STUDIU PRIVIND PREDAREA – ÎNV ĂȚAREA FRACȚIILOR ÎN CLASA a IV-a Prof. înv. primar RA ȚIU DIANA Școala Gimnazial ă ,,Virgil Iov ănaș“ Șofronea 1…. [616792]

STUDIU PRIVIND PREDAREA – ÎNV ĂȚAREA
FRACȚIILOR ÎN CLASA a IV-a

Prof. înv. primar RA ȚIU DIANA
Școala Gimnazial ă ,,Virgil Iov ănaș“ Șofronea

1. ELEMENTE DE CERCETARE

Cercetarea este o acțiune de cunoa ștere și interpretare științifică, o acțiune conștientă
de precizare a unei probleme care necesit ă îmbunătățiri metodice, problem ă care este
rezolvată apoi pornindu-se de la formularea unei ipoteze de lucru. Putem considera c ă
cercetarea pedagogic ă este o strategie întreprins ă în vederea surprinderii unor relații inedite
între componentele acțiunii educaționale și a deprinderii unor soluții și variante optime
în desfășurarea sa ulterioar ă. Cercetarea pedagogic ă conduce în mod inevitabil la
descoperirea unor manifest ări și interacțiuni proprii educației și sugereaz ă reguli în vederea
creșterii randamentului său.
Obiectivul unei cercet ări pedagogice îl constituie o problem ă sau un fapt pedagogic pe
care cercetătorul o depisteaz ă și o delimiteaz ă din ansamblul structural din care face parte, cu
intenția da a-i da o explicație plauzibilă și de a dobândi în cele din urm ă certitudini asupra
funcționalității sale. Cercetarea pedagogic ă este chemat ă să răspundă unor întreb ări pe care
practica educativ ă le ridică neîncetat. R ăspunsurile obținute în urma cercet ării sunt concomitent
explicații ale acestor întreb ări și sugestii pentru îmbunătațirea și ameliorarea procesului
instructiv-educativ.

2. IPOTEZA, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCET ĂRII
În aceast ă lucrare mi-am propus s ă cercetez modul de a realiza cât mai eficient
predarea-înv ățarea fracțiilor la clasa a IV-a.
2.1. Scopul cercet ării pedagogice:
Găsirea modalităților pentru diversificarea formelor de organizare a lecției de matematic ă
în care se realizeaz ă predarea-înv ățarea fracțiilor la clasa a IV-a.
2.2. Ipoteza cercet ării

În cadrul cercet ării întreprinse am pornit de la urm ătoarea ipotez ă: jocul didactic și învățarea
asistată de calculator pot duce la cre șterea eficien ței procesului de predare-înv ățare a frac țiilor,
ceea ce va contribui la cre șterea randamentului școlar al elevului din clasa a IV-a.
2.3. Obiective:

1. Însușirea temeinic ă și conștientă a noțiunii de fracție.
2. Dezvoltarea capacit ăților elevilor de a aplica în practic ă, în rezolvarea exerci țiilor și
problemelor a cuno ștințelor dobândite.
3. Legarea permanent ă a cunoștințelor matematice de via ță, de realitatea înconjur ătoare.
4. Relevarea importan ței metodelor de predare – înv ățare (atât a celor tradi ționale cât și a celor
moderne).
5. Îmbinarea metodelor tradi ționale cu cele moderne pentru a face cât mai u șoară însușirea
cunoștințelor despre frac ții.
6. Consolidarea unui limbaj matematic adecvat.

3. EȘANTIONAREA SUBIEC ȚILOR ȘI LOCUL DESF ĂȘURĂRII CERCET ĂRII

CLASA EXPERIMENTAL Ă:

CLASA a IV-a – Școala Gimnazial ă ,,Virgil Iov ănaș“ Șofronea (an școlar 2015-2016)

CLASA DE CONTROL:
CLASA a IV-a – Școala Gimnazial ă ,,Virgil Iov ănaș“ Șofronea (an școlar 2011-2012)

Totalul subiec ților a fost de 29 de elevi, dintre care 12 au f ăcut parte din e șantionul
experimental și 17 din eșantionul de control.

