumului
uman și creșterea suprafețelor cultivate cu produse destinate consumului industrial.

PART ICIPANȚI ȘI SURSE DE FINANȚARE
Capitalul social subscris și vărsat al S.C. DAV EX AGRO S.R.L. este de 100.000 lei și este
împărțit în 20 de părți sociale în valoare de 50000 lei fiecare.

Structura acționariatului la data de 31.12. 2014 Tab.Nr.1
Nr.
Crt. Denumire asociați Nr. de părți
sociale deținute Valoarea totală
deținută –lei- Participare la
capital
1. Dobrilă Vasile 10 50.000 50%
2. Dobrilă Didina 10 50.000 50%
TOTAL 20 100.000 100%

Nu există certificate de participare, valori mobiliare sau obligațiuni convertibile .
OBIECTUL DE ACTIVITATE
Activitatile desfășurate de la înființare până în prezent sunt autorizate în baza Actului
Constitutiv și atestate prin Certificatul Constatator eliberat Oficiul Registrului Comerțului sub
numărul 5727 din 17. 03.2008:
Activitate prin cipală conform codificării CAEN Rev. 2 (ordin 337/2007): 0111
Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de
semințe oleaginoas e
Activități secundare:
0161 Activități auxiliare pentru producție vegetală
0164 Pregătirea semințelor
4621 Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului
4941 Transporturi rutiere de mărfuri
5210 Depozitări

Cota de piață exprimă ponderea cifrei de afaceri în totalul vânzărilor sectorului de
activitate(cod caen).
Cota de piață = (Cifra de afaceri a firmei / Cifra de afaceri totală a sectorului de activitate al
firmei) * 100

3.2 ANALIZA PERFORMANȚEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

Conform abordărilor date IAS/IFRS prin performanțe financiare se înțeleg veniturile,
cheltuielile și rezultatele financiare ale unei entități economice. Informații despre aceste structuri
financiare sunt oferite în principal de Contul de Profit și Pierdere însă o parte din notele
explicative vin să completeze informațiile privind performanțele entității.Echilibrul financiar al
firmei reprezintă un sistem de corelații, prin care se stabilesc anumite proporționalități în cadrul
și între diferitele fluxuri fin anciare. Acestea reprezintă o premisă dar și o consecință a unei
desfășurări normale a activității firmei, în conformitate cu obiectul său de activitate, ca premisă,
trebuie avute în vedere corelațiile obiective dintre necesitățile de resurse materiale și
posibilitățile de finanțare. De modul cum sunt utilizate și valorificate aceste resurse depinde
asigurarea echilibrului economico – financiar sau dereglarea acestuia. Echilibrul economico –
financiar trebuie înțeles ca fiind ansamblul de corelații care se fo rmează în procesul derotație a
capitalului. El trebuie să fie stabilit prin bugetul de venituri și cheltuieli. De asemenea, trebuie

urmărită realizarea lui în fiecare exercițiu financiar. Instrumentele practice de evidențiere a
echilibrului financiar sunt: bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil și balanța de
verificare.
Definiții ale elementelor de performanță financiară
Cheltuielile reprezintă potrivit abordărilor IAS/IFRS diminuări ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul perioa dei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor
sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât
cele rezultate din distribuirea acestora către acționari (par. 70.b. din „Cadru gener al” IFRS). În
principiu o cheltuială semnifică o „sărăcire” a entității, generată fie de o micșorare a unor
elemente de active patrimoniale, fie de o creștere a unor elemente de pasive patrimoniale
(capitaluri proprii sau datorii).
Veniturile reprezintă p otrivit abordărilor IAS/IFRS creșteri ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale valorii activelor
sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor propr ii, altele decât
cele rezultate din contribuția acționarilor (par. 70.a. din „Cadru general” IFRS).Veniturile în
principiu, semnifică o „îmbogățire” a entității, generată fie de o creștere a unor elemente de
active patrimoniale, fie de o scădere a unor ele mente de pasive patrimoniale (capitaluri proprii
sau datorii).
Rezultatele financiare pot fi sub formă de :
• profit, dacă într -o perioadă de timp determinată, de regulă un exercițiu financiar, veniturile
exced cheltuielile.
• pierdere, dacă într -o perioadă de timp determinată, de regulă un exercițiu financiar,
cheltuielile excced veniturile
Analiza performanțelor financiare se poate defalca astfel:
A. În funcție de obiectivele urmărite în cadrul analizei performanței financiare regăsim:
a) Analiza de ansamblu a performanței financiare
b) Analiza performanțelor financiare pe baza ratelor:
– de profitabilitate;
– bursiere.

B. În funcție de sursele de proveniență ale informațiilor privind performanțele financiare
avem:
a) Analiza performanțelor f inanciare în contextul valorificării informațiilor din Contul de
Profit și Pierdere .Vom numi o astfel de analiză drept o analiză simplă a performanțelor
financiare.
b) Analiza performanțelor financiare în contextul valorificării informațiilor altele decâ t cele
din Contul de Profit și Pierdere. Vorbim aici de o analiză complexă a performanțelor financiare
care vine să completeze valențele analizei realizate în cadrul primei categorii.
Este vorba aici despre cel puțin următoarele categorii de informații:
– Informații privind rezultatul exploatării, în cadrul cărora să se realizeze o clasificare a
cheltuielilor după funcție. Aceste informații se regăsesc în cadrul notei nr. 4 “Analiza rezultatului
din exploatare”.
– Informații privind repartizarea profitul ui, în cadrul cărora se determină toate destinațiile
profitului. În acest sens se utilizează Nota 3 „Repartizarea profitului”.
– Informații privind amortizarea și ajustările pentru depreciere efectuate activelor informații
care sunt cuprinse în Nota 1 „Activele imobilizate”. Aceste informații permit extragerea unor
elemente analitice cu scopul explicării cauzelor care au generat o anumită evoluție a ajustărilor
de valoare a activelor corporal e, necorporale și financiare.
– Informații privind provizioan ele pentru riscuri și cheltuieli cuprinse în Nota 2
„Provizioane”. Acestea furnizează informații extrem de importante pentru explicarea
cheltuielilor și venituri cu provizioanele prin prisma evoluției acestora pe elemente componente
de provizioane constitu ite pentru diferite naturi de riscuri și cheltuieli
Vom analiza în acest studiu de caz î n funcție de sursele de proveniență ale informațiilor .
Așadar vom realiza analiză simplă a performanțelor financiare și analiză complexă a
performanțelor financiare .

ANALIZĂ SIMPLĂ A PERFORMANȚELOR FINANCIARE – ANALIZA CONTULUI DE
PROFIT SI PIERDERI
Indicatori calculați pe baza Contului de Profit și Pierdere
1) Cifra de afaceri netă evidențiază dimensiunea portofol iului de afaceri realizate de o
societate comercială în relație cu diferiți parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra de afaceri
netă reflectă atât latura comercială a unei firme producătoare (prin producția vândută) (Qv), cât
și volumul activității desfășurate de o firmă axată pe vâ nzări (prin vânzările de mărfuri – VM) și
subvențiile din exploatare aferente cifrei de afaceri netă (SE).
CAN = VM + Qv + SE
– VM reprezintă volumul mărfurilor vândute care se preia d in rulajul creditor al contului 707;
– Qv reprezintă producția vândută, indicator ce va fi calculat în cele ce urmează;
– SE reprezintă subvențiile de exploatare care se preiau din rulajul creditor al contului 7411.
2) Veniturile din exploatare cuprind:
a) venituri din vânzarea de produse si mărfuri, precum si prestări de servicii. În această
categorie se includ si veniturile realizate din vânzarea de locuinte de către entitătile ce au ca
activitate principală obtinerea si vânzarea de locuinte.
b) venituri aferente costului productiei, reprezentând variatia în plus (crester e) sau în minus
(reducere) dintre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de produse si servicii în
curs de executie de la sfârúitul perioadei úi valoarea stocurilor initiale ale produselor si
serviciilor în curs de executie, neluând în calcul a justările pentru depreciere reflectate;
c) venituri din productia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate
de entitate pentru ea însăsi, care se înregistrează ca imobilizări corporale si necorporale;
d) venituri din subventii de exploatare, reprezentând subventiile pentru acoperirea
diferentelor de pret si pentru acoperirea pierderilor, precum si alte subventii de care
beneficiază entitatea;
e) alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creante recuperate,
penalităti co ntractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum si alte
venituri din exploatare.
3) Veniturile financiare cuprind:

a) venituri din imobilizări financiare;
b) venituri din investitii pe termen scurt;
c) venituri din creante imobilizat e;
d) venituri din investitii financiare cedate;
e) venituri din diferente de curs valutar;
f) venituri din dobânzi;
g) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;
h) alte venituri financiare.

4) Cheltuielile reprezintă diminuări ale avantajelor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieșiri/diminuări ale activelor sau apariții/creșteri ale
datoriilor, care au influențat rezultatul net (profitul/pierderea) al anului d e gestiune curent.
Cheltuielile din exploatare cuprind:
 valoarea despăgubirilor, amenzilor și penalităților, datorate sau plătite terților și bugetului
 valoarea donațiilor acordate
 valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale sau corporale, scoase d in activ
 valoarea imobilizărilor în curs, scoase din evidență
 valoarea stocurilor distruse prin calamități
 sume clarificate trecute pe cheltuieli
 sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit prevederilor legale în vigoare, reprezentând
creanțe față de cli enți, debitori diverși etc
 cheltuieli reprezentând transferuri și contribuții datorate în baza unor acte normative
speciale, altele decât cele prevăzute de Codul fiscal.
5) Cheltuieli financiare sunt generate de activități de natură financiară ,precum: difere nțe
decurs valutar, dobânzi, cheltuieli aferente investițiilor financiare

alte cheltuieli din exploatare (pierderi din creante si alte cheltuieli de exploatare).

