Perspectiva mediului de afaceri asupra prețurilor [616706]

Perspectiva mediului de afaceri asupra prețurilor
de transfer și a legislației conexe în domeniuThe business perspective on transfer pricing
and related legislation3/2016Identifying difficulties
encountered by the accountingprofession in accessing documents,in the digital economy contextof RomaniaIdentificarea dificultățilorîntâmpinate de profesia contabilăîn accesarea documentelorîn contextul economieidigitale din România
Anul X , nr. /201 IV 3 (135) 6
/c108Auditul securității pentru sistemele
informatice bazate pe cloud
/c108Beneficii și provocări privind
aplicarea normelor IFRS:
experiența economiilor emergente
/c108Impactul structurii consiliilor
de administrație sau de
supraveghere asupra performanței
societăților bancare
/c108Practici contabile privind reducerile
de preț. Limite și direcții de acțiune
pentru o legislație modernă
/c108Auditing security for
the Cloud
/c108Benefits and challenges regarding
the IFRS implementation: lessonsfrom the emerging economies
/c108The impact of the supervisory
board structure on bankperformance
/c108Accounting practice regarding
discounts. Limitations andactions for a modernlegislation

Sumar / Content
Revistă lunară editată de
Camera Auditorilor Financiari
din România
Str. Sirenelor nr. 67-69, sector 5,
București, OP 5, CP 83

Director științific:
prof. univ. dr. Pavel NĂSTASE
Director editorial:
prof. univ. dr. Mădălina DUMITRU
Secretar de redac ție:
Cristina RADU
Prezentare grafic ă și tehnoredactare:
Nicolae LOGIN

Colegiul editorial științific și colectivul
redacțional nu își asumă
responsabilitatea pentru con ținutul
articolelor publicate în revist ă.

B.D.I.: CABELLS;
EBSCO;
ERIH PLUS;
PROQUEST;
RePEc;
ULRICH’S.
Membru CrossRef

Marcă înregistrat ă la OSIM,
sub nr. M2010 07387

Telefon: (021) 410.74.43 interior 120;
Fax: (021) 410.03.48;
E-mail: [anonimizat];
http: revista.cafr.ro;
ISSN: 1583-5812,
ISSN on-line: 1844-8801

Tipar: Universal Color SA,
Str. Victoriei, Complex Fortuna-Parter,
Pitești, jud. Arge ș,
tel.: +40 248 215 788
e-mail: [anonimizat]

Alexandru ȚUGUI, Ana-Maria GHEORGHE
 Identificarea dificult ăților întâmpinate de profesia
contabilă în accesarea documentelor în contextul
economiei digitale din Români a ………………………………….. 237
 Identifying difficulties encou ntered by the accounting
profession in accessing docu ments, in the digital
economy context of Romania ……………………………………… 291
Dragoș Marian MANGIUC
 Auditul securit ății pentru sistemele informatice
bazate pe cl oud ………………………………………………………… 248
 Auditing security for the Cloud ……………………………………. 302
George Bogdan STANA
 Perspectiva mediului de afaceri asupra pre țurilor
de transfer și a legislației conexe în domeniu ………………… 258
 The business perspective on transfer pricing
and related le gislation ……………………………………………….. 312
Oana-Sînziana BENDOVSCHI
 Beneficii și provocări privind aplicarea normelor IFRS:
experiența economiilor em ergente ………………………………. 266
 Benefits and challenges regarding the IFRS
implementation: lessons from the emerging economies ….. 320
Mariana BUNEA, Eugeniu ȚURLEA
 Impactul structurii cons iliilor de administra ție
sau de supraveghere asupra performan ței
societăților bancar e …………………………………………………… 272
 The impact of the supervi sory board structure
on bank perfo rmance ………………………………………………… 326
Alin-Eliodor T ĂNASE, Traian-Ovidiu CALOT Ă
 Practici contabile privind reducerile de pre ț. Limite
și direcții de acțiune pentru o legisla ție modernă ……………. 280
 Accounting practice regardi ng discounts. Limitations
and actions for a m odern legisl ation …………………………….. 334

Colegiul Editorial Științific
Dinu AIRINEI – Universitatea „Al. I. Cuza”, Ia și
Veronel AVRAM – Universitatea din Craiova
Yuriy BILAN – Universitatea Szczecin, Polonia
Sorin BRICIU – Universitatea „1 Decembrie 1918", Alba lulia
Ovidiu BUNGET – Universitatea de Vest din Timi șoara
Alain BURLAUD – Conservatorul Na țional de Arte și Meserii, Paris
Tatiana DĂNESCU – Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mure ș
Lilia GRIGOROI – Academia de Studii Economice din Moldova, Chi șinău
Raluca-Gina GU ȘE – Academia de Studii Economice, Bucure ști
David HILLIER – Leeds University Business School, Marea Britanie
Allan HODGSON – University of Queensland, Australia
Emil HOROMNEA – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Ia și
Robin JARVIS – ACCA, Universitatea Brunel, Marea Britanie
Maria MANOLESCU – Academia de Studii Economice, Bucure ști
Dumitru MATI Ș – Universitatea „Babe ș-Bolyai", Cluj-Napoca
MIHĂILESCU – Universitatea „Constantin Brâncoveanu", Pite ști
Ana MORARIU – Academia de Studii Economice, Bucure ști
Mirela PĂUNESCU – Academia de Studii Economice, Bucure ști
Irimie Emil POPA – Universitatea „Babe ș-Bolyai", Cluj-Napoca
Vasile RĂILEANU – Academia de Studii Economice, Bucure ști
Ion STANCU – Academia de Studii Economice, Bucure ști
Donna STREET – Universitatea Dayton, SUA
Ioan TALPO Ș – Universitatea de Vest din Timi șoara
Alexandru ȚUGUI – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Ia și
Eugeniu ȚURLEA – Academia de Studii Economice, Bucure ști
Iulian VĂCĂREL – membru al Academiei Române
Toate drepturile asupra acestei edi ții aparțin Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR). Reproducerea, fie și parțială și pe
orice suport, și vânzarea sunt interzise f ără acordul prealabil al CAFR, fiind supus e prevederilor legii drepturilor de autor.
Important pentru autori!
Articolele se trimit redac ției la adresa de e-mail:
revista@cafr.ro, obligatoriu în format electronic, scrise în program MS Office Word, în alb-negru.
Autorii sunt rugați să respecte urm ătoarele cerin țe:
– limba de redactare a articolului: român ă și
engleză pentru autorii români și engleză pentru
autorii străini;
– textul în limba român ă se redacteaz ă cu
diacritice, conform prescrip țiilor lingvistice ale
Academiei Române;
– dimensiunea optim ă a articolului: 7-10 pagini /
2000 caractere grafice cu spa ții pe pagină;
– în articol se precizeaz ă titlul, metodologia de
cercetare folosit ă, contribuțiile autorilor, impactul
asupra profesiei contabile, referin țele bibliografice;
– rezumatul se redacteaz ă la persoana a III-a și
prezintă obiectivul cercet ării, principalele
probleme abordate și contribuția autorilor;
– 4-5 cuvinte cheie;
– clasificări JEL. Tabelele și graficele se elaboreaz ă în alb-negru cu
maximum șase nuanț
e de gri și se trimit și separat, în cazul
în care au fost elaborate în programul MS Office Excel.
Evaluarea articolelor științifice se realizeaz ă de către
membri din Consiliul Științific de Evaluare al revistei, în
modalitatea double-blind-review, ceea ce înseamn ă că
evaluatorii nu cunosc numele autorilor și nici autorii nu
cunosc numele evaluatorilor.
Criterii de evaluare a articolelor: • originalitatea,
actualitatea, importan ța și încadrarea în aria tematic ă a
revistei; • calitatea metodologiei de cercetare; • claritatea și
pertinența prezentării și argument ării; • relevan ța surselor
bibliografice utilizate; • contribu ția adusă cercetării în
domeniul abordat.
Recomand ările Consiliului Științific de Evaluare al revistei
sunt: acceptare; acceptare cu revizuire; respingere. Rezultatele evalu ărilor sunt comunicate autorilor, urmând a
fi publicate numai articolele acceptate de Consiliul Științific
de Evaluare.
Detalii , pe site-ul www.revista.cafr.ro, la sec țiunile
„Recenzii” și „Manuscrise”.

Identificarea dificult ăților întâmpinate de profesia contabil ă în accesarea documentelor
Nr. 3(135)/2016 237
Audit financiar, XIV, Nr. 3(135)/ 2016 ,237-247
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

Identificarea
dificultăților
întâmpinate
de profesia
contabilă
în accesarea documentelor în
contextul economiei digitale
din România
Alexandru ȚUGUI,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Ia și,
e-mail: alexandru.tugui@yahoo.com
Ana-Maria GHEORGHE,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Ia și

Rezumat
Acest studiu se fundamenteaz ă pe o cercetare
exploratorie de tip calitativ-cantitativ prin intermediul
căreia s-a dorit iden tificarea dificult ăților întâmpinate în
documentarea misiunilor specifice profesiei contabile în
contextul economiei digitale din România. În acest sens,
a fost derulat ă o anchetă în rândul a 300 de profesioni ști
contabili folosind ca instrument de cercetare
chestionarul. Rezultatele studiului relev ă faptul că în
actualul stadiu de dezvoltare al economiei digitale din
România, accesarea documentelor contabile în scopul
utilizării în misiunile profesioni știlor contabili constituie o
problemă majoră din trei perspective. În primul rând,
73,98% dintre profesioni ști confirmă prin răspunsurile lor
că s-au confruntat în misiunile lor cu lipsa și/sau
imposibilitatea ob ținerii de date contabile, în timp ce
69,92% pun problema accesului pe seama lipsei sau restricționării interacțiunii/accesului la datele gestionate
de sisteme informa ționale contabile vechi sau noi. Ca o
consecință directă a acestor dou ă dificultăți, din studiu
rezultă că 63,41% din responden ți au percep ția unui
nivel redus de consisten ță și de încredere în datele
contabile puse la dispozi ție de clienții lor. Originalitatea
studiului const ă în abordarea acestui subiect în condi țiile
actuale ale economiei digitale, pe fondul extinderii
utilizării modelului de contabilitate digital ă în cloud, ceea
ce va atrage aten ția atât a profesiei contabile, cât și a
beneficiarilor de date și informații contabile și chiar a
dezvoltatorilor de aplica ții software specializate.
Cuvinte-cheie: Cloud, profesie contabil ă, contabilitate
digitală, economie digital ă.
Clasificare JEL: M40

Vă rugăm să citați acest articol astfel:
Țugui, A. și Gheorghe, A.M. (2016), Identifying difficulties
encountered by the accounting profession in accessing documents, in the digital economy context of Romania, Audit Financiar , vol.
XIV, no. 3(135)/2016, pp. 291-301, DOI: 10.20869/AUDITF/2016/
135/291.
Link permanent pentru acest document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2016/135/291.

Alexandru ȚUGUI, Ana-Maria GHEORGHE
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 238

Introducere
Noile cerin țe ale utilizatorilor de informa ții financiar-
contabile impun și profesiei contabile din România s ă
parcurgă un amplu proces de tranzi ție, motivat de
asimilarea ca instrumente de lucru a noilor forme de
manifestare ale tehnologiei informa ționale și de
comunicații (IT).
Dacă vechile popoare din Orientul Mijlociu utilizau înc ă
de acum circa 10.000 de ani un sistem de prelucrare a
datelor legate de via ța lor economic ă, sub forma
încrustărilor în os sau piatr ă (Chatfield, 1977), în
prezent, contabilitatea ca instrument de baz ă în
economia digital ă, încearcă să își includă toate
activitățile și/sau procesele într-un mediu integrat, prin
raportare la tehnologii moderne, precum: big data, cloud
computing, data mining etc. (N ăstase și Caia, 2015;
Vasarhelyi, Kogan și Tuttle, 2015). În aceast ă logică,
devine simplu de constatat c ă de-a lungul evolu ției
contabilității, metodele de m ăsurare și înregistrare
contabilă au fost foarte variate și dependente de suportul
material (tehnologic), ceea ce a presupus un arc
tehnologic peste timp de la suport material de forma
înscrisurilor în os sau în piatr ă, pe tăblițe de lut ars sau
papirus, la utilizarea registrelor contabile din hârtie
(Capron, 1994), la suportul virtual prin dematerializarea
înregistrărilor contabile din era cibernetic ă, ca urmare a
prelucrării electronice a informa ției și stocarea acesteia
în cloud.
Toate aceste evolu ții tehnologice și-au pus amprenta
asupra profesiei contabile în ultimul deceniu, ceea ce a avut ca efect direct adoptarea unei paradigme noi de organizare contabil ă dependent ă total de tehnologie.
Astfel, în timp ce în li teratura de specialitate ( Țugui și
Gheorghe, 2014) întâlnim studii ce sus țin ideea că
profesioniștii contabili î și doresc o schimbarea a
paradigmei contabile în contextul cloud computing, al ți
cercetători (Ionescu, Prichici și Tudoran, 2014) vin în
completarea celor afirmate anterior, sus ținând că
profesioniștii contabili trebuie s ă își schimbe și
comportamentul profesional prin implementarea noilor
tehnologii informa ționale în sist emul informa țional
contabil și reorientarea spre analiz ă și consultan ță în
concordan ță cu rolul pe care îl îndeplinesc.
În contextul descris mai sus, prin intermediul acestei
lucrări suntem preocupa ți să identificăm principalele
dificultăți ale profesiei contabile în misiunile lor, cu privire
la accesarea documentelor contabile în actualul stadiu de digitizare al fluxurilor informa ționale din economia
digitală din România.
1. Contextul digital
În ultimii 20 de ani economia digital ă și-a făcut simțită
prezența din ce în ce mai pregnant în via ța noastră. Pe
scurt, în actuala economie se constat ă că informația
este din ce în ce mai implicat ă în procesul de creare al
Produsului Intern Brut (PIB), pe lâng ă cei trei factori de
producție clasici, munca, p ământul și capitalul. Din
perspectivă doctrinară, această formă omniprezent ă de
manifestare a digitiz ării se regăsește sub denumirea de
Noua Economie. Conceptul de economie digital ă a
apărut în 1996, în lucrarea „ The Digital Economy:
Promise and Peril In The Age of Networked Intelligence ”
a lui Don Tapscott și se bazeaz ă pe ideea reprezent ării
digitale, sub form ă de secven țe de „1” și „0”, a tuturor
fluxurilor informa ționale din economie.
În Raportul Departamentului de Comer ț al SUA, intitulat
„The Emerging Digital Economy ” elaborat în 1998
(Margherio ș.a., 1998), conceptul de economie digital ă
era descris ca fiind acea economie dominat ă de IT,
capabilă să contribuie la cre șterea PIB prin urm ătoarele
patru tipuri de activit ăți:
 extinderea Internet-ului;
 comerțul electronic;
 livrarea în format digital de bunuri și servicii;
 comerțul cu amănuntul al bunurilor corporale.
În contextul descris mai sus, consider ăm domeniul IT ca
fiind „cheia” motorului economic specific noii economii
digitizate, aspect luat în seam ă de principalele țări prin
nivelul investi țiilor alocate pentru acest domeniu.
Marea Britanie , ca parte a Uniunii Europene, a lansat
încă din anul 2008 prin intermediul The Research
Councils UK – RCUK (www.rcuk.ac.uk) finan țarea
economiei digitale prin alocarea a peste 150 milioane de
lire sterline pentru activit ăți de identificare a provoc ărilor
pe termen lung ale economiei digitale. Pân ă în anul
2012 au finan țat și au finalizat 25 de teme de cercetare
propuse de 2.000 de doctoranzi, grupa ți în 44 de centre
de formare.
În Australia s-au organizat consult ări publice pe tema
economiei digitale pe parcursul a trei etape (august-septembrie 2008, decembrie 2008 și aprilie 2009), ceea
ce a condus la definirea conceptului prin prisma

Identificarea dificult ăților întâmpinate de profesia contabil ă în accesarea documentelor
Nr. 3(135)/2016 239
interesului public și la lansarea unui plan de investi ții
digitale de 43 miliarde de dolari pentru crearea National
Broadband Network . Aceasta are ca scop acoperirea
simultană a zonelor rurale și urbane și conectarea la
Internet prin fibr ă optică a 90% din case, școli și spații
publice (Anon., 2012).
În Canada , din dezbaterile publice ini țiate în perioada
mai – iulie 2010, Guvernul Federal a sintetizat direc țiile
de acțiune (Government of Canada, 2014) pe care s ă le
susțină în scopul cre șterii calității vieții în contextul
economiei digitale, și anume:
 capacitatea de a inova, utilizând tehnologiile digitale;
 construcția unei infrastructuri digitale de nivel
mondial;
 creșterea industriei ICT;
 crearea con ținutului digital canadian în mediul digital;
 crearea calific ărilor digitale pentru viitor.
În luna mai 2010, la nivelul Uniunii Europene (UE)
(Comisia European ă, n.d.) s-a lansat Agenda Digital ă
(en. Digital Agenda) cu un orizont țintă până în anul
2020. Agenda Digital ă reprezintă sinteza strategiei
Comisiei Europene pentru utilizarea ICT în scopul
creșterii economice. Din anul 2012, la nivelul Comisiei
Europene, Agenda Digital ă este orientat ă pe cinci direc ții
concrete de ac țiune pentru Europa, și anume (Kroes,
2012):
 implementarea serviciilor de tip cloud;
 deschiderea Internet-ului prin liberalizarea legislativ ă
și asigurarea securit ății;
 asigurarea unei benzi rapide pentru to ți;
 stimularea inova ției și antreprenoriatului;
 utilizarea ICT în impulsionarea calit ății și eficienței
serviciilor publice.
România , ca țară cu o economie emergent ă și ca stat
membru al UE, prin Ministerul Tehnologiei Informa ției și
Comunicațiilor, s-a înscris pe direc ția implement ării
activităților specifice Agendei Digitale europene. În mod
concret, printre palierele vie ții economice influențate în
mod semnificativ de digitizare sunt pia ța ERP-urilor (Anis
Research, 2011), eHealth (Lita, 2011), eGovernment
(EUROSTAT, 2014), eReligio n (http://www.crestinorto-
dox.ro), Mobile Applications (Agoramedia, 2011), Cloud
Computing (EUROSTAT, 2014), eEducation și Social
Network and Social Media ( Țugui, 2012). 2. Profesia contabil ă din România
și fenomenul digitiz ării
Fenomenul digitiz ării fluxurilor informa ționale și al
interacțiunii acestora cu profesia contabil ă (Țugui, 2003)
evidențiază procesul de extindere a contabilit ății
informatizate, acceptarea unor tehnologii din ce în ce
mai inteligente în prac tica de zi cu zi și derularea de
tranzacții în medii virtuale, du când chiar la „dispari ția”
profesionistului tradi țional și înlocuirea acestuia cu un
cunoscător în manipularea de date, de informa ții și de
cunoștințe contabile ( Țugui, 2006).
Din aceast ă perspectiv ă, în ultimii cinci ani, în literatura
de specialitate din România s-au sesizat aspecte ce privesc modul în care va evolua profesia contabil ă din
România pe fondul interac țiunii acesteia cu economia
digitală. În acest context, constat ăm că se insistă pe
ideea schimb ării continue a profesiei contabile, prin
adaptarea la mediul tehnologic al economiei digitale
(Toader, 2012) sub presiunea provoc ărilor la care
trebuie să fie receptiv ă profesia în sc opul identific ării de
posibile solu ții (ACCA, 2014; Ardeleanu, 2014).
Cu referire la cloud comput ing, ca tehnologie digital ă la
modă, în prezent, între profesioni știi contabili se
vehiculeaz ă ideea conform c ăreia aceasta ar putea
îngreuna procesul de integrare a sistemului informa țional
contabil al întreprinderii moderne (Ionescu ș.a., 2014) și
chiar ar putea s ă apară unele semne de întrebare în
legătură cu armoniz ările presupuse de cloud computing,
pe de o parte, și standardele și legislația privind auditul
și securitatea informa țiilor, pe de alt ă parte (Bendovschi
și Ionescu, 2015). Problema securit ății informaționale din
economia digital ă din România este sesizat ă și în cazul
auditului sistemelor informa ționale (Năstase și Caia,
2015; Drăgoi, 2015) ca tehnologii suport pentru actualul
mediu de afaceri digital. Îns ă ceea ce ne atrage aten ția
în mod deosebit sunt studiile care relev ă chiar problema
interacțiunii concrete între tehnologia digital ă și
profesioniștii contabili, în sensul c ă aceștia nu sunt
familiarizați cu facilitățile de care dispune tehnologia
(Fotache și Păvăloaia, 2015; Homocianu și Airinei,
2015).
3. Metodologia cercet ării
În sinteză, analiza literaturii de specialitate de mai sus
relevă faptul că profesia contabil ă este în prezent
receptivă la tehnologie și că actuala conjunctur ă impune

Alexandru ȚUGUI, Ana-Maria GHEORGHE
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 240

profesiei să țină pasul cu evolu ția tehnologic ă. Din
cercetarea literaturii nu am constatat c ă există studii
concrete pe domeniul problemelo r identificate în practica
de zi cu zi cu privire la u șurința sau greutatea acces ării
documenta ției necesare derul ării misiunilor specifice
profesiei contabile.
În ceea ce prive ște metodologia de cercetare abordat ă,
a fost una de tip exploratoriu, prin faptul c ă dorim să
constatăm cu ce probleme se confrunt ă profesia
contabilă în misiunile sale din perspectiva accesului la
informație/documente. Explorarea noastr ă are un
caracter mixt, de natur ă calitativ-cantitativ ă, în sensul c ă,
inițial profesioni știi contabili sunt pu și în situația de
apreciere din perspectiv ă calitativă a dificultăților pe care
le-au întâlnit, pentru ca ulterior aceste aprecieri s ă fie
prelucrate și interpretate de noi din perspectiv ă
cantitativă. În acest sens, ca metod ă de cercetare am
folosit ancheta , iar ca instrument de cercetare am utilizat
chestionarul online , aplicat unui e șantion de peste 300
de profesioni ști contabili din România, vizibili pe Internet
(site-uri de profil, școli doctorale). Astfel, am avut în
vedere includerea în e șantionul analizat a acelor
profesioniști care se afl ă pe una dintre cele mai înalte
trepte ale profesiei contab ile (CECCAR, 2011; IESBA,
2013), respectiv, exper ții contabili și auditorii financiari,
inclusiv profesioni știi beneficiari ai programelor de
masterat și doctorat din centre universitare de profil din
București, Cluj-Napoca, Ia și, Timișoara. Celelalte
categorii de profesioni ști contabili au fost selectate din
registrele publice ale membrilor CAFR și CECCAR, din județele Alba, Arad, Arge ș, Bacău, Bihor, Boto șani,
Brăila, Cluj, Ia și, Prahova și Galați.
Problemei de cercetare formulate mai sus i-am asociat
următoarea ipoteză principală (Ip.): În actualul stadiu
de dezvoltare al economiei digitale din România
accesarea documentelor contabile în diferite formate în scopul utiliz ării reprezint ă o problem ă deosebită în
misiunile profesioni știlor contabili.
La rândul ei, ipoteza principal ă (Ip) de validat a fost
descompus ă în trei ipoteze secundare pe care le-am
verificat separat, și anume:
H1: În misiunile contabile derulate de profesioni știi
contabili din România se manifest ă în mod pregnant
lipsa și/sau imposibilitatea ob ț
inerii de date
contabile.
H2: În misiunile contabile derulate de profesioni știi
contabili din România se manifest ă în mod pregnant
lipsa/restric ționarea accesului la datele gestionate
de sisteme informa ționale contabile vechi sau noi.
H3: În misiunile contabile derulate de profesioni știi
contabili din România exist ă percepția unui nivel
redus de consisten ță și de încredere în datele
contabile.
Validarea ipotezelor secundare va conduce implicit la
validarea ipotezei principale și la o concluzie care s ă
aducă lămuriri în domeniul problemei de cercetare.
Modelul cercet ării pe etape, cu problema de analizat și
cu ipotezele de testat, este structurat în Figura 1 .

Figura 1. Modelul și ipotezele de cercetare

Sursa : prelucrare proprie.

Identificarea dificult ăților întâmpinate de profesia contabil ă în accesarea documentelor
Nr. 3(135)/2016 241
Pentru verificarea ipotezei principale prin intermediul
celor trei ipoteze secundare ne-am raportat la percep ția
pe care o are majoritatea profesioni știlor, mai întâi pe
fiecare din cele trei ipoteze la nivel global, dar și pe
fiecare categorie profesional ă în parte. Referitor la
validarea ipotezelor ne-am raportat la regula majorit ății
absolute, care conform DEX (1998) este dat ă de cel
puțin 50% + 1 dintr-un întreg, adic ă este o parte din
întreg mai mare decât jum ătatea sa.
4. Rezultate și discuții
În scopul verific ării și validării ipotezelor H1, H2 și H3, în
cadrul unui chestionar mai amplu am inclus o întrebare
special conceput ă prin intermediul c ăreia profesionistul
contabil putea selecta oricare din cele trei dificult ăți
(asociate fiec ărei ipoteze) cu care s-a confruntat în
accesarea și utilizarea documentelor specifice misiunilor
derulate în cabinetul s ău. Astfel, profesionistul contabil a
putut selecta oricare dintre variante și în orice
combinație posibilă, fără să realizeze o prioritizare. În
urma distribuirii chestionarului prin e-mail, folosind ca
instrument în preluarea r ăspunsurilor Google Drive, au
fost primite 125 de r ăspunsuri, din care au fost validate
123 de răspunsuri. În urma analizei r ăspunsurilor am constatat c ă un
profesionist contabil poate avea în acela și timp mai
multe certific ări, ceea ce ne-a determinat s ă le tratăm
separat. Aceasta a condus la prelucrarea a 172 de
răspunsuri profesionale în contul celor 123 de respon-
denți fizici, cu urm ătoarea structur ă: auditor financiar
21,51%; expert contabil 23,84%; consultant fiscal 5,81%;
doctor în domeniul contabilit ății 11,63%; economist-
contabil 14,53%; masterand în domeniul contabilit ății
4,65% și doctorand în domeniul contabilit ății 18,02%.
Ipoteza H1 – În misiunile contabile derulate de
profesioniștii contabili din România, se manifest ă în mod
pregnant o lips ă și/sau imposibilitatea ob ț
inerii de date
contabile.
Din răspunsurile primite și centralizate în ceea ce
privește ipoteza 1 (H1) se observ ă din distribu ția
răspunsurilor repartizate pe fiecare categorie a profesiei
contabile ( Tabelul 1 ), că lipsa și/sau imposibilitatea
obținerii de date contabile în misiunile întreprinse de
către aceștia s-a manifestat la 100% dintre masteranzii
în domeniu, la 40% dintre consultan ții fiscali, la 80%
dintre doctorii în contabilitate, la 70,27% dintre auditorii
financiari, la 64% dintre economi știi contabili, la 63,41%
dintre exper ții contabili și la 61,29% dintre doctoranzi.

Tabelul 1. Distribu ția răspunsurilor primite pe fiecare ca tegorie de profesie cu referi re la manifestarea „lipsei
și/sau imposibilit ății obținerii de date”
Categorie profesie Lipsa și/sau imposibilitatea ob ținerii de date contabile Validare H1 pe
categorii Nr. răspunsuri Procent (%)
Da Nu Total Da Nu Total >50%
Auditor financiar 26 11 37 70,27 29,73 100,00 Da
Expert contabil 26 15 41 63,41 36,59 100,00 Da
Consultant fiscal 4 6 10 40,00 60,00 100,00 Nu
Doctor 16 4 20 80,00 20,00 100,00 Da
Economist contabil 16 9 25 64,00 36,00 100,00 Da
Masterand 8 0 8 100,00 0,00 100,00 Da
Doctorand 19 12 31 61,29 38,71 100,00 Da
115 57 172 66,86 33,14 100,00 Da
Sursa: prelucrare proprie

Validarea ipotezei H1
Prin raportare la principiul majorit ății absolute,
constatăm că majoritatea profesioni știlor contabili, cu
excepția consultan ților fiscali, s-a confruntat, în mod pregnant, cu lipsa și/sau imposibilitatea ob ținerii de
date contabile în procesul de derulare a misiunilor lor. În ansamblu, la nivelul întregii profesii contabile
constatăm că 66,86% dintre responden ți s-au

Alexandru ȚUGUI, Ana-Maria GHEORGHE
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 242

confruntat, în mod pregnant, cu lipsa și/sau
imposibilitatea ob ținerii de date contabile în procesul
de derulare a misiunilor lor.
Această ipoteză este validă și din perspectiva
principiului majorit ății absolute și prin raportare la cei 123 de responden ți, care au confirmat
manifestarea pregnant ă a acestei dificult ăți în
proporție de 73,98%.
O privire de ansamblu asupra valid ării ipotezei H1
este redată grafic în Figura 2 .

Figura 2. Distribu ția răspunsurilor pe categorii de profesii contabile în leg ătură cu lipsa și/sau imposibilitatea
obținerii de date contabile

Sursa : prelucrare proprie.

Din perspectiva cercet ării exploratorii, constat ăm că
în misiunile contabile se manifest ă în mod pregnant
o lipsă și/sau imposibilitatea ob ținerii de date
contabile pentru 73,98% din profesioni știi contabili
din România.

Ipoteza H2 – În misiunile contabile derulate de
profesioniștii contabili din România se manifest ă în
mod pregnant lipsa/restric ționarea accesului la
datele gestionate de sisteme informa ționale
contabile vechi sau noi. Din răspunsurile primite și centralizate în ceea ce
privește ipoteza 2 (H2) se observ ă care este distribu ția
răspunsurilor repartizate pe fiecare categorie a profesiei
contabile ( Tabelul 2 ). Astfel, lipsa/restric ționarea
accesului la datele gestionate de sisteme informa ționale
contabile vechi sau noi, în derularea misiunile întreprinse
de către profesioni știi contabili, s-a manifestat la 80%
dintre consultan ții fiscali, la 76% dintre economi știi
contabili, la 75% dintre masteranzii în domeniu, la
74,19% dintre doctoranzi, la 65,85% dintre exper ții
contabili, la 64,86% dintre auditorii financiari și la 60%
dintre doctorii în contabilitate.

Identificarea dificult ăților întâmpinate de profesia contabil ă în accesarea documentelor
Nr. 3(135)/2016 243
Tabelul 2. Distribu ția răspunsurilor primite pe cate gorii de profesie cu referi re la manifestarea „lipsei/
restricționării accesului la datele gest ionate de sisteme informa ționale contabile vechi sau noi”
Categorie profesie Lipsa/restric ționarea accesului la datele gestionate de sisteme
informaționale contabile vechi sau noi Validare H2 pe
categorii
Nr. răspunsuri Procent (%)
Da Nu Total Da Nu Total >50%
Auditor financiar 24 13 37 64,86 35,14 100,00 Da
Expert contabil 27 14 41 65,85 34,15 100,00 Da
Consultant fiscal 8 2 10 80,00 20,00 100,00 Da
Doctor 12 8 20 60,00 40,00 100,00 Da
Economist contabil 19 6 25 76,00 24,00 100,00 Da
Masterand 6 2 8 75,00 25,00 100,00 Da
Doctorand 23 8 31 74,19 25,81 100,00 Da
Total responden ți profesionali 119 53 172 69,19 30,81 100,00 Da
Sursa : prelucrare proprie.

Figura 3. Distribu ția răspunsurilor pe categorii de profesii contabile în leg ătura cu lipsa/restric ționarea
accesului la datele gestionate de sisteme informa ționale contabile vechi sau noi

Sursa : prelucrare proprie.

Alexandru ȚUGUI, Ana-Maria GHEORGHE
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 244

Validarea ipotezei H2
Prin raportare la principiul majorit ății absolute
constatăm că toți profesioni știi contabili s-au
confruntat, în mod pregnant, cu
lipsa/restric ționarea accesului la datele
gestionate de sisteme informa ționale contabile
vechi sau noi, în procesul de derulare a misiunilor
lor. În ansamblu, la nivelul întregii profesii
contabile, 69,19% dintre responden ți s-au
confruntat, în mod pregnant, cu
lipsa/restric ționarea accesului la datele
gestionate de sisteme informa ționale contabile
vechi sau noi, în procesul de derulare a misiunilor
lor.
Această ipoteză este validă și din perspectiva
principiului majorit ății absolute și prin raportare la
cei 123 de responden ți, care au confirmat
manifestarea pregnant ă a acestei dificult ăți în
proporție de 69,92%.
O privire de ansamblu asupra valid ării ipotezei
H2 este redat ă grafic în Figura 3 . Din perspectiva cercet ării noastre exploratorii, constat ăm
că în misiunile contabile se manifest ă în mod pregnant
lipsa/restric ționarea accesului la datele gestionate de
sisteme informa ționale contabile vechi sau noi pentru
69,92% din profesioni știi contabili din România.

Ipoteza H3 – În misiunile contabile derulate de
profesioniștii contabili din România exist ă
percepția unui nivel redus de consisten ță și de
încredere în datele contabile.
Din răspunsurile primite și centralizate în ceea ce
privește ipoteza 3 (H3) se observ ă care este
distribuția răspunsurilor repartizate pe fiecare
categorie a profesiei contabile ( Tabelul 3 ). Astfel,
nivelul redus de consisten ță și de încredere în
datele contabile s-a manifestat la 87,50% dintre
masteranzii în domeniu, la 65% dintre doctorii în
contabilitate, la 64,86% dintre auditorii financiari,
la 60% dintre economi știi contabili, la 58,06%
dintre doctoranzi, la 51,22% dintre exper ții
contabili și la 40% dintre consultan ții fiscali.

Tabelul 3. Distribu ția răspunsurilor primite pe fiecare categorie de profesie cu referire la manifestarea
„nivelului redus de consisten ță și de încredere”
Categorie profesie Nivel redus de consisten ță
și de încredere în datele contabile Validare H3 pe
categorii
Nr. răspunsuri Procent (%)
Da Nu Total Da Nu Total >50%
Auditor financiar 24 13 37 64,86 35,14 100,00 Da
Expert contabil 21 20 41 51,22 48,78 100,00 Da
Consultant fiscal 4 6 10 40,00 60,00 100,00 Nu
Doctor 13 7 20 65,00 35,00 100,00 Da
Economist contabil 15 10 25 60,00 40,00 100,00 Da
Masterand 7 1 8 87,50 12,50 100,00 Da
Doctorand 18 13 31 58,06 41,94 100,00 Da
102 70 172 59,30 40,70 100,00 Da
Sursa : prelucrare proprie.

Identificarea dificult ăților întâmpinate de profesia contabil ă în accesarea documentelor
Nr. 3(135)/2016 245
Figura 4. Distribu ția răspunsurilor pe categorii de profesii contabile în leg ătura cu nivelul redus de
consisten ță și de încredere în datele contabile

Sursa : prelucrare proprie.

Validarea ipotezei H3 : Prin raportare la principiul
majorității absolute constat ăm că majoritatea
profesioniștilor contabili, cu excep ția consultan ților
fiscali, s-a confruntat, în mo d pregnant, cu nivelul redus
de consisten ță și de încredere în datele contabile în
procesul de derulare a misiunilor lor. În ansamblu, la
nivelul întregii profesii contabile, 59,30% dintre
responden ți s-au confruntat, în mod pregnant, cu nivelul
redus de consisten ță și de încredere în datele contabile
în procesul de derulare a misiunilor lor.
Această ipoteză este validă și din perspectiva principiului
majorității absolute și prin raportare la cei 123 de
responden ți, care au confirmat manifestarea pregnant ă a
acestei dificult ăți în proporție de 63,41%. O privire de ansamblu asupra valid ării ipotezei H3 este redat ă grafic
în Figura 4 .
Din perspectiva cercet ării noastre exploratorii, constat ăm
că în derularea misiunilor contabile exist ă percepția unui
nivel redus de consisten ță și de încredere în datele
contabile pentru 63,41% din profesioni știi contabili din
România.
Concluzii
În contextul cercet ării noastre exploratorii, validarea la
nivel global a celor trei ipoteze secundare H1, H2 și H3,
prin raportare la regula majorit ății absolute, conduce
implicit la validarea ipotezei principale IP, și anume că în

Alexandru ȚUGUI, Ana-Maria GHEORGHE
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 246

actualul stadiu de dezvoltare al economiei digitale din
România accesarea în scopul utiliz ării documentelor
contabile în diferite formate reprezint ă o problem ă
deosebită în misiunile profesioni știlor contabili supuși
analizei, din perspectiva lipsei și/sau imposibilit ății
obținerii de date contabile și a lipsei/restric ționării
accesului la datele gestionate de sistemele
informaționale contabile vechi sau noi , dar și al nivelului
redus de consisten ță și de încredere în datele contabile .
De asemenea, observ ăm că în urma valid ării ipotezelor
lansate în prezenta cercetare, mai exact, în cazul validării H1 și H3, doar consultanții fiscali au avut alt ă
părere decât majoritatea, deoarece aceast ă categorie de
profesioniști contabili a sus ținut doar în propor ție de 40%
ambele ipoteze, în timp ce 60% dintre ace știa nu s-au confruntat cu cele dou ă categorii de prob leme. În opinia
noastră, această excepție în cadrul profesiei contabile se
explică prin rezolvarea punctual ă a cazurilor practice
prin raportarea la legisla ția fiscală
.
Prin confirmarea ipotezei principale de cercetare
putem afirma c ă economia digital ă din România se
află într-un stadiu incipient de dezvoltare. În acest
sens, dacă ne raportăm la utilizarea tehnologiei
cloud computing, cele mai recente date Eurostat (2014) claseaz ă România (8%) printre țările care
au folosit cel mai pu țin această tehnologie, al ături
de Lituania și Polonia, acela și studiu explicând
faptul că unul din trei români nu a folosit niciodat ă
Internetul.

BIBLIOGRAFIE

1. ACCA (2014), Digital Darw inism: Thriving in the
Face of Technology Change, Audit Financiar , vol.
XII, nr. 110 – 2/2014, pp. 16-20.
2. Agoramedia (2011), Security in Cloud, IT Trends ,
Noiembrie 2011, Disponibil la
http://issuu.com/agoramedia /docs/ittrends_noiembr
ie_2011 [Accesat pe 12 februarie 2016].
3. Anis Research (2011), The Romanian ERP market
is not out of the crisis, but it increases slightly,
Octombrie 2011, Disponibil la http://www.anis. ro/2011/10/03/p iata-erp-din-
romania-nu-a-iesit-din-criza-dar-creste-usor/ [Accesat pe 12 februarie 2016].
4. Anon. (2012), Digital econom y a path to prosperity,
The Sydney Morning Herald, Disponibil la: http://news.smh.com.au/breaking-news-national/ digital-economy-a-path- to-prosperity-pm-20121005-
274a9.html, [Accesat pe 12 februarie 2016].
5. Ardelean, A. (2014), Challenges to be Faced by the
Audit Profession: Intere st, Impact and Some
Solutions, Audit Financiar , vol. XII, nr. 109 –
1/2014, pp. 25-36.
6. Bendovschi, A.C. și Ionescu, B. S. (2015), The Gap
Between Cloud Computing Technology and the
Audit and Information Security Supporting Standards and Regulations , Audit Financiar , vol.
XIII, nr. 125 – 5//2015, pp. 115-121.
7. Capron, M. (1994), Contabilitatea în perspectiv ă,
Bucure
ști: Humanitas. 8. CECCAR (2011), Codul etic na țional al
profesioniștilor contabili , București: CECCAR.
9. Chatfield, M. (1977), A History of Accounting
Thought , New York: Robert E. Krieger.
10. Drăgoi, A.-M. (2015), Research Regarding the Risks
in the Audit Mission of Computerised Systems , Audit
Financiar , vol. XIII, nr. 124 – 4//2015, pp. 72-82.
11. European Commission (n.d.), Digital Agenda for
Europe. A Europe 2020 Initia tive [online] Disponibil
la https://ec.europa.eu/dig ital-agenda/en [Accesat
pe 12 februarie 2016].
12. Eurostat (2014), One out of every five individuals in
the EU28 used the cloud to save files, Eurostat
[pdf], Disponibil la: ht tp://ec.europa.eu/eurostat/
documents/2995521/6343581/4-16122014-BP-EN.pdf/b4f07b2a-5aee-4b91-b017-65bcb6d95daa [Accesat pe 12 februarie 2016].
13. Fotache, D. și Păvăloaia, V.D. (2015), Enterprise
Resource Planning’s Revolution for the “Facelift” of
Accounting Profession , Audit Financiar, vol. XIII, nr.
130 – 10/2015, pp. 106-116.
14. Government of Canada (2014), Digital Canada 150
[online] Disponibil la: h ttp://www.ic.gc.ca/eic/site/
028.nsf/eng/00036.html [Accesat pe 12 februarie 2016].
15. Homocianu, D. și Airinei, D. (2015), On-Line
Dynamic Dashboards in Audit Activities , Audit
Financiar , vol. XIII, nr. 125 – 5/2015, pp. 91-109.

Identificarea dificult ăților întâmpinate de profesia contabil ă în accesarea documentelor
Nr. 3(135)/2016 247
16. IESBA (2013), Codul etic al Profesioni știlor
Contabili , București: CECCAR.
17. Ionescu, B. Ș., Prichici, C. și Tudoran, L. (2014),
Cloud Accounting – A Technology that May Change the Accounting Profession in Romania, Audit Financiar , vol. XII, nr. 110 – 2/2014, pp. 3-15.
18. Kroes, N. (2012), The Digital Agenda two years on:
is Europe well-placed?, Digital Agenda Assembly:
Brussels, Disponibil la: http://europa.eu/rapid/ press-release_SPEECH-12-48 3_en.htm?locale=en
[Accesat pe 12 februarie 2016].
19. Lita, E. (2011), eHealth: Let’s Learn from
Examples, IT Trends , Iulie 2011, Disponibil la:
http://ittrends.ro/2011/07/ ehealth-2011-sa-invatam-
din-exemple/ [Accesat pe 12 februarie 2016].
20. Margherio, L., Henry, D., Cooke, S. și Montes, S.
(1998), The Emerging Digi tal Economy, Disponibil
la: http://www.esa.doc.go v/sites/default/files/
emergingdig_0.pdf [Accesat pe 12 februarie 2016].
21. Năstase, P. și Caia, F. (2015), Study Regarding
Information Systems Audit for E-business, Audit
Financiar , vol. XIII, nr. 123 – 3/2015, pp. 90-99. 22. Tapscott, D. (1996), The digital economy: Promise
and peril in the age of networked intelligence, New
York: McGraw Hill.
23. Toader, Ș. (2012), Unde ne va duce viitorul?
Evoluția profesiei de audit, Audit Financiar , vol. X,
nr. 86 – 2/2010, pp. 3-5.
24. Țugui, A. (2003), Produse informatice generalizate
pentru contabilitate, București: CECCAR.
25. Țugui, A. (2006), Contabilul, o „specie” pe cale de
dispariție?, Audit Financiar , vol. IV, nr. 17 – 5/2006,
pp. 26-29.
26. Țugui, A. și Gheorghe, A.M. (2014), Changing the
role of accountancy in the context of Cloud-
Computing, Jurnalul Managementul Intercultural ,
anul XIV, nr. 31 – 2/2014, pp. 149-157.
27. Țugui, A. (2012), Information technologies – A
crisis solution for Romania?, Scientific Annals of
the „Alexandru Ioan Cuza” University of Ia și,
Economic Sciences, vol. 59, nr. 2, pp. 209-217.
28. Vasarhelyi, M.A., Kogan, A. și Tuttle, B.M. (2015),
Big Data in Accounting: An Overview, Accounting
Horizons : vol. 29, nr. 2, pp. 381-396.