3.1. METODE DE CERCETARE
În activitatea de cercetare am utilizat urm ătoarele metode
:
1. Observația
2. Experimentul pedagogic
3. Testul decimologic

4. DESF ĂȘURAREA CERCET ĂRII ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Cercetarea a cuprins trei etape:
A. Etapa ini țială care a avut un caracter constatativ.
B. Etapa interven ției ameliorative cu valoare formativ ă în stimularea proceselor psihice
și a personalit ății elevilor.
C. Etapa evalu ării care a avut un caracter comparativ, cu privire la rezultatele ob ținute în
urma demersului experimental formativ.
4.1. ETAPA CONSTATATIV Ă. PRETESTUL

Scopul aplic ării pretestului a fost acela de a verifica cantitatea și calitatea no țiunile asimilate
de elevi pân ă în acel moment, dar și pentru a observa golurile în cuno ștințele elevilor sau no țiunile
asimilate insuficient.

Test aplicat elevilor în etapa constatativ ă:

1. Reprezenta ți prin desene:
a) o jum ătate dintr-un cerc
b) un sfert dintr-un p ătrat
c) o treime dintr-un dreptunghi

2. Desena ți un segment cu lungimea de 16 cm. Împ ărțiți segmentul în patru p ărți egale. Colora ți
cu roșu un sfert din acest segment, iar cu verde trei sferturi din lungimea sa.
3. Desena ți un dreptunghi cu L = 21 cm și l = 12 cm. Împ ărțiți dreptunghiul în 6 dreptunghiuri

egale. Afla ți perimetrul unuia din dreptunghiurile ob ținute.

4. Ana trebuie s ă rezolve 48 de exerci ții în trei zile. În prima zi a rezolvat jum ătate din ele, a doua
zi o treime din rest, iar a treia zi restul. Câte probleme a rezolvat Ana în a treia zi?

În urma aplic ării pretestului rezultatele au fost:

Tabel nr. 1 – Rezultate pretest

CLASA NR. ELEVI FB B S I

Cls.
experimental ă
12
4
3
4
1
Cls.
de control

17
7
5
4
1

Histograma reflect ă rezultatele elevilor la pretest.

02468
FB B S IREZULTATE PRETEST
cls. experimental ă
cls. de control

Exprimat în procente rezultatele sunt cele prezentate în diagramele de mai jos:

cls. experimental ă
34%
25%33%8%
FB
B
S
I
cls de control
41%
29%24%6%
FB
B
S
I

Analizând rezultetele ob ținute observ ăm că la clasa experimental ă un număr de 4 elevi au
obținut calificativul Foarte bine, ceea ce reprezint ă 34% din totalul elevilor, 3 elevi au ob ținut
calificativul Bine, ceea ce reprezint ă 25% din totalul elevilor, 4 elevi au ob ținut calificativul
Suficient , ceea ce reprezint ă 33% din totalul elevilor, iar un elev a ob ținut calificativul Insuficient,
ceea ce reprezint ă 8% din totalul elevilor.
La clasa de control un număr de 7 elevi au ob ținut calificativul Foarte bine , ceea ce reprezint ă
41% din totalul elevilor, 5 elevi au ob ținut calificativul Bine, ceea ce reprezint ă 29% din totalul
elevilor, 4 elevi au ob ținut calificativul Suficient, ceea ce reprezint ă 24% din totalul elevilor, iar un
elev a obținut calificativul Insuficient , ceea ce reprezint ă 6% din totalul elevilor.
4.2. ETAPA INTERVEN ȚIEI AMELIORATIVE

Această etapă a avut un pronun țat caracter formativ și a constat în aplicarea jocului didactic în
orice tip/variant ă de lecție. Apoi, am aplicat ambelor clase un test de verificare.
La clasa experimental ă am folosit atât metode tradi ționale, dar mai ales metode moderne, în
special jocul didactic și învățarea asistat ă de calculator, în timp ce la clasa de control am folosit cu
precădere metode tradi ționale.

