Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I [616730]
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
1
CUPRINS
INTRODUCERE
1 MOTIVAREA ALEGERII TEMEI 3
2 ARGUMENTAREA TEMEI 4
3 IMPORTANȚA ȘI ACTUALIATATEA TEMEI 4
CAPITOLUL I EDUCAȚIA FIZICĂ LA NIVELUL CLASEI a VI -a 7
1.1. Obiectivele educației fizice 7
1.2. Rolul și importanța educației fizice 7
1.3. Definiția lecției 8
1.4. Tipologia lecției 12
1.5. Structura lecției 13
1.6. Importanța formării deprinderilor motrice utilitare prin intermediul
parcursurilor aplicative în perioada pubertară 14
1.7. Programa școlară la clasa a VI -a 15
CAPITOLUL II FUNDAMENTREA TEORETICĂ 26
2.1. Particularitățile morfofuncționale, motrice și psihice ale copiilor de 10 -14 ani 21
2.2. Particularități somatice 28
2.3. Particularități psihice 29
2.4. Particularități funcționale 29
2.5. Particularități motrice 30
CAPITOLUL II I METODICA FORMĂRII DEPRINDERILOR
MOTRICE ȘI A PARCURSURILOR APLICATIVE 32
3.1. Deprinderile motrice utilitare – definiție 32
3.1.1. Învățarea motrică 33
3.1.2. Descrierea deprinderilor motrice utilita re 34
3.2. Caracteristicile deprinderilor motrice 35
3.3. Etaple de formare ale deprinderilor motrice 36
3.4. Parcursurile a plicative și rolul lor în lecția de educație fizică 36
3.5. Organizarea și conceperea parcursurilor aplicative în lecția de ed ucație fizică 39
CAPITOLUL I V METODOLOGIA DE CERCETARE 41
4.1. Ipoteza cercetării 41
4.2. Scopul cercetării 41
4.3. Sarcinile lucrării 41
4.4. Eșantionul ales și sistemul de referință 41
4.5. Metode de cercetare folosite și condițiile de lucru 41
CAPITOLUL V DESFĂȘURAREA ȘI ORGANIZAREA
EXPERIMENTULUI PROPRIU -ZIS 43
5.1. Etapele organizării și defășurării experimentului 43
5.2. Descrierea mijloacelor folosite și modul de lucru 44
5.2.1. Exerciții pentru forma rea deprinderii motrice utilitare – Târârea 44
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
2
5.2.2. Exerciții pentru formarea deprinderii motrice utilitare – Escaladarea 47
5.2.3. Exerciții pentru formarea deprinderii motrice utilitare – Ridicarea și
transportul de obiecte 48
5.2.4 Exerciții pen tru formarea deprinderii motrice utilitare – Echilibrul 51
5.2.5. Exerciții pentru formarea deprinderii motrice utilitare – Aruncarea
la ținte fixe șimobile 54
5.3. Parcursuri aplicative cu deprinderi motrice utilitare 57
CAPITOLUL VI ANALIZA ȘI INTER PRETAREA DATELOR 78
6.1. Măsurători antropometrice 79
6.2. Proba 1 : Alergarea de viteză pe distanța de 50 m 84
6.3. Proba 2 : Alergarea de rezistență pe distanța 600m – fete și 800m – băieți 89
6.4 Proba 3 : Aruncarea greutății 94
6.5. Proba 4 : Să ritura în înălțime prin pășire cu forfecare simplă 98
6.6. Proba 5 : Traseu utilitar aplicativ 103
6.7. Proba 6 : Structură tehnică din Joc sportiv Handbal 109
CAPITOLUL VII CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 116
7.1. Concluzii 116
7.2. Recomandări 117
BIBLI OGRAFIE 118
ANEXE 120
1 Eșalonarea unităților de învățare I
2 Proiectarea unitati de invatare : DEPRINDERI UTILITAR APLICATIVE II
3 Proiect didactic – Plan de lecție IV
4 Fișă individuală VIII
5 Acord de folosire a imaginii IX
6 Declarație de autenticitate pe propria răspundere X
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
3
INTRODUCERE
1. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
Calea verificată de perfecționare a oricărei activități este aplicarea științei, proiectarea,
organizarea și desfășurarea ei, învățământul urmând să benefi cieze și el, neîntrerupt de rezultatele
cercetării.
Trebuie să acceptăm, așadar, că succesul în perfecționarea învățământului ca proces, este
condiționat de nivelul, amploarea și continuitatea demersului științific subordonat acestui scop.
Valoarea noilor repere, dobândite prin cercetare se probează ori se infirmăprin efectul pe
care-l produc în funcționarea sistemului. Așa cum se știe, forma funcțională cea mai vizibilă și mai
concludentă a activității didactice o constituie în că lecția, cu toate tentativele de ”dislocare” a
statutului său nucleic pentru fiecare sistem de învățământ de -a lungul timpului.
Educația fizică și sportul școlar reprezintă activități foarte importante în cadrul sistemului
educațional di n țara noastră. ”Dezvoltarea armonioasă a individului prin educație fizică, educație
igienico -sanitară și practicarea sportului” reprezintă cel mai important punct de finalitate al
educației fizice.
În realizarea scopurilor generale ale ed ucației fizice ne lovim în permanență de
precaritatea dotării cu materiale și a bazei sportive atât în unitățile de învățământ rural, cât și urban.
Am ales această temă deoarece consider că în viața omului, deprinderile motrice au un
rol foarte important, ele făcând parte din activitatea voluntară care este reflex, dobândită
ontogenetic. Deprinderile motrice deschid elevilor o mai mare libertate de acțiune, le dau încredere
în forțele proprii, atenția se concentrează mai ușor spre scopul ac țiunii, efortul volativ capătă o mai
mare intensitate, dând impuls întregii acțiuni motrice ce se desfășoară.
Tema lucrării mele ” STUDIU PRIVIND OPTIMIZAREA LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ
ȘI SPORT PRIN UTILIZAREA DEPRINDERILOR MOTRICE DE BAZĂ ȘI UTILITAR
APL ICATIVE LA NIVELUL CLASELOR a VI -a”, vine după ce am studiat bibliografia de
specialitate și am constatat că ar trebui elaborate mai multe exerciții pentru însușirea deprinderilor
motrice de bază și utilitar aplicative prin parcursuri aplicative, deoarece acestea contribuie la
dezvoltarea fizică armonioasă a copilului, dezvoltarea calităților motrice, produc emulație în rândul
copiilor, pregătesc individual pentru a se adapta la diferitele situații cotidiene.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
4
Potrivit principiului respectării particularităț ilor individuale , este necesar ca acțiunea instructiv –
educativă la educația fizică să pornească de la cunoașterea întregului evantai al particularităților atât
individuale, cât și a celor ce rezultă din specificul acestei discipline de învățământ care are un
caracter mult mai complex tocmai prin aceea că acționeazădirect aspura copilului, viizându -i
dezvoltarea fizică, starea de sănătate, puterea de muncă și nu în ultimul rând interrelaționarea într –
un colectiv.
2. ARGUMENTAREA TEMEI
S-a creat pe ntru educație fizică și sport un cadru legislativ adecvat, atât la nivelul
Ministerulului Educației și Cercetării Științifice și la Ministerul Tineretului și Sportului, prin
LEGEA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI Nr. 69 / 2000 .
Prin LEGEA EDUCAȚIE I NAȚIONALE Nr. 1 / 2011, s -a hotărât că profesorii de Educație
fizică și sport să predea disciplina Educație fizică și la ciclul primar din învățământul preuniversitar.
Prin practicarea Educației fizice și a sportului, elevilor trebuie să li se formeze d eprinderi, în a
practica mișcarea sub toate formele ei, să conștientizeze că numai prin Educație fizică și sport pot
realiza o dezvoltare fizică armonioasă, o dezvoltare psihică echilibrată, se întărește sănătatea, se
fortifică și se recreează.
În aceste condițiiconsider că pentru perioada de iarnă, când sunt planificate activități sportive de
interior, ca Gimnastica acrobatică, Sărituri la aparate, Calitate motrică Forță, să fie însoțite de
exercitii de deprinderi motrice de bază și utilitar aplicative.
3. IMPORTANȚA ȘI ACTUALIATATEA TEMEI
Trăim într -o epocă de mari transformări, de noi descoperiri științifice și tehnice, de lărgire
continuă a orizontului cunoașterii umane în toate domeniile de activitate.
Școliii îi revine rolul primordial în formarea omu lui. Acesta trebuie să fie să fie stăpân pe
cele mai înalte cuceriri ale științei, ale cunoașterii umane, să se caracterizeze prin competență,
pasiunepentru creație, prin îndrăzneală în gândire și acțiune, prin fermitate în lupta pentru
adevar și dreptate, prin înalte virtuți morale.
Ridicarea calității vieții, formarea omului sinteză și totodată finalitate a efortului organizatoric,
material, de gândire și voință a societății, implică prezența și aportul educației fizice și a
sportului.
Abordarea complexă a procesului instructiv -educativ înseamnă de fapt corelarea acestuia cu
nivelul cerințelor vieții în scopul formării la elevii a priceperilor și deprinderilor motrice care să
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
5
le permită o mai eficientă încadrare socială. Perfecționarea dezvoltării fizice ș i a capacității
psihomotrice prin exercițiul fizic a constituit din totdeauna un deziderat al sistemului
educațional. Cercetările moderne din domeniul geneticii, din psihologia cibernetică și
operațională, precum și cele structural –sistematice evidențiază cu pregnanță caracterul de
sistem al personalității umane.
Omul ca sistem integrativ înglobează în ființa sa mu numai posibilitățile genetice, înăscute, dar
și acele influiențe pe care ”le -a suportat, le -a acceptat” și le -a însușit în procesul activ de
dezvoltare socială.
Spre deosebire de celelalte ființe, omul, pe baza necesităților sale biologice și sociale,
acționează în mod conștient asupra naturii, transformând nu numai natura înconjurătoare, dar și
propria sa natură.
Dezvoltarea fizică, rezistența o rganismului, capacitatea de muncă, perseverența, flexibilitatea și
abilitatea motrică sunt calități ale personalității care constituie premizele oricărei activități
intelectuale și productive. În consecință, educația fizică nu este doar un element, o compo nentă
a educației;trăsăturile fizice individuale nu constituie doar în mod izolat ” elemente
componente” ale personalității, ci reprezintă suportul dezvoltării și integrării omului în
dezvoltarea accelerată a societății.
Suportul educativ, motivația putern ică și bucuria efectuării actului motric în mod frecvent,
indiferent de anotimp și de condiții, le reprezintă școala. Creșterea potențialului biometric al
populației școlare, care reprezintă peste 25% din populația țării și fondul de aur al poporului
nostr u, asigurarea unui raport optim între dezvoltareaei antropometrică și motrică, rămân o
sarcină centrală și constantă a educației fizice și sportului școlar, fiind condiția de bază a
asigurării robusteții poporului român.
Educația fizică urmărește nu numai întărirea sănătății și dezvoltarea capacității motrice, ci și
modelarea personalității copilului, având un puternic caracter educativ.
Exercițiul fizic valorificat prin multitudinea formelor sale de manifestare contribuie din plin la
realizarea obiectivelo r educației fizice școlare, a sportului de loisir, a sportului de perfo rmanță.
Importanța și actualitatea temei alese rezultă din însăși cerințe epocii actuale, care solicită
individual sub diverse aspecte, îi pretinde o permanentă adaptare la schimbările survenite, la
dinamica fenomenelor și proceselor sociale. Pe măsură ce crește gradul de industrializare și
modernizare a activităților, apar noi profesiicare solicită mutații rapide, crește standardul de
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
6
viață cu implicațiile sale inerente, dintre care ce a mai gravă este sedentarismul și obezitatea,
importanța exercițiului fizic crește considerabil. Îmbinare efortului intelecual cu cel fizic devine
principiu de viață în condițiile civilizației moderne.
Jocurile și ștafetele, prin multiplele lor valențe ins tructi -educative, prezintă unele avantaje față
de alte exerciții fizice, oferind condiții favorabile de dezvoltare simultană a deprinderilor
motrice de bază specifice, a calităților motrice ca și a proceselor psihice, a trăsăturilor de
personalitate și a o bișnuiței de parcticare sistematică a exercițiului fizic.
În cazul formării deprinderilor, fenomenul de interrelație este complex: desprinderea este în
legătură în primul rând cu cunoștințele referitoare la modul de acțiune, de asemenea se bazează
pe pri cepere (capacitatea de a aplica cunoștințelor), se leagă de alte deprinderi și condiționează
însușirea unor noi priceperi și cunoștințe.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
7
CAPITOLUL I
Educația fizică la nivelul clasei a VI -a
1.1. Obiectivele educației fizice
Un prim obiectiv al educației fizice și sportului vizează îmbunătățirea calității vieții,ca
urmare a asigurării unei stări optime de sănătate a întregii populații, exprimată prin robustețe și
vigoare fizică, prelungirea duratei vieții active.Mișcarea contr ibuie la creșterea și dezvoltarea fizică
armonioasă a copilului, la îmbunătățirea funcțiilor organismului.Exercițiul fizic are rol active în
prevenirea și combaterea atitudinilor corporale vicioase și ale deficiențelor fizice mai ales în
perioada de crește re a copilului.
Al doilea obiectiv al educației fizice și sportului, vizeaza formarea unei capacități fizice
ridicate a omului, prin dezvoltarea calităților motrice de baza (V, I, R, F), iar cel de al treilea
obiectiv se referă la psihic ul uman, care este și el profund angajat în efortul fizic.
Există în învățământul preuniversitar anumite forme de organizare și practicare a
exercițiilor fizice printre care se numără:
forme cu caracter didactic
forme cu caracter extra didactic
forme de activitate organizate în afara orelor de școalățîn timpul liberjal elevilor
forme pentru a face sport de performanță.(Scarlat,E., Scrlat,M.B.)
Mă voi rezuma la forma cu caracter didactic, fiind cea mai importanta și anume, lecția
de educație fizică .
1.2. Rolul și importanța educației fizice
Educația fizică și sportul, ocupă în acest moment un loc extrem de important și este
mereu în continuă dezvoltare.Este un fenomen social de dimensiuni globa le, în viața tinerilor si
adulților, bărbați și femei, mai ales acum când imaginea perfectă este și poate fi profesie, ceea ce
înseamnă educație, igienă și cultură.
Practicarea educației fizice, a mișcării creeaza o bună dispoziție – de aceea se
recomandă practicarea diferitelor exerciții fizice înainte de a începe ziua de lucru pentru a
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
8
1.3. Definiția lecției
Predarea educației fizice la ciclul gimnazial, urmărește ca împreună cu celelalte activități
ale planului de învă țământ să contribuie la formarea și educarea multilaterală a elevilor.
Învățământul gimnazial reprezintă o treaptă nouă în viața elevului, treaptă care necesită
eforturi de adaptare. în această etapă elevii trec prin transformări morfo -fiziologice, motrice și
psihice deosebite, care marchează începutul procesului de maturizare, al pubertății.
Educația fizică și sportul școlar se realizează prin intermediul lecției, fiecare dintre acestea
adoptând modalități de organizare și conți nuturi specifice.
Dintre toate formele existente, lecția este singura formă definită ca activitate didactică,
celălalte încadrându -se în activități extradidactice.
Așadar, lecția reprezintă principala formă de organ izare a procesului instructiv –
educativ, ea constituind cadrul pedagogic unitar prin intermediul căreia elevii acumulează
cunoștințe, priceperi și deprinderi care conduc la formarea de capacități, competențe și atitudini
specifice educației fizice și sport ului ca disciplină de învățământ. Din aceste considerente, lecția
este considerată forma de bază a educației fizice și sportului școlar. (EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI
SPORT, Editura Didactică și Pedagogică București, 2003, Eugeniu Scarlat, Mihai Bogdan Scarlat,
pag. 53)
Obiectivele educației fizice în învățământul gimnazial vizează:
favorizarea dezvoltării fizice armonioase și prevenirea instalării unor atitudini deficiente sau
corectarea lor, atunci când acestea s -au instalat;
dezvoltarea capaci tății motrice a elevilor prin învățarea unor noi deprinderi motrice, utilitar –
aplicative și folosirea lor concretă în diferite situații create;
inițierea elevilor în practicarea unor ramuri de sport sau probe sportive, prin învățarea
elementelor tehnico -tactice fundamentale și aplicarea lor în condiții regulamentare,
obișnuirea elevilor cu practicarea independentă a exercițiului fizic prin diversele sale forme;
educarea la fete a simțului estetic și a unei ținute deosebite prin practicarea unor structuri di n
gimnastica modernă;
cultivarea dragostei pentru mișcare, formarea obișnuinței de practicare sistematică a
exercițiului fizic, a organizării și petrecerii în mod util în timpul liber;
contribuția la formarea trăsăturilor pozitive de caracter, la perfecțio narea deprinderilor de
muncă, la dezvoltarea capacității de adaptare la cerințele sociale, la formarea priceperilor și
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
9
deprinderilor legate de igiena individuală, la dezvoltarea calităților psihice și a însușirilor
pozitive ale personalității.
În raport cu obiectivele stabilite, lecția poate fi încadrată în următoarea tipologie:
lecție de predare -învățare, care are ca obiectiv însușirea diferitelor categorii de deprinderi;
lecție de consolidare -perfecționare a deprinderilor motrice din tr-o ramură de sport și
dezvoltarea unei/unor calități motrice;
lecție cu tematică numai dintr -o singură ramură de sport (monosport), specifică practicării
ramurii de sport alternative și a celor cuprinse in C.D.S.;
lecție de pregătire fizică, specifică ac tivității în aer liber pe durata sezonului rece;
lecție de evaluare, totală sau parțială, în cuplaj cu o altă temă. (EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI
SPORT, Editura Didactică și Pedagogică București, 2003, Eugeniu Scarlat, Mihai Bogdan
Scarlat, pag. 54)
După cum este cunoscut, procesul de învățământ este un proces complex la realizarea
căruia concură mai mulți factori prin multiple și diferite forme. în cadrul acestora, un loc important
îl ocupă lecția de educație fizică, care rămâne modul de organi zare cel mai suplu, deoarece
întrunește dezideratele de mobilitate structurală si adaptabilitate față de cerințele impuse de
realizarea obiectivelor, condițiilor materi ale, nivele etc .
De modul în care aceasta este concepută, pregătită și realizată depinde în bună măsură
rezultatele muncii profesorului.
În munca profesorului de educație fizică un rol important în realizarea obiectivelor îl
ocupă preocuparea pentru selecționarea și programarea continuă a celor mai efi ciente metode și
mijloace specifice diferitelor sarcini prevăzute în programele școlare. Neglijarea îndeplinirii
obiectivelor instructiv -educative prevăzute în programele școlare poate avea consecințe
nefavorabile asupra creșterii și dezvoltării, a capacit ății de efort, diminuând randamentul elevilor în
munca școlară.
Lecția de educație fizică este eficientă nu numai atunci când rezolvă sarcini de moment
în legătură cu însușirea mișcării, formarea și dezvoltarea deprinderilor motrice, ef ectuarea
exercițiilor, ci și când, în același timp, îl face pe elev să înțeleagă importanța, utilitatea și necesitatea
acestora în dezvoltarea personalității sale, în activitatea generală pe care o desfășoară și o va
desfășura.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
10
În desf ășurarea orelor de educație fizică trebuie să se țină seama de factorii climaterici
specifici zonei geografice în care se desfășoară activitatea de educație fizică și sport.
În stabilirea celor mai bune metode și mijloace pentru dezvo ltarea/educarea
deprinderilor motrice se va tine cont de locul și condițiile de desfășurare a lecțiilor:
în aer liber, în condiții atmosferice și climaterice normale;
în aer liber pe timp friguros;
în interior, în condiții normale (sală de educație fizică și anexele sau materialele
corespunzătoare) ;
în interior pe spații improvizate (culoar, coridor, hol, sală de clasa, etc.) și pe timp friguros.
(TEORIA ȘI METODICA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI pentru examenele de
definitivat și gradul II, Editura AN -DA, 2 000, Gherghe Cârstea, pag. 132 -133)
În activitatea de proiectare a efortului care urmează să fie depus, profesorul va avea în
vedere nivelul de învățământ la care predă și anul de studiu, particularitățile de sex, tipul lecției,
condiț iile atmosferice, poziția lecției în orarul zilnic, posibilitățile elevilor sau a unor grupe de elevi
(când activitatea se organizează pe grupe valorice) etc.
În decursul anilor am constatat pe baza testelor de verificare la elevii care vin în clasa a
V-a, o slabă dezvoltare a calităților motrice cât și un bagaj redus de cunoștințe, priceperi și
deprinderi motrice. Situația se îmbunătățește radical în ciclul gimnazial dar și la aceste clase rămân
deseori nevalorificate sau nedezvoltate î ndeajuns unele calități psihomotrice.
Formarea deprinderilor motrice, cerință prezentă în programele de educație fizică la
toate clasele, constituie una din principalele finalități ale educției fizice școlare. Ea se realizează
numai în strânsă legătură cu dezvoltarea calităților motrice, ambele constituind componente ale
procesului unitar de perfecționare a activității motrice a elevilor.
În cadrul interdependenței deprinderi -calități se remarcă faptul că ultimele s unt
capacități somato -funcționale specifice fiecărui individ (înnăscute, dar și perfecționate odată cu
maturizarea, ca rezultat al influențelor instructiv -educative), în lipsa cărora deprinderea motrică nu
se poate însuși și consolida. La rândul lor, depri nderile motrice, componente automatizate pe linia
motricității, reprezintă formele de activitate motrică concretă în cadrul cărora se manifestă valoarea
calităților motrice. (METODICA PREDĂRII EDUCAȚIEI FIZICE, Editura Stadion, 1972,
Gheorghe Mitra și Alex andru Mogoș, pag. 171)
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
11
Organizarea procesului de instruire care urmărește însușirea și perfecționarea
deprinderilor de mișcare impune respectarea anumitor condiții, dintre care menționăm:
a) înțelegerea acțiunii. Elevii trebuie să înțelea gă scopul acțiunii și să cunoască procedeele de
care se vor folosi pentru realizarea ei. Stabilind scopul acțiunii, profesorul trebuie să
urmărească stimularea motivelor și intereselor elevilor pentru a -i mobiliza în vederea
însușirii acțiunii. La început, explicațiile profesorului vor prezenta clar și convingător
valoarea practică a acțiunii propuse pentru învățare, apoi vor evidenția principalele elemente
( procedee) care stau la baza efectuării ei. Neînțelegerea de către elevi a scopului urmărit și a
procedeelor, prin intermediul căreia poate fi realizată acțiunea respectivă, creează
numeroase dificultăți în procesul de învățare, deoarece scad interesul și atenția.
Se știe că acțiunile elevului sunt susținute de anumite interese și mo tive care trebuie
cultivate și întărite. în acest sens, cel de -al doilea sistem de semnalizare joacă un rol important.
b) Demonstrarea acțiunii. Odată cunoscut și înțeles scopul, și prezentate sumar procedeele
prin care poate fi îndeplinită acțiunea, este nec esară demonstrația în condiții cât mai
apropiate de cele ale activității practice în cadrul căreia ea va fi utilizată. Demonstrarea,
asociată cu explicațiile necesare înțelegerii structurii mișcărilor componente, urmărește să
schițeze planul general al acț iunii și operațiile ( fazele ) din care este formată.