Dragoș Marian MANGIUC
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 248
Audit financiar, XIV, Nr. 3(135)/ 2016 ,248-257
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

Auditul
securității
pentru
sistemele
informatice
bazate pe
Cloud
Dragoș Marian MANGIUC,
Academia de Studii Economice din Bucure ști,
e-mail: mangiuc@gmail.com

Rezumat
Urmărind comportamentul standard aferent oric ărei
schimbări majore de paradigm ă din istoria tehnicii de
calcul, migra ția către sistemele informatice bazate pe
cloud a suportat și suportă atât laude masive, cât și
critici majore. Întrucât avantajele orient ării spre cloud
sunt evidente, în special pentru companiile de
dimensiuni mici și mijlocii, criticii noilor tehnologii se
concentreaz ă asupra dezavantajelor. Dintre acestea,
securitatea este considerat ă a fi cel mai important
dezavantaj.
Articolul de fa ță urmărește conturarea unei imagini reale
a nivelului de securitate al sistemelor informatice bazate pe cloud, dincolo de numeroasele mituri și concepții
greșite cu care se confrunt ă un auditor. Cercetarea se
bazează pe o parcurgere a literaturii relevante pentru
domeniul sistemelor informatice bazate pe cloud și este
construită pornind de la o serie de rezultate sintetice
obținute în urma unei analize informale a opiniilor și a
experienței în domeniu dobândite în ultimii ani de
auditori români și străini care au acceptat un interviu.
Scopul principal al articolului este s ă stabileasc ă dacă,
din perspectiva unui auditor, sistemele informatice
bazate pe cloud sunt mai sigure sau mai pu țin sigure,
prin compara ție cu sistemele informatice „tradi ționale”,
sau cu cele dezvoltate în antrepriz ă proprie (in-house).
Articolul se subscrie unui demers de cercetare mai larg
în domeniul tehnologiilor bazate pe cloud și al altor
tehnologii înrudite.
Cuvinte-cheie: Securitate în cloud, Software as a
Service, Platform as a Service, Infrastructure as a
Service, audit de securitate
Clasificare JEL: L86

Vă rugăm să citați acest articol astfel:
Mangiuc, D.M. (2016), Auditing security for the Cloud,
Audit Financiar , vol. XIV, nr. 3(135)/2016, pp. 302-311,
DOI: 10.20869/AUDITF/2016/135/302.
Link permanent pentru acest document:
http://dx.doi.org/10.20869/2016/AUDITF/2016/135/302

Auditul securit ății pentru sistemele informatice bazate pe Cloud
Nr. 3(135)/2016 249
Introducere
Domeniul securit ății în implementarea, administrarea,
utilizarea și auditul aplica țiilor bazate pe cloud reprezint ă
tema principal ă a criticilor acestui sistem de distribuire a
produselor software. În timp ce furnizorii de servicii cloud
pretind că noua tehnologie este cea mai sigur ă variantă
existentă în istoria informaticii, ignorând adesea
probleme de secu ritate evidente, scepticii au tendin ța să
„demonizeze” noua paradigm ă, prezentând-o ca pe un
sfârșit al adevăratei securit ăți și începutul unei ere
„întunecate”, în care dreptu l la intimitate nu mai este
decât o iluzie bine între ținută. Ceea ce face ambele
puncte de vedere demne de analizat este faptul c ă, deși
diametral opuse, ambele tipuri de discurs au tendin ța să
prezinte probleme colaterale sau în unele cazuri, inexistente, ca pe „marele impediment al tehnologiilor
cloud”, neglijând adesea elemente evidente și demne de
studiat. Prins în mijlocul celor dou ă curente antagoniste,
auditorul are datoria de a cre ște nivelul de detaliu al
expertizei realizate și de a-și completa propriile
cunoștințe în domeniu pân ă la un nivel rezonabil, pentru
a nu cădea într-o extrem ă sau alta și a-și compromite
imparțialitatea.
Prin natura sa, paradigma cloud mo ștenește o mare
parte din problemele de securitate ale sistemelor
anterioare de gestiune și utilizare a aplica țiilor software,
nefiind suficient de diferit ă de acestea pentru a le elimina
complet. Pe de alt ă parte, fundamentarea livr ării și
utilizării aplicațiilor prin intermediul re țelei Internet le face
extrem de dependente de natura și modul de operare al
acesteia, ceea ce conduce la „mo ștenirea” unor
probleme de securitate, care sunt, de multe ori, omise
(intenționat sau nu), atât de cei care laud ă noua
abordare, cât și de cei care o critic ă. Unele dintre
problemele prezentate ca „motive majore de e șec” ale
noilor tehnologii bazate pe clo ud, sunt, de fapt, la fel de
vechi ca tehnica de calcul , iar timpul a dovedit f ără
echivoc în ce m ăsură (și cu ce costuri) riscurile ata șate
lor pot fi gestionate sau minimizate.
Lucrarea de fa ță își propune s ă utilizeze atât literatura
relevantă pentru acest domeniu (din ce în ce mai
consistentă), cât și datele ob ținute prin interviuri cu
persoane direct implicate în aspectul analizat la nivel
local și internațional, pentru a realiza o imagine clar ă a
percepției auditorului cu privir e la problemele reale de
securitate în cloud, neafectat ă de interesul comercial
sau de politicile de marketing agresive, caracteristice oricărui produs nou pe pia ță. Deși nu există în prezent
suficiente date de tip cantitativ pentru a elabora o propunere de model coerent destinat estim ării securității
unui sistem informatic de tip cloud și realizării de
comparații cu sistemele informatice tradi ționale (acesta
fiind obiectivul final al unei cercet ări mai ample în
domeniu), este posibil ă estimarea comparativ ă a
nivelelor de securitate aferente celor dou ă tipuri de
sisteme.
1. Metodologia de cercetare
Prezentul articol reprezint ă unul din rezultatele unui
studiu mai larg, efectuat în domeniul tehnologiilor bazate
pe cloud și al celor din categoria Enterprise 2.0 și
dezvoltă o cercetare în domeniul tehnicilor și
instrumentelor de audit asistat informatic.
În măsura în care acest lucru a fost posibil, s-a realizat o
identificare direct ă a așteptărilor practicienilor din
domeniul studiat, prin interviuri directe sau pe baza unui
chestionar. În cazul utiliz ării chestionarului, întreb ările au
fost formulate astfel încât s ă permită obținerea de
răspunsuri impar țiale și obiective. Membrii grupului
chestionat au fost încuraja ți să adauge propriile p ăreri
legate de chestionarul utilizat. Validarea concluziilor
cercetării s-a realizat și prin intermediul unor interviuri
directe cu practicieni, membri ai unor organiza ții care au
realizat sau sunt în curs de a realiza o migrare a
propriilor servicii c ătre cloud. De câte ori a fost posibil,
s-a cerut și părerea unor profesioni ști aparținând unei
companii care acord ă consultanță și asistență în
procesul de migra ție către cloud. O serie de concluzii
sunt bazate pe rezultatele unor studii de pia ță sau ale
unor cercet ări anterioare.
2. Cine este proprietarul real al
informațiilor stocate în Cloud?
Pe 17 august 2009, Departamentul de Justi ție al Statelor
Unite a anun țat public faptul c ă 130 de milioane de
numere de card de credit au fo st furate în cadrul a ceea
ce urma să fie numit cel mai mare furt de identitate din
istoria informaticii (US Department of Justice, 2009). La
câteva zile dup ă acest anun ț, a fost acuzat în mod oficial
și autorul furtului, un fost angajat al serviciilor secrete,
specializat în urm ărirea și identificarea hackerilor, care a
preluat datele despre cardurile de credit exploatând

Dragoș Marian MANGIUC
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 250

lipsuri de securitate ale re țelelor de calculatoare
aparținând marilor vânz ători de bunuri de consum.
Pornind de la studiul evenimentelor de acest tip, se
poate observa faptul c ă o mare parte a bre șelor
sistemelor de securitate nu apar ca urmare a
neglijenței celor responsabili, ci ca urmare a unor
atacuri extrem de ingenioase ale unor exper ți în
domeniul securit ății, al căror nivel de cuno ștințe despre
securitatea informatic ă îl depășește, în anumite cazuri,
pe cel al angaja ților companiei care se ocup ă cu
implementarea mecanismelor de securitate și,
câteodată, chiar și pe cel al exper ților solicita ți să
auditeze nivelul de securitate al sistemului informatic.
Ca urmare, de și organizațiile evalueaz ă și reevalueaz ă
permanent nivelul risc ului de securitate,
implementeaz ă sisteme de control intern, instaleaz ă și
configureaz ă echipamente de tip firewall și alte
tehnologii asimilate, stabilesc procese și protocoale de
backup și solicită elemente de securitate auditate și
auditabile pentru echipamentele hardware și software
achiziționate, bre șele de securitate continu ă să apară.
În plus, la intervale tot mai reduse de timp, vânz ătorii
de soluții de securitate ofer ă noi variante, care se
consideră a fi 100% sigure, ceea ce, în mod evident,
se dovede ște a fi cel pu țin exagerat.
Din punct de vedere istoric, una dintre cele mai
cunoscute „solu ții miraculoase” de securitate a fost
Kerberos , oferit la începutul anilor ’90 ca fiind solu ția
universală a problemelor de securitate informatic ă
(Perez-Mendez ș.a., 2012). Totu și, gloria sa a apus
repede (Bajpai, Vardhan și Kushwaha, 2012), iar
problemele de securitate asociate au continuat s ă
existe. Câțiva ani mai târziu se considera c ă sistemul
informatic al NASA a atins nivelul absolut al
securității informatice (Reed, 2012). Cu toate
acestea, cele câteva atacuri informatice reu șite au
condus la auditarea securit ății sistemului informatic
al NASA de c ătre Congresul Statelor Unite, prin
organismul s ău numit General Accountability Office –
GAO (Purpura, 2013). Concluziile auditului au relevat
faptul că rezultatele raportate de agen ția spațială
erau mult exagerate, iar costurile cu implementarea
sistemului de securitate nu se justificau prin
comparație cu nivelul rezultatelor ob ținute (Berriman
ș.a., 2012). NASA nu a fost singura organiza ție care
și-a exagerat rezultatele în domeniu, atacurile
ulterioare asupra companiilor Microsoft sau Citibank
relevând o adev ărată tendință în acest sens (Nunes
și Merrihue, 2007). În urma realiz ării unei sinteze a literaturii de specialitate
pot fi formulate urm ătoarele concluzii:
 Datele de pe serverele Web sunt, în majoritatea
cazurilor, necrip tate, securitatea concentrându-se
asupra limit ării accesului din exterior și încercând s ă
realizeze un „zid” în jurul fiec ărui server, dup ă
penetrarea c ăruia nu mai exist ă niciun sistem de
securitate intern;
 Majoritatea tranzac țiilor realizate on-line nu
beneficiază de un sistem de auditare post-factum ,
aceasta realizându-se numai la nivelul sistemului de
securitate ca ansamblu, ia r rezultatele fiind apoi
extrapolate asupra tuturor tranzac țiilor realizate;
 Modul în care distribuitorii de produse software și
utilizatorii acestora î și gestioneaz ă securitatea
propriilor sisteme este departe de a fi transparent
(ceea ce, în majoritatea cazurilor, este de în țeles).
Toate aceste fenomene au fo st observate cu mult timp
înaintea apari ției modelului cloud computing și a
tehnologiilor care îl utilizeaz ă, și, ca urmare, acesta nu
poate fi considerat vinovat de existen ța fenomenelor
respective. Diferen ța majoră este că deși înaintea
apariției tehnologiilor bazate pe cloud existau astfel de
cazuri, acestea erau relativ izolate, și, ca urmare,
efectele negative erau relativ facil de gestionat sau
eliminat, bre șele de securitate fiind acoperite rapid.
Apariția tehnologiilor bazate pe cloud a condus la
apariția a milioane de servere, cu un num ăr de acces ări
din partea clien ților care ar fi p ărut imposibil cu câ țiva ani
înainte (Han, Susilo și Mu, 2013). Cea mai bun ă dovadă
în acest sens este celebra „criz ă a adreselor de IP” care
a arătat că însăși rețeaua Internet, în acele momente,
ajunsese s ă își atingă limitele fizice. În aceste
circumstan țe, pentru un auditor, se impune identificarea
răspunsurilor corecte la dou ă întrebări esențiale:
 Cine este adev ăratul proprietar al informa ției stocate
în cloud?
 Care dintre p ărțile implicate este grevat ă de
responsabilitatea principal ă pentru asigurarea
securității informațiilor stocate în cloud?
Răspunsul la prima întrebare pare s ă fie „organiza ția
care beneficiaz ă de serviciile cloud și are rolul de
utilizator”. Elementele de informa ție stocate de c ătre un
furnizor de servicii cloud apar țin clienților săi, angajaților
săi, conturilor și portofoliilor pe care le administreaz ă. În
aceste condi ții, problema securit ății devine extrem de
discutabilă, odată ce devine evident c ă valorile de natur ă

Auditul securit ății pentru sistemele informatice bazate pe Cloud
Nr. 3(135)/2016 251
informațională nu se află sub supravegherea direct ă a
proprietarului lor de drept, ci a unei entit ăți externe (furni-
zorul de infrastructur ă sau de servicii bazate pe cloud).
Această „răsturnare” a responsabilit ăților conduce la o a
doua întrebare important ă și anume: „Î și asumă
furnizorul de servicii cloud responsabilitatea legal ă în
cazul unor scurgeri de date sau a unui furt de identitate,
cu acoperirea tuturor daunelor?” De și după cunoștințele
autorului și părerile altor autori (Li ș.a., 2013), domeniul
cloud nu a fost înc ă testat la nivelul sistemului juridic,
neexistând probleme și spețe suficient de importante
pentru a se crea un precedent solid, totu și,
comportamentul furnizorilor de servicii informa ționale în
cazuri similare (care nu implicau tehnologii bazate pe cloud) nu poate fi considerat ca lini știtor. De exemplu,
într-un caz de furt de identitate, hackerii au „golit”
întreaga linie de credit a clientului unei b ănci franceze. În
aceste condi ții, banca nu numai c ă nu a recunoscut nicio
parte din vin ă, dar, mai mult, a solicitat în continuare
plata de rate cu dobând ă clientului s ău, pentru întreaga
sumă sustrasă de hackeri. Un tribunal a anulat inten ția
băncii de a percepe dobând ă, dar nu a obligat-o pe
aceasta să suporte ș
i valoarea sumei su strase, întrucât
gestiunea contului nu era realizat ă de către bancă, ci era
realizată direct de c ătre client, printr-un serviciu de tip
Internet banking (Edwards, 2014).
Furtul de identitate urmeaz ă, de regulă, un model
standard. Autorul faptei ajunge în posesia unui set de informații esențiale cu privire la victim ă (identitate,
parole, numere de cont etc.), pe care le utilizeaz ă pentru
a accesa resursele financiare ale acesteia și chiar pentru
a accesa noi surse de finan țare (linii de credit, carduri de
credit etc.). Este posibil chiar ca autorul faptei s ă
efectueze depuneri și să plătească rate pentru o
perioadă de timp, în scopul de a cre ște limita de credit
sau de a nu trezi suspiciuni pân ă la realizarea loviturii
finale. În momentul în care da toriile respective întârzie la
plată, creditorii se vor întoar ce împotriva persoanei în
numele căreia au fost f ăcute creditele (victima), care va
trebui să inițieze acțiunile legale de identificare și
urmărire a autorului faptei, în caz contrar fiind singura
persoană responsabil ă pentru achitarea acestora.
Întrucât un studiu recent arat ă că numai în Statele Unite
au loc circa 750.000 de tentative reu șite de furt de
identitate anual (Ren, Wang și Wang, 2012), întrebarea
evidentă
este: „Va permite setul de tehnologii cloud
repetarea acestui scenariu la scar ă mondială?” Din
păcate, răspunsul nu poate fi dat cu u șurință, nefiind la
fel de evident. 3. Responsabilitate și răspundere
Concluzia care se desprinde din analiza situa ției actuale
este că în lipsa unei gestiuni coerente a securit ății în
cloud, aceasta va putea conduce la cre șterea cu un
ordin de magnitudine a fenomenelor negative datorate în
prezent bre șelor de securitate. Un studiu recent al
modului în care se negociaz ă contractele între
beneficiarii serviciilor de tip cloud și furnizorii acestora
(Carlsson și Fuller, 2013) sugereaz ă faptul că în situația
în care un beneficiar de servicii cloud va suferi pagube majore din infrac țiuni informatice, în timp ce baza sa de
date este g ăzduită în cloud de c ătre un furnizor, acel
furnizor nu va putea fi f ăcut răspunzător de nicio parte
din consecin țe. Din punctul de vedere al unui auditor,
această perspectiv ă este cel pu țin interesant ă, ținând
cont de faptul c ă nivelul de securitate și controlul
accesului la servere este realizat în totalitate de
compania care de ține acele servere (furnizorul de
servicii de tip cloud), nicidecum de clien ții acesteia. Ca
urmare, furnizorul serviciilor de tip cloud ar trebui s ă aibă
răspundere legal ă clară și explicită pentru nivelul de
securitate și protecție asociat serviciului pe care îl ofer ă.
În plus, organiza țiile care beneficiaz ă
de aceste servicii
trebuie să înțeleagă faptul că termenul „public cloud”
implică următoarele:
 Nivelul de acces este astfel realizat încât s ă permită
accesul liber al tuturo r celor care doresc s ă
beneficieze de respectivul serviciu;
 Printre beneficiarii serviciului pot fi și persoane cu
intenții malițioase, care se vor pretinde utilizatori
legitimi.
Din punct de vedere conceptual, obiectivele de
securitate se implementeaz ă prin intermediul unui set de
principii de proiectare a aplica țiilor și a serviciilor (care
definesc cadrul conceptual al tehnologiilor de securitate),
precum și prin intermediul unor dispozitive hardware și
aplicații software care implementeaz ă cadrul conceptual
definit. Prin natura sa, tehnologia are un caracter dual,
întrucât principiile de proiectare care implementeaz ă
securitatea și cele care permit ob ținerea de sisteme
funcționale mai ieftine și mai flexibile se contrazic
adesea, obligând organiza țiile la realizarea de
compromisuri nedorite, dar imposibil de evitat. Aceste
conflicte nu apar numai la nivelul tehnologiilor IT, ci pot
afecta chiar nivelul procesului de afaceri aflat la baza acestor tehnologii. Dac ă se accept ă premisa c ă
utilizarea tehnologiilor cloud permite reducerea costurilor

Dragoș Marian MANGIUC
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 252

și facilitarea accesului la servicii, atunci, cu fiecare
creștere a accesului, problemele de securitate
(tentativele de fraud ă) vor crește în mod direct
proporțional.
Se poate considera c ă, mai devreme sau mai târziu,
toată lumea va încerca s ă beneficieze de servicii de tip
cloud, întrucât o mare parte dintre acestea sunt disponibile în mod gratuit, fiind suportate din publicitate.
Dacă un serviciu de e-mail bazat pe cloud este oferit
fără a se percepe vreo tax ă, atunci costurile reale ale
acestui serviciu pot fi complet invizibile pentru utilizatorii
săi, ponderea în care acestea includ elemente de
securitate și asigurarea protec ției datelor personale
neputând fi aflat ă de către un beneficiar al serviciului.
Aceste probleme devin elemente de interes nu numai
pentru persoanele și organizațiile care apeleaz ă la
servicii de tip cloud, ci și pentru persoanele și
organizațiile care iau în calcul posibilitatea unei migra ții.
Companiile de dimensiuni mici și mijlocii (IMM) sunt
atrase de o ofert ă de servicii de po ștă electronică bazate
pe cloud, mai ales dac ă aceasta va permite integrarea
directă în browser cu alte aplica ții de gestiune a rela țiilor
cu clienții sau de gestiune a resurselor întreprinderii.
Totuși, pe măsură ce numărul clienț
ilor astfel gestiona ți
crește, problemele de securitate încep s ă prindă contur.
Studii empirice (Pervez ș.a., 2013) relev ă faptul că
anumiți consumatori ar accepta s ă renunțe „într-o
oarecare m ăsură” la intimitate pentru a beneficia de un
serviciu complet gratuit, dar, când acel prag de
semnificație este dep ășit, lucrurile se impun a fi
reevaluate. Un sondaj realizat printre utilizatori ai acestui tip de servicii, care de țin și o serie de cuno ștințe
avansate în domeniul in formatic, a condus la
următoarele rezultate:
 La întrebarea „ Considerați că aveți un nivel de
control suficient asupra datelor personale? ”, peste
87% dintre cei intervieva ți au răspuns pozitiv,
invocând în favoarea opiniei lor și normele legale în
vigoare privind prelucrarea datelor cu caracter
personal.
 La întrebarea „ Sunteți conștient de faptul c ă
furnizorul serviciului are dreptul de a utiliza datele
dumneavoastr ă personale pentru a direc ționa
procesul de publicitate? ”, numai 32% au r ăspuns
pozitiv, considerând c ă posibilitatea de a- și edita
propriul profil reprezint ă o soluț
ie suficient ă la
această problemă. Toate aceste elemente, fie ele de natur ă tehnică,
personală sau de afaceri, afecteaz ă modul în care
oamenii, companiile și auditorii privesc securitatea
informației. În plus, din discu ții cu profesioni ști în
domeniul tehnologiilor bazate pe cloud rezult ă că
explozia acestor tehnologii va face sarcinile administrative din domeniul securit ății extrem de
complexe, poate chiar impo sibil de gestionat. Mai
mult, posibilitatea unor atacuri provenind „din interior” nu poate fi eliminat ă. Un sondaj al FBI din 2012 (US
House of Representatives, 2012) relev ă faptul că
numărul de atacuri mali țioase realizate de c ătre foști
angajați nemulțumiți este de dou ă ori mai mare decât
numărul atacurilor realizate de hackeri. Conform
aceluiași sondaj, pe locul al treilea se afl ă atacurile
de tip business intelligence , traduse ca ac țiuni de
spionaj economic ale competitorilor, de asemenea
facilitate de c ătre tehnologiile bazate pe cloud.
Rezultatele sondajului sunt prezentate în Figura 1 ,
așa cum au fost prezentate și în sondajul original,
fără informații cantitative, scopul acestuia fiind
conștientizarea ponderii fiec ărui tip de atacuri în
totalul problemelo r de securitate.
Prin compara ție cu sistemele de tip public bazate pe
cloud, cele de tip privat se pozi ționează mai bine din
punct de vedere al securit ății, întrucât organiza ția
care utilizeaz ă serviciul are și proprietatea și
controlul asupra infrastructurii aferente serviciului.
Totuși, majoritatea structurilor de tip private cloud
deține conexiuni de band ă largă cu structuri de tip
public cloud (în vederea asigur ării unei scalabilit ăți
cât mai elastice), ceea ce nu le face imune la
problemele de securitate aferente serviciilor publice.
Soluția pentru p ăstrarea riscului aferent sistemelor
informatice bazate pe cloud la un nivel rezonabil și
gestionabil este stabilirea și respectarea unor
standarde comune de securitate, atât la nivelul furnizorilor de servicii, cât și la nivelul beneficiarilor
acestora. De asemenea, la nivelul Uniunii Europene,
sau poate chiar la nivel mondial, se impune înființarea unei autorit ăți de securitate și audit pentru
cloud, cu putere de reglementare. Din p ăcate, deși
numeroase voci (atât din interiorul, cât și din afara
mediului academic) au enun țat această necesitate,
propunerea nu a fost luat ă în considerare de c ătre
cei în măsură să reglementeze apari ția și
funcționarea unei astfel de autorit ăți.

Auditul securit ății pentru sistemele informatice bazate pe Cloud
Nr. 3(135)/2016 253
Figura 1. Originile riscurilor de securitate informatic ă

Sursa: FBI, 2012

După cum relev ă un sondaj anterior (Mangiuc,
2012), organiza țiile care beneficiaz ă de servicii
bazate pe cloud ar trebui s ă adopte o atitudine mai
realistă în privința problemelor de securitate, atunci
când contracteaz ă respectivele se rvicii. Câteva
dintre organiza țiile chestionate p ăreau să neglijeze
masiv problemele de securitate, motivând c ă
reducerea de costuri permis ă de abordarea cloud
este prea important ă pentru a fi trecut ă cu vederea.
În mod evident, migrarea de la o solu ție in-house la o
soluție cloud va presupune un compromis între
securitate, performan ță și costuri. În aceste condi ții,
următoarele reguli sunt esen țiale:
 Nivelul de securitate solicitat unui fu rnizor de servicii
cloud nu trebuie stabilit în func ție de prețul ofertei
acestuia, ci în func ție de nivelul riscului opera țional
pe care îl implic ă;
 Compromisurile masive în domeniul securit ății
semnifică, în esență, lipsă de profesionalism din
partea conducerii organiza ției, ceea ce poate face
persoanele respective direct r ăspunzătoare în cazul unei scurgeri masive de informa ții, cu consecin țe
majore la nivelul proceselor de afaceri. Auditorul are
obligația de a-și exprima rezervele cu privire la
nivelul de securitate în cazul în care observ ă
asemenea compromisuri.
O asemenea lips ă de grijă se poate dovedi nefast ă
pentru organiza ție și extrem de costisitoare la nivel legal,
atât din punct de vedere al securit ății, cât și din punct de
vedere al conformit ății. În prezent, în Uniunea
Europeană este în vigoare un pachet de reglement ări
detaliate, care include:
 Directiva 1999/93/CE privind un cadru comunitar
pentru semn ăturile electronice;
 Directiva 2000/31/CE privind comer țul electronic;
 Directiva 97/7/CE privind protec ția consumatorilor în
cazul contractelor la distan ță;
 Directiva 2002/65/CE privind comercializarea la
distanță a serviciilor financiare de consum;
 Directiva 2002/58/CE privind procesarea datelor
personale și protejarea confiden țialității în sectorul

Dragoș Marian MANGIUC
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 254

comunicațiilor publice (Directiva asupra
confidențialității și comunica țiilor electronice).
În plus, atât furnizorii, cât și beneficiarii de servicii bazate
pe cloud trebuie s ă aibă în vedere natura global ă a
acestei tehnologii, și faptul că numeroase state solicit ă,
prin legisla ția proprie, p ăstrarea datelor cu caracter
personal și a materialelor grevate de drepturi de autor
între granițele proprii.
Fundamentul legal al rela țiilor dintre furnizorii și
beneficiarii de servicii bazate pe cloud este
reprezentat de contractele de tip SLA (Service Level
Agreement ), care, în numeroas e cazuri, se limiteaz ă
la a defini obliga țiile de securitate în termeni destul
de generali, f ără a defini explicit standardele,
protocoalele și procedurile ce trebuie utilizate la
nivelul calculatoarelor cu rol de client, serverelor, routerelor, echipamentelor de tip hub și bridge,
concentratoarelor de conexiuni și al echipamentelor
firewall care implementeaz ă propriu-zis sistemul de
securitate. Acest lucru nu poate fi decât nociv în
condițiile în care, la nivel declarativ, securitatea este
un element-cheie pentru diferen țierea în raport cu
competiția și un indicator-cheie de performan ță, atât pentru furnizorii, cât și pentru beneficiarii de servicii
informatice bazate pe cloud. În momentul în care contractele de tip SLA vor include clauze inatacabile
privind responsabilit ățile de securitate, acestea vor
conduce la ob ț
inerea de arhitecturi mai sigure, care
includ elemente solide și auditabile de securitate,
încă din etapele de analiz ă și proiectare.
4. Propunere de model pentru
prioritizarea securit ății
Ca răspuns la toate problemele men ționate anterior,
autorul propune realizarea unui model care s ă permită
unui furnizor sau unui beneficiar de servicii informatice
bazate pe cloud stabilirea adev ăratelor priorit ăți în
domeniul securit ății. Prima etap ă a acestui model
presupune identificarea, analiza și evaluarea
vulnerabilit ăților aferente solu ției cloud alese. Exist ă
șanse foarte mari ca acest proces s ă genereze o list ă
extrem de lung ă de vulnerabilit ăți și posibile amenin țări,
dar nu toate vor constitui priorit ăți majore la nivelul
organizației.

Figura 2. Modelul de determin are a impactului vulnerabilit ăților

Sursa: Mangiuc, 2016.

Auditul securit ății pentru sistemele informatice bazate pe Cloud
Nr. 3(135)/2016 255

Criteriul determinant pentru prioritatea unei amenin țări
de securitate ar trebui s ă fie următorul: o vulnerabilitate
prezintă risc ridicat de securitate, dac ă exploatarea sa
poate expune sau compromite un element de proprietate
intelectuală al companiei. Mai mult, aceste amenin țări
considerate prioritare tr ebuie verificate încruci șat cu
toate celelalte vulnerabilit ăți, pentru a identifica
combinațiile cu efecte distruct ive maxime. În timp ce
frecvența unei anumit e vulnerabilit ăți se poate determina
statistic, pe baz ă de date proprii sau de date externe
relevante, procedeul de mai sus poate fi utilizat pentru a
determina impactul unei vulnerabilit ăți (Figura 2 ).
Preluând și adaptând abordarea specific ă studiului
riscului opera țional, se vor urm ări:
 Evenimente cu frecven ță mare și impact redus
(FMax/IMin) – pentru care se pot utiliza, cel pu țin
temporar, metodele de protec ție deja existente, pân ă
în momentul finaliz ării procesului de proiectare a unei
politici de securi tate coerente.
 Evenimente cu frecven ță medie și impact mediu
(FMed/IMed) – numite și known unknowns , pentru care
se vor crea și analiza diferite scenarii capabile de a
le proiecta posibilele efecte la nivelul infrastructurii
bazate pe cloud.
 Evenimente cu frecven ță redusă și impact major
(FMin/IMax) – numite și unknown unknowns , pentru
care este necesar ă proiectarea atent ă a unor
elemente dedicate în cadrul strategiei de securitate.
Pornind de la premisa existen ței unui minim de
instrumente de audit la nivelul sistemului informatic, un proces permanent de e șantionare
poate indica devia țiile de la utilizarea curent ă a
sistemului (înc ărcare neobi șnuită, număr mare de
cereri din aceea și sursă etc.). Nivelul de încredere
pentru evenimentele de tip F
Min/IMax trebuie să fie
de cel puțin 99,99%, ceea ce înseamn ă că cel mult
un caz din zece mii poate sc ăpa atenției celor care
monitorizeaz ă sistemul. Un asemenea deziderat nu
poate fi atins instantaneu, ci numai dup ă un
interval rezonabil de timp, prin analize repetate și
acumularea de experien ță.
Modul de ac țiune propus în prezenta lucrare se bazeaz ă
și pe o serie de practici din industria bancar ă, destinate
identificării și monitorizării riscului opera țional, așa cum este cerut de c ătre Basel Comitee on Banking
Supervision (Chorafas, 2004).
Tipul de analiz ă propus anterior asigur ă capacitatea
auditorului de a descoperi vulnerabilit ăți, precum și pe
cea de a stabili priorit ățile. Nicio companie, indiferent de
dimensiuni, nu î și poate permite s ă urmărească toate
vulnerabilit ățile simultan, ci trebuie s ă se concentreze
mai întâi pe cele cu risc ridicat de impact, indiferent cât
de redusă pare posibilitatea lor de apari ție. Această
abordare, care poate fi numit ă proiectarea unei politici
de securitate , ar trebui centrat ă pe alegerea celor mai
eficiente economic contra-m ăsuri pentru reducerea
expunerii la vulnerabilit ăți:
 creșterea semnificativ ă a costului atacului pentru un
eventual atacator;
 diminuarea pagubelor ce pot fi provocate printr-un
atac, prin stabilirea de proceduri de control intern mai
complexe și cu grad mai mare de integritate;
 creșterea probabilit ății ca atacul s ă fie detectat și
oprit înainte de a- și atinge scopul.
Propunerea de mai sus constituie doar o sugestie privind
direcțiile de acțiune, întrucât pentru eficien ță maximă
este necesar ă îmbogățirea acesteia cu o serie de
variabile de natur ă culturală și comportamental ă, care nu
pot fi predefinite, ci trebuie evaluate în fiecare caz
particular (de exemplu, nivelul de preg ătire al angaja ților,
nivelul de în țelegere și de acceptare a noilor m ăsuri de
securitate, gravitatea pedepselor prev ăzute în normele
legale pentru respectivele infrac țiuni).
De asemenea, se impune proiectarea unei arhitecturi de
securitate distribuite, capabile de a c ăuta, captura și
analiza modelele de comportament de la nivelul re țelei.
Această abordare este mult mai eficient ă decât cea
centralizată (Pinzon ș.a., 2011), deoarece este mai
sensibilă la modelele locale de comportament din re țea
și, în plus, încarc ă mai puțin echipamentele din cadrul
rețelei. O asemenea arhitectur ă de securitate trebuie s ă
fie capabilă de a culege datele și probele necesare în
cazul document ării unui eveniment de securitate, pentru
a servi auditului intern, unui contract de asigurare, sau
unei instan țe judecătorești. Studiile arat ă că unul din
impedimentele principale întâmpinate de companiile din
Uniunea European ă atunci când doresc instrumentarea
legală a acțiunii în cazul unui atac informatic este de a
demonstra c ă acesta a avut loc (Munoz-Canavate și
Hipola, 2011). Detectarea și identificarea anomaliilor

Dragoș Marian MANGIUC
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 256

alertează administratorii cu privire la acele evenimente
sau conexiuni care nu au ap ărut până atunci, sau, dac ă
au mai apărut, nu au intrat în aten ția sistemelor de
alertare. Utilizarea tehnologiilor specifice inteligen ței
artificiale (re țele neuronale, re țele bazate pe agen ți,
identificarea de evenimente) pot accelera semnificativ
procesul de implementare a unui sistem de securitate
corect proiectat. Asemenea tehnologii au și capacitatea
de a reduce num ărul de alarme false, a c ăror apariție
este inevitabil ă, indiferent dac ă este vorba de un sistem
predominant automat sau de unul predominant manual.
Concluzii
Prezentul articol a identificat principalele tipuri de ame-
nințări de securitate care greveaz ă o soluție informatic ă
bazată pe cloud, atât din categoria celor „mo ștenite” de
la generațiile anterioare de solu ții informatice, cât și din
categoria celor ap ărute ca urmare a fundament ării
sistemului informatic pe conexiunea Internet.
Deși constituirea unei autorit ăți dedicate normaliz ării și
verificării modului de aplicare a normelor de securitate în
cloud a fost cerut ă de numeroase voci din mediul
economic și din cel academic, ideea nu a fost luat ă în
considerare de factorii de decizie, ceea ce conduce la concluzia c ă, din punctul de vedere al unui auditor,
potențialul de fraud ă al infrastructurii bazate pe cloud,
perceput ca atare de c ătre o mare parte a companiilor-
utilizatori are dou ă cauze majore:
 Absența unor practici standardizate de securitate a
căror implementare s ă fie obligatorie pentru furnizorii și beneficiarii de servicii cloud ( și verificabil ă direct
prin Internet).
 Ambiguitatea și incertitudinea existent ă din punct de
vedere legal cu privire la modul de aplicare și aria de
acoperire a cadrului legislativ existent în domeniul
afacerilor on-line.
Riscul de a r ăspunde legal pentru modul în care a fost
gestionată informația în cloud va apar ține aceluia care
este proprietarul de drept al informa ției, iar consecin țele
pot deveni repede extrem de serioase în cazul unui
management defectuos al securit ății. După cum și-a
propus să evidențieze și lucrarea de fa ță, capacitatea de
a asigura un nivel rezonabil de protec ție a datelor în
cloud este cel pu țin discutabil ă în prezent și probabil va
rămâne așa atât timp cât cre șterea complexit ății
infrastructurii cloud va l ăsa în urmă creșterea eficien ței
mecanismelor de securitate.
Ca urmare, lucrarea propune o schi ță de model pentru
identificarea și prioritizarea amenin țărilor de securitate
din cadrul unei infrastructuri bazate pe cloud, inspirat din modelul de estimare a riscului opera țional, și care poate
fi utilizat pentru descrierea direc țiilor cele mai importante
de dezvoltare a politicilor de securitate.
Se poate concluziona c ă proiectarea unei solu ții de
securitate absolut ă este o utopie. Totu și, acest lucru nu
trebuie să fie descurajant, întrucât recursul la cele mai
bune tehnologii disponibile, precum și utilizarea unor
tehnici imaginative de protec ție împotriva amenin țărilor
de securitate specifice re țelei Internet și paradigmei
bazate pe cloud poate cre ște eficiența ș
i impactul
soluțiilor de securitate propuse.

BIBLIOGRAFIE

1. Bajpai, D., Vardhan, M. și Kushwaha, D.S. (2012),
Authentication and Authorization Interface Using
Security Service Level Agreements for Accessing
Cloud Services, Contemporary computing, Book
Series: Communications in Computer and Information Science , vol. 306, nr.1, pp. 370-382.
2. Berriman, B., Deelman, E., Juve, G., Rynge, M. și
Voeckler, J.S. (2012), High-Performance Compute Infrastructure in Astronom y: 2020 Is Only Months
Away, Astronomical Data Analysis Software and
Systems XXI Book Series: As tronomical Society of the
Pacific Conference Series , vol. 461, nr. 1, pp. 91-94. 3. Carlsson, C. și Fuller, R. (2013), Probabilistic Versus
Possibilistic Risk Assessment Models for Optimal
Service Level Agreements in Grid Computing,
Information Systems and E-Business Management ,
vol. 11, nr. 1, pp. 13-28.
4. Chorafas, D.N. (2004), Operational Risk Control with
Basle II. Basic Principles and Capital Requirements ,
Butterworth-Heinemann, London.
5. Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semn ăturile electronice.

Auditul securit ății pentru sistemele informatice bazate pe Cloud
Nr. 3(135)/2016 257
6. Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea
datelor personale și protejarea confiden țialității în
sectorul comunica țiilor publice (Directiva asupra
confidențialității și comunica țiilor electronice).
7. Directiva 2002/65/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 23 septembrie 2002 privind comercializarea la distan ță a serviciilor financiare de
consum și de modificare a Directivei 90/619/CEE a
Consiliului și a Directivelor 97/7/CE și 98/27/CE.
8. Directiva 97/7/EC a Parlamentului European și a
Consiliului din 20 mai 1997 privind protec ția
consumatorilor cu privire la contractele la distan ță.
9. Edwards, C. (2014), Ending identity theft and cyber-
crime, Biometric Technology Today , vol. 2014, nr. 2,
pp. 9-11.
10. Han, J., Susilo, W. și Mu, Y. (2013), Identity-based
data storage in cloud computing, Future Generation
Computer Systems – The International Journal of Grid Computing and E-Science , vol. 29, nr. 3,
pp. 673-681.
11. Li, M., Yu, S., Zheng, Y., Ren, K. și Lou, W. (2013)
"Scalable and Secure Sharing of Personal Health Records in Cloud Computing Using Attribute-Based
Encryption", IEEE Transactions on Parallel and
Distributed Systems , vol. 24, nr. 1, pp. 131-143.
12. Mangiuc, D. (2012), Cloud Identity and Access
Management – A Model Proposal, Journal of
Accounting and Management Information Systems ,
vol. 11, nr. 3, pp. 484-500.
13. Munoz-Canavate, A. și Hipola, P. (2011), Electronic
administration in Spain: From its beginnings to the present, Government Information Quarterly , vol. 28,
nr. 1, pp. 74-90.
14. Nunes, P.F. ș
i Merrihue, J. (2007), The continuing
power of mass advertising, MIT Sloan Management
Review , vol. 48, nr. 2, pp. 63-77.
15. Perez-Mendez, A., Pereni guez-Garcia, F., Marin-
Lopez, R. și Lopez-Millan, G. (2012), A cross-layer SSO solution for federati ng access to kerberized
services in the eduroam/DAMe network, International
Journal of Information Security , vol. 11, nr. 6, pp.
365-388.
16. Pervez, Z., Awan, A.A., Khattak, A.M., Lee, S. și
Huh, E.N. (2013), Privacy-aware searching with oblivious term matching for cloud storage, Journal of
Supercomputing , vol. 63, nr. 2, pp. 538-560.
17. Pinzon, C.I., Bajo, J ., De Paz, J.F. și Corchado, J.M.
(2011), S-MAS: An adaptive hierarchical distributed
multi-agent architecture for blocking malicious SOAP
messages within Web Services environments, Expert Systems with Applications , vol. 38, nr. 5, pp.
5486-5499.
18. Purpura, P.P. (2013), Security and Loss Prevention –
An Introduction (Sixth Edition) , Butterworth-
Heinemann, London.
19. Reed, B. (2012), The 8-Year Effort to Address
Systems-Level Space Solar Power Issues for Us Government Satellite Programs, 2012 38th IEEE
Photovoltaic Specialists Conference , vol. 38, nr. 1,
pp. 2811-2814.
20. Ren, K., Wang, C. și Wang, Q. (2012), Toward
Secure and Effective Data Utilization in Public Cloud,
IEEE Network , vol. 26, nr. 6, pp. 69-74.
21. US Department of Justice, Office of Public Affairs
(2009), Alleged International Hacker Indicted for Massive Attack on U.S. Retail and Banking
Networks. Data Related to More Than 130 Million
Credit and Debit Cards All egedly Stolen, Disponibil
la http://www.justice.gov/opa/pr/2009/August/09-crm-
810.html [Accesat pe 10 februarie 2016].
22. US House of Representatives, Committee on
Homeland Security, Subcommittee on Oversight,
Investigations, and Management (2012), America Is
under Cyber Attack: Why Urgent Action Is Needed”, Disponibil la http://www.hsdl.org/? view&did=707644
[Accesat pe 10 februarie 2016].

George Bogdan STANA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 258
Audit financiar, XIV, Nr. 3(135)/ 2016 ,258-265
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

Perspectiva
mediului de
afaceri asupra
prețurilor de
transfer și a
legislației
conexe în
domeniu
George Bogdan STANA,
Academia de Studii Economice, Bucure ști,
e-mail: Bogdan.Stana88@yahoo.com

Rezumat
Legislația româneasc ă privind pre țurile de transfer a fost
adoptată urmărind modelele stabilite de liniile directoare
ale Organiza ției pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică (OCDE) și cele ale Forumului Uniunii
Europene privind pre țurile de transfer. Primele
reglementări legislative detaliate privind con ținutul
dosarului pre țurilor de transfer și termenul de prezentare
al acestuia au fost public ate în Monitorul Oficial al
României în anul 2008.
Obiectivul prezentei cercet ări este de a identifica și
analiza percep ția mediului de afaceri din România
referitor la problematica pre țurilor de transfer, abordând
subiecte precum influen ța legislației prețurilor de transfer
în crearea unui mediu de afaceri concuren țial,
modalitatea de aplicare a legisla ției de către autoritatea
fiscală competent ă, necesitatea unei companii de a
apela la un consultant extern, precum și alte teme
conexe.
Cuvinte-cheie: Prețuri de transfer, mediu de afaceri
concurențial, tranzac ții cu părțile afiliate, obliga ții
suplimentare, consultan ță specializat ă, convenția evitării
dublei impuneri.
Clasificare JEL: E64, M42, M48

Vă rugăm să citați acest articol astfel:
Stana, B. (2016), The business perspective on transfer pricing and related legislation, Audit Financiar , vol. XIV, no. 3(135)/2016,
pp. 312-319, DOI: 10.20869/AUDITF/2016/135/312.
Link permanent pentru acest document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2016/135/312.