TEST DE EVALUARE

1. Aflați jumătatea numerelor: 258, 48, 982, 556, 800.
2. Aflați sfertul numerelor: 228, 432, 692, 940.
3. Din treimea num ărului 528 sc ădeți jumătatea num ărului 122.
4. Desena ți un dreptunghi cu lungimea de 20 cm și lățimea de 12 cm. Împ ărțiți dreptunghiul în 12
dreptunghiuri egale. Afla ți perimetrul dreptunghiului mare, precum și a unuia din dreptunghiurile
obținute prin împ ărțire.
5. La un magazin alimentar s-au adus 192 kg de ca șcaval. În prima zi s-a vândut un sfert din
întreaga cantitate, a doua zi jum ătate din cantitatea r ămasă, iar a treia zi restul.
Ce cantitate de ca șcaval s-a vândut în a treia zi?

Tabel nr. 2 – Rezultate test etapa de interven ție ameliorativ ă

CLASA NR. ELEVI FB B S I

Cls.
experimental ă
12
5
4
2
1
Cls.
de control

17
7
6
3
1

Exprimat în procente rezultatele sunt urm ătoarele:

cls. experimental ă
42%
33%17%8%
FB
B
S
I
cls. de control
41%
35%18%6%FB
B
S
I

Analizând rezultatele ob ținute observ ăm că la clasa experimental ă un număr de 5 elevi au
obținut calificativul Foarte bine, ceea ce reprezint ă 42% din totalul elevilor, 4 elevi au ob ținut
calificativul Bine, ceea ce reprezint ă 33% din totalul elevilor, 2 elevi au ob ținut calificativul
Suficient , ceea ce reprezint ă 17% din totalul elevilor, iar un elev a ob ținut calificativul Insuficient,
ceea ce reprezint ă 8% din totalul elevilor.
La clasa de control un număr de 7 elevi au ob ținut calificativul Foarte bine , ceea ce reprezint ă
41% din totalul elevilor, 6 elevi au ob ținut calificativul Bine, ceea ce reprezint ă 35% din totalul
elevilor, 3 elevi au ob ținut calificativul Suficient, ceea ce reprezint ă 18% din totalul elevilor, iar un
elev a obținut calificativul Insuficient , ceea ce reprezint ă 6% din totalul elevilor.
4.3. ETAPA EXPERIMENTAL Ă . POST-TESTUL

În ETAPA EXPERIMENTAL Ă evaluarea s-a bazat pe administrarea a dou ă teste de
evaluare.
Primul test a vizat cuno ștințele predate în urm ătoarele lec ții:
 Scrierea și citirea frac țiilor;
 Fracții egale;
 Compararea frac țiilor.

TESTUL NR. 1

1. Scrie frac țiile corespunz ătoare:
– o treime – șase optimi

– o doime – patru p ătrimi

– un sfert – o jum ătate

– o zecime – un întrg

2. Scrie fiecare frac ție în coloana corespunz ătoare din tabel:

1
; 2 ; 3 ; 4 ; 5 ; 6 ; 7 ; 4 ; 7 ; 4 ; 1 ; 8 ; 34 ; 23 ; 9 .
3 3 3 2 2 6 3 9 7 2 2 1 34 10 9

Fracții echiunitare Frac ții subunitare Frac ții supraunitare

3. Scrie o frac ție egală cu fracția dată:

a) 3_ ____ ; b) 1_ ____ ; c) 35 _____ ; d) 2 ____
4 2 40 5

4. Ordoneaz ă fracțiile:

a) crescător: 97, 94, 91, 95, 92, 99, 96;
b) descresc ător: 94, 54, 74, 64, 84, 104;