Îmbinarea rațională a explicației cu demonstrarea reduce la minimum efectele inducției
negative. Nerespectarea unui raport optim, rațional, în folosirea metodelor amintite, creează
dificultăți în învățare, întârziind procesul de formare a deprinderii. Dacă elevul se concentrează
exclusiv asupra demonstrației pierde unele date furnizate prin explicație (și invers). L. M. Tomson a
experimentat și concluzionat că în învățare randamentul crește cu 44% dacă demonstrația este
însoțită de explicații complete. El a arătat, totodată, că detalierea explicației înaintea și în timpul
demonstrării are influențe negative, deoarece sustrage atenția de la observarea elementelor
principale, orientând -o spre cele de amănunt.
c) Continuitatea în repetarea acțiunii. Pentru ca mecanismele proceselor nervoase care stau
la baza consolidării deprinderilor motrice să poată fi perfecționate și întărite în cadrul unor
sisteme stereotipizate, sunt necesare numeroase repetări și continue perfecționări ale
mișcărilor componente. Repetarea impune o constanță relativă a condițiilor de execuție a
acțiunii motrice, iar eșalonarea justă a repetărilor constituie cheia succesului. W. H. Pyle
subliniază avantajul pe care -1 prez intă eșalonarea repetărilor în comparație cu gruparea lor
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
12
1.4. Tipologia lecției
Tipologia lecțiilor de educație fizică la nivelul clasei a VI -a este dată de teme și obiective (sarcini,
scopuri) didactice.
Pornind de la etapele învățării motrice, care vizează deprinderile și priceperile, s -au stabilit
următoarele tipuri de lecție :
a) Lecțiile de învățare – în cadrul acestor lecții elevii își îmbogățesc bagajul motric și
cunoștințele teoretice de specialitate.
Comunicarea noilor cunoștințe se poate realiza folosind un ansamblu de metode și procedee
metodice specifice dintre care amintim :
• metoda explicației și demonstrației;
o metoda folosirii mijloacelor video -audio, filme, casete, chinograme, planșe, etc.
b) Lecțiile de consolidare ( fixare ) și perfecționare – această formă de activitate este
frecvent folosită, deoarece formarea unor deprinderi și priceperi (ca exemplu : pasarea mingii, aruncarea la
poartă, driblingul, săriturile, etc.) se perfecționează numai printr -un număr impresionant de repetări, prin
vizionare a unor exerciții model și în urma unor demonstrații cu aparatură modernă.
c) Lecții de verificare – acestea se fixează de obicei la încheierea unor sisteme (cicluri) de lecții,
etape de pregătire și la încheierea semestrelor, cu scopul evaluării rezultatelor obținute de elevi în pregătire,
în aceste perioade ; verificarea se face pe baza unor probe și norme de control stabilitate de programele
școlare în cadrul S.N.S.E. sau de către profesor.
d) Lecțiile mixte – acestea realizează transmiterea de noi cunoștințe, c onsolidarea și
perfecționarea celor vechi, precum și dezvoltarea și perfecționarea calităților motrice, obiectiv central al
activității de educație fizică din școală.
în funcție de numărul temelor abordate pot fi întâlnite:
a) Lecții cu o singura temă;
b) Lecții cu doua teme;
c) Lecții cu mai multe teme.
în funcție de numărul de ramuri sportive abordate avem :
a) Lecții monosport – când lecția are o temă sau două din aceeași ramură sportivă, mai ales în
sporturile de sezon.
b) Lecții bisport – când lecția are teme din două ramuri sportive diferite.
c) Lecții polisport – când baza materială permite desfășurarea lecției în funcție de opțiunea elevilor.
În funcție de amplasarea în cadrul unui semestru școlar avem următoarele tipuri de lecție:
a) Lecții introductive (d e organizare) – desfășurate la începutul anului școlar cu scopul cunoașterii
colectivului clasei sub aspectul dezvoltării și pregătirii fizice, precum și a organizării acestuia.
b) Lecții curente – desfășurate săptămânal.
c) Lecții de sfârșit de semestru ( lecții bilanț) – în care se fac aprecieri asupra pregătirii elevilor și
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
13
îndeplinirii obiectivelor propuse pe semestrul respectiv.
De o mare eficiență este desfășurarea majorității lecțiilor în aer liber atât în anotimpul
călduros cât și în cel f riguros.
Elevul din ciclul gimnazial prezintă o dezvoltare psihică rapidă, atingând un nivel
superior la sfârșitul ciclului. Procesele gândirii, analiza, sinteza, abstractizarea se perfecționează.
1.5. Structura lecției
În alcătuirea lecțiilor de educație fizică trebuie să avem în vedere realizarea unității între
conținut și structură, rolul predominant avându -1 conținutul. între conținut, obiective, mijloace și
structura lecției există o strânsă legătură. Un conținut bogat , atrăgător, selecționat pe măsura și
posibilitățile elevilor, adaptat la condițiile materiale ale școlii, duce cu siguranță la realizarea
temelor, obiectivelor și sarcinilor pe care le urmărim în cadrul lecției de educație fizică.
Concept ul de structură a lecției de educație fizică a evoluat permanent. Prezentarea
structurii depinde de criteriul principal luat în seamă ( biologic, fizio logic, metodic, psiho –
pedagogie ), de orientările specifice în diferite perioade (formală, naturală, pedag ogică, etc. ) și chiar
de misiunea fiecărui specialist.
În prezent se acceptă structura lecției prezentată pe verigi. Verigile unei lecții de
educație fizică sunt:
1. organizarea colectivului;
2. pregătirea organismului pentru efort;
3. influența rea sel ectivă a aparatului locomotor (optimizarea dezvoltării
fizice) ;
4. dezvoltarea („educarea „ ) calităților motrice VITEZĂ sau ÎNDEMÂNARE ;
5. învățarea, consolidarea, perfecționarea sau verificarea deprinderilor și
priceperilor motrice ;
6. dezvoltarea („ educarea”) calitățil or motrice FORȚĂ sau REZISTENȚĂ ;
7. „ liniștirea organismului „ ( revenirea organismului după efort sau revenirea
indicilor funcționali );
8. aprecieri asupra desfășurării lecției ( „ concluzii „ ) și recomandări pentru
activitatea următoare.
În realitate, în nici o lecție nu pot exista practic toate aceste verigi. Au caracter
permanent indiferent de tipul lecției verigile 1, 2, 3, 7 și 8. Celelalte sunt prezente în funcție de
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
14
natura temelor și obiectivelor lecției. Verigile trebuie realizate în „sistem,,, ele au o durată care
variază în funcție de mai mulți factori. în unele situații pot exista „contopiri,, a două verigi sau chiar
absența unora dintre ele.
Verigile lecției sunt aceleași, accentul în cicl ul gimnazial punându -se pe mărirea
capacității de generalizare și aplicare în condiții diversificate a deprinderilor însușite. Fiecare lecție
își are individualitatea ei și se cere alcătuită diferențiat, cu condiția respectării cerințelor de ordin
fiziolog ic, psihologic, pedagogic și metodic. în mod obligatoriu lecția trebuie să asigure prin
verigile ei:
din punct de vedere fiziologic, intrarea treptată a organismului în efort, atingerea unui nivel
înalt al efortului și revenirea treptată a marilor funcții.
din punct de vedere psihologic, un început organizat, care să condiționeze disciplina, spiritul
de ordine, concentrarea atenției. încheierea lecției trebuie să respecte și ea principile psiho –
pedagogice dând elevului posibilitatea să cunoască aprecierile profesorului asupra activității
sale și să primească recomandări pentru activitatea individuală.
din punct de vedere metodic, o succesiune logică a mijloacelor și metodelor folosite și o
gradare riguroasă a efortului, care să permită realizarea temelor lec ției și obiectivelor
intructiv educative. Metodele folosite în lecțiile la ciclul gimnazial, se aplică particularizat,
în funcție de obiective, sarcini de lecție, colectiv de elevi, bază materială. (TEORIA ȘI
METODICA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI pentru e xamenele de definitivat și
gradul II, Editura AN -DA, 2000, Gherghe Cârstea, pag. 132 -135)
1.6. Importanța formării deprinderilor motrice utilitare prin intermediul parcursurilor
aplicative în perioada pubertară
Deprinderile motrice utilitare sunt ne cesare în viața de zi cu zi dar si in situații de urgența
apărute in urma unor calamități naturale sau accidente,războaie .Deprinderile motrice utilitare
contribuie la dezvoltarea calităților ,capacitaților fizice, la dezvoltarea capacitații intelectuale
,morale și lucrul cel mai important au aplicabilitate în practica de zi cu zi .
Deprinderile motrice utilitare sunt o categorie de deprinderi cu caracter specific ,care prin
conținutul lor pot fi folosite pentru rezolvarea diferitelor situații c are se întalnesc în viața de zi cu zi
(situații de urgența) cum ar fi:jandarmerie,pompieri,armată ,poliție,în
construcții,minerit,turism,salvamont,etc.
Din deprinderile motrice utilitare fac parte :târârea,escaladarea,cățararea,transportul de
obiecte,tracțiunea,împingerea,echilibrul.Trebuie precizat că aceste deprinderi sunt strâns legate de
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
15
deprinderile motrice de bază:mersul , alergare ,săritură,aruncare -prindere care sunt elemente de
legatură în cadrul formarii traseelor aplicativ -utilitare.
Este benefic primordial ,rezultatul, ca urmare a efectuării în cadrul orelor de educație fizică
și sport a unor trasee utilitar -aplicative, pentru că dezvoltă calitațile moral –volitive:
dârzenia,curajul,voința,perseverența,încrederea în forțel e proprii.
Parcursurile corect însușite sunt foarte accesibile datorită adaptării lor la cele mai variate
condiții de lucru, indiferent de vârstă și gr adul de cunoștințe ale elevilor , cu condiția de a selecționa
exerciții corespunzătoare pentru alcătuirea lor. De aceea este foarte important ca deprinderile
motrice utilitare să fie predate și însușite corespunzător din clasa a V -a și cons olidate în clasa a VI –
a, pentru că ele odată însușite corect nu se uita niciodată.
1.7. Programa școlară la clas a a VI -a
OBIECTIVE DE REFERIN ȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACT IVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
1. Dezvoltarea capacității motrice generale a elevilor necesare desfășurării activităților
sportive
Obiective de referință Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VI -a elevul va fi
capabil: Pe parcursul clasei a VI -a se
recomandă următoarele activități:
1.1 să adopte în toate împrejurările poziția
corectă a corpului 1. menținerea posturii corecte a
corpului pe parcursul exersării;
1.2 să cunoască principalele procedee
pentru dezvoltarea musculaturii și să
le utilizeze sistematic 2. acțiuni în regim izotonic;
*1.3 să realizeze acțiuni motrice cu grad
pro-gresiv de complexitate și
solicitare la efort 3. învățarea deprinderilor motrice noi
(de bază și aplicativ utilitare);
4. executa rea de structuri motrice
variate;
5. dezvoltarea formelor principale de
ma-nifestare a vitezei;
6. exersarea deprinderilor învățate,
cu indici crescuți de rapiditate;
7. exersarea de structuri motrice cu
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
16
grad progresiv de complexitate, libere
și cu manevrarea unor obiecte;
8. efectuarea de exerciții analitice și
globale pentru dezvoltarea forței
generale și a celei explozive (libere,
cu greutăți mici, cu parteneri);
9. ștafete, jocuri pregătitoare,
parcursuri aplicative desfășurate cu
sau fără întrecere.
2. Asimilarea pr ocedeelor tehnice și a acțiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi
de către elevi, în școală și în afara acesteia
Obiective de referință Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a VI -a elevul va fi
capabil: Pe parcursul cl asei a VI -a se
recomandă următoarele activități:
2.1 să aplice procedeele tehnice și tactice
însușite, respectând regulile cunoscute 10. exersarea procedeelor însușite în
struc -turi variate;
11. jocuri pregătitoare, concursuri,
între-ceri;
2.2 să se integreze în activități de
practicare a ramurilor de sport la nivelul
clasei, școlii și în timpul liber 12. întreceri și concursuri cu reguli
adapta -te, organizate în lecții și la
nivelul școlii.
3. Favorizarea întreținerii și îmbunătățirii stării de sănătate conform par ticularităților de
vârstă și de sex ale elevilor
Obiective de referință Exemple de activități de învățare
La sfârșitul clasei a V I-a elevul va fi
capabil: Pe parcursul clasei a V I-a se
recomandă următoarele activități:
*3.1 să cunoască formele de manif estare
ale funcțiilor organismului în efort și
să le determine 13. determinări funcționale;
14. analize, comparații și aprecieri
ale evo -luției individuale;
3.2 să desfășoare activitățile practice fără
a periclita integritatea corporală a 15. întreceri individuale și pe echipe,
mani -festând grijă pentru protecția
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
17
parte -nerilor și a adver sarilor individuală, a partenerilor și a
adversarilor.
4. Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale
Obiective de referință Exemple de activități de învă țare
La sfârșitul clasei a V I-a elevul va fi
capabil: Pe parcursul clasei a V I-a se
recomandă următoarele activități:
4.1 să se integreze și să acționeze într -un
grup constituit spontan 16. exersări pe subgrupe constituite
ad-hoc;
17. activități cu asumarea de atribuții
și responsabilități dirijate;
18. exersarea unor forme de
colaborare variate;
19. întreceri pe grupe și pe echipe;
*4.2 să manifeste inițiativă și perseverență
în ameliorarea capacităților proprii 20. realizarea sistematică a
programelor individualizate sta bilite,
privind dezvolta -rea calităților
motrice, perfecționarea unor procedee
tehnico -tactice sau de dez -voltare
fizică.
CONȚINUTURI
I. CAPACITATEA DE ORGANIZARE
formația de adunare în linie pe două rânduri;
întoarceri de pe loc;
opriri din mers;
*trece re din mers în alergare și invers.
II. DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ
prelucrarea analitică a aparatului locomotor;
*mobilitate și stabilitate articulară;
educarea actului respirator;
*prevenirea instalării atitudinilor deficiente.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
18
III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ
1. Viteza
A. viteza de reacție:
la stimuli vizuali;
la stimuli auditivi;
*la stimuli tactili.
B. viteza de execuție:
în acțiuni motrice singulare;
*în relație cu parteneri și adversari.
C. viteza de deplasare:
pe direcția rectilinie;
cu ocoliri de obiecte;
*cu m anevrarea unor obiecte.
2. Îndemânarea
coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp;
coordonarea acțiunilor cu obiecte și la aparate;
*coordonarea acțiunilor cu partener și adversar.
3. Forța
forță dinamică segmentară;
forță segmentară în regim de rezistenț ă.
*forță explozivă.
4. Rezistența
rezistență cardio -respiratorie la eforturi aerobe;
rezistența musculară locală;
*rezistență cardio -respiratorie la eforturi variabile.
IV. DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ APLICATIV -UTILITARE ȘI SPORTIVE
DEPRINDERI MOTRICE D E BAZĂ
1. Mersul
mers cu variante;
cu schimbări de direcții;
în formații diferite;
*cu diferite poziții de brațe;
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
19
*cu purtare de obiecte.
2. Alergarea
cu schimbări de direcție;
pe perechi și în grup;
*cu purtări de obiecte;
*cu variații de ritm;
*precedată și urmată d e alte deprinderi.
3. Sărituri
sărituri succesive, pe loc și cu deplasare;
sărituri peste obstacole;
*sărituri precedate și urmate de alte deprinderi.
4. Aruncarea și prinderea
aruncări lansate cu două mâini de jos, la distanță și la partener;
prinderi cu două m âini de pe loc și din deplasare;
aruncări și prinderi la perete sau cu partener, de pe loc și din deplasare .
DEPRINDERI APLICATIV -UTILITARE
1. Escaladare:
prin apucare și încălecarea obstacolului;
*prin apucare și rulare pe piept și abdomen.
2. Tracțiuni
pe banc a de gimnastică orizontală și înclinată;
în grup la frânghie.
3. Împingeri
din stând pe perechi, față în față, spate în spate și spate -față.
4. Transport de obiecte, aparate și partener
individual;
pe perechi;
*în grup.
DEPRINDERI SPORTIVE
Atletism
1. Alergări
2. Elem ente din “școala alergării”:
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
20
alergare cu pendularea gambei înapoi;
*alergare cu pendularea gambei înainte.
3. Alergarea de viteză:
pasul alergător de accelerare;
pasul alergător lansat de viteză;
startul de jos și lansarea din start.
4. Alergarea de rezistență:
pasul alergător lansat de semifond;
startul din picioare și lansarea din start;
*alergare pe teren variat.
5. Sărituri
6. Elemente din “școala săriturii”:
pasul săltat;
pasul sărit;
*sărituri cu atingerea unui obiect suspendat;
*sărituri cu trecere peste obstaco le joase.
7. Săritura în lungime cu elan, cu 1 1/2 pași în aer
*Săritura cu bătaie în zonă precizată
8. Săritura în înălțime prin pășire
9. Aruncări
10. Elemente din “școala aruncării”
Aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță
*Aruncarea mingii de oină cu elan, l a distanță
Gimnastica
1. Gimnastică acrobatică
a. Elemente statice:
cumpăna pe un picior;
podul de jos (băieți) și de sus (fete);
stând pe mâini;
b. Elemente dinamice:
rostogolire înainte și înapoi din ghemuit în depărtat și din depărtat în ghemuit;
*răsturnare len tă înainte și înapoi (fete);
roata laterală;
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
21
*stând pe mâini rostogolire.
c. Linii acrobatice (cuprinzând elementele însușite)
2. Sărituri la aparate
săritură în sprijin ghemuit pe lada așezată transversal, urmată de săritură cu extensie;
*săritură în sprijin de părtat peste capră cu întoarcere de 90o.
Jocuri sportive
1. Baschet
A. Procedee tehnice folosite în atac:
prinderea, ținerea și pasarea mingii cu două mâini de la piept, din deplasare;
*oprirea într -un timp;
pivotarea;
dribling cu variații de ritm;
aruncarea la coș de pe loc cu o mână din față sau cu două mâini de la piept;
aruncarea la coș din dribling.
B. Procedee tehnice folosite în apărare:
deplasări specifice în poziție fundamentală;
lucru de brațe și jocul de picioare.
C. Acțiuni tactice folosite în atac:
demarca jul;
depășirea;
*pătrunderea.
D. Acțiuni tactice folosite în apărare:
marcajul normal;
*marcajul agresiv.
E. Joc de baschet cu aplicarea procedeelor învățate și respectarea regulilor fault și dublu
dribling:
2 x 2 și 3 x 3 la un panou;
*5 x 5, la două panouri.
2. Fotbal
A. Procedee tehnice folosite în atac:
lovirea mingii cu interiorul labei piciorului de pe loc și din deplasare;
șutul la poartă de pe loc și din deplasare;
lovirea mingii cu șiretul plin;
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
22
*lovirea mingii cu șiretul exterior și interior;
conducerea mingi i, alternativ cu piciorul drept și stâng;
*lovirea mingii cu capul din deplasare;
*preluarea mingii cu interiorul labei piciorului;
*preluarea mingii cu piciorul, din deplasare.
B. Procedee tehnice folosite în apărare:
deposedarea adversarului de minge, din f ață.
C. Acțiuni tactice folosite în atac:
demarcajul;
depășirea.
D. Acțiuni tactice folosite în apărare:
marcajul adversarului fără minge;
marcajul adversarului cu minge.
E. Joc de fotbal cu respectarea regulilor învățate.
3. Handbal
A. Procedee tehnice folosite în atac :
pasa din alergare;
prinderea mingii venite din urmă;
dribling multiplu cu mâna stângă și mâna dreaptă;
aruncare la poartă din alergare cu pas încrucișat;
*aruncare la poartă din săritură.
B. Procedee tehnice folosite în apărare:
deplasările specifice în poz iție fundamentală;
opriri, porniri, întoarceri;
*blocarea mingiilor aruncate spre poartă.
C. Acțiuni tactice folosite în atac:
demarcajul față de apărătorul care se repliază;
depășirea;
așezarea în atac în sistemul fără jucător pivot.
D. Acțiuni tactice folosite în apărare:
marcajul adversarului fără minge;
*marcajul adversarului cu mingea;
*intercepția;
așezarea în sistemul de apărare 6 : 0.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
23
E. Joc bilateral cu respectarea regulilor învățate.
4. Volei
A. Procedee tehnice folosite în atac:
pasa cu două mâini de sus, prece dată de deplasare și oprire;
*pasa peste cap;
serviciul de jos din față;
*serviciul de sus din față.
B. Procedee tehnice folosite în apărare:
deplasări specifice în poziție fundamentală;
preluarea cu două mâini de jos, din serviciu.
C. Acțiuni tactice folosite î n atac:
trecerea mingii în terenul advers precedată de 3 lovituri;
dispunerea pe două linii în cadrul jocului 4 x 4 și rotație regulamentară.
D. Acțiuni tactice folosite în atac:
așezarea pe culoare cu dispunerea unui jucător în zona 3.
E. Joc bilateral:
3 x 3 p e teren cu dimensiunile 4/6 m.
4 x 4 pe teren cu dimensiunile 9/7 m.
5. Ramuri sportive alternative
A. Oina
1. Procedee tehnice și acțiuni tactice:
a. prinderea și pasarea mingii în perechi;
b. servirea și bătaia mingii;
c. alergarea prin culoare;
d. "țintirea" adversarului;
e. blocarea (oprirea mingii);
f. intrarea în joc;
g. așezarea pe posturi;
h. apărarea individuală.
2. Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate.
B. Badminton
1. Procedee tehnice și acțiuni tactice:
a. deplasări specifice în poziție fundamentală;
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
24
b. lovitura de sus din față;
c. lovitura de jos din lateral;
d. serviciul lung;
e. *lovitura de atac de sus.
2. Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate:
1 x 1;
2 x 2.
C. Înot
1. Procedee tehnice:
a. respirația specifică;
b. plutirea și alunecarea pe piept;
c. *plutirea pe spate;
2. înot cu obiecte plutitoare;
3. înot prin procedeul bras;
4. startul;
5. “călcarea apei”.
D. Schi alpin
1. Procedee tehnice:
mers pe teren plat;
urcare pe pantă;
coborârea directă în poziție specifică;
*ocolirea în “în plug”;
ocolirea “în jumătate plug”;
trecerea peste denivelări prin adaptare și amort izare;
*cristiane spre vale cu depărtare.
2. Jocuri specifice.
E. Schi fond
1. Procedee tehnice:
deplasare cu un pas și impingere simultană cu brațele;
mers alternativ cu împingere în bețe;
deplasare cu doi pași și impingere simultană cu brațele;
*pasul de patinaj pe teren plat;
*deplasări pe trasee variate.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
25
F. Patinaj
1. Procedee tehnice:
pasul de alunecare înainte;
alunecarea pe patine cu sprijin pe un picior;
întoarceri și opriri pe ambele picioare.