Perspectiva mediului de afaceri asupra pre țurilor de transfer și a legislației conexe
Nr. 3(135)/2016 259
Introducere
Principiul valorii de pia ță a fost introdus pentru prima
dată în legislația fiscală internă în anul 1994, urmând ca
dezvoltarea cadrului legislativ de stabilire a pre țurilor de
transfer să se realizeze în anul 2004, când au fost
introduse în Codul fiscal defini ția părților afiliate, a
principiului valorii de pia ță și metodele pentru stabilirea
prețurilor de transfer în conformitate cu principiul valorii
de piață. Acesta se aplic ă tuturor tranzac țiilor cu părți
afiliate, inclusiv tranzac țiilor între o entitate juridic ă
străină și societatea înfiin țată în România. Modific ările
recente aduse Codului fiscal clarific ă posibilitatea de a
investiga tranzac țiile între părțile române ști afiliate, în
scopul determin ării prețurilor de transfer.
Mediul autohton de business nu acord ă la momentul
actual o aten ție deosebit ă domeniului pre țurilor de
transfer și procesului de erodare a bazei de impozitare și
mutare a profiturilor, cu toate c ă acesta va reprezenta un
domeniu de viitor al auditului financiar, iar controalele fiscale se vor axa din ce în ce mai mult pe aceast ă

ramură.
Pak și Zdanowicz (1994), cita ți de Kingsley și Zabihollah
(2008), au con știentizat că „prețurile de transfer
reprezintă cea mai important ă problemă din perimetrul
fiscalității internaționale cu care se confrunt ă guvernele
statelor și companiile multina ționale implicate în
comerțul internațional.”
Companiile din România care efectueaz ă tranzacții
directe sau indirecte cu p ărți afiliate trebuie s ă înțeleagă
faptul că strategia pre țurilor de transfer, practicat ă în
cadrul grupului, impune respectarea principiului valorii
de piață, însă tranzacțiile trebuie privite și din punctul de
vedere al plusului de valoare creat și al beneficiilor
părților implicate, a șa cum precizeaz ă și McKinley și
Owsley (2013), respectiv „determinarea pre țurilor de
transfer ale unei companii presupune identificarea
poziției din grup în care este creat ă valoarea ad ăugată și
modul în care se transfer ă între membrii grupului.”
O perspectiv ă privind identificarea riscului pre țurilor de
transfer și cuantificarea acestuia este analizat ă și
prezentată de către un consultant al unei companii
multinaționale, în cadrul ghidului OCDE privind
„Gestionarea în mod eficient a provoc ărilor privind
prețurile de transfer”. Acesta puncteaz ă „importanța
abordării în afaceri a principiului valorii de pia ță și modul
de evaluare.” De asemenea, acesta eviden țiază și plusul
de valoare pe care îl poate aduce „nivelul de preg ătire al departamentului din cadrul companiei în domeniul
prețurilor de transfer și modul de colaborare cu echipa
de consultan ți” (OCDE, 2012).
Cel mai recent studiu privind gradul de con știentizare a
companiilor din România referitor la importan ța
înțelegerii provoc ărilor legate de domeniul pre țurilor de
transfer a fost realizat de Ernst & Young (2013).
Rezultatele studiului confirm ă faptul că entitățile
românești consideră prețurile de transfer ca fiind unul din
aspectele cu cea mai mare importan ță cu care acestea
se vor confrunta în perioada urm ătoare. Totodat ă,
studiul realizat de Ernst & Young scoate în eviden ță o
creștere a nivelului de cunoa ștere al autorit ăților fiscale
române în privin ța prețurilor de transfer, acestea
desfășurând analize mai aprofundate ale documenta ției
prețurilor de transfer.
Un alt studiu privind percep ția profesioni știlor din
România din domeniul financiar-contabil referitoare la unele aspecte specifice pre țurilor de transfer a fost
realizat de Corlaciu și Tiron-Tudor (2014). În baza
chestionarului utilizat, s-a ajuns la concluzia c ă
responden ții „consider ă că prețurile de transfer sunt
importante în cadrul strategiei globale de afaceri, dar c ă,
în același timp, aceste pre țuri pot fi utilizate drept
instrumente de manipulare a rezultatului fiscal.”
Legislația româneasc ă (Codul fiscal) include o descriere
generală a principiului valorii de pia ță, care este în
concordan ță cu liniile directoare privind pre țurile de
transfer pentru companii multina ționale și administra ții
fiscale emise de OCDE (OCDE, 2010).
Obiectivul dosarului pre țurilor de transfer este de a
evalua măsura în care o societate din România
desfășoară tranzacții cu o entitate afiliat ă din alt stat
membru UE în conformitate cu principiul valorii de pia ță,
precum și respectarea cerin
țelor de documentare a
prețurilor de transfer existente în România. În cazul
generării unor litigii responsab ilitatea probatorie revine
autorităților fiscale, care trebuie s ă demonstreze c ă
prețurile de transfer practicate nu respect ă principiul
valorii de pia ță.
1. Metodologia de cercetare
În cadrul planific ării și realizării activității de cercetare
având drept scop eviden țierea percep ției mediului de
afaceri din România asupra pre țurilor de transfer, a fost
conceput un chestionar alc ătuit din 18 întreb ări, din care
17 sunt întreb ări închise cu variante singulare de

George Bogdan STANA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 260

răspunsuri predefinite, iar ultima întrebare este una
deschisă, în vederea identific ării gradului de cunoa ștere
în domeniul pre țurilor de transfer al respondentului.
Chestionarul utilizat a fost construit folosind „ tehnica
pâlniei” (Chelcea, 2007, p.259), ce presupune
structurarea întreb ărilor astfel încât s ă se observe o
trecere de la general c ătre aspecte particulare ale
subiectelor supuse cercet ării.
Întrebările utilizate în cadrul chestionarului au fost
structurate în patru categorii, astfel:
1. Primele patru întreb ări au urmărit identificarea
profilului companiei, se gmentului de activitate,
acționariatului și dacă responden ții au făcut până la
momentul complet ării chestionarului obiectul unei
inspecții fiscale privind pre țurile de transfer. Au fost
utilizate atât întreb ări precodificate cu spectru larg de
răspunsuri pentru conturarea profilului, cât și
întrebări dihotomice închise;
2. Următoarele șase întrebări au avut rolul de a contura
percepția și aptitudinea respondentului în raport cu
întocmirea dosarului pre țurilor de transfer, precum și
conștientizarea importan ței acestuia în contextul
economic. Deoarece acest subiect este unul
complex, iar opiniile pot varia ca intensitate, au fost utilizate preponderent întreb ări de scalare de la 1 la
10, unde 1 reprezint ă o influență scăzută și 10 o
influență foarte mare;
3. Întrebările finale, cu variante predefinite de r ăspuns,
au urmărit conturarea opiniei responden ților cu
privire la modalitatea prin care este aplicat ă legislația
fiscală în domeniul pre țurilor de transfer de c ătre
autoritățile fiscale;
4. Ultima întrebare utilizat ă este de tip deschis și a avut
rolul de a identifica gradul de cunoa ștere în domeniul
prețurilor de transfer al respondentului, precum și
opinia acestuia în raport cu subiectul prezentat.
Grupul țintă a fost format din companii din domenii de
activitate diverse și de mărimi diferite (contribuabili mici,
mijlocii și mari). Companiile c ărora le-a fost solicitat ă
completarea chestionarului au fost selectate utilizând
diverse contacte ob ținute de pe platforma de socializare
orientată spre mediul de afaceri, LinkedIn. Odat ă cu
transmiterea chestionarului, grupului țintă i s-a creat
posibilitatea oferirii r ăspunsurilor sub protec ția
anonimatului sau nominalizarea companiei.
În vederea realiz ării chestionarului și centralizării
răspunsurilor primite au fost utilizate componente din pachetul Microsoft Office, respectiv Microsoft Word
pentru redactarea chestionarului și Microsoft Excel
pentru centralizarea rezultatelor și pentru elaborarea
graficelor.
Perioada în care au fost colectate r ăspunsurile a fost
cuprinsă între 1 martie 2015 și 31 octombrie 2015.
2. Analiza și interpretarea
rezultatelor
În perioada de colectare a r ăspunsurilor au fost
contactate în vederea complet ării chestionarului
aproximativ 500 de persoane, prin e-mail, prin platforma LinkedIn și prin completarea chestionarelor la sediul
social sau la punctul de lucru al responden ților. Până la
sfârșitul lunii octombrie 2015 s-au centralizat 70 de
răspunsuri, majoritatea provenind din sectorul
contribuabililor mari.
Prezentarea rezultatelor va fi realizat ă urmărind
categoriile de întreb ări menționate anterior.
2.1. Identificarea profilului companiilor din
care fac parte responden ții
În vederea asigur ării unui eșantion reprezentativ, cele
mai multe companii care au r ăspuns chestionarului
trebuia să fie încadrate în clasa contribuabililor mari, la
50% dintre companii s ă existe cel pu țin un
acționar/asociat care s ă dețină minimum 25% din
valoarea/num ărul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot și la cel puțin 20% dintre responden ți
să fi fost necesar ă întocmirea dosarului pre țurilor de
transfer.
Conform rezultatelor centralizate, din totalul
responden ților, 32,86% fac parte din categoria
contribuabililor mici, 28,57% fac parte din categoria contribuabililor mijlocii, iar 38,57% fac parte din categoria contribuabililor mari, conform criteriilor de selecție aplicabile pentru anul 2015. Totodat ă, pe baza
informațiilor centralizate, observ ăm că în cazul a 62,86%
dintre companii exist ă în structura ac ționariatului cel
puțin o persoan ă care să dețină minimum 25% din
valoarea/num ărul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot. Lipsa unei persoane fizice sau juridice care să dețină cel puțin 25% dintr-o companie atribuie
automat acesteia titlul de societate independent ă.
În continuare, Figura 1 prezintă informații referitoare la
profilul companiilor care au dat curs chestionarului.

Perspectiva mediului de afaceri asupra pre țurilor de transfer și a legislației conexe
Nr. 3(135)/2016 261
Figura 1. Domeniile de ac tivitate ale responden ților

Sursa : prelucrare proprie.

Conform Figurii 1 observăm că eșantionul este format
din: 30% companii care activeaz ă în industrie, 17% în
comerț, 15% în finan țe, 11% în prest ări servicii, iar
27% în celelalte domenii. În oricare dintre domeniile
incluse în cadrul chestionarului pot s ă apară între
afiliați tranzacții ce sunt supuse respect ării legislației
prețurilor de transfer și, implicit, respect ării principiului
valorii de pia ță, fie că vorbim de industrie și comerț,
unde există tranzacții între afilia ți (achiziția și vânzarea
de produse finite, semifabricate, materii prime), fie de
domeniile finan țe și prestări servicii.
În vederea stabilirii gradului de reprezentativitate a
eșantionului, a fost necesar ă identificarea num ărului
de companii în care a fost întocmit un dosar al
prețurilor de transfer, fie pentru toat ă activitatea sau
doar pentru un anumit tip de tranzac ție. Astfel, în baza
răspunsurilor primite se observ ă că în cazul a peste
20% dintre companii a fost necesar ă întocmirea
dosarului pre țurilor de transfer.
Conform informa țiilor primite la primele patru întreb ări, în
care s-a urm ărit colectarea de informa ții preliminare
privind reprezentativitatea e șantionului supus analizei, putem concluziona c ă persoanele respondente pot
asigura răspunsuri bazate pe experien ța profesional ă în
cadrul companiei, respectiv în domeniul pre țurilor de
transfer.
2.2. Percep ția și aptitudinea în raport cu
necesitatea întocmirii dosarului prețurilor de transfer
Majoritatea responden ților (65,71%) au r ăspuns că în
cazul în care le va fi solicitat dosarul pre țurilor de
transfer, vor apela la o societate de consultan ță
specializat ă, în timp ce 31,43% dintre ace știa vor atribui
această sarcină departamentului financiar din cadrul
companiei, iar 2,86% vor utiliza alte resurse. Totodat ă,
confirmând rezultatul întreb ării anterioare, cea mai mare
parte dintre persoanele care au completat chestionarul
(71,43%) consider ă că este necesar ă deținerea unei
licențe software special ă pentru obținerea eșantionului
de comparabilitate necesar întocmirii dosarului pre țurilor
de transfer. Programele la care s-a f ăcut referire sunt
AMADEUS și ORBIS, acestea reprezentând aplica ții
software ce sunt utilizate de c ătre consultan ți specializa ți
în vederea ob ținerii unui e șantion de comparabilitate,

George Bogdan STANA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 262

folosit de c ătre o societate pentru demonstrarea
respectării principiului valorii de pia ță.
La întrebarea privind impactul pozitiv al legisla ției
prețurilor de transfer în crearea unui mediu de afaceri
concurențial, 55% dintre responden ți au considerat c ă
există o conexiune, ace știa completând câmpurile din
intervalul 6-10 de pe o scal ă de la 1 la 10, unde 1
reprezintă o influență scăzută și 10 reprezint ă o influență
foarte mare.
Analizând percep ția referitoare la mediul concuren țial,
s-a decis și cuantificarea impactului legisla ției prețurilor
de transfer, ca o „povar ă” în plus de gestionat în cadrul
unei companii. Cei mai mul ți dintre responden ți (22,86%)
au completat punctul 5 pe o scal ă de la 1 la 10,
adoptând o pozi ție neutră. Totodată, 10% au considerat
că legislația prețurilor de transfer nu prezint ă o „povară”
pentru companie, în timp ce 12,86% au considerat c ă
este o activitate c ăreia trebuie s ă îi fie alocate resurse
importante.
Deoarece în tranzac țiile cu părțile afiliate este
necesară aplicarea principiului valorii de pia ță, 41,43%
dintre persoanele chestionate consider ă că legislația
prețurilor de transfer poate afecta într-o oarecare
măsură tranzacțiile companiei în rela ție cu afiliații săi
(procentul a rezultat ca urmare a complet ării
câmpurilor 5, 6 și 7). În acela și timp, 20% au
considerat c ă legislația prețurilor de transfer nu
afectează în nici un fel tranzac țiile între părțile afiliate,
iar 10% consider ă că există o influență foarte mare
asupra tranzac țiilor.
Deoarece multe dintre companiile mari, mai ales cele
din domeniul produc ției, achiziționează materii prime,
semifabricate și/sau produse finite de la entit ăți afiliate,
a fost evaluat ă percepția referitoare la siguran ța
calității și conformit ății produsului sau serviciului în
cazul în care acesta este furnizat de c ătre o entitate
din grup. Cei mai mul ți dintre responden ți, 21,43%, au
completat punctul 5 pe o scal ă de la 1 la 10, adoptând
o poziție neutră. Totodată, 11,43% au considerat c ă nu
este asigurat ă calitatea chiar dac ă produsele/serviciile
sunt achizi ționate din cadrul gr upului, în timp ce
14,29% au considerat c ă este asigurat ă calitatea
produselor/serviciilor. Doar trei companii din industrie
au completat câmpul 10 (influen ță foarte mare).
În ceea ce prive ște influența prețurilor de transfer în
combaterea fenomenului de „erodare a bazei de
impozitare și mutare a profiturilor”, din totalul responden ților, 37,14%1 au considerat c ă în forma
actuală (Codul Fiscal valabil în anul 2015) legisla ția are
o influență scăzută, pe când 31,43% adopt ă o poziție
neutră. Restul de 31,43% consider ă că legislația are o
influență puternică asupra cre șterii gradului de
conformare voluntar ă a companiilor. Unele companii tind
să utilizeze pre țurile de transfer pentru a cre ște profitul
raportat de grup în jurisdic țiile cu fiscalitate redus ă și
pentru a reduce profitul acolo unde fiscalitatea este
mare.
La întrebarea din chestionar ,, În ce măsură considera ți
că legislația prețurilor de transfer v ă îngrădește
drepturile, în calitate de contribuabil, în rela ție cu
persoanele afiliate?” , 72,86% din responden ți au bifat
primele patru câmpuri, considerând c ă legislația în
vigoare nu îi for țează să respecte o anumit ă rentabilitate
a companiei, aceasta fiind influen țată în principal de
mediul economic și foarte puțin de legisla ția în domeniu.
Prețurile de transfer au devenit în anul 2015 un nou
instrument de cre ștere a veniturilor la bugetul de stat,
existând o cre ștere semnificativ ă a sumelor suplimentare
stabilite, de 217 mil. EUR (ANAF, 2015), prin verificarea
respectării principiului valorii de pia ță.
Deși numărul controalelor fiscale demarate privind
respectarea pre țurilor de transfer în raport cu p ărțile
afiliate a crescut în ultimul an, doar 35,71% dintre
responden ți consideră că prețurile de transfer reprezint ă
o nouă ,,pârghie” de atragere de venituri suplimentare la
bugetul de stat, pe când 20% î și mențin opinia neutr ă
referitoare la acest subiect.
Referitor la influen ța stabilirii unui prag minim privind
valoarea tranzac țiilor sub care existen ța dosarului de
prețuri de transfer s ă nu fie necesar ă, peste 72,86%2 din
responden ți consideră această măsură ca benefic ă
pentru mediul economic și eficientă din punct de vedere
legislativ.
Totodată, majoritatea persoanelor chestionate consider ă
că legislația actuală în domeniul pre țurilor de transfer
este ambigu ă, sumară și deschisă interpretărilor. Opiniile
responden ților sunt prezentate în Figura 2 .

1 Procentele au fost calculate astfel: 37,14% câmpurile 1,2 și 3
din chestionar; 31,43% câmpurile 4,5 și 6 din chestionar;
31,43% câmpurile 7 – 10 din chestionar.
2 Procentul de 72,86% reprezint ă totalitatea responden ților
care au marcat câmpurile din intervalul 7-10, unde 1 repre-zintă eficiență scăzută iar 10 – eficien ță foarte mare.

Perspectiva mediului de afaceri asupra pre țurilor de transfer și a legislației conexe
Nr. 3(135)/2016 263
Figura 2. Situa ția răspunsurilor la întrebarea – Considera ți că legislația din domeniul pre țurilor de transfer,
în forma actual ă, este ambigu ă și sumară? (1 – Dezacord total, 10 – Cu totul de acord)

Sursa : prelucrare proprie

2.3. Percep ția în raport cu modalitatea
aplicării legislației prețurilor de transfer
Din totalul responden ților, 40% (responden ții care au
bifat criteriile 8-10) consider ă că autoritățile fiscale nu au
suficiente cuno ștințe tehnice în aria pre țurilor de transfer,
aplicând legea u șor abuziv, pe când 18,57%
(responden ții care au bifat criteriile 1-3) consider ă că
autoritățile fiscale au suficiente cuno ștințe tehnice în aria
prețurilor de transfer. Totodat ă, 14,29% au dorit s ă își
păstreze neutralitatea cu privire la tema propus ă,
probabil deoarece nu au avut niciodat ă contact cu
autoritățile fiscale pe subiectul pre țurilor de transfer.
Din totalul persoanelor chestionate 27,14%1 consideră
că prețurile de transfer nu reprezint ă, încă, o știință
exactă, pe când doar 5,71% consider ă că reprezintă o
știință bine fundamentat ă. Totodată, 67,14% au
completat câmpurile din intervalul 4-7, optând pentru o
părere neutră privind subiectul întreb ării.
2.4. Identificarea gradului de cunoa ștere
a convenției dublei impuneri
Fiind o întrebare deschis ă, prezentăm trei dintre cele
mai bune r ăspunsuri primite:

1 Procentele au fost calculate astfel: 27,14% câmpurile 1,2 și 3
din chestionar; 67,14% câmpurile 4-7 din chestionar; 5,71% câmpurile 8-10 din chestionar. 1. În general o ajustare din punct de vedere al pre țurilor
de transfer va duce la o dubl ă impunere. Este dreptul
contribuabilului s ă aplice Conven ția de Arbitraj (dac ă
este în interesul s ău să o facă).
2. Considerăm că o ajustare a pre țurilor de transfer
poate să intre în conflict cu conven ția evitării dublei
impuneri atâta timp cât pre țul achizițiilor de la
persoane afiliate nu reflect ă valoarea de pia ță și au
loc ajustări ale acestui pre ț cu consecin țe asupra
impozitului pe profit.
3. Depinde de pre țurile practicate în achizi țiile de
produse din cadrul grupului.
Cu siguran ță că o ajustare a pre țurilor de transfer poate
intra în conflict cu conven ția evitării dublei impuneri și
poate modifica baza veniturilor impozabile ale unei
companii afiliate dintr-o alt ă țară, direct sau indirect.
Compania care a fost informat ă de către autoritățile
fiscale dintr-un stat membru c ă veniturile/cheltuielile îi
vor fi ajustate, în sensul cre șterii bazei impozabile, are
dreptul de a solicita și aplica Conven ția de Arbitraj și de
a iniția procedura amiabil ă.
Convenția Model cu privire la impozitele pe venit și
impozitele pe capital prevede mecanismul ce permite
autorităților competente s ă se consulte în vederea
rezolvării, în contextul problemelor de pre țuri de transfer,
nu numai a problemelor juridice aferente dublei
impuneri, ci și pe cele economice, și, în special, pe cele
rezultate din includerea profiturilor întreprinderilor
asociate (OCDE, 2010).

George Bogdan STANA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 264

În baza răspunsurilor centralizate, concluzion ăm că doar
10% dintre responden ți dețin cunoștințe peste medie în
domeniul pre țurilor de transfer, exprimând opinia c ă o
ajustare a bazei impozabile a unei companii dintr-un
grup poate intra în conflict cu conven ția de evitare a
dublei impuneri și faptul că rămâne la alegerea
companiei dac ă va lua măsuri pentru diminuarea bazei
impozabile la companiile unde au fost identificate tranzacții ce nu respectau principiul valorii de pia ță.
Concluzii
Studiul prezentat a fost realizat prin aplicarea unui
chestionar asupra unui e șantion de companii provenind
din toate categoriile de contribuabili, precum și dintr-un
spectru larg de domenii de activitate. Chestionarul
aplicat a fost construit folosind tehnica pâlniei, iar întrebările au fost grupate în 4 categorii distincte în
vederea evalu ării profilului companiilor, a percep ției și a
aptitudinii în raport cu necesitatea întocmirii dosarului prețurilor de transfer, a percep ției în raport cu
modalitatea aplic ării legislației prețurilor de transfer și
identificarea gradului de cunoa ștere a conven ției dublei
impuneri.
Pe baza rezultatelor centralizate putem considera c ă
eșantionul este reprezentativ, întrucât cele mai multe
companii care au r ăspuns chestionarului sunt încadrate
în clasa contribuabililor mari, peste 60% dintre companii
au cel puțin un acționar/asociat care de ține minimum
25% din valoarea/num ărul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot și la o parte dintre responden ți a fost
necesară întocmirea dosarului pre țurilor de transfer.
Deoarece la stabilirea unei strategii de pre țuri de transfer
sunt necesare cuno ștințe aprofundate asupra legisla ției
naționale în domeniu, precum și asupra modelelor
OCDE, 65,71% dintre responden ți au motivat c ă vor
apela la o societate de consultan ță specializat ă.
Totodată, 71,43% consider ă că este necesar accesul la
o baz
ă de date în vederea stabilirii e șantionului de comparabilitate pentru compararea pre țurilor și stabilirea
valorii de pia ță aferente tipurilor de tranzac ții practicate
în relație cu părțile afiliate.
Completarea legisla ției în vigoare cu praguri de
semnificație minime privind valoarea tranzac țiilor cu
părțile afiliate sub care nu este obligatorie întocmirea
dosarului de pre țuri de transfer este considerat ă de
72,86% din responden ți ca fiind o m ăsură benefică
pentru mediul economic și eficientă din punct de vedere
legislativ. Codul fiscal aplicabil începând cu 1 ianuarie
2016 cuprinde prevederi referitoare la stabilirea unor
praguri de semnifica ție pe tipuri de tranzac ții, peste care
va fi necesar ă întocmirea dosarului pre țurilor de transfer
și dovedirea respect ării principiului valorii de pia ță.
În ceea ce prive ște cunoașterea peste un nivel mediu
atât a legisla ției privind pre țurile de transfer, cât și a
prevederilor conven ției evitării dublei impuneri,
concluzion ăm că doar 10% dintre responden ți dețin
cunoștințele necesare referitoare la faptul c ă o ajustare a
bazei impozabile în cazul unei inspec ții privind pre țurile
de transfer poate duce la o solicitare de diminuare a
bazei impozabile la companiile unde au fost identificate
tranzacții ce nu respectau principiul valorii de pia ță.
Cercetarea prezentat ă este limitat ă de numărul redus al
responden ților care au dat curs invita ției de completare a
chestionarului, dar consider ăm că o prezență de 38,57%
de companii din categoria contribuabililor mari asigur ă
un grad ridicat de reprezentativitate a e șantionului.
Totodată, acest demers științific s-a axat pe anumite
probleme specifice, cunoscute atât de c ătre personalul
aferent departamentului financiar din cadrul companiilor,
cât și de managerii sau de administratorii acestora.
Cercetarea realizat ă poate reprezenta un punct de
inițiere pentru cercet ări viitoare în vederea analizei
evoluției abordărilor problematicii pre țurilor de transfer
din punctul de vedere al mediului de afaceri, pe fondul
schimbărilor legislative privind acest domeniu, din Codul
fiscal valabil începând cu 1 ianuarie 2016.

BIBLIOGRAFIE

1. Chelcea, S. (2007), Tehnici de cercetare
sociologică, [.pdf] Disponib il online la
https://alingavreliu c.files.wordpress.com/2010/10/s
eptimiu-chelcea-tehnici-de-cercetare-
sociologica1.pdf [Accesat pe 5 ianuarie 2016]. 2. ANAF (2015), Comunicat de pres ă 855/20.07.2015 ,
[.pdf] Disponibil la: https://static.anaf.ro/stat ic/3/Cluj/855_COM_preturi
%20de%20transfer_iul2015.pdf [Accesat pe 5
ianuarie 2016].

Perspectiva mediului de afaceri asupra pre țurilor de transfer și a legislației conexe
Nr. 3(135)/2016 265
3. Corlaciu, A. și Tiron-Tudor, A. (2014), Cercetare
privind percep ția profesioni știlor din România din
domeniul financiar-contabil referitoare la unele aspecte specifice pre țurilor de transfer, Audit
Financiar , vol. XII, nr. 109-1/2014, pp. 11-17.
4. Ernst & Young (2013), Transfer Pricing Survey
Report – Romania 2013 , [.pdf] Disponibil la:
http://mcr.doingbusiness.ro /uploads/513081d86dbf
2EY%20TP%20survey%20report%20Romania_FINAL.PDF [Accesat pe 13 februarie 2016].
5. Hotărârea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, București: Monitorul
Oficial nr. 112/06.02.2004.
6. McKinley, J. și Owsley, J. (2013) Transfer pricing
and its effect on financial reporting, Journal of
Accountancy, Octombrie 2013, [o nline] Disponibil
la: http://www.journalofa ccountancy.com/issues/
2013/oct/20137721.html [Accesat pe 5 ianuarie 2016].
7. Kingsley, O. și Zabihollah, R. (2008), Income
shifting and corporate taxation: the role of cross‐border intrafirm transfers, Review of
Accounting and Finance , vol. 7, nr. 1, pp. 83 – 101.
8. Legea 571/2003 privind Codul Fiscal , București:
Monitorul Oficial nr. 927/23.12.2003. 9. OECD Publishing (2010), Transfer Pricing
Guidelines for Multinational Enterprises and Tax Administrations, [online] Disponibil la
http://www.oecdbookshop.o rg/browse.asp?pid=tit
le-detail&lang=en&ds=&ISB=9789264090330 [Accesat pe 5 ianuarie 2016].
10. OECD Publishing (2012), Dealing Effectively with
the Challenges of Transfer Pricing , [.pdf]
Disponibil la: http://www.oecd.org/site /ctpfta/49428070.pdf
[Accesat pe 5 ianuarie 2016].
11. OECD Publishing (2014), Model tax convention
(condensed version) , [.pdf] Disponibil la:
http://www.oecd.org/ctp/tr eaties/2014-model-tax-
convention-articles.pdf [Accesat pe 5 ianuarie 2016].
12. Agenția Națională de Administrare Fiscal
ă,
Ordinul nr. 222/2008 privind con ținutul dosarului
prețurilor de transfer , București: Monitorul Oficial
nr.129/19.02.2008.
13. Pak, S. și Zdanowicz, J. (1994), A statistical
analysis of the US merchandise trade data base and its uses in transfer pricing compliance and
enforcement, Tax Management Transfer Pricing,
vol. 3, pp. 50-57.

Oana-Sînziana BENDOVSCHI
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 266
Audit financiar, XIV, Nr. 3(135)/ 2016 ,266-271
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

Beneficii
și provocări
privind
aplicarea
normelor IFRS:
experiența
economiilor
emergente
Oana-Sînziana BENDOVSCHI,
Academia de Studii Economice, Bucure ști,
e-mail: oana_bendovschi@yahoo.com

Rezumat
Interesul acordat de utilizatorii de situa ții financiare
procesului de convergen ță și armonizare în materie de
raportare financiar ă a sporit în ultimele decenii, nu numai
în rândul țărilor dezvoltate, ci și în rândul economiilor
emergente. De și în literatura de specialitate referitoare la
cadrul de raportare financiar ă au fost analizate mult mai
puțin decât țările dezvoltate, țările emergente au devenit
un punct de interes, fiind id entificate de investitorii
internaționali ca poten țiale zone de extindere a
afacerilor. Scopul acestui articol este de a identifica
mediul global privind adoptarea Standardelor
Internaționale de Raportare Financiar ă (IFRS) sau
alinierea standardelor na ționale cu normele IFRS,
precum și de a determina ce beneficii și ce obstacole pot
fi întâlnite pe parcursul acestui proces. Analiza este
efectuată asupra unei serii de țări emergente cu
experiență în aplicarea IFRS, dar și asupra României,
caz care este tratat separat.
Această lucrare reprezint ă o contribu ție la literatura de
specialitate în materie de implementare a normelor IFRS în cadrul economiilor emergente care înc ă prezintă o
serie de limite și evidențiază cazul României, recent
afectată de schimb ările reglement ărilor naționale cu
privire la raportarea financiar ă. Există un număr restrâns
de studii cu privire la situa ț
ia României dup ă intrarea în
vigoare a noilor reglement ări contabile și de raportare
financiară.
Metodologia cercet ării a avut la baz ă revizuirea literaturii
de specialitate în vederea ob ținerii și centralizării unor
concluzii cu privire la experien ța aplicării IFRS în diverse
țări emergente. Accentul pe cazul României s-a realizat
prin colectarea de informa ții prin intermediul
chestionarelor, urmat ă de centralizarea și interpretarea
rezultatelor în vederea contur ării unor concluzii.
Cuvinte-cheie: IFRS, economii emergente, beneficii,
provocări, România
Clasificare JEL : M41, M48

Vă rugăm să citați acest articol astfel:
Bendovschi, O.S. (2016), Benefits and challenges regarding the
IFRS implementation: lessons from the emerging economies,
Audit Financiar , vol. XIV, nr. 3(135)/2016, pp. 320-325,
DOI: 10.20869/AUDITF/2016/135/320.
Link permanent pentru acest document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2016/135/320.

Beneficii și provocări privind aplicarea normelor IFRS: experien ța economiilor emergente
Nr. 3(135)/2016 267
Introducere
Odată cu extinderea procesului de globalizare a luat
amploare și interesul acordat uniformiz ării procesului
de raportare financiar ă prin introducerea unui set
unitar de standarde interna ționale de raportare
financiară la nivel mondial. Conform AICPA (2014) și
Masoud (2014), IFRS a deveni t cel mai întâlnit set de
standarde de raportare financiar ă folosit la nivel
global, existând deja 120 de țări care au adoptat
IFRS în diferite stadii. Accelerarea acestui proces de convergen ță sau de armonizare a reglement ărilor
locale cu IFRS a fost generat ă și de factori precum
faptul că informația contabilă prezentată în
conformitate cu standardele locale nu satisface
întotdeauna nevoile informa ționale ale juc ătorilor de
pe piață (Saidi, 2013) sau c ă diferențele existente
între sistemele contabile locale reprezint ă un
obstacol semnificativ în procesul de în țelegere a
informațiilor contabile prezentate în situa țiile
financiare ale altor țări de către investitorii str ăini
(Căruntu și Lăpăduși, 2011). Articolul analizeaz ă
impactul implement ării normelor IFRS în economiile
emergente, cu accent pe cazul României.
1. Metodologia cercet ării
Metodologia cercet ării aflată la baza acestui articol a
constat în revizuirea li teraturii de specialitate
orientată în principal spre analizarea beneficiilor și a
provocărilor întâlnite în procesul de adoptare a
normelor IFRS ori în cel de armonizare sau convergen ță cu aceste standarde interna ționale în
cadrul economiilor emergente, pentru eviden țierea
unor rezultate provenite din experien ța acestor țări.
Printre țările aflate sub inciden ța studiilor analizate
se află: Emiratele Arabe Unite, Turcia, China,
Nigeria, Ucraina, Polonia, Libia, Malaezia.
Pentru punerea în lumin ă a unor caracteristici și a
unor așteptări cu privire la experien ța României în ce
privește implementarea IFRS, a fost consultat ă
părerea profesioni știlor în domeniu. Astfel, a fost
elaborat un chestionar și au fost ob ținute răspunsuri
de la un eșantion format din 17 profesioni ști cu studii
superioare, cu vechime în domeniul financiar mai mare de 3 ani și care dețin cunoștințe și experiență
relevante referitor la Standardele Interna ționale de
Raportare Financiar ă. 2. Perspectiva global ă asupra
aplicării normelor IFRS în
economiile emergente
Deși rămâne încă destul de restrâns ă, cercetarea în
materie de aplicare a normelor IFRS în rândul economiilor emergente s-a extins și continuă să se
extindă, concomitent cu cre șterea interesului ar ătat de
investitorii interna ționali pentru oportunit ățile identificate
în aceste tipuri de economii.
Surse interna ționale prezint ă diverse opinii privind
utilizarea acestor standarde în rândul economiilor emergente. A șa cum prezint ă Kosonboov (2004) citat de
Alsaqqa și Sawan (2013), este posibil ca anumite nevoi
ale economiilor în curs de dezvoltare s ă nu fi fost luate
în considerare de Consiliul Standardelor Interna ționale
de Contabilitate (IASB). Un ex emplu în acest sens este
aplicarea conceptului de valoare just ă, care în cadrul
economiilor emergente poate deveni greu de stabilit f ără
existența unei piețe active pentru elem entele re spective
(Alsaqqa și Sawan, 2013). Totodat ă, conform Perera
(1989), citat de aceea și sursă, informația obținută în
urma aplic ării unor standarde contabile caracteristice
economiilor dezvoltate nu va fi folositoare în cadrul
procesului decizional al economiilor în curs de
dezvoltare (Alsaqqa și Sawan, 2013).
În general, cercet ările recente au în vedere într-o
măsură mai mare impactul pozitiv generat de aplicarea
normelor IFRS în general, dar și în
țările emergente.
Reacții favorabile pentru aplicarea IFRS se reg ăsesc în
rândul companiilor care au fost afectate de problema
asimetriei informa țiilor în perioada anterioar ă adoptării
normelor IFRS (Armstrong ș.a., 2008).
De asemenea, este de a șteptat ca aplicarea IFRS s ă
ofere informa ției financiare un grad înalt de calitate, în
comparație cu rezultatele aplic ării standardelor contabile
locale. În majorita tea cazurilor, aplicarea IFRS are ca
rezultat cre șterea nivelului de comparabilitate între
situațiile financiare folosite de investitori, în special dac ă
este luat în considerare faptul c ă în prezent ace știa sunt
interesați de oportunit ăți de investi ții la nivel global, iar o
mare parte dintre companii î și extind opera țiunile dincolo
de granițele naționale (Odia și Ogiedu, 2013).
Totuși, studiile publicate cu privire la raportarea
financiară în cadrul economiilor emergente r ămân destul
de limitate, în special prin prisma compar ării cu cazul
economiilor dezvoltate. În vederea implement ării cu

Oana-Sînziana BENDOVSCHI
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 268

succes a normelor IFRS în cadrul economiilor
emergente este esen țial să se ia în considerare
potențialele provoc ări și probleme ce pot ap ărea și să
existe asigurarea c ă acestea sunt minimizate pe cât
posibil.
3. Experien ța țărilor emergente
în aplicarea normelor IFRS:
beneficii și obstacole
Pentru țările emergente aflate în procesul de tranzi ție de
la reglement ările locale în ma terie de raportare
financiară la IFRS, este esen țială identificarea și
analizarea poten țialelor beneficii și obstacole care pot
apărea, astfel încât s ă poată fi reduse pe cât posibil
eforturile ce trebuie depuse pentru dep ășirea
obstacolelor și să se beneficieze cât mai mult de
impactul aspectelor pozitive. Experien ța țărilor
emergente aflate deja în plin proces de implementare a
normelor IFRS poate deveni un exemplu pentru alte țări
care au început sau urmeaz ă să înceapă procesul de
tranziție către IFRS.
Printre beneficiile identificate în diverse studii efectuate
în rândul unor economii emergente se num ără:
 creșterea nivelului de comparabilitate între situa țiile
financiare;
 creșterea gradului de calitate în materie de raportare
financiară;
 îmbunătățirea nivelului de transparen ță;
 beneficii ob ținute din utilizarea conceptului de
valoare just ă;
 obținerea unui grad de flexibilitate ridicat.
Conform unei cercet ări efectuate în cazul Malaeziei de
Sidik și Rahim (2012), s-a demonstrat faptul c ă
majoritatea participan ților la studiu sunt de p ărere că
situațiile financiare locale aliniate cu prevederile IFRS
au condus la creșterea gradului de comparabilitate
între situațiile financiare ale mai multor companii. Un
rezultat pozitiv al acestui fapt a fost reprezentat și de
creșterea nivelului de încredere a investitorilor în
informațiile financiare prezentate (Sidik și Rahim,
2012). Un impact similar a fost identificat în cazul
Nigeriei (Ikpefan și Akande, 2012), precum și al
Poloniei (Grabinski, Kedzior și Krasodomska, 2014). În
urma efectu ării unui studiu de Alsaqqa și Sawan (2013) în Emiratele Arabe Unite a fost identificat ă ca
avantaj îmbunătățirea calității în materie de raportare
financiară, prin creșterea fiabilit ății oferite de
raportarea financiar ă, creșterea gradului de în țelegere
și al relevan ței informației financiare, odat ă cu
introducerea IFRS (Alsaqqa și Sawan, 2013).
Totodată, relevant pentru acest beneficiu este și cazul
Chinei, unde în rândul companiilor A-share a fost remarcată îmbună
tățirea calității raportării financiare
după convergen ța în mare m ăsură cu IFRS (Nnadi,
n.d.). Beneficii similare au fost constatate și în cadrul
studiilor efectuate dup ă adaptarea reglement ărilor
contabile din Mexic la IFRS (Palacios-Manzano și
Martinez-Conesa, 2014) și, de asemenea, în cazul
Turciei (Balsari și Varan, 2014). Conform unei analize
efectuate asupra entit ăților listate din Polonia, a fost
evidențiat faptul că implementarea normelor IFRS a
condus la cre șterea nivelului de fiabilitate , a utilității și
a transparen ței procesului de raportare financiar ă
(Grabinski, Kedzior și Krasodomska, 2014). Beneficii
similare au fost identificate și în cazul Emiratelor Arabe
Unite (Alsaqqa și Sawan, 2013), precum și în Malaezia
(Sidik și Rahim, 2012). Conceptul de valoare just ă este
considerat a fi un beneficiu în cazul Indiei, întrucât se consideră că acesta poate ajuta la prezentarea
activelor la adev ărata lor valoare în situa țiile financiare
ale companiilor (Jain, 2011). Implica ții similare au fost
observate în cazul Emiratelor Arabe Unite (Alsaqqa și
Sawan, 2013). În cazul țărilor care raporteaz ă conform
standardelor de contabilit ate americane (U.S. GAAP)
sau conform standardelor locale bazate într-o mai
mare măsură pe reguli decât pe principii, tranzi ția către
IFRS poate conduce la flexibilitate privind tratamentul
elementelor financiare și în prezentare, luând în
considerare natura fiec ărei tranzac ții și circumstan țele
corespunz ătoare. Acest avantaj a fost identificat și în
cazul Ucrainei (Kuzina, 2014).
În cursul procesului de implementare a IFRS în țările
emergente, au fost întâlnite și o serie de obstacole.
Printre acestea se num ără:
 lipsa cunoștințelor specifice relevante și a experien ței
practice;
 necesitatea apel ării la servicii de training și
consultanță;
 dificultăți întâlnite în procesul de utilizare a
conceptului de valoare just ă;
 costurile de tranzi ție.