6) Rezultatul brut financiar (RBF) reprezintă rezultatul intermediar, obținut de o societate
comercială, neinfluențat de provizioane și amortizări financiare:
RBF = VFB – CFB
– VFB reprezintã venituri financiare (mai puțin venituri din provizioane) și se determină din
rulajul creditor al conturilor din grupa 76
– CFB reprezintã cheltuieli financiare (mai puțin amortizãrile și provizioanele) și se
determină din rulajul creditor al conturilor din grupa 66.
7) Rezultatul financiar (RF) se determină ca diferență între veniturile financiare (VF) și
cheltuielile financiare (CF), adică:
RF = VF -CF
Veniturile financiare (VF) se obțin din rulajele creditoare ale conturilor din grupele 76 și
786 2. Cheltuielile financiare (CF) se obțin din rulajele debitoare ale conturilor din grupele
66 și 686
Atât profitul cât și pierderea din activitatea financiară pot fi interpretate favorabil respectiv
nefavorabil, după caz, în funcție de oportunitățile de investire de care beneficiază entitatea la
un moment dat și modul de a accepta sau nu finanțarea lor prin credit, astfel:
a) Dacă rezultatul financiar (RF) reprezi ntă un profit situația poate fi: ƒ
Favorabilă, deoarece sursele bănești disponibile au fost plasate eficient în activități de
natură financiară obținând venituri care depășesc costurile de finanțare a exploatării.
Nefavorabil ă atunci când rezultatul pozitiv se datorează neangajării în operațiuni de
creditare pierzându -se astfel diverse oportunități de investiții.
b) Dacă rezultatul financiar (RF) reprezintă o pierdere situația poate fi: ƒ
Favorabilă atunci când rez ultatul negativ de natură financiară este compensat de
surplusul de efecte pe care l -a generat creditarea pentru activitatea de exploatare. ƒ
Nefavorabilă atunci când rentabilitatea investițiilor procurate prin creditare este sub
nivelul cos turilor ocazionate de creditare. Cu alte cuvinte se obține în această situație un efect de
levier negativ iar creditarea a prejudiciat practic rezultatele exploatării.

8) Rezultatul brut al exercițiului însumează nivelul general de performanță al celor trei
paliere ale activității entității.
RBE = RE + RF
9) Rezultatul net al exercițiului (RNE) este un indicator care evidențiază rezultatul final al
activității unei firme după plata impozitului pe profit: RNE = RBE – IP – IP reprezintă
impozitul pe profit.
10) Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplica beneficiului obtinut
dindesfasurarea unei activitati economice. El reprezinta una din principalele surse de
venituriale bugetului de stat .
Tab.Nr. 2
Nr.Crt Indicator Simbol 2014 2015 Rata de
evolutie
1 Venituri totale din exploatare VE 11186671,00 10254125,00 91,66
2 Cifra de afaceri totala, din care: CA 8888078,00 8683458,00 97,70
2.1 CA obtinuta la punctul de lucru A CA1 3377469,64 3299714,04 97,70
2.2 CA obtinuta la punctul de lucru B CA2 5510608,36 5383743,96 97,70
3 Cheltuieli totale de exploatare: ChTex 9792640,00 8579727,00 87,61
3.1 Cheltuieli aferente CA de la p unct
de lucru A CH1 1077190,40 1286959,05 119,47
3.2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri
de la punctul de lucru B CH2 2350233,60 1887539,94 80,31
3.3 Cheltuieli aferente prod .nevandute
si productiei de imobilizari NEV 5190099,20 4289863,50 82,65
3.4 Cheltuieli de desfacere, generale si
de administrare DES 1175116,80 1115364,51 94,92
4 Venituri financiare VF 184865,00 131116,00 70,93
5 Cheltuieli financiare ChF 161659,00 155356,00 96,10
6 Impozite pe profit ImP 209064,00 260418,00 124,56
7 Rezultatul din exploatare RE 1394031,00 1674398,00 120,11
8 Rezultat financiar RF 23206,00 -24240,00 -104,46
9 Rezultat operational -punct A ROA 7810887,60 7396498,95 94,69
10 Rezultat operational -punct B ROB 6537844,40 6795918,06 103,95
11 Rezultat brut al exercitiului Rbrut 1417237,00 1650158,00 116,43
12 Rezultat net al exercitiului Rnet 1208173,00 1389740,00 115,03

INTERPRETAREA REZULTATELOR:
Veniturile totale din exploatare sunt veniturile totale obținute de societatea comercială S.C.
DAVEX AGRO S.R.L în cursul activității sale.
În anul 2014 a înregistrat venituri toatale în valoare de 11186671,00 lei, iar în 2015 valoarea
acestora a fost de 10254125,00 lei. Acest lucru a determinat scăderea rate de evoluție a
indicatorului cu 8,34%.
Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de
firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într -o perioadă de timp determinată. În
cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepționale. În
termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor
executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile,
remizele și alte reduceri acordate clienților. Cifra d e afaceri totală(CA)reprezintă volumul total al
afacerilor unei firme, evaluate la prețurile pieței, respectiv încasările totale. Ea cuprinde
totalitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea
serviciilor într -o perioadă de timp.
Cifra de afaceri în anul 2014 a fost de 8888078,00 lei, iar în anul 2015 a fost de
8683458,00 lei înregistrând astfel o scădere a rate de evoluție cu 2,30%.
Cifra de afaceri obținută la punctul de lucru A în anul 2014 a fost de 1077190, 40 lei, iar în
anul 2015 a fost de 1286959,05 înregistrând astfel o creștere a ratei de evoluție cu 19,4%.
Cifra de afaceri obținută la punctul de lucru B în anul 2014 a fost de 2350233,60 lei, iar în
anul 2015 a fost de 1887539,94 înregistrând astfel o scă dere a ratei de evoluție cu 19,69%.
Cheltuielile de exploatare reprezintă reflectarea costurilor înregistrate de companie ca
urmare a derulării activităților conform obiectului său de activitate.
Cheltuielile totale de exploatare au fost în 2015 de 8.039.4 38 lei, înregistrând o scădere față
de anul 2014 , unde cheltuielile totale de exploatare au fost de 8.055.046 lei. Acest lucru a
determinat o scădere a ratei de evoluție cu 0,20%.
Cheltuielile aferente cifrei de afaceri de la punctul de lucru A reprezintă 12% din totalul
cheltuielilor de exploatare în 2014 având valoarea de 966605,52 lei și 15% în 2015 având
valoarea de 1205915,7 lei. Rata de evoluție a înregistrat o creștere a indicatorului cu 24,65%.

Cheltuielile aferente cifrei de afaceri de la punctul d e lucru B reprezintă 18% din totalul
cheltuielilor de exploatare în 2014 având valoarea de 1449908,28 lei și 20% în 2015 având
valoarea de 1607887,6 lei. Rata de evoluție a înregistrat o creștere a indicatorului cu 10,89%.
Cheltuielile aferente producției nevândute și producției de imobilizări a fost în anul 2015 de
3778535,86 lei, înregistrând o scădere față de anul 2014 , unde aceste cheltuielile au fost de
4430275,3 lei. Acest lucru a determinat o scădere a ratei de evoluție cu 14,72%.
Cheltuielile de de sfacere și de administrare reprezintă 55% din totalul cheltuielilor de
exploatare în 2014 având valoarea de 5190099,20 lei și 47% în 2015 având valoarea de
4289863,50 lei. Rata de evoluție a înregistrat o scădere a indicatorului cu 13,35%.
Veniturile finan ciare reprezintă sumele obținute ca urmare a deținerii unor titluri de
proprietate (dividendele) sau de plasament (dobânzile), sume obținute din operațiuni de schimb
valutar (diferența pozitivă de curs valutar) și sume obținute ca urmare a depozitelor banc are
(dobânda la depozite).
Acest indicator a fost în 2015 de 131116,00 lei, înregistrând o scădere față de anul 2014 ,
unde veniturile financiare au fost de 184865,00 lei. Rata de evoluție a înregistrat o scădere a
indicatorului cu 29,07%.
Cheltuielile financiare se referă la acele cheltuieli suportate de o companie în legătură cu
deciziile de finanțare, de investire, expunerea la fluctuațiile cursului valutar sau provizioane.
Acest indicator a fost în 2015 de 155356,00 lei, înregistrând o s cădere față de anul 2014 ,
unde cheltuielile financiare au fost de 161659,00 lei. Rata de evoluție a înregistrat o scădere a
indicatorului cu 3,9%.
Impozitul pe profit reprezintă un impozit datorat la bugetul statului de către toți
contribuabilii, așa cu m îi definește Codul Fiscal, care înregistrează profit fiscal în perioada de
raportare și totodată, o cheltuială fiscală a întreprinderii suportată la nivelul întregii sale
activități.
Acest indicator a fost în 2015 de 260418,00 lei, înregistrând o creștere scădere față de anul
2014 , unde impozitul pe profit a fost de 209064,00 lei. Rata de evoluție a înregistrat o creștere a
indicatorului cu 24,56%.
Rezultatul din exploatare reprezintă diferența dintre veniturile totale de exploatare și
cheltuilile toatal e de exploatare.