5. Reprezint ă prin desen frac țiile:

a) 5 b) 1 c) 2 d) 6 e) 4
7 2 8 9 5

6. Compara ți fracțiile folosind semnele „<”, „>”, „=”:

a) 15 13 b) 3 2 c) 8 8 d) 1 3
5 5 8 8 9 11 7 7

La clasa de control am folosit doar metode tradi ționale de predare-înv ățare (conversa ția,
exercițiul, demonstra ția, observa ția, algoritmizarea), iar la clasa experimental ă am folosit atât
metode tradi ționale cât și metode moderne. În ceea ce prive ște metodele moderne, am pus accent
pe învățarea asistat ă de calculator. În acest se ns am prezentat elevilor urm ătoarea prezentare
power-point:

O parte dintr-un întreg care a fost împ ărțit
în părți de mărimi egale o numim unitate
fracționară.
21
31
51
Una sau mai multe unit ăți fracționare formeaz ă
o fracție.
42numărător
linie de frac ție
numitorNumărătorul – numără unitățile
fracționare.
Numitorul –numește unitățile fracționare.
2
4Citim : dou ăpătrimi
sau 2 pe 4
sau 2 supra 4Linia de frac țieindicăoperația
de împărțire SCRIEREA ȘI CITIREA FRAC ȚIILOR

Fracțiile care reprezint ă aceeași parte din întreg (unitate)
se numesc frac țiiegale .
21
42
21=42FRACȚII EGALE
21
31
41
21
>31
>41 Dintre dou ă fracții cu
același numărător este mai mare
fracția cu numitorul mai mic.COMPARAREA
FRACȚIILOR

Dintre dou ă fracții cu acela și numitor este mai mare
fracția cu num ărătorul mai mare.8
12> 5
12

Știu că vă place pizza.
De aceea m-am gândit c ă v-ar
face plăcere să începem prezentarea
fracțiilor cu o pizza.

Găsiți fracția corespunz ătoare desenului:

4
3
41 1
43
4

43
44 341
4

8
8
84 1808

1
10
11
214

6
566
6162

1
112
220
2

AI
CÂȘTIGAT
O PIZZA!!
POFTĂ
BUNĂ!!

0
515
5551

Care dintre urm ătoarele frac ții au
numitorul 7 și numărătorul un num ăr
impar?
7
8
7
78
11
4
757
7917
13
7

Care dintre frac țiile urm ătoare au
numărătorul 4 și numitorul un num ăr
par?
4
47
4
4
82
4
4
114
12
12
4

Din câte șeptimi este format
un întreg?
din trei șeptimi
din zero șeptimidin șapte șeptimi
dintr-o șeptime

Din câte p ătrimi este format
un sfert?
din trei
din unadin patru
din zece

Scrie frac ția corespunz ătoare:
mere
roșiimere
verzi

Scrie frac ția corespunz ătoare:
gal-
beneverzi albas-
treroșii

Care dintre urm ătoarele frac ții
sunt egale?
2 și 5
5 22și 8
4 165și 25
7 35
3 și 12
9 327 și 49
6 426 și 9
6 9

Alege din frac țiile urm ătoare:
2
588 1012 14 74 33 93
a) Fracțiile subunitare;
b) Fracțiile echiunitare;
c) Fracțiile supraunitare.

Priviți harta de mai jos. Estima ți cât
reprezint ă apa din suprafa ța totală a
Pământului.
1
2
02 2314

BRAVO!!
Meriți ½ din
acest tort.
½ voi mânca
eu.

Rezultatele ob ținute la primul test din etapa experimental ă sunt prezentate în urm ătorul tabel:

Tabel nr. 3

CLASA NR. ELEVI FB B S I

Cls.
experimental ă
12
6
4
1
1
Cls.
de control

17
7
6
3
1

Histograma reflect ă rezultatele elevilor la primul test
din etapa experimental ă.