Beneficii și provocări privind aplicarea normelor IFRS: experien ța economiilor emergente
Nr. 3(135)/2016 269
Identificarea ca obstacol a absen ței abilităților necesare
implement ării IFRS în țările emergente a fost întâlnit ă în
studiul efectuat de Masoud (2014). Acest obstacol a fost
observat și în cazul Libiei (Zakari, 2014). Lipsa
cunoștințelor specifice și a experien ței în ceea ce
privește IFRS poate genera necesitatea de a apela la
servicii de instruire și consultan ță oferite de profesioni știi
în domeniu, ale c ăror costuri pot fi ridicate, a șa cum este
identificat în cazul Libiei (Zakari, 2014) și al Malaeziei
(Sidik și Rahim, 2012). În lipsa existen ței unei piețe
active pe care s ă fie tranzac ționate elementele
corespunz ătoare, poate deveni mai dificil ă stabilirea
valorii juste aplicabile, fapt observat și în studiile
efectuate în cazurile Emiratelor Arabe Unite (Alsaqqa și
Sawan, 2013) și Cehiei (Strouhal și Deari, 2009).
4. Percep ții privind impactul
aplicării normelor IFRS în
România
Pentru a analiza cazul României în ceea ce prive ște
percepția și așteptările în materi e de beneficii și
obstacole generate de implementarea IFRS, au fost consultați profesioni știi în domeniu. P ărerile acestora au
fost colectate prin intermediul unui chestionar distribuit unei popula ții alcătuite din persoane cu studii superioare,
care activeaz ă în domeniul financiar de peste 3 ani, și
care dețin cunoștințe și experiență relevante în domeniul
Standardelor Interna ționale de Raportare Financiar ă.
Rezultatele prezentate în continuare se bazeaz ă pe
răspunsurile ob ținute de la 17 profesioni ști.
Prin intermediul chestionarelor au fost colectate și păreri
referitoare la percep țiile privind tipurile de utilizatori ai
situațiilor financiare, cu scopul de a stabili o baz ă de
pornire aferent ă opiniei subiec ților față de implica țiile
aplicării IFRS. Așa cum reiese în urma centraliz ării
rezultatelor studiului, se consider ă că cei mai importan ți
utilizatori ai situa țiilor financiare pe pia ța din România
sunt creditorii (ob ț
inând un procent de 26% din totalul
tipurilor de utilizatori men ționați în răspunsuri), urma ți de
investitorii locali (23%), guvernul și autoritățile fiscale
(21%) și investitorii interna ționali (19%), restul tipurilor
de utilizatori având alocate procente sub 3%.
Tipul de utilizator cel mai des inclus în r ăspunsul privind
utilizatorii ale c ăror nevoi informa ționale sunt satisf ăcute
cel mai bine de situa țiile financiare întocmite conform IFRS a fost reprezentat de investitorii interna ționali
(aceștia obținând un procent de 52% din totalul tipurilor
de utilizatori men ționați în răspunsuri). 33% din
utilizatorii men ționați sunt creditorii (b ăncile și alți
utilizatori similari), iar o pondere de sub 6% a revenit investitorilor locali, institu țiilor statului și competitorilor.
Pe de altă parte, rezultatele ob ținute prin analiza
chestionarelor arat ă că situațiile financiare întocmite în
conformitate cu reglement ările locale satisfac cel mai
bine nevoile informa ționale ale guvernului și ale altor
autorități fiscale (42% din utilizatorii situa țiilor financiare
menționați în răspunsuri), urma ți de investitorii locali
(27%), creditori (21%), restul tipurilor de utilizatori obț
inând ponderi în r ăspunsuri de sub 6%.
Un procent de 52,9% din popula ția chestionat ă
consideră că situațiile financiare sunt mai u șor de
întocmit în conformitate cu reglement ările locale, 35,5%
dintre responden ți sunt de p ărere că nivelul de efort
alocat întocmirii situa țiilor financiare este similar în cazul
aplicării normelor locale cu cel al aplic ării IFRS, în timp
ce, conform unei ponderi de 11,8% dintre r ăspunsuri,
situațiile financiare sunt mai u șor de pregătit în
conformitate cu IFRS.
În ceea ce prive ște auditarea situa țiilor financiare, 41,2%
din popula ția chestionat ă consideră că nivelul de efort
implicat de auditarea situa țiilor financiare este similar în
cazul audit ării unor situa ții financiare întocmite conform
reglementărilor locale cu cel aferent audit ării unor situa ții
financiare preg ătite în conformitate cu IFRS. O pondere
de 35,3% din popula ția chestionat ă este de părere că
situațiile financiare întocmite conform reglement ărilor
locale sunt mai u șor de auditat decât cele preg ătite
conform IFRS, în timp ce o pondere de 23,5% din responden ți afirm
ă că situațiile financiare întocmite
conform IFRS sunt mai u șor de auditat decât cele
pregătite conform prevederilor locale.
Prin intermediul acestor chestionare a fost evaluat ă și
părerea profesioni știlor în legătură cu avantajele ob ținute
din tranziția de la standardele locale la IFRS în materie
de raportare financiar ă. Astfel, în ordinea ponderii
apariției în răspunsuri, a fost conturat ă următoarea
ierarhie a avantajelor:
 nivel crescut al comparabilit ății între situa țiile
financiare ale mai multor companii interna ționale
(29%);

Oana-Sînziana BENDOVSCHI
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 270

 nivel crescut al transparen ței în prezentare (20%);
 flexibilitate generat ă de utilizarea unui cadru de
raportare bazat pe principii (16%);
 nivel crescut al calit ății informației contabile (14%);
 beneficii din utilizarea conceptului de valoare just ă
(13%);
 reduceri de costuri aferente procesului de raportare
atunci când este solicitat ă conformitatea cu mai
multe cadre de raportare (9%).
Totodată, a fost evaluat ă și părerea profesioni știlor în
legătură cu dezavantajele ap ărute din tranzi ția de la
reglementările locale la IFRS. Astfel, a fost conturat ă
următoarea ierarhie a dezavantajelor, în ordinea ponderii
apariției în răspunsuri:
 lipsa cunoștințelor și a experien ței profesioni știlor
contabili în aplicarea IFRS (27%);
 dificultăți în înțelegerea normelor IFRS de c ătre
profesioniștii contabili sau de c ătre utilizatorii
informației contabile (20%);
 provocări în aplicarea conceptului de valoare just ă
(16%);
 costuri semnificative cu servicii de consultan ță
(14%);
 actualizarea sistemelor in formatice de contabilitate
(12%);
 costuri semnificative de formare profesional ă (10%).
Concluzii
Cercetările efectuate recent la nivel interna țional înclin ă
spre eviden țierea impactului favorabil al implement ării
IFRS în materie de raportare financiar ă. Experiența
țărilor emergente aflate în procesul de tranzi ție de la
reglementările locale la IFRS sau a celor care au
finalizat deja acest pr oces poate fi folosit ă ca o lecție
pentru țările emergente care se vor confrunta cu aceast ă
etapă în evoluția raportării financiare. Cunoa șterea
beneficiilor și a obstacolelor întâlnite în procesul de
tranziție la IFRS este foarte important ă pentru o țară
emergentă, astfel încât aceasta s ă poată evita sau
minimiza, pe cât posibil, impactul obstacolelor și să
poată profita de maximul de beneficii ce poate fi ob ținut
din acest proces. În cazul României, o analiz ă preliminar ă arată că cea
mai mare parte a popula ției chestionate consider ă că
situațiile financiare întocmite conform IFRS satisfac
mai bine nevoile informa ționale ale investitorilor
internaționali. Pe de alt ă parte, se consider ă că
situațiile financiare preg ătite în conformitate cu
reglementările locale satisfac mai bine nevoile
informaționale ale guvernului și ale altor autorit ăți
fiscale, precum și că acestea sunt mai u șor de
întocmit. Totodat ă, se consider ă că nivelul de efort
necesar pentru auditarea situa țiilor financiare este
similar în cazul audit ării unor situa ții financiare
întocmite conform reglement ărilor locale cu cel
pentru auditarea unor situa ții financiare întocmite în
conformitate cu IFRS.
În cazul tranzi ției României de la reglement ările
locale la IFRS în materi e de raportare financiar ă,
avantajul amintit cel mai des de popula ția
chestionată este nivelul crescut al comparabilit ății
între situațiile financiare ale mai multor companii
internaționale. În acela și timp, dezavantajul cel mai
des amintit este lipsa cuno ștințelor și a experien ței
profesioniștilor contabili în aplicarea normelor IFRS.
Deși ultimele modific ări ale reglement ărilor din
România cu privire la raportarea financiar ă au
condus la alinierea unora dintre prevederi cu cele
conform IFRS pentru anumite categorii de entit ăți,
este încă necesară depunerea unor eforturi
semnificative pentru alinierea într-o propor ție
ridicată la aceste standarde interna ționale. Acest
fapt este sus ținut și de ipoteza c ă este posibil ca
procesul de implementare a normelor IFRS în
cazul României s ă fie cel mai complex proces cu
care speciali știi se confrunt ă de la începutul
reformelor contabile, dup ă 1990 (Feleag ă și
Feleagă, 2006).
În acest articol au fost conturate câteva idei generale
cu privire la contextul actual în materie de
convergen ță sau aliniere la IFRS în economiile
emergente și în mod special în cazul României.
Urmează ca direcțiile viitoare de cercetare s ă includă
aprofundarea cazului României și a impactului
implement ării Standardelor Interna ționale de
Raportare Financiar ă în întocmirea situa țiilor
financiare la nivel na țional.

Beneficii și provocări privind aplicarea normelor IFRS: experien ța economiilor emergente
Nr. 3(135)/2016 271
BIBLIOGRAFIE

1. AICPA. American Institut e of Certified Public
Accountants (2014), IFRS FAQs, Disponibil la
http://www.ifrs.com/ifrs_faqs.html#q3 [Accesat pe 09 februarie 2016].
2. Alsaqqa, I. și Sawan, N. (2013), The Advantages and
the Challenges of Adopting IFRS into UAE Stock
Market, International Journal of Business and
Management , vol. 8, nr. 19, pp.4-17.
3. Armstrong, C.S., Barth, M.E, Jagolinzer, A.D. și
Riedl, E.J. (2008), Market R eaction to the Adoption of
IFRS in Europe, Harvard Business School, Working
paper 09-032, Disponibil la http://www.hbs.edu/
faculty/Publication%20File s/09-032.pdf [Accesat pe 9
februarie 2016].
4. Balsari, C.K. și Varan, S. (2014), IFRS implemen-
tation and studies in Turkey, Accounting and
Management Information Systems , vol.13, nr. 2,
pp. 373-399.
5. Căruntu, C. și Lăpăduși, M.L. (2011), International
Financial Reporting Standards – Overview of Their
Adoption and Application for the Company, în
Analele Universit ății „Constantin Brâncu și” din Târgu
Jiu, Seria Economie , nr. 2, pp.89-97.
6. Feleagă, L. și Feleagă, N. (2006), Convergen țe
contabile interna ționale prin prisma ader ării la
Uniunea European ă, Economie teoretic ă și aplicată,
pp. 37-44, Disponibil la http://store.ectap.
ro/articole/52.pdf [Accesat pe 09 februarie 2016].
7. Grabinski, K., Kedzior și Krasodomska, M.J. (2014),
The Polish accounting system and IFRS implementation process in the view of empirical research, Accounting and Management Information
Systems, vol. 13, nr. 2, pp. 281-310.
8. Ikpefan, O.A. și Akande, A.O. (2012), International
Financial Reporting Standar d (IFRS): Benefits,
Obstacles and Intrigues for Implementation in Nigeria, Research Journal of Finance and
Accounting, vol. 3, nr. 10, pp.143-151.
9. Jain, P. (2011), IFRS Im plementation in India:
Opportunities and Challenges, World Journal of
Social Science , vol. 1, nr. 1, pp. 125-136.
10. Kosonboov, L. (2004), The relevance of international
accounting standards for developing countries: The case of IAS 41, PhD thesis, University of Strathclyde,
UK, Disponibil la: http://et hos.bl.uk/OrderDetails.
do?uin=uk.bl.ethos.405546 [Acce sat pe 09 februarie
2016]. 11. Kuzina, R. (2014), Implementation of International
Financial Reporting Standards in Ukraine,
Accounting and Management Information Systems ,
vol. 13, nr.2, pp. 400-422.
12. Masoud, N. (2014), Accounting, FRQ, Emerging
Countries Transition: How Can a Country Implement
an IFRS Standard Change Successfully?, Global
Journal of Management and Business Research: D Accounting and Auditing , vol. 14, nr. 2, pp. 37-55.
13. Nnadi, M. (n.d.), International Financial Reporting
Standards (IFRS) and Financ ial Reporting Quality in
Emerging Economies: Evidence from China and
Hong Kong, Working paper, Disponibil la: http://www.virtusinterpress.org/IMG/pdf/Matthias_Nn
adi_paper.pdf [Accesat pe 09 februarie 2016].
14. Odia, J.O. și Ogiedu, K.O. (2013), IFRS Adoption:
Issues, Challenges and Lessons for Nigeria and
other Adopters, Mediterranean Journal of Social
Sciences, vol. 4, nr.3, pp.389-391.
15. Palacios-Manzano, M. și Martinez-Conesa, I. (2014),
Assessing the Impact of IFRS Adaptation on
Earnings Management: An Emerging Market
Perspective, Transformation in Business &
Economics, vol. 12, nr. 1 (31), pp. 21-40.
16. Perera, M.H.B. (1989), Accounting in developing
countries: a case for localised uniformity, The
British Accounting Review ,
vol. 21, nr. 2, pp. 141-157.
17. Saidi, F. (2013), Accounting developments in
Algeria: The Road to IFRS, International
Research Journal of Applied Finance, vol. 4,
nr. 1, pp.125-139.
18. Sidik, M.H.J. și Rahim, R.A. (2012), The Benefits And
Challenges of Financial Reporting Standards In
Malaysia: Accounting Practitioners’ Perceptions, Australian Journal of Basic and Applied Sciences,
vol. 6, nr. 7, pp. 98-108.
19.
Strouhal, J. și Deari, F. (2009), Are Czech and
Albanian Accounting Systems Really Different from
International Referential: Some Issues for Potential
Investors, Disponibil la
http://www.ekf.vsb.cz/export/sites/ekf/frpfi/cs/archiv/ro
cnik-2009/prispevky/dokum enty/Strouhal.Jiri.pdf
[Accesat pe 09 februarie 2016].
20. Zakari, M.A. (2014), Challenges of International
Financial Reporting Standards (IFRS) Adoption in
Libya, International Journal of Accounting and
Financial Reporting , vol. 4, nr. 2, pp. 390-412.

Mariana BUNEA, Eugeniu ȚURLEA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 272
Audit financiar, XIV, Nr. 3(135)/ 2016 ,272-279
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

Impactul
structurii
consiliilor de
administra ție
sau de
supraveghere
asupra
performan ței
societăților
bancare
Mariana BUNEA,
Academia de Studii Economice Bucure ști,
e-mail: mariana.bunea@cig.ase.ro
Eugeniu ȚURLEA,
Academia de Studii Economice Bucure ști,
e-mail:eugeniu.turlea@cig.ase.ro

Rezumat
Obiectivul principal al acestui studiu îl reprezint ă
identificarea unor conexiuni între anumite caracteristici
ale consiliilor de administra ție sau de supraveghere la
nivelul sistemului bancar românesc, pe de o parte (respectiv dimensiunea, caracterul de independen ță și
diversitatea de gen a membrilor acestora), și, pe de alt ă
parte, performan țele financiar bancare, m ăsurate prin
rentabilitatea activelor bancare (ROA) și respectiv
rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE). Prin aceast ă
cercetare autorii î și propun să ofere răspunsuri,
justificate prin rezultatele unei cercet ări empirice, la
întrebarea: „Structura consiliilor de administra ție poate
afecta performan țele financiare înregistrate la nivelul
sistemului bancar din România?” Metodologia de
cercetare utilizat ă este preponderent cantitativ ă, având
la bază o analiză statistică deductivă, testarea și
identificarea unor conexiuni de tip cauz ă – efect, cu
aprecierea, totodat ă, a gradului de semnifica ție al
acestora, reprezentând principalul obiectiv al acestei
cercetări.
Cuvinte-cheie: Consiliu de administra ție, Consiliu de
supraveghere, performan ță financiară, sistem bancar,
guvernanță corporativ ă.
Clasificarea JEL: M40, G20, G30

Vărugăm să citați acest articol astfel:
Bunea, M. și Țurlea, E. (2016), The impact of the supervisory
board structure on bank performance, Audit Financiar , vol. XIV,
nr. 3(135)/2016, pp. 326-333, DOI: 10.20869/AUDITF/2016/ 135/326.
Link permanent pentru acest document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2016/135/326.

Impactul structurii consiliilor de administra ție sau de supraveghere
Nr. 3(135)/2016 273
Introducere
Ca urmare a crizei financiare globale, la nivelul
societăților bancare s-a înregistrat o cre ștere
semnificativ ă a gradului de armonizare și de
reglementare a proceselor și a sistemelor de guvernan ță
corporativă. Pe fondul acestor manifest ări, prezenta
cercetare î și propune s ă investigheze dac ă structura
consiliilor de supraveghere la nivelul sistemului bancar
(caracterizat ă prin dimensiune, compozi ție și diversitatea
de gen) poate afecta performan ța societăților bancare și,
dacă da, atunci care este acest grad de influen ță.
Nerespectarea proceselor de guvernan ță corporativ ă
poate genera costuri semnificative la nivelul b ăncilor.
Apariția unor astfel de costuri se datoreaz ă rolului
băncilor la nivelul economiilor na ționale, respectiv rolul
de intermediere financiar ă, de acoperire a necesit ăților
de plăți, de lichiditate, de informare, de asigurare a
produselor de economisire (Fama, 1985). În plus,
băncile sunt mult mai intens reglementate, luându-se
astfel măsuri în scopul prevenirii efectelor externe
negative cauzate de „riscul sistemic” (Flannery, 1998),
precum și pentru a proteja interesele deponen ților
societăților bancare.
Totodată, este bine cunoscut rolul important pe care
băncile îl au în facilitarea unei bune guvernan țe la nivelul
firmelor, atât în calitatea lor de creditori, cât și în calitate
de acționari (Caprio și Levine, 2002). Prin urmare,
băncile pot să contribuie nu numai la asigurarea unei
bune funcționări a societăților comerciale din sectorul
non-financiar, ci și la promovarea unei politici de alocare
eficientă a resurselor financiare în toate sectoarele
economiei.
Consiliul de supraveghere al unei b ănci joacă un rol
deosebit de important în realizarea unei guvernan țe
corporative eficiente. Astfel, Caprio și Levine (2002)
apreciază faptul că guvernanța corporativ ă bancară este
determinat ă în mod semnificativ de structura consiliilor
de supraveghere ale acestora. Totodat ă, autorii
consideră că nici acționarii sau partenerii din pia ță nu pot
afecta într-o m ăsură atât de mare guvernan ța
corporativă a unei bănci.
Importanța consiliilor de supraveghere la nivelul
guvernanței corporative a b ăncilor este subliniat ă și de
autoritățile de reglementare bancare. De exemplu, în
documentul s ău consultativ intitulat „Consolidarea
guvernării corporative în sector ul bancar”, Comitetul de
la Basel pentru Supraveghere Bancar ă – BCBS (2006) menționează consiliul de supraveghere ca fiind o parte
esențială a reformelor de reglementare ale unei b ănci.
Mai mult decât atât, al doilea pilon (proces de analiz ă de
supraveghere) din Basel II identific ă rolul consiliului de
supraveghere ca o parte integrant ă a procesului de
management al riscului (BCBS, 2005).
În acest context, obiectivul cercet ării noastre este
deosebit de important, literatura de specialitate existent ă
cu privire la rela ția dintre structura consiliilor de
supraveghere și performan țele bancare fiind înc ă
neconcludent ă.
De asemenea, acesta este primul studiu realizat la
nivelul sistemului bancar din România care include și
examinarea efectului diversit ății de gen la nivelul
consiliilor de supraveghere asupra performan țelor
bancare. Literatura de spec ialitate în ceea ce prive ște
prezența reprezentantelor de sex feminin în componen ța
consiliilor de supraveghere este înc ă neconcludent ă (de
exemplu, Adams și Ferreira, 2009; Farrell și Hersch,
2005; Carter, Simkins și Simpson, 2003; Bunea și
Țurlea, 2015).
1. Recenzia literaturii
de specialitate
Relația negativă dintre dimensiunea consiliilor de
supraveghere și performan țele firmelor este o constatare
comună în literatura de specialitate din sectorul non-
financiar (Hermalin și Weisbach, 2003). Rela ția este
determinat ă de agilitatea și coeziunea dintre membri
existentă la nivelul consiliilor de supraveghere de
dimensiuni mai mici, precum și de costurile ce pot fi
generate de necesit ățile de comunicare și coordonare la
nivelul celor mai ample numeric (Jensen și Meckling,
1976).
Membrii consiliilor de administra ție/consiliilor de
supraveghere de dimensiuni mari s-ar putea confrunta, de asemenea, cu dificult ăți în exprimarea opiniilor lor în
timpul limitat alocat în cadrul ședintelor (Lipton și Lorsch,
1992). În consecin ță, mai multe studii demonstreaz ă o
relație inversă între dimensiunea consiliilor de
administra ție/consiliilor de supraveghere și
performanțele financiare ale firmei (de exemplu,
Yermack, 1996; Eisenberg, Sundgren și Wells, 1998).
Cu toate acestea, Coles, Daniel și Naveen (2008) sus țin
că această relație depinde în tr-o mare m ăsură de mediul
economic în care î și desfășoară activitatea o firm ă. De

Mariana BUNEA, Eugeniu ȚURLEA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 274

exemplu, firmele cu necesit ăți accentuate de consiliere
(cum ar fi cele cu un grad ridicat de îndatorare și
puternic afectate de finan țarea prin împrumuturi) pot
înregistra beneficii din func ționarea unor consilii de
administra ție de dimensiuni mari (Coles ș.a., 2008;
Linck, Netter și Yang, 2008; Adams și Mehran, 2012).
În ceea ce prive ște sectorul bancar, rezultatele cercet ării
în această privință sunt mixte – o serie de studii prezint ă
o relație pozitivă, altele prezint ă o relație negativă sau
nicio legătură între dimensiunea consiliilor de
administra ție/consiliilor de supraveghere și performan ța
financiară a băncilor (de exemplu, Andres și Vallelado,
2008; Adams și Mehran, 2012).
Consiliile de administra ție de dimensiuni mari ar putea
reflecta complexitatea structurilor organiza ționale la
nivelul societ ăților bancare. Dimensiunea unui consiliu
de administra ție sau a unui consiliu de supraveghere ar
putea crește, de asemenea, prin încorporarea în
componen ța sa a membrilor condu cerilor subsidiarelor
băncilor, cu scopul facilit ării fluxului de informa ții (Adams
și Mehran, 2012).Cu toate acestea, în cazul în care în
cadrul unei societ ăți bancare s-ar înregistra o structur ă
organizatoric ă deficitară, atunci acest aspect s-ar
reflecta în ineficien ța activității manifestate la nivelul unui
consiliu de supraveghere de dimensiuni mari. Totodat ă,
independen ța membrilor consiliului de administra ție este
deosebit de important ă la nivelul unei b ănci, deoarece
aceștia pot contribui la îmbun ătățirea calității proceselor
și a operațiunilor desf ășurate în rela ția cu partenerii de
afaceri (Mishra și Nielsen, 2000; Cornett, McNutt și
Tehranian, 2009).
Diversității de gen la nivelul consiliilor de administra ție
i-a fost acordat ă în ultimii ani o aten ție sporită în
literatura de specialitate, precum și în dezbaterile publice
(de exemplu, Gul, Srinidhi și Ng, 2011; Adams și
Ferreira, 2009; Farrell și Hersch, 2005; Carter ș.a.,
2003). Reprezentarea femeilor în consiliile de
administra ție a înregistrat o cre ștere constant ă (dar
lentă) în ultimii ani. Acest trend de cre ștere a ponderii
reprezentantelor de sex feminin în consiliile de
administra ție este în concordan ță cu aprecierea c ă
femeile aflate în structurile de management pot aduce
plus valoare la nivelul firmei. Femeile manager sunt considerate a fi muncitoare și au abilități de comunicare
mai bune, ceea ce contribuie la îmbun
ătățirea modului
de rezolvare a problemelor și a capacității de luare a
deciziilor la nivelul consiliilor de administra ție și a
consiliilor de supraveghere (Robinson și Dechant, 1997). Potrivit lui Eagly și Carli (2003), femeile pot s ă
demonstreze abilit ăți suplimentare pentru a accede
la poziții de conducere, ceea ce înseamn ă că sunt
foarte competente și responsabile ca manageri. În
plus, femeile sunt considerate a fi mai con știente de
responsabilit ățile lor în calitate de membri ai
consiliului de administra ție și, în general, particip ă
mai bine preg ătite și documentate la ședințele
consiliului (Eagly și Carli, 2003). Acest lucru
înseamnă că femeile depun mai mult efort în
realizarea responsabilit ăților lor și, în consecin ță, ar
putea contribui la îmbun ătățirea eficacit ății consiliului
de administra ție sau a consiliului de supraveghere,
în ceea ce prive ște procesul de luare a deciziilor și
fluxul de informa ții.
Cu toate acestea, cercet ările anterioare cu privire la
efectul direct al diversit ății de gen asupra
performanței firmelor sunt neconcludente. Potrivit
Carter ș.a. (2003) într-un studiu efectuat la nivelul
firmelor nebancare, între diversitatea de gen și
performanțele firmei exist ă o relație pozitivă.
De asemenea, Adams și Ferreira (2009),
demonstreaz ă că prezența reprezentantelor de sex
feminin în componen ța consiliilor de administra ție
crește frecvența ședințelor acestora. Cu toate
acestea, ei nu apreciaz ă un efect direct al diversit ății
de gen asupra performan ței firmei. În plus, Farrell și
Hersch (2005) au considerat c ă femeile au tendin ța
de a ocupa pozi ții de conducere la nivelul firmelor
mai performante, cu toate c ă acestea raporteaz ă
profituri anormale nesemnificative în jurul datei anunțului includerii unei femei în componen ța
consiliilor de administra ție sau a consiliilor de
supraveghere.
2. Obiectivul studiului
și ipotezele de cercetare
Obiectivul principal al acestui studiu îl reprezint ă
identificarea unor conexiuni între anumite
caracteristici ale consiliilor de administra ție la
nivelul sistemului bancar românesc, pe de o parte,
(respectiv dimensiunea, caracterul de
independen ță și diversitatea de gen a membrilor
acestora) și, pe de alt ă parte, performan țele
financiar bancare, m ăsurate prin rentabilitatea
activelor bancare (ROA) și respectiv rentabilitatea
capitalurilor proprii (ROE).

Impactul structurii consiliilor de administra ție sau de supraveghere
Nr. 3(135)/2016 275
Astfel, autorii î și propun să ofere răspunsuri, justificate
prin rezultatele unei cercet ări empirice, la întrebarea:
„Structura consiliilor de administra ție poate afecta
performanțele financiare înregistrate la nivelul sistemului
bancar din România?”
În baza cercet ărilor anterioare din cadrul literaturii de
specialitate, s-au formulat urm ătoarele ipoteze de
cercetare:
H1: Există o asociere pozitiv ă semnificativ ă între
structura consiliului de administra ție sau a consiliului
de supraveghere și rentabilitatea activelor
societăților bancare (ROA).
H2: Există o asociere pozitiv ă semnificativ ă între
structura consiliului de administra ție sau a consiliului
de supraveghere și rentabilitatea capitalurilor proprii
ale societăților bancare (ROE). 3. Metodologia cercet ării
Metodologia de cercetare utilizat ă este preponderent
cantitativă, având la baz ă o analiză statistică deductivă,
testarea și identificarea unor conexiuni de tip cauz ă –
efect, cu aprecierea, totodat ă, a gradului de semnifica ție
al acestora, reprezentând principalul obiectiv al cerce-tării. În prezenta cercetare a fost utilizat softul SPSS
pentru Windows (analiz ă regresional ă și testări de
corelație).
La finele semestrului 1 al anului 2015, sistemul bancar
din România cuprindea 40 de institu ții de credit, din
totalul acestora 38 fiind societ ăți bancare cu capital
majoritar privat. 9 sunt sucursale ale unor institu ții de
credit străine.
Evoluția acestora ca structur ă în ultimii șapte ani este
prezentată în Tabelul 1 (BNR, 2015).

Tabelul 1. Structura institu țiilor de credit în perioada 2008 – 2015
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 iunie
2015
Număr de institu ții de credit 43 42 42 41 40 40 40 40
Număr de institu ții de credit cu capital majoritar privat 41 40 40 39 38 38 38 38
Număr de bănci cu capital majoritar str ăin, din care : 37 35 35 34 34 34 34 34
sucursale ale b ăncilor străine 10 10 9 8 8 9 9 9
Ponderea în total active a b ăncilor cu capital
majoritar privat (%) 94,6 92,5 92,4 91,6 91,6 91,5 91,3 91,6
Ponderea în total active a b ăncilor cu capital str ăin
(%) 88,2 85,3 85,0 83,0 89,8 90,0 89,9 90,2
Ponderea primelor cinci b ănci în total active (%) 54,3 52,4 52,7 54,6 54,7 54,4 54,2 55,3
Indicele Herfindahl-Hirschman (puncte) 926 857 871 878 852 821 797 812
Sursa : BNR, 2015

Din totalul institu țiilor de credit din sistemul bancar
românesc, e șantionul supus cercet ării cuprinde 28
de bănci. Conform informa țiilor regăsite pe paginile
web ale acestora, aferente momentului 31 decembrie
2014, acestea sunt persoane juridice române. Nu au
fost incluse în studiu cele 9 sucursale ale institu țiilor
de credit str ăine care, conform Regulamentului
25/30/2006 privind cerin țele de transparen ță și de
publicare pentru institu țiile de credit și firmele de
investiții, nu au obliga ția de a prezenta informa ții în
România (aceste informa ții fiind publicate în țara
mamă, la nivel de grup). Totodat ă, au fost excluse
din cercetare 3 institu ții de credit, pentru care nu au
fost făcute publice informa țiile pe paginile web
oficiale ale acestora. Datele supuse cercet ării au fost ob ținute în
exclusivitate de pe paginile web oficiale ale
instituțiilor de credit analizate, ale B ăncii Naționale
a României (BNR) precum și din cadrul rapoartelor
financiare anuale aferente anului 2014 și
rapoartelor privind cerin țele de transparen ță și
publicare elaborate conform Regulamentului BNR
– CNVM nr. 25/30/2014 modificat și completat prin
Regulamentele BNR – CNVM
nr. 21/26/2010 și nr. 23/15/2011 și cu
Regulamentul BNR nr. 25/10.12.2010.
Băncile din cadrul sistemului bancar românesc sunt
administrate fie printr-un sistem unitar de administrare,
funcția de supraveghere și conducere fiind exercitat ă

Mariana BUNEA, Eugeniu ȚURLEA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 276

de un consiliu de administra ție, fie printr-un sistem
dualist de administrare, în care conducerea executiv ă
revine comitetului executiv sau directoratului care î și
desfășoară activitatea sub supravegherea unui consiliu
de supraveghere, conform actului constitutiv al fiec ărei
instituții de credit și legislației bancare în vigoare.
Consiliul de supraveghere stabile ște strategiile și liniile
de dezvoltare și supervizeaz ă implementarea acestora,
iar comitetul executiv sau directoratul asigur ă conducerea operativ ă și prevenirea riscurilor
operaționale și de conformitate.
În scopul atingerii obiectivului principal au fost definite
două seturi de variabile, independente și dependente,
care stau la baza studiului și a identific ării potențialelor
corelații.
În Tabelul 2 este prezentat ă o detaliere a variabilelor
independente cercetate, inclusiv modul în care acestea au fost definite și evaluate.

Tabelul 2. Situa ția variabilelor independente studiate
Variabila independent ă Definiție Simbol Măsurare
Dimensiunea consiliului de
administra ție sau a consiliului de
supraveghere Numărul de membri în componen ța consiliului
de administra ție sau a consiliului de
supraveghere AC_Size Num ăr de membri
Independen ța membrilor Ponderea membriilor independen ți în
componen ța consiliului de administra ție sau a
consiliului de supraveghere AC_Ind Num ăr de membri
independen ți în total
membri
Diversitatea de gen a membrilor Ponderea femeilor membre în componen ța
consiliului de administra ție sau a consiliului de
supraveghere AC_Divg Num ăr de femei
membre în total
membri
Sursa : Concepția autorilor

Variabilele dependente supuse cercet ării sunt
Rentabilitatea activelor (ROA – Return on
Assets) și, respectiv, Rentabilitatea financiar ă
(ROE – Return on Equity) înregistrate de c ătre
instituțiile de credit române ști incluse în eșantion, ca o sintez ă a performan țelor
financiare ale acestora.
În Tabelul 3 sunt prezentate variabilele dependente
supuse cercet ării, precum și modul în care acestea sunt
definite și evaluate.

Tabelul 3. Lista variabil elor dependente analizate
Variabila dependent ă Simbol utilizat Măsurare
Rentabilitatea activelor ROA Rezultat net/Total active la nivelul b ăncii
Rentabilitatea capitalurilor proprii ROE Rezu ltat net/Capitaluri proprii la nivelul b ăncii
Sursa : Concepția autorilor

Pentru a testa posibilele corela ții dintre variabilele
independente și variabila dependent ă a fost determinat
coeficientul Pearson, coeficient utilizat deseori pentru aprecierea gradului de intensitate a dependen ței liniare
ce se manifest ă între două variabile. Astfel, un coeficient
de corelație Pearson care are o valoare de +1 reflect ă o
relație directă perfectă între cele dou ă variabile, iar unul
care are o valoare de -1 indic ă o relație inversă perfectă.
Această analiză a posibilelor corela ții între variabilele cercetate ofer ă indicii privind sensul și semnifica ția
potențialelor interdependen țe dintre aceste variabile,
permițându-ne astfel s ă acceptăm sau să respingem
ipotezele de cercetare.
4. Prelucrarea și analiza datelor
În baza rezultatelor analizei regresionale (am utilizat
modelul de regresie multipl ă în SPSS, metoda

Impactul structurii consiliilor de administra ție sau de supraveghere
Nr. 3(135)/2016 277
Backward), în scopul accept ării sau respingerii
ipotezelor formulate, au fost prelucrate și analizate
potențialele influen țe ale fiecărei variabile independente.
Aceste rezultate sunt prezentate detaliat în Tabelele 4a
și 4b „Matricea corela țiilor parțiale”. În cadrul acestor
tabele sunt prezenta ți coeficienții de corela ție (Pearson
Correlation), valoarea semnifica ției (Sig.) pentru fiecare
coeficient de corela ție și numărul cazurilor considerate în
prezentul studiu (N).
În vederea test ării ipotezei H1: Există o asociere
pozitivă semnificativ ă între structura consiliului de administra ție sau a consiliului de supraveghere și
rentabilitatea activelor societ ăților bancare (ROA),
analiza a fost detaliat ă pe influen ța fiecărei variabile
independente asupra rentabilit ății activelor societ ăților
bancare.
Astfel, rezultatele cercet ării în ceea ce prive ște impactul
variabilelor independente asupra ROA sunt prezentate
în Tabelul 4a „Matricea corela țiilor parțiale”. Conform
acestora, se poate observa c ă valoarea coeficien ților pe
diagonală este egală cu 1, deoarece fiecare variabil ă
este corelat ă perfect cu ea îns ăși.

Tabelul 4a. Matricea corela țiilor
ROA Dimensiune Diversitate Independen ță
Pearson
Correlation ROA 1,000 0,257 0,033 0,545
Dimensiune 0,257 1,000 0,350 0,057
Diversitate de gen 0,033 0,350 1,000 0,227
Independen ță 0,545 0,057 0,227 1,000
Sig. (1-tailed) ROA 0,093 0,434 0,036
Dimensiune 0,093 0,034 0,386
Diversitate de gen 0,434 0,034 0,123
Independen ță 0,036 0,386 0,123
N ROA 28 28 28 28
Dimensiune 28 28 28 28
Diversitate de gen 28 28 28 28
Independen ță 28 28 28 28
Sursa : prelucrări proprii în SPSS 20.0.

Se constat ă că cea mai semnificativ ă legătură este
între rentabilitatea activelor societ ăților bancare
(ROA) și independen ța membrilor consiliului de
administra ție sau a consiliului de supraveghere.
Între variabila dependent ă ROA și variabila
independent ă Independen ța membrilor există o
asociere pozitiv ă aproape semnificativ ă. Valoarea
coeficientului de corela ție este de 0,545, cu o
valoare Sig. mai mic ă decât 0,05 (respectiv 0,036).
Astfel, poate fi acceptat ă ipoteza de cercetare formulat ă
(H1) și putem afirma c ă există o asociere pozitiv ă
aproape semnificativ ă între structura consiliului de
administra ție sau a consiliului de supraveghere
(apreciată prin Independen ța membrilor ) și
Rentabilitatea activelor societăților bancare (ROA).
În demersul nostru de testare a ipotezei H2: Există
o asociere pozitiv ă semnificativ ă între structura consiliului de administra ție sau a consiliului de
supraveghere și rentabilitatea capitalurilor proprii
ale societăților bancare (ROE) , cercetarea
efectuată a avut în vedere identificarea impactului
variabilelor independente asupra Rentabilității
financiare (ROE) aferente societ ăților bancare
românești incluse în e șantionul supus cercet ării.
Rezultatele cercet ării influenței variabilelor
independente asupra ROE sunt prezentate în Tabelul 4b „Matricea corela țiilor parțiale”.
Se observă că nu se poate afirma c ă există o asociere
pozitivă semnificativ ă între variabila dependent ă ROE și
variabilele independente deoarece, pe de o parte, valoarea coeficien ților de corela ție este cuprins ă între
0,132 și 0,382, iar pe de alt ă parte se înregistreaz ă
valori Sig. mai mari decât 0,05 (respectiv 0,073, 0,252 și
0,193).

Mariana BUNEA, Eugeniu ȚURLEA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 278

Tabelul 4b. Matricea corela țiilor
ROE Dimensiune Diversitate Independen ță
Pearson
Correlation ROE 1,000 0,171 0,132 0,282
Dimensiune 0,171 1,000 0,350 0,057
Diversitate de gen 0,132 ,0,350 1,000 0,227
Independen ță 0,382 0,057 0,227 1,000
Sig. (1-tailed) ROE ,0193 0,252 0,073
Dimensiune 0,193 0,034 0,386
Diversitate de gen 0,252 0,034 0,123
Independen ță 0,073 0,386 0,123
N ROE 28 28 28 28
Dimensiune 28 28 28 28
Diversitate de gen 28 28 28 28
Independen ță 28 28 28 28
Sursa : prelucrări proprii în SPSS 20.0.

În concluzie, cea de a doua ipotez ă testată (H2) este
respinsă. Apreciem c ă nu există o asociere semnificativ ă
între structura consiliului de administra ție sau a
consiliului de supraveghere și rentabilitatea financiar ă a
societăților bancare (ROE).
Concluzii
Această cercetare a fost conceput ă în vederea realiz ării
obiectivului de identificare a unor poten țiale
interdependen țe între structura consiliilor de
administra ție sau a consiliilor de supraveghere și
performanțele financiare, apreciate prin Rentabilitatea
activelor (ROA) și Rentabilitatea financiar ă (ROE) ,
înregistrate la nivelul societ ăților bancare din e șantionul
supus cercet ării.
Testarea poten țialelor influen țe ale structurii consiliilor de
administra ție asupra valorii unei societ ăți a făcut, de-a lungul timpului, obiectul unor ample studii de cercetare.
Spre deosebire de acestea, prezenta cercetare prezint ă
o abordare diferit ă a acestei problematici într-un
domeniu specific de activitate, și anume sectorul bancar,
segment destul de pu țin explorat pân ă în prezent din
această perspectiv ă. De asemenea, ipotezele formulate
și asocierile dintre variabilele independente și cele
dependente cuprinse în cercetare îi confer ă un plus de
originalitate și, implicit, aduce lucr ării valoare ad ăugată.
În același timp, prezenta cercetare are și o serie de
limite, cauzate în principal de dimensiunea e șantionului
societăților bancare studiate, dar și de faptul c ă analiza a
fost efectuat ă asupra informa țiilor aferente unui singur
exercițiu financiar (20 14). Apreciem îns ă că acestea sunt
provocări în vederea realiz ării unor cercet ări viitoare.
Considerăm că prezenta cercetare poate reprezenta o
sursă utilă de reflecție și de informa ție pentru practicienii
care activeaz ă în domeniul bancar.

BIBLIOGRAFIE

1. Adams, R.B. și Ferreira, D. (2009), Women in the
boardroom and their impact on governance and performance, Journal of Financial Economics , vol.
94, pp. 291-309.
2. Adams, R.B. și Mehran, H. (2012), Bank board
structure and performance: evidence for large bank holding companies, Journal of Financial
Intermediation , vol. 21, nr. 2, pp. 243-267. 3. Andres, P. și Vallelado, E. (2008), Corporate
governance in banking: the role of board of directors, Journal of Banking and Finance , vol. 32,
nr. 12, pp. 2570-2580.
4. Bunea, M. și Țurlea, E. (2015), Study of the
Women Presence into the Board Directors and Audit Committees Level of Romanian Banks, Audit
Financiar , vol. XIII, nr. 122-2/2015, pp. 97 – 105.

Impactul structurii consiliilor de administra ție sau de supraveghere
Nr. 3(135)/2016 279
5. Caprio, G. și Levine, R. (2002), „Corporate
governance of banks: concepts and international observations”, lucrarea prezentat ă la Global
Corporate Governance Forum Research Network
Meeting 2002 .
6. Carter, D.A., Simkins, B.J. și Simpson, W.G.
(2003), Corporate governance, board diversity,
and firm value, The Financial Review , vol. 38, nr. 1,
pp. 33–53.
7. Coles, J.L., Daniel, N.D. și Naveen, L. (2008),
Boards: does one size fit all?, Journal of Financial
Economics , vol. 87, nr. 2, pp. 329–356.
8. Cornett, M.M., McNutt, J. și Tehranian, H. (2009),
Corporate governance and earnings management
at large U.S. bank holding companies, Journal of
Corporate Finance , vol. 15, nr. 4, pp. 412–430.
9. Eagly, A. și Carli, L. (2003), The female leadership
advantage: An evaluation of the evidence, The
Leadership Quarterly , vol. 14, nr. 6, pp. 807–834.
10. Fama, E.F. (1985), What’s different about banks?,
Journal of Monetary Economics , vol. 15, nr. 1,
pp. 29–39.
11. Farrell, K.A. și Hersch, P.L. (2005), Additions to
corporate boards: The effect of gender, Journal of
Corporate Finance , vol. 11, nr. 1-2, pp. 85–106.
12. Flannery, M.J. (1998), Usi ng Market Information in
Prudential Bank Supervision: A Review of the U.S. Empirical Evidence, Journal of Money, Credit and
Banking , vol. 30, nr. 3, pp. 273–305.
13. Gul, F.A., Srinidhi, B. și Ng, A.C. (2011), Does
board gender diversity improve the informativeness of stock prices?, Journal of Accounting and
Economics , vol. 51, nr. 3, pp. 314– 338.
14. Hermalin, B.E. și Weisbach, M.S. (2003), Boards of
Directors as an Endogenously Determined Institution: A Survey of the Economic Literature,
FRBNY Economic Policy Review , vol. 9, nr. 1,
pp. 7–26.
15. Jensen, T. și Meckling, S. (1976), Theory Of The
Firm: Managerial Behavior, Agency Costs And Ownership Structure, Journal of Financial
Economics,
vol. 3, nr. 4, pp. 305-360.
16. Eisenberg, T., Sundgren, S. și Wells, M.T. (1998),
Larger Board Size and Decreasing Firm Value in
Small Firms, Journal of Financial Economics , vol.
48, nr. 4, pp. 35–54.
17. Linck, J.S., Netter, J.M. și Yang, T. (2008), A large
sample study on board changes and determinants
of board structure, Journal of Financial Economics ,
vol. 87, pp. 308–328.
18. Lipton, M. și Lorsch, J. (1992), A modest proposal
for improved corporate governance, Business
Lawyer , vol. 48, nr. 1, pp. 59–77.
19. Mishra, C.S. și Nielsen, J.F. (2000), Board
impendence and compensation policies in large
bank holding companies, Financial Management ,
vol. 29, pp. 51–70.
20. Robinson, G. și Dechant, K. (1997), Building a
Business Case for Diversity, Academy of
Management Executive , vol. 11, nr. 3, pp. 21–30.
21. Yermack, D. (1996), Higher market valuation of
companies with a small board of directors, Journal
of Financial Economics , vol. 40, nr. 2, pp. 185–212.
22. Banca Națională a României și Comisia Na țională
a Valorilor Mobiliare (2006), Regulamentul
25/30/2006 privind cerin țele de transparen ță și de
publicare pentru institu țiile de credit și firmele de
investiții, Disponibil la:
http://www.bnr.ro/apage. aspx?pid=404&actId=69
[Accesat pe 13 februarie 2016].Banca Na țională a
României și Comisia Na țională a Valorilor Mobiliare
(2010), Regulamentul B ăncii Naționale a României
și al Comisiei Na ționale a Valorilor Mobiliare nr.
21/26/2010, aprobat prin Ordinul nr. 20/91/2010,
Disponibil la:
http://www.bnr.ro/apage.as px?pid=404&actId=3237
93 [Accesat pe 13 februarie 2016].
23. Banca Națională a României (2015), Raport asupra
stabilității financiare 2015 [pdf] Disponibil la:
www.bnr.ro/files/d/Pubs _ro/RSF/RSF2015.pdf
[Accesat pe 13 februarie 2016].