Rezultatul din exploatare a fost în 2015 de 1674398,00 lei, înregistrând o creștere față
de anul 2014 , unde acest indicator a fost de 1394031,00 lei. Rata de evoluție a înregistrat o
creștere a indicatorului cu 20,11%.
Rezultatul financi ar reprezintă diferența dintre veniturile totale financiare și cheltuilile
toatale financiare.
Acest indicator a fost în 2015 de -24240,00 lei, înregistrând o scădere față de anul 2014 ,
unde rezultatul financiar a fost de 23206,00 lei. Rata de evoluție a înregistrat o scădere a
indicatorului cu -104,46 %.
Rezultatul operațional reprezinta diferența dintre cifra de afaceri și cheltuielile aferente cifrei
de afaceri.
Rezultatul operațional – punctul de lucru A a fost în 2015 de 7396498,95 lei, înregistrând o
scădere față de anul 2014 , unde acest indicator a fost de 7810887,60 lei. Rata de evoluție a
înregistrat o scădere a indicatorului cu 5,31%.
Rezultatul operațional – punctul de lucru B a fost în 2015 de 6795918,06 lei, înregistrând o
creștere față de anul 2014 , unde acest indicator a fost de 6537844,40 lei. Rata de evoluție a
înregistrat o creștere a indicatorului cu 3,95%.
Rezultatul brut al exercițiului reprezintă suma dintre rezultatul din exploatare și rezultatul
financiar.
Rezultatul brut a fost în 2015 de 1650158,00 lei, înregistrând o creștere față de anul 2014 ,
unde acest indicator a fost de 1417237,00 lei. Rata de evoluție a înregistrat o creștere a
indicatorului cu 16,43%.
Rezultatul net reprezintă diferența dintre rezultatul brut al exercițiului și impozitul pe profit.
Rezultatul net a fost în 2015 de 1389740,00 lei, înregistrând o creștere față de anul 2014 ,
unde acest indicator a fost de 1208173,00 lei. Rata de evoluție a înregistrat o creștere a
indicatorului cu 15,03%.

ANALIZĂ COMPLEXĂ A PERFORMANȚE LOR FINANCIARE A
ÎNTREPRINDERII CU AJUTORUL CONTULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE

Aceasta analiza vine să completeze valențele analizei realizate în cadrul primei
categorii.Această analiză presupune utilizarea contului de profit și pierdere din notele de bilanț:
Nota 1 – Informații cu privire la amortizări și ajustări de valoare
Nota 2 – Informații cu privire la provizioane
Nota 3 – Informații referitoare la repartizarea profitului
Nota 4 – Informații cu privire la cheltuieli aferente rezultatului d e exploatare
O întreprindere din exterior este formată din o parte venituri monetare (reale) și nemonetare
(calculate) și o parte cheltuieli reale și calculate.Cheltuielile reale cuprind cheltuieli cu materii
prime și materiale, cheltuieli cu energia, impozitele, taxel e , dobânzile și cu persoanele terțe iar
veniturile reale cuprind eituri din producția exercițiului la care se aduga subvențiile. Cheltuielile
calculate includ cheltuieli cu amortizările, provizionele, penalitățile și alte cheltuieli ce nu pot fi
anticipat e. Veniturile nemonetare cuprind provizioanele, alte venituri și amortizările.
Analiza compleza a performanței întreprinderii presupune aanliza celor patru trepte ale
entității economice:
A. Nivelul de exploatare
B. Nivelul financiar
C. Nivelul extraor dinar
D. Nivelul global
Pe baza notelor explicative ale bilanțului se poate măsura performanța întreprinderii după
principiul cunoaște -te pe tine însuți respectiv optimismul trebuie eliminate pe cât posibil.
A) NIVELUL DE EXPLOATARE
a.1) Cifra de afaceri (C.A) evidențiază dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o
societate comercială în relație cu diferiți parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra de afaceri
reflectă atât latura comercială a unei firme producătoare (prin producția vândută) (Qv), cât și
volumul activității desfășurate de o firmă axată pe vânzări de mărfuri (VM) și subvențiile de
exploatare.(SE)
C.A = VM + Qv + SE
Ponderea vânzării cu mărfurile indică specilizarea întreprinderii fie pe comerț , fie pe
producție. Cifra de afaceri e influențată de volumul de mărfuri (VM) și de prețul de vânzare (Pv)
CA=VM*Pv

a.2 ) Producția exercițiului (Qe) este formată din producția vândută producția stocată (Qs) în
care se includ stocurile de produse finite, semifabricate , producție neterminată și producția
imobilizată (Qi) costul imobilizărilor corporale și necorporale realizate în regie proprie, astfel:
Qe = Qv + Qs + Qi
a.3) Marja comercială (MC) reprezintă valoarea nou creată în sfera comerțului, de societățile
de pro fil, cât și de societățile comerciale care desfășoară activitate de comerț prin magazinele
proprii. Indicatorul se determină că diferență între veniturile rezultate din vânzarea mărfurilor
(VM) și cheltuielile privind mărfurile (Cm) adică:
MC = VM – Cm
a.4) Marja industrială (MI) reprezintă valoarea nou creată în activitatea productivă
desfășurată de o societate comercială într -o perioadă determinată de timp respectiv durata
exercițiului financiar. Marja industrială se determină că diferență între producț ia exercițiului
(Qe) pe de -o parte, și consumurile intermediare (CM) cu materiile prime, materiale, energie și
lucrările executate de terți pe de altă parte, astfel:
MI = Qe – CM
a.5) Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată de o societate c omercială pe
durata exercițiului financiar. Valoarea adăugată se determină prin însumarea marjei comerciale și
a marjei industriale:
VA = MC + MI VA = Qe – CM
Valoarea adăugată este plusul economic realizat într -o întreprindere, respectiv e Plusul de
valoare utilizat pentru plata salariaților (salariu), plata statului (impozit), plata capitalului
(dobânzi), plata antreprenorilor (dividende) și susținerea activitatii prin autofinanțare. Valoare
adăugată estte formată din salarii, dobânzi, amortizări, impozi te, dividend și autofinanțare.La
nivel național valoare adăugată este produsul intern brut. Suma rămasă după efectuarea plăților
este capitalul de autofinanțare sau profitul nerepartizat.
a.6) Rezultatul brut din exploatare (RBE) reprezintă rezultatul obț inut de o societate
comercială din activitatea de exploatare, rezultat neinfluențat de volumul altor venituri din
exploatare respectiv de volumul amortizărilor și provizioanelor. Acest indicator relevă în formă
brută capacitatea activității de exploatare d e a genera profit.
Rezultatul brut din exploatare se poate determina prin 2 metode:
a) Pe baza valorii adăugate: RBE = VA+SE – [ It + CP ] Dacă rezultatul brut din exploatare
are valori mai mari de 0 se numește excedent de exploatare iar dacă are valori m ai mici de 0 se
denumește deficit de exploatare.
b) Pe baza diferenței dintre venituri monetare (toate veniturile minus cele cu provizioanele)
și cheltuieli monetare (toate cheltuielile minus cele cu amortizările, provizioanele) :

RBE = Vb – Cb
a.7) Rezu ltatul din exploatare (RE) diferă de rezultatul brut al exploatării prin faptul că ține
cont de politica de amortizări și provizioane promovată de entitate deci este un rezultat net de
amortizări și provizioane. Se calculează prin 2 metode:
a) Pe baza rez ultatului brut din exploatare:
RE = RBE + Alte venituri din exploatare +Venituri de exploatare din amortizări și
provizioane – Alte cheltuieli de exploatare – Cheltuieli de exploatare din amortizări și
provizioane
c) Că diferență între veniturile din exploata re (VE) și cheltuielile de exploatare (CE), adică:
RE = VE -CE
a.8) Costul bunurilor vândute și al serviciilor prestate (Cbs) care cuprinde costurile directe și
indirecte componente ale costului total al bunurilor și serviciilor efectuate de entitate.
Cbs= Ct+Cd+Cga+Cfin ,
unde – Ct reprezintă cheltuielile activității de bază;
– Cd reprezintă cheltuielile de desfacere;
– Cgen reprezintă cheltuielile generale și administrative
– Cfin sunt cheltuielile financiare
a.9) Rezultatul brut aferent cifrei de af aceri nete (RBCA) sau profitul operartional pune în
evidență rezultatul brut aferent activității de producție.
RBCA = CA –Cbs
a.10) Rezultatul din exploatare va reflecta performanța activității de exploatare iar în ipoteza
unei clasificări a cheltuielilor după destinație, acesta va fi format astfel:
RE = RBCA -Cd-Cga+Av, unde
– Av reprezintă alte venituri din exploatare
B) NIVELUL FINANCIAR
b.1) Rezultatul brut financiar (RBF) reprezintă rezultatul intermediar, obținut din diferență
dintre veniturile bru te financiare (VBF) și cheltuielile brute financiare(CBF). RBF = VBF – CBF
b.2) Rezultatul financiar (RF) este obținut că diferența dintre veniturile financiare (VF) și
cheltuielile financiare (CF).
RF = VF – CF
C) NIVELUL EXTRAORDINAR
c.1) Rezultatul brut extraordinar (RBEx) reprezintă rezultatul intermediar, obținut din
diferență dintre veniturile brute extraordinare (VBEx) și cheltuielile brute extraordinare(CBEx).
RBEx = VBEx – CBEx

c.2) Rezultatul extraordinar (RF) este obținut că diferența dintre veniturile extraordinare
(VEx) și che ltuielile extraordinare (CEx)
REx = VEx – CEx
D) NIVELUL GLOBAL
d.1) Rezultatul curent (RC) se calculează ca suma între rezultatul de exploatare și rezultatul
financiar.
RC = RE + RF
d.2) Rezultatul brut total (RBt) este un indicator intermediar care pune în evidență fluxurile
financiare aferente rezultatelor neinfluențate de alți factori decât cei proprii activității desfășurate
de firmă.
RBt = RBE + RBF + RBEx
d.3) Rezultatul brut al exercițiului (RBE) însumează nivelul general de performanță al celor
trei paliere ale activității entității.
RBE = RE + RF + REx = RC + REx, unde
– RE reprezintă rezultatul exploatării
– RF reprezintă rezultatul financiar
– REX reprezintă rezultatul extraordinar
– RC reprezintă rezultatul curent
d.4) Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor și impozitului pe profit (RBDI) este un
indicator intermediar care măsoară volumul rezultatului obținut de o firmă și neinfluențat d e
cheltuielile cu plata dobânzilor:
RBDI = RE + Cdob+ Camo, u nde
Cdob – cheltuieli cu dobânzile
CAmo – cheltuieli cu amortizările
d.5) Rezultatul net al exercițiului (RNE) este un indicator care evidențiază rezultatul final al
activității unei firme după p lată impozitului pe profit:
RNE = RBE – IP
– IP reprezintă impozitul pe profit.
d.6) Capacitatea de autofinanțare (CAF) a unei societăți reflectă potențialul financiar de
creștere economică a entității, respectiv sursă internă de finanțare generată de act ivitatea
industrială și comercială a acesteia:
CAF = RNE +Amp -Vpv, unde
-Amp reprezintă cheltuieli cu amortizarea și provizioanele calculat
-Vpv reprezi ntă venituri din provizioane

d.7) Autofinanțarea (AF) are un caracter mai sintetic și exprimă doar vo lumul potențial de
resurse financiare proprii care rămâne efectiv în entitate după retribuirea tuturor categoriilor de
participanți la activitatea acesteia.
Autofinanțarea = CAF – Div, unde
– Div reprezintă dividendele vărsate
Tab.Nr.3