2. Jocuri specifice.
G. Sanie (obișnuită)
1. Procedee tehnice:
poziția de bază pe sanie, individuală și în doi;
poziția de frânare și acțiunea picioarelor;
conducerea saniei în linie dreaptă și în viraje.
2. Jocuri specifice.
H. Gimnastică ritmică
1. Elemente de echilibru:
stând pe vârfuri;
stând pe un picior, cu celălalt îndoit înainte;
stând pe un picior, celălalt întins înapoi (arabesque);
2. Întoarceri cu pași succesivi și arcuiți
3. Val de corp înainte și lateral
4. Săritură închisă -deschisă
5. Pași de dans clasic, sportiv și modern
6. Piruete pe un picior, cu celălalt îndoit înainte și sprijinit (passé )
7. *Săritura pas
I. Gimnastică aerobică
1. Programe pentru fete și băieți, pe fond muzical, cuprinzând exerciții pentru principalele
segmente și regiuni musculare
2. *Programe mixte.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
26
CAPITOLUL II
FUNDAMENTREA TEORETICĂ
2.1. Particularitățile morfofuncționale, motr ice și psihice ale copiilor de 10 -14 ani
După Scarlet.E. și Scarlet M.B., prin creștere și dezvoltare se înțelege un proces
dinamic și complex de fenomene biologice, parcurse de corpul copilului de la naștere și pană la
maturi tate. Creșterea este un proces de acumulare și amplificare cantitativă pe care îl putem măsura
și controla cu usurință (greutate, înălțime), în timp ce dezvoltarea reprezintă, sub aspect calitativ, un
ansamblu de modificări morfo -funcționale ale țesuturilo r, precum si o perfecționare progresivă a
aparatelor și sistemelor.
În perioada pubertății au loc importante modificări morfo -funcționale, biologice la
care este supus organismul copilului. Foarte evidentă este intensificare a creșterii, care poate lua
diverse forme: bruscă, aritmică si lungă, aritmică si scurtă, lentă.
În această periodă se instalează pubertatea, care, la fete are loc mai devreme decât la
băieți, fetele cresc în înălțime și în greutate, depaș indu-i pe băieți. Are loc dezvoltarea sexuală, care
la fete este vizibilă (creșterea sânilor), apare menstruația, se dezvoltă bazinul și centura pelviană,
apare la fete țesutul adipos. La băieți se dezvoltă trunchiul împreună cu centura scapulară, începe s ă
se dezvolte musculatura.
Creșterea nu are loc proporțional și nici nu se produce concomitent la nivelul tuturor
segmentelor corpului.La aceasta se asociaza apar iția unor tulburări fiziologice (oboseala, dureri de
cap, iritabilitate) da r și puternice stări de discomfort psihic (neliniște, nesiguranță, momente de
neatenție, agitație ) în această situație este foarte importantă legătură strânsă între profesor -elev-
medicul școlar -psiholog , pentru a putea interveni prompt în eventualitatea i nstalării unor deficiențe
. (EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT, Editura Didactică și Pedagogică București, 2003, Eugeniu
Scarlat, Mihai Bogdan Scarlat, pag. 5 -7)
De buna desfășurare a perioadei pubertare depinde în mare măsură viitorul copilulu i. Ca
atare, această vârstă trebuie tratată cu toată răspunderea, cu răbdare, înțelegere și în cunoștiință de
cauză. Profesorul de educație fizică venind în contact mai des cu copiii în cadrul lecțiilor și fiind
mai apropiat de ei, are posibilitatea și obl igația de a le acorda toată atenția, călăuzindu -i cu multă
pricepere și simț de răspundere în tot timpul acestei perioade critice de mari transformări morfo –
funcționale și psihice.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
27
În timp ce în perioada antepubertană creșterea și de zvoltarea organismului fetelor și
băieților se desfășoară paralel, în același ritm, în perioada pubertară suntem martorii unor creșteri
diferențiate între fete (care cresc mai repede) și băieți. La sfârșitul transformărilor pubertare, cele
două sexe devin complet diferențiate, fiecare cu particularități morfo – funcționale specifice care se
păstrează tot restul vieții. Dezvoltarea neuniformă, dar și continuă și armonioasă până la pubertate
devine deodată haotică și nearmonioasă. Anumite segmente ale corpului vor continua creșterea,
uneori chiar cu ritm accelerat, în timp ce altele vor cunoaște o stagnare, căutând parcă să echilibreze
dezvoltarea explozivă.
În sfera vieții somatice, perioada pubertară reprezintă o fază de accelerare a cr eșterii
taliei și o ușoară încetinire a celei ponderale, mai ales la băieți. Accelerarea creșterii taliei se referă
în special la dezvoltarea în lungime a membrelor în raport cu trunchiul. Acest fapt crează o
asimetrie corporală: picioare și mâini lungi, t runchi scurt plat, cap mare și o musculatură slab
dezvoltată. Asimetria corporală astfel creată este de cele mai multe ori agravată de o hiperlaxitate a
tuturor articulațiilor și de o insuficientă depunere de calciu în oase, care favorizează deformările
scheletului. Este vârsta la care apare piciorul plat, mersul de rață, dezechilibrul bazinului prin
scurtarea relativă a unuia din membrele inferioare, precum și toate deformațiile coloanei vertebrale (
scolioza, cifoza, lordoza) și ale toracelui. Lipsa de co nfort a mobilierului școlar, atitudinile vicioase
în bancă, purtarea unor greutăți în poziții asimetrice, etc. accelerează aceste tulburări.
Pentru a avea o viziune corectă asupra nivelului de dezvoltare fizică a elevilor, este
necesar s ă se efectueze examenul antropometric, foarte important în această perioadă de dezvoltare
a copiilor, acesta efectuându -se prin măsurarea înălțimii (exprimată în centimetri) și prin măsurarea
greutațiiț exprimată în kilograme). Există diferențe între dezvo ltarea fizică a elevilor de la oraș și cei
din mediul rural.
În tabelele următoare am sintetizat nivelul mediu de dezvoltare fizica a băieților (tabelul
1) și fetelor (tabelul 2) cu vârsta cuprinsă între 10 -14 ani din mediul urban deoare ce experimental l –
am făcut cu elevi provenind dintr -o școală din mediul urban . Nu m -am rezu mat numai la elevii de
vârstă 11 -12 ani, deoarece există elevi și eleve care pot avea 14 ani și să fie înscriși (se) în clasa a
Vl-a.
Vârsta
(ani) Greutatea
(Kg) Înălțimea
(cm) Perimetrul thoracic
(cm)
11 31,5+ 5,0 138,5 + 6,6 65,3+ 4,0
12 34,3+ 5,5 143,3 + 7,0 67,4+ 4,3
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
28
13 38,1+ 6,6 148,6 + 8,2 69,9+ 4,8
14 43,8+ 8,0 155,9 + 9,0 73,7+ 5,6
Tabel 1 băieți
Vârsta
(ani) Greutatea
(Kg) Înălțimea
(cm) Perimetrul thoracic
(cm)
11 32,2+ 6,1 139,1+ 7,3 64,9+ 5,2
12 36,1+ 6,7 145,1+ 7,4 68,0+ 5,5
13 40,8+ 7,3 150,5+ 7,3 71,4+ 5,6
14 45,4+ 7,1 155,0+ 7,5 74,6,5+ 5,3
Tabel 2 fete
(EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT, Editura Didactică și Pedagogică București, 2003, Eugeniu
Scarlat, Mihai Bogdan Scarlat, pag. 7-9)
2.2. Particularități somatice
Creșterea în înălțime se accentuează într -un ritm superior tuturor vârstelor din ontogeneză .
Membrele superioare și inferioare cresc mai mult decât trunchiul producându -se un dezechilibru
care poate căpăta chiar un aspect caricatural. Din acest motiv această etapa de vârstă mai este
numită și vârsta „dizgrației ”, vârsta „hainelor scurte”.
Greutatea corpului înregistrează mai ales la băieți o ușoară încetinire a ritmului de crește re
față de perioada anterioară.
Sistemul osos este în plin proces de consolidare . Se semnalează o depunere insuficientă a
calciului în oase, fapt care poate favoriza apariția unor deformări fizice de tipul scoliozelor,
lordozelor, cifozelor, pici or plat, etc.
Ligamentele și articulațiile sunt încă insuficient dezvoltate fapt care determină o slabă
rezistență la tracțiuni, întinderi.
Toracele este îngust iar organele interne din cutia toracică sunt încă insuficient dezvoltate fapt
care determină dificultați în privința adaptării la un efort fizic susținut.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
29
2.3. P articularități psihice
Limbajul ca funcție al celui de -al II-lea sistem de semnalizare are un rol deosebit și
predominant în raport cu primul sistem de semnalizare p entru procesul predare –învățare.
Perioada este contradictorie în privința manifesărilor psiho -afective, de aceea unii specialiși
vorbesc de o „criză juvenilă” la această perioadă de vârstă în care manifestările afective pot fi
deosebit de spectacu loase dar pot să fie prevenite dacă se asigură o corectă îndrumare psiho –
pedagogică.
Sub aspectul intelectului, școlarii se află sub influența predominantă a concretului cu toate că
analiza, abstractizarea ca procese ale gândirii se perfecționează.
Afectiv și volitiv școlarul de această vârstă este preocupat prioritar de satisfacerea nevoilor
personale .
Interesele școlarilor se diversifică în funcție de aptitudini pe care procesul de învățământ le
dezvoltă sau pe care le determină alți factori extrașcolari.
Dorința de cunoaștere a cât mai multor lucruri despre ceea ce îl înconjoară pe elev dar și
despre sine se amplifică.
Sunt legate prietenii puternice în cadrul aceluiași sex .Frecvent școlarii se destăinuie mai ales
prietenilor decât părinților.
Se intensifică dorința de afirmare pe multiple planuri inclusiv pe cel sportiv.
2.4. Particularități funcționale
Excitația corticală predomină față de inhibiție datorată creșterii eficienței reglării corticale, se
îmbunătățește mult coordonarea și precizia actelor și acțiunilor motrice.
Se manifestă o capacitate încă redusă de adaptare si rezistența a aparatelor cardio -vascular și
respirator la eforturi fizice intense și de lungă durată, fiindcă lumenul vaselo r este îngust, cordul
depune travaliu mare pentru irigarea organelor și sistemelor apărând frecvente fenomene de
oboseală, amețeli, tulburari ale ritmului cardiac.Capacitatea aerobă se îmbunătățește.
În sfera vegetativă se produc mari refaceri mai a les sub aspectul maturizării caracteristicilor
sexuale (mai devreme la fete față de băieți).
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
30
2.5. PARTICULARITȚI MOTRICE
Substratul morfo -funcțional al organismului școlarilor de această vârstă permite o acționare
eficientă pentru dezvoltarea calităț ilor motrice mai ales a vitezei și îndemânării.
La viteză rezultatele foarte bune se obțin la 12 ani pentru fete și la 13 ani pentru băieți. La 12
ani viteza de deplasare a fetelor este mai buna decât a băieților urmând ca aceștia să le depășească
progresiv.
Se remarcă o stângăcie în efectuarea actelor și acțiunilor motrice datorate și disproporției dintre
segmentele corpului. Totuși această perioadă se mai numește și a îndemânării” deoarece se pot
obține succese deosebite în dezvoltarea ei.
Eforturile de rezistență aerobă cu o intensitate moderată sunt bine suportate, elevii putând
parcurge prin alergare într -un tempou convenabil distanța de 3000 -5000 m.
Se recomand ă punerea unui accent deosebit pe dezvoltarea musculaturii extensoare fiindcă s -a
constatat că indicii de forță stagnează sau regresează pentru extensori. Sunt contraindicate exerciții
cu îngreuieri mari care suprasolicită mușchii, articulațiile, tendoanele și ligamentele încă insuficient
consolidate la această vârstă.
Mobilitatea activă și pasivă a coloanei vertebrale se îmbunătățește mai mult la fete dar nu în
mod suficient . În disconcordanță cu celelalte calități motrice, mobilitatea are cele mai scăzute
valori la 12 -13 ani pentru fete și 13 -14 ani pentru băieți c u implicații evidente pe planul amplitudinii
actelor și acțiunilor motrice.
Începând de la 13 -14 ani băieții au înclinație către exerciții de forță pe care le execută uneori
cu repezeală dar precis. Fetele preferă mișcările expresive mai ales când se efectuează pe muzică,
aceste mișcări ținând foarte mult de acuratețe tehnică.
Alergarea este deprinderea motrică de bază cel mai mult folosită în lecția de E.F.S.și în timpul
liber al școlarilor.În execuție se mai păstrează unele greșeli specifice perioadei de vârstă anterioare :
– ineficiența fazei de joc;
– oscilații ale trunchiului în plan lateral;
– contact pe suprafața de sprijin pe toată talpa;
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
31
Săritura nu este executată corect și datorită particularităților de dezvoltare somatică. Bătaia de
regula este puternică dar zborul pe un picior se efectuează mai bine decât cea de pe două picioare,
iar cea în lungime este mai ușoară decât cea în înălțime.
Aruncarea este accesibilă mai ales băieților care spre 14 -15 ani își însușesc core ct mișcarea de
azvârlire. Fetele execută această deprindere de bază și utilitar -aplicativă mai mult prin mișcarea de
împingere.
Deprinderile motrice specifice fiecărei ramuri sportive prevăzute de programă cu un nivel de
execuție care depinde și de profesionalismul și competența cadrului didactic care predă E.F.S. la
acest ciclu de învățământ. ( TEORIA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI, Alma Mater, 2003,
Sanislav M., pag. 33 -35)
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
32
CAPITOLUL III
METODICA FORMĂRII DEPRINDERILOR MOTRICE
UTIL ITARE ȘI A PARCURSURILOR APLICATIVE
3.1. Deprinderile motrice utilitare
Foarte mulți autori au încercat să dea o definiție cât mai elaborată a deprinderilor
motrice. În majoritatea cărților de metodică a educației fizice definiția depri nderilor motrice este
următoarea: ”deprinderile motrice sunt componente ale activitatii voluntare care prin
exersare dobândesc indici superiori de eficienta” (METODICA PREDĂRII EDUCAȚIEI
FIZICE, Sport Turism, 1980, Gh.Mitra , A.Mogoș ). Autorii indică faptul că mișcarea trebuie exersată
și că exersarea contribuie la perfecționarea mișcării efectuate, realizarea ei cu precizie, ușurință și
cu un consum minim de energie.
Datorită influențelor pe care le are asupra creșterii și dezvoltării fiz ice armonioase a
copiilor, dar și a rolului determinant în înzestrarea acestora cu deprinderi, priceperi și calități
motrice, educația fizică, încă din antichitate, s -a constituit în componentăimportanta a formarii
tinerei generații.De aceea sistemele de î nvățământ au inclus -o ca disciplină destudiat pe tot
parcursul educației instituționalizate, începând cu învățământul preșcolar și până la învățământul
superior.
Este foarte importantă extinderea sferei de priceperi si deprinderi motric e de bază și
utilitar aplicative, care interrelaționează cu dezvoltarea calităților motrice, la nivelul evoluției
indicilor morfologici și funcționali ai organismului.
De aceea însușirea cunoștințelor teoretice și a tehnicilor necesare utilizării
deprinderilor motrice utilitare și a parcursurilor aplicative sunt prioritare în lecția de educație fizică
și sport.
Deprinderile motrice utilitare și parcursurile aplicative au variante concrete de
realizare,cu structuri b ine definite,care prin învățare vor permite elevilor să realizeze eficient,cu
cosum energetic redus și în condiții de siguranță,acțiuni și activități motrice frecvent întâlnite în
viața cotidiană.Faptul ca elevii vor ști și vor putea să își mențină echilib rul în deplasarea pe diferite
obiecte și la diferite înălțimi,că vor putea escalada un gard,să se târască printr -un tunel îngust,să se
cațere într -un pom,să transporte obiecte,sau un coleg care a căzut și s -a lovit etc.,înseamnă că elevii
au achiziții motr ice deosebit de utile care îi vor ajuta să se adapteze mai bine la mediul natural și
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
33
social. De aceea consider că impactul afectiv -volițional asupra elevilor a întrecerilor prin parcursuri
aplicative este mare .
” Deprinderile motrice se însușesc pe parcursul vieții, mai ales în copilărie sau în lecția
de educație fizică sau antrenament sportiv, sunt unice și ireversibileși se pot automatiza.
Deprinderile motrice se învață prin repetări multiple, care au ca rezultat formarea legatur ilor
temporale, a stereotipurilor dinamice și a reflexelor condiționate. Ele sunt elemente ale activității
voluntare umane consolidându -se și perfecționându -se neuniform (progresele sunt din ce in ce mai
mici când ele se află într -un stadiu avansat. După c e se consolidează, deprinderile motrice se
executăcu indici superiori de precizie, stabilitate, cursivitate, expresivitate, coordonare, ușurința și
rapiditate pe fondul unui consum minim de energie. Atunci când ajung în faza superioara de
învățare, se vorb ește de „‟măiestrie motrică”.Elementele componente ale unei deprinderi se
înlănțuiesc logic, se combină rațional și nu în ultimu l rând, deprinderile motrice se învata.”
(TEORIA ȘI METODICA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI pentru examenele de definitivat
și gradul didactic II, AN -DA, 2000, Gh.Cârstea, pag. 66 )
3.1.1. Învățarea motrica
”Învățarea motr ică poate fi abordată ca proces (dirijat pedagogic sau independent,
individual sau pe grupuri) și ca finalitate cu rezultate care se concret izează în deprinderi
motrice,priceperi motrice,cunoștințe de specialitate. învățarea motrică poate fi realizată în orice
perioadă din ontogeneză,avand trăsături specifice în funcție de următoarele:
– particularitățile celor care învață
– timpul pus la dispoziț ie pentru învățare
– nivelul de pregătire al celui care conduce învățarea
– cerințele învățării specifice în diferite etape (preșcolar, școlar, performanță motrică).
Sub aspect metodic, ceea ce se învață într -o succesiune sau într -un sistem/ ciclu de lecții
constituie teme.în funcție de plasamentul din succesiune, unitățile pot realiza:
– însușirea primară
– consolidarea
– perfecționarea
– verificarea
Toate acestea se constituie in faze ale învățării motrice și se realizează numai prin
repetare. ”(Gh.Carstea, M.Sanislav , C.Prodea)
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
34
Deprinderile motrice utilitare, nu pot fi executate corect, dacă nu sunt însușite corect
sau coretate la timp, deprinderile motrice de bază:mers, alergare, săritura, aruncare – prinde re.
Deprinderile motrice utilitare necesită un proces de însușire datorită structurii
proprii pe care o au, și care trebuie să se exerseze în anumite condiții (materiale și de
organizare).Prin exersarea lor regulată și în timp înde lungat,deprinderile motrice utilitare contribuie
la o mai buna dezvoltare și o realizare variată a dezvoltării calităților motriceiforța, îndemânare
(coordonare, echilibru, orientare in spațiu), rezistență, a vitezei (de reacție, de execuție etc.).
Atunci când se exersează învățarea deprinderilor motrice utilitare se va insista
pentru a fi corect învățate,exersarea lor făcându -se izolat, iar apoi serepetă prin legarea a 2 -3
deprinderi și numai după aceea se pot introduce elementele de întrecere.
3.1.2. Descrierea deprinderilor motrice utlitare
În programa școlară, se regăsesc, la toate nivelurile de învățământ, următoarele
deprinderi motrice utilitare:
3. 1.3 a). Târârea este deprinderea care se execută în de plasare pe orizontală a corpului pe sol și în
funcție de poziția și sarcina ce trebuie executate, târârea se poate executa astfelxu sprijin pe mâini si
pe picioare, pe antebrațe și genunchi, pe abdomen, pe spate, lateral, înainte, înapoi etc.
3.1.3 b). Escaladarea este deprinderea prin care executantul își trece corpul dintr -o parte în
alta,peste un obiect,cu ajutorul brațelor și picioarelor și se poate executa cu apucare și pașire peste
aparat,cu sprijin pe palme,picioarele trecând ghemuite sau întinse pe ste aparat,prin încălecare cu
piciorul de pe partea îndemânatică ,culcând trunchiul pe aparat,cu transport de obiecte.
3.1.3 c). Transport de obiecte este o deprindere formată din ridicarea și transportul de obiecte,care
are două secvențe:priza și ridicare a obiectului și transportul acestuia.Se poate executa individual,sau
în grup,înainte,cu spatele sau lateral,obiectele sau partenerii pot fi transportați prin susținere cu :
unul sau ambele brațe,în apropierea șoldului,pe brațe,pe umeri,în spate.
3.1.3 d). Echilibrul este o calitate care asigură menținerea corpului într -o poziție stabilă atât în
acțiuni statice cât și dinamice pe suprafețe fixe sau mobile cu baza de susținere diferită ca
dimensiuni ale înălțimii. Echilibrul are urmatoarele forme de manifesta re: echilibrul static,
echilibrul dinamic, echilibrarea unor obiecte (bastoane, mingi, cercuri , măciuci etc.).
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
35
3.1.3 e). Aruncarea la ținte fixe sau mobile
Aruncarea înseamna proiectarea în spațiu a unui obiect. După structură, aruncarea poate fi: de
pe loc, din deplasare, cu o mâna, cu două mâini etc.
3.2. CARACTERISTICI ALE DE PRINDERILOR MOTRICE
Deprinderile motrice sunt caracterizate prin aceea că : (TEORIA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI
SPORTULUI, M. Epuran,1993):
o Reprezintă componente a le conduitei voluntare a omului, fiind formate în mod
conștient.
o Reprezintă modificarea calitativă a execuțiilor obținute ca urmare a exersării
mișcărilor.
o Sunt structuri de mișcări coordonate, constând din integrarea în sisteme motrice a
unităților mai si mple, însușite anterior.
o Au la bază educarea capacității de diferențiere fină și rapidă a indicatorilor care
constituie elemente informaționale senzorial -perceptive în dirijarea acțiunilor.
o Se caracterizează printr -o rapidă și eficientă aferentație inversă .
o Stabilitate relativă în condiții constante și plasticitate în condiții variabile.
o Sunt condiționate de factori obiectivi și subiectivi: aptitudini motrice, motivația,
nivelul instruirii, aprecierea și autocontrolul rezultatelor .
La aceste caracteristici mai putem adauga faptul că automatizarea lor, completă sau parțială,
permite economie de energie nervoasă și îndreptarea atenției subiectului către rezultatul acțiunii
motrice, și nu pe derularea ei propriu -zisă.
Aceste caracteristici sunt sintetizate de Gh. Mitra si A. Mogos ( METODICA EDUCAȚIEI
FIZICE ȘCOLARE, Sport Turism, 1980, Gh. Mitra si A. Mogos, pag. 176 -177) în următoarele
aspecte :
a) Unicitate si ireversibilitate. Fiecare acțiune motrică se caracterizează prin anumiți
parametrii ai execuției, deși aparent, la fiecare repetare, se reia aceeași mișcare.