Alin-Eliodor T ĂNASE, Traian-Ovidiu CALOT Ă
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 280
Audit financiar, XIV, Nr. 3(135)/ 2016 ,280-288
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

Practici
contabile
privind
reducerile de
preț. Limite
și direcții de
acțiune pentru
o legislație
modernă
Alin-Eliodor T ĂNASE,
EVERET România Distribution,
e-mail: alin.tanase@everet.ro
Traian-Ovidiu CALOT Ă,
Universitatea Titu Maiorescu, Bucure ști,
e-mail: traian.calota@infofisc.ro

Rezumat
Veniturile reprezint ă un indicator important pentru
utilizatorii situa țiilor financiare care doresc s ă evalueze
poziția financiar ă și performan ța unei entit ăți. În
consecință, reglement ările contabile aplicabile
referitoare la recunoa șterea și evaluarea veniturilor
joacă un rol important în crearea imaginii unei companii.
Acest articol abordeaz ă o serie de tranzac ții specifice în
conformitate cu reglement ările contabile din România
(Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1802/2014), prin
comparație cu IFRS 15 Venituri din contractele cu
clienții. În situațiile în care acest lucru a fost considerat
oportun, au fost prezentate reglement ările fiscale, în
conformitate cu noul Cod Fiscal aplicabil începând cu 1 ianuarie 2016. IFRS 15 î și propune s ă acopere aspecte
pe care nu le trateaz ă standardele anterioare de
contabilitate (IAS și IFRS) sau interpret ările acestor
standarde (SIC și IFRIC), ca de exemplu IAS 18 Venituri
și IAS 11 Contracte de construc ție.
Cuvinte-cheie : Reduceri pentru plata imediat ă,
component ă financiară semnificativ ă, plăți către client,
dreptul de a returna.
Clasificare JEL : G32, H32, M41

Vă rugăm să citați acest articol astfel:
Tănase, A.E. și Calotă, T.O. (2016), Accounting practice
regarding discounts. Limitations and actions for a modern legislation, Audit Financiar , vol. XIV, nr. 3(135)/2016,
pp. 334-342, DOI: 10.20869/AUDITF/2016/135/334.
Link permanent pentru acest document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2016/135/334.

Practici contabile privind reducerile de pre ț
Nr. 3(135)/2016 281
Introducere
Dată fiind importan ța pe care o au, pentru utilizatorii de
situații financiare, informa țiile referitoare la performan ța
unei entități în general și cele referitoare la venituri în
special, reglement ările care afecteaz ă valoarea și
structura veniturilor au impact asupra evalu ării
performanței unei entit ăți. În acest moment, entit ățile
economice din România î și organizeaz ă contabilitatea
fie pe baza reglement ărilor naționale armonizate cu
Directivele Europene, fie în conformitate cu reglementările naționale armonizate cu Standardele
Internaționale de Raportare Financiar ă. Orice diferen ță
între aceste dou ă seturi de reglement ări este de natur ă a
afecta imaginea utilizatorilor despre performan ța
companiilor, mai ales dac ă ele se refer ă la o
component ă atât de important ă a veniturilor, cum sunt
veniturile din contractele cu clien ții.
Standardul IFRS 15 Venituri din contractele cu clien ții
conține un model de recunoa ștere al veniturilor mai
bun și oferă mai multe informa ții și elemente de
ghidare față de standardele precedente. De
asemenea, noul standard acoper ă
zone care nu erau
tratate îndeajuns de clar în standardele anterioare sau
pe care prevederile acestora nu le acopereau în
totalitate. Acest nou standard abrog ă o parte din
standardele precedente, cum ar fi IAS 11 Contracte de
construcție, IAS 18 Venituri, IF RIC 13 Programe de
fidelizare a clien ților, IFRIC 15 Acorduri privind
construcția de propriet ăți imobiliare, IFRIC 18
Transferuri de acti ve de la clien ți și SIC 31 Venituri –
tranzacții barter care presupun servicii de publicitate.
Reglement ările contabile din România, aplicabile
entităților care nu au implementat Standardele
Internaționale de Raportare Financiar ă, conțin de
asemenea prevederi noi care afecteaz ă modul de
recunoaștere a veniturilor din contractele cu clien ții și a
reducerilor de pre ț în special.
Ca urmare, în con ținutul articolului sunt prezentate o
serie de cazuri particulare referitoare la recunoa șterea
veniturilor din contracte cu clien ții, cu scopul de a oferi o
perspectivă practică și actuală referitoare la acest
aspect. Exemplele analizate se concentreaz ă pe
problema reducerilor de pre ț, deoarece aceasta a fost
una din ariile afectate de schimb ările legislative recente.
Articolul se înch eie cu interpret ările, concluziile și
recomandările formulate pe baza demersului realizat și a
experienței profesionale a autorilor. 1. Tranzac ții privind reducerile
cu caracter financiar
În continuare sunt prezentate o parte din tranzac țiile
care se întâlnesc frecv ent în practica societ ăților
comerciale. Dat fiind caracterul vast al unui astfel de subiect, s-a optat doar pentru prezentarea unei p ărți a
tranzacțiilor, cu scopul de a le trata am ănunțit, de a
răspunde la anumite întreb ări și, în același timp, de a
iniția dezbateri. Tranzac țiile sunt prezentate atât din
perspectiva reglement ărilor contabile din România
(Ordinul ministrului finan țelor publice 1802/2014
actualizat – OMFP 1802/2014), cât și din perspectiva
Standardelor Interna ționale de Raportare Financiar ă
(IFRS), mai exact IFRS 15. Unde s-a considerat
relevant, sunt prezentate și principalele aspecte de
natură fiscală, în conformitate cu noul Cod fiscal aplicabil
începând cu 1 ianuarie 2016.
1.1. Vânzări de bunuri sau prest ări de
servicii care implic ă acordarea de
reduceri pentru plata imediat ă sau
pentru plata înainte de scaden ță
În cadrul rela țiilor comerciale dintre furnizori și clienți,
părțile pot include în contractele încheiate clauze prin
care se acord ă clienților o reducere pentru plata
facturilor într-un anumit inte rval de timp. Modul în care
pot fi tratate aceste reduceri de c ătre entitățile care
aplică reglement ările contabile na ționale conforme cu
Directivele europene și de către entitățile care aplic ă
IFRS este prezentat în detaliu în continuare.

Tratamentul contabil din perspectiva IFRS 15
În situația în care vânz ătorul acord ă o reducere pentru
plata imediat ă sau pentru plata într-o anumit ă perioadă
de timp, atunci o parte a contravalorii care ar urma s ă fie
încasată este variabil ă, ca urmare a faptului c ă nu există
o certitudine cu privire la achitare în condi țiile care
generează primirea reducerii. Managementul societ ății
va estima cuantumul reducerii care poate fi acordat ă pe
baza experien ței anterioare și a numărului de clien ți
cărora li se poate oferi aceast ă reducere. De regul ă,
valorile nu sunt semnificative din perspectiva situa țiilor
financiare. Reducerea afecteaz ă cifra de afaceri a
vânzătorului, respectiv costul de achizi ție în cazul
cumpărătorului.

Alin-Eliodor T ĂNASE, Traian-Ovidiu CALOT Ă
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 282

Tratamentul contabil din perspectiva
reglementărilor naționale
Potrivit pct. 77, alin. (1) din anexa la ordinul 1802/2014,
reducerile fina nciare sub form ă de sconturi de decontare
sunt acordate pentru achitarea datoriilor înainte de
termenul normal de exigibilitate. Indiferent de perioada la
care se refer ă, în contabilitatea furnizorului aceste
reduceri reprezint ă cheltuieli ale perioadei ( și sunt
reflectate în contul 667 Cheltuieli privind sconturile
acordate), în timp ce în contabilitatea clientului acestea reprezintă venituri ale perioadei ( și sunt reflectate în
contul 767 Venituri din sconturi ob ținute). Cu alte
cuvinte, reducerile acordate/primite ca urmare a încasării/achitării datoriilor înainte de scaden ță –
indiferent la ce perioad ă se referă – nu diminueaz ă cifra
de afaceri, în cazul vânz ătorului, sau costul de achizi ție,
în cazul cump ărătorului, ele având impact asupra
rezultatelor contabile din activitatea financiar ă.
1.2. Vânzări de bunuri sau prest ări de
servicii care implic ă o component ă
financiară semnificativ ă
Tratamentul contabil din perspectiva IFRS 15
Pot exista situa ții în care apare un decalaj
semnificativ între momentul transfer ării bunurilor sau
serviciilor c ătre cumpărător și momentul achit ării
acestora. Standardul solicit ă ca, atunci când
tranzacția încorporeaz ă o component ă financiară
semnificativ ă, managementul societ ății să ajusteze
prețul tranzacției pentru a reflecta valoarea în timp a
banilor, astfel încâ t suma recunoscut ă drept venit din
vânzare sau din prestarea serviciilor s ă fie la nivelul
prețului ce s-ar utiliza în condi țiile în care
cumpărătorul ar achita la momentul transferului
riscurilor și beneficiilor aferente bunurilor sau la
momentul consider ării prestării efective a serviciului
conform în țelegerii (IASB, par. 60).
Tranzacția aflată în discuție trebuie s ă includă o
component ă financiară semnificativ ă, fapt care poate fi
stabilit de entitate prin anal izarea mai multor factori,
dintre care îi amintim, cu caracter nelimitativ, pe
următorii:
(i) contravaloarea ce se achit ă de client este
substanțial diferită de cea pe care ar achita-o la
momentul transferului bunurilor sau imediat
conform în țelegerii contractuale existente; (ii) durata de timp scurs ă între momentul livr ării
bunurilor și momentul achit ării acestora;
(iii) rata dobânzii, implicit ă sau explicit ă, menționată
în înțelegerea dintre p ărți prin comparare cu rata
dobânzii pe pia ță (IASB, par. 61). În cazul în care
există o component ă financiară, atunci aceasta
va trebui s ă fie reflectat ă distinct fie ca un venit
financiar, fie ca o cheltuial ă financiară. Cuantumul
componentei financiare se va determina în conformitate cu IFRS 9.

Tratamentul contabil din perspectiva
reglementărilor naționale
Ordinul 1802/2014 nu solicit ă în mod explicit ca valoarea
în timp a banilor s ă constituie un element de ajustare a
valorii venitului din vânzarea de bunuri sau prestarea de
servicii, iar componenta financiar ă să fie prezentat ă
distinct.
2. Tranzac ții privind reducerile cu
caracter comercial
Pot exista în țelegeri contractuale prin care vânz ătorul:
a. achită cumpărătorului diverse sume de bani pentru
servicii puse la dispozi ție de acesta (ca de exemplu
taxele de raft, taxele pentru pozi ții favorabile de
expunere, taxele pentru punerea la dispozi ție a
unor rapoarte privind vânz ările în pu nctele de
vânzare etc.);
b. acordă reduceri comerciale pentru ca acestea s ă
se reflecte în pre țurile de la raft, astfel încât
consumatorul final s ă achiziționeze produsele la
prețuri mai mici, sau acord ă reduceri comerciale pe
bază de cupoane valorice;
c. participă la campaniile de marketing și publicitate
alături de client;
d. acordă produse gratuite clientului în scopul
stimulării vânzărilor (2 buc ăți la prețul uneia) sau
pentru testare la punctele de vânzare (ca de
exemplu, acordarea de mostre, testare etc.).
Practicile comerciale pot fi diverse și uneori complicate,
ceea ce genereaz ă dificultăți la reflectarea în
contabilitate a tranzac țiilor aferente. De asemenea, apar
și implicații fiscale, a șa cum se va prezenta în
continuare.

Practici contabile privind reducerile de pre ț
Nr. 3(135)/2016 283
2.1. Tranzac ții care presupun ca vânz ătorul
să efectueze pl ăți către client
Tratamentul contabil din perspectiva IFRS 15
Standardul prevede ca entitatea s ă stabileasc ă dacă
aceste sume pl ătite sau de pl ătit reprezint ă fie o
reducere de pre ț, fie o plată pentru un serviciu sau un
bun distinct, primit de vânz ător de la client. Standardul
oferă un ghid pe baza c ăruia entitatea stabile ște în ce
situație se poate încadra opera țiunea economic ă (IASB,
par. 26-30).
Se poate spune c ă bunul sau serviciul este considerat
distinct dac ă este vândut de client separat și în mod
regulat sau entitatea poate beneficia de bunul sau
serviciul respectiv, fie pe cont propriu, fie împreun ă cu
alte resurse disponibile acesteia. În aceste situa ții
contabilizarea serviciului sau a bunului primit se va face
ca și cum ar fi fost achizi ționat de la un ter ț în cursul
normal al afacerii. Serviciile vor fi înregistrate pe seama
cheltuielilor sau, dac ă este cazul, ca pitalizate în
conformitate cu IFRS.
În restul situa țiilor, aceste pl ăți efectuate sau care
urmează a fi efectuate de vânz ător sunt considerate
reduceri comerciale de pre ț.

Tratamentul contabil din perspectiva
reglementărilor contabile na ționale
Contabilizarea și prezentarea elementelor din bilan ț și
din contul de profit și pierdere se realizeaz ă ținând
seama de fondul economic al tranzac ției sau al
angajamentului în cauz ă. Respectarea acestui principiu
are drept scop înregist rarea în contabilitate și
prezentarea fidel ă a tranzacțiilor, în conformitate cu
realitatea economic ă, punând în eviden ță drepturile și
obligațiile, precum și riscurile asociate acestor opera țiuni
potrivit pct. 57, alin. (1) din anexa la OMFP 1802/2014.
Forma juridic ă a unui document trebuie s ă fie în
concordan ță cu realitatea economic ă. Potrivit pct. 57,
alin. (3) din anexa la OMFP 1802/2014, atunci când
există diferențe între fondul sau natura economic ă a unei
operațiuni sau tranzac ții și forma sa juridic ă, entitatea va
înregistra în contabilitate aceste opera țiuni, cu
respectarea fondului economic al acestora.
La pct. 76, alin. (7) din anexa la ordinul 1802/2014 sunt
exemplificate urm ătoarele categorii de reduceri
comerciale: a. rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate și
se practică asupra pre țului de vânzare;
b. remizele – se primesc în cazul vânz ărilor superioare
volumului convenit sau atunci când cump ărătorul are
un statut preferen țial; și
c. risturnele – sunt reduceri de pre ț calculate asupra
ansamblului tranzac țiilor efectuate cu acela și terț, în
decursul unei perioade determinate.
Se poate observa c ă nu există menționări sau
exemplificări care să conducă la înregistrarea unor pl ăți,
efectuate sau care urmeaz ă a fi efectuate de vânz ător,
pentru servicii sau bunuri primite de la clien ți drept
reduceri comercia le. În consecin ță, trebuie avute în
vedere realitatea economic ă și fondul economic al
operațiunii.

Perspectiva fiscal ă conform reglement ărilor
specifice din România
Potrivit art. 319, alin. (20), lit. i) din noul Cod fiscal,
factura cuprinde în mod obligatoriu urm ătoarele
informații: „[…] baza de impo zitare a bunurilor și
serviciilor ori, dup ă caz, avansurile facturate, pentru
fiecare cot ă, scutire sau opera țiune netaxabil ă, prețul
unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele,
risturnele și alte reduceri de pre ț, în cazul în care
acestea nu sunt incluse în pre țul unitar.”
De asemenea, art. 286, alin. (4), lit. a) din Codul fiscal
precizează că baza de impozitare a TVA nu cuprinde
„rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri
de preț, acordate de furnizori direct clien ților la data
exigibilității taxei.” Pentru reducerile de pre ț acordate
ulterior factur ării, art. 287, lit. c) din Codul fiscal prevede
că baza de impozitare se reduce „în cazul în care
rabaturile, remize le, risturnele și celelalte reduceri de
preț prevăzute la art. 286 alin. (4) lit. a) sunt acordate
după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.” Mai
mult, normele metodologice emise pentru aplicarea art. 286 din Codul fiscal condi ționează neincluderea
reducerilor în baza de impozitare doar dacă sunt
acordate direct în beneficiul clientului și nu constituie , în
fapt, remunerarea unui serviciu sau a unei livr ări. Cu alte
cuvinte, vânz ătorul nu va înregistra plățile, efectuate sau
care urmeaz ă a fi efectuate, pentru serviciile sau livr
ările
efectuate de client drept reduceri de pre ț, el fiind obligat
să înregistreze serviciile primite pe seama cheltuielilor în
conformitate cu prevederile contractuale, a

Alin-Eliodor T ĂNASE, Traian-Ovidiu CALOT Ă
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 284

documentelor suport și a facturii emise de client .
Conform exemplului din norme, vânz ătorul poate acorda
– în cadrul unor campanii promo ționale – reduceri
comerciale consumatorului final, prin intermediul
comercian ților, doar pe baz ă de cupoane valorice.
2.2. Vânzătorul achit ă clientului o sum ă
pentru a ob ține o anumit ă poziție
favorabilă în magazinele de desfacere
ale acestuia
O astfel de tranzac ție apare, de exemplu, atunci când
pentru marca de produse de machiaj X se dore ște a fi
pus la dispozi ție un spațiu de 3 rafturi în fiecare punct de
lucru al unui magazin de desfacere.

Tratamentul contabil din perspectiva IFRS 15
Analizând prevederile din Standard referitoare la
condițiile pe baza c ărora se poate considera c ă s-a
primit un serviciu sau un bun distinct, se poate
concluziona c ă, în acest caz, vânz ătorul nu prime ște un
serviciu distinct și, în consecin ță, poate trata aceste pl ăți
drept o reducere de pre ț.

Tratamentul contabil din perspectiva
reglementărilor contabile na ționale
Ordinul 1802/2014 nu con ține prevederi distincte prin
care să se stabileasc ă situațiile pe baza c ărora se poate
considera c ă s-a primit un serviciu sau un bun distinct. În
consecință, ar fi indicat ca asemenea pl ăți să fie
înregistrate pe seama cheltuielilor pe m ăsura efectu ării
lor, ținând cont de principiul contabilit ății de
angajamente.

Perspectiva fiscal ă conform reglement ărilor
din România
Dacă avem în vedere prevederile din Codul fiscal
menționate anterior, nu se poate reduce sau ajusta baza
de calcul a TVA dac ă reducerile reprezint ă, în fapt,
remunerarea unui serviciu sau a unei livr ări. Pentru ca
aceste cheltuieli s ă fie deductibile fiscal, la calculul
impozitului pe profit se va avea în vedere principiul
introdus la art. 25 alin. (1) din noul Cod fiscal cu privire la deductibilitatea cheltuielilor angajate în scopul
desfășurării activității economice, precum și la clauzele contractuale agreate de p ărți și documentele suport care
să justifice prestarea efectiv ă a acestor servicii.
2.3. Vânzătorul și clientul particip ă împreună
la campanii de promovare a produselor
prin publicarea de reclame în reviste de
specialitate
Este analizat ă în continuare situa ția în care clientul
suportă inițial întregul cost al campaniei publicitare,
urmând să refactureze o cot ă-parte vânz ătorului.

Tratamentul contabil din perspectiva IFRS 15
Analizând prevederile din Standard referitoare la
condițiile pe baza c ărora se poate considera c ă s-a
primit un serviciu sau un bun distinct, se poate
concluziona c ă, în acest caz, vânz ătorul prime ște un
serviciu distinct deoarece clientul a apelat la un ter ț
pentru acest serviciu. Vânz ătorul ar fi putut ob ține direct
acest serviciu de la entitatea care public ă revista. În
concluzie, serviciile vor fi înregistra te pe seama
cheltuielilor pe m ăsura realiz ării lor.

Tratamentul contabil din perspectiva legisla ției
naționale
Precizările anterioare (2.2) r ămân valabile și în acest
caz, în sensul c ă serviciile vor fi înregistrate pe seama
cheltuielilor, pe m ăsura realiz ării lor. În opinia noastr ă,
pentru aceste cazuri, este relevant ă analiza câtorva
aspecte fiscale care depind de pre țul folosit de client
pentru refacturarea serviciilor, în sensul c ă pot exista
două variante:
a. clientul refactureaz ă la același preț cu care a
achiziționat serviciul de reclam ă de la terț (situație
cunoscută și sub denumirea de „structur ă de
comisionar” din perspectiva TVA) și
b. clientul refactureaz ă direct, la un pre ț mai mare.
În opinia noastr ă, prima situa ție este cea care poate
ridica anumite probleme în practic ă, fapt care ne face
să detaliem urm ătoarele aspecte. În cazul unui
contract de comision , comisionarul este, în fapt, un
intermediar între un vânz ător (furnizor) și un
cumpărător. Comisiona rul poate:
a. fie să emită numai facturi de comision pentru
serviciul de intermediere oric ăreia dintre cele dou ă
părți sau chiar ambelor;

Practici contabile privind reducerile de pre ț
Nr. 3(135)/2016 285
b. fie să primească facturi pe numele s ău de la
furnizor, urmând s ă emită facturi pe numele s ău
către cumpărător. În acest caz comisionarul se
transformă în cumpărător-revânzător („structur ă de
comisionar”).
Sunt importante condițiile cumulative în care structura de
comisionar se poate aplica, dup ă cum urmeaz ă (pct.
31.(5)-(6) din normele de aplicare ale art. 286, alin. (3) din Codul fiscal):
(i) livrările de bunuri sau prest ările de serviciu
refacturate nu fac parte din îns ăși activitatea
economică a comisionarului;
(ii) comisionarul nu recupereaz ă mai mult decât
cheltuiala efectuat ă, dar poate recupera mai pu țin;
(iii) în măsura în care comisionar ul poate face dovada
că singurul scop este refacturarea de cheltuieli,
atunci nu este obligat s ă aibă înscrisă în obiectul
de activitate realizarea prest ărilor pe care le
refactureaz ă.
În cazul structurii de comisionar, cump ără
torul-
revânzător are dreptul la deducerea TVA aferente
achizițiilor de servicii/bunuri care vor fi refacturate, în
condițiile legii, și are obliga ția de a colecta TVA pentru
operațiunile taxabile. Atragem aten ția asupra faptului c ă
pot exista situa ții – cum ar fi cele care implic ă cheltuieli
cu impozitele, taxele sau cheltuieli accesorii, care cad în sarcina comisionarului pentru opera țiunile realizate –
când structura de comisionar nu se aplic ă.
Comisionarul va avea în vedere și pct. 432 din anexa la
OMFP 1802/2014, conform c ăruia „sumele colectate de
o entitate în numele unor ter țe părți, inclusiv în cazul
contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezint ă venit din activitatea
curentă, chiar dac ă din punct de vedere al taxei pe
valoarea ad ăugată persoanele care ac ționează în nume
propriu sunt considerate cump ărători-revânz ători. În
această situație, veniturile din activitatea curent ă sunt
reprezentate de comisioanele cuvenite”.
2.4. Vânzătorul (distribuitor) este de acord
să suporte o parte din costurile
generate de o campanie de reducere de
preț practicată de client (revânz ător) în
propriile magazine
Ca urmare a unui astfel de acord, consumatorul final (clientul direct al revânz ătorului) beneficiaz ă de o
reducere fa ță de prețul obișnuit aplicat la raft. Tratamentul contabil din perspectiva IFRS 15
Analizând prevederile din Standard se poate
concluziona c ă o asemenea plat ă poate fi înregistrat ă de
vânzător (distribuitor) ca și cum ar fi o reducere
comercială acordată direct clientului s ău
(revânzătorului). Altfel spus, pl ățile aferente unor
asemenea reduceri – acordate indirect, prin intermediul
revânzătorului, către consumatorul final (clientul
revânzătorului) – nu sunt tratate diferit fa ță de cele care
sunt acordate de vânz ător (distribuitor) direct clientului
său (revânzător).

Tratamentul contabil din perspectiva legisla ției
naționale
OMFP 1802/2014 nu face referire distinct ă la situația în
care un vânz ător (distribuitor) acord ă reduceri
comerciale indirecte – prin intermediul clientului s ău
(revânzător) – către consumatorul final care este, în fapt,
clientul revânz ătorului.
Totuși, unele prevederi din Codul fiscal ar trebui avute în
vedere pentru a evita eventualele riscuri fiscale. Astfel, revenind la men țiunile anterioare privind reducerea sau
ajustarea bazei de impozitare a TVA, accentu ăm
următoarele aspecte care trebuie privite cumulativ:
 reducerile de pre ț nu se includ în baza de impozitare
dacă sunt acordate direct în beneficiul clientului – în
cazul nostru s-ar putea interpreta c ă aceste reduceri
de preț nu sunt acordate direct clientului
(revânzătorului), fiind în fapt acordate în mod indirect
– prin intermediul revânz ătorului – consumatorului
final, care beneficiaz ă de o reducere de pre ț „la raft”;
 reducerile de pre ț nu se includ în baza de impozitare
dacă sunt acordate direct în beneficiul clientului și nu
constituie , în fapt, remunerarea unui serviciu sau a
unei livrări – în cazul nostru s-ar putea interpreta c ă
aceste reduceri de pre ț reprezintă remunerarea unei
livrări și anume a livră
rii pe care clientul
(revânzătorul) o face c ătre consumatorul final , în
sensul de a oferi acestuia din urm ă un produs mai
ieftin;
 există un exemplu în cuprinsul normelor
metodologice de aplicare a art. 286 din Codul fiscal
prin care produc ătorii/distribuitorii pot acorda, pe
bază de cupoane valorice, în anumite condi ții,
reduceri comerciale c ătre consumatorii finali prin

Alin-Eliodor T ĂNASE, Traian-Ovidiu CALOT Ă
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 286

intermediul comercian ților (cumpărători –
revânzători).
În opinia noastr ă, acest gen de opera țiune, des întâlnit ă
în practica societ ăților comerciale, ar trebui reglementat ă
mai clar pentru evitarea oric ăror riscuri de calculare a
debitelor și accesoriilor la plata TVA și a impozitului pe
veniturile microîntreprinderii sau a impozitului pe profit,
după caz.
2.5. Vânzătorul livreaz ă bunuri clientului,
iar acesta are dreptul de a le returna
În practică se regăsesc înțelegeri contractuale agreate
între vânzător și cumpărător prin care, concomitent cu
transferul drepturilor și obligațiilor asupra bunurilor, se
acordă dreptul clientului de a returna produsele pentru
diverse motive, cum ar fi: retur ca urmare a deterior ării
produsului în timp, retur ca urmare a schimb ării gamei
de produse cu una nou ap ărută, retur ca urmare a
terminării contractului etc. Aceast ă operațiune de
returnare de bunuri poate genera mai multe situa ții:
a. clientul are dreptul la restituirea, integral sau în parte,
a sumei plătite inițial pentru bunuri;
b. clientul poate primi o factur ă de reducere ( credit
note) care va diminua pl ățile viitoare ale acestuia în
relația cu vânzătorul;
c. clientul are dreptul s ă primească un alt bun la
schimb; sau
d. combinație a celor de mai sus.
În aceste cazuri, este important s ă se stabileasc ă nivelul
veniturilor pe care vânz ătorul îl recunoa ște, ținând cont
de drepturile de retur pe care le are clientul și de
probabilitatea ca acesta s ă returneze bunurile.

Tratamentul contabil din perspectiva IFRS 15
Standardul con ține în anex ă (Ghidul de aplicare)
prevederi privind vânz ările cu drept de retur (par.
B20-B27). În situa ția transferurilor de bunuri, când exist ă
drept de retur, sau a anumitor servicii, când fac obiectul unei posibile restituiri, o societate comercial ă trebuie să
recunoasc ă următoarele:
(i) veniturile pentru bunurile transferate la nivelul
valorii la care entitatea consider ă că are dreptul;
așadar entitatea nu va recunoa ște venituri pentru
bunurile care se a șteaptă a se returna;
(ii) datorie de restituit; și (iii) un activ, concomitent cu ajustarea aferent ă a
costului bunurilor vândute, pentru a reflecta dreptul vânzătorului de a recupera bunurile de la client în
vederea constituirii da toriei de restituit.
De asemenea, entitatea trebuie s ă aibă în vedere c ă
este posibil ca starea bunurilor returnate s ă fie mult
diferită de cea din momentul livr ării, existând chiar riscul
ca bunurile s ă nu poată fi utilizate în continuare. În
aceste condi ții, valoarea activului recunoscut va trebui
să se facă la valoarea contabil ă a bunurilor de la
momentul vânz ării, diminuat ă cu orice alte eventuale
deprecieri de valoare sau costuri necesare recuper ării
lor. Datoria de restituit și activul privind recuperarea
bunurilor trebuie s ă fie prezentate ca elemente distincte
în situațiile financiare. Entitatea va evalua și va ajusta
corespunz ător, la data întocmirii situa țiilor financiare,
nivelul preconizat al retururilor și al datoriei de restituit
aferentă, modificând corespunz ător nivelul ve niturilor.
Mai mult, valoarea activului re cunoscut se va modifica
ori de câte ori valoarea datoriei se modific ă sau sunt
indicii că există o depreciere de valoare. În cazul în care
entitatea nu poate estima nive lul retururilor, veniturile nu
vor fi recunoscute pân ă la data la ca re estimarea se
poate face în mod rezonabil, dat ă care poate
corespunde cu sfâr șitul perioadei în care clientul are
dreptul de retur.

Tratamentul contabil din perspectiva legisla ției
naționale
Referitor la retururi, avem în vedere preciz ările de la
pct. 330, alin. (1) și (2) din anexa la OMFP
1802/2014, referitoare la tratamentul contabil în
cazul mărfurilor/produselor fini te returnate de clien ți.
Astfel, dac ă returul de bunuri are loc în acela și
exercițiu financiar în care a avut loc tranzac ția de
vânzare, se corecteaz ă sumele înregistrate în
conturile de crean țe, venituri, cheltuieli și stocuri care
au fost folosite la momentul vânz ării și descărcării
din gestiune.
Dacă sumele respective se cunosc la data bilan țului,
corecția trebuie înregistrat ă la data bilan țului, chiar și
în absența unei facturi. Tratamentul TVA în aceste
situații este cel prev ăzut de legisla ția în domeniu.
Referitor la valoarea de prezentare a unui activ în
situațiile financiare, se precizeaz ă că valoarea
contabilă a unui activ este valoarea la care acesta

Practici contabile privind reducerile de pre ț
Nr. 3(135)/2016 287
este recunoscut dup ă ce se deduc amortizarea
acumulată (pentru activele amortizabile) și ajustările
acumulate din depreciere sau pierdere de valoare (a
se vedea pct. 82 din anexa la OMFP 1802/2014).
Se observă că standardul interna țional este mult mai
restrictiv decât reglementarea na țională, în sensul c ă
managementul trebuie s ă facă o estimare privind
retururile. Reglementarea na țională solicită reflectarea
retururilor dac ă sumele respective sunt cunoscute la
data bilanțului.
2.6. Vânzătorul livreaz ă bunuri clientului, iar
clientul solicit ă înlocuirea bunurilor cu
unele similare, de acela și tip, calitate și
preț
Tratamentul contabil din perspectiva IFRS 15
Standardul precizeaz ă în mod clar c ă schimbarea de
către client a unui bun cu un altul de acela și fel, de
aceeași calitate și condiție și având acela și preț nu se
consideră ca fiind retur și, în consecin ță, nu se
realizează nicio ajustare a pre țului de tranzac ționare
(IASBa, par. B26). Dreptul de a schimba un bun cu un altul, în condi țiile anterior amintite , trebuie privit ca
dreptul de a returna, în perioada de garan ție, un
produs care nu func ționează corect.

Tratamentul contabil din perspectiva legisla ției
naționale
Reglementarea contabil ă (OMFP 1802/2014) nu
prezintă distinct acest caz, dar men ționează că orice
tranzacție efectuat ă se consemneaz ă în momentul
efectuării ei într‐un document care st ă la baza
înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel
calitatea de document justificativ (pct. 314, alin. 2-3). De asemenea, se men ționează că veniturile și
cheltuielile care rezult ă direct și concomitent din
aceeași tranzacție sunt recunoscute simultan în
contabilitate, prin asocierea direct ă între cheltuielile
și veniturile aferente, cu eviden țierea distinct ă a
acestor venituri și cheltuieli (pct. 53, alin.3).
În practică, această operațiune se reflect ă printr-un retur,
urmat de o livrare. Nu apar modific ări la nivelul
veniturilor, urmare a faptului c ă prețul de vânzare este
același, dar pot ap ărea modific ări la nivelul costului
bunurilor vândute în cazul în care costul de achizi ție al
bunurilor este diferit (de exemplu, bunurile au fost achiziționate de la parteneri externi, în perioade diferite,
iar cursul valutar utilizat la data recep ției este diferit).
Concluzii
Fiecare entitate trebuie s ă își stabileasc ă propria
strategie de afaceri, urm ărind ca în elaborarea
contractelor comerciale s ă identifice în primul rând
limitele și condițiile trasate prin legisla ția comercial ă. De
regulă, politicile comerciale ale unei entit ăți nu pot fi
îngrădite de legisla ția contabilă sau fiscală, acestea fiind
rodul aplicării regulilor și bunelor practicilor comerciale,
conforme cu legisla ția specifică. De aceea, un rol major
în configurarea politicilor comerciale revine juridicului.
Chiar dacă atât legisla ția contabilă cât și cea fiscal ă
și-au definit ca principiu fundamental prevalen ța
economicului asupra juridicului, consider ăm că orice
prevedere contractual ă validată juridic trebuie s ă fie
aplicată întocmai pe toat ă durata în care contractul
comercial î și produce efectele. În plus, tratamentele
contabile și fiscale trebuie configurate înc ă din faza de
concepere a contractului comercial, tocmai pentru ca
tranzacțiile derulate de entitate s ă fie conforme cu
prevederile Codului fiscal și ale OMFP 1802/2014.
Următorul pas vizeaz ă introducerea tratamentelor
menționate anterior în manualele de politici contabile și
fiscale, plecând de la tipologia reducerilor de pre ț
utilizate în practica entit ății, continuând cu procedurile
referitoare la întocmirea, circuitul și utilizarea
documentelor financiar-contabile utilizabile, evaluarea și
înregistrarea în contabilit ate a reducerilor de pre ț etc.
Din perspectiv ă fiscală, trebuie avute în vedere cel pu țin
aspectele legate de impactul reducerilor de pre ț asupra
bazei de impozitare a TVA, a impozitului pe profit sau a impozitului pe venitul microîntreprinderilor, întrucât aceste reduceri ajusteaz ă, în sensul diminu ării, valoarea
bunurilor și serviciilor, fie la data efectu ării tranzacției
inițiale, fie ulterior.
Din analiza comparativ ă a prevederilor IFRS 15 cu cele
din reglement ările contabile na ționale, am constatat
diferențe semnificative în ceea ce prive ște
reglementarea aspectelor de natur ă practică, prin
raportarea la condi țiile concrete din economie și prin
oferirea unor solu ții diverse pentru recunoa șterea și
evaluarea reducerilor de pre ț utilizate.
Deși practica economic ă și juridică din România abund ă
în utilizarea a numeroase categorii de reduceri de pre ț,
considerăm că legislaț
ia în domeniu, aparent stufoas ă,

Alin-Eliodor T ĂNASE, Traian-Ovidiu CALOT Ă
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 288

suferă de rigiditate , inadaptare și interpretabilitate
excesive. Spre exemplu, cele mai multe practici comerciale și reguli generale de comercializare sunt
reglementate prin Ordonan ța Guvernului 99/2000 privind
comercializarea produselor și a serviciilor pe pia ță.
Terminologia și practicile comerciale nu sunt preluate în
legislația contabilă, care, departe de a fi conectat ă la
realitatea economic ă actuală, se rezum ă la exemplific ări
sumare și cu un caracter mai mult decât general. Mai
mult, noutățile aduse de ultimele reglement ări contabile în ceea ce prive ște reducerile care acoper ă integral
contravaloarea bunurilor pot s ă conducă la interpret ări
eronate în ceea ce prive ște vânzarea în pierdere sau,
mai grav, la delimitarea eronat ă a veniturilor perioadei
curente de cele în avans. Fiscalitatea impune reguli diferite și necorelate care pot conduce la imposibilitatea
practicării unor politici comerciale moderne și flexibile,
precum și la riscuri majore de recalculare a impozitelor și
a taxelor datorate statului român.

BIBLIOGRAFIE

1. Hotărârea Guvernului nr. 1 privind Codul fiscal
(2016), Bucure ști: Monitorul Oficial al României nr.
22/13/01.2016.
2. International Accounting Standards Board (2014),
IFRS 15 Revenue from Contracts with Customers, IFRS Foundation .
3. Legea contabilit ății nr. 82/1991 republicat ă, cu
modificările și completările ulterioare, Bucure ști:
Monitorul Oficial al României nr. 454/18.06.2008. 4. Legea nr. 227privind Codul fiscal, cu modific ările și
completările ulterioare (2015), Bucure ști: Monitorul
Oficial al României nr. 688/10.09.2015.
5. Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1802
pentru aprobarea Reglement ărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile
financiare anuale consolidate, cu modific ările și
completările ulterioare (2014): Bucure ști, Monitorul
Oficial al României nr. 963/30.12.2014.

Mihai CARP
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 290
Monthly Journal published by the
Chamber of Financial Auditors
of Romania
67-69 Sirenelor Street, District 5,
zip code 050855, Bucharest, OP 5,
CP 83

Scientific Director:
Professor Pavel NĂSTASE , Ph. D.
Editorial Director:
Professor Mădălina DUMITRU Ph.D.
Editorial Assistant:
Cristina RADU
DTP: Nicolae LOGIN

The Scientific Editorial Board and
the editorial technical team shall
take no responsibility for the content
of the articles published in the
journal.

International Databases:
CABELL’s
EBSCO;
ERIH PLUS;
PROQUEST;
RePEc;
ULRICH’s.
CrossRef Member

OSIM Trademark no. M2010 07387
Chamber of Financial Auditors
of Romania
Phone: (021) 410.74.43 extension 120;
Fax: (021) 410.03.48;
E-mail: revista@cafr.ro;
http: revista.cafr.ro;
ISSN: 1583-5812,
ISSN on-line: 1844-8801

Printing: Universal Color SA,
Str. Victoriei, Complex Fortuna-
Parter, Pite ști, jud. Arge ș,
tel: +40 248 215 788
e-mail: universal@universalcolor.ro
Scientific Editorial Board
Dinu AIRINEI , Ph. D. – "Al. I Cuza" University, Ia și
Veronel AVRAM – Craiova University
Yuriy BILAN – Szczecin University, Poland
Sorin BRICIU – "1 Decembrie 1918" University, Alba Iulia
Ovidiu BUNGET – Universitatea de Vest din Timi șoara
Alain BURLAUD – The National Conservatory of Arts and Crafts, Paris
Tatiana DĂNESCU – "Petru Maior" University, Târgu Mure ș
Lilia GRIGOROI – Academy of Economic Studies of Moldova, Chi șinău
Raluca-Gina GU ȘE – Bucharest University of Economic Studies
David HILLIER – Leeds University Business School, United Kingdom
Allan HODGSON – University of Queensland, Australia
Emil HOROMNEA – "Alexandru Ioan Cuza" University, Ia și
Robin JARVIS – Brunel University, United Kingdom
Maria MANOLESCU – Bucharest University of Economic Studies
Dumitru MATI Ș – "Babeș-Bolyai" University, Cluj-Napoca
Ion MIHĂILESCU – "Constantin Brâncoveanu" University, Pite ști
Ana MORARIU – Bucharest University of Economic Studies
Mirela PĂUNESCU – Bucharest University of Economic Studies
Irimie Emil POPA – "Babeș-Bolyai" University, Cluj-Napoca
Vasile RĂILEANU – Bucharest University of Economic Studies
Ion STANCU – Bucharest University of Economic Studies
Donna STREET – Dayton University, USA
Ioan TALPO Ș – West University, Timi șoara
Alexandru ȚUGUI – "Alexandru Ioan Cuza" University, Ia și
Eugeniu ȚURLEA – Bucharest University of Economic Studies
Iulian VĂCĂREL – Member of the Romanian Academy
All rights of this edition are reserved to t he Chamber of Financial Auditors of Romania
(CAFR). Reproduction, even partially, on any support, and the sale are prohibited without
prior consent of the CAFR, being subjects to the stipulations of the copyright law.

Important for Authors!
The articles are submitted to the editor by e-mail at: revista@cafr.ro, compulsory in MS
Office Word format, in black-and-white.
The authors are kindly requested to comply with the following:
– the language the article is drafted in is English
– the optimal size of the article is: 7-10 pages with 2000 signs/page, spaces included;
– the article must mention the title, the research methodology used, authors’
contributions, the imperfect on the accounting profession and the references;
– an Abstract is compulsory, which must be wr itten at the 3rd person plural, presenting
the subject of the research, the main problems and authors’ contributions;
– 4-5 key words;
– JEL Classifications.
Tables and graphs are developed in black and white whit up to six shades of gray and sent
also separately, if they were elaborated in MS Office Excel.
The review of the articles is performed by members of the Scientific Assessment Council of
the „Audit Financiar” Journal, by means of the „double-blind review” method, that is, the
reviewers do not know the names of the author s, nor the authors do know the names of the
reviewers.
Assessment criteria for articles: • innovative input, topicality, importance and relevance for the
subject matter; • the quality of the research methodology; • clarity and pertinence of the presentation and argumentation; • the relev ance of the bibliographic sources used;
• contribution made to the research in the area. The resolution of the Scientific Assessment
Council of the journal can be: acceptance; accept ance with revisions; rejection. The results of
the assessments are communicated to the authors and only the articles approved by the
Scientific Assessment Council are published.
More details can by found on our website www.revist a.cafr.ro, sections „Reviews” and
„Manuscripts”.

Identifying difficulties encountered by the accounting profession in accessing documents
Nr. 3(135)/2016 291
Audit financiar, XIV, Nr. 3(135)/ 2016 , 291-301
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

Identifying
difficulties
encountered
by the
accounting
profession
in accessing documents,
in the digital economy
context of Romania
Alexandru Țugui,
“Alexandru Ioan Cuza” University of Ia și,
e-mail: alexandru.tugui@yahoo.com
Ana-Maria Gheorghe,
“Alexandru Ioan Cuza” University of Ia și

Abstract
The present study is a qualitative and quantitative
exploratory research, aiming to identify the difficulties of
documenting the engagements specific to the accounting profession, in the context of the digital
economy in Romania. To this purpose, we performed a
questionnaire-based survey among 300 accounting
professionals. The results of the study show that, at
global level, in the current development study of the digital economy from Romania, accessing accounting
documents, with the purpose of their use within
engagements of the accounting professionals, is a major problem, from three perspectives. As such, 73.98% of
the accounting professionals confirm, through their
answers, that they faced the lack and/or the impossibility
to obtain accounting data, while performing specific
engagements, while 69.92% link the access issue with the lack of or the restricted interaction with/access to
data, which are managed by means of old or new
accounting information systems. As a direct consequence of the two difficulties, revealed by our
study, it results that 63.41% of the questioned
accountants consider that the accounting data provided by their clients have a low level of consistency and trust.
The originality of the study is granted by approaching the
topic in the current circumstances of the digital economy
and increased use of cloud accounting, which will call
the attention of both the ac counting profession, and the
beneficiaries of accounting data and information, or even
developers of specific software.
Keywords: Cloud, accounting profession, digital
accounting, digital economy
JEL Classification: M40
To cite this article:
Țugui, A. and Gheorghe, A.M. (2016), Identifying difficulties
encountered by the accounting profession in accessing
documents, in the digital economy context of Romania , Audit
Financiar , vol. XIV, no. 3(135)/2016, pp. 291-301, DOI:
10.20869/AUDITF/2016/135/291. Permanent link to this document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2016/135/291.