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

Rezultatul brut din exploatare este de 1.417.237,00 lei și însumează nivelul general de
performanță ale activităților întreprinderii.
S.C. Davex Agro S.R.L înregistrează un câștig de 546.876,00 lei înainte de dobânzi,
impozite, deprecieri și amortizare ceea ce indică un nivel al performanței pozitiv, însă înregistrea
un câștig înainte de plata impozitului pe profit și plata dobânzilor negativ de 904 .562,00 lei și un
câștig înainte de impozitul pe profit negativ de 1.045.316,00 lei.
Costul bun urilor vândute și al serviciilor prestate este de 4.674.392,80 lei .
Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete sau profitul operartional pune în evidență
rezultatul brut a ferent activității de producție și are o valoare de 4.213.685,20 lei.
Rezultatul din exploatare reflectă performanța activității de exploatare fiind în valoare de
1.394.031,00 lei.
Rezultatul brut financiar reprezintă rezultatul intermediar și are o valoare de 23206,00 lei iar
rezultatul finaciar are aceeași valoare, deoarece nu se în registrează amortizările financiare.
Nr.Crt Indicator Formula Valoare-lei
1Rezultatul brut din exploatare RBE=VA+SE-(It+CP) 1417237,00
2Castigul inainte de dobanzi, impozite, depreciere, amortizare EBITDA=CA-ChE+Am+Prov 546876,00
3Castigul inainte de impozitul pe profit si plata dobanzilor EBIT=EBITDA-Am-Prov -904562,00
4Castigul inainte de impozitul pe profit EBT=EBIT-Dob -1045316,00
5Costul bunurilor vandute si al serviciilor prestare (Cbs) Cbs=Chab+Cha+Chi 4674392,80
6Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete Rbca=CA-CBS 4213685,20
7Rezultutatul din exploatare RE=VE-CE 1394031,00
8Rezultatul brut financiar RBF=VF-ChF+Amf 23206,00
9Rezultatul financiar RF=RBF-Amf 23206,00
10Rezultatul brut al exercitiului RBEx=RE+RF 1417237,00
11Rezultatul brut inainte de deducerea dobanzilor si impozitului pe profit RBDI=RBEx+Dobanzi 1557991,00
12Rezultatul net al exercitiului RNE=RBE-Ip 1208173,00
13Capacitatea de autofinantare CAF=RNE+Am+Prov c-Prov v2659611,00
14Autofinantarea AF=CAF-Div 2055524,50NIVEL DE EXPLOATARE
NIVELUL FINANCIAR
NIVELUL GLOBAL

Rezultatul brut înainte de deducerea dobânzilor și impozitului pe profit măsoară volumul
rezultatului obținut de S.C. Davex Agro S.R.L și nu este influențat de cheltuielile cu plata
dobânzilor fiind în valoare de 1.557. 991,00 lei.
Rezultatul net al exercițiului evidențiază rezultatul final al activității unei firme după plată
impozitului pe profit , fiind în valloare de 1.208.173,00 lei.
Capacitatea de autofinanțare reflectă potențialul financiar de creștere economică a entității,
respectiv sursă internă de finanțare generată de activitatea industrială și comercială a acesteia , ea
având o valoare de 2.659.611,00 lei.
Autofinanțarea exprimă doar volumul potențial de resurse financiare proprii care rămâne
efectiv în entitate după retribuirea tuturor categoriilor de participanți la activitatea acesteia , ea
având o valoare de 2.055.524,50 lei.

ANALIZA RATELOR DE PERFORMANȚĂ
Ratele de performanță exprima raportul între două fluxuri financiare.Fluxurile financiare
sunt fie de rezultat,efect (rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul brut al
exercițiului, rezultatul net al exercițiului, valoarea adăugată, marja comercială, venitul total) sau
fie de consum, efort (capital propriu, capital permanent, a ctive total, activ imobilizat, Activ
circulant, capital investit).
În economie ratele au caracter de marjă (au sens relativ de restere sau scădere raportat la
baza fixă).Termenul de rață are rădăcina latină iar termenul de marjă are rădăcina anglo -saxonă.
O întreprindere din punct de vedere al calculului ratelor dr performanță se împart în trei mari
zone:
1. Zonă comercială unde se produc vânzări și se obțin profituri (Profit/CĂ)
2. Zona financiară unde există surse de finanțare a vânzărilor ( RBE/Capit al propriu,
RBE/Capital permanent)
3. Zona economică unde există activele (RNE/Ai, RBE/Ac)
Relația între profitabilitate, rentabilitate și creștere este o relație de cauzalitate cu următorul
sens:
O întreprindere care înregistrează creștere este și rentabilă și profitabilă.
O întreprindere rentabilă este și profitabilă dar nu înregistrează obligatoriu creștere.

O întreprindere profitabilă nu este obligatoriu să fie rentabilă și să înregistreze cre ștere.
Astfel relația de cauzalitate este de creștere – rentabilitate și profitabilitate și nu invers.
Analiza ratelor de performanță a întreprinderii presupune analiza următoarelor rate:
 Analiza ratelor de profitabilitate
 Analiza ratelor de rentabi litate
 Analiza ratelor bursiere
Analiza ratelor de profitabilitate
Ratele de profitabilitate se formează în zonă comercială a întreprinderii și exprimă u n raport
între o bogăție aferentă vânzărilor și cifra de afaceri.Principalele rate sunt:
1. Rata medie brută a profitului (gross margin profit) exprima raportul dintre rezultatul brut
al exer cițiului și cifra de afaceri.
2. Rata medie netă a profitului exprimă raportul dintre rezultatul net al exercițiului și cifra
de afaceri.
3. Rata marei comerci ale exprimă rapotul dintre marja comercială și cifra de afaceri.
4. Rata marjei brute din vânzări exprimă raportul dintre rezultatul brut aferent cifrei de
afaceri și cifra de afaceri. Această rată exprima cel mai bine profitabilitatea întreprinderii
celelalte rate sunt influențate de rezultate care nu țin de zonă comercială.
Analiza ratelor de rentabilitate se calculează pentru zo na financiară și cea economică.
Rentabilitate financiară exprimă rentabilitatea capitalului utilizat în întreprindere din punc t
de vedere al opțiunilor de plasament (proprietarul de capital optează în funcție de rață dobânzii
să plaseze sursele de finanțare fie în firmă fie în sistemul bancar).
Așadar se calculează două rat e:
1. Rata rentabilității capitalului propriu (return on equ ity) reprezintă raportul dintre
rezultatul net al exercițiului (RNE) și capitalul propriu(Kpr). Această rata e în funcție de rat ă
medie netă a profitului, de viteză de r otație a activului total și de levierul financiar.
ROE= RNE / Kpr

2. Rata rentabilității ca pitalului permanent (return on capital) se calculează ca raport între
rezultatul brut înainte de dobânzi și impozite (EBIT) și capitalul permanent (Kp).
ROC =EBIT / Kp
Analiza rentabilității economice
Rentabilitatea economică exprimă eficiența activității indiferent de sursele de finanțare și de
sitemul fiscal.Practic rentabilitaea economică exprimă eficiența utilizării capitalului firmei în
activitatea de producție.În acest sens în activitatea de producție participă capaitalul denumit
active deci ne inter esează ef iciența utilizării activelor.
Principalele rate de rentabilitate economică sunt:
1. Rata rentabilității economice se exprimă ca raport între rezultatul brut a l exercițiului și
activul brut.
RE = RBE/AT*100
Rentabilitatea economică este un indicator care orientează firma spre a se împrumuta de pe piață
sau spre a -și reduce gradul de îndatorare.
 Dacă rentabilitatea economică este mai mare ca rata dobânzii practicată pe piață înseamnă
că societatea încaseaz ă levier financiar. Levierul financiar e diferența dintre rentabilitatea
economică și rentabilitatea financiară. Dacă întreprinderea încasează levier financiar aceasta va
fi înclinată să se împrumute de pe piață pentru a -și crește capacitate de producție p ână la limita în
care gradul de îndatorare o fac insolvabilă. Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de
a-și plăti datoriile la scadență iar lichiditatea reprezintă capacitat ea întreprinderii de a -și
trans forma activele în bani.
 Dacă renta bilitatea economică este mai mică ca rata dobânzii atunci întreprinderea nu
înregistrează levier financiar respectiv decidentul va sista împrumuturile.
2. Rata rentabilității activelor (return on assets) se determina ca raport între rezultatul net al
exercițiului și activul total.
ROA = RNE/AT*100
3. Rata rentabilității capitalului investit (return on investment) se determină ca raport între
rezultatul net al e xercițiului și capitalul investit.
ROI = RNE/Ki*100