Ireversibilitatea este dată de imposibilitatea efectuării deprinderii prin modificarea
succesiunii actelor sau acțiunilor motrice componente.
b) înlănțuirea (combinarea) elementelor componente ale deprind erii- acestea se succed
într-o ordine precis determinată, care asigură manifestarea lor eficientă.
c) Originalitatea execuției – deși se pot automatiza, deprinderile se caracterizează și prin
posibilitatea adaptării lor la anumite condiții de mediu.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
36
3.3. ETAPELE DE FORMARE ALE DEPRINDERILOR MOTRICE
Formarea deprinderilor motrice reprezintă o activitate reflex condiționată, bazată pe repetarea
interacțiunii dintre diferitele excitații (chinestezice, vizuale, auditive etc) transmise scoarței cerebra le în
aceeași ordine și cu aceeași intensitate (Demeter,A.,1984). Repetarea multiplă a mișcărilor care compun
acțiunea motrică, duce la întărirea legăturilor temporare la nivelul scoarței cerebrale. Acestea formează
reflexul condiționat pentru însușirea el ementului motric sau a procedeului tehnic repetat.
Din punct de vedere metodic se parcurg trei etape în formarea unei deprinderi motrice:
a) etapa învățării, a inițierii în bazele tehnice de execuție a unei deprinderi, având ca
obiective:
• formarea unei reprez entări ideomotorii cât mai fidele a deprinderii pe baza demonstrației și
explicației specialistului;
• formarea ritmului general de execuție cursivă a mișcării;
• descompunerea mișcărilor complexe în elementele componente și însușirea separată a acestora;
• preîntâmpinarea sau corectarea greșelilor tipice de execuție.
b) etapa consolidării, a formării stereotipului dinamic cu următoarele obiective:
• unificarea elementelor componente ale mișcărilor și formarea tehnicii de execuție în concordanță cu
caracteristicile sp ațiale, temporale și dinamice ale mișcării;
• întărirea legăturilor temporale din scoarța cerebrală prin exersarea independentă, repetată în condiții
standard, a deprinderii motrice;
• includerea deprinderii într -o înlănțuire cu alte deprinderi motrice însușit e anterior, în condiții
specifice probelor și ramurilor sportive și efectuarea lor în condiții relativ constante;
o înlăturarea greșelilor atipice de execuție.
c) etapa perfecționării, avand ca obiective următoarele:
• exersarea deprinderii în condiții variate, neobișnuite sau îngreuiate (micșorarea suprafețelor, mărirea
tempoului, adeversar activ etc.);
o exersarea deprinderii în condiții tehnice întâlnite în practica sportivă și în condiții
apropiate sau identice cu cele regulamentare;
( TEORIA ȘI METODICA EDU CAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI pentru examenele de definitivat și gradul
didactic II, AN-DA, 2000, Gheorghe Cârstea, pag. 85 -86)
3.4. Parcursurile aplicative și rolul lor în lecția de educație fizică
Parcursurile aplicative reprezintă o for mă de exersare generalizată a deprinderilor
specifice acestui domeniu de activitate, care în această formă căpătă noi valențe pozitive cum ar fl:
dezvoltarea mai multor calități motrice printr -un singur sistem de acționare, dezvoltarea calităților
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
37
motrice combinate (forță -rezistență, viteză -îndemanare); dezvoltarea calităților moral -volitiv,
ridicând în mod spectaculos starea emoțională a elevilor, asigurând totodată o mare densitate
motrică în lecții, indiferent de condițiile materiale existente.
Parcursurile aplicative sunt structuri complexe având în componență deprinderi motrice
de bază (mersul, alergarea, săriturile, aruncările, prinderile), deprinderi motrice utilitar -aplicative
(cățărarea, escaladarea, echilibrul, târârea, ridicarea și transportul de greutăți, tracțiunea,
împingerea) și elemente tehnice din ramuri sportive.
Parcursurile aplicative implică existența unor aparate, instalații, obiecte cu care să se
poată realiza desfășurarea lor. La organizarea parcursuril or aplicative se vor lua măsuri de
igienizare a suprafețelor folosite și de verificare a materialelor incluse în parcurs.
Eficiența parcursurilor aplicative este în funcție de participarea emoțională a elevilor,
lungimea traseului, număru l de obstacole, elementele materiale de îngreunare, viteza de deplasare
precum și organizarea sub formă de întrecere.
Parcursurile aplicative se organizează cu mijloace adecvate în orice condiții materiale
sau climatice, atât în sala de s port cât și afară în aer liber. Cel mai folosit procedeu de organizare
este atunci când avem o singură formație și elevii se deplasează unul după altul pe traseu.
De regulă parcursurile aplicative se realizează contratimp și se impune par curgerea
corectă a stadiilor.
Pentru a înțelege mai bine locul pe care -1 pot ocupa parcursurile aplicative în lecția de
educație fizică vom da câteva exemple din care se va desprinde felul în care parcursurile aplicative
pot rezolva cu suc ces o serie de probleme care se ivesc în ora de educație fizica, și anume:
Pentru că în cadrul unei lecții profesorul este obligat să rămână în limitele temei de învățare,
din care cauză dinamismul și efortul, în general, sunt scăzute, se simte nevoia ca c el puțin
pentru câteva momente să aibă loc o creștere a indicilor de efort. Acest lucru este posibil
prin organizarea unui parcurs aplicativ scurt, paralel cu învățarea, sau către sfârșitu l părții
fundamentale a lecției.
Altă situație poate fi cea în care, după o scurtă încălzire, se trece repede la verificare, pe
toată durata lecției, scăzându -i densitatea. In acest caz, se recomandă ca pe măsură ce elevii
sunt verificați, să efectueze un parcurs aplicativ scurt sau mediu, o Sunt și lecții în care,
datorit ă conținutului lor foarte bogat, este necesară o încălzire rapidă și eficientă pentru a se
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
38
trece în cel mai scurt timp la tema propriu -zisă. într -o asemenea situație organizarea unui
parcurs aplicativ pregătitor rezolvă cum nu se poate mai bine acest momen t.
Un fapt des întâlnit în succesiunea lecțiilor este alternanța dintre unele ore mai puțin
dinamice (în general cele de învățare și verificare) și cele de mare motricitate, în care se
pune în mod deosebit accentul pe îmbunătățirea calităților și deprinder ilor motrice prin
exersare. în acest caz se poate intervenii introducând în lecție parcursuri aplicative lungi.
Faptul ca unii elevi termină școala uneori fără să cunoască un complex simplu de
exerciții, cu localizări precise și într -o suc cesiune logică, necesar dezvoltării lor armonioase,
impune obișnuirea elevilor cu practicarea unor parcursuri aplicative, care să le asigure cunoașterea
până la automatizare a unui complex de exerciții și a modului lor de execuție.
Parcur surile aplicative, indiferent de variantele folosite, trebuie să respecte sarcinile
pedagogice de bază ale educației fizice școlare. Ele întăresc starea de sănătate și pun bazele unei
dezvoltări multilaterale și armonioase a organismului, permițând formare a unui bogat și variat bagaj
motric. Î n același timp, ele contribuie la întărirea echilibrului psiho -fizic al elevilor.
Unele variante ale lucrului în parcursurile aplicative impun solicitări cardio -vasculare și
neuro -motorii mai neobișnuit e, de aceea, la aplicarea lor se va ține seama de dezvoltarea și nivelul
de pregătire fizică al celor cu care se lucrează.
Elevilor le plac în special parcursurile aplicative complexe, în care întâlnim alaturi de
exerciții pentru dezvoltare a calităților motrice și exerciții simple cu caracter aplicativ.
Există multe variante utile, unele interesante și chiar frumoase, însă aplicarea lor cere mai
întâi de toate o perfectă înțelegere și cunoaștere a acestora, pentru a selecta c eea ce trebuie, ținând
cont de obiective și colectiv.
Dezvoltarea deprinderilor motrice prin intermediul parcursurilor aplicative au un
randament sporit din următoarele motive:
Elementele de întrecere sporesc eficiența prin caracterul mobil izator dat de concurs și prin
mărirea numărului de repetări, activitatea fiind mai atractivă, mai stimulativă, elevii
participând cu interes sporit la ore.
Cadrul organizatoric și funcțional din punct de vedere tehnic contribuie în mod favorabil la
dezvolt area deprinderilor motrice.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
39
Prin folosirea parcursurilor aplicative în lecția de educație fizică nu se dezvoltă doar una sau
două deprinderi sau calități motrice ci o gamă largă de calități care conlucrează între ele în
dezvoltarea motrică a elevilor.
Elevii acționează de fiecare dată conștient, stimulați fiind de diversitatea conținuturilor și
formelor de organizare ale lecției. Climatul de bună dispoziție imprimă a ctivității un
caracter atractiv, în cadrul întrecerilor, elevii își mobilizează toate resurs ele neuro –
musculare, animați fiind de dorința de a obține victoria.
Elevii a căror activitate se bazează pe o motivație profundă obțin cele mai bune rezultate.
Dintre motive amintim: satisfacția și plăcerea, dorința de a obține performanțe și de a
câștiga întrecerea.
Parcursurile a plicative sunt mijloace de o deosebită eficiență și cu o larga posibilitate de
utilizare la toate categoriile de clase și de elevi. Parcursurile aplicative au o mare accesibilitate care
se datoreaza posibilității ad aptării lor la cele mai variate condiții de lucru,indiferent de vârsta și
gradul de cunoștințe ale elevilor,cu condiția ca profesorul să selecționeze, pentru alcatuirea lor
exerciții corespunzătoare.
În cadrul lecțiilor de educație fizică și spo rt,în special în perioada rece a anului,se
recomandă folosirea parcursurilor aplicative cu executarea diferitelor deprinderi motrice utilitare
prin care se pot dezvolta și calitățile motrice (forța, rezistența, îndemânare, viteza).
3.5. Organizarea și conceperea parcursurilor aplicative în lecția de educație fizică
Dupa însușirea corectă a deprinderilor motrice, consolidarea lor și exersarea izolată a
deprinderilor motrice utilitare, se recomandă, pentru a se înlătura monotonia și dezintere sul elevilor
pentru exersarea lor, să se exerseze deprinderile motrice utilitare prin parcursuri aplicative și sub
formă de întrecere, deoarece are un impact emotional mare (satisfacție, curaj, spirit competitiv).
Pentru ca trasee le aplicative să fie corect alcă tuite, trebuie să se țină seama de următoarele:
– verificarea stabilității aparatelor pe care le vom folosi;
– stabilirea numă rului de stații optim ;
– asigurarea cu saltele a locurilor de aterizare care impun acest lucru;
– efectuarea instructaj ului elevilor privind evitarea accidentărilor ;
– alternarea p e parcursul traseului aplicativ –utilitar a exercitiilor grele cu cele mai
ușoare, solicitând segmente corporale diferite.
– constituirea grupelor în mod echilibrat, putând fi grupe mixte sau separate (fete,
băieți).
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
40
In funcție de sălile de sport avute la dispoziție,de locațiile în care se desfăsoară activitatea de
educație fizică, parcursurile aplicative se pot dispune :
– în formă de „‟U”
– în cerc
– liniar.
(ÎNDRUMAR DE EDUCAȚIE FIZICĂ Ș COLARĂ , DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ ,
2003,E.Scarlt și B.M.Scrlat , pag. 179)
Dacă există dotări materiale foarte bune și spațiu mare, se pot executa parcu rsuri a plicative în
paralel pentru ca întrecerea să se realizeze simultan.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
41
CAPITOLUL IV
METOD OLOGIA CERCETĂRII
4.1. Ipoteza lucrării
În conceperea și realizarea acestei lucrări metodico – științifice am pornit de la următoarea
ipoteză: ” Dacă realizez consolidarea corectă a deprinderilor motrice utilitare în clasa a VI -a cu
accent pe continuarea studierii acestor deprinderi prin intermediul parcursurilor aplicative, atunci,
în perioada de iarnă , lecțiile devin mai atractive pentru copii deoarece sunt stimulați de întreceri și
deprinderile motrice utilitare executate prin par cursuri aplicative le asigura noțiunile necesare
pentru a se descurca în eventualitatea producerii de evenimente nedorite.
4.2. Scopul cercetării
Pentru ca o cercetare să-și găsească locul în sistemul complex și specific al activității de
educație fizică, este necesar să -și valideze valabilitatea prin experimentarea practică. A adduce
înnoire într -un domeniu al educației fizice nu înseamnă a transpune direct diferite modele, forme și
metode noi din alte domenii, ci reelaborarea lor din inte riorul fenomenului educației fizice.
Prin experiment încerc să demonstrez aportul semnificativ pe care îl aduc
deprinderile motrice utilitar –aplicative folosite în lecția de educație fizică, la realizarea abiectivelor
instructiv – educative ale educației fizice școlare.
4.3. Sarcinile lucrării
Ca sarcini ale lucrării am stabilit urmatoarele:
-elaborarea unei culegeri de exerciții pentru formarea deprinderilor motrice utilitare
-elaborarea de parcursuri aplicative pentru formarea depr inderilor motrice utilitare
4.4. Eșantionul ales și sistemul de referință
Eșantionul ales și cu care s -a lucrat sunt cele două clase paralele din Școala Gimnazială Nr. 1
Negrești – Oaș, cu un colectiv mix , clasa a VI-a A cu un colectiv de 21 de elevi din care 10 fete și
11 băieți și clasa a VI-a B cu un colectiv de 21 de elevi compus din 10 fete și 11 băieți .
4.5. Metode de cercetare folosite și condițiile de lucru
În elaborarea lucrării mele științifico -metodice, de un real folos mi -au fost urmatoarele
metode:
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
42
-metoda documentării și studierea materialului bibliografic, constituie pasul inițial și
obligatoriu în orice investigație științifică și presupune studiul literaturii de specialitate . Am parcurs
un bogat material bibl iographic referitor la parcursuri aplicative și ștafete, care mi -au folosit ca
punct de plecare în elaborarea lucrării mele. Am studiat atât material de specialitate, cât și lucrări
din științele ajutătoare: pedagogie, psihologie, biologie, statistic, care m-au ajutat în culegerea,
prelucrarea și interpretarea datelor.
-metoda observației ; observația este un proces care se aplică unui domeniu ale cărui date,
documente sau fenomene pe care cercetătorul dorește să le cunoască, descrie, ordoneze , cuantifice,
caracterizeze, pentru a stabili ce este semnificativ în ele, cine le provoacă, ce relații există între ele
și ce efecte au asupra altora . Prin această metodă am acumulat o serie de date, care completate cu
datele obținute prin celelalte metod e, mi -au servit la demonstrarea ipotezelor lucrării.
-metoda experimentului – este o metodă de bază în cercetarea științifică. Am folosit atât
experimentul pedagogic – prin aplicarea probelor de control din S.N.E.E., măsurate cu ajutorul
aparate lor pentru înregistrarea cu precizie, cromometrul și ruleta, cât și experimentul de laborator
– prin care am obținut date cu privire la dezvoltarea fizică, evidențiată prin măsurătorile
antropometrice.
-metoda statistic -matematică –colectează ș i ordonează datele obținute prin măsurători
exacte. Rezultatele și datele obținute au fost valorificate prin aplicarea unor metode de apreciere a
lor, prin comparare, studiu, stabilirea unor statistici, care au permis elaborarea concluziilor
cercetării.
Testările pe care le -am facut sunt în conformitate cu continuturile programei și s -au făcut
pe doua grupe – grupa martor clasa a VI -a A si grupa experiment clasa a VI -a B, în perioada
noiembrie – martie, urmărind ipotezele de la care am pornit.
Metoda statistic -matematică, dar și reprezentările grafice au avut ca scop evidențierea
evoluției indicilor morfo -funcționali, evoluția însușirii deprinderilor motrice utilitare prin
intermediul parcursurilor aplicative la grupa experimentală.
Școala Gimnazială Nr. 1 Negrești -Oaș dispune de o sală de sport – gimnastică pe care o
utilizează pentru desfășurarea orelor de educație fizică si sport acolo,sala de sport având
dimensiunea de aproximativ 2 0 m lungime si 7 m lățime, dotată cu panou de baschet mobil , scară
gimnastică .
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
43
CAPITOLUL V
DESFĂȘURAREA ȘI ORGANIZAREA CERCETĂRII
5.1. Etapele organizării și desfă șurării experimentului
La baza acestei lucrări stă st udiul făcut în anul școlar 2015 -2016, în perioada octombrie – mai.
La înc eputul lunii octombrie s-a făcut testarea inițială, elevii fiind supuș i măsurătorilor
antropometrice, examenului somato -scopic și a testărilor în condiții similare.
Etapele anuale de lucru și investigațiile pentru acest studiu s -au făcut conform pla nului de
învătământ și a programei școlare în vigoare.
Etapa finală s -a desfăsurat în luna martie, când au fost adunate toate datele investigației.
Prelucrarea statistică a datelor și eșalonarea lucrării s -a făcut în perioada aprilie -iunie.
Menționez că pentru desfășurarea în bune condiții a studiului am avut posibilitatea să
lucrez cu clasele a -VI-a la orele de educație fizică și sport prevăzute în trunchiul comun și anul
școlar precedent astfel încât cunosc foarte bine particularitățile elevilor din clasele respective .
Pe parcursul realizării studiului am aplicat pe acest eșantion de elevi unele probe de
control prevăzute de Sistemul Național Școlar de Evaluare la disciplina Educației Fizică și Sport,
precum și probele de control specifice cu scopul verificării ipotezei generale și ipotezelor de lucru.
Școala Gimnazială Nr. 1 Negrești -Oaș dispune de o sală de gimnastică amenajată , care
cuprinde o suprafață pentru practicar ea jocurilor dinamice și de mișcare , un teren pentru practicarea
fotbalului și teren pentru practicarea jocului de baschet .
Unitatea școlară are o d otare materială foarte bună, dispune de un număr suficient de
mingi de (handbal, fotb al, baschet ) care satisface necesitatea de instruire în aceste discipline sportive.
În acest experiment am folosit următoarele materiale: banca de gimnastică, lada de
gimnastică, capra, saltele de gimnastică , mingi de fotbal și handb al, baschet , mingi medicinale, mingi
din plastic, mingi de oină cronometru, porț i de handbal, jaloane, etc.
În luna octombri e 2015 am efectuat măsurarea greutății, înălțimii și anvergurii elevilor din
cele două clase (experiment și martor) pentru a putea pune în balanță nivelul particularităților
somatice a elevilor.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
44
Grupa experiment a fost alcătuită din elevii clasei a VI -a B, cu un efectiv de 10 fete și 11
băieți, în total 21 elevi. Grupa martor a fost alcătuită din e levii clasei a VI -a Acu un efectiv de 10 fete și 11
băieți, in total 21.
5.2 Descrierea mijloacelor folosite și modul de lucru
În primele lecții s -a lucrat cu ambele clase, folosindu -se aceleași mijloace pentru
învațarea deprinderilor m otrice utilitare, pentru familiarizarea elevilor cu momentele și cerințele
lecției de educație fizică, iar mai apoi, la grupa experimentală s -a folosit o varietate de exerciții
pentru formarea deprinderilo r motrice utilitare și au fost exersate prin diferi te parcursuri aplicative
în momentele lecției și în funcție de obiectivele propuse.
5.2.1 Exerciții pentru formarea deprinderii motrice utilitare : Târârea
Indicații metodice : să se alterneze eforturile de încordare cu cele de relaxare, târârea să se
efectueze numai pe suprafețe netede și curate (podele, saltele, covorașe, banca de gimnastică ),
ritmul de învatare este lent, insistându -se pe coordonarea brațelor și picioarelor. Târârea pate fi
obiectizată prin utilizarea unor limitatori pe sub care elev ii să se deplaseze (sfori, scaune, tunele).
Fig. 1 fig. 2 fig. 3
1. Din poziția ghemuit, la semnal sonor, elevii execută deplasare pe palme și tălpi, pe distanță de
10m (se execută numai dus, la revenire mers normal).
2. Din poziția ghemuit, la semnal sonor , elevii execută deplas are pe palme și tă lpi, pe distanță de
10m dus, 10m întors.
3.Târârea pe antebrațe și genunchi -elevii execută târârea pe anteb rațe și genunchi până la un punct
fix, pe dista nt de 10m dus , 10m întors (fig. 4-5)
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
45
fig. 4 fig. 5
4. Elevii sunt asezați la linia de start, și prin târâre pe coate și genunchi trebuie sa conducă mingea
cu fruntea pana la un punct, pe dis tanță de 10m, revenire mers.
5. Elevii sunt asezați la capatul băncii de gimnastică și execută târâre pe coate și genunchi până la
capatul băncii.
6. Elevii sunt asezați la linia de star t, în coloane de gimnastică și cu picioarele departate, formând
un tu nel, pe care elevii trebuie să -l parcurgă prin târâre pe coate si genunchi, apoi revin la coada
șirului. (fig.6 -7)
fig. 6 fig. 7
7. Târâre pe abdomen – din culcat facial, elevii execută târare pe abdomen pe saltele, până la
capătul saltelei, revenire mers.
8. La capătul băncii de gimnastică, din culcat facial, târâre pe abdomen, cu ajutorul brațelor care
execută tracțiune simultană, înapoi mers ocolind banca.
Fig. 8 Fig. 9
8.La capatul băncii de gimnastică,din culcat facial, târâre pe abdomen, cu ajutorul brațelor care
execută tracțiune alternativă, înapoi mers ocolind banca.(fig. 8 – 9)
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
46
9.Banca de gimnastică este as ezată în plan înclinat la spalier,executarea târârii pe abdomen până
sus, revenire în a lunecare ca pe tobogan (fig. 10 )
fig. 10 fig. 11 fig. 12
10.Elevul așezat la linia de pornire, în poziția culcat facial,execută tracțiune pe brațe și genunchi,
folosind brațele alternativ, se ajută cu picioarele și transportă un baston la ceafă, pe distanță de 8m,
revenire mers.( fig.13 )
fig. 1 3
11. Din aceeași poziție, la fel ca ex. 10, dar folosirea brațelor se face simultan, se execută exercițiul.
12. Târârea pe o parte –se poate folosi și atunci cand se transportă obiecte – din culcat costal, elevii
trebuie sa transporte o minge de baschet, execută târăre pe o parte pe sub tunelul realizat din mai
multe scaune, și revin cu min gea în brațe și mergând la coada șirului, înmânând mingea colegului.
13. Târârea pe spate – din culcat dorsal, la semnal sonor , elevii execută târâre pe spate
pe distantă de 10m, apoi revin în mers la coada șirului (fig. 14-16)
fig.14 fig.15 fig.16
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
47
14. Întrecere,elevii sunt asezați în coloane la linia de plecare,în fața lor sunt 4 sfori,ținute de colegi
sau agățate de pari,la distanță de 40cm de sol, iar ei trebuie să se târască pe sub sfori fără să le
atingă, în orice procedeu doresc.Câs tigă echipa care are cele mai puține greșeli (fig.7)
fig.17
5.2.2. Exerciții pentru formarea deprinderii motrice utilitare : Escaladarea
Indicații metodice : escaladările au forme foarte variate în funcție de înalțimea lățimea,
poziția, forma, duritatea aparatului sau obstacolului care trebuie depăsit. Cel mai frecvent utilizate
sunt trecerile cu apucarea obstacolului cu una sau două mâini și încălecarea lui cu picioarele, cu
apucare și rulare pe abdomen sau pe fese, cu apucare și pașire peste obstacol, cu transport de
obiecte etc. De obicei escaladările sunt precedate de elan și bătaie, care favorizează înalțarea pe
obstacol. De pe obstacol se poate coborî prin alunecare, pășire, sau săritură.