Alexandru ȚUGUI, Ana Maria GHEORGHE
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 292

Introduction
The recent requirements of the users of financial and
accounting data press the accounting profession from
Romania, as well, to cross a vast transition process,
motivated by the assimilation, as working tools, of the
new types of information and communication
technology (IT).
If the ancient nations from the Middle East used even
about 10,000 years ago a processing system of data
related to their economic life, based on encrusted bone
or stone (Chatfield, 1977) the accounting, as a fundamental instrument of the digital economy, is
currently trying to include all its activities and/or
processes in an integrated environment, through modern
technologies like: big data, cloud-computing, data mining
etc. (Năstase and Caia, 2015; Vasarhelyi, Kogan and
Tuttle, 2015). In this logic, it’s easy to see that, along the
accounting evolution, the accounting measuring and
booking methods have been diverse and dependent on a material (technological) support , that defined a
technological bow in time, fr om the material support of
bone or stone encrustations, clay tablets and papyrus, to the accounting books on paper (Capron, 1994), and
further to the virtual support , through the
dematerialization of the accounting records from the
cybernetic era, as a consequence of electronic
information processing and its storage in cloud .
All these technological developments from the economic
and social life left a distinct mark on the accounting
profession of the last decade, whose direct effect was
the adoption of a new paradigm in the accounting organization, totally dependent on technology. Hence,
while the specific literature ( Țugui and Gheorghe, 2014)
provides studies promoting the idea that accounting
professionals want a change of the accounting paradigm
in the context of cloud computing, other researchers (Ionescu, Prichici and Tudoran, 2014) complement the
previous statement by explaining that accounting
professionals must in their turn change their professional behaviour, by embedding new information technologies
in the accounting informati onal system and re-focusing
on analysis and consultancy, in accordance with the role
they play.
In the above described context, through the present
paper we aim to identify the main difficulties
encountered by accounting professionals while
performing specific engagements, related to accessing accounting documents in the current digitization stage of
the informational flows, in the Romanian digital economy .
1. The digital context
During the last 20 years, the digital economy has been
increasingly more perceptible in our life. Shortly, it can
be observed that, in today’s economy, the information is involved to a greater extent in the creation of the Gross
Domestic Product (GDP), ne xt to the classical three
production factors, i.e. labour, land and capital. From the perspective of the doctrine, this omnipresent expression
of digitization is called the New Economy. The concept
of digital economy was born in 1996, in Don Tapscott’s
paper “ The Digital Economy: Promise and Peril In The
Age of Networked Intelligence ” (1996) and is essentially
based on the idea of the digital representation, as “1”
and “0” sequences, of all the informational flows from the
economy.
Through the 1998 Report of the USA Trade Department,
entitled “ The Emerging Digital Economy ” (Margherio et.
al., 1998), the digital economy concept was described
as the IT dominated economy, able to contribute to the
GDP increase from the follow ing four types of activity:
 the Internet expansion;
 the electronic inter-company trade;
 the digital delivery of goods and services;
 the retail of tangible goods.
In the above described context, the IT field was seen as
the “key” of the economic engine, specific to the new
digitized economy; this was a matter considered
especially by the main countries, through the value of
the investments in this sector.
The United Kingdom , as a member of the European
Union even since 2008, funded the digital economy , by
means of The Research Councils UK (RCUK –
www.rcuk.ac.uk), by allocating over 150 million pounds
for the identification of long-term challenges of the digital
economy. To this purpose, up to 2012, 25 research
topics, were funded and completed by 2,000 doctoral students, belonging to 44 formation centres.
In Australia , public consultations on digital economy
were organized in three stages, August-September 2008, December 2008 and April 2009, leading to the
definition of the concept in the light of the public interest

Identifying difficulties encountered by the accounting profession in accessing documents
Nr. 3(135)/2016 293
and the launching of a digital investment plan of 43
billion dollars, for the creation of the National Broadband Network. Its goal was the simu ltaneous coverage of rural
and urban areas and the optical fibre connection to
Internet for 90% of the homes, schools and public
spaces (Anon.,
2012 ).
In Canada , based on public debates organized between
May-July 2010, the Federal Government summarized
the directions which should be supported ( Government
of Canada, 2014 ) for increasing the quality of life in the
context of the digital economy :
 The capacity to innovate, using digital technologies;
 The construction of a world-class type infrastructure;
 The growth of the ICT sector;
 The increase of the Canadian digital content in the
digital environment;
 The creation of digital qualifications for the future.
May 2010 meant the launching, at the level of the
European Union (EU), of the Digital Agenda, with a
target horizon up to 2020 (Europenan Commission,
n.d.). Essentially, the Digital Agenda is a synthesis of the
European Commission Strate gy on the use of ICT for
economic growth. Starting with 2012, at the level of the
European Commission, the Digital Agenda has been directed to five concrete action lines for Europe, i.e.
(Kroes, 2012):
 the implementation of cloud services;
 the Internet opening, through legislative liberalization
and security assurance;
 the general broadband assurance;
 the stimulation of innovation and entrepreneurship;
 the ICT use for increasing the quality and efficiency
of public services.
Romania , as a country with an emergent economy and
an EU Member State, has been implementing the activities of the European Digital Agenda through the Ministry of Information Technology and Communication. Concretely, the following sectors of the economic life are
significantly influenced by digitization: the ERP market (Anis Research, 2011), eHealth (Lita, 2011), eGovernment (EUROSTAT, 2014), eReligion (http://www.crestinortodox.ro) , Mobile Applications
(Agoramedia, 2011), Cloud Computing (EUROSTAT, 2014), eEducation and Social Network and Social Media (Țugui, 2012). 2. The accounting profession in
Romania and the digitization phenomenon
The digitization phenomenon of informational flows,
as well as of their interaction with the accounting profession ( Țugui, 2003), means the expansion of
the computer-based accounting technique, the
acceptance of increasingly more intelligent technologies in the daily practice and the settling of
transactions in virtual environments, up to the
„extinction” of the traditional professionals and their
replacement with persons skilled in the processing of
data, information and accounting knowledge (Țugui,
2006).
From this perspective, the Romanian specific literature
of the last five years noted aspects with regard to the way in which the accounting profession in Romania will evolve, in the context of its interaction with the digital
economy . In this line, we observe that the stress is on
the idea of the continuous change of the accounting
profession , by adapting to the technological environment
of the digital economy (Toader, 2012), under the pressure of the challenges that the profession must be
receptive to, for the purpose of identifying possible
solutions (ACCA Report, 2014; Ardeleanu, 2014).
With regard to cloud computing, as a currently
fashionable digital technology, the accounting
professionals debate the idea that it could complicate
the integration process of the accounting information
system of a modern company (Ionescu et al., 2014);
some question marks connected to the harmonisations between cloud computing and the
standards and regulation on auditing and information
security might also appear (Bendoveschi and Ionescu, 2015). The matter of informational security
in the Romanian digital economy is also perceived
when it comes to auditing information systems (Năstase and Caia, 2015; Dr ăgoi, 2015), as support
technologies of the current digital business
environment. However, what mainly calls our
attention are recent studies (Fotache and P ăvăloaia,
2015; Homoceanu and Airinei, 2015) debating the problems surrounding the concrete interaction
between digital technology and accounting
professionals, in the meaning that the latter are not familiar with the facilities provided by technology.

Alexandru ȚUGUI, Ana Maria GHEORGHE
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 294

3. Research methodology
Synthesized, the above literature review shows that the
accounting profession is continuously receptive of technology and that the current technological conjunction requires the accounting profession to keep
in line with the technological evolution. By reviewing the
specific literature, we didn’t find any concrete studies on the matter of the daily practi ce problems, related to the
easiness or difficulty of accessing the necessary documentation, for performing engagements specific to the accounting profession.
The employed research methodology was of exploratory
type, in the meaning that we intend to ascertain the
problems faced by the accounting profession while performing specific engagements, with regard to the access to information/documents. Our exploration has both a qualitative and a quantitative character, as the accounting professionals were initially required to qualitatively assess the encountered difficulties, in order for these assessments to subsequently be processed and interpreted by us, from a quantitative perspective. In this context, our research method was the survey , while
the research instrument was the on-line questionnaire,
addressed to a sample of over 300 accounting
professionals from Romania, visible on the Internet (specific sites, doctoral schools). Our intention was to include in the analysed sample those professionals who reached one of the highest accounting profession degrees (CECCAR, 2011; IE SBA, 2013), i.e. accounting
experts and financial auditors, including professionals enrolled in master and doctoral programs of the
universities of Bucure ști, Cluj-Napoca, Ia și, Timișoara.
The other categories of accounting professionals were selected from the public member registers of the Chamber of Financial Auditors of Romania and the Body of Expert and Licensed Accountants of Romania from the counties Alba, Arad, Arge ș, Bacău, Bihor, Boto șani,
Brăila, Cluj, Ia și, Prahova and Gala ți.
We associated the following main hypothesis (H
m) to
the above described research question: In the current
development stage of the digital economy in Romania, accessing accounting documents in different formats, with the purpose of their use, is a significant problem for the engagements of accounting professionals .
In accordance with the main hypothesis (H
m) that needs
validation, three secondary hypotheses were itemised,
which will be te sted separately:
H1: While performing specific engagements, accounting
professionals from Romania frequently encounter
the lack of accounting data and/or the impossibility to obtain accounting data.
H2: While performing specific engagements, accounting
professionals from Romania frequently have no/a restricted access to data that are managed by means of old or new accounting information systems.
H3: Within engagements performed by accounting
professionals from Romania, there is a perceived
low level of consistency of and trust in the accounting data.

Figure 1. Research model and hypotheses

Source : Own processing.

Identifying difficulties encountered by the accounting profession in accessing documents
Nr. 3(135)/2016 295
The validation of the secondary hypotheses will implicitly
lead to the validation of the main hypothesis, as well as to a conclusion that will bring clarifications in the field of the research question. Our research model, including
the research stages, the research question and the
hypotheses to be tested, is illustrated in Figure 1 .
In order to test the main hypothesis by means of the
three secondary hypotheses, we shall consider the
perception of most professionals, first with regard to each of the three hypotheses at global level, but also on each professional category. For the hypotheses validation we shall rely on the rule of the absolute
majority which, according to the terminology dictionary (DEX, 1998), consists in 50% + 1 from an ensemble, i.e. it is a fraction from a whole, which is greater than its half.
4. Results and discussions
In order to test and validate the hypotheses H1, H2 and
H3 we included, in a larger questionnaire, a question which allowed the accounting professionals to select any
of the three difficulties they encountered in accessing
and using specific documents of the engagements performed at their offices, which were associated by us
to each of the three hypotheses. Thus, the accounting
professionals could select any of the variants, in any
combination, without a prioritization. Following the
distribution of the questionnaire per e-mail and the reception of the responds through Google Drive, we
recorded 125 responds and validated 123 of them.
Based on the analysed responds, we ascertained that
an accounting professional could hold more than one
of the certifications considered by us; as a
consequence, we decided to examine them separately, which led to the processing of 172
professional responds, corresponding to 123 physical
respondents, with the following structure: financial auditor: 21,51%; expert accountant: 23,84%; tax
adviser: 5,81%; PhD (in accounting): 11,63%;
accountant: 14,53%; master student (in accounting):
4,65% and doctoral student (in accounting): 18,02%.
The H1 hypothesis – While performing specific
engagements, accounting professionals from Romania frequently encounter the lack of accounting data and/or
the impossibility to obtain accounting data.

Based on the responses that were received and
centralized for hypothesis 1 (H1 ), the distribution on
each category of accounting professionals (see Table 1 )
shows the lack of data and/or the impossibility to obtain data was encountered by 100% of the master students
in the field, 40% of the tax advisers, 80% of the PhDs in
accounting, 70.27% of the financial auditors, 64% of the accountants, 63.41% of the expert accountants and
61.29% of the doctoral students.

Table 1. Response distribution on each category of account ing professionals, with regard to the “lack of data
and/or the impossibility to obtain data”
Accounting profession
category Lack of data and/or impossibility
to obtain accounting data H1 validation
on categories
No. of responses Percentage (%)
Yes No Total Yes No Total >50%
Financial auditor 26 11 37 70.27 29.73 100.00 Yes
Expert accountant 26 15 41 63.41 36.59 100.00 Yes
Tax adviser 4 6 10 40.00 60.00 100.00 No
PhD 16 4 20 80.00 20.00 100.00 Yes
Accountant 16 9 25 64.00 36.00 100.00 Yes
Master student 8 0 8 100.00 0.00 100.00 Yes
Doctoral student 19 12 31 61.29 38.71 100.00 Yes
115 57 172 66.86 33.14 100.00 Yes
Source : Own processing.

Alexandru ȚUGUI, Ana Maria GHEORGHE
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 296

Validation of the H1 hypothesis : In consideration of
the principle of absolute majority, we find that most
accounting professionals, with the exception of the tax advisers, experienced frequently the lack of and/or the
impossibility to obtain accounting data, while
performing their engagements . On average, for the
entire accounting profession, we ascertain that 66.86%
of the accounting professionals frequently experienced the lack of and/or the impo ssibility to obtain accounting
data, while performing their engagements. This
hypothesis has been validated both from the
perspective of the absolute majority principle and by
considering the 123 respondents, who confirmed the frequent encountering of this difficulty, to an extent of
73.98%.
A summary of the H1 validation is illustrated in Figure 2 .

Figure 2. Response distribution on accounting profession categories, related to to the lack of and/or the impossibility to
obtain accounting data

Source : Own processing.

From the perspective of our exploratory research, we
find that the lack of and/or the impossibility to obtain
accounting data is frequently encountered by 73.98% of
the accounting professionals from Romania.

The H2 hypothesis – While performing specific engagements, accounting professionals from Romania frequently have no/a restricted access to data that are managed by means of old or new accounting information
systems. Based on the responses that were received and
centralized for hypothesis 2 (H2), the distribution on
each category of accounting professionals (see Table 2 ) shows that the lack of/the restricted access
to data that are managed by means of old or new accounting information systems was encountered by
80% of the tax advisers, 76% of the accountants, 75% of the master students in the field, 74.19% of the doctoral students, 65.85% of the expert accountants, 64.86% of the financial auditors and 60% of the PhDs in accounting.

Identifying difficulties encountered by the accounting profession in accessing documents
Nr. 3(135)/2016 297
Table 2. Response distribution on each category of accounting professionals, with regard to the “ the lack
of/the restricted access to data that are mana ged by means of old or new accounting information
systems ”
Accounting profession category Lack of/the restricted access to data that are managed by means
of old or new accounting information systems H2 validation on
categories
No. of responses Percentage (%)
Yes No Total Yes No Total >50%
Financial auditor 24 13 37 64.86 35.14 100.0 0 Yes
Expert accountant 27 14 41 65.85 34.15 100.0 0 Yes
Tax adviser 8 2 10 80.00 20.00 100.00 Yes
PhD 12 8 20 60.00 40.00 100.0 0 Yes
Accountant 19 6 25 76.00 24.00 100.0 0 Yes
Master student 6 2 8 75.00 25.00 100.0 0 Yes
Doctoral student 23 8 31 74.19 25.81 100.0 0 Yes
Total professional respondents 119 53 172 69.19 30.81 100.0 0 Yes
Source : Own processing.

Figure 3. Response distribution on accounting profession cate gories, related to the lack of/the restricted
access to data that are managed by means of old or new accounting information systems

Source: Own processing.

Alexandru ȚUGUI, Ana Maria GHEORGHE
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 298

Validation of the H2 hypothesis:
Based on the principle of the absolute majority, we
find that all accounting professionals frequently
experienced the lack of/the re stricted access to data
that are managed by means of old or new accounting information systems , while performing their
engagements. On average, for the entire accounting
profession, we ascertain that 69.19% of the accounting professionals frequently encountered the
lack of/the restricted access to data that are
managed by means of old or new accounting information systems, while performing their
engagements.
This hypothesis has been validated both from the
perspective of the absolute majority principle and by
considering the 123 respondents, who confirmed the
frequent encountering of this difficulty, to an extent of
69.92%.
A summary of the H2 validation is illustrated in
Figure 3 . From the perspective of our exploratory research, we
find that the lack of/the restricted access to data that are managed by means of old or new accounting
information systems, while performing their
engagement, is frequently encountered by 69.92% of the accounting professionals from Romania.

The H3 hypothesis – Within engagements performed
by accounting professionals from Romania, the perceived level of consistency and trust in the accounting data is low.
Based on the responses that were received and
centralized for hypothesis 3 (H3), the distribution on each category of accounting professionals (see Table 3 )
shows that the low level of consistency and trust in
accounting data was experienced by 87.50% of the master students in the field; 65% of the PhDs in
accounting; 64.86% of the financial auditors; 60% of the
accountants; 58.06% of the doctoral students; 51.22% of the expert accountants and 40% of the tax advisers.

Table 3. Response distribution on each category of accounting professionals, with regard to the “ low level of
consistency and trus t in accounting data ”
Accounting
profession category Low level of consistency
and trust in accounting data H3
validation
on
categories No. of responses Percentage (%)
Yes No Total Yes No Total >50%
Financial auditor 24 13 37 64.86 35.14 100.00 Yes
Expert accountant 21 20 41 51.22 48.78 100.00 Yes
Tax adviser 4 6 10 40.00 60.00 100.00 No
PhD 13 7 20 65.00 35.00 100.00 Yes
Accountant 15 10 25 60.00 40.00 100.00 Yes
Master student 7 1 8 87.50 12.50 100.00 Yes
Doctoral student 18 13 31 58.06 41.94 100.00 Yes
Total professional
respondents 102 70 172 59.30 40.70 100.00 Yes
Source : Own processing

Identifying difficulties encountered by the accounting profession in accessing documents
Nr. 3(135)/2016 299
Figure 4. Response distribution on accounting profession categories, related to the low level of consistency
and trust in accounting data

Source: Own processing.

Validation of the H3 hypothesis
Based on the principle of the absolute majority, we find
that most of the accounting professionals, with the
exception of the tax advisers, frequently experienced a
low level of consistency and trust in accounting data,
while performing their engagements . On average, for the
entire accounting profession, we ascertain that 59.30%
of the accounting professionals frequently encountered a
low level of consistency and trust in accounting data,
while performing their engagements.
This hypothesis has been validated both from the
perspective of the absolute majority principle and by considering the 123 respondents, who confirmed the
frequent encountering of this difficulty, to an extent of
63.41%. A summary of the H3 validation is illustrated in Figure 4 .
From the perspective of our exploratory research, we
find that, while performing their engagements, there is a perceived low level of consistency and trust in the
accounting data, for 63.41% of the accounting professionals from Romania.
Conclusions
In the context of our exploratory research, the global
validation of the three secondary hypotheses H1, H2
and H3, based on the rule of the absolute majority, leads implicitly to the validation of the main hypothesis HM,
respectively in the current development stage of the
digital economy in Romania, accessing accounting documents in different formats, with the purpose of their
use, is a significant problem for the engagements of
accounting professionals included in the analysis, i.e.
financial auditors, expert accountants, tax advisers,
PhDs in accounting, accountants, master and doctoral students, from the perspectiv e of the lack of and/or the
impossibility to obtain acco unting data, the lack of/the

Alexandru ȚUGUI, Ana Maria GHEORGHE
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 300

restricted access to data that are managed by means of
old or new accounting information systems, but also the low level of consistency and trust in the accounting data.
We further observe that, consequently to the validation
of the hypotheses tested in the present research, more exactly for H1 and H3, only the tax advisers didn’t follow
the rule of the absolute majority, since only 40% of this
category of accounting professionals supported both
cases, while 60% have not encountered the two types of problems. In our opinion, this exception within the
accounting profession is explained by the punctual solving of the practical cases, based on the tax
regulation.
Based on the confirmation of the main research
hypothesis, we can assert that the digital economy in
Romania is in an initial development stage. In this
context, by referring to the use of the fashionable technology of cloud computing, the most recent Eurostat
data (2014) place Romania (8%) among the countries
that have used this technology least, alongside with Lithuania and Poland; the same study shows that one of
three Romanians has never used the Internet.

REFERENCES
1. ACCA (2014), Digital Darw inism: Thriving in the
Face of Technology Change, Audit Financiar , vol.
XII, no. 110 – 2/2014, pp. 16-20.
2. Agoramedia (2011), Security in Cloud, IT Trends ,
November 2011, Available at http://issuu.com/agoramedia /docs/ittrends_noiembr
ie_2011 [Accessed on 12 February 2016].
3. Anis Research (2011), The Romanian ERP market
is not out of the crisis, but it increases slightly ,
October 2011, Available at
http://www.anis. ro/2011/10/03/p iata-erp-din-
romania-nu-a-iesit-din-criza-dar-creste-usor/
[Accessed on 12 February 2016].
4. Anon. (2012), Digital economy a path to prosperity,
The Sydney Morning Herald, Available at: http://news.smh.com.au/br eaking-news-national/
digital-economy-a-path-to-prosperity-pm-2012
1005-274a9.html [Accessed on 12 February 2016].
5. Ardelean, A. (2014), Challenges to be Faced by
the Audit Profession: In terest, Impact and Some
Solutions, Audit Financiar , vol. XII, no. 109 –
1/2014, pp. 25-36.
6. Bendovschi, A.C. and Ionescu, B.S. (2015), The
Gap Between Cloud Computing Technology and the Audit and Information Security Supporting Standards and Regulations , Audit Financiar , vol.
XIII, no. 125 – 5//2015, pp. 115-121.
7. Capron, M. (1994), Contabilitatea în perspectiv ă,
București: Humanitas.
8. CECCAR (2011), Codul etic na țional al
profesioniștilor contabili , București: CECCAR. 9. Chatfield, M. (1977), A History of Accounting
Thought , New York: Robert E. Krieger.
10. Drăgoi, A.-M. (2015), Research Regarding the
Risks in the Audit Mission of Computerised Systems , Audit Financiar , vol. XIII, no. 124 –
4//2015, pp. 72-82.
11. European Commission (n.d.), Digital Agenda for
Europe. A Europe 2020 Init iative [online] Available
at https://ec.europa.e u/digital-agenda/en
[Accessed on 12 February 2016].
12.
Eurostat (2014), One out of every five individuals in
the EU28 used the cloud to save files, Eurostat [pdf], Available at:
http://ec.europa.e u/eurostat/documents/2995521/6
343581/4-16122014-BP-EN.pdf/b4f07b2a-5aee-4b91-b017-65bcb6d95daa [Accessed on 12
February 2016].
13. Fotache, D. and P ăvăloaia, V.-D. (2015),
Enterprise Resour ce Planning’s Revolution for the
“Facelift” of Accounting Profession , Audit Financiar,
vol. XIII, no. 130 – 10/2015, pp. 106-116.
14. Government of Canada (2014), Digital Canada 150
[online] Available at:
http://www.ic.gc.ca/eic/site /028.nsf/eng/00036.html
[Accessed on 12 February 2016].
15. Homocianu, D. and Airinei, D. (2015), On-Line
Dynamic Dashboards in Audit Activities , Audit
Financiar , vol. XIII, no. 125 – 5/2015, pp. 91-109.
16. IESBA (2013), Codul etic al Profesioni știlor
Contabili , București: CECCAR.

Identifying difficulties encountered by the accounting profession in accessing documents
Nr. 3(135)/2016 301
17. Ionescu, B., Ș., Prichici, C. and Tudoran, L. (2014),
Cloud Accounting – A Technology that May Change the Accounting Profession in Romania, Audit
Financiar , vol. XII, no. 110 – 2/2014, pp. 3-15.
18. Kroes, N. (2012), The Digital Agenda two years on:
is Europe well-placed?, Digital Agenda Assembly:
Brussels, Available at: http://europa.eu/rapid/press-
release_SPEECH-12-483_en.htm?locale=en
[Accessed on 12 February 2016].
19. Lita, E. (2011), eHealth: Let’s Learn from
Examples, IT Trends , Iulie 2011, Available at:
http://ittrends.ro/2011/07/ ehealth-2011-sa-invatam-
din-exemple/ [Accessed on 12 February 2016].
20. Margherio, L., Henry, D., C ooke, S. and Montes, S.
(1998), The Emerging Digital Economy, Available at: http://www.esa.doc.gov/s ites/default/files/emergingdi
g_0.pdf [Accessed on 12 February 2016].
21. Năstase, P. and Caia, F. (2015), Study Regarding
Information Systems Audit for E-business, Audit
Financiar , vol. XIII, no. 123 – 3/2015, pp. 90-99. 22. Tapscott, D. (1996), The digital economy: Promise
and peril in the age of networked intelligence, New
York: McGraw Hill.
23. Toader, Ș. (2012), Unde ne va duce viitorul?
Evoluția profesiei de audit, Audit Financiar , vol. X,
no. 86 – 2/2010, pp. 3-5.
24. Țugui, A. (2003), Produse informatice generalizate
pentru contabilitate, București: CECCAR.
25. Țugui, A. (2006), Contabilul, o „specie” pe cale de
dispariție?, Audit Financiar , vol. IV, no. 17 – 5/2006,
pp. 26-29.
26. Țugui, A. și Gheorghe, A.-M. (2014), Changing the
role of accountancy in the context of Cloud-
Computing, Jurnalul Managementul Intercultural ,
vol. XIV, no. 31 – 2/2014, pp. 149-157.
27. Țugui, A. (2012), Information technologies – A
crisis solution for Romania?, Scientific Annals of
the „Alexandru Ioan Cuza” University of Ia și,
Economic Sciences, vol. 59, no. 2, pp. 209-217.
28. Vasarhelyi, M.A., Kogan, A. și Tuttle, B.M. (2015),
Big Data in Accounting: An Overview, Accounting
Horizons : vol. 29, no. 2, pp. 381-396.

Dragoș Marian MANGIUC
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 302
Audit financiar, XIV, Nr. 3(135)/ 2016 ,302-311
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

Auditing
Security
for the
Cloud
Dragoș Marian MANGIUC,
Bucharest University of Economic Studies,
e-mail: mangiuc@gmail.com

Abstract
Following the pattern of any major paradigm shift in the
history of computing, the migration to cloud-based computing has known both praise and criticism. As its
advantages, especially for the small and medium-sized
companies, are too obvious to be doubted or questioned, the critics main ly focus on the drawbacks.
Among the drawbacks, security is considered to be the
most important.
The paper proposes an outline of the real image behind
the many cloud computing security-related myths and misconceptions that an auditor has to deal with. The research is based on the literature review in the field of
cloud-based computing and it is built starting from a
synthesis of results achieved by means of a thorough analysis of the recent opinions and experience of
Romanian and foreign auditors that were available for
interviews. The main purpose of the paper is to find
whether cloud-systems are more or less secure than
traditional in-house systems from an auditor’s perspective. The paper is part of a broader research
process in the field of cloud computing and the
neighboring technologies.
Keywords : Cloud computing security, Software as
a Service, Platform as a Service, Infrastructure as a
Service, Security audit
JEL Classification : L86

To cite this article:
Mangiuc, D.M. (2016), Auditing security for the Cloud, Audit Financiar , vol. XIV, no. 135-3/2016, pp.302-311,
DOI: 10.20869/AUDITF/2016/135/302. Permanent link to this document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2016/135/302.

Auditing security for the Cloud
Nr. 3(135)/2016 303
Introduction
The field of security in the process of deploying,
managing and auditing cloud-based applications is the
main theme of criticism of the aforementioned software
distribution system. While su ppliers of cloud services
advertise the new cloud-related technologies as the
safest wave of technologies in IT history, often ignoring the obvious issues, skeptics tend to “demonize” the new
paradigm, by presenting it as the end to true security
and the beginning of a new and dark era, where privacy is nothing but a well preserved illusion. Both opposing
views demand further analysis, as they tend to focus on
collateral, and, in some cases, non-existent issues, and
present them as the “great impediment of cloud
technologies”, often ignoring more important ones. Caught in the middle, the auditor has to further the
analysis and improve own knowledge to a reasonable
level, so as not to fall in an “extremist” position and compromise professional fair-mindedness.
The cloud computing paradigm, by its nature, cannot be
completely different from the previous approaches for the management and use of software applications, and, therefore, it inherits much of their associated security
concerns. On the other hand, the delivery and use of
software applications via Internet makes them highly
dependent on the nature and operating features of the
network, which leads to a whole new wave of “Internet-inherited” security problems which are completely
omitted in many instances (intentionally or not), by both
the supporters and critics of the new approach. Some of the issues brought forward as “major reasons for the
failure” of the new technology are, in fact, as old as
information technology itse lf, and time has proven
unequivocally to what extent (and at what cost) the
associated risks may be managed or minimized.
The present paper aims to use both the literature
relevant to this field (which is becoming more consistent
every day), and the data collected by interviewing
professionals involved in the process, locally and internationally, to achieve a clear image of an auditor’s
perception over the real cloud security issues,
unaffected by commercial interests or aggressive
marketing policies, which are usually characteristic to
any new product on the market. Although currently there are not sufficient quantitative data to propose a coherent
model for the estimation of a cloud computing system
security or to formulate a comparison with traditional information systems (which is the purpose of a more
extensive research in the field), it is possible to comparatively estimate the levels of security for both
types of systems.
1. Research methodology
This paper is one of the results of a broader research in
the field of cloud computing and Enterprise 2.0
technologies, and it develops a research in the field of
computer-assisted audit tools and techniques.
Wherever possible, a direct identification of the
practitioners’ expectations was attempted by means of direct interviews and also by means of a questionnaire.
The questions for the empirical study were designed so
as to get unbiased, objective answers. The members of
the target group were encouraged to add their own
observations regarding the questionnaire. Validation of the research conclusions was performed by means of an
informal discussion with practitioners, members of
organizations which performed or are in the process of performing a migration to cloud-based services. Also,
professionals from a cloud migration assistance and
consulting company were interviewed. Some of the discussions and conclusions in the paper are based on
the results of previous scientific or market research
studies.
2. Who is the real owner
of cloud-based information?
On August 17th, 2009, the United States Justice
Department publicly announced that 130 million credit
card numbers were stolen, in what was to become the
largest identity theft in information technology history
(US Department of Justice, 2009). A few days after the announcement, the author, in the person of a former
secret services employee, specialized in tracking and
identifying hackers, was formally charged of stealing credit card data by exploiting security deficiencies in
major retailers’ computer networks.
Based on the aforementioned fact, it can be noted that
many breaches in security sy stems do not arise from the
negligence of those responsible, but as a result of
extremely ingenious attacks by experts in the field of information systems security, whose expertise exceeds,
in some cases, the typical knowledge level of the

Dragoș Marian MANGIUC
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 304

employees of a company dealing with the
implementation of security mechanisms, and sometimes,
even the experience of the experts entrusted to audit the
security level of the aforementioned systems. Therefore,
although companies continuously assess and periodically reassess the level of security risks,
implement internal control systems, install and configure
firewall equipment and other assimilated technologies, establish backup processes and protocols and request
for audited security features for the acquired hardware
and software equipment, security breaches continue to
occur. In addition, more and more frequently, providers
of security solutions offer new alternatives, considered to be 100% secure, which obviously proves to be at least
an exaggeration.
Looking back in time, one of the most famous
“miraculous” security solutions was Kerberos , offered at
the beginning of the ‘90s as the universal solution to
computer security (Perez-Mendez et al., 2012).
However, its glory soon faded (Bajpai, Vardhan and
Kushwaha, 2012), and the associated security issues
continued to exist. A few years later it was believed that the NASA information system had reached the absolute
level of information security (Reed, 2012). Nevertheless,
the few successful attacks have led to a NASA computer
system security audit by the Congress of the United
States, through its investigative body, called the General
Accountability Office – GAO (Purpura, 2013). Audit
findings have revealed that the results reported by the
space agency were highly exaggerated, and the
implementation costs for the security systems were not
justifiable in correlation with the results (Berriman et al.,
2012). NASA was not the only organization to exaggerate the results in the field, as subsequent
attacks on Microsoft and Citibank revealed a real trend
in this respect (Nunes and Merrihue, 2007).
Based on the review of the relevant literature in the field,
the following conclusions can be stated:
 The data on Web servers are, in the majority of
cases, unencrypted, as security systems focus on
limiting outside access and trying to build a “wall”
around every server; once the wall is penetrated, there are no more internal security systems in place;
 Most on-line transactions do not have a post factum
auditing system; the audit is performed on the
security system as a whole, and the results are
subsequently extrapolated to all transactions;  The manner software providers and their users
manage their own systems’ security is far from being
transparent (and that is understandable, in most
cases).
All these phenomena have been observed a long time
before the emergence of the cloud computing model, and, therefore, the cloud cannot be held responsible for their existence. The main difference is that even if such
cases existed before the emergence of cloud computing,
they were relatively isolated, and, therefore, the negative effects were relatively eas y to manage, and security
breaches were soon being covered. The emergence of
cloud computing has led to the existence of millions of servers, with a number of client accesses that would
have seemed impossible a few years before (Han,
Susilo and Mu, 2013). The best proof in this respect is
the famous “crisis of the IP addresses”, which showed
that, at that point, even the Internet was reaching its physical limits. Under these circumstances, for an
auditor, it is compulsory to find the correct answers to
two essential questions:
 Who is the real owner of the information stored in the
cloud?
 Which stakeholders are primarily responsible for the
security of the information stored in the cloud?
The answer to the first question seems to be “the
organization which benefits from the cloud-based
services and takes the role of the user”. The pieces of
information a cloud service provider stores and manages belong to its customers, its employees, its accounts etc.
Consequently, the security issues become highly
debatable, as it becomes obvious that informational
values are not managed and monitored by their rightful
owner, but by an external entity (the cloud infrastructure provider).
This “reversal” of responsibilities leads to a second
important question: Does the cloud provider assume the legal responsibility in the case of data leaks or identity
theft, covering all damages? To the knowledge of the
author, and also in the opinion of some surveyed
auditors (Li et al., 2013), the cloud has not yet been tested in the judicial system, as there have not yet
occurred any cases or issues important enough to create a precedent; however, the behavior of information
services providers in similar cases (although not
involving cloud computing) cannot be considered as reassuring. For example, in a case of identity theft,

Auditing security for the Cloud
Nr. 3(135)/2016 305
hackers have “cleared” a French bank’s customer entire
credit line. Under these circumstances, the bank not only did not assume any of the blame, but it requested the
payment of installments by the customer, with interest,
for the full amount stolen by hackers. A court of law has ruled against the bank’s intent to charge interest, but it
did not order the latter to bear the amount stolen, as the
account management was performed by the customer through an Internet banking service, and not by the bank
(Edwards, 2014).
Identity theft usually follows a standard model. The
offender is in the possession of an essential set of basic
information about the victim (identity information,
passwords, account numbers, etc.), that is used in order to access the victim’s financial resources and even new
financing opportunities (credit lines, credit cards, and so
on). It is even possible that the offender makes a series of deposits and loan paymen ts for a while, so as to
increase the credit limit and not to arouse suspicion,
pending a final large hit. The moment the debt is
overdue, the creditors will turn to the victim as the real
debtor, and the latter will have to initiate legal actions to
identify and prosecute the perpetrator, otherwise being
solely responsible for the loan payments. Considering
that, according to a recent study (Ren, Wang and Wang, 2012), only in the United States alone there are about
750.000 successful identity theft attempts every year,
the obvious question is: “Will the set of cloud technologies allow for a worldwide recurrence of this
scenario?” Unfortunately, the answer cannot be given as
easily, since it is not that obvious.
3. Responsibility vs.
accountability
The analysis of the current situation leads to the
conclusion that in the absence of coherent cloud security
management, the negative phenomena caused
nowadays by security breaches will likely increase by an
order of magnitude. A recent study of the manner in which contracts are negotiated between cloud services
beneficiaries and providers (Carlsson and Fuller, 2013)
suggests that if a cloud serv ices beneficiary will suffer
major damages from computer crime while its database
is hosted by a cloud provider, that provider will not be
held liable for any part of the consequences. From an auditor’s point of view, this perspective is at least
interesting, given that the level of security and servers access control is ensured completely by the company
that owns the servers (the cloud provider), and not by its customers. Therefore, the providers of cloud services
should have clear and direct legal responsibility for the
safety and protection levels associated with the service they provide. In addition, the organizations benefiting
from these services should understand that the term
“public cloud” involves the following:
 The level of access is arranged so as to allow free
access to all the potential beneficiaries of the
service;
 The service recipients may be individuals with
malicious intentions, posing as legitimate users.
From a conceptual point of view, security objectives are
implemented through a set of applications and service design principles (which define the conceptual framework of security technologies), as well as through
hardware devices and software applications that
implement the defined framework. By its nature,
technology has a dual character, as the design
principles that implement security and the principles that generate cheaper and more fl exible operational systems
are often conflicting, forcing organizations to achieve
unwanted but unavoidable compromises. These conflicts occur not only between IT technologies, but are also
affecting the underlying business processes. If the
premise is accepted that the use of cloud technologies allows for costs cuts and facilitates access to services,
then every increase in service access leads to a
proportional increase in security concerns (or the
number of attempted frauds).
It can be considered that, sooner or later, everyone will
try to benefit from cloud computing services, because most of them are available for free and are supported by
advertising. If a cloud-based e-mail service is provided
free of charge, the real costs of this service can be completely invisible to its users and, by consequence,
the weight of security measures and data privacy
enforcement in the total cost of the service will be
completely unknown to a recipient of the service. These
issues are becoming more relevant not only for the current cloud services recipients, but also for the
companies exploring the possibility of a migration to the
cloud. SMEs are attracted to a cloud-based electronic mail offer, especially if it allows the direct integration
(through the browser) of other applications, like
customer relationships management or enterprise
resource planning applications. However, as the number

Dragoș Marian MANGIUC
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 306

of service beneficiaries increases, security concerns are
beginning to take shape. Empirical evidence (Pervez et al., 2013) reveals that “to a certain extent” consumers
are willing to give up their privacy in order to enjoy a
completely free of charge service; nevertheless, when that threshold is exceeded, the situation must be
reevaluated. A survey conducted among users of such
services, holding advanced knowledge in computer science, has led to th e following results:
 When asked “ Do you believe that you have a
sufficient level of control over personal data? ” over
87% of the respondents provided a positive answer,
using the current legal provisions concerning the processing of personal data to argue the expressed
opinion.
 When asked “ Are you aware that the service provider
has the right to use your personal data to target the
advertising process? ” only 32% of respondents had
a positive response, and they believed that the
possibility to edit their profile is an efficient solution to this particular problem. All of these aspects, whether of technical, personal, or
business-related nature, affect the way individuals, companies and auditors perceive the security of
information. In addition, the discussions with cloud
computing professionals suggest that the explosion of cloud-based technologies will generate extremely
complex and perhaps unmanageable responsibilities in
the field of information security. Moreover, the possibility of “inside” attacks cannot be completely
eliminated. A survey performed by the FBI in 2012 (US
House of Representatives, 2012) reveals that the
number of malicious attacks made by disgruntled ex-
employees is twice as large as the number of attacks made by hackers. According to the same survey, third
in line are “business intellig ence” attacks, translated as
economic espionage actions taken by competitors, also facilitated by the cloud-based technologies. The
results of the survey are shown in Figure 1 , as
presented by the original source, without any quantitative information, its purpose being to provide
awareness to the weight of each type of attack in the
total of security issues.

Figure 1. Origins of information security risks

Source: FBI, 2012.

Auditing security for the Cloud
Nr. 3(135)/2016 307
When compared to public cloud systems, the private
cloud infrastructure is better in terms of security, as the
user organization also has ownership and full control over the service infrastructure. However, most private
cloud structures have broadband connections to public
cloud systems (in order to assure elastic scalability), which does not render them immune to the security
issues affecting the public services.
The solution to keep cloud systems risk at a
manageable and reasonable level is the formulation and
the enforcement of common security standards both at
the level of cloud service providers and the level of the user organizations. Moreover, at the level of the
European Union, or even at an international level, the
foundation of a cloud security and auditing authority, endowed with regulatory and enforcement powers is a
must. Even if a lot of voices (both inside and outside the
academic environment) have stated the need for such an organization, the proposal was not really taken into
account by the ones empowered to regulate the
foundation and the functions of such an authority.
As revealed by a previous survey (Mangiuc, 2012), the
organizations benefiting from cloud services should be
more realistic when dealing with security issues, starting from the moment the services are contracted. Some of
the surveyed organizations seemed to massively neglect
security issues, and stated that the cost cuts allowed by the migration to the cloud are far too important to be
missed. Under these circumstances, it is obvious that
the migration from an in-house solution to a cloud-based
solution will require a trade-off between security,
performance and costs. However, the following rules are considered to be of outmost importance:
 The security level required from a cloud services
provider should not be assessed based on the
offered price, but on the level of the operational risk
involved;
 Major trade-offs in the field of security reveal,
essentially, a huge lack of professionalism from the
management of the user organization, which may
render the managers directly responsible and
accountable in the event of a massive information leak having major consequences at the business
process level. The auditor has an obligation to
express concerns if such a situation occurs.
Such carelessness may prove to be extremely harmful
for the user organization and also very expensive from the legal point of view, both at security and conformity
levels. Inside the European Union, a quite detailed regulation package is in force. The package includes:
 The 1999/93/EC Directive on a Community
framework for electronic signatures;
 The 2000/31/EC Directive on electronic commerce;
 The 97/7/EC Directive on the protection of
consumers in respect of distance contracts;
 The 2002/65/EC Directive concerning the distance
marketing of consumer financial services;
 The 2002/58/CE Directive concerning the processing
of personal data and the protection of privacy in the
electronic communications sector.
In addition, the providers and beneficiaries of cloud-
based services must take into consideration the global
nature of this technology, and the fact that many state
authorities require, through their own legislation, the preservation of personal data and copyright materials
within their own state borders.
The legal foundation of the relationships between cloud
services providers and beneficiaries is represented by
the Service Level Agreement Contracts (or SLA’s),
which, in many cases, are limited to the general terms definition of the security-related obligations, without
openly identifying the security protocols, standards, and
procedures which are mandatory to be used for clients, servers, network routers and hubs, network bridges,
connection concentrators, firewalls and other equipment
which implement the security policies. Such practices cannot be but harmful for all the stakeholders, as
information systems security is declared to be a key
competitive differentiator and a key performance
indicator for both the users and the providers of cloud-
based services. When SLA contracts will include bullet-proof clauses regarding responsibilities of each of the
involved parties in the field of security, such agreements
will lead to safer, security-enabled architectures, starting
from the analysis and design phases.
4. A security prioritization
model proposal
As a general answer to all the aforementioned issues,
the author intends to build a model able to allow a cloud services provider, consumer or auditor to assess the real
priorities in the field of se curity. The first stage of the

Dragoș Marian MANGIUC
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 308

model implies the identification, the analysis and the
evaluation of the vulnerabilities attached to the chosen cloud-based solution. There is a large possibility that the
model will generate a very long list of vulnerabilities and
possible threats, but not all of them will be major concerns for the company.
The major criteria for the priority of a security threat
should be as follows: a vulnerability bears high security risk if its exploitation ma y expose or compromise a physical or intellectual property asset of the company.
Moreover, the threats that are considered to have high priority must be cross-checked against all other
vulnerabilities, in order to assess the combinations that
have the maximum destructive effects. As the frequency of certain vulnerability can be determined on a statistical
basis (based on internal or external relevant data), the
aforementioned procedures can be employed in order to determine the impact of vulnerability ( Figure 2 ).