01234567
FB B S Icls. experimental ă
cls. de control

Exprimat în procente rezultatele sunt urm ătoarele:

cls. experimental ă
51%
33%8%8%
FB
B
S
I
cls. de control
41%
35%18%6%
FB
B
S
I

Analizând rezultatele ob ținute observ ăm că la clasa experimental ă un număr de 6 elevi au
obținut calificativul Foarte bine, ceea ce reprezint ă 51% din totalul elevilor, 4 elevi au ob ținut
calificativul Bine, ceea ce reprezint ă 33% din totalul elevilor, 1 elev a ob ținut calificativul
Suficient , ceea ce reprezint ă 8% din totalul elevilor, iar un elev a ob ținut calificativul Insuficient,
ceea ce reprezint ă 8% din totalul elevilor.
La clasa de control un număr de 7 elevi au ob ținut calificativul Foarte bine , ceea ce reprezint ă
41% din totalul elevilor, 6 elevi au ob ținut calificativul Bine, ceea ce reprezint ă 35% din totalul
elevilor, 3 elevi au ob ținut calificativul Suficient, ceea ce reprezint ă 18% din totalul elevilor, iar un
elev a obținut calificativul Insuficient , ceea ce reprezint ă 6% din totalul elevilor.

Al doile test a vizat cuno ștințele predate în urm ătoarele lec ții:
 Aflarea unei frac ții dintr-un întreg;
 Adunarea frac țiilor cu acela și numitor;
 Scăderea frac țiilor cu acela și numitor.

TESTUL NR. 2

1. Colorați din primul dreptunghi 5/9, din al doilea dreptunghi 4/8, iar din p ătrat 7/16.

2. Ana cite ște o carte care are 320 de pagini. În prima zi cite ște 3/4 din num ărul total de pagini, a
doua zi 1/8 din num ărul total de pagini, iar a treia zi restul.
Câte pagini a citit în fiecare zi?
3. Efectua ți calculele:

73
72 328
3219
324 

153
158
154

209
2011 998
9927
9940 

394
3917
3935
392

4. Calcula ți:

32 din 18
156 din 75
192 din 190
275 din 540
2118 din 420

5. Am citit trei sferturi dintr-o carte și mai am de citit 28 de pagini.
Câte pagini are cartea?
La clasa de control am folosit doar metode tradi ționale de predare-înv ățare (conversa ția,
exercițiul, demonstra ția, observa ția, algoritmizarea), iar la clasa experimental ă am folosit atât
metode tradi ționale cât și metode moderne. În ceea ce prive ște metodele moderne, am pus accent pe
învățarea asistat ă de calculator. În acest sens am prezentat elevilor urm ătoarea prezentare power-
point și următorul joc didactic:

83
84
83
+84
=87
Suma a două fracții cu acela și numitor este o
fracție care are:
•același numitor cu frac țiile adunate;
•numărătorul egal cu suma num ărătorilor celor
două fracții.ADUNAREA FRAC ȚIILOR CU ACELA ȘI NUMITOR
88
8885 ?
-85
Diferența a două fracții cu acela și numitor este o frac ție care are :
•același numitor cu frac țiile care se scad
• numărătorul egal cu diferen ța numărătorilor celor dou ă fracții.=83SCĂDEREA FRAC ȚIILOR CU ACELA ȘI NUMITOR

Pentru a afla cât reprezint ă o fracție dintr-un num ăr natural,
împărțim numărul la numitorul frac ției și înmulțim rezultatul
cu numărătorul.
I––-I––-I––-I––-I 20
1
4din 20 20 : 4 = 5
5 x 1 = 5
1
4din 20 este 5
I––-I ––-I––-I––-I
5a)b) 2
4din 20 20 : 4= 5
5 x 2 = 10
I––-I––-I ––-I––-I 2
4din 20 este 10AFLAREA UNEI FRAC ȚII DINTR-UN ÎNTREG
105 5

Joc didactic:

verifică
Exercițiul următor5
6În exerci țiile ce urmeaz ă, spune frac ția
corespunz ătoare părților colorate din fiecare întreg.

verifică
Exercițiul următor3
8

verifică
Exercițiul următor2
3

verifică
Exercițiul următor1
2

verifică
Exercițiul următor9
10

verifică
Exercițiul următor3
5

verifică
Exercițiul următor2
3

verifică
Exercițiul următor3
4

verifică
Exercițiul următor3
5

verifică
Exercițiul următor2
2

verifică
Exercițiul următor4
9Cât reprezint ă merele din totalul fructelor? Spune
fracția corespunz ătoare.