Înainte de a se începe exercițiile de escaladare,p rofesorul trebuie sa verifice starea aparatelor
si stabilitatea lor, să asigure aterizarea pe suprafețe moi dar și prin sprijin, exersarea se va face
defalcat -lent a miscărilor, de la înălțime mică a aparatelor, crescând treptat înălțimea acestora.
1.Escal adarea lazii de gimnastică avand 3 capace de ladă , prin încalecare late rală, aterizare pe
saltea.( fig.18 )
fig. 18
2. Escaladarea lazii de gimnastică prin săritură laterală, avand 4 capace de ladă, aterizare pe saltea.
3. Escaladarea prin urcare ghemuit pe capra de gimnastică aceasta avand înaltimea cea mai
mică,aterizare pe saltea.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
48
fig. 19
4.Escaladare prin urcare ghemuit pe lada de gimnastică, având 3 capace de ladă, aterizare pe saltea.
5.Escaladare prin urcare g hemuit pe lada de gimnastică, avâ nd 4 capace de ladă, aterizare pe saltea.
(fig.2 0)
fig. 2 0
6.Escaladare prin încalecare laterală peste lada de gimnastică, având 3 capace de ladă, aterizare pe
saltea.
7.Escaladare prin încalecare laterală, pe ste lada de gimnastică, având 4 capace de ladă, aterizare pe
saltea. (fig.2 1)
fig. 2 1
5.2.3 Exerciții pentru formarea deprinderii motrice utilitare : Ridicarea și transportul de
obiecte
Indicații m etodice: această deprindere motrică utilitară implică ridicarea și purtarea în
deplasare a diferitelor obiecte sau parteneri. Neefectuarea corectă a ridicării obiectelor și transportul
acestora poate duce la accidentări și la distrugerea obiectelor purtat e dacă sunt scăpate pe jos, sau
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
49
accidentarea persoanei care este transportată. În momentul ridicării obiectului sau a persoanei,
tălpile trebuie așezate pe sol, ușor departate, genunchii se îndoaie, brațele sunt întinse, trunchiul
rămâne pe verticală. La transportul partenerului, priza celor care transportă, trebuie să fie corectă și
să se asigure elevul transportat. La transportul pe perechi sau în grup se vor utiliza comenzi care să
sincronizeze atât ridicarea cât și depunerea obiectului. Exercițiile de transport vor fi gradate ca
dificultate, corelate cu vârsta, sexul și dezvoltarea fizică a elevilor.
fig. 22 fig. 2 3
Ex.1 Elevii așezați în coloane de gimnastică,la linia de start, au în fața lor cate 2 mingi de baschet.
La semnal, ridică mingi ile, le transportă pe o distanță de 10m dus, 10m întors și la întoarcere așează
mingiile la linia de plecare.
Ex.2 Elevii așezați în coloane de gimnastică, la linia de start, au în fața lor câte 2 mingi medicinale.
La semnal, ridică mingiile, le transportă pe o distantă de 10m dus, 10m întors și la întoarcere așează
mingiile la linia de plecare.
Ex.3 Același exercițiu se poate efectua cu 3, 4 mingi.
Ex4. Elevii așezați la capetele saltelelor de gimnastică,unul într -un capat,celalalt la celalalt
capăt,tra nsportă salteaua pe distantă de 10m, o așează pe sol la locul fixat si revin în alergare ușoară
la coada șirului.( fig. 24)
fig.24
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
50
Ex5. Elevii așezați la capetele lăzii de gimnastică, având 2 capace, apucă simultan lada de
gimnastică și o transportă pe dis tantă de 10m dus –întors (fig. 26 -28)
fig. 26 fig. 27 fig. 28
Ex.6 Elevii sunt grupați pe perechi și de la linia de start,pe distanță de 7m, transportă partenerul în
spate până la punctul fixat și apoi schimbă rolurile. (fig. 29)
fig. 29
Ex.7 Pe perechi, la linia de start, pe distant ă de 7m, la semnal, transportă partenerul luat în brațe
până la semn și apoi schimbă rolurile. (fig. 30)
fig. 30
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
51
Ex.8 Elevii sunt grupați cate trei, la linia de start, la semnal, transportă partenerul în pereche (de sub
braț si de sub genunchi) pe distantă de 10m dus, 10m intors și a poi schimbă locurile. ( fig.31 -32)
fig. 31 fig.32
Ex.9 Elevii sunt grupați cate 3, la linia de start, la semnal, se transportă partenerul cu ”scaunelul”
pana la un punct dat, pe distantă de 10 m dus, 10 m întors, la întoarcere schimbă rolurile. (fig.33 –
35)
fig. 33 fig. 34 fig. 35
5.2.4. Exerciții pentru formarea deprinderii motrice utilitare : Echilibrul
Indicaț ii metodice: exercițiile de echilibru se realizează p rin reducerea bazei de sus ținere sau
sprijin, prin modificarea pozițiilor, creșterea gradului de complexitate a miscărilor, cât și prin
utilizarea unor obiecte care pot fi menținute, purtate, manevrate, în timpul deplasărilor pe suprafețe
de sprijin redus e. În programele de educație fizică școlară, sunt prevazute urmă toarele forme de
manifestare a echilibrului: echilibrul static, cu sprijin redus (pe o talpă , pe vâ rfuri, pe un genunchi),
realizate pe sol, pe suprafețe cu în ălțimi și înclinații diferite, echilibrul dinamic începând cu mersul
și terminând cu săriturile. Pentru exersare, ca suprafețe, se pot folosi: țevi, scânduri, bușteni,
cărămizi, bănci, borduri . În faza inițială , se recomandă să se demonstreze atât m odelul menținerii
echilibrului, î ntr-o poziție, mișcare sau deplasare, insist ându-se asupra contactului cu suprafața de
sprijin, poziția trunchiului și brațelor, ca factori echilibratori, dar ș i orientarea privirii oblic înainte.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
52
Pentru a preîntâmpina teama manifestată de copii,atunci cand exer sează pe suprafețe înguste este
obligatoriu acordarea sprijinului direct de catre profesor sau un coleg.
Ex.1 În coloană de gimastică la capătul unei linii trasate pe podea,elevii execută mers în echilibru
pe linie cu bratele întinse în lateral,revenire m ers la coada șirului.
Ex.2 Mers în echilibru pe vârfuri pe o linie trasată pe sol,brațele întinse în lateral.
Ex.3 Mers în echilibru pe călcâie,pe o linie trasată pe sol,brațele întinse în lateral.
Ex.4 Mers cu spatele în echilibru pe o linie trasată pe sol ,bratele intinse în lateral.
Ex.5 Mers pe vârfuri cu spatele în echilibru pe o linie trasată pe sol,brațele întinse în lateral.
Ex.6 Mers pe linie în echilibru,la mijlocul liniei execută o întoarcere 180ș și continuă mersul în
echilibru pe linie.
Ex.7 Mers în echilibru pe o linie trasată în zig -zag, brațele în lateral.
Ex. 8 Sprijin în echilibru pe un baston, brațele întinse înapoi.( fig. 36 )
fig.36
Ex.9 Mers în echilibru pe banca de gimnastică,pe partea lată,brațele în lateral.
Ex.10 Mers cu spatele în echilibru pe banca de gimnastică,pe partea lată,brațele în lateral.
Ex.11 Mers pe vârfuri,cu fața, în echilibru pe banca de gimnastică,pe partea lată,brațele în lateral.
Ex. 12 Mers pe vârfuri cu spatele în echilibru pe banca de gimnastică,pe partea lată,brațele întinse
în lateral.
Ex.13 Mers lateral în echilibru pe partea lată a băncii de gimnastică,brațele întinse în lateral.
Ex.14 Mers în echilibru pe partea lată a băncii de gimnastică,ținând un baston deasupra capului.
Ex.15 Mers în echilibru cu spatele pe partea lată a băncii de gimnastică,ținând un baston la piept.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
53
Ex.16 Mers pe vârfuri în echilibru pe partea lată a băncii de gimnastică, ținând un baston deasupra
capului.
Ex.17.Mers ghemuit pe banca de gimnastică ,rostogolind o minge medicinal. (fig.19)
fig. 37
Ex.18 Me rs în echilibru pe banca de gimnastică,pe partea îngustă,brațele în lateral.
Ex.19 Mers cu spatele în echilibru pe banca de gimnastică,pe partea îngustă,brațele în lateral.
Ex.20 Mers pe vârfuri,cu fața, în echilibru pe banca de gimnastică,pe partea î ngustă,brațele în
lateral. (fig.38 )
fig. 38
Ex. 21 Mers cu spatele în echilibru pe banca de gimnastică, pe par tea îngustă, brațele p e langa
corp. ( fig.39 )
fig.39
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
54
Ex.22 Mers lateral în echilibru pe partea îngustă a băncii de gimnastică,brațele întinse în lateral.
Ex.23 Mers în echilibru pe partea îngustă a băncii de gimnastică,ținând un baston deasupra
capului.
Ex.24 Mers în echilibru cu spatele pe partea îngustă a băncii de gimnastică ,ținând un baston la
piept.
Ex.25 Mers pe varfuri in echilibru pe partea ingusta a bancii de gimnastica, tinand un baston
deasupra capului.
Ex.26 Mers în echilibru pe partea îngustă a băncii de gimnastică,brațele în lateral,transportare a pe
palme a două mingi. (fig.40 -41-42)
fig.40 fig.41
fig.42
5.2.5. Exerciții pentru formarea deprinderii motrice utilitare: A runcarea la
ținte fixe și mobile.
Indicații metodice: Aruncarea este o deprindere de bază natura lă dar nu ușoară . Am introdus î n
culegerea de exercitiții aru ncarea la ținte fixe si mobile î n cadrul deprinderilor motrice utilitare
pentru a avea o mai mare diversitate de elemente in conceperea unui parcurs aplicativ. În lecția de
educație fizică și sport, aruncarea se poate face cu mingi mici, (oina), mingi de handbal, mingi de
volei, mingi de baschet, mingi grele (mingi medicinale 1 -3 kg.). Aruncările sunt de mai multe tipuri
dar ma voi rezuma la aruncarea la țintă fixă sau mobilă, de pe loc și din deplasare, cu o mână și
aruncarea cu rostogolire pe sol cu o mâna și cu două mâini la țintă, de pe loc și din deplasare. La
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
55
toate aruncările de pe loc avem poziția inițiala, mișcările segmentelor și ale trunchiului în tim pul
aruncării și faza finală, câ nd se proiectează obiectul. La aruncările din deplasare avem urmatoarele
faze: elanul, mișcarea e fectuată în timpul aruncării și faza finală (obiectul zboară). Pentru o insușire
corectă a aruncării trebuie să se țina cont de coordonarea mișcărilor, de aprecierea distanței,
traiectoriei și vitezei de deplasare a obiectului, dacă priza este defectuoasă, atunci aruncarea este
ineficientă. Să nu se folosească în timpul aruncării numai forța musculaturii brațului, proiectarea
obiectului pe un unghi neadecvat (traiectorie prea înaltă sau prea joasă). Aruncarea nu se poate
însuși corect fără însușirea prinder ii mingii, care se face în caușul palmelor în cazul mingilor de
tenis, oina, prinderea cu o mână , prinderea cu două mâini (de jos, din lateral, de sus, cu două
mâini).
Ex.1 Înapoia liniei trasate, la distantă de 10m de perete, elevul aruncă mingea de te nis la perete,
recuperează mingea, o predă colegului.( fig.4 3)
fig.43
Ex.2 În coloane de gimnastică,înapoia liniei trasa te la distantă de 15m de perete , elevii aruncă
mingea de tenis la perete, recuperează mingea, o predau colegului și se așează la coada șirului.
Ex.3 În coloane de gimnastică, la linia de 3 m a terenului de volei, elevii aruncă mingea de tenis
peste fileu .
Ex.4 În coloane de gimnastică, la 6 m de fileu în terenul de volei, elevii aruncă mingea de tenis
peste fileu.
Ex.5 În coloane de gimnastică, la linia de 9 m a terenului de volei, elevii aruncă mingea de tenis
peste fileu.
Ex.6 Pe perechi, elevii execută aruncare – prindere de la unul la celalalt cu mingea de oină.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
56
Ex.7 Elevii sunt asezați în coloane de gimnastică, în spatel e liniei trasat e pe sol și aruncă mingea de
tenis la distanță, din poziția întreg sezând.
Ex.8 Elevii sunt asezați în coloane de gimnastică, în spatele liniei trasate pe sol la distantă de 15m
de perete și aruncă mingea de tenis la ținta desenată pe per ete, din poziția întreg sezând.
Ex.9 Elevii sunt așezați în coloane de gimnastică, în spatele liniei trasate pe sol , distanța de 10m, și
aruncă mingea de tenis în coșuri pentru gonoi, din poziția stand.( fig.24)
fig.44
Ex.10. Elevii sunt asezați în coloane de gimnastică, în spatele liniei trasate pe sol, distanța de 10m,
și aruncă mingea de oină în coșuri pentru gunoi, din poziția stând.
Ex.11 Elevii sunt așezați în coloane de gimnastică, în spatele liniei trasate pe sol, distanța de 15m, si
arunca mingea de volei prin rostogolire în ținte formate din mai multe mingi, din poziția stând.
Ex.12 Elevii sunt așezați în coloane de gimnastică, cu fața la banca de gimnastică, distanța de 3m
fața de bancă și aruncă mingea de oină la ținta formată di n mingi așezate pe banca de gimnastic ă
și recuperează mingea. ( fig.4 5)
fig.45
( EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT, DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, 2003, E. Scarlat și M.B.
Scarlat, pag. 432 – 447)
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
57
5.3. Parcursuri a plicative cu deprinderi motrice utilitare
Parcursul aplicativ 1
Elevii sunt grupați în 3 ec hipe. În fața fiecarei echipe sunt așezate materialele pentru parcurgerea
traseului aplicativ.
1. Mers cu fața în echilibru pe banca de gimnastică pe partea lată;
2. Culegerea mingiilor de tenis (5) si transportarea lor 5m, punerea lor în coș ;
3. Rostogolire din ghemuit în ghemuit înapoi ;
4. Târâre pe distanță de 6m ;
5. Aruncarea ming ii de volei la tinta mobilă ;
6. Alergare pe 20m cu revenire la coada șirului .
Ex. 1
START SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
58
Parcursul aplicativ 2
1. Mers în echil ibru pe 3 bastoane puse unul în prelungirea celuilalt ;
2. Culeg 4 mingi de handbal, le transportă și le așează în 4 cercuri ;
3. Escaladarea caprei de gimnastică ;
4. Târâre pe sub 4 bastoane ținute de el evi la distanță de 30 cm de sol;
5. Sărituri la coa rdă cu deplasare ;
6. Alergare pe distanță de 15m, revenire la coada șirului ;
Ex.2
START SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
59
Parcurs ul aplicativ 3
1. Alergare pe banca de gimnastică pe partea lată cu 3 mingi de mărimi diferite, așezarea lor la
capătul băncii ;
2. Aruncarea mingii medicinale prin rostogolire în popice (sticle cu nisip) ;
3. Escaladarea lăzii de gimnastică cu 3 capace ;
4. Transport ul unui capac de ladă 3m ;
5. Alergare pe distanță de 15m, revenire la coada șirului .
Ex.3
START SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
60
Parcursul aplicativ 4
1. Alergare șerpuită printre 6 jaloane ;
2. Târâre pe genunchi pe banca de gimnastică așezată în plan înclinat la spalier,coborare pe
toboggan;
3 .Rostogolire din d epartat în ghemuit ;
4. Săritură peste bancă ;
5. Aruncarea min giilor de tenis (4) în cascadă, la țintă fixă ;
6. Alergare 15m , revenire la coada șirului .
Ex.4
START SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
61
Parcursul aplicativ 5
1. Târâre cu o minge de baschet în br ațe prin tunel de 4 scaune ;
2. Alergare pe distanța de 10m ;
3 . Aruncarea mingii de handbal în poartă ;
4. Să rituri succesive peste 5 mingi medicinal;
5. Escaladarea lăzii de gimnastică , cu 4 capace ;
6. Alergare pe distant de 15m și revenire la coada și rului .
Ex.5
START SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
62
Parcursul aplicativ 6
1. Târâre în sprijin pe palm e și pe genunchi (10m) ;
2. Mers în echilibru pe banca de gimnastică asezată pe partea lată ;
3. Rostogolire pe saltea din ghemuit în ghemuit ;
4. Sărituri successive peste 5 bastoane asezate pe podea ;
5. Ecaladare peste capra de gimnastică aterizare pe saltea ;
6. Aruncare la țintă fixă ;
7. Alergare până la un punct dat și revenire la locul de plecare.
Ex.6
START SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
63
Parcursul aplicativ 7
1. Mers în echilibru pe banca de gimnastică, pe partea îngustă,cu 2 mingi de baschet pe palme ;
2. Urcare în plan înclinat pe ban ca de gimnastică sprijinită de capră, coborare prin săritură ;
3. Rostogolire din ghemuit în ghemuit ;
4. Târâre pe sub 4 scaune;
5. Sărituri în interiorul a 4 cercuri ;
6. Escaladarea lăzii de gimnastică ;
7. Aruncarea mingii de oină în cosul de gunoi ;
8. Alergare până la un punct și revenire la coada șirului.
Ex.7
START SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
64
Parcu rsul aplicativ 8
1. Alergare sărind coarda 6m ;
2. Târâre pe banca de gimnastica cu tracțiunea brațelor alternative;
3. Rulare laterală pe saltele ;
4. Aruncare la țintă cu mingea de volei ;
5. Alergare șerpuită printre 5 jaloane ;
6.Transportul a 4 mingi pe distanță de 10 m dus –intors;
7.Alergare pe distanța de 20m,revenire la coada șirului ;
Ex.8
START SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
65
Parcursul aplicativ 9
1. Alergare cu transportul a 3 mingi medicinale dus – întors pe distanța de 10m ;
2. Târâre pe sub capră ;
3. Mers în e chilibru pe banca de gimnastică la mijloc, execută întoarcere 360ș ;
4. Aruncare la țintă cu mingea de ten is din culcat facial ;
5. Săritură în interiorul a 4 cercuri ;
6. Rostogolire înainte la alegere ;
7. Reven ire alergând pe distanță de 10m așezare la coada șirului .
Ex.9
START SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
66
Parcursul aplicativ 10
1. Alergare cu transportul a 4 sticle cu nisip d e 0,5l pe distanță de 10m dus – întors ;
2. Mers în ghemuit pe banca de gimnastică , rostogolind mingea de volei pe bancă ;
3. Sărituri peste banca de gimnastică din s prijin pe palme pe lateralele bă ncii;
4. Rostogolire pe saltea ;
5. Culege o minge de baschet și execută dribling printre 6 jaloane ;
6. Aruncare la coș din alergare ;
7. Escaladarea laz ii de gimnastică, cu 3 capace ;
8. Săritură în șotron ;
9. Revenire în alergare la coada șirului .
Ex.10
START SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
67
Parcursul aplicativ 11
1. Rostogolire înapoi din ghemuit în ghemuit ;
2. Mers în echilibru pe banca de gimnastică pe partea îngustă ;
3. Escaladare cu urcare pe lada de gimnastică ;
4. Saritură în adâncime ;
5. Târâre pe banca de gimnastică cu tracțiunea brațelelor simultan ;
6. Arunca re la țintă cu mingea de tenis ;
7. Revenire în alergare la coada șirului.
Ex.11
START SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
68
Parcursul aplicativ 12
1. Târâre cu o minge medicinală pe sub tunel format din 5 cercuri ;
2. Culegerea a 2 mingi de pe sol și rostogolirea lor simultan pe sol 5m ;
3. Mers în echilibru pe banca de gi mnastică pe partea lată suspendată la 50 cm de sol ;
4. Aruncare la cosul de baschet din alergare ;
5. Escaladarea lăzii de gimnastică, cu 4 capace ;
6. Rostogolire pe saltea la alegere ;
7. Revenire în alergare la coada șirului .
Ex.12
START SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
69
Parcursul aplicativ 13
1. Alergare șerpuită printre 6 jaloane ;
2. Târâre cu conducere a unei mingi cu capul pe distanț ă de 5m ;
3. Urcare și coborare în plan înclinat pe banca de gimnastică sprijinită de lada de gimnastică, cu 4
capace ;
4. Transportul a 4 mingi de volei printr -o fereastră formata dintr -o cutie de ladă;
5. Sărituri la coardă din alergare pe distan ță de 7m ;
6.Îmbrăcarea și dezbracarea unei bluze de trening ;
7. Revenire în alergare la coada șirului ;
Parcursul aplicat iv 14
1. Alergare, săritură peste capră ;
2. Rostogolire din ghemuit în ghemuit înainte ;
3. Mers în echilibru pe bastoane puse unul în prelungirea celuilalt ;
4. Alergare până la spalier,cătărare pe scara fixă până la ultima sipcă, coborare ;
5. Târâre pe sub 4 scaune ;
6. Dribling cu mingea de baschet și aruncare la coș ;
7. Alergare pe distantă de 10m și revenire la coada șirului.
Prcursul aplicativ 15
1. Târâre pe genunchi cu conduc erea mingiei de fotbal printre 4 jaloane ;
2. Culegerea a 3 mingi de dimens iuni diferite și transportul lor mergând în echilibru pe banca de
gimnastică și așezarea lor la capatul băncii ;