Figure 2. The vulnerability im pact determination model

Source: Mangiuc, 2016.

By taking and adapting the operational risk assessment-
specific approach, the subsequent directions will be
followed:
 High frequency, low-impact events (HF/LI) – which
may be addressed by using the currently available
control system, at least until a coherent security
policy design process is performed.
 Medium frequency, medium impact events (MF/MI) –
the known unknowns , will require the creation and
analysis of different scenarios able to project their
possible effects at the level of the cloud-based
infrastructure.  Low frequency, high impact events (LF/HI) – the
unknown unknowns , which require the adequate
design of dedicated elements in the field of security
strategy.
Assuming the information systems have access to a
minimum of audit tools and techniques, a continuous
sampling process may reveal the deviations from the
normal system use (such as unnatural server load, a large number of requests having the same source etc.).
The trust level for the LF/HI events should be at least
99.99%, which means at most one case in ten thousand may escape undetected to the infrastructure monitoring

Auditing security for the Cloud
Nr. 3(135)/2016 309
system. Such a goal cannot be fulfilled at once, but only
after a reasonable time lapse, through repeated analysis and increased levels of experience.
The actions presented and proposed by the current
paper are also based on a series of best practices in the banking industry, designated to identify and monitor the operational risk level, as requested by the Basel
Committee on Banking Supervision (Chorafas, 2004).
The aforementioned analysis pattern provides the
auditor with the ability to di scover vulnerabilities and the
ability to establish priorities. No company, whatever its
size, can afford to follow and address all the discovered vulnerabilities at once, so, it has to concentrate first on
the vulnerabilities having high impact risk, no matter how
low their frequency is. This approach, which may be called the design of a security policy , should be centered
on the selection of the most efficient counter-measures
(from an economic point of view), so as to decrease exposure to high impact vulnerabilities:
 A significant increase in th e costs incurred for each
attack by a hacker or an intruder who has found a
security breach;
 A decrease of the damages that an attack can
cause, by establishing more complex internal control
procedures, leading to a higher degree of integrity.
 The increase of the probability that the attack is
detected and stopped before it reaches its final goal.
The aforesaid proposal is considered to be only a
suggestion regarding the main directions for action, as,
in order to reach maximum efficiency, the model should
also enclose a large number of cultural and behavioral
variables, which cannot be predefined, but must be
carefully evaluated in each particular case (for example, the employees’ knowledge level, the level of
understanding and acceptance of the new security
measures, the expected level of punishment, as stated in the enforceable legislation for the security-related
crimes).
Moreover, the design of a distributed security
architecture has to be performed, so as the final result will be able to search, capture and analyze the
behavioral models at the network access and use levels.
The distributed architecture approach is far more
efficient than the centralized architecture approach
(Pinzon et al., 2011), as it is more sensitive to the local behavior patterns at the ne twork level, and it also
generates less load on the network equipment. Such a security architecture must be able to gather all the proof
and data required to document a security event, so as to
serve the purpose of internal audit, an insurance claim,
or a court of law. Studies (Munoz-Canavate and Hipola,
2011) reveal that one of the most important impediments companies in the European Union meet when
instrumenting the legal action in the case of a security
attack is to prove that the attack actually took place. Anomalies detection and identification mechanisms alert
system administrators about the events or the
connections that have not been observed before, or, if
they have been observed, did not enter the attention
zone of the alert systems. Th e use of learning-specific
technologies (like neural networks, agent based
networks, event identification systems, etc.) may
significantly speed up the implementation process for a properly designed security system. These technologies
may also be able to sensibly reduce the number of false
alarms whose apparition is thought to be inevitable, no matter the nature of the syst em (mainly automated or
mainly manual system).
Discussion and conclusions
The paper at hand identified the main types of security
threats for a cloud-based information system solution,
both the ones inherited from the previous generations of
software solutions and the ones who arose as a consequence of founding the information system on the
Internet connection.
Even if the foundation of an authority able to regulate
and verify compliance for the enforcement of security requirements in the cloud was requested by many
voices in the economic and academic environment, the
idea was not really taken into account by the decision
makers, which leads to the conclusion that, from an
auditor’s perspective, the fraud potential of the cloud-based infrastructure, as perceived by most of the user
companies, has two major causes:
 The lack of standardized security practices whose
implementation would be mandatory for the cloud
services providers and consumers alike (and also would be verifiable by means of the Internet);
 The persistent ambiguity and uncertainty existent
from the legal point of view, concerning the
implementation mode and the scope of the legal
framework applicable in the field of on-line businesses.

Dragoș Marian MANGIUC
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 310

The risk to be held legally responsible for the manner
cloud information was managed and protected belongs to the rightful owner of the aforementioned information,
and the consequences of a faulty security management
can become very serious, very quickly. As the paper at hand is trying to prove, the ability to provide a
reasonable level of data security in the cloud is at least
open to discussion nowadays, and is likely to stay that way as long as the increase in infrastructure complexity
will outrun the incr ease in the efficiency of the security
mechanisms.
Thus, the paper proposes a model blueprint for the
identification and the prioritization of the security threats inside cloud-based software architectures, inspired by
the operational risk assessment model, and able to be employed in order to describe the most important
development directions for the security policies.
It may be concluded that designing the absolute and
perfect security solution is an utopia, even in the cloud. However, this should not be a “deal breaker”,
as the recourse to the best available technologies
and the use of imaginative techniques to gain protection against the cloud and Internet-specific
security threats may significantly increase the
efficiency and the impact of the recommended
security solutions.

REFERENCES

1. Bajpai, D., Vardhan, M. and Kushwaha, D.S. (2012),
Authentication and Authoriz ation Interface Using
Security Service Level Agreements for Accessing
Cloud Services, Contemporary computing, Book
Series: Communications in Computer and
Information Science , vol. 306, no.1, pp. 370-382.
2. Berriman, B., Deelman, E., Juve, G., Rynge, M.
and Voeckler, J.S. (2012), High-Performance Compute Infrastructure in Astronomy: 2020 Is Only Months Away, Astronomical Data Analysis
Software and Systems XXI Book Series:
Astronomical Society of the Pacific Conference Series , vol. 461, no. 1, pp. 91-94.
3. Carlsson, C. and Fuller, R. (2013), Probabilistic
Versus Possibilistic Risk Assessment Models for Optimal Service Level Agreements in Grid
Computing, Information Systems and E-Business
Management , vol. 11, no. 1, pp. 13-28.
4. Chorafas, D.N. (2004), Operational Risk Control
with Basle II. Basic Pr inciples and Capital
Requirements , Butterworth-Heinemann, London.
5. Directive 1999/93/EC of the European Parliament
and of the Council of 13 December 1999 on a Community framework for electronic signatures.
6. Directive 2002/58/EC of the European Parliament
and of the Council of 12 July 2002 concerning the processing of personal data and the protection of
privacy in the electronic communications sector
(Directive on privacy and electronic communications). 7. Directive 2002/65/EC of the European Parliament
and of the Council of 23 September 2002
concerning the distance marketing of consumer financial services and amending Council Directive
90/619/EEC and Directives 97/7/EC and 98/27/EC.
8. Directive 97/7/EC of the European Parliament and
of the Council of 20 May 1997 on the protection of
consumers in respect of distance contracts.
9. Edwards, C. (2014), Ending identity theft and
cyber-crime, Biometric Technology Today , vol.
2014, no. 2, pp. 9-11.
10. Han, J., Susilo, W. and Mu, Y. (2013), Identity-
based data storage in cloud computing, Future
Generation Computer Systems – The International Journal of Grid Computing and E-Science , vol. 29,
no. 3, pp. 673-681.
11. Li, M., Yu, S., Zheng, Y., Ren, K. and Lou, W.
(2013) "Scalable and Secure Sharing of Personal
Health Records in Cloud Computing Using
Attribute-Based Encryption", IEEE Transactions on
Parallel and Distributed Systems , vol. 24, no. 1,
pp. 131-143.
12. Mangiuc, D. (2012), Cloud Identity and Access
Management – A Model Proposal, Journal of
Accounting and Management Information Systems ,
vol. 11, no. 3, pp. 484-500.
13. Munoz-Canavate, A. and Hipola, P. (2011),
Electronic administration in Spain: From its
beginnings to the present, Government Information
Quarterly , vol. 28, no. 1, pp. 74-90.

Auditing security for the Cloud
Nr. 3(135)/2016 311
14. Nunes, P.F. and Merrihue, J. (2007), The
continuing power of mass advertising, MIT Sloan
Management Review , vol. 48, no. 2, pp. 63-77.
15. Perez-Mendez, A., Pereni guez-Garcia, F., Marin-
Lopez, R. and Lopez-Millan, G. (2012), A cross-layer SSO solution for federating access to
kerberized services in the eduroam/DAMe network,
International Journal of Information Security , vol.
11, no. 6, pp. 365-388.
16. Pervez, Z., Awan, A.A., Khattak, A.M., Lee, S. and
Huh, E.N. (2013), Privacy-aware searching with
oblivious term matching for cloud storage, Journal
of Supercomputing , vol. 63, no. 2, pp. 538-560.
17. Pinzon, C.I., Bajo, J., De Paz, J.F. and Corchado,
J.M. (2011), S-MAS: An adaptive hierarchical distributed multi-agent architecture for blocking malicious SOAP messages within Web Services
environments, Expert Systems with Applications ,
vol. 38, no. 5, pp. 5486-5499.
18. Purpura, P.P. (2013), Security and Loss Prevention
– An Introduction (Sixth Edition) , Butterworth-
Heinemann, London. 19. Reed, B. (2012), The 8-Year Effort to Address
Systems-Level Space Solar Power Issues for Us Government Satellite Programs, 2012 38th IEEE
Photovoltaic Specialists Conference , vol. 38, no. 1,
pp. 2811-2814.
20. Ren, K., Wang, C. and Wang, Q. (2012), Toward
Secure and Effective Data Utilization in Public
Cloud, IEEE Network , vol. 26, no. 6, pp. 69-74.
21. US Department of Justice, Office of Public Affairs
(2009), Alleged International Hacker Indicted for
Massive Attack on U.S. Retail and Banking
Networks. Data Related to More Than 130 Million Credit and Debit Cards Allegedly Stolen, [online]
Available at
http://www.justice.gov/opa /pr/2009/August/09-crm-
810.html [Accessed February 10th, 2016].
22. US House of Representatives, Committee on
Homeland Security, Subcommittee on Oversight, Investigations, and Management (2012), America Is under Cyber Attack: Why Urgent Action Is
Needed”, [online] Available at http://www.hsdl.org/?
view&did=707644 [Accessed February 10th, 2016].

George Bogdan STANA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 312
Audit financiar, XIV, Nr. 3(135)/ 2016 ,312-319
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

The business
perspective on
transfer
pricing and
related
legislation
George Bogdan STANA,
Bucharest University of Economic Studies,
e-mail: Bogdan.Stana88@yahoo.com

Abstract
The Romanian legislation transfer on pricing was
adopted following the models established by the
Organization for Economic Co-operation and Development (OECD) Guidelines and the European
Union Forum on transfer pricing. The first detailed legal
regulations regarding the content of the transfer pricing file and the deadline for its submission were published in
the Official Journal of Romania in 2008.
The objective of the research is to identify and analyse
the perception of the business environment in Romania on transfer pricing issues, covering topics such as the
influence of the transfer pricing law in creating a
competitive business environment, how the competent
fiscal authority implements the legislation, the need for
companies to turn to an exte rnal consultant, as well as
other related topics.
Keywords: Transfer pricing, competitive business
environment, transactions with affiliates, additional tax
liabilities, specialized consulting, double taxation
avoidance model.
JEL Classification: E64, M42, M48

To cite this article:
Stana, B. (2016), The business perspective on transfer pricing and related legislation, Audit Financiar , vol. XIV, no. 3(135)/2016,
pp. 312-319, DOI: 10.20869/AUDITF/2016/135/312.
Permanent link to this document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2016/135/312.

The business perspective on transfer pr icing and related legislation
Nr. 3(135)/2016 313
Introduction
The arm’s-length principle was first introduced in the
national tax law in 1994, followed by the development of
the legislative framework regarding transfer pricing
achieved in 2004, when the definition of related parties,
the arm’s length principle and the transfer pricing
methods were introduced in the Tax Code. This applies to all transactions with related parties, including
transactions between a foreign legal entity and a
company established in Romania. Recent amendments to the Tax Code clarify the possibility to investigate
transactions between Romanian affiliated parties in
order to determine the transfer prices.
What many companies still do not realize is that transfer
pricing represents the future of financial audit and that tax controls will focus ev er more on this sector.
Pak and Zdanowicz (1994), quoted by Kingsley and
Zabihollah (2008), realized since 1994 that transfer
pricing is the most important international tax issue
perimeter that governments and multinational companies involved in international trade are facing.
Companies from Romania that have direct or indirect
related party transactions must understand that the strategy of transfer pricing practices within the group
must respect the arm’s length principle, but also that the
transactions must be analysed from the point of view of
the added value created and the benefits for the parties
involved, as stated by Mckinley and Owsley (2013):
determining a company’s transfer prices requires identifying where value is created in an organization and
transferred across group members.
A perspective on transfer pricing risk identification and
its measurement is presented by a consultant of a
multinational company in the OECD Guidelines on
“Dealing Effectively with the Challenges of Transfer
Pricing”. He is pointing out the importance of tackling in
business the arm’s length principle and how to measure
it. It also emphasizes the added value that the level of training of the financial department in transfer pricing
and also the cooperation with external consultants can
bring to the company.
The most recent study on the awareness of the
companies in Romania regarding the importance of
understanding the challenges related to transfer pricing was conducted by Ernst & Young (2013). The results of
the study confirm that the Romanian entities consider transfer pricing as one of the most important issues that
they will face in the future . However, the study by Ernst
& Young highlights a growing level of knowledge of the
Romanian tax authorities regarding transfer pricing,
developing more thorough analyses of transfer pricing documentation.
Another study on the perception of professionals in
Romania in the field of accounting/auditing, on some specific aspects of transfer pricing, was conducted by Corlaciu and Tiron-Tudor (2014). Based on the
questionnaire used, the authors concluded that the
respondents considered that transfer prices are
important to the overall business strategy but, at the
same time, transfer prices may be used as tools of manipulation of the fiscal result.
The Romanian Tax Code provides a general description
of the arm’s-length principle, which is consistent with the Guidelines on Transfer Pricing for Multinational Enterprises and Tax Admini strations issued by the
OECD (OECD, 2010).
The objective of the transf er pricing documentation is
to evaluate the extent to which a company in
Romania carries out transactions with an affiliated
entity in another Member State in accordance with the market value and also to meet the requirements
for transfer pricing rules which are in force in
Romania. In case of disputes, the responsibility of proving that the transfer prices used do not respect
the arm’s length principle falls to the tax authorities.
1. Research methodology
During the planning and implementation of the
research activities aimed at identifying the perceptions of the Romanian business environment
in relation to transfer pricing, a questionnaire was
designed, which consisted of 18 questions. Out of
these, 17 are closed questions with predefined single
answers, the last being an open-answer question meant to identify the degr ee to which the respondent
is familiar with transfer pricing. The questionnaire
was built using the funnel technique (Chelcea, 2007, p.259), which involves structuring the questions so
as to observe a shift from general to particular
aspects of the research topics.
The questions used in the questionnaire were divided
into four categories, as it follows:

George Bogdan STANA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 314

1. The first four questions are designed to identify the
company’s profile, business segment, ownership structure and whether they were subject to a tax
audit on transfer pricing. Pre-coded questions with
a broad spectrum of answers and also simple “Yes or No” questions were used, in order to shape the
profiles.
2. The following six questions are designed to outline
the perception and ability of the respondent in preparing the transfer prices documentation and its
importance within the economic context. Because
this issue is complex and opinions can vary in
intensity, there were used questions with answer
ranging on a scale from 1 to 10, where 1 reflects a low degree of influence, and 10 reflects a very high
degree of influence.
3. The remaining questions with predefined answer
options were designed to outline the respondents’ opinion on how the tax law in the field of transfer
pricing are applied by the tax authorities.
4. The last question is an open -answer one and it
serves to identify the degree to which a respondent
is familiar with transfer pricing and his/her view in
relation to the topic presented.
The target group consisted of companies from different
areas of activity and different sizes (small, medium and
large taxpayers). The companies that have been
requested to answer the questionnaire were selected using various contacts made on the business-oriented
social networking platform, LinkedIn. The target group
was offered the possibility of providing the answers
anonymously or by stating the name of the company.
The questionnaire was made with Microsoft Word and
the responses were aggregated using Microsoft Excel (the graphs were prepared using Microsoft Excel).
The responses were collected from 1 March 2015 to
31 October 2015.
2. Analysis and interpretation
of the results
Approximately 500 persons were contacted to complete
the questionnaire by e-mail, through the LinkedIn
platform and through questionnaires submitted and filled
at the registered office/place of business of the respondents. By the end of October 2015 there have been recorded a number of 70 responses, mostly from
the large taxpayers.
The results will be presented divided according to the
categories of questions mentioned above.
2.1. Identifying the profiles of companies
to which the respondents belong
To ensure a representative sample, most companies
that answered the questionnaire had to be classified as large taxpayers, 50% of companies should have had at
least one shareholder/partner who held more than 25%
of the value/number of shares or of the voting rights and from at least 20% of the respondents the transfer pricing
documentation should have been requested by the fiscal
authorities.
According to the centralized results of the questionnaire,
32.86% of the respondents are small taxpayers, 28.57%
are medium taxpayers and 38.57% are large taxpayers, according to the selection criteria applicable for the year
2015. Also, we noticed that 62.86% of the companies
have at least one person that holds more than 25% of the value/number of shares or voting rights. If there are
no legal or physical persons that hold at least 25% of a
company, the company was automatically labelled as independent.
Figure 1 provides information regarding the profile of
companies that answered the questionnaire.
According to Figure 1 we notice that t he sample is made
up of: 30% companies which operate in industry, 17% in
commerce, 15% in finance, 11% are service providers
and 27% in other areas. In all of the areas covered in the questionnaire there may occur transactions between
affiliates that are subject to transfer pricing regulations
and the arm’s length principle, even if we talk about industry and commerce where there are transactions
between affiliates (purchases and sales of finished
products, semi-finished products or raw materials) or if
we refer to the financial instit utions or services providers.
In order to determine if the sample of the companies is
representative to the study it was necessary to identify
the number of companies which previously prepared a transfer pricing documentation for the entire activity or just a certain type of transactions. Thus, based on the answers received, we can conclude that more than 20% of the companies were required to prepare the transfer pricing documentation prior to the date of the questionnaire.

The business perspective on transfer pr icing and related legislation
Nr. 3(135)/2016 315
Figure 1. Companies’ profiles

Source : compiled by the author.

According to the information received for the first four
questions, which aimed to collect preliminary information
on the representativeness of the analysed sample, we conclude that the respondents can provide answers
based on their professional experience within the
company, related to transfer pricing.
2.2. Perception and aptitude in relation
to the need for preparing the transfer pricing file
Most respondents who answered the questionnaire
replied that if it is necessary to prepare a transfer pricing
documentation they would turn to a specialized
consulting company (65.71%), while 31.43% would assign the task to the company’s financial department
and the rest (2.86%) would use other resources. At the
same time, confirming the result of the previous question, most of the respondents who answered the
questionnaire (71.43%) believe that it is necessary to
have a special software license to obtain the comparability sample needed to compile a transfer
pricing file. The programs that were mentioned are
AMADEUS and ORBIS, which are used by specialized consultants in order to obtain comparability samples
used to prove that the arm’s length principle was
observed. To the question regarding the positive impact of transfer
pricing legislation on the development of a competitive
business environment, 55% of respondents answered that there is a connection between the two (by marking
out the fields from 6-10 on a scale from 1 to 10 where 1
represents low influence and 10 represents very high influence).
Analysing the perception regarding the competitive
environment, we decided to quantify the impact of
transfer pricing legislation, as an additional “burden” that must be managed by the company. Most of the
respondents (22.86%) have provided the answer 5 (on a
scale of 1 to 10), thereby adopting a neutral position. Also, 10% of the respondents felt that transfer pricing
legislation is not a “burden” for the company, while
12.86% felt that they will be forced to allocate important resources to this activity.
Since in related party transa ctions it is necessary to
apply the arm’s length principle, 41.43% of the respondents believe that transfer pricing legislation may affect to some extent the tran sactions with its affiliates
(the respondents marked the answers 5, 6 and 7).
Regarding the other respondents, 20% considered that transfer pricing legislation does not affect in any way the
transactions with affiliates and 10% believed that it has a
great influence on group transactions.

George Bogdan STANA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 316

Since many large companies, especially those in
manufacturing, purchase raw materials, semi-finished
products or finished products from affiliates, we assessed the perceptions regarding the quality and conformity of the products or services if they were provided by an entity from the group. Most of the respondents (21.43%) have provided the answer 5 (on a scale of 1 to 10), thereby adopting a neutral position. Also, 11.43% felt that quality is not ensured if the products/services are purchased within the group, while 14.29% said that the quality of products/services is ensured if the purchases are within the group (out of these, only three companies in the industry chose the answer 10 – very high influence).
In terms of the transfer pricing influence in diminishing the
“tax base erosion and profit shifting”, 37.14%
1 out of all
respondents felt that the current legislation (Romanian Tax Code in force in 2015) has little influence, while 31.43% adopted a neutral position. The remaining 31.43% considered that the legislation has a strong influence in increasing voluntary compliance of companies. Some companies tend to use transfer pricing to increase group profits reported in low tax jurisdictions and reduce group profit where taxation is high.
To the question “ To what extent transfer pricing
legislation restricts a company’s rights in relation to affiliates?” , 72.86%
2 of respondents mark ed the first four
fields, recognizing that legislation does not force them to respect a certain profitability margin within the company,
but is mainly influenced by the economic environment and very little by legislation.
In 2015, transfer prices became a new tool to increase
revenues for the state budget, with a significant increase in additional amounts established of 217 mil. EUR (ANAF, 2015), by verifying the way in which the arm’s length principle was applied.
Although during the last year the number of tax audits
conducted on transfer pricing compliance in relation to affiliates increased, only 35.71% of respondents believe that transfer pricing is a new “leverage” of attracting additional revenues to the state budget, while 20% maintain a neutral view on this topic.
Regarding the influence of establishing a minimum
threshold for transaction value below which the
reparation of the transfer pricing documentation is not necessary, more than 72.86% of respondents consider this measure to be bene ficial for the economic
environment, and also an efficient legislative framework.
However, most respondents believe that the current
transfer pricing legislation is ambiguous, concise and open to interpretation. The opinions of respondents are presented in Figure 2 .

Figure 2. Centralised data for the question – Do you cons ider that transfer pricing legislation in its current
form, is ambiguous and summary? (1 – strongly disagree; 10 – fully agree)

Source : compiled by the author

1 The percentages were calculated as follow: 37.14% for the
marked field 1, 2 and 3 of the questionnaire; 31.43% for
marked fields 4,.5 and 6 from the questionnaire; 31.43%
marked fields 7 to 10. 2 The percentage 72.86% was calculated from the marked
fields 7 to 10 of the questionnaire, where 1 represents low
efficiency and 10 represents high efficiency

The business perspective on transfer pr icing and related legislation
Nr. 3(135)/2016 317
2.3. The perception regarding the
enforcement of transfer pricing
legislation
Out of all the respondents, 40% (respondents who provided answers ranging from 8 to 10) believe that the
tax authorities do not ha ve sufficien t technical
knowledge in the area of transfer pricing, applying the law somewhat abusively, while 18.57% (respondents
who provided answers ranging from 1 to 3) consider that
the tax authorities have sufficient technical knowledge in
the area of transfer pricing. Also, 14.29% wished to
remain neutral on the proposed topic, probably because they never had contact with tax authorities on transfer
pricing issues.
Out of all respondents, 27.14%
1 believe that transfer
pricing is not yet an exact science, while only 5.71% believe that the science is well founded. Also 67.14%
also provided answers in the range 4 to 7, opting for a
neutral opinion on the matter.
2.4. Identifying the degree to which the
respondents are familiar with the
double taxation convention
Because the last question was an open-answer one, below there is a selection of the three best received
answers:
1. In general, an adjustment in terms of transfer pricing
will lead to double taxation. The taxpayer is entitled
to apply the Arbitration Convention (if it serves his
best interest to do so).
2. Transfer pricing adjustments may conflict with the
convention regarding the avoidance of double
taxation as long as the price of the purchases from
the affiliates does not reflect the market value and the price adjustments made affect the income tax;
3. It depends on the prices used in intra-group
transactions.
Indeed, a transfer pricing adjustment enters into conflict
with the Double taxation convention and can modify the
taxable income of affiliated companies (directly or
indirectly) from another country. When the company has

1 The percentages were calculated as follow: 27.14% for the
marked field 1, 2 and 3 of the questionnaire; 67.14% for marked fields 4 to 7 from the questionnaire; 5.71% marked fields 8 to 10. been informed by the tax authorities of a Member State
that its income or expenditures will be adjusted, it has the right to require and enforce the Arbitration
Convention and to initiate the mutual agreement
procedure.
The Convention Model regarding income taxes and
taxes on capital provides the mechanism that allows the
competent authorities to consult each other and resolve
the broader issues of transfer pricing, not only the legal problems associated with the double taxation , but also
the economic ones, and in particular those resulting from
the inclusion of group profits (OECD, 2010).
Based on the answers centralized we conclude that only
10% of the respondents have above-the-average knowledge on transfer pricing, expressing the opinion that that an adjustment of the taxable value of a
company in a group may conflict with the convention for
the avoidance of double taxation and that it is the company’s choice if it will take measures to reduce the
tax base, in the case of companies where have been
identified transactions that do not observe the arm’s
length principle.
Conclusions
The current study was conducted through a
questionnaire, on a sample of companies from all the taxpayer categories and a broad spectrum of industries.
The questionnaire was constructed using the funnel
technique and the questions were grouped into four distinct categories in order to assess the companies’
profiles, their perception and ability regarding the need
to prepare the transfer pricing documentation, the way transfer pricing legislation is enforced and to what extent
the respondents are familiar with the double taxation
convention.
Based on the centralized results we consider that the
sample is representative, because most companies that answered the questionnaire are included in the class of large taxpayers. Over 60% of companies have at least
one shareholder/partner that holds more than 25% of the
value/number of shares or voting rights and some of the respondents were previously put in a position to prepare
the transfer pricing documentation.
Because the transfer pricing strategies require detailed
knowledge of national legislation and the OECD models,
65.71% of respondents replied that they would resort to
a specialized consulting firm. Also, 71.43% of the

George Bogdan STANA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 318

respondents think that they need a special software
license to access a database in order to establish the comparability sample and to set arms’ length prices of
different types of transactions charged with their
affiliated entities.
Complementing the fiscal legislation with a minimum
threshold for the value of transactions below which the
transfer pricing documentation should not be mandatory
is considered by 72.86% of the respondents as potentially beneficial for the economic environment and
an effective legislative addition. The new tax code in
force starting with January 1
st 2016 includes provisions
regarding the implementation of thresholds by type of
transactions above which it is required to prepare the transfer pricing documentation, and to provide proof that
the arm’s length principle is observed.
Regarding the above-average knowledge of both the
legislation on transfer pricing and the provisions of the Convention to avoid double taxation, we conclude that
only 10% of respondents have the necessary knowledge about the fact that an adjustment to the taxable base in
the case of inspection on transfer pricing may lead to a request to reduce the tax base of companies where
there have been identified transactions that do not
observe the arm’s length principle.
The present research is limited because of the small
number of respondents who answered the
questionnaire (70). Yet, we consider that a presence of
38.57% of large taxpayers in the sample ensures a high degree of representativeness of the sample. At the same
time, this scientific approach was focused on specific
issues, known both by the people in the companies’
financial department, and by their managers or
administrators.
The present study can be a starting point for future
research aimed at analysing the evolution of the
approaches regarding the transfer pricing from the
business environment point of view, based on the legislative changes in the field, from the Tax Code in
force starting with January1st, 2016.

REFERENCES

1. Chelcea, S. (2007), Tehnici de cercetare sociolo-
gică, [.pdf] Available at http s://alingavreliuc.files.
wordpress.com/2010/10/septimiu-chelcea-tehnici-de-cercetare-sociologica1.pdf [Accessed January 5
th, 2016].
2. ANAF (2015), Press release 855/20.07.2015 , [.pdf]
Available at https://static. anaf.ro/static/3/Cluj/855_
COM_preturi%20de%20transfer_iul2015.pdf [Accessed January 5
th, 2016].
3. Corlaciu, A. and Tiron-Tudor, A. (2014), Research
on the Perception of Professionals in Romania in
the Field of Finance and Accounting Related to Specific Aspects of Transfer Pricing, Audit
Financiar , vol. XII, no. 109 – 1/2014, pp. 11-17.
4. Ernst & Young (2013), Transfer Pricing Survey
Report – Romania 2013 , [.pdf] Available at:
http://mcr.doingbusiness.ro /uploads/513081d86dbf
2EY%20TP%20survey%20report%20Romania_FINAL.PDF [Accessed February 13
th, 2016].
5. Government regulation no. 44/2004 for the
approval of Methodological guidelines for the
enforcement of the Law no. 571/2003 regarding the Fiscal Code, Bucharest: Official Journal of
Romania no. 112/06.02.2004. 6. McKinley, J. and Owsley, J. (2013) Transfer pricing
and its effect on financial reporting, Journal of
Accountancy, October 2013, [online] Available at:
http://www.journalofaccou ntancy.com/issues/2013/
oct/20137721.html [Accessed January 5
th, 2016].
7. Kingsley, O. and Zabihollah, R. (2008), Income
shifting and corporate taxation: the role of
cross‐border intrafirm transfers, Review of
Accounting and Finance , vol. 7, no. 1, pp. 83-101.
8. Law no. 571/2003 regarding the Fiscal Code,
Bucharest: The Official Journal of Romania no. 927/23.12.2003.
9. OECD Publishing (2010), Transfer Pricing
Guidelines for Multinational Enterprises and Tax Administrations, [online] Available at
http://www.oecdbookshop.org /browse.asp?pid=title
-detail&lang=en&ds=&ISB=9789264090330 [Accessed January 5
th, 2016].
10. OECD Publishing (2012), Dealing Effectively with
the Challenges of Transfer Pricing , [.pdf] Available
aa: http://www.oecd.org/si te/ctpfta/49428070.pdf
[Accessed January 5th, 2016].

The business perspective on transfer pr icing and related legislation
Nr. 3(135)/2016 319
11. OECD Publishing (2014), Model tax convention
(condensed version) , [.pdf] Available at http://www.
oecd.org/ctp/treaties/2014-model-tax-convention-
articles.pdf [Accessed January 5th, 2016].
12. Order no. 222/2008 regarding the content of the
transfer pricing file, Bucharest: Official Journal of Romania no. 129/19.02.2008.
13. Pak, S. and Zdanowicz, J. (1994), A statistical
analysis of the US merchandise trade data base
and its uses in transfer pricing compliance and enforcement, Tax Management Transfer Pricing,
vol. 3, pp. 50-57.

Oana Sînziana BENDOVSCHI
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 320
Audit financiar, XIV, Nr. 3(135)/ 2016 ,320-325
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

Benefits and
challenges
regarding the
IFRS
implemen-
tation: lessons
from the
emerging
economies
Oana-Sînziana BENDOVSCHI ,
Bucharest University of Economic Studies,
e-mail: oana_bendovschi@yahoo.com

Abstract
The interest shown by the users of financial statements
for the convergence or harmonization process in terms
of financial reporting has increased in the last decades,
not only in the case of the developed countries, but also
for the emerging economies. Although analysed in
publications in terms of financial reporting less than the developed countries, the emerging countries have
become a point of interest, being identified by the
international investors as potential areas for extending their businesses. The purpose of this article is to identify
the global context regarding the adoption of the
International Financial Reporting Standards (IFRS) or
the alignment of the national standards with the IFRS
and to establish some benefits and obstacles met during this process. The analysis focuses on several emerging
countries with experience in IFRS implementation and it
also brings forward the case of Romania, which is treated separately.
This paper represents a contribution to the literature in
terms of IFRS implementation within the emerging countries, which is still limited, and it focuses on the case of Romania, recently affected by changes of the
local regulations for the financial reporting. There are a
small number of studies regarding the situation in
Romania after the entering into force of the new financial
reporting regulations.
The research methodology was based on literature
review in order to acquire and to centralize some
conclusions regarding the experience of IFRS
application in several emerging countries. The focus on the case of Romania consists of collecting information
using questionnaire, followed by centralizing and
interpreting the results in order to outline some
conclusions.
Keywords: IFRS, emerging economies, benefits,
obstacles, Romania.
JEL Classification : M41, M48

To cite this article:
Bendovschi, O.S. (2016), Benefits and challenges regarding the IFRS implementation: lessons from the emerging economies, Audit Financiar , vol. XIV, no. 3(135)/2016, pp. 320-325,
DOI: 10.20869/AUDITF/2016/135/320.
Permanent link to this document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2016/135/320.

Benefits and challenges regarding th e IFRS implementation
Nr. 3(135)/2016 321
Introduction
Since the extension of the globalization process, the
interest shown for the harmonization of the financial
reporting process by introducing a unitary set of
international financial reporting standards at global level
has also increased. According to AICPA (2014) and
Masoud (2014), the IFRS has become the most popular set of financial reporting standards used globally, the
number of the countries which already adopted IFRS at
different stages being of 120.
The speeding up of this process of convergence or
harmonization of the local regulations with the IFRS was
also generated by factors su ch as the fact that the
accounting information disclosed in accordance with the
local standards does not always fulfil the informational
needs of the market players (Saidi, 2013), or the idea that the existing differences between the local
accounting systems represent significant obstacles in
the process of foreign investors’ understanding of the accounting information disclosed in the financial
statements of other countries (C ăruntu and L ăpăduși,
2011). The article represents a preliminary stage of a study scoped for analysing the impact of the IFRS
implementation in the emerging economies, with focus
on the case of Romania.
1. Research methodology
The research methodology used for this article was the
literature review which mainly focuses on the analysis of the benefits and obstacles met in the process of adoption of IFRS regulations or of harmonization or convergence with these international standards within the emerging economies, in order to highlight some results generated from the experience of these countries. Among the countries analysed in the studies taken into consideration, there are included: the United Arab Emirates, Turkey, China, Nigeria, Ukraine, Poland, Libya, Malaysia etc.
In order to highlight some features and some expected
aspects regarding the Romanian experience in terms of
IFRS implementation, the opinion of the financial
professionals was reviewed. Thus, for this preliminary stage, a questionnaire was developed, based on which
responses were collected from a sample of 17
professionals with higher education, with mre than 3 years of professional experience in the financial area and with relevant knowledge and experience regarding
the International Financial Reporting Standards.
2. The global perspective
regarding the IFRS application
in emerging economies
Although still limited, the research in terms of IFRS
application within the emerging countries has been
recently extended together with the increase in the interest shown by the international investors for the
opportunities identified in this type of economies.
International sources present several opinions regarding
the use of these standards within the emerging
economies. As Kosonboov (2014) quoted by Alsaqqa and Sawan (2013) presents, certain needs of the
developing economies may have not been considered
by IASB. An example would be the use of the fair value
concept which in the case of emerging economies can
become difficult to establish without the existence of an
active market for the corresponding elements (Alsaqqa
and Sawan, 2013). Also, according to Perera (1989)
quoted by the same source, the information obtained by implementing the accounting standards specific to the
developed economies will not be useful within the
decisional process of the emerging economies (Alsaqqa and Sawan, 2013).
Recent research is generally more focused on the
positive impact generated by the application of IFRS, even within the emerging countries. Favourable reactions to the application of IFRS are encountered
among the companies which were affected by the
information asymmetry problem during the period before
the IFRS adoption (Armstrong et al., 2008).
It is also expected that the implementation of the IFRS
will provide a higher level of quality to the financial information, as opposed to the local accounting
standards. In most cases, the implementation of the
IFRS results in an increase in the level of comparability between the financial statements used by the investors,
especially if it is considered the fact that, currently,
investors are interested in the global investment
opportunities and a lot of companies are extending their
businesses beyond national borders (Odia and Ogiedu, 2013).
However, the number of studies published in the field of
the financial reporting within the emerging economies

Oana Sînziana BENDOVSCHI
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 322

remains quite limited, especially when compared with
the case of the developed economies. In order to successfully implement the IFRS within the emerging
economies it is essential that the potential challenges
and problems that may occur during and after this process be considered, and to assure that they are
mitigated as much as possible.
3. The experience of the emerging
countries in IFRS application:
benefits and obstacles
For the emerging countries which are in the process of
transition from the financial reporting local regulations to
the IFRS it is essential to identify and analyse the potential benefits and obstacles which should be
expected, in order to reduce, as much as possible, the
necessary efforts to avoid the obstacles and to obtain the highest impact from the positive aspects. The
experience of the emerging countries already being in
the process of IFRS implementation may become an
example for other countries which started or are going to
start this transition process to the IFRS.
Among the benefits identified in several studies
performed for the case of the emerging economies,
there are:
 the increase in the level of comparability between the
financial statements;
 the increase of the level of quality in terms of
financial reporting;
 the improvement of the transparency level;
 benefits from using the fair value concept;
 obtaining a higher level of flexibility.
According to a research performed by Sidik and Rahim
(2012), in the case of Malays ia it was noticed that most
of the participants in that study consider that the local financial statements aligned with the IFRS lead to the
increase in the level of comparability between the
financial statements of several companies. A result of the IFRS implementation was also the increase in the
level of confidence of the investors in the financial
information disclosed (Sidik and Rahim, 2012). A similar
impact was identified in the case of Nigeria (Ikpefan and
Akande, 2012) and of Poland (Grabinski, Kedzior and Krasodomska, 2014). Based on a study performed by Alsaqqa and Sawan (2013) in the United Arab Emirates,
it was identified as an advantage the improvement of the
quality of the financial reporting, by increasing the
reliability provided by the financial reporting and by
increasing the level of understandability and relevance of the financial information, resulting from the
implementation of the international standards (Alsaqqa
and Sawan, 2013). Relevant for this benefit is also the case of China, where among the A-share companies it
was noticed the quality improvement of the financial
reporting after substantial convergence with the IFRSs
(Nnadi, n.d.). Similar benefits were also identified in the
studies performed on the Mexican regulations adapted to the IFRSs (Palacios-Manzano and Martinez-Conesa,
2014) and also in the case of Turkey (Balsari and Varan,
2014). According to an analysis performed on the listed entities in Poland, the fact that the IFRS implementation
led to the increase in the level of reliability , usefulness
and transparency in the financial reporting process was
noticed (Grabinski, Kedzior and Krasodomska, 2014).
Similar benefits were also i dentified in the case of the
United Arab Emirates (Alsaqqa and Sawan, 2013) and in
the case of Malaysia (Sidik and Rahim, 2012). The fair
value concept is seen as a benefit in the case of India,
based on the idea that this can help in presenting the
assets in the financial statements of the Indian
companies at their real value (Jain, 2011). Similar implications were identified in the case of the United
Arab Emirates (Alsaqqa and Sawan, 2013). Regarding
the countries that prepare their financial statements in
accordance with the U.S. GAAP or in accordance with
the local rules-based standards (as opposed to principles-based standards), the transition to IFRSs may
lead to flexibility in approaching and disclosing the
financial elements, considering the nature of each specific transaction and its corresponding
circumstances. This advantage was also identified in the
case of Ukraine (Kuzina, 2014).
However, several obstacles were also met in the
process of the IFRS implementation in the emerging
economies, such as the following:
 the lack of relevant specific knowledge and of
practical experience;
 the need of training and consultancy services;
 difficulties encountered in using the fair value
concept;
 the transition costs.