Rentabilitatea capitalului investit se compară cu costul capitalului și cu rentabilitatea
activelor.
 Dacă costul capitalului este mai mare decât rentabilitatea capitalului investit atunci
investiția n u se justifica, nu se susține din activitatea economică.
 Dacă rentabilitatea capitalului investit este mai mare că costul capitalului dar mai mică
decât rentabilitatea activelor atunci investiți tot nu se justifica pentru că determină reducerea
competit ivității, întreprinde rea nu face față concurenței.
4. Rata rentabilității cheltuielilor este raportul dintre rezultatul net al exercițiului și
cheltuielile totale de producție.
Această rata mai este denumită și rata profitului și evidențiază câștigul la fie care 100 de lei
consum.
RCt = RNE/Ct*100
5. Rata rentabilității veniturilor exprima raportul dintre rezultatul net al exercițiului și
venitul total al întreprinderii.
RVt = RNE/Vt*100
6. Viteza de rotație a activelor circulante se exprimă în număr de rotații și reprezintă
raportul dintre cifra de afaceri și activul circulant.
Vr = CA/AC
7. Durata în zile a unei rotații reprezintă raportul dintre activul circulat multiplicat cu
numărul de zil e din perioada în care se fac calculele la cifra de afaceri.
Dr=AC*Z/CA

Indicator Simbol/
Formula UM 2014 2015 Indice de evolutie
1 Cantitatea de grau achizitionata qg tone 450,00 495,00 110,00
2 Cost de achizitie grau cg lei/tona 640,00 680,00 106,25
3 Cheltuieli cu graul achizitionat chg lei 288000,00 336600,00 116,88
4 Amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale Am lei 1451438,00 1635989,00 112,72
5 Alte cheltuieli variabile corporale si necorporale alc lei 7340264,00 5060254,00 68,94
6 Cheltuieli de desfacere, generale si administrare Cdga lei 1000938,00 883484,00 88,27
7 CHELTUIELI VARIABILE TOTALE CV lei 7628264,00 5396854,00 70,75
8 CHELTUIELI FIXE TOTALE CF lei 2452376,00 2519473,00 102,74
9 CHELTUIELI TOTALE DE EXPLOATARE ChE lei 10080640,00 8579727,00 85,11
10 Cost unitar de productie pe tona de faina cu=ChE/Qf lei/tona 32943,27 24761,12 75,16
11 Productia de faina obtinuta total,din care: Qf tone 306,00 346,50 113,24
12 Productia vanduta Qv tone 260,10 294,53 113,24
13 Productia stocata Qs tone 45,90 51,98 113,24
14 Productia de tarate obtinuta, integral vanduta Qt tone 101,00 122,13 120,92
15 Pret de vanzare -faina pvg lei/tona 1,50 1,65 110,13
16 Pret de vanzare -tarate pvt lei/tona 580,00 560,00 96,55
17 Cifra de afaceri CA lei 8888078,00 8683458,00 97,70
18 Valorea productiei de faina stocata(venituri din variatia stocurilor) Vs lei 42,30 48,42 114,47
19 VENITURI TOTALE DE EXPLOATARE VE lei 11186671,00 10254125,00 91,66
20 REZULTATUL DIN EXPLOATARE RE lei 1394031,00 1674398,00 120,11
21 Venituri financiare CF lei 184865,00 131116,00 70,93
22 Cheltuieli financiare – cu dobanzile ChF lei 140754,00 146057,00 103,77

Tab.Nr. 4

23 REZULTATUL FINANCIAR RF lei 23206,00 -24240,00 -104,46
24 VENITURI TOTALE VT lei 11371536,00 10385241,00 91,33
25 CHELTUIELI TOTALE CT lei 9954299,00 8735083,00 87,75
26 REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI RBEx lei 1417237,00 1650158,00 116,43
27 IMPOZIT PE PROFIT -16% Ip lei 209064,00 260418,00 124,56
28 REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI RNEx lei 1208173,00 1389740,00 115,03
29 ACTIVE IMOBILIZATE TOTALE AI lei 10323758,00 9543250,00 92,44
30 ACTIVE CIRCULANTE TOTALE AC lei 4438171,00 7379110,00 166,26
31 ACTIVE TOTALE AT lei 14761929,00 16922360,00 114,64
32 Datorii pe termen scurt -linie de credit pentru productie DTS lei 8933476,00 11364823,00 127,22
33 Datorii pe termen lung – credit bancar pentru investitia realizata(cladiri,echip) DTL lei 2286412,00 31136095,00 1361,79
34 Rata medie a dobanzii Rd % 8,00 9,00 112,50
35 Capitaluri proprii CPr lei 6647064,00 8228728,00 123,79
36 Capital permanent CP=DTL+Cpr lei 8933476,00 39364823,00 440,64
37 PASIVE TOTALE PT lei 17866952,00 50729646,00 283,93

Tab.Nr. 5
RATA DE PROFITABILITATE
38 Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri RBCA=CA -Cbs lei 4213685,20 4009065,20 95,14
39 Castigul inainte de dobani si impozite EBIT=CA -ChE lei -1192562,00 103731,00 -8,70
40 Rata profitului brut RPb=RBEx/CA*100 % 15,95 19,00 119,18
41 Rata profitului brut din vanzari Rpca=RBCA/CA*100 % 47,41 46,17 97,39
RATE DE RENTABILITATE FINANCIARA
42 Rata rentabilitatii capitalului propriu ROE=RNEx/Cpr*100 % 18,18 16,89 92,92
43 Rata rentabilitatii capitalului permanent ROC=EBIT/CP*100 % -13,35 0,26 -1,97
RATE DE RENTABILITATE ECONOMICA
44 Rata rentabilitatii economice Re=RE/AT*100 % 9,44 9,89 104,78
45 Rata rentabilitatii activelor ROA=RNEx/AT*100 % 8,18 8,21 100,34
46 Rata rentabilitatii cheltuielilor RCh=RNEx/CT*100 % 12,14 15,91 131,08
47 Viteza de rotatie a activelor circulante Vr=CA/AC rotatii 2,00 1,18 58,76
48 Durata de rotatie a activelor circulante Dr=AC/CA*365 zile 182,26 310,17 170,18
49 Productia de faina la pragul de rentabilitate Qe=CF/(pv -cvu) tone -74,45 -101,76 136,69
50 Cifra de afaceri critica Cac=Qe*pv lei 2402961,10 2478567,63 103,15
51 Efectul gradului de indatorare(efect de levier) EGI=ROE -Re % 8,73 6,99 80,09

INTERPRETARE REZULTATELOR:
Ratele de profitabilitate exprimă u n raport între o bogăție aferentă vânzărilor și cifra de
afaceri ,înregistrând astfel în 2014 un procent de 15% iar în 2015 19%, ceea ce a dus la creștere
de 19,18%.
Rata profitului brut din vânzări a scăzut însă cu 2,61% în 2015 față de 2014 .
Rata rentabil ității capitalului propriu înregistrează o scădere de 7,02% în anul 2015 față de
anul 2014 ceea ce ne arată unde optează în funcție de rață dobânzii să plaseze sursele de
finanțare fie în firmă fie în sistemul bancar .
Rata rentabilității capitalului permanent înregistrează o creștere în 2015 de 97% față de
2014 .
Rata rentabilității economice este de 9,44% în 2014 înregistrând o creștere în anul 2015 de
4,78% ceea ce ne arată că întreprinderea încasează levier financiar aceasta va fi înclinată să se
împrumute de pe piață pentru a -și crește capacitate de producție până la limita în care gradul de
îndatorare o fac insolvabilă .
Rata rentabilității activelor ramane aproape neschimbată atât în anul 2014 cât și în anul 2015
8,20%.
Rata rentabilității cheltui elilor înregistrează o creștere de 31,08% în anul 2015 față de anul
2014 și evidențiază câștigul la fiecare 100 de lei consum.
Viteza de rotatie a activelor circulante înregistrează o scădere de 42,24 % în anul 2015 față
de 2014 acceasta caracterizând eficiența cu care sunt folosite activele circulante ale
întreprinderii. Această scădere ne arată că volum de active circulante folosit pentru obținerea
unei anumite producții a crescut, influențând negativ performanțele întreprinderii.
Durata de rotatie a activelor circulante înregistrează o creștere de 70,18% în 2015 față 2014
și ne arată în câte zile sunt folosite activele circulante.
Cifra de afaceri critică reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asigură acoperirea
cheltuielior înregistrând în anul 2014 valoarea de 2402961,10 lei iar în 2015 , valoare de
2478567,63 lei. S -a înregistrat astfel o creștere de 3,15% a cifrei de afaceri critică .
Efectul gradului de îndatorare este de 8,73% în anul 2014 , înregistrând o scădere față de 2015 ,
anul în care s -a înregistrat un efect al gradului de îndatorare de 6,99%. Aceasta scădere nu afectează
eficiența întreprinderii înregistrând în continuare levier financiar.