3. Rostogolire din ghemuit în ghemuit î napoi ;
4. Sărituri peste 5 mingi medicinal;
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
70
5. Cățărare pe scara fixă pâ nă la ultima șipcă și coborâre ;
6. Arunca re în panoul de baschet a 4 mingi de tenis ;
7. Escaladarea lăzii de gimnastică, cu 3 capace ;
8. Alergare pâ nă la finiș, așezare la coada șirului.
Parcursul aplicativ 16
1. Alergare , săritură peste capră ;
2. Rulare, laterală pe saltea ;
3. Târâre pe două banci de gimnastică ;
4. Cățărare pe banca de gimnastică în plan înclinat, pe genunchi ;
5. Cobo râre pe banca de gimnastică pe tobogan;
6. Alergare sărind coarda pe distanț ă de 6m ;
7. Aruncare la coșul de baschet ;
8. Alergare 15m și revenire la co ada șirului .
Ex. 16 START
SOSIRE
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
71
Parcursul aplicativ 17
1. Târâre pe coate și genunchi ;
2. Culegerea unei mingi de volei și executarea pasei de sus cu două mâini printre 6 jaloane ;
3. Escaladare pe lada de gimnastică, cu 3 capace, coborâre prin s ăritura în adancime ;
4. Rostogolire din ghemuit în ghemuit înainte ;
5. Alergar e cu spatele pe distanță de 10m;
6. Revenire la coada șirului.
Parcursul aplicativ 18
1. Alergare ;
2. Deplasare în echilibru: se execută pe banca de gimnastică întoarsă – latura îngustă;
3. Sărituri succesive de pe un picior pe celălalt : în interiorul a patru cercuri, așezate în zig – zag,
cu diametrul de 1 m, situate la o distanță de 1, 5 m unul față de celălalt;
4. Târâre cu tracțiune simultană: se execută din poziț ia culcat facial pe banca de gimnastică ;
5. Rostogolire înainte: se execută de pe capătul îndepărtat al băncii de gimnastică pe saltea;
6. Trecere pe sub obstacole: se execută dintr -o poziție cât mai joasă pe sub trei obstacole –
ștachete – situate la o înălțime de 0,5 m, așezate la o distanță de 1,5 m unul față de celălalt;
7. Aruncări la țintă fixă: aruncări libere cu 3 mingi de handbal;
8. Ridicare și transport de greutăți : se execută ridicarea și transportul a două mingi umplute
(medicinale) a câte 3kg fiecare – deplasare printre 4 jaloane așezate la o distanță de 1,5 m unul față
de celălalt;
9. Escaladarea lăzii de gimnastică: se execută trecerea liberă peste lada de gimnastică;
10. Alergare de viteză: alergare în viteză maximă până la linia de SOSIRE.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
72
Parcursul 19
1. Mers în echilibru pe partea îngustă a băncii;
2. Târâre pe două saltele de gimnastică;
3. Urcare pe banca de gimnastică așezată pe capatul lăzii și coborâre prin săritură în adâncime;
4. Escaladarea lăzii de gimnastică;
5. Alergare de viteză pe distanța de 6m;
6. Aruncarea la țintă;
7. Cățărarea pe scară fixă și coborâre în lateral cu genunchii îndoiți.
Parcursul 20
1. Rostogolire înainte;
2. Târâre;
3. Mers în echilibru pe bastonul de gimnastică;
4. Cățărare pe scara fixă;
5. Depl asare lateral în brațe 2 -3 scăr i, coborâre (fără săritură) ;
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
73
6. Tărâre pe banca de gimnastică, cu tracțiuni simultane numai cu brațele;
7. Escaladarea lăzii;
8. Pășire succesivă pe trei mingi medicinale;
Parcursul 21
1. Târâre pe două saltele de gimnastică ;
2. Mers în ech ilibru pe partea îngustă a băncii;
3. Transportul dus -întors pe distanța de 4 m a unei găleți umplute cu pământ;
4. Târâre pe 2 bănci de gimnastică dispuse una în prelungirea celeilalte, cu priză simultană a
palmelor pe marginea băncii;
5. Mers ghemuit rostogolind o minge pe sol, pe distanța de 5m;
6. Transportul în spate a unui partener , așezare la coada rândului.
Parcursul 22
1. Alergare de viteză, pe distanța de 5m;
2. Transportul dus -întors pe distanța de 4 m a unei găleți umplute cu pământ;
3. Escaladarea lăzii;
4. Mers ghem uit rostogolind o minge pe sol, pe distanța de 5m;
5. Târâre pe două saltele de gimnastică;
6. Aruncarea la țintă;
7. Alergare de viteză, pe distanța de 6m , așezare la coada rândului.
Parcursul 23
1. Alergare de viteză, pe distanța de 5m;
2. Săritură de pe loc consecutiv ă, pe distanța de 4m;
3. Alergarea cu spatele pe distanța de 6m;
4. Târâre pe două saltele de gimnastică;
5. Săritura peste banca de gimnastică;
6. Rostogolire cu spatele pe saltea;
7. Aruncarea la țintă fixă;
8. Revenire la coada șirului.
Parcursul 24
1. Tragerea unui partene r, cu priză la bastonul de gimnastică;
2. Escaladarea lăzii de gimnastică;
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
74
3. Deplasarea lateral pe banca de gimnastică, pe partea îngustă;
4. Cățărare pe banca de gimnastică, înclinată pe scara fixă
5. Coborâre în brațe;
6. Rostogolire pe saltea;
7. Târâre pe banca de gimn astică;
8. Alergare sărind coarda pe distantă de 6m , așezare la coada rândului.
Parcursul 25
1. Alergare de viteză pe 6m;
2. Săritură peste un șanț desenat pe sol;
3. Tracțiunea unui partener cu priză la un baston:
4. Escaladarea caprei de gimnastică;
5. Transportul unui pa rtener în spate;
6. Aruncarea la țintă;
7. Săritură în patru cercuri dispuse pe sol în zig -zag;
8. Mers pe patru mingi medicinal dispuse succesiv;
9. Târârea pe banca de gimnastică
10. Transportul a două găleți umplute cu nisip;
11. Alergare printre jaloane în zig -zag, așezar e la coada rândului.
Parcusul 26
1. Alergare de viteză, pe distanța de 5 m;
2. Rostogolire laterală pe saltea;
3. Târâre pe sol, de distanța de 4m;
4. Trecere în patru labe pe sub capra de gimnastică;
5. Cățărarea pe scara fixă, deplasare în brațe pe 2 -3 scări;
6. Coborâre în brațe cu genunchii îndoiți;
9. Alergare sărind coarda pe distantă de 6m , așezare la coada rândului.
Parcursul 27
1. Săritură prin patru cercuri dispuse pe sol în zig -zag;
2. Mers pe patru mingi medicinal dispuse succesiv
3. Trecere ghemuit printer picioarele a doi parteneri dispuși succesiv;
4. Transportul a 2 găleți umplute cu nisip
5. Alergare printer cinci jaloanedispuse în zig -zag;
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
75
6. Târâre pe sol, pe distanța de 4m;
7. Săritura peste b anca de gimnastică, așezare la coada rândului.
Parcursul 28
1. Esca ladarea caprei de gimna stică;
2. Escaladarea lăzii de gimnastică , cu 3capace, coborâre prin săritura în adâncime ;
3. Alergare de viteză pe distanța de 6 m ;
4. Târârea pe sub 4 scaune;
5. Escaladarea caprei de gimnastică;
6. Alergare de viteză pe 5m;
7. Aruncare la țintă fixă;
8. Cățărare pe scara fi xă, coborâre pe banca de gimnastică pe toboggan
9. Alergare sărind coarda pe distanța de 10 m , așezare la coada rândului.
Parcursul 29
1. Târâre pe genunchi cu conducerea mingei de baschet printer 4 jaloane;
2. Mers în echilibru pe latura îngustă a bănci de gimnast ică cu brațele lateral;
3. Escaladarea lăzii de gimnastică, cu 4 capace, coborâre prin săritura în adâncime;
4. Rostogolire înainte pe saltea;
5. Cățărare pe scara fixă, până la ultima șipcă și coborâre;
6. Târârea pe banca de gimnastică
7. Cățărarea pe banca de gimnasti căîn plan înclinat, coborâre prin săritura în adâncime;
8. Alergare până la finiș, așezare la coada rândului.
Parcursul 30
1. Stând cu spatele spre direcția de alergare , întoarcere 180 grade ;
2. Alergare de viteză pe distanța de 5 m;
3. Escaladarea lăzii de gimnas tică;
4. Mers în echilibru pe latura îngustă a bănci de gimnastică cu brațele lateral ;
5. Două rostogoliri din ghemuit în ghemuit înainte pe saltea ;
6. Cățărar ea pe scară fixă, mers lateral și coborâre cu genunchii îndoiți folosind doar brațele ;
7. Săritură în depă rtat peste capră;
8. Sărituri peste 3 mingi umplute,
9. Târâre pe saltea pe sub 3 elemente de la ladă ;
10. Transportul a două mingi de baschet prin sărituri cu o minge ținută de între glezne;
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
76
11. Alergare de viteză pe distanța de 5m și sosire.
EX. 30 SOSIRE
START
Pornind de la ipoteza lucrării că prin însușirea corectă a deprinderilor motrice utilitare și
exersarea lor prin parcursuri aplicative în lecțiile de educație fizică desfasurate în interior, în
perioada noiembrie –martie, lecțiile pot deveni atractive pentru elevi, iar prin realizarea
parcursurilor aplicative în sistem de întrecere el evii au o puternică emulație.
Prin ceea ce iși însușesc elevii, doresc o crestere performanței școlare,cresterea interesului
elevilor pentru disciplina educație fizică și sport,prin conceperea de exerciții care să faciliteze
învațarea și consolida rea actelor și acțiunilor motrice.
Parcursurile au fost folosite la grupa experimentală,în fiecare lecție,în funcție de tema propusă,
spre sfârșit.
Am exersat în lecție cate un parcurs aplicativ,repetat de 2 -3 ori in funcție de numărul elev ilor
prezenți la școală,folosindu -mă de experiența didactică personală acumulată. Am folosit
informațiile găsite în bibliografia de specialitate alături de experiența mea didactică și încercâd să –
mi îndeplinesc sarcina lucrării.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
77
Cand am ales mijloacele de cerectare pe care le -am folosit în studiul efectuat, am ținut
cont de particularitățile morfo -funcționale și psihic e ale elevilor claselor a VI-a, în conformitate cu
progra ma.
Activitatea s -a desfașurat în trei etape:
1.Constatativă
2.Experimentală
3.Verificare
Cu clasa martor s -a lucrat conform cerințelor programei, folosindu -se mijloacele înscrise pentru
realizarea scopului, iar la clasa experimentală s -au folosit mijloace propuse în lucrare, intensive,
pentru r ealizarea obiectivului urmarit.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
78
CAPITOLUL VI
ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR
Probele care au fost folosite și tabelele cu testarea inițială și finală a subiecților
1. Alergarea de viteză cu start de sus -50m (A.V)
2. Alergare de rezistență (600m f, 800m b)
3. Săritura în înălțime prin forficare;
4. Aruncarea greutății;
5. Structură tehnică la handbal
6. Parcurs aplicativ
Perioada testărilor:
Testare inițială (TI) – s-a desfășurat în perioada 18-28 septembrie 2015, iar Testare finală (TF) – s-
a desfîșurat în perioada 20 – 27 mai 2016
Sistemul de Evaluare la Educație fizică și sport
Clasa a VI -a
Nr. crt
Proba Capacități/comp
etențe
evaluate Probe de control Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10
B F B F B F B F B F B F
1.
FORȚĂ Musculat ura
barțelor Flotări 5 3 6 4 7 5 8 6 9 7 10 8
Musculatura
abdominală Ridicarea trunchiului
din culcat dorsal în30 ” 16 15 18 17 20 19 22 21 23 22 24 23
Musculatura
spatelui Ridicarea trunchiului
din culcat facial în 30 18 16 20 18 22 20 24 22 26 24 28 26
Ridicarea bazinului
din așezat în 30 ” 11 9 13 11 15 12 17 14 19 16 22 19
Musculatura
picioarelor Săritura în lungime de
pe loc 155 135 160 140 165 145 170 15
0 17
5 155 18
0 165
2.
ATLETISM
Alergări Alergare de viteză pe
50m cu start de sus 8,6 9,6 8,5 9,5 8,4 9,4 8,3 9,3 8,2 9,2 8,1 9,1
Alergare de rezistență
600m fetele și 800m
băieții 3,50 3,20 3,45 3,15 3,40 3,10 3,35 3,0
5 3,3
0 3,00 3,2
5 2,55
Sărituri Săritura în lungime cu
elan 2,50 2,40 2,60 2,50 2,70 2,70 2,80 2,7
5 2,9
0 2,80 3,0
0 3,00
Săritura în înălțime 55 45 60 50 65 55 70 60 75 65 80 70
Aruncări Aruncarea mingii de
oină 22 17 23 18 24 19 25 20 26 21 30 23
Aruncarea greutății 2,5 2,0 3,0 2,5 3,5 3,0 4,0 3,5 4,5 4,0 5,0 4,5
3.
GIMNA
STICĂ
Acrobatică Elemente acrobatice
izolate 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7
Exercițiu la sol X X X X X X X X X X X X
Sarituri la
aparate Săritura la un aparat de
gimnastică X X X X X X X X X X X X
4.
JOC
SPORTIV
Joc sportiv ales Procedee tehnice
izolate 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6
Structură tehnico –
tactică X X X X X X X X X X X X
Tabel nr. 1 – Sistemul de evaluare aplicat în anul școlar 2015 -2016
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
79
6.1. Măsurători antropometrice
Fete grupa experiment (10)
Nr.
Crt. Numele și
prenumele Înălțime Greutate Anvergură
Inițial Final Inițial Final Inițial Final
1 B. I. M. 159 cm 159 cm 50 cm 51 cm 167 cm 167 cm
2 C. C. C. 140 cm 141 cm 39 cm 38 cm 142 cm 143 cm
3 C. K. S. 153 cm 155 cm 46 cm 47 cm 154 cm 156 cm
4 M. M. N. 168 cm 171 cm 50 cm 51 cm 167 cm 170 cm
5 M. G. P. 158 cm 159 cm 48 cm 47 cm 159 cm 159 cm
6 M.A. M. 169 cm 172 cm 50 cm 52 cm 170 cm 174 cm
7 P. L. N. 159 cm 164 cm 51 cm 51 cm 165 cm 166 cm
8 P. R. C. 153 cm 154 cm 52 cm 52 cm 155 cm 155 cm
9 R. S. M. 160 cm 165 cm 59 cm 59 cm 161 cm 164 cm
10 S. Ș. 165 cm 168 cm 48 cm 49 cm 167 cm 169 cm
Media aritmetică 158,4 cm 160,8 0 cm 49,30 cm 49,70 cm 160,7 cm 162,3 0 cm
Tabel nr. 2 – măsurători antropometrice grupa experiment –fete
Grafic Nr. 1 măsurători antropometrice grupa experiment –fete
020406080100120140160180
Înălțime Inițial
ÎnălțimeFinal
Greutate Inițial
GreutateFinal
Anvergură Inițial
Anvergură Final
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
80
Fete grupa ma rtor (10)
Nr.
Crt. Numele și prenumele Înălțime Greutate Anvergură
Inițial Final Inițial Final Inițial Final
1 B. B. M. 154 cm 155 cm 51 cm 51 cm 160 cm 161 cm
2 B. V. M. 162 cm 163 cm 49 cm 49 cm 170 cm 172 cm
3 B. L. I. 161 cm 164 cm 45 cm 46 cm 160 cm 162 cm
4 C. G. 163 cm 163 cm 45 cm 45 cm 164 cm 165 cm
5 C. G. M. 160 cm 162 cm 44 cm 46 cm 163 cm 164 cm
6 H. V. A. 163 cm 165 cm 46 cm 49 cm 163 cm 164 cm
7 M. V. M. 152 cm 161 cm 40 cm 42 cm 150 cm 151 cm
8 M. C. 158 cm 159 cm 41 cm 41 cm 160 cm 161 cm
9 S. J. 153 cm 154 cm 42 cm 43 cm 155 cm 156 cm
10 T. A. 160 cm 161 cm 45 cm 44 cm 166 cm 166 cm
Media aritmetică 158,6 160,70 44,80 45,60 161,1 162,2 0
Tabel nr. 3 – măsurători antropometrice grupa martor –fete
Grafic Nr. 2 măsurători a ntropometrice grupa martor –fete
Băieți grupa experiment (11)
Nr.
Crt. Numele și prenumele Înălțime Greutate Anvergură
Inițial Final Inițial Final Inițial Final
1 A. G. N. 159 cm 162 cm 46 cm 47 cm 161 cm 162 cm
050100150200
Înălțime Inițial
ÎnălțimeFinal
Greutate Inițial
GreutateFinal
Anvergură Inițial
Anvergură Final
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
81
2 C. A. V. 163 cm 166 cm 37 cm 39 cm 167 cm 169 cm
3 C. C. C. 158 cm 162 cm 45 cm 48 cm 168 cm 169 cm
4 D. V. F. 160 cm 161 cm 43 cm 47 cm 156 cm 159 cm
5 D. I. 143 cm 148 cm 48 cm 49 cm 145 cm 148 cm
6 D. S. I. 154 cm 161 cm 54 cm 53 cm 153 cm 159 cm
7 E. C. 162 cm 164 cm 54 cm 52 cm 170 cm 172 cm
8 F. D. I. 150 cm 159 cm 40 cm 42 cm 155 cm 157 cm
9 G.A. I. 162 cm 166 cm 35 cm 36 cm 164 cm 165 cm
10 M. R. D. 159 cm 164 cm 44 cm 46 cm 158 cm 161 cm
11 T. G. I. 175 cm 178 cm 57 cm 57 cm 176 cm 179 cm
Media aritmetică 158,63 162,81 45,72 51,60 161,18 180,00
Tabel nr. 4 – măsurători antropometrice grupa experiment –băieți
Grafic Nr. 3 măsurători antropometrice grupa experiment –băieți
Băieți grupa martor (11)
Nr.
Crt. Numele și prenumele Înălțime Greutate Anvergură
Inițial Final Inițial Final Inițial Final
1 B. D. G. 150 cm 153 cm 40 cm 45 cm 157 cm 158 cm
2 C. D. 155 cm 155 cm 42 cm 41 cm 156 cm 157 cm
3 C. M. I. 167 cm 168 cm 46 cm 48 cm 164 cm 167 cm
4 C. M. G. 165 cm 167 cm 50 cm 50 cm 168 cm 168 cm
050100150200
Înălțime Inițial
ÎnălțimeFinal
Greutate Inițial
GreutateFinal
Anvergură Inițial
Anvergură Final
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
82
5 C. L. A. 151 cm 154 cm 42 cm 45 cm 150 cm 153 cm
6 H. M. A 163 cm 164 cm 52 cm 52 cm 169 cm 169 cm
7 L. V. 150 cm 152 cm 44 cm 44 cm 155 cm 157 cm
8 P. F. I. 155 cm 162 cm 45 cm 48 cm 160 cm 161 cm
9 P. D. R. 161 cm 163 cm 51 cm 51 cm 158 cm 161 cm
10 S. D. 152 cm 155 cm 48 cm 49 cm 148 cm 152 cm
11 Ș. A. N. 156 cm 164 cm 46 cm 51 cm 158 cm 160 cm
Media aritmetică 156,81 159,72 46 cm 47,63 158,45 160,27
Tabel nr. 5 – măsurători antropometrice grupa martor –băieți
Grafic Nr. 4 măsurători antropometrice grupa marto r –băieți
După realiz area masurătorilor antropometrice am ajuns la concluzia că atât grupa
experimentală cât și cea martor sunt aproximativ la același nivel de dezvoltare fizică, diferențele
fiind nesemnificative atât la fete cât și la băieți.
Talia – La fete se sesizează la testarea inițială o ușoară diferență de medie de 0,2 în favoarea clasei
martor , iar după aplicarea testării finale, mediile clasei experiment au crescut cu o medie de 2,40
cm, în timp ce creșterea clasei martor a fos t de 2,10 cm. Astfel se observă o creștere mai mare la
clasa experiment, iar media diferenței dintre cele două clase este de 0,10 cm.
La băieți – clasa martor are o medie de 0,18 cm mai mult ca și clasa experiment după testarea
inițială. După testarea ini țială se constată o înbunătățire a medie la ambele clase. Grupa martor are o
medie de 159,72 cm, deci o creștere de 2,91 cm, iar clasa experiment are o medie de 162,81 cm , cu
o medie de creștere de 4,18 cm, între cele două grupe diferența a fost de 3,09 cm în favoarea grupei
050100150200 Înălțime
Inițial
ÎnălțimeFinal
Greutate
Inițial
GreutateFinal
Anvergură
Inițial
Anvergură
Final
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
83
experimentale . Diferența între grupa experimentală si grupa martor este aratată în reprezentarea
grafică de mai jos.
Grafic Nr. 5 măsurători antropometrice TALIA
Greutate – La fete – media greutății la grupa experimental este de 49,3 0 kg. , față de 44,80
kg la grupa martor după testarea inițială, iar după testarea finală media grupei experimentale
a crescut cu 0,40 kg ajungând la o medie de 49,70 kg, în timp ce la grupa martor se constată
o creștere de 0,80 kg, ajungând la o medie de 45,60 kg. Omogenitatea colectivelor la ambele
grupe este bună, media încadrându -se în modelul elevului de clasa a VI -a, deși la unele fete
se semnaleaz ă o ușoară suprapod eralitate.
La băieți – în urma testării inițiale, la grupa experimen t media greutății a fost de
55,54 kg, iar la clasa martor este de 46 kg, astfel se semnalează o ușoară suprapoderalitate la
clasa experimental. După testarea finală se constată o creștere în greutate la ambele clase,
mai vizibil la grupa experiment, media fiind de 62 kg, cu o creștere de 4,46 kg , în tim ce
clasa martor are o medie de 47,63 kg, cu o creștere de doar 1,63 kg. Creșterea indicilor
somatic, respectiv al taliei și a greutății, nu este edificatoare, fiind un proces fiziologic
normal în perioada de experiment. Diferența între grupa experimentală si grupa martor este
aratată în reprezentarea grafică de mai jos.
Grafic Nr. 6 măsurători antropometrice GREUTATE
T.I.D.
0204060
Fete Baieti Fete Băieți
Gr. Experiment Gr. MartorT.I.
T.F.
D.
T.I.D.
0204060
Fete Baieti Fete Băieți
Gr. Experiment Gr. MartorT.I.
T.F.