verifică
Exercițiul următor6
11Cât din num ărul copiilor reprezint ă fetele?

verifică
Exercițiul următor2
5Spune frac ția potrivit ă pentru mingile de fotbal.

verifică
Exercițiul următor3
11Cât din num ărul baloanelor reprezint ă baloanele de
culoare violet?

verifică
Exercițiul următor5
10Spune frac ția pentru globurile ro șii.

verifică
Exercițiul următor6
12Spune frac ția potrivit ă pentru num ărul de broscu țe
de culoare verde deschis.

verifică
Exercițiul următor3
9Spune frac ția pentru lalelele ro șii.

verifică
Exercițiul următor3
4Cât reprezint ă ciupercile ro șii cu buline albe din
numărul ciupercilor?

Ce fracție corespunde instrumentelor cu coarde?
verifică
Exercițiul următor2
5
Ce fracție corespunde s ăgeților care au nimerit centrul țintei?
verifică
Exercițiul următor1
3

Rezultatele ob ținute la al doilea test din etapa experimental ă sunt prezentate în urm ătorul tabel:

Tabel nr. 4

CLASA NR. ELEVI FB B S I

Cls.
experimental ă
12
6
4
1
1
Cls.
de control

17
7
6
3
1

Histograma reflect ă rezultatele elevilor la cel de al doilea test
din etapa experimental ă.

01234567
FB B S Icls. experimental ă
cls. de control

Exprimat în procente rezultatele sunt urm ătoarele:

cls. experimental ă
51%
33%8%8%
FB
B
S
I
cls. de control
41%
35%18%6%
FB
B
S
I

Analizând rezultatele ob ținute observ ăm că la clasa experimental ă un număr de 6 elevi au
obținut calificativul Foarte bine, ceea ce reprezint ă 51% din totalul elevilor, 4 elevi au ob ținut
calificativul Bine, ceea ce reprezint ă 33% din totalul elevilor, 1 elev a ob ținut calificativul
Suficient , ceea ce reprezint ă 8% din totalul elevilor, iar un elev a ob ținut calificativul Insuficient,
ceea ce reprezint ă 8% din totalul elevilor.
La clasa de control un număr de 7 elevi au ob ținut calificativul Foarte bine , ceea ce reprezint ă
41% din totalul elevilor, 6 elevi au ob ținut calificativul Bine, ceea ce reprezint ă 35% din totalul
elevilor, 3 elevi au ob ținut calificativul Suficient, ceea ce reprezint ă 18% din totalul elevilor, iar un
elev a obținut calificativul Insuficient , ceea ce reprezint ă 6% din totalul elevilor.

4.4. ETAPA FINAL Ă

Înainte de a aplica testul final am alocat 4 ore de recapitulare pentru întreg capitolul Fracții.
Astfel, la clasa experimental ă s-au folosit metode moderne, dar și metode tradi ționale, în timp ce
la clasa de control s-au folosit doar metode tradi ționale.

TEST FINAL

1. Scrie frac țiile care au:
a) numărătorul 7 și numitorul 9;
b) numitorul 2 și numărătorul 8.

2. Scrie, folosind linia de frac ție, următoarele frac ții:
a) o doime;
b) un sfert;
c) patru cincimi;
d) o treime;
e) nouă noimi.

3. Folosește desene potrivite pentru a reprezenta frac țiile:
a) 1 b) 1 c) 5 d) 6 e) 4
7 2 8 11 4
4. Compara ți fracțiile folosind semnele „<”, „>”, „=”:
a) 15
13 b) 3 2 c) 6 6 d) 1 3 e) 1 11
7 7 3 2 4 15 6 6 11
4. Ordoneaz ă crescător fracțiile:

8 8 8 8 8
2 8 9 11 10

6. Calcula ți:

a) 9 _ 2 _ 5
7 7 7

b) 1 _ 6
7

c) 12 — 6 — 4
19 19 19

d) 14 — 27
14 27

7. Afla ți cât reprezint ă:

a) 1 din 257
3

b) 4 din 280
7

c) 3 din 270
9

d) 8 din 175
5

8. La o cantin ă s-au adus 135 kg de ro șii. În prima s ăptămână s-au consumat 3/5 din cantitate,
în a doua s ăptămână o treime din rest, iar în ultima s ăptămână cantitatea r ămasă.
Ce cantitate de ro șii s-a consumat în fiecare s ăptămână?