3.3. ANALIZA SĂNĂTĂȚII ÎNTREPRINDERII

ANALIZA BILANȚULUI PE VERTICALĂ
Indicatorii calcula ți în analiza pe vertical ă a bilan țului cuprind dou ă grupe:
Indicatori absolu ți de bilan ț
Indicatori relativi sau rate de structur ă
Principalii indicatori absolu ți de bilan ț sunt:
Activul total (AT) = Active imobilizate (Ai)+ Active circulante (Ac)+Cheltuieli în avans
(Ca)
Activul curent (AC) =Active circulante (Ac) +Cheltuieli în avans
Datorii curente (DC) =Datorii pe termen scurt (DTS)+Provizioane (P) +Venituri în
avans(Va)
Datorii totale (DT) = Datorii pe termen scurt (DTS) +Datorii pe termen lung (DTL)
Capital împrumutat (CI) = Datorii curente (DC) + Datorii pe termen lung (DTL)
Capital angajat (Can)= Capital propriu (CPr) + Capital împrumutat (CI)
Capital permanent (CP) = Capital angajat (Can) + Subvetii din investi ții (Si)
Ratele de structură a activului și pasivului
Ratele de structura se calculeaz ă raport ând fiecare post din bilan ț la activul total. Analiza
ratelor indica propor țiile create între elementele de bil anț și activul total indic ând o anumit ă
depenenata fa ță de creditori și acționari.Astfel ratele se calculeaz ă atât static c ât și dynamic pe 4 –
5 ani și se interpreteaz ă evolu ția.
Rata activelor imobilizate (RĂi) indic ă pondrea activelor imobilizate în patri monial total al
întreprinderii.
RAi = Ai / AT*100
Rata activelor circulante (RAc) eviden țiază ponderea activelor circulante în totalul
mijloacelor economice ale întreprinderii.

RAc = Ac / AT*100
Rata creanțelor (Rc) este influen țată de natura clien ților și de termenul de plat ape care firma
îl acord ă partenerilor s ăi.
Rs = S / AT*100
Rata disponibilităților bănești (Rd) red ă ponderea celor mai lichide active în totalul activelor
circulante, reflectând gradul de lichiditate imediat ă a activelor curente.
Rd = D / AT*100
Rata datoriilor pe termen scurt (RDTS) se determin ă ca raport între datoriile cu termen de
exigibilitate mai mic de un an în totalul surselor întreprinderii.
RDTS = DTS / PT*100
Rata capitalului propriu indica ponderea surselor proprii în totalul pasivului și înregistreaz ă
valori diferite în func ție de politica financiar ă a întreprinderii și rentabilitatea ei.
Raf = CP / PT*100
Rata capitalului permanent (Rsf) reflect ă ponderea surselor pe care le are întreprinderea
pentru o perioad ă mai mare de un an în totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice.
Rsf = CP / PT*100
Coeficientul îndatorării globale 1 :CIG 1=DT/PT <0,66
Coeficientul îndatorării globale 2 :CIG 2=DT/CPr <2
Coeficientul îndatorării la termen 1: CIT 1= DTI/CP <0,5
Coeficientul îndatorării la termen 2: CIT 2= DTI/CPr <1

Tab.Nr. 6
Nr.c
rt Indicatori de structura
financiara Formula 2014 2015 Indice de
evolutie
1 Activ curent AC=Ac+Chavs 4438171,00 7379110,00 166,26
2 Datorii curente DC=DTS+Vavs 5197350,00 4930783,00 94,87
3 Datorii totale DT=DC+DTL 7483762,00 36066878,00 481,94
4 Capital imprumutat CI=DTL 2286412,00 31136095,00 1361,79
5 Capital angajat Can=CI+Cpr 8933476,00 39364823,00 440,64
6 Capital permanent CP=Can+Subv(peste
1 an) 9564579,00 39991577,00 418,12
7 Rata activelor imobilizate RAi= Ai/AT*100 69,94 56,39 80,64
8 Rata activelor circulante RAc=Ac/AT*100 30,06 43,61 145,04
9 Rata creantelor Rc=C/Ac*100 35,32 41,68 118,01
10 Rata disponibilitatilor banesti Rd=Disp/Ac*100 24,44 26,66 109,09
11 Rata datoriilor pe termen
scurt RDTS=DTS/PT*100 50,00 22,40 44,81
12 Rata capitalului propriu RCpr=CPr/PT*100 37,20 16,22 43,60
13 Rata capitalului permanent RCP=CP/PT*100 50,00 77,60 155,19
14 Coeficientul indatorarii
globale 1 CIG 1=DT/PT<0.66 0,42 0,71 169,74
15 Coeficientul indatorarii
globale 2 CIG 2=DT/CPr <2 0,78 0,90 115,26
16 Coeficientul indatorarii la
termen 1 CIT 1=DTL/CP <0.5 0,24 0,78 325,69
17 Coeficientul indatorarii la
termen 2 CIT 2=DTI/CPr <1 0,34 3,78 1100,04

INTERPRETAREA REZULTATELOR :
Rata activelor imobilizate indic ă pondrea activelor imobilizate în totalul patrimonial al
întreprinderii. În anul 2014 activile imobilizate au avut ponderea de 69,94% din totalul
patimonial, înregistrând o scădere de 19,36% în anul 2015 , unde s -a înregistrat o pondere de
56,39%.
Rata activelor circulante eviden țiază ponderea activelor circulante în totalul mijloacelor
economice ale întreprinderii. În anul 2014 s-a înregistrat o pondere de 30,06% iar în 2015 o
pondere de 43,61. S -a înregistrat o creștere a indicatorului de 45,04%.

Rata creanțelor înregistrează o creștere de 18,01 % în anul 2015 față de anul 2014 .
Rata dispo nibilităților bănești redă ponderea celor mai lichide active în totalul activelor
circulante, reflectând gradul de lichiditate imediat ă a activelor curente.Acest indictor
înregistrează o creștere de 9,09% în anul 2015 față de 2014 .
Rata datoriilor pe terme n scurt înregistrează o scădere de 55,19% în anul 2015 față de 2014 .
Rata capitalului propriu indica ponderea surselor proprii în totalul pasivului și înregistreaz ă
valori diferite în func ție de politica financiar ă a întreprinderii și rentabilitatea ei. Ac easta pondere
scade în 2015 cu 56,6% față de 2014 .
Rata capitalului permanent reflect ă ponderea surselor pe care le are întreprinderea pentru o
perioad ă mai mare de un an în totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice. Acest
indicator înregsitrează o creștere de 55,19% în naul 2015 față de anul 2014 .
Coeficientul îndatorării globale 1 înregistrează în anul 2014 valoare de 0,42 iar în 2015 are
valoare de 0,77 ceea ce ne arată ca întreprinderea avea o capacitatea financia ră mai buna în anul
2014 .
Coeficientul îndatorării globale 2 înregistrează în anul 2014 valoare de 0,78 iar în 2015 are
valoare de 0,90 .
Coeficientul îndatorării la termen 1 înregistrează în anul 2014 valoare de 0,24 iar în 2015 are
valoare de 0,78 .
Coef icientul îndatorării la termen 2 înregistrează în anul 2014 valoare de 0,34 iar în 2015 are
valoare de 3,78 .
În urma analizei acestor coeficienți de îndatorare rezultă faptul că întreprinderea avea o
capacitate financiară mai buna în anul 2014 față de anu l 2015 , era mai autonomă .

ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE PE ORIZONTALĂ
Analiza structurii financiare presupune analiza lichidității și a solvabilității (îndatorării).
Analiza ratelor de lichiditate
Lichiditatea reprezintă capacitate întreprinderii de a transforma activele în bani.În acest sens
se calculează următoarele rate:

1.Rata lichidității curente se calculează ca raport între activul și pasivul curent.Valoarea
minimă a cestei rate poate varia între 1.8 -2 iar valoarea maximă va fi considerate 2,5.
Lichiditatea curentă = Activ curent /Pasiv curent
2. Rata lichidității intermediare sau “testul acid ” este considerată sadisfacatoare dacă are
valori cuprinse între 0.8 și 1 iar valori mai mare de 1.5 determina o lichiditatea bună.
Lichiditatea intermedia ră = (Activ curent – Stocuri) / Pasiv curent
3. Rata lichidității imediate cunoscută în teoria economică și ca rata solvabilității imediate.
Valoarea minimă a raportului cuprinsă între 0,2 -0,5 refl ectă o garanție de lichiditate, fiind
asigurată achitarea o bligațiilor pe termen scurt și valri mai mari ca 1 denotă o lichiditate bună.
Lichiditatea imediată = Disponibilități bănești / Pasiv curent
4.Durata de rotație a creanțelor
5.Viteza de rotație a creanțelor
6.Viteza de rotație a furnizorilor
7.Durata de rotație a frunizorilor
Analiza solvabilității sau a gradului de îndatorare
În acest sens se calculează următoarele rate:
 Solvabilitatea generală =Datorii totale / Activ total
 Rata datoriilor totale = Datorii Totale / Capital propriu
 Rata datoriilor pe term en scurt = Datorii pe termen scurt / Capital propriu
 Rata datoriilor pe termen lung = Datorii pe termen lung/ Capital propriu
 Rata de acoperire a dobânzii
 Profit brut înainte de dobânzi și impozite

Tab.Nr. 7
Nr. Indicatori de structura financiara Formula 2014 2015 Indice
evolutie
1 Activ curent AC=Ac+Chav
s 4438171,00 7379110,00 60,15
2 Active totale AT=Ac+ AI 14761929,00 16922360,00 87,23
3 Stocuri S 1785966,00 2336020,00 76,45
4 Creanțe C 1567570,00 3075826,00 50,96
5 Disponibilități Disp 1084635,00 1967264,00 55,13
6 Datorii curente DC=DTS+Vav
s
(sub 1 an) 5197350,00 4930783,00 105,41
7 Datorii comerciale – furnizori Df 139609,00 118013,00 118,30
8 Datorii pe termen lung DTL 2286412,00 31136095,00 7,34
9 Datorii totale DT=DC+DTL 7483762,00 36066878,00 20,75
10 Capitaluri proprii CPR 6647064,00 8228728,00 80,78
11 Capital permanent CP=DTL+CPr
+Vavs > 1 an 8933476,00 39364823,00 22,69
12 Cifra de afaceri CA 8888078,00 8683458,00 102,36
13 Cheltuieli totatle de exploatare din
care: ChE 9792640,00 8579727,00 114,14
14 cheltuieli cu terți(consum
intermediar +ch mărfuri ) ChT 1871594,00 1161148,00 161,18
15 Rezultata din exploatare RE 1394031,00 1674398,00 83,26
16 Cheltuieli financiare cu dobânzile Dob 140754,00 146057,00 96,37
17 Rezultatul brut al exercitiului RBEx 1417237,00 1650158,00 85,88
18 Impozit pe profit Ip 209064,00 260418,00 80,28
19 Rezultatul net al exercițiului RNEx 1208173,00 1389740,00 86,94