D.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
84
6.2. PROBA 1 . Alergare de viteză pe distanța 50m – a fost efectuată în
următoarele condiții:
Pe pista de beton din curtea școlii în linie dreaptă;
Fiecare ele v a avut două încercări, notându -se rezultatul cel mai bun;
Startul s-a din picioare ;
Se execută în linie dreaptă pe teren plat;
Câte doi executanți,
Cronometrul se pornește la mișcarea picio rului din spate;
Se înregistrează timpul realizat în secunde și fracțiuni de secundă;
Condițiile în care s -a desfășurat această probă, au fost aceleași și la clasa martor, cât și la
clasa experimentală.
fig. 46 fig. 47
fig. 48 fig. 49
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
85
1. Grupa experiment fete
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. I. M. 9”,1 8”,6 0”,50
2 C. C. C. 11”,4 9”,1 2”,30
3 B. D. M 8”,7 8”,2 0”,50
4 M. M. N. 11”,9 9”,6 2”,30
5 M. G. P. 10”,4 8”,8 1”,60
6 M. A. M. 9”,8 9”,3 0”,50
7 P. L. N. 9”,5 8”,4 1”,10
8 P. R. C. 11”,7 10”,2 1”,50
9 R. S. M. 11”,9 9”,6 2”,30
10 S. Ș. 11”,6 9”,9 1”,70
Media aritmetică 10”,60 9”,17 1”,43
Tabel nr. 6 – performa nța alergarea de viteză grupa experiment –fete
Grafic Nr. 7 alergarea de viteză grupa experiment –fete
Grupa martor fete
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. B. M. 11”,7 11”,2 0”,50
2 B. V. M. 9”,5 9”,0 0”,50
3 B. L. I. 9”,5 9”,3 0”,20
4 C. G. M. 11”,4 11”,0 0”,40
024681012
Testare inițială
Testare finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
86
5 C. G. M. 9”,2 9”,0 0”,20
6 H. V. A. 10”,7 10”,1 0”,60
7 M. V. M. 8”,1 8”,0 0”10
8 M. C . 12”,5 12”,4 0”,10
9 S. J. D. 9”,5 9”,2 0”,30
10 T. A. I. 11”,3 11”,0 0”,30
Media aritmetică 10”,34 10”,02 0”,32
Tabel nr. 7 – performa nța alergarea de viteză grupa martor -fete
Grafic Nr. 8 alergarea de viteză grupa martor –fete
2. Băieți grupa experiment (11)
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 A. G. N. 9”,1 8”,6 0”,50
2 C. A. V. 8”,9 8”,1 0”,80
3 C. C. C. 9”,1 8”,0 1”,10
4 D. V. F. 8”,6 8”,1 0”,5
5 D. I. 9”,5 8”,4 1”,10
6 D. S. I. 8”,5 8”,1 0”,40
7 E. C. 9”,2 8”,7 0”,50
8 F. D. I. 8”,9 7”,9 1”,00
9 G. A. I. 9”,1 8”,2 0”,90
10 M. R. D. 9”,4 8”,3 1”,10
051015
Testare inițială
Testare finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
87
11 T. G. I. 10”,6 8”,9 1”,70
Media aritmetică 9”,17 8”,30 0”,87
Tabel nr. 8 – performa nța alergarea de viteză grupa experiment – băieți
Grafic Nr. 9 alergarea de viteză grupa experiment –băieți
3. Băieți grupa martor (11)
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. D. G. 10”,2 9”,9 0”,20
2 C. D. 9”,4 9”,0 0”,40
3 C. M. I. 9”,5 9”,2 0”,30
4 C. M. G. 9”,3 9”,2 0”,10
5 C. L. A. 9”,9 9”,7 0”,20
6 H. M. A 9”,5 9”,3 0”,20
7 L. V. 8”,7 8”,6 0”,10
8 P. F. I. 9”,0 8”,7 0”,30
9 Poptile D. R. 8”,9 8”,4 0”,50
10 Susan D. 10”,3 9”,7 0”,60
11 Șimon A. N. 11”,7 11”,5 0”,20
Media aritmetică 9”,67 9”,38 0”,28
Tabel nr. 9 – performa nța alergarea de viteză grupa martor –băieți
024681012
Testare inițială
Testare finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
88
Graficul Nr. 10 – alergarea de viteză grupa martor –băieți
După cum reise din graficele prezent ate mai sus, ambele clase au avut progrese atât prin
metoda clasică, aplicat la Clasa Martor (clasa a VI -a A), cât și la Clasa Experiment ( clasa a VI-a
B) prin utilizarea deprinderilor motrice de bază și utilitar aplicative.
Proba de alergare de v iteză, cu toate că este probă atletică, ne arată dezvoltarea calității motrice
viteza, care are un progres vizibil la clasa a VI -a B și o ușoară îmbunatățire la clasa a V I-a A.
La testarea inițială s -a consta tat o diferenață de 0,26 sutimi de se cundă în favoarea clasei
martor fete și 0,50 sutimi de secundă în favoarea clasei experimentale de b ăieți datorată pregătirii
bune a elevilor.
La testarea finală se constată un progres la ambele clase, dar progresul este mai evident la
Clasa Exp eriment . La fete clasa martor a obținut o medie de 10,02 secunde, iar clasa
experimentală a obținut o medie de 9,17 secunde, cu o rată de progres de 1,43 secund e. La băieți
clasa martor a obținut o medie de 9,38 secunde, iar clasa experimentală a obținut o medie de 8,30
secunde , cu o rată de 0,87 secunde.
Faptul că evoluția mediei este ascendentă, cu o rată de progres atât la fete cât și la băieți, denotă
faptul că sistemele de acționare utilizate au fost eficiente, ducând la dezvoltarea vitezei.
Diferența între grupa experimentală si grupa martor este aratată în reprezentarea grafică de
mai jos.
024681012
Testare inițială
Testare finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
89
Graficul Nr. 11 alergarea de viteză
6.3. PROBA 2 Alergare rezitență pe distanța de 600 m fetele și 800 m băieți ,
s-a desfășurat în următoarele condiții :
Pe pistă de beton în curtea școlii , cu plecare în grup ;
Fiecare elev a avut o încercare, notându -se rezultatul cela mai bun;
Se execută pe teren variat pe distanțele 600m – fete și 800m – băieți ;
Se inregistrează timpul realizat în minute și secunde
Cronom etrul a fost prnit la mișcarea piciorului din spate;
Cronometrul a fost oprit în momentul în care elevul a trecut linia de sosire;
Condițiile în care s -a desfășurat această probă, au fost aceleași și la clasa martor, cât
și la clasa experimentală .
fig. 50 fig. 51
1. Grupa experiment fete
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. I. M. 3ꞌ,01” 2 ꞌ,40” 0 ꞌ,21”
T.I.T.F.D.
01234
Fete Baieti Fete Băieți
Gr. Experiment Gr. MartorT.I.
T.F.
D.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
90
2 C. C. C. 2ꞌ,50” 2 ꞌ,40” 0 ꞌ,10”
3 B. D. M 2ꞌ,47” 2 ꞌ,37” 0 ꞌ,10”
4 M. M. N. 3ꞌ,14” 2 ꞌ,45” 0 ꞌ,69”
5 M. G. P. 3ꞌ,12” 2 ꞌ,41” 0 ꞌ,71”
6 M. A. M. 3 ꞌ,30” 2 ꞌ,45” 0 ꞌ,85”
7 P. L. N. 3 ꞌ,05” 2 ꞌ,38” 0 ꞌ,67”
8 P. R. C. 4 ꞌ,02” 3,17” 0 ꞌ,85”
9 R. S. M. 3 ꞌ,45” 3 ꞌ,29” 0 ꞌ,16”
10 S. Ș. 3 ꞌ,20” 3 ꞌ,01” 0 ꞌ,19”
Media aritmetică 3 ꞌ,12” 2 ꞌ,63” 0 ꞌ,45”
Tabe l nr. 10 – performa nța alergarea de rezistență grupa experiment –fete
Graficul Nr. 12 alergarea de rezistență grupa experiment –fete
2. Grupa martor fete
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. B. M. 2 ꞌ,41” 2 ꞌ,41” 0”
2 B. V. M. 3 ꞌ,04” 3 ꞌ,00” 0 ꞌ,04”
3 B. L. I. 3 ꞌ,12” 2 ꞌ,49” 0 ꞌ,63”
4 C. G. M. 2 ꞌ,34” 2 ꞌ,34” 0”
5 C. G. M. 2 ꞌ,50” 2 ꞌ,46” 0 ꞌ,04”
6 H. V. A. 3 ꞌ,10” 3 ꞌ,05” 0 ꞌ,05”
7 M. V. M. 3 ꞌ,37” 3 ꞌ,10” 0 ꞌ,27”
8 M. C. 3 ꞌ,38” 3 ꞌ,22” 0 ꞌ,16”
9 S. J. D. 3 ꞌ,17” 3 ꞌ,02” 0 ꞌ,15”
0246
B. I. M.
C. C. C.
B. D. M
M. M. N.
M. G. P.
M. A. M.
P. L. N.
P. R. C.
R. S. M.
S. Ș.
Media …Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
91
10 T. A. I. 3 ꞌ,06” 3 ꞌ,04” 0 ꞌ,02”
Media aritmetică 2 ꞌ,94” 2 ꞌ,81” 0 ꞌ,13”
Tabel nr. 11 – performa nța alergarea de rezistență grupa martor –fete
Graficul Nr. 13 alergarea de rezistență grupa martor –fete
Grupa experiment băieți (11)
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 A. G. N. 3 ꞌ,48” 3 ꞌ,35” 0 ꞌ,13”
2 C. A. V. 3 ꞌ,22” 2 ꞌ,55” 0 ꞌ,67”
3 C. C. C. 3 ꞌ,20” 2 ꞌ,58” 0 ꞌ,62”
4 D. V. F. 3 ꞌ,56” 3 ꞌ,41” 0 ꞌ,15”
5 D. I. 4 ꞌ,16” 3 ꞌ,40” 0 ꞌ,76”
6 D. S. I. 4 ꞌ,06” 3 ꞌ,43” 0 ꞌ,63”
7 E. C. 4 ꞌ,09” 3 ꞌ,54” 0 ꞌ,55”
8 F. D. I. 3 ꞌ,25” 2 ꞌ,53” 0 ꞌ,72”
9 G. A. I. 3 ꞌ,26” 3 ꞌ,15” 0 ꞌ,11”
10 M. R. D. 3 ꞌ,24” 3 ꞌ,08” 0 ꞌ,16”
11 T. G. I. 4 ꞌ,00” 3 ꞌ,47” 0 ꞌ,53”
Media aritmetică 3 ꞌ,59” 3 ꞌ,13” 0 ꞌ,46”
Tabel nr. 12 – performa nța alergarea de rezistență grupa experiment –băieți
01234
Testare inițială
Testare finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
92
Graficul Nr. 14 alergarea de rezistență grupa experiment –băieți
3. Grupa martor băieți (11)
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 Boalog D. G. 4 ꞌ,09” 4 ꞌ,00” 0 ꞌ,09”
2 Ciocan D. 3 ꞌ,46” 3 ꞌ,35” 0 ꞌ,11”
3 Ciorbă M. I. 3 ꞌ,42” 3 ꞌ,35” 0 ꞌ,07”
4 Cânța M. G. 3 ꞌ,33” 3,31” 0 ꞌ,02”
5 Chânța L. A. 3 ꞌ,56” 3 ꞌ,56” 0”
6 Hotcă M. A 4 ꞌ,12” 4 ꞌ,00” 0 ꞌ,12”
7 Lișcă V. 3 ꞌ,55” 3 ꞌ,50” 0 ꞌ,05”
8 Pal F. I. 3 ꞌ,38” 3 ꞌ,34” 0,04”
9 Poptile D. R. 3 ꞌ,47” 3 ꞌ,37” 0 ꞌ,10”
10 Susan D. 3 ꞌ,59” 3 ꞌ,52” 0,07”
11 Șimon A. N. 4 ꞌ,01” 3 ꞌ,40” 0 ꞌ,61”
Media aritmetică 3 ꞌ,63” 3 ꞌ,51” 0 ꞌ,12”
Tabel nr. 13 – performa nța alergarea de rezistență grupa m artor –băieți
012345
Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
93
Graficul Nr. 15 alergarea de rezistență grupa martor –băieți
Conform graficelor de mai sus, la proba de Alergare de rezistență , progresul făcut de ambele
clase ale experimentului este evident, dacă în testarea inițială la fete am avut o medie de 3 ,12 minute la
clasa experiment, iar la clasa martor am obținut o medie de 2,94 minute, în testarea finală s-a obținut o
medie de 2,63 minute la clasa experiment, cu un progres de 0,45 minute , iar clasa martor a obținut o
medie de 2,81 minute, cu un progres de 0,13 minute. La băieți la testarea inițială s -a obținut o medie de
3,59 minute la clasa experiment și o medie de 4,03 minute la clasa martor, iar după aplicarea testării finale
la clasa experiment am obținut o medie de 3,13 minute, cu un progres de 0,46 minute, iar la clasa martor
am obținut o medie de 3,51 minute, cu un progres de 0,13 minute.
La această probă progresul făcut de clasa experimentală, atât la fete cât și la băieți , demonstrează
din plin efi ciența utilizări deprinderilor motrice de bază și utilitar aplicative în dezvoltarea rezistenței.
Diferența între clasa experimentală și clasa martor este arătată în reprezentarea grafică de mai jos.
Graficul Nr. 16 alergarea de rezistență
012345
B. D. G.
C. D.
C. M. I.
C. M. G.
C. L. A.
H. M. A
Lișcă V.
P. F. I.
P. D. R.
S. D.
Ș. A. N.
Media …Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
T.I.T.F.D.
020406080100
Fete Baieti Fete Băieți
Gr. Experiment Gr. MartorT.I.
T.F.
D.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
94
6.4. PROBA 3 Aruncarea greutății , a fost efectuată în următoarele condiții :
Această testare a avut loc în curtea școlii;
Fiecare elev a avut două încercări, notându -se rezultatul cel mai bun;
Se execută de loc ;
Gretatea bilei la fete 2Kg, la băieți 3Kg;
Fieca re elev a aruncat d inapoia unei linii sau din cerc , fără a o călca în timpul
mișcărilor brațelor și ale corpului ;
Procedeu preferat;
Se înregistrează lungimea aruncării
Condițiile în care s -a desfășurat această probă, au fost aceleași și la clasa martor, cât
și la clasa experimentală .
fig. 51 fig. 52
fig. 53 fig. 54
1. Grupa experiment fete
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. I. M. 2,20 m 2,60 m 0,40 m
2 C. C. C. 2,60 m 2,90 m 0,30 m
3 B. D. M 3,00 m 3,60 m 0,60 m
4 M. M. N. 3,40 m 4,10 m 0,70 m
5 M. G. P. 2,80 m 3,60 m 0,80 m
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
95
6 M. A. M. 2,40 m 3,80 m 1,40 m
7 P. L. N. 4,00 m 4,40 m 0,40 m
8 P. R. C. 1,80 m 2,60 m 0,80 m
9 R. S. M. 3,70 m 4,00 m 0,30 m
10 S. Ș. 1,60 m 2,50 m 0,90 m
Media aritmetică 2,75 m 3,41 m 0,66 m
Tabel nr. 14 – performa nța aruncarea greutății grupa experiment –fete
Graficul Nr. 17 aruncarea greutății grupa experiment –fete
2. Grupa martor fete
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. B. M. 1,60 m 1,70 m 0,10 m
2 B. V. M. 2,30 m 3,00 m 0,70 m
3 B. L. I. 3,00 m 3,20 m 0,20 m
4 C. G. M. 2,70 m 3,00 m 0,30 m
5 C. G. M. 2,20 m 2,50 m 0,30 m
6 H. V. A. 3,60 m 3,90 m 0,30 m
7 M. V. M. 4,10 m 4,30 m 0,20 m
8 M. C. 3,80 m 4,00 m 0,20 m
9 S. J. D. 1,70 m 2,10 m 0,40 m
10 T. A. I. 2,10 m 2,20 m 0,10 m
Media aritmetică 2,71 m 2,99 m 0,28 m
Tabel nr. 15 – performa nța aruncarea greutății grupa martor –fete
00,511,522,533,544,5
B. I. M.
C. C. C.
B. D. M
M. M. N.
M. G. P.
M. A. M.
P. L. N.
P. R. C.
R. S. M.
S. Ș.
Media …Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
96
Graficul Nr. 18 aruncarea greutății grupa martor –fete
3. Grupa experiment băieți (11)
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 A. G. N. 3,70 m 4,60 m 0,90 m
2 C. A. V. 2,60 m 3,30 m 0,70 m
3 C. C. C. 3,50 m 4,60 m 1,10 m
4 D. V. F. 2,70 m 3,30 m 0,60 m
5 D. I. 3,60 m 4,10 m 0,50 m
6 D. S. I. 3,60 m 4,50 m 0,90 m
7 E. C. 2,20 m 2,90 m 0,70 m
8 F. D. I. 3,00 m 3,90 m 0,90 m
9 G. A. I. 2,10 m 3,20 m 1,10 m
10 M. R. D. 2,40 m 3,20 m 0,80 m
11 T. G. I. 4,00 m 4,30 m 0,20 m
Media aritmetică 3,03 m 3,80 m 0,77 m
Tabel nr. 15 – performa nța aruncarea greutății grupa experiment –băieți
Graficul Nr. 19 aruncarea greutății grupa experiment –băieți
012345
B. I. M.
C. C. C.
B. D. M
M. M. N.
M. G. P.
M. A. M.
P. L. N.
P. R. C.
R. S. M.
S. Ș.
Media …Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
012345
A. G. …
C. A. V.
C. C. C.
D. V. F.
D. I.
D. S. I.
E. C.
F. D. I.
G. A. I.
M. R. …
T. G. I.
Med…Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
97
4. Grupa martor băieți (11)
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. D. G. 2,50 m 2,60 m 0,10 m
2 C. D. 1,90 m 1,90 m 0
3 C. M. I. 3,80 m 4,20 m 0,40 m
4 C. M. G. 4,00 m 4,20 m 0,20 m
5 C. L. A. 3,40 m 3,80 m 0,40 m
6 H. M. A 2,70 m 2,90 m 0,20 m
7 L. V. 2,60 m 3,10 m 0,50 m
8 P. F. I. 3,00 m 3,10 m 0,10 m
9 P. D. R. 4,20 m 4,60 m 0,20 m
10 S. D. 4,10 m 4,40 m 0,30 m
11 Ș. A. N. 3,90 m 4,30 m 0,40 m
Media aritmetică 3,28 m 3,55 m 0,27 m
Tabel nr. 15 – performa nța aruncarea greutății grupa martor –băieți
Graficul Nr. 20 aruncarea greutății grupa martor –băieți
Conform graficelor prezent ate mai sus pentru această probă de evaluare reise :
La fete – în urma testării inițiale, grupa martor a realizat o medie a aruncărilor de 2,71 m, iar grupa
experimentală a realizat o medie de 2,75 m.
La testarea finală grupa marto r a realizat o medie de 2,99 m obținând astfel un progres cu 0,28 m ,
iar grupa experimentală obține o medie a aruncărilor de 3,41 m realizând un progres de 0,66m .
012345
B. D. G.
C. D.
C. M. I.
C. M. G.
C. L. A.
H. M. A
Lișcă V.
P. F. I.
P. D. R.
S. D.
Ș. A. N.
Media …Testare inițială
Testare finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
98
La băieți – în urma testării inițiale, băieți din grupa martor au obținut o per formanță medie de 3,28
m superioară celei obținute de grupa experimentală de 3,03 m, deci cu o diferență de 0,25m în favoarea
grupei martor.
La testarea finală grupa experimentală a realizat o medie de 3,80m, obținând astfel o rată medie a
progresului de 0,77 m, iar grupa martor a realizat o medie de 3,55 m și o rată medie a progresului de doar
0,27 m.
Traseele utilitar aplicative care au în componență aruncare, folosite în mare măsură la grupa
experimentală au contribuit substanț ial la perfecționare a deprinderilor și rezultatelor elevilor.
Aceasta a fost demonstrată de rezultatele concrete obținute în urma testării finale, unde rata de
progres a grupei experimentale, atât la fete cât și la băieți, a fost sensibil mai mare decât la grupa martor.
Diferența între clasa experimentală și clasa martor este arătată în reprezentarea grafică de mai jos.
Graficul Nr. 21 aruncarea greutății
6.5. PROBA 4 Săritura în înălțime prin pășire cu forfecare simplă , s-a
efectuat în următo arele condiții :
Această testare a avut loc în curtea școlii;
Fiecare elev a avut două încercări, notându -se rezultatul cel mai bun;
Se execută individual la groapa de nisip ;
Susținerea probei de evaluare pentru ambele clase, s -a făcut separate pe grupe de fete
– băieți , pe grupe valorice ;
Condițiile în care s -a desfășurat această probă, au fost aceleași și la clasa martor, cât
și la clasa experimentală .
T.I.T.F.D.
01234
Fete Baieti Fete Băieți
Gr. Experiment Gr. MartorT.I.
T.F.
D.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
99
fig. 55 fig. 56
fig. 57
1. Grupa experiment fete
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. I. M. 55 cm 70 cm 15 cm
2 C. C. C. 50 cm 80 cm 30 cm
3 B. D. M 60 cm 100 cm 40 cm
4 M. M. N. 45 cm 90 cm 45 cm
5 M. G. P. 40 cm 70 cm 30 cm
6 M. A. M. 70 cm 110 cm 40 cm
7 P. L. N. 75 cm 105 cm 30 cm
8 P. R. C. 35 cm 40 cm 5 cm
9 R. S. M. 65 cm 80 cm 15 cm
10 S. Ș. 45 cm 60 cm 15 cm
Media aritmetică 54 cm 80,50 cm 26,50 cm
Tabel nr. 16 – performa nța săritura în înălțime grupa experiment –fete
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
100
Graficul Nr. 22 săritura în înălțime grupa experiment –fete
2. Grupa martor fete
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. B. M. 55 cm 65 cm 10 cm
2 B. V. M. 80 cm 110 cm 30 cm
3 B. L. I. 70 cm 95 cm 25 cm
4 C. G. M. 60 cm 85 cm 25 cm
5 C. G. M. 35 cm 40 cm 5 cm
6 H. V. A. 80 cm 95 cm 15 cm
7 M. V. M. 95 cm 115 cm 20 cm
8 M. C. 65 cm 70 cm 5 cm
9 S. J. D. 40 cm 45 cm 5 cm
10 T. A. I. 45 cm 55 cm 10 cm
Media aritmetică 62,50 cm 77,50 cm 15 cm
Tabel nr. 17 – performa nța săritura în înălțime grupa martor –fete
020406080100120
Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
101
Graficul Nr. 23 săritura în înălțime grupa martor –fete
3. Grupa experiment băieți (11)
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 A. G. N. 55 cm 85 cm 30 cm
2 C. A. V. 60 cm 105 cm 45 cm
3 C. C. C. 80 cm 120 cm 40 cm
4 D. V. F. 65 cm 110 cm 45 cm
5 D. I. 55 cm 80 cm 25 cm
6 D. S. I. 85 cm 120 cm 35 cm
7 E. C. 40 cm 55 cm 15 cm
8 F. D. I. 75 cm 115 cm 40 cm
9 G. A. I. 45 cm 95 cm 50 cm
10 M. R. D. 30 cm 75 cm 45 cm
11 T. G. I. 65 cm 125 cm 60 cm
Media aritme tică 59,54 cm 98,63 cm 39,09 cm
Tabel nr. 18 – performa nța săritura în înălțime grupa experiment –băieți
020406080100120
Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
102
Graficul Nr. 24 săritura în înălțime grupa experiment –băieți
4. Grupa martor băieți (11)
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare fina lă Diferență
1 B. D. G. 40 cm 60 cm 20 cm
2 C. D. 55 cm 75 cm 20 cm
3 C. M. I. 95 cm 135 cm 40 cm
4 C. M. G. 80 cm 100 cm 20 cm
5 C. L. A. 60 cm 75 cm 15 cm
6 H. M. A 50 cm 65 cm 15 cm
7 Lișcă V. 40 cm 45 cm 5 cm
8 P. F. I. 85 cm 115 cm 30 cm
9 P. D. R. 95 cm 110 cm 15 cm
10 S. D. 50 cm 50 cm 0 cm
11 Ș. A. N. 60 cm 65 cm 5 cm
Media aritmetică 64,54 cm 69,09 cm 4,55 cm
Tabel nr. 19 – performa nța săritura în înălțime grupa martor –băieți
Graficul Nr. 25 săritura în înălțime grupa martor –băieți
020406080100120140
Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
020406080100120140
B. D. G.
C. D.
C. M. I.
C. M. G.
C. L. A.
H. M. A
L. V.
P. F. I.
P. D. R.
S. D.
Ș. A. N.