Benefits and challenges regarding th e IFRS implementation
Nr. 3(135)/2016 323
The absence of the necessary abilities to implement
IFRS in the emerging countries was identified as an obstacle in the study performed by Masoud (2014). This
obstacle was also noticed in the case of Libya (Zakari,
2014). The absence of the specific knowledge and of the experience regarding IFRS may lead to the need of
training and consultancy services provided by the
professionals in this field, of which costs may be significant, as identified in the case of Libya (Zakari,
2014) and Malaysia (Sidik and Rahim, 2012). In the
absence of an active market for the corresponding
elements, difficulties may be encountered in establishing
the fair value, as noticed in the studies performed in the cases of the United Arab Emirates (Alsaqqa and Sawan,
2013) and of the Czech Republic (Strouhal and Deari,
2009).
4. Conceptions regarding the
impact of implementing IFRS in
the case of Romania
In order to analyse the case of Romania regarding the
conceptions and expectations in terms of benefits and obstacles generated by the IFRS implementation, the
opinion of several professionals in this area was
considered. Their opinions were collected using a questionnaire distributed to a sample consisting of
persons with higher education, with more than 3 years
of professional experience in the financial area and with relevant knowledge and skills in terms of IFRSs.
The results are based on the responses collected from
17 professionals.
In order to establish a starting point for the
respondents’ opinions about the implications of IFRS implementation, the questionnaires also included a section that collected information related to the
perceptions about the categories of users of the
financial statements.
According to the results of the study, it is considered
that the most important users of the financial
statements on the Romanian market are the creditors
(which obtained a weight of 26% of the total categories
of users mentioned in the responses), followed by the
local investors (23%), the Government and the fiscal authorities (21%) and the international investors
(19%), the other categories mentioned obtaining
weights lower than 3%. The most popular category of users included in the
responses regarding the users of the financial statements whose informational needs are best satisfied
by the financial statements prepared in accordance with
the IFRS was represented by the international investors (obtaining a weight of 52% of the total categories of
users mentioned in the responses), 33% of the users
mentioned being the creditors (banks and other similar users), while weights of below 6% were obtained by the
local investors, the State’s institutions and the
competitors.
Also, the results of the questionnaires’ analysis showed
that the financial statements prepared in accordance with the local regulations be st satisfy the informational
needs of the Government and of the fiscal authorities
(42% of the financial statements users mentioned in the
responses), followed by the local investors (27%), creditors (21%), while the other categories of the users
obtained weights lower than 6%.
A weight of 52.9% of the sample considers that the
financial statements are easier to be prepared in
accordance with the local regulations, 35.5% believe
that the level of effort allocated to preparing the financial statements is similar in the case of the local regulations
and the one of IFRS, while according to 11.8% of the
responses, it is easier to prepare the financial statements as per IFRS than by using the local
regulations in terms of financial reporting.
Regarding the auditing of the financial statements,
41.2% of the respondents considers that the level of
effort involved by the auditing of the financial statements
is similar in the case of financial statements prepared in accordance with the local financial reporting regulations
and in the case of financial statements prepared in
accordance with the IFRS. A weight of 35.3% of the sample considers that the financial statements prepared
according to the local regulations are easier to audit than
the ones prepared in accordance with the IFRS, while a weight of 23.5% considers that the financial statements
prepared in accordance with the IFRS are easier to audit
than those prepared in accordance with the local
regulations.
Using these questionnaires, the professionals’ opinion
regarding the advantages gained from the transitions of the local financial reporting standards to the IFRS was
also assessed. Thus, using the weight of the presence in
the responses, the following hierarchy of the advantages was built:

Oana Sînziana BENDOVSCHI
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 324

 higher level of comparability between the financial
statements of several international companies
(29%);
 higher level of the transparency in disclosures (20%);
 flexibility generated by using a framework based on
principles (16%);
 higher level of the quality of the accounting
information (14%);
 benefits from using the fair value concept (13%);
 cost savings related to the reporting process (where
the conformity with several frameworks is required)
(9%).
Also, the professionals’ opinion regarding the
disadvantages incurred in this transition from the local
regulations to the IFRS was assessed. They are
presented in the following hierarchy, starting from the
highest weight in responses:
 the lack of knowledge and experience among
accounting professionals regarding IFRS application
(27%);
 difficulties encountered in understanding the IFRS by
the accounting professionals or by the accounting
information users (20%);
 challenges in applying the fair value concept (16%);
 significant costs with consultancy services (14%);
 the update of the accounting information systems
(12%);
 significant costs of training (10%).
5. Conclusions
The recent international research focuses on highlighting
the favourable impact of IFRS implementation in terms
of financial reporting. The experience of the emerging
countries which are in the process of transition from the local regulations to the IFRS or which have already
completed this process can be used as a lesson for the
emerging countries which will deal with this stage in the
evolution of the financial reporting. Knowing the benefits
and the obstacles met in the transition process is very
important for an emerging country, so that it can avoid or mitigate the impact of obstacles as much as possible
and get the maximum of benefits that can be obtained
from the process. In the case of Romania, a preliminary analysis shows
that the majority of respondents considers that the financial statements prepared in accordance with the
IFRS best satisfy the informational needs of the
international investors. On the other hand, the financial statements prepared in accordance with the
local financial reporting regulations best satisfy the
informational needs of the Government and of other fiscal authorities. Also, the financial statements are
easier to prepare using the local regulations. The
level of effort involved in auditing the financial
statements is similar in the case of auditing the
financial statements prepared in accordance with the local regulations than it is in the case of auditing the
financial statements prepared in accordance with the
IFRS.
Regarding the transition from the local financial
reporting regulations to t he IFRS, in the case of
Romania, the most popular advantage mentioned by
the respondents is the one related to the increased
level of comparability between the financial
statements of different international companies, while the most popular disadvantage mentioned is the one
related to the absence of the knowledge and
professional accountants’ experience in using the IFRS.
Although the latest changes of the Romanian
regulations regarding the financial statements led to the alignment of some of the aspects with the ones
as per IFRS for certain types of entities, significant
efforts are still needed in order to achieve a higher level of convergence or harmonization with these
international standards. This fact is supported by the
idea that it is likely that the IFRS implementation process in the case of Romania is the most complex
process the specialists have to deal with since the
beginning of the accounting reforms in 1990 (L. Feleagă and N. Feleag ă, 2006).
Through this article, there were outlined some
general ideas regarding the current context in terms of convergence or alignment with the IFRS in the
emerging economies and especially in the case of
Romania. Future research will include the focus on the case of Romania and on the impact of
implementing the International Financial Reporting
Standards for the preparation of financial statements of Romanian companies.

Benefits and challenges regarding th e IFRS implementation
Nr. 3(135)/2016 325
REFERENCES

1. AICPA. American Institut e of Certified Public
Accountants (2014), IFRS FAQs, [online] Available
at: http://www.ifrs.com/ifrs_faqs.html#q3 [Accessed February 9th, 2016].
2. Alsaqqa, I. and Sawan, N. (2013), The Advantages
and the Challenges of Adopting IFRS into UAE Stock
Market, International Journal of Business and
Management , vol. 8, no. 19, pp.4-17.
3. Armstrong, C.S., Barth, M. E, Jagolinzer, A.D. and
Riedl, E.J. (2008), Market Reaction to the Adoption
of IFRS in Europe, Harvard Business School,
Working paper 09-032, [online] Available at:
http://www.hbs.edu/facult y/Publication%20Files/09-
032.pdf [Accessed February 9th, 2016].
4. Balsari, C. K. and Varan, S. (2014), IFRS
implementation and studies in Turkey, Accounting
and Management Information Systems , vol.13, no. 2,
pp. 373-399.
5. Căruntu, C. and L ăpăduși, M.L. (2011), International
Financial Reporting Standards – Overview of Their
Adoption and Application for the Company, în
Analele Universit ă
ții „Constantin Brâncu și” din Târgu
Jiu, Seria Economie , no. 2, pp.89-97.
6. Feleagă, L. and Feleag ă, N. (2006), Convergen țe
contabile interna ționale prin prisma ader ării la
Uniunea European ă, Economie teoretic ă și aplicată,
pp. 37-44, [online] Available at:
http://store.ectap.ro/articole/52.pdf [Accessed February 9th, 2016].
7. Grabinski, K., Kedzior and Krasodomska, M.J.
(2014), The Polish account ing system and IFRS
implementation process in the view of empirical
research, Accounting and Management Information
Systems, vol. 13, no. 2, pp. 281-310.
8. Ikpefan, O.A. and Akande, A. O. (2012), International
Financial Reporting Standar d (IFRS): Benefits,
Obstacles and Intrigues for Implementation in
Nigeria, Research Journal of Finance and
Accounting, vol. 3, no. 10, pp.143-151.
9. Jain, P. (2011), IFRS Im plementation in India:
Opportunities and Challenges, World Journal of
Social Science , vol. 1, no. 1, pp. 125-136.
10. Kosonboov, L. (2004), The relevance of international
accounting standards for developing countries: The
case of IAS 41, PhD thesis, University of Strathclyde,
UK, [online] Available at: http://ethos.bl.uk/OrderDe tails.do?uin=uk.bl.ethos.40
5546 [Accessed February 9th, 2016]. 11. Kuzina, R. (2014), Implementation of International
Financial Reporting Standards in Ukraine,
Accounting and Management Information Systems ,
vol. 13, no.2, pp. 400-422.
12. Masoud, N. (2014), Accounting, FRQ, Emerging
Countries Transition: How Can a Country Implement
an IFRS Standard Change Successfully?, Global
Journal of Management and Business Research: D
Accounting and Auditing , vol. 14, no. 2, pp. 37-55.
13. Nnadi, M. (n.d.), International Financial Reporting
Standards (IFRS) and Financ ial Reporting Quality in
Emerging Economies: Evidence from China and Hong Kong, Working paper, [online] Available at:
http://www.virtusinterpress.org/IMG/pdf/Matthias_Nn
adi_paper.pdf [Accessed February 9th, 2016].
14. Odia, J.O. and Ogiedu, K.O. (2013), IFRS Adoption:
Issues, Challenges and Lessons for Nigeria and
other Adopters, Mediterranean Journal of Social
Sciences, vol. 4, no.3, pp.389-391.
15. Palacios-Manzano, M. and Martinez-Conesa, I.
(2014), Assessing the Impact of IFRS Adaptation on
Earnings Management: An Emerging Market Perspective, Transformation in Business &
Economics, vol. 12, no. 1 (31), pp. 21-40.
16. Perera, M.H.B. (1989), Accounting in developing
countries: a case for localised uniformity, The British
Accounting Review , vol. 21, no. 2, pp. 141-157.
17. Saidi, F. (2013), Accounting developments in Algeria:
The Road to IFRS, International Research Journal of
Applied Finance, vol. 4, no. 1, pp.125-139.
18.
Sidik, M.H.J. and Rahim, R.A. (2012), The Benefits
And Challenges of Financial Reporting Standards In
Malaysia: Accounting Practitioners’ Perceptions, Australian Journal of Basic and Applied Sciences,
vol. 6, no. 7, pp. 98-108.
19. Strouhal, J. and Deari, F. (2009), Are Czech and
Albanian Accounting Systems Really Different from
International Referential: Some Issues for Potential
Investors, [online] Available at: http://www.ekf.vsb. cz/export/sites/ekf/frpfi/cs/archiv/rocnik-2009/prispevky/dokumen ty/Strouhal.Jiri.pdf
[Accessed February 9th, 2016].
20. Zakari, M.A. (2014), Challenges of International
Financial Reporting Standards (IFRS) Adoption in Libya, International Journal of Accounting and
Financial Reporting , vol. 4, no. 2, pp. 390-412.

Mariana BUNEA, Eugeniu ȚURLEA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 326
Audit financiar, XIV, Nr. 3(135)/ 2016 ,326-333
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

The impact
of the
supervisory
board
structure
on bank
performance
Mariana BUNEA,
Bucharest University of Economic Studies,
e-mail: mariana.bunea@cig.ase.ro
Eugeniu ȚURLEA,
Bucharest University of Economic Studies,
e-mail: eugeniu.turlea@cig.ase.ro

Abstract
The primary research objective of this study is to identify
the connections between some supervisory boards’
characteristics from the Romanian banking system, on the one hand (namely the size, the character of
independence and the gender diversity of their
members) and, on the other hand, the banking financial performance, measured by the return on assets (ROA)
and return on equity (ROE).
Thus, through this research, the authors aim to provide
answers (justified by the results of an empirical research) to the question “Can the structure of the
supervisory board affect the financial performance
recorded in the Romanian banking system?” The
research methodology used is mainly quantitative,
based on a statistical deductive analysis, testing and identifying the type cause – effect connections, and in
the same time with the assessment of the degree of their
significance, representing th e main objective of this
research.
Keywords: Supervisory board, financial performance,
banking system, corporate governance.
JEL Classification : M40, G20, G30

To cite this article:
Bunea, M. and Țurlea, E. (2016), The impact of the supervisory
board structure on bank performance, Audit Financiar , vol. XIV,
no. 3(135)/2016, pp. 326-333, DOI: 10.20869/AUDITF/2016/ 135/326. Permanent link to this document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2016/135/326.

The impact of the supervisory board st ructure on bank performance
Nr. 3(135)/2016 327
Introduction
As a result of the global financial crisis, in the banking
industry there was registered a significant increase in
the degree of harmonization and regulation of processes
and corporate governance systems. Given all these
symptoms, this research aims to investigate whether the
structure of the banks’ supervisory boards (characterized by size, structure and gender diversity)
can impact on their performance and, if so, what is their
degree of influence.
The failure of the corporate governance processes can
generate significant costs for the banks. The occurrence
of such costs is due to the banks’ role in the national
economy, namely the role of financial intermediation, the
coverage of the payments needs, of liquidity, of
information, of insurance of the savings products (Fama, 1985). In addition, the banks are more intensively
regulated, thereby taking measures to prevent the
negative externalities caused by the “systemic risk” (Flannery, 1998) and to protect the interests of the
banks’ depositors.
It is also well known the important role of the banks in
facilitating the good governance of the companies, both
in their role as creditors and shareholders (Caprio and
Levine, 2002). Therefore, banks can contribute not only to ensuring the good functioning of the companies from
the non-financial sector, but also to promote an efficient
policy of the financial resources allocation across the economy.
The supervisory board of the bank plays an important
role in achieving effective corporate governance. Thus, Caprio and Levine (2002) consider that banking corporate governance is significantly determined by the
structure of their supervisory boards. However, the
authors consider that neither the shareholders nor the
market partners can considerably affect the banking
corporate governance.
The supervisory boards’ importance in terms of banking
corporate governance is also emphasized by the
banking regulatory authorities. For example, in the
consultative paper named “Strengthening corporate governance in the banking sector” (2006), the Basel
Committee on Banking Supervision (BCBS) identifies
the supervisory board as an essential part of a bank’s
regulatory re form. Moreover, the second pillar
(supervisory review process) of Basel II identifies the role of the supervisory board as an integral part of the
risk management process (BCBS, 2005).
In this context, the aim of our research is very important;
the literature on the relationship between the structure of
the supervisory board and bank performance is not yet
conclusive.
This is also the first study carried out for the Romanian
banking system which include s the examination of the
effect of the supervisory board’s gender diversity on
bank performance. The literature regarding the women’s
presence in the supervisory boards is not yet conclusive
(e.g., Adams and Ferreira, 2009; Farrell and Hersch, 2005; Carter, Simkin and Simpson, 2003; Bunea and
Țurlea, 2015).
1. Literature review
The negative relationship between the size of the
supervisory board and the companies’ performance is a common finding in the literature regarding the non-
financial sector (Hermalin and Weisbach, 2003). The
relationship is driven by the agility and the cohesion between the members of smaller supervisory boards
and the costs that can be generated by the
communication and coordination needs in the case of
larger ones (Jensen and Meckling, 1976).
The members of the large supervisory boards could also
experience challenges in expressing their opinions during the limited time available during the meetings
(Lipton and Lorsch, 1992). Consequently, many studies
show a negative correlation between the size of the supervisory boards and the financial performance of the
company (e.g., Yermack, 1996; Eisenberg, Sundgren
and Wells, 1998).
However, Coles, Daniel and Naveen (2008) argue that
this relationship depends to a large extent on the
economic environment in which the business operates. For example, the companies with enhanced counseling
necessities (such as the companies with high debt and
strongly affected by the total debt financing) may register the benefits from the functioning of large supervisory
boards (Coles et al., 2008; Linck, Netter and Yang,
2008; Adams and Mehran, 2012).
Regarding the banking sector, the results of research in
this area are mixed – some studies show a positive
relationship, others a negative or no connection between the size of the supervisory board and the bank financial

Mariana BUNEA, Eugeniu ȚURLEA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 328

performance (e.g., Andres and Vallelado, 2008; Adams
and Mehran, 2012).
The large supervisory boards may reflect the complexity
of the organizational structures of banks. The
supervisory board size could also increase through the
incorporation into their structure of members from the management teams of bank subsidiaries in order to
facilitate the information flow (Adams and Mehran,
2012). However, if a banking company would register a poor organizational structure, then this would be
reflected into an inefficiency of large supervisory board
activities. Also, the independence of board members is
very important for a bank, because they can help
improve the quality of processes and operations in the relationship with business partners (Mishra and Nielsen,
2000; Cornett, McNutt an d Tehranian, 2009).
The gender diversity in supervisory boards has been
granted increasing attention in recent years within the scientific literature, as well as in public debates (e.g., Gul,
Srinidhi and Ng, 2011; Adams and Ferreira, 2009; Farrell
and Hersch 2005; Carter et al., 2003). The women
representation on the boards has registered a constant
(but slow) increase in recent years. This trend of increasing the share of female representatives on the
boards is in accordance with the appreciation that women
involved in management structures can bring added value to the company. The women managers are considered to
be “hard working” and have be tter communication skills,
which help them to improve the problem solving and the
ability of decision-making acti vities of the supervisory
boards (Robinson and Dechant, 1997).
According to Eagly and Carli (2003), women can also
demonstrate the additional skills that they hold to access
leadership positions, which mean that they are very
competent and responsible as managers. In addition, women are considered to be more aware of their
responsibilities as supervi sory board members and are
generally better prepared and fully documented when attending the board meetings (Eagly and Carli, 2003). This
means that the women work harder in achieving their
responsibilities and, consequently, could help improve the
effectiveness of the supervisory board regarding the
decision-making process and the information flow.
However, the conclusions of the previous research on the
direct effect of the gender diversity on the company
performance are inconclusive. A ccording to Carter et al.
(2003) in non-banking firms there is a positive relationship between gender diversity and business performance. Also, Adams and Ferreira (2009) demonstrate that the
presence of women in supervisory boards increases the frequency of the meetings. However, they do not search
for a direct effect of gender diversity on company
performance. In addition, Farrell and Hersch (2005) found that women tend to hold leadership positions in
the best performing companies, although they reported
insignificant abnormal profits around the day of announcement of a woman’s inclusion in the supervisory
boards.
2. Study objective and research
hypothesess
The primary research objective is to identify the possible
connections between some characteristics of the
supervisory boards from the Romanian banking system,
on the one hand (namely the size, the character of
independence and the gender diversity of their
members) and, on the other hand, the bank financial performance, measured by the return on assets (ROA)
and return on equity (ROE).
Thus, the authors aim to provide answers (justified by
the results of an empirical research) to the question “Can the structure of the supervisory boards affect the
financial performance recorded in the Romanian banking
system?”
Based on the previous research in the scientific
literature, the authors formulated the following
hypotheses:
H
1: There is a significant association between the
structure of the supervisory boards and the return on
assets (ROA) of the researched Romanian banking
companies;
H2: There is a significant association between the
structure of the supervisory boards and the return on
equity (ROE) of the researched Romanian banking
companies.
3. The research metodology
The research methodology used is mainly
quantitative, based on a statistical deductive
analysis, testing and identifying the type cause –
effect connections, and also appreciating the degree
of their significance. This represents the main
objective of this research. In order to achieve it, the

The impact of the supervisory board st ructure on bank performance
Nr. 3(135)/2016 329
authors used the SPSS software for Windows (the
correlation tests and the regression analysis).
At the end of the first semester of 2015, there were 40
credit institutions into th e Romanian banking system; out of these, 38 were privately owned banks. 9 are the
subsidiaries of foreign banks.
The Table 1 (BNR, 2015) shows the evolution of the
number of banks during the last 7 years.

Table 1. Structure of credit institutions between 2008 and 2015
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Jun.
2015
Number of credit institutions 43 42 42 41 40 40 40 40
Number of credit institutions with mostly
private capital 41 40 40 39 38 38 38 38
Number of banks with mostly foreign capital,
of which: 37 35 35 34 34 34 34 34
Subsidiaries of foreign banks 10 10 9 8 8 9 9 9
The percentage in total assets of the banks
with mostly private capital (%) 94.6 92.5 92.4 91.6 91.6 91.5 91.3 91.6
The percentage in total assets of the banks
with mostly foreign capital (%) 88.2 85.3 85 83.0 89.8 90.0 89.9 90.2
The percentage of the first five banks in total
assets (%) 54.3 52.4 52.7 54.6 54.7 54.4 54.2 55.3
Herfindahl-Hirschman Index (points) 926 857 871 878 852 821 797 812
Source: National Bank of Romania, 2015

Out of the total number of credit institutions in the
Romanian banking system, the research sample
comprises a number of 28 credit institutions.
According to the information collected from their respective websites as of December 31
st 2014, all
these are Romanian legal entities. The 9 subsidiaries
of foreign banks were not included, since they are not required to make financial disclosures (annual
reports) in Romania (such information are disclosed
by the group, in the parent company’s country of
origin). There were also excluded from the research
a number of three credit institutions, which have not made publicly available the information on their
official websites.
The research data were obtained exclusively from
the official websites of the analyzed credit institutions, the National Bank of Romania (BNR) and
from the 2014 annual financial reports and the
reports on transparency and disclosure requirements
developed under BNR – CNVM Regulation
25/30/2014 and supplemented by BNR – CNVM Regulations no. 21/26/2010 and no. 23/15/2011 and
BNR Regulation no. 25/10.12.2010. The banks within the Romanian banking system are
administered either through a unitary administration
system, the supervision and management being
exercised by the board of directors or through a two-tier system of administration, in which the executive
management falls to the executive committee or
directorate which operate under the supervision of a supervisory board, according to the statute/constitutive
act of each credit institution and the banking legislation
in force.
The supervisory board sets the strategies and the
development guidelines and supervises their implementation, while the executive committee or the directorate provide the operative management and
prevent the operational and the compliance risk.
In order to achieve the main research objective there
were defined two sets of variables, independent and
dependent, which underlie the study and help to identify
the potential correlations.
The details related with the independent variables in the
study, their definition and measurement techniques are
presented in Table 2 .

Mariana BUNEA, Eugeniu ȚURLEA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 330

Tabel 2. The inde pendent variables
Independent variable Definition Symbol Measurement
Size of supervisory
board Number of members in supervisory
board AC_Size Number of members
Independence of
members Share of independent members in
supervisory board AC_Ind Number of independent members in
total membership
Gender diversity of members Share of women members in
supervisory board AC_Divg Number of women members in total
membership
Source : Authors’ conception.

The dependent variables in the study, as a synthesis
of the financial banking performance, are the ROA –
Return on Assets and the ROE – Return on Equity
registered by the Romanian credit institutions included in the sample.
The details related with the dependent variables
are presented in the Table 3 .

Tabel 3. The dependent variables
Dependent variable Symbol Measurement
Return on Assets ROA Net result/Total Bank Assets
Return on Equity ROE Net result/Bank Equity
Source : Authors’ conception.

In order to test the poss ible correlations between
the independent variables and the dependent
variable, there was calculated the Pearson coefficient, which is often used to appreciate the
level of linear dependence intensity that occurs
between two variables. Thus, when the Pearson
correlation coefficient has a value of +1 it reflects a
perfect direct relationship between the two variables; when it has a value of -1, the Pearson
correlation coefficient in dicates a perfect inverse
relationship. This analysis of possible correlations between the variables provides indications of the
meaning and significance of potential
interdependencies of these variables, allowing us to accept or reject the research hypotheses.
4. Data processing and analysis
Based on the regression analysis (we used the
multiple regression model in SPSS, the Backward
method) for the purpose of accepting or rejecting
the hypotheses made, the potential influence of each independent variable has been processed
and analyzed.
The results are detailed in the Tables 4a and 4b
“The partial correlation matrix”. In these tables, we present the correlation coefficients (Pearson
Correlation), the significance (Sig.) for each
correlation coefficient and the number of cases
considered in this study (N).
In order to test the H
1 hypothesis : There is a
significant association between the structure of the supervisory boards and the return on assets (ROA)
of the researched Romanian banking companies,
the authors analysed the impact of each independent variable on the bank’s profitability.
Thus, the research results regarding the impact of
the independent variables on ROA are shown on the
Table 4a “The partial correlation matrix”.
Accordingly, it can be noticed that the diagonal coefficient equals 1, because each variable is
perfectly correlated with itself.

The impact of the supervisory board st ructure on bank performance
Nr. 3(135)/2016 331
Table 4a. The correlation matrix
ROA Size Gender diversity Independence
Pearson
Correlation ROA 1.000 0.257 0.033 0.545
Size 0.257 1.000 0.350 0.057
Gender diversity 0.033 0.350 1.000 0.227
Independence 0.545 0.057 0.227 1.000
Sig. (1-tailed) ROA 0.093 0.434 0.036
Size 0.093 0.034 0.386
Gender diversity 0.434 0.034 0.123
Independence 0.036 0.386 0.123
N ROA 28 28 28 28
Size 28 28 28 28
Gender diversity 28 28 28 28
Independence 28 28 28 28
Source : Conception of the authors using SPSS.

It is noted that the most si gnificant relationship is
between the banks return on assets (ROA) and the
independence of the supervisory board members.
There is a positive significant relation between the dependent variable ROA and the independent
variable Independence of members . The Pearson
coefficient determinated is 0.545 and Sig. less than
0.05 (0.036).
Thus, we can accept the H1 hypothesis: There is a
significant association between the structure of the supervisory boards (Independence of members) and the return on assets (ROA) of the researched Romanian
banking companies.
In order to test the H2 hypothesis: There is a significant
association between the structure of the supervisory boards and the return on equity (ROE) of the researched Romanian banking companies , we analysed the impact
of each independend variable on the Return on equity
(ROE) of the banks included in the sample.
In the Table 4b “The partial correla tion matrix”, the
research results related to the influence of the independent variables on the ROE are presented.

Table 4b. The correlation matrix
ROE Size Gender diversity Independence
Pearson Correlation ROE 1.000 0.171 0.132 0.282
Size 0.171 1.000 0.350 0.057
Gender diversity 0.132 0.350 1.000 0.227
Independence 0.382 0.057 0.227 1.000
Sig. (1-tailed) ROE 0.193 0.252 0.073
Size 0.193 0.034 0.386
Gender diversity 0.252 0.034 0.123
Independence 0.073 0.386 0.123
N ROE 28 28 28 28
Size 28 28 28 28
Gender diversity 28 28 28 28
Independence 28 28 28 28
Source : Conception of the authors using SPSS.

Mariana BUNEA, Eugeniu ȚURLEA
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 332

It is noted that there is no significant association between
the dependent variable ROE and the independent
variables, because the Pearson correlation coefficient is between 0.132 and 0.382, and the recorded Sig. is
greater than 0.05 (0.073, 0.252 and 0.193).
Finally, the H2 tested hypothesis is rejected, based on the
research results. We consider that there is no significant association between the structure of the supervisory
board and the banking return on equity (ROE).
Conclusions
The primary research objective was to identify potential
interdependencies between the structure of the supervisory boards in the Romanian banking system, on
the one hand and, on the other hand, the banks’
financial performance, measured by the Return on
assets (ROA) and Return on equity (ROE) , for the banks
included in the research sample. Testing the potential influences of the structure of the
supervisory boards on company value was performed, over time, in a large number of studies. In contrast to
that situation, the current research covers a different
approach to this issue in a specific field of activity,
namely the banking sector. The segment was not
sufficiently explored so far fr om this perspective. Also,
the hypotheses and the relationship between independent and dependent variables included in the
study offer a touch of originality to the research and, by
default, bring added value to the paper.
At the same time, this res earch has some limitations,
mainly caused by the size of the sample and by the fact that the analysis was conducted using the information in only one financial year (2014). Despite these limitations,
the authors consider that this study can represent a
useful source of reflection and information for the practitioners from the banking sector, and it can be a
challenge for the future re search in this field.

REFERENCES

1. Adams, R.B. and Ferreira, D. (2009), Women in the
boardroom and their impact on governance and
performance, Journal of Financial Economics , vol.
94, pp. 291-309.
2. Adams, R.B. and Mehran, H. (2012), Bank board
structure and performance: evidence for large bank
holding companies, Journal of Financial
Intermediation , vol. 21, no. 2, pp. 243-267.
3. Andres, P. and Vallelado, E. (2008), Corporate
governance in banking: the role of board of directors, Journal of Banking and Finance , vol. 32, no. 12, pp.
2570-2580.
4. Bunea, M. and Țurlea, E. (2015), Study of the
Women Presence into the Board Directors and Audit Committees Level of Romanian Banks, Audit
Financiar , vol. XIII, no. 122-2/ 2015, pp. 97 – 105.
5. Caprio, G. and Levine, R. (2002), Corporate
governance of banks: concepts and international observations, Global Corporate Governance Forum
Research Network Meeting 2002 .
6. Carter, D.A., Simkins, B.J. and Simpson, W.G.
(2003), Corporate governance, board diversity, and firm value, The Financial Review , vol. 38, no. 1, pp.
33–53. 7. Coles, J.L., Daniel, N.D. and Naveen, L. (2008),
Boards: does one size fit all?, Journal of Financial
Economics , vol. 87, no. 2, pp. 329–356.
8. Cornett, M.M., McNutt, J. and Tehranian, H. (2009),
Corporate governance and earnings management at large U.S. bank holding companies, Journal of
Corporate Finance , vol. 15, no. 4, pp. 412–430.
9. Eagly, A. and Carli, L. (2003), The female leadership
advantage: An evaluation of the evidence, The
Leadership Quarterly , vol. 14, no. 6, pp. 807–834.
10. Fama, E.F. (1985), What’s different about banks?,
Journal of Monetary Economics , vol. 15, no. 1, pp.
29–39.
11. Farrell, K.A. and Hersch, P. L. (2005), Additions to
corporate boards: The effect of gender, Journal of
Corporate Finance , vol. 11, no. 1-2, pp. 85–106.
12. Flannery, M.J. (1998), Usi ng Market Information in
Prudential Bank Supervision: A Review of the U.S.
Empirical Evidence, Journal of Money, Credit and
Banking , vol. 30, no. 3, pp. 273–305.
13. Gul, F.A., Srinidhi, B. and Ng, A.C. (2011), Does
board gender diversity improve the informativeness
of stock prices?, Journal of Accounting and
Economics , vol. 51, no. 3, pp. 314– 338.

The impact of the supervisory board st ructure on bank performance
Nr. 3(135)/2016 333
14. Hermalin, B.E. and Weisbach, M.S. (2003), Boards
of Directors as an Endogenously Determined Institution: A Survey of the Economic Literature,
FRBNY Economic Policy Review , vol. 9, no. 1, pp.
7–26.
15. Jensen, T. and Meckling, S. (1976), Theory Of The
Firm: Managerial Behavior, Agency Costs And
Ownership Structure, Journal of Financial
Economics, vol. 3, no. 4, pp. 305-360.
16. Eisenberg, T., Sundgren, S. and Wells, M.T. (1998),
Larger Board Size and Decreasing Firm Value in
Small Firms, Journal of Financial Economics , vol. 48,
no. 4, pp. 35–54.
17. Linck, J.S., Netter, J.M. and Yang, T. (2008), A large
sample study on board changes and determinants of board structure, Journal of Financial Economics , vol.
87, pp. 308–328.
18. Lipton, M. and Lorsch, J. (1992), A modest proposal
for improved corporate governance, Business
Lawyer , vol. 48, no. 1, pp. 59–77.
19. Mishra, C.S. and Nielsen, J.F. (2000), Board
impendence and compensation policies in large bank holding companies, Financial Management , vol. 29,
pp. 51–70. 20. Robinson, G. and Dechant, K. (1997), Building a
Business Case for Diversity, Academy of
Management Executive , vol. 11, no. 3, pp. 21–30.
21. Yermack, D. (1996), Higher market valuation of
companies with a small board of directors, Journal of
Financial Economics , vol. 40, no. 2, pp. 185–212.
22. National Bank of Romania and Financial Supervisory
Authority (2006), Regulation 25/30/2006 regarding
the requirements for transparency and disclosure for
credit institutions and investment firms, [online]
Available at:
http://www.bnr.ro/apage. aspx?pid=404&actId=69
[Accesed February 13th, 2016].
23. National Bank of Romania and Financial Supervisory
Authority (2010), Regulation of the National Bank of
Romania and the Financial Supervisory Authority no. 21/26/2010, approved by the Orderl no. 20/91/2010 .
[online] Available at:
http://www.bnr.ro/apage.as px?pid=404&actId=32379
3 [Accesed February 13th, 2016].
24. National Bank of Romania (2015), Report on
financial stability 2015 [pdf] [online] Available at:
www.bnr.ro/files/d/Pubs _ro/RSF/RSF2015.pdf
[Accesed February 13th, 2016]

Alin-Eliodor T ĂNASE, Traian-Ovidiu CALOT Ă
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 334
Audit financiar, XIV, Nr. 3(135)/ 2016 ,334-342
ISSN: 1583-5812; ISSN on-line: 1844-8801

Accounting
practice
regarding
discounts.
Limitations
and actions for
a modern
legislation
Alin-Eliodor T ĂNASE,
EVERET Romania Distribution,
e-mail: alin.tanase@everet.ro
Traian-Ovidiu CALOT Ă,
Titu Maiorescu Univ ersity, Bucharest,
e-mail: traian.calota@infofisc.ro

Abstract
Revenue is an important indicator for the users of
financial statements in their assessment of an entity’s
financial position and performance. Therefore, the
applicable regulations regarding the recognition and measurement of revenues play an important role in
shaping the corporate image.
This article focuses on some specific accounting
transactions under Romanian GAAP (The Order of the
minister of public finance no. 1802/2014) by comparing
the accounting treatment with that in compliance with
IFRS 15 Revenue from contracts with customers.
Whenever it was considered necessary, there were
presented the new tax requirements – according to the new Tax Code in force from January 1
st, 2016. This new
standard intends to cover the gaps from other previous
standards (IAS and IFRS) or their respective interpretations (SIC and IFRI C) such as IAS 18 Revenue
and IAS 11 Construction contracts.
Keywords: Prompt payment discount, significant
financing component, consideration paid or payable to a
customer, right of return.
JEL Classification: G32; H32; M41

To cite this article:
Tănase, A.E. and Calot ă, T.O. (2016), Accounting practice
regarding discounts. Limitations and actions for a modern
legislation, Audit Financiar , vol. XIV, no. 3(135)/2016,
pp. 334-342, DOI: 10.20869/AUDITF/2016/135/334. Permanent link to this document:
http://dx.doi.org/10.20869/AUDITF/2016/135/334.

Accounting practice regard ing discounts
Nr. 3(135)/2016 335
Introduction
Given the importance assigned by the users of
financial statements to financial performance
indicators, in general, and particularly revenues, the
legislation affecting the value and structure of
revenues impact an entity’s performance evaluation.
At this time, Romanian companies organize their
accounting system either on the basis of the local
accounting regulations, in accordance with the
European Directives, or by conforming to the International Financial Reporting Standards. Any and
all differences between the two accounting and
reporting systems are able to affect the users’
assessments of company performance, especially if
they are associated with an important component of revenues, such as revenues from contracts with
customers.
The IFRS 15 Revenue from contracts with customers
encloses a better revenue recognition model and it offers more information and guidelines than the
previous standards. It also covers areas that were
not treated with sufficient clarity or not completely
covered by the provisions from the previous
standards. This new standard supersedes some of
the previous ones, such as IAS 11 Construction
Contracts, IAS 18 Revenue, IFRIC 13 Customer
Loyalty Programs, IFRIC 15 Agreements for the Construction of Real Estate, IFRIC 18 Transfers of
Assets from Customers and SIC-31 Revenue –
Barter Transactions Involving Advertising Services. The Romanian accounting regulations, applicable to
entities that did not implement the International
Financial Reporting Standards, also include new
provisions that affect the recognition of revenues
from contracts with customers, and particularly the discounts granted to customers.
Consequently, in the content of the paper there are
presented some particular cases about the recognition of revenues from contracts with customers, aiming to provide a practical and recent
perspective on this topic. The analysed examples
focus on the matter of discounts, since it was
significantly affected by the recent legislative change.
The article is ended with the authors’ interpretations, conclusions and recommendations, based on their
research and professional experience. 1. Transactions involving financial
discounts
In the following paragraphs, there are presented some of
the transactions that are common and frequent in
marketing practice. Taking into consideration the vastness of the topic, the ch oice was made to present
only some of the transactions, aiming to provide a
thorough analysis, to answer certain questions and, at
the same time, to initiate debates. The selected
transactions are presented from both the perspective of Romanian accounting regulations (the updated Order of
the Minister of Public Finance No. 1802/2014 – OMPF
1802/2014) and in terms of International Financial reporting standards, namely the IFRS 15. Whenever it
was considered relevant, there were presented the main
aspects of a fiscal nature, in accordance with the new
Fiscal Code in force st arting with January 1
st, 2016.
1.1. Sales of goods or services involving the
granting of discounts for immediate
payment or payment before maturity
Within the commercial relationships between suppliers and customers, parties may enter clauses into the commercial agreements which grant customers a discount for payment within a well-defined timeframe.
The manner in which such discounts can be treated by
the entities observing the local regulations in accordance
with the European Directives and by the entities which
implemented the IFRS is presented in full detail in the following paragraphs.

Accounting treatment from
the IFRS 15 perspective
If the seller gives a discount for immediate payment or
payment within a certain period of time, then a part of the amount that would be collected is variable, due to
the fact that there is no certainty about the payment in
the conditions that generate receiving the discount. The company’s management will estimate the discount to be
applied, based on previous experience and on the
number of customers. Typically, these values are not
significant from the perspective of financial statements.
This discount affects the seller’s turnover or the buyer’s purchase cost.

Alin-Eliodor T ĂNASE, Traian-Ovidiu CALOT Ă
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 336

Accounting treatment from the national
regulations perspective
According to art. 77, para. (1) of the appendix to the
order 1802/2014, the financial discounts are granted for settlement and payment of debts before the normal date
of maturity. Whatever the period covered by the
discounts, in the accounting records of the supplier they are accounted for as expenses of the period (account
667 Expenses on discounts granted), while in the
accounting of the customer they represent income of the period (account 767 Income from discounts obtained). In
other words, the reductions granted/received for the
receipt/payment of debt befo re maturity – no matter the
period covered by the discounts – are not diminishing
the turnover, in the case of the seller, or the purchase
cost, in the case of the buyer. They are only impacting
the accounting results of the financial activity.
1.2. Sales of goods or services involving a
significant financial component
Accounting treatment from the IFRS 15
perspective
There may be situations where there is a significant gap between the moment of transferring goods/services to
the buyer and the moment of the payment. The standard
requires the management of the company to adjust the
transaction price, when the transaction incorporates a
significant financial componen t, in order to reflect the
time value of money, so that the amount recognized as
income from sales/ services to be comparable with the
price that would be used if the buyer would pay at the moment of transfer of risks and benefits of the goods or
when considering that the service was actually rendered
as agreed (IASB, para. 60).
The transaction under review should include a significant
financial component , a fact that the entity must
determine by considering various factors, among which
we can mention the following (the list does not have a
limitative character):
(i) The amount to be paid by the customer is
substantially different from the amount which would be paid when the transfer of goods takes place or
immediately, under the existing contractual
agreement;
(ii) The elapsed time between the delivery of goods and
the payment; (iii) The interest rate, implicit or explicit, specified in the
agreement between the parties by comparison with the market interest rate (IASB, para. 61). If there is a
financial component, then this will have to be
reflected separately or as financial income or
expense. The amount of the financial component will
be determined in accordance with IFRS 9.

Accounting treatment from the national
regulations perspective
The order no. 1802/2014 does not explicitly require that the time value of money be part of the adjustment of the
income from sales of goods/ providing of services and
the financial component to be shown separately.
2. Transactions involving trade
discounts
There may be contractual agreements whereby the
seller:
a. Pays the buyer various amounts of money for
services provided by the buyer (e.g. shelf fees, fees
for favourable display posi tions, fees for providing
sales reports regarding the points of sale etc.);
b. Grants trade discounts which are reflected in shelf
prices, so that the final consumer can purchase products at lower prices, or grants trade discounts on the basis of vouchers;
c. Participates in marketing and advertising campaigns
alongside the customers;
d. Provides free products to stimulate sales (2 pieces
for the price of one) or for product testing at the point
of sale (e.g., provision of samples, testers etc.).
Marketing practices may be different and sometimes
complicated, which generates difficulties in terms of the
accounting recognition of the associated transactions. There are also tax implications, as it will be subsequently discussed.
2.1. Transactions requiring the seller to
make payments to the customer
Accounting treatment from the IFRS 15
perspective
The standard requires the entity to determine whether
those amounts paid or payable represent either a price

Accounting practice regard ing discounts
Nr. 3(135)/2016 337
discount, or payment for a service or good received by
the seller from the customer. The standard provides guidance on which entity determines the category of the
transaction (IASB, para. 26-30).
It can be stated that the good or the service is deemed
to be distinct if the customer sells it separately and on a regular basis or the entity may receive the good or the
service, either on their own or together with other
resources available to him. In these cases, the accounting of the service or asset received will be as
such as it would have been acquired from a third party in
the normal course of business. Services will be recorded
as expenses or, where appropriate, capitalized in
accordance with IFRS.
In all the other cases, the payments made or to be made
by the vendor are considered trade discounts.

Accounting treatment from the national
regulations perspective
The accounting and the disclosure of the items from the
Balance Sheet and from the Income Statement are
performed taking into account the economic substance
of the transaction or of the commitment. Compliance
with this principle aims at the faithful/fair representation in accounting and in the financial statements of
transactions, in line with the economic reality,
highlighting the rights, th e obligations and the risks
associated with them according to art. 57, para. (1) of
the appendix to the Order no. 1802/2014.
The legal form of a document must be consistent with
the economic reality. Accord ing to art. 57, para. (3) of
the appendix to the Order no. 1802/2014, whenever
there are differences between the substance or the
economic nature of a transaction and its legal form, the entity will account for the transaction in compliance with
their economic substance.
At art. 76, para. (7) of the appendix to the Order no.
1802/2014 there are exemplified the following categories
of trade discounts:
(i) rebates – received for quality defects and are
determined by reference to the selling price;
(ii) remises – received for higher volumes in sales
than the volumes agreed with the seller, or if the
buyer has a preferential status; and
(iii) allowances – discounts which are determined
based on the entire volume of transactions with the
same third party, during a given period of time. It can be noticed that there are no mentions and
examples leading to the recording of payments, made or
to be made by the seller, for services or goods received from customers as trade discounts. Therefore, it must be
considered the economic reality and the economic
substance of the transaction.

The Romanian tax legislation perspective
According to art. 319, para. (20), letter i) of the new
Fiscal Code, it is mandatory that the invoice includes the
following information: […] th e tax base of goods and
services or, where appropriate, the advances invoiced
for each share, exemption or non-taxable transaction,
the unit price, excluding tax, and rebates, remises, allowances and other discounts, if they are not included
in the unit price.
Also, the art. 286, para. 4a) of the Fiscal Code states
that the tax base of VAT does not include rebates,
remises, allowances, financial discounts and other types
of discounts granted directly by suppliers to their customers on the date the tax becomes chargeable. For
the price discounts granted after invoicing, art. 287c) of
the Fiscal Code provides that the taxable amount is adjusted/reduced if the rebates, remises, allowances
and other types of discounts are granted after the
delivery of goods or services. Moreover, the methodological norms in force for the application of the
art. 286 of the Fiscal Code are conditioning the non-
inclusion in the taxable base only if there are granted
directly to the benefit of the customer and they are not,
in fact, the remuneration fo r a service or a delivery. In
other words, the seller will not record as discounts the
payments made or to be made for services or deliveries
made by the client; the seller is required to record the services received or the deliveries of goods as expenses
in accordance with the contractual terms, support
documents and the invoice issued by the customer.
According to the example from the legislation, the seller
may grant – during promotional campaigns –trade discounts to the final consumer, via traders, only based
on vouchers.
2.2. The seller pays the customer a certain
amount to get a favourable position in
the sale outlets
Such a transaction arises, for example, when it is
intended to acquire a 3 shelves display in each sale
outlet for a certain make-up brand (X).

Alin-Eliodor T ĂNASE, Traian-Ovidiu CALOT Ă
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 338

Accounting treatment from the IFRS 15
perspective
Analysing the Standard’s provisions in relation to the
conditions under which it can be considered that a distinct service/good was received, it can be concluded that, in this case, the seller does not receive a distinct service and therefore he can treat these payments as a price discount.

Accounting treatment from the national
regulations perspective
The order no. 1802/2014 does not include separate
provisions to determine the conditions under which it
may be considered that a distinct service/good was received. Therefore, it would be appropriate for such payments to be recorded as expenses when they are incurred, taking into account the accrual accounting convention.

The fiscal perspective in accordance with
Romanian regulations
If we consider the foregoing stipulations of the Fiscal
Code, we cannot reduce or adjust the VAT base if the
discounts consti tute, in fact, the remuneration for a
service or a delivery. In order for these expenses to be
deductible for tax purposes, the principle introduced by art. 25 para. 1) of the new Fiscal Code must be applied; establishes the deductibility rules for the expenses incurred during the normal course of business, as well as the contractual terms agreed upon by the parties and the support documents that justify the actual rendering of services.
2.3. The seller and the customer jointly
participate in campaigns to promote
products by publishing advertisements in magazines
The case under review is that when the customer initially bears the entire cost of the advertising campaign, and
subsequently is