Rezultatele ob ținute la testul final sunt prezentate în urm ătorul tabel:

Tabel nr. 5

CLASA NR. ELEVI FB B S I

Cls.
experimental ă
12
7
3
1
1
Cls.
de control

17
7
6
3
1

Histograma reflect ă rezultatele elevilor la testul final

02468
FB B S ITEST FINAL
cls. experimental ă
cls. de control

Exprimat în procente rezultatele sunt urm ătoarele:

cls. experimental ă
59% 25%8%8%
FB
B
S
I
cls. de control
41%
35%18%6%
FB
B
S
I

Analizând rezultatele ob ținute observ ăm că la clasa experimental ă un număr de 7 elevi au
obținut calificativul Foarte bine, ceea ce reprezint ă 59% din totalul elevilor, 3 elevi au ob ținut
calificativul Bine, ceea ce reprezint ă 25% din totalul elevilor, 1 elev a ob ținut calificativul
Suficient , ceea ce reprezint ă 8% din totalul elevilor, iar un elev a ob ținut calificativul Insuficient,
ceea ce reprezint ă 8% din totalul elevilor.
La clasa de control un număr de 7 elevi au ob ținut calificativul Foarte bine , ceea ce reprezint ă
41% din totalul elevilor, 6 elevi au ob ținut calificativul Bine, ceea ce reprezint ă 35% din totalul
elevilor, 3 elevi au ob ținut calificativul Suficient, ceea ce reprezint ă 18% din totalul elevilor, iar un
elev a obținut calificativul Insuficient , ceea ce reprezint ă 6% din totalul elevilor.

Făcând o compara ție pre-test – test final, rezultatele sunt urm ătoarele:

01234567
FB B S ICLS. EXPERIMENTAL Ă
pre-test
test final
01234567
FB B S ICLASA DE CONTROL
pre-test
test final

Din cele dou ă grafice se poate observa progresul înregistrat de elevii din clasa experimental ă,
dar și rezultatele aproximativ constante ale elevilor din clasa de control.

5. CONCLUZIILE DEMERSULUI EXPERIMENTAL

Scopul elabor ării acestui studiu a fost acela de a ob ține date constatative, dar mai ales de a
stabili ce metode de predare-înv ățare sunt mai eficiente pentru a ridica performan ța elevilor.
În urma efectu ării acestui studiu se poate afirma c ă jocul didactic, instruirea asistat ă de
calculator au constituit o modalitate stimulativ ă, de antrenare la lucru, de motivare a înv ățării.
Progresul elevilor este evident la clasa experimental ă. Creșterea nivelului de preg ătire prin
utilizarea jocurilor didactice demonstreaz ă utilitatea lor la orele de matematica, dar și la alte
discipline.
Rezultatele ob ținute în urma efectu ării acestui studiu ofer ă informații utile în ceea ce prive ște
măsurile ameliorative care trebuie luate. Astfel, elevii cu capacit ăți reduse de în țelegere a no țiunii
de fracție vor primi spre rezolvare sarcini mai u șoare, celor cu poten țial creativ, li se vor crea
teste care s ă-i ajute în dezvoltarea capacit ății creative.
Creșterea ponderii metodelor activ-participative nu înseamn ă renunțarea la metodele clasice
de învățământ. Metodologia modern ă operează schimbări care țin de pondere, dar mai ales de
valorizare, de sporirea poten țialului formativ al metodelor clasice prin accentuarea caracterului lor
euristic și activ-participativ.
Însă nu tot ce este „vechi” este neap ărat și demodat, dup ă cum nu tot ceea ce este „nou” este
și modern.