Tab.Nr. 8
INDICATORI DE LICHIDITATE
20 Rata lichiditații curente(min. 1,8 -2) Rlc=AC/DC 0,8539296 1,49653919 175,25
21 Rata lichiditații intermediare(min. 0,8 -1) Rli=(AC -S)/DC 0,51029948 1,02277671 200,43
22 Rata lichidității imediate (min. 0,2 -0,3) Rld=Disp/DC 0,20869001 0,39897598 191,18
23 Viteza de rotație a creanțelor Vrc=CA/C 5,66997199 2,82313044 49,79
24 Durata de rotație a creanțelor Drc=C/CA*365 64,3742157 129,289102 200,84
25 Viteza de rotație a furnizorilor Vrf=ChT/Df 13,4059695 9,83915331 73,39
26 Durata de rotație a furnizorilor Drf=Df/Cht*365 27,2266768 37,0966879 136,25
INDICATORI DE SOLVABILITATE
27 Rata solvabilității generale(1,5 -2) Rsg=AT/DT 1,97252785 0,46919392 23,79
28 Rata datorii totale (max.2) Rdt=DT/CPr 1,12587482 4,38304414 389,30
29 Rata datorii pe termen scurt (max 1. ) Rdts=DTs/CPr 1,34397322 1,3811154 102,76
30 Rata datorii pe termen lung (max.1) Rdl=DTL/CPr 0,34397322 3,78382844 1100,04
31 Profit brut înainte de dobânzi și impozite Pbdi=RBEx+Dob 1557991,00 1796215,00 115,29
32 Rata de acoperire a dob ânzilor(min. 2) Rdob=Pbdi/Dob 11,0688932 12,2980412 111,10

INTERPRETAREA REZULTATELOR:
Rata lichidității curente indică ponderea pasivului curent în activul curent. În anul 2014 s-a
înregistrat ponderea de 0,85% iar în anul 2015 valoarea a fost de 1,49%. S -a înregistrat o creștere
a acestui indicator de 75,25%.
Rata lichidității intermediare sau “testul acid ” este considerată sadisfacatoare dacă are
valori cuprinse între 0.8 și 1 iar valori mai mare de 1.5 determina o lichiditat ea bună.Aceasta rată
a avut valoafre de 0,51 în anul 2014 iar în 2015 a fost de 1,02%, ceea ce ne arată o lichiditate
mai bună în anul 2015 .
Rata lichidității imediate cunoscută în teoria economică și ca rata solvabilității imediate.

Aceasta rată a avut va loare de 0,20 în anul 2014 iar în 2015 a fost de 0,39%, ceea ce ne arată
o garanție de lichiditate mai bună în anul 2015 .
Durata de rotație a creanțelor reflectă durata de folosire a creanțelor în zile. În anul 2014
această durată a fost de 64,37 iar în anul 2015 a fost de 129,28.S -a înregistrat astfel o creștere de
100,8% în anul 2015 față de anul 2014 .
Viteza de rotație a creanțelor caracterizând eficiența cu care sunt folosite activele
circulante ale întreprind erii.Această viteză a fost de 5,66 în anul 2014 , înregistrând o scădere de
51% față de 2015 , unde aceasta valoare a fost de 2,82.
Viteza de rotație a furnizorilor a avut valoare de 13,4 în anul 2014 iar în anul 2015 a avut
valoare de 9,83, înregistrând o s cădere de 27%.
Durata de rotație a frunizorilor a înregistrat o creștere de 36,25% în anul 2015 față de 2014 .

ANALIZA STRUCTURII FINACIARE: ECHILIBRUL FINANCIAR

Indicatorii calculți pe baza bilanțului prescurtat sunt :

1. Fondul de rulment sau capitalul de lucru FR=CP -AI
2. Fond de rulment propriu FRp = Capitaluri proprii – Active imobilizate
3. Fond de rulment străin FRs=FR -FRpr
4. Necesarul de fond de rulment NFR = (Active curente – Disponibilități bănești) – (Resurse
curente – Credite pe termen scurt)
5. Trezoreria netă TN = FR – NFR
6. Cash -flowul sau fluxurile de trezorerie CF = TN1 –TN0
7. Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment FR/NFR=FR/NFR*100
8. Durata de rotație a fondului de rulment = FR/CA*360 zile

Tab.Nr. 9
Nr.
Crt. Indicatori de structura
financiara Formula/Simbol 2017 2018 Indice
evolutie
1 Capitaluri proprii CPr 6647064,00 8228728,00 1,24
2 Datorii pe termen lung DTL 2286412,00 31136095,0 13,62
3 Provizioane Prov 0,00 0,00 0,00
4 Venituri in avans>1 an -subventii
pentru investitii Vavs>1 an 631103,00 626754,00 0,99
5 Capitaluri permanente CP=CPr+DTL+P
rov+Vavs> 1 an 9564579,00 39991577,0 4,18
6 Datorii pe termen scurt(fara credite
pe termen scurt) DTSfc 5197350,00 4930783,00 0,95
7 Credite pe termen scurt Cts 0,00 0,00 0,00
8 Venituri in avans < 1 an Vavs<1 an 0,00 0,00 0,00
9 Datorii curente DC=DTSfc+Cts
+Vavs 5197350,00 4930783,00 0,95
10 PASIV TOTAL PT=CP+DC 17866952,00 50729646,0
0 2,84
11 Imobilizari necorporale In 0,00 0,00 0,00
12 Imobilizari corporale Ic 10322318,00 9541810,00 0,92
13 Imobilizari financiare If 1440,00 1440,00 1,00
14 Active imobilizate totale AI 10323758,00 9543250,00 0,92
15 Stocuri S 1785966,00 2336020,00 1,31
16 Creante C 1567570,00 3075826,00 1,96
17 Investitii pe termen scurt Its 0,00 0,00 0,00
18 Casa si conturi la banci Ccb 1084635,00 54311,00 0,05

19 Active circulante totale Ac 4438171,00 7379110,00 1,66
20 Cheltuieli in avans Chavs 0,00 0,00 0,00
21 Activ curent AC=Ac+Chavs 4438171,00 7379110,00 1,66
22 ACTIV TOTAL AT=AI+AC 14761929,00 16922360,0 1,15
23 Fondul de rulment FR=CP -AI -759179,00 30448327,0 -40,11
24 Fondul de rulment propriu FRpr=CPr -AI -3676694,00 -1314522,00 0,36
25 Fond de rulment strain FRs=FR -FRpr 2917515,00 31762849,0 10,89
26 Necesar de fond de rulment NFR=(AC –
Disp) -(DC-Cts) 7089662,00 11845886,0 1,67
27 Trezoreria neta TN=FR -NFR -7848841,00 18602441,0 -2,37
28 Variatia trezoreriei nete(cash -flow) CF=TN1 -TN0 – 26451282,0 –
29 Rata de acoperire a necesarului de
fond de rulment RFR/NFR=FR/N
FR*100 -10,71 257,04 -24,00
30 Durata de rotatie a fondului de
rulment DRFR=(FR/CA)
*365 -31,18 1279,86 -41,05
31 Cifra de afaceri CA 8888078,00 8683458,00 0,98

INTERPRETAREA REZULTATELOR:

Fondul de rulment sau capitalul de lucru are o valoare de -759179,00 în anul 2014 iar în anul
2015 valoarea este de 30448327 . Fondul de rulment exprimă lichiditatea întreprinderii pe
termen scurt.
Fond de rulment propriu are o valoare de -3676694,00 în 2014 și -1314522,00 în 2015 . S-
înregistrat astfel o scadere de 64%.
Fond de rulment străin în anul 2014 înregistrează valoare de 2917515,00 iar în anul 2015
o valoare de 31762849, așadar s -a înregistrat o creștere de 9,18% în anul 2015 .
Necesarul de fond de rulment NFR este în anul 2014 de 7089662,00 iar în anul 2015 este de
11845886,00 .Se înregistrează așadar o creștere de 0,67% a acestui necesar.

Cu cât o întreprinderea are un fond de rulment mai mic cu atât acesta e plasat în economie,
produce efecte și se îndeplinesc condițiile de creștere economică.Fondul de rulm ent mare aigura
solvabilitatea firmei dar îi limitează eficientă și eficacitatea prin imobilizarea unor fonduri în
contul casa, în lichidități.
Trezoreria netă înregistreao valoare negativă în anul 2014 de -7848841,00 , iar anul 2015
aceasta valoare este p ozitivă 18602441,00, creșterea acestui indicator fiind de 1,37%.
În general trezoreria trebuie să fie pozitivă și reprezintă lichiditatea efectivă a contului casa.
Cash -flowul sau fluxurile de trezorerie înregistrează valoare de 26451282,00 în anul 2015 .
Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment în anul 2014 este negativă, -10,71 , iar
2015 aceasta rată devine pozitivă 257,04. S -a înregistrat o creștere de 23% în anul 2015 față de
anul 2014 .
Durata de rotație a fondului de rulment ne arată în cate zile este folosit fondul de rulment.
Acest indicator are valoare nagativă în anul 2014 , -31,18 , iar în anul 2015 crește cu 40%,
ajungând la valoare de 1279,86.