Media …Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
103
Conform graficelor prezentate mai sus pentru această probă de evaluare reise :
La fete – în urma testării inițiale, grupa martor a realizat o medie a perormaței de 62,50 cm , iar
grupa experimentală a realizat o medie de 54 cm.
La testarea finală grupa martor a realizat o medie de 77,50 cm obținând astfel un progres cu 15
cm, iar grupa experimentală obține o medie a performațelor de 80,50 cm realizând un progres de 26,50
cm.
La băieți – în urma testării inițiale, băieți din grupa martor au obținut o performanță medie de
64,54 cm , iar grupa experimentală de 59,54 cm .
La testarea finală grupa experimentală a realizat o medie a performațelor de 98,63 cm , obținând
astfel o rată medie a progresului de 39,09 cm , iar grupa martor a realizat o medie de 69,09 cm și o rată
medie a progresului de doar 4,55 cm . Diferența între clasa experimentală și clasa martor este arătată în
reprezentarea grafică de mai jos.
Graficul Nr. 26 săritura în înălțime
6.6. PROBA 5 Traseu aplicativ , s-a desfășurat în urmotoare condiții:
Această testare a avut loc în curtea școlii;
Fiecare elev a avut două încercări, notându -se rezultatul cel mai bun;
Traseul a fost următorul :
1. Escaldadare peste capră ;
2. Rulare laterală pe saltea ;
3. Târâre pe două bănci de gimnastică ;
4. Cățărare pe banca de gimnastică în plan înclinat, pe genunchi ;
T.I.T.F.D.
020406080100
Fete Baieti Fete Băieți
Gr. Experiment Gr. MartorT.I.
T.F.
D.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
104
5. Coborâre pe banca de gimnastică pe tobogan;
6. Alergare sărind coarda pe distanță de 6m ;
7. Aruncare la coșul de baschet ;
8. Alergare 15m și revenire la coada șirului .
Condițiile în care s -a desfășurat această probă, au fost aceleași și la clasa martor, cât și la
clasa experimentală .
START SOSIRE
1. Grupa experiment fete
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. I. M. 1 ꞌ,30” 1 ꞌ,20” 0 ꞌ,10”
2 C. C. C. 1 ꞌ,21” 1 ꞌ,15” 0 ꞌ,06”
3 B. D. M 1 ꞌ,12” 1 ꞌ,02” 0 ꞌ,10”
4 M. M. N. 1 ꞌ,09” 1 ꞌ,01” 0 ꞌ,08”
5 M. G. P. 1 ꞌ,10” 1 ꞌ,02” 0 ꞌ,08”
6 M. A. M. 1 ꞌ,11” 1 ꞌ,01” 0 ꞌ,10”
7 P. L. N. 1 ꞌ,20” 1 ꞌ,07” 0 ꞌ,13”
8 P. R. C. 1 ꞌ,30” 1 ꞌ,25” 0 ꞌ,05”
9 R. S. M. 1 ꞌ,12” 1 ꞌ,03” 0 ꞌ,09”
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
105
10 S. Ș. 1 ꞌ,15” 1 ꞌ,02” 0 ꞌ,13”
Media aritmetică 1 ꞌ,17” 1 ꞌ,07” 0 ꞌ,10”
Tabel nr. 20 – performa nța traseu aplicativ grupa experiment –fete
Graficul Nr. 27 traseu aplicativ grupa experiment –fete
2. Grupa martor fete
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. B. M. 1ꞌ,30” 1 ꞌ,25” 0 ꞌ,05”
2 B. V. M. 1 ꞌ,10” 1 ꞌ,07” 0 ꞌ,03”
3 B. L. I. 1 ꞌ,21” 1 ꞌ,15” 0 ꞌ,05”
4 C. G. M. 1 ꞌ,16” 1 ꞌ,10” 0 ꞌ,06”
5 C. G. M. 1 ꞌ,25” 1 ꞌ,22” 0 ꞌ,03”
6 H. V. A. 1 ꞌ,17” 1 ꞌ,10” 0 ꞌ,07”
7 M. V. M. 1 ꞌ,15” 1 ꞌ,09” 0 ꞌ,06”
8 M. C. 1 ꞌ,09” 1 ꞌ,06” 0 ꞌ,03”
9 S. J. D. 1 ꞌ,08” 1 ꞌ,05” 0 ꞌ,03”
10 T. A. I. 1 ꞌ,27” 1 ꞌ,21” 0 ꞌ,06”
Media aritmetică 1 ꞌ,17” 1 ꞌ,13” 0 ꞌ,04”
Tabel nr. 21 – performa nța traseu aplicativ grupa martor –fete
00,20,40,60,811,21,4
Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
106
Graficul Nr. 28 traseu aplicativ grupa martor –fete
3. Băieți grupa experiment (11)
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 A. G. N. 59”,57 56”,50 3”,07
2 C. A. V. 57”,00 53”,08 3”,92
3 C. C. C. 52”,06 48”,18 3”,88
4 D. V. F. 53”,42 49”,52 3”,90
5 D. I. 54”,10 51”,01 3”,09
6 D. S. I. 52”,23 50”,12 2”,11
7 E. C. 55”,45 51”,30 4”,15
8 F. D. I. 56”,31 51”,11 5”,20
9 G. A. I. 58”,12 54”,05 4”,07
10 M. R. D. 57”,29 53”,00 4”,29
11 T. G. I. 58”,40 53”,01 5”,39
Tabel nr. 22 – performa nța traseu aplicativ grupa experiment – băieți
00,20,40,60,811,21,4
Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
107
Graficul Nr. 29 traseu aplicativ grupa eperiment –băieți
4. Băieți grupa martor (11)
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. D. G. 59”,57 56”,50 3”,27
2 C. D. 58”,40 53”,01 5”,39
3 C. M. I. 54”,00 49”,07 4”,93
4 C. M. G. 59”,55 59”,04 0”,51
5 C. L. A. 58”,05 57”,25 0”,80
6 H. M. A 59”,45 59”,12 0”,33
7 L. V. 57”,05 57”,00 0”,05
8 P. F. I. 59”,06 57”,08 1”,98
9 P. D. R. 58”,45 56”,12 2”,33
10 S. D. 59”,01 58”,21 0”,80
11 Ș. A. N. 59”,59 57”,43 2”,16
Media aritmetică 58”,38 56”,34 2”,05
Tabel nr. 23 – performa nța traseu aplicativ grupa martor –băieți
0102030405060Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
108
Graficul Nr. 30 traseu aplicativ grupa martor –băieți
Proba parcursului aplicativ, ne arată dezvoltarea calitățil or motrice, nivelul de insușire a
deprinderilor motrice utilitare și care a inregistrat un progres bun la clasa a VI -a B și o ușoară
îmbunatățire la clasa a V I-a A. Prin aplicarea parcursulu i aplicativ am avut ca scop să însușesc ,
corect deprinderile mot rice utilitare, îmbunătățirea vitezei, a rezistenței , a sărituri și mai ales
însușirea mecanismului de parcurgere a unui traseu utilitar aplicativ. Graficele prezentate mai sus ne
arată următoarele :
La fete : – la testarea inițială atât clasa experiment cât și clasa martor a înregistrat o medie de 1,17
minute, la testarea finală ambele clase au avut un ușor progres, clasa experimentală a avut o medie
de 1,07 minute cu o rată de progres de 0,10 sutimi, clasa martor a avut o medie de 1,13 minute și o
rată d e progres de doar 0,04 sutimi.
La băieți : – la testarea inițială performanța medie a clasei martor a fost de 58,38 secunde ușor mai
bună decât a clasei experiment, cu 0,02 sutimi, care a obținut o performanță medie de 5 8,40
secunde. Mediei performanței de 53,01secunde a grupei experimentale arată un progress de 5,39
secunde față de testarea inițială, iar clasa martor are o ușoară creștere a mediei performanțelor de
56,34 cu o rată de progres de 2,05 secunde.
M-am bucurat să vad dăruirea elevilo r la orele de educație fizică, abnegația de care au dat
dovadă, receptivitatea, participarea activă, bucuria pe care o manifestau câ nd anunțam la veriga 1 a
lecției că vom parcurge traseu utilitar aplicativ spre sfârșitul lecției. Am făcut o minițioasă pre gătire
înainte, am exersat fiecare deprindere utilitară în parte, apoi treptat le -am legat în mini parcursuri,
ca apoi să trecem la parcursul experiment.
0102030405060
Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
109
Diferența între grupa experimentală si grupa martor este aratată în reprezentarea grafică de
mai jos.
Graficul Nr. 3 1 traseu aplicativ
6.7. Structură tehnică – joc sportiv Handbal
Această testare a avut loc în curtea școlii;
Fiecare elev a avut două încercări, notându -se rezultatul cel mai bun;
Se execută individual ;
Strutur a tehnică a fost compusă din următoarele exerciții :
1. Poziția fundamental pe faza de apărare ( 3 pași spre sânga – 3 pași spre
dreapta, pe semicercul de 6m);
2. Recuperarea mingii de pe sol ( linia de 7m );
3. Pasarea mingei cu o mână de la umăr oblic înainte l a un coleg aflat la distanța
de 4 m;
4. Reprimirea mingei;
5. Dribling multiplu din alergare , printre 4 jaloane;
6. Pasare mingei cu o mână de la umăr înainte, la un coleg aflat la 7m;
7. Reprimirea mingei, fentă de depășire stâng – dreapt;
8. Aruncare la poartă ( proced u la alegere)
T.I.T.F.D.
020406080100
Fete Baieti Fete Băieți
Gr. Experiment Gr. MartorT.I.
T.F.
D.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
110
Condițiile în care s -a desfășurat această probă, au fost aceleași și la clasa martor, cât și la
clasa experimentală .
fig. 58 fig.59
fig. 60 fig. 61
fig. 62
1. Grupa experiment fete
Nr. Crt. Numele și prenumel e Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. I. M. 25”,12 23”,42 1”,60
2 C. C. C. 26”,45 23”,19 3”,26
3 B. D. M 23”,06 20”,11 2”,95
4 M. M. N. 24”,09 21”,34 2”,75
5 M. G. P. 22”,47 20”,16 2”,31
6 M. A. M. 23”,64 20”,12 3”,52
7 P. L. N. 20”,48 20”,04 0”,44
8 P. R. C. 26”,38 23”,00 3”,38
9 R. S. M. 25”,46 22”,38 3”,08
10 S. Ș. 22”,76 21”,34 1”,42
Media aritmetică 23”,99 21”,51 2”,48
Tabel nr. 24 – performa nța structură tehnică joc sportiv Handbal grupa experiment –fete
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
111
Graficul Nr. 32 structură tehnică joc sportiv Handbal grupa experiment -fete
2. Grupa martor fete
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 B. B. M. 26”,22 25”,42 0”,80
2 B. V. M. 25”,41 23”,49 1”,92
3 B. L. I. 23”,56 22”,14 1”,42
4 C. G. M. 24”,39 22”,37 2”,02
5 C. G. M. 24”,47 22”,16 2”,31
6 H. V. A. 23”,64 22”,12 1”,52
7 M. V. M. 20”,23 20”,06 0”,17
8 M. C. 25”,12 23”,10 2”,02
9 S. J. D. 24”,43 22”,31 2”,12
10 T. A. I. 22”,36 21”,39 0”,97
Media aritmetică 23”,98 22”,45 1”,53
Tabel nr . 25 – performa nța structură tehnică joc sportiv Handbal grupa martor –fete
051015202530
Testare inițială
Testare finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
112
Graficul Nr. 33 structură tehnică joc sportiv Handbal grupa martor -fete
3. Băieți grupa experiment (11)
Nr. Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 A. G. N. 18”,12 16”,46 1”,66
2 C. A. V. 16”,45 14”,09 2”,36
3 C. C. C. 17”,02 14”,82 2”,20
4 D. V. F. 18”,46 15”,31 3”,15
5 D. I. 18”,12 17”,51 0”,61
6 D. S. I. 19”,45 17”,21 2”,24
7 E. C. 20”,54 18”,42 2”,12
8 F. D. I. 16”,81 15”,27 1”,54
9 G. A. I. 16”,87 15”,11 1”,76
10 M. R. D. 19”,47 17”,20 2”,27
11 T. G. I. 19”,23 17”,56 1”,67
Media aritmetică 18”,23 16”,26 1”,97
Tabel nr. 26 – performa nța structură tehnică joc sportiv Handbal grupa experiment – băieți
0102030
Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
113
Graficul Nr. 34 structură tehnic ă joc sportiv Handbal grupa experiment –băieți
4. Băieți grupa martor (11)
Nr.
Crt. Numele și prenumele Testare inițială Testare finală Diferență
1 Boalog D. G. 21”,12 19”,76 1”,36
2 Ciocan D. 18”,42 17”,39 1”,03
3 Ciorbă M. I. 16”,22 15”,02 1”,20
4 Cânța M. G. 17”,64 15”,31 2”,33
5 Chânța L. A. 18”,28 17”,34 0”,94
6 Hotcă M. A 19”,23 18”,29 0”,94
7 Lișcă V. 20”,01 18”,42 1”,59
8 Pal F. I. 20”,41 19”,27 1”,14
9 Poptile D. R. 16”,57 15,”11 1”,46
10 Susan D. 20”,70 20”,20 0”,50
11 Șimon A. N. 18”,53 17”,56 0”,97
Media aritmetică 18”,83 17”,60 1”,23
Tabel nr. 27 – performa nța structură tehnică joc sportiv Handbal grupa martor –băieți
0510152025
Testare inițială
Testare finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
114
Graficul Nr. 35 structură tehnică joc sportiv Handbal grupa martor –băieți
Conform graficelor prezentate mai sus p entru această probă de evaluare reise :
La fete – în urma testării inițiale, grupa martor a realizat o medie a vitezei de excuție de 23,98
secunde, iar grupa experimentală a realizat o medie de 23,99.
La testarea finală grupa marto r a realizat o medie de 22,45 secunde obținând astfel un progres cu
1,53 secunde, iar grupa experimentală obține o medie a vitezei de excuție de 21,51 m realizând un progres
de 2,48 secunde.
La băieți – în urma testării inițiale, băieți din g rupa martor au obținut o performanță medie de
18,83 secunde a vitezei de excuție, iar grupa experimentală de 18,23secunde .
La testarea finală grupa experimentală a realizat o medie a vitezei de excuție de 16,26 secunde ,
obținând astfel o rată medie a progresului de 1,97secunde , iar grupa martor a realizat o medie de 17,60 și o
rată medie a progresului de doar 1,23 secunde . Diferența între clasa experimentală și clasa martor este
arătată în reprezentarea grafică de mai jos.
0510152025
Testare
inițială
Testare
finală
Diferență
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
115
Graficul Nr. 3 6 structură tehnică joc sportiv Handbal
După analiza tuturor testelor finale s -au remarcat indici superiori la toate probele fizice susținute
de elevi, astfel :
1. Alergarea de viteză – diferența între clasa martor și clasa experimentală este în medie de
0,92secunde pentru clasa experiment.
2. Alergarea de rezistență – diferența între clasa martor și clasa experimentală este în medie de 0,28
secunde pentru clasa experiment.
3. Săritura în înălțime prin pășire cu forfecare – diferența între clasa martor și clasa experimentală
este în medie de 16,26 cm pentru clasa experiment.
4. Aruncarea greutății – diferența între clasa martor și clasa experimentală este în medie de 0,33 m
pentru clasa experiment.
5. Structură tehnică la handbal – diferența între clasa martor și clasa experimentală este în medie de
2,28 secunde pentru clasa experiment.
6. Parcurs aplicativ – diferența între clasa martor și clasa experimentală este în medie de 4,67
secunde pentru clasa experiment.
T.I.T.F.D.
020406080100
Fete Baieti Fete Băieți
Gr. Experiment Gr. MartorT.I.
T.F.
D.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
116
CAPITOLUL VII
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
7.1. Concluzii
Educația fizică și sportul, prin principala sa formă de organizare – lecția de educație fizică, are
o influența covârșitoare asupra dezvoltarii fizice și a creșterii copiilor, prin simplul fapt că -și
îmbunătățesc bagajul de deprinderi motr ice, priceperi motrice, calități motrice.
Am respectat cerințele programei școlare pentru clasa a VI-a și conform mijloacelor folosite, a
metodelor d e lucru pe care le -am utilizat și a rezultatelor obținute ca urmare a efectuării
experimentului, pot să constat că, prin folosirea exercițiilor pentru însușirea deprinderilor motrice
utilitare și a folosirii parcursurilor aplicative ca mod de exersare a traseelor utilitar aplicative s -a
înregistrat un progres important din urmatoarele cauze:
1. Atitudinea r esponsabilă pentru lecția de educație fizică a eleviilor, coștinciozitatea de
care au dat dovada, interesul sporit pentru a face mișcare în mod organizat, denotă
dezvoltarea lor din punct de vedere moral, intelectual, motric.
2. Folosind întrecerea în d iferite forme, am crescut eficiența lecției. Întrecerea are rol
mobilizator, este stimulativă și face ca lecția să fie foarte atractiva, elevii participând activ și
conștie nt la orele de educație fizică și ceea ce este foarte important, cu plăcere.
3. Prin re petarea exercițiilor din deprinderile motrice de mai multe ori,elevii și le -au însușit
corect, iar prin efectuarea parcursurilor s -au consolidat aceste deprinderi, și s-au dezvoltat
calitatile motrice (rezistența prin repetarea de mai ori, viteza, îndemâna rea, forța ).
4. Prin dozarea corectă a exercițiilor, prin dirijarea efortului, prin folosirea metodelor de lucru
adecvate, formați ile de lucru corespunzătoare s-au efectuat ore de o calitate superioară.
5. Parcursurile utilitar aplicative efectuate de elevi, după însușirea deprinderilor motrice
utilitare,au asigurat o mare densitate motrică în lecții,au dezvoltat calitățile moral –
volitive,starea de emulație a elevilor a fost mare,deci consider că parcursurile aplicative
reprezintă mijloace eficiente de însușire -consolidare a deprinderilor motrice utilitare.
6. Experimentul a dus la concluzia ca motivarea puternică a elevilor, implicarea lor in
activitați, participarea constientă si active și nu in ultimul rând relația foarte bună profesor –
elevi au dus la rezultate deosebite.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
117
7.2. Recomandări
Aș dori să fac urmatoarele recomandări:
a. La fiecare început de an școlar când se fac planificările, să nu se omită trecerea în
planificare a deprinderilor motrice utilitare. Ele se pot exersa și în condiții improvizate
(culoar, coridor, hol) și cu o dotare materială minimă.
b. Să se pună accent pe îns ușirea corectă a deprinderilor .
c. Atunci cand lipsa spațiului nu permite efectarea simultană a parcursurilor, pană îi vine
rândul fiec ărui elev, să execute diferite acțiuni motrice ușoare pentru a preîntâmpina
cheful de distracție al unor elevi.
d. Intoducerea concursurilor cu parcursuri aplicative la nivelul școlii, interclase.
e. Pentru eficientizarea învățării să se e xerseze deprinderile utilitare ș i sub formă de jocuri
și întreceri.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
118
BIBLIOGRAFIE
1 Alexe, N . (1993 ) – Antrenamentul sportiv modern, Ed. Editis
2 Cobârzan H. / Prodea
C. (1999 ) – Metodica educației fizice și sportive școlare, UBB,
Cluj-Napoca, Facultatea de educație fizică și sport, Cluj -Napoca
3 Cobârzan H. (1994 ) – Îndrumător metodic pentru practi ca pedagogică a
studențiilor
de la facultatea de educație fizică, Cluj -Napoca.
4 Cârstea G heorghe (1997 ) – Educația fizică – teoria și bazele metodicii, A.N.E.F.S,
București.
5 Cârstea G heorghe (2000 ) – Teoria și metodica educației fizice și sportului, Ed. AN –
DA, București
6 Cârstea G heorghe (2001 ) – Didactica educației fizice și sportului, A.N.E.F.S.,
București
7 Dragnea. A. / Bota A. (1999 ) – Teoria activităților motrice, Ed. Didactică și Ped agogică
R.A..București
8 Dr. Demeter. A . (1974 ) – Bazele fiziologiei educației fizice școlare, Ed. Stadion.
9 Dragomir. P / Scarlat E. (2004 ) – Educația fizică școla ră-repere noi -mutații necesare,
Ed. Didactică și Pedagogică R.A., București.
10 Dr. Epura. M. (1969 ) – Psihologia educației fizice, Ed. Sport -Turism.
11 Horghidan V . (1998 ) – Problematica Psihomotricității, Ed. A.N.E.F.S. București
12 Matveev L.P (1980) – Teor ia și metodica educației fizice , Editura Sport Turism,
București ;
13 Mitra. Gh . / Mogos, A. (1997 ) – Dezvoltarea calită ților motrice în activitatea de
educație fizică și sportul școlar, Ed.Sport -Turism.
14 Mitra. Gh. / Mogos, A ., (1980 ) – Metodica educației fizice școlare, Ed.Sport -Turism
15 M.E.N . – CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU C URRICULUM (2001 ) –
Ghid metodologic de aplicarea a programei de educație fizică și
sport, învatamânt gimnazial, București
16 M.E.N. (1999 ) – Programme școlare pentru clasele a V -a – a VIII -a, Aria
curriculară educație fizică și sport, București.
17 M.E.N. (1999 ) – Sistemul național de evaluare la disciplina educație fizică
și sport, București
18 Nicola I. (1995 ) – Psihopedagogia Școlară, Ed. Didactică si Pedagogică,
București.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
119
19 Nicola I. (1996 ) – Tratat de pedagogie școlară, Ed. Didactică și
Pedagog ică. București
20 Prodea C. / Cobârzan H. (2004) – Educația fizică – Bazele metodicii, Suport de Curs
UBB, Cluj -Napoca
21 Stanisla v Mihai , (2003 ) – Teoria educației fizice și sportului , Ed. Alma Mater,
Sibiu.
22 Stanislav Mihai , (2004 ) – Metodica e ducației fizice și sportului , Ed. Alma Mater,
Sibiu
23 Scarlat E ugeniu , (1993 ) – Educația fizică a copiilor de vârstă școlară, Ed. Editis
24 Scarlat E / Scarlat B. (2002 ) – Educțtie fizică și sport, Ed. Didactică și
Pedagogică,București.
25 Scarlat E / Scarlat B . (2006) – Îndrumar de Educțtie fizică școlară, Ed. Didactică și
Pedagogică, București.
26 Săvescu Iulian (2005 ) – Proiectarea demersului didactic la Educație Fizică, Ed.
Aius Craiova
27 Săvescu Iulian (2010) – Educația fizică șc olară – ghid auxiliar – Proiectarea
Demersului didactic pentru clasele de gimnaziu, Ed. Sim Art,
Craiova
28 www.didactic.ro septembrie 2015; octombrie 2015; ianuarie 2016; mai 2016.
29 www.referate.ro ; octombrie 2015; noiembrie 2015, martie 2016.
30 www.prodea.ro ; septembrie 2015; aprilie 2016; mai 2016 ; iunie 2016.
Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I
120
ANEXE
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lucrare metodico -ștințifică pentru obținere a gradului didactic I [616730] (ID: 616730)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.