CAPITOLUL 4 – CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Rațiunea primară a unei întreprinder i este de a răspunde unor nevoi sociale sau economice
care să -i legitimeze existența și mobilizarea resurselor tehnico -materiale, umane, financiare. În
realizarea obiectivelor sale, întreprinderea acționeaza într -un mediu complex, care -i afectează
activitatea, îi impune reguli și atitudini, îi validează rezultatele. Menținerea î ntreprinderii la un
nivel de performanță care să -i susțină dezvoltarea și evitarea unor erori extrem de costisitoare
impun luarea unor decizii corecte și rapide, elaborate pe baza unor informații reale, permanent
actualizate și a unui sistem de proceduri adecvate.
Creșterea valorii firmei ca obiectiv major nu poate fi cunoscută fără analiza activității
economico -financiare. Analiza economico -financiară s -a impus în teoria și p ractica economică drept
un instrument indispensabil pentru realizarea obiectivelor pe care le urmăresc atăt cei care gestionează
firma, cât și toți agenții externi care sunt interesați de mersul afacerilor firmei.
O intreprindere nu poate supraviețui, resp ectiv nu se poate dezvolta într -o economie liberă
și concurențială decât în măsura în care e capabilă să răspundă într -o manieră durabilă nevoilor

pieței. A răspunde pieței presupune identificarea corectă a dorințelor clienților, a motivației reale
ale ace stora, respectiv asigurarea promptă a unei oferte de bunuri și servicii adecvate.
Totodată, funcționarea stabilă și eficiența a unei întreprinderi în sistemul economiei de piață este
condiționată de satisfacerea criteriului eficacității în alocarea și exploatarea potențialului intern al
acesteia. Un rol deosebit în fundamentarea unor de cizii în măsura să i ntegreze cerintele de mai sus
revine analizei financiare, concretizată în evaluarea complexă a activității și rezultatelor
întreprinderii, a perspectivelor sale de dezvoltare, în corelație cu cerințele pieții și cu exigentele
mediului c oncurențial.
În cadrul lucrării de față, am analizat sistemul indicatorilor de performanță economico –
financiară al S.C. DAVEX AGRO S.R.L. , începând cu analiză simplă a performanțelor financiare –
analiza contului de profit si pierderi și continuând analiză complexă a performanțelor financiare a
întreprinderii cu ajutorul contului de profit și pierdere, analiza ratelor de performanță , analiza
bilanțului pe verticală , analiza structurii financiare pe orizontală , analiza structurii finaciare:
echilibrul fina nciar
Analiza informațiilor contabile, în special a situațiilor financiare stă la baza elaborării de către
manageri a deciziilor celor mai favorabile pentru firmă. Responsabilitatea managerului pe linia
activității firmei este de a lua deciziile care să du că la maximizarea profitului acestuia.
Analiza soldurilor intermediare de gestiune ce caracterizează activitatea de exploatare a condus la
următoarele constatări:
Cifra de afaceri a societății analizate nu a cunoscut o evoluție ascendentă, înregistrând în
intervalul 2014 – 2015 o scădere cu 2 ,34% .
Astfel, veniturile din vânzarea mărfurilor au înregistrat și ele o sc ădere de 36,60% , iar producția
vândută s -a majorat 7,80% .
Producția exercițiului a înregistrat o evoluție ascendentă în perioada analizată , motivată prin
creșterea producției vândute . Evoluția pozitivă a producției vândute se datorează politicii adecvate de
promovare a produselor adoptată de S.C. DAVEX AGRO S.R.L. , iar pentru menținerea acestei tendințe
crescătoare este necesar ca întreprin derea să -și adapteze mereu strategia de pătrundere pe piață.
În analiza structurii și dinamicii rezultatului net al exercițiului, am plecat de la principalele arii de
gestiune ale întreprinderii: de exploatare, financiară. Acest lucru a presupus o analiză verticală a contului
de profit și pierdere, în vederea aprecierii impactului succesiv al celor două rezultate de gestiune asupra
rezultatului financiar al întreprinderii.

Rezultatul brut se determină atât la nivelul întregii activități a firmei, cât și pe fiecare tip de
activitate în parte, determinându -se rezultatul din exploatare, financiar și extraordinar. Prin însumarea
primelor două se obține rezultatul curent al întreprinderii. În perioada analizată evoluția acestor rezultate
a fost următoarea:
Rezult atul din exploatare în perioada 2014 – 2015 a avut o dinamică pozitivă, crescând cu
16,14 %. Creșterea rezultatului din exploatare în această perioadă s -a datorat creșterii excedentului de
exploatare și a altor venituri din exploatare, scăderii cheltuielilo r cu despăgubiri, donații, etc.;
Rezultatul finan ciar a fost negativ în anul 2015 , ceea ce înseamnă că în acest an întreprinderea a făcut
apel la surse externe de finanțare a activității, care generează un cost peste veniturile fi nanciare realizate.
În anu l 2014 s-a înregistrat un profit din activitatea financiară, de 23206,00 lei.
Un rol important în analiza performanțelor economico -financiare ale întreprinderii îl au ratele de
rentabiiitate. Acestea măsoară posibilitatea întreprinderii de a asigura, cu re sursele de care dispune, cea
mai bună remunerare a capitalurilor investite. În ceea ce privește rentabilitatea comercială, în cazul
întreprinderii analizate s -au concluzionat următoarele:
• în perioada 2014 – 2015 rata marjei brute de expl oatare s -a majorat cu 19,18 %, indică
posibilitatea întreprinderii de a -și reînnoi mijloacele fixe depreciate, de a acoperi costul capitalului și de
a-și asigura creșterea și dezvoltarea.
Ratele de rentabilitate economică permit aprecierea performanțelor realizate în cadrul activității
curente (de producție și comercializare) a întreprinderii, fiind considerate expresia capacității
managerului de a asigura o eficientă gestiune a activității de exploatare. În ceea ce privește ratele
rentabilității activului de exploatar e, în urma analizei efectuate la S.C. DAVEX AGRO S.R.L. , se
constată că acest ea au fost ridicate în anul 2015 , indicând faptul că rezultatul din exploatare din acest an
este suficient pentru a finanța necesarul de active circulante și active imobilizate în activitatea de
exploatare.
Rata rentabilității activului total în perioada 2014 – 2015 are tendința crescătoare, de la 8,1 % la
8,22% datorită creșterii semnificative a rezultatului economic .
Ratele de rentabilitate financiară au înregistrat în perioada a nalizată valori crescătoare, ceea ce
indică o situație de echilibru în ceea ce privește rata de distribute a dividendelor și rata de autofinanțare.
De asemenea, valoarea crescută a acestei rate conferă un plus de credibilitate a firmei în relatiile cu
băncile sau alți creditori, fiind o garanție ca întreprinderea își va respecta angajamentele.

Capacitatea de autofinanțare este un indicator foarte important pentru întreprindere, ea reflectând
potențialul financiar de creștere economică a acestuia, respectiv resursele financiare generate de
activitatea întreprinderii, după ce s -au dedus toate cheltuielile plătibile la o anumită scadență. La S.C.
DAVEX AGRO S.R.L., în 2015 , capacitatea de autofinanțare a fost de 2659611 lei ceea ce indică că
întreprinderea are în această perioadă potențial financiar pentru a remunera capitalurile proprii antrenate
în activitatea întreprinderii și pentru finanțarea investițiilor.
Se observă așadar că, pe ansamblu, întreprinderea a obținut profit datorită rezultatului din
activita tea de exploatare, rezultatul fina nciar fiind negativ în anul 2015 , indicând faptul că, pe lângă
capitalurile proprii, firma a apelat și la sursele externe de finanțare a activității, care generează un cost
peste veniturile financiare. Devine evidentă impo rtanța analizei rezultatelor în cadrul oricărei
întreprinderi, aceasta fiind utilă atât managerilor, cât și altor persoane interesate să afle informații:
creditori, acționari, furnizori, concurența, statul. Analiza economico -fmanciară a rezultatelor
întrep rinderii oferă în mod direct informații cu privire la rentabilitatea activității desfășurate și în mod
indirect cu privire la: situația echilibrului financiar al întreprinderii; capacitatea de plată a obligațiilor pe
termen lung, mediu și scurt; dacă între prinderea are o structura a capitalurilor adecvată activității
desfășurate; eficiența cu care sunt investite capitaluri disponibile; dacă se realizează o gestiune eficientă
a resurselor, precum și alte aspecte legate de întreprinderea analizată.

BIBLIOGRAFIE :

1. Charreaux,G. – 1992 – Annales de gestion financiere , Ed.Litec, Paris;
2. Cohen,E. – 1990 – Analyse financiere , Ed.Economica, Paris;
3. Foster, G. – 1986 – Financial Statement Analysis, Prentince -Hall, NY;
4. Georgescu N.,Robu,V. – 2001 – Analiză economico -financiară , Ed.ASE, București;
5. Goffin, R. – 1993 – Analyse microeconomique , 3e ed, Ed.Economica, Paris;
6. Ișfănescu A., Stănescu C., Băicuși A., – 1999 – Analiza economicofinanciară ,ed.a -II-a,
Ed.Economică, București;
7. Mărgulescu, D.,Niculescu Mari a, Robu V., – 1994 – Diagnostic economico -financiar ,
Ed.Romcart, București;
8. Mironiuc, Marilena – 2000 – Analiză financiară . Studii de caz, Ed.Junimea, Iași;
9. Păvăloaia V., Cojocaru C. – 1994 – Analiza financiară , Ed.Neuron, Focșani;
10. Petrescu Silvia, Mironiu c Marilena – 2002 – Analiză economicofinanciară . Teorie și
aplicații, Editura Tiparul, Iași ;

11. Ștefan Gavril – 2014 – Analiza economico -financiară, suport de studiu,Învățământ la
distanță, U.SA..M.V. Iași.
12. Tabără N. Horomnea E., Toma C. – 2001 – Conturile an uale în procesul decizional , Tipo
Moldova, Iași;
13. Vintilă Georgeta, – 2000 – Gestiunea financiară a întreprinderii , Ed.Didactică și
Pedagogică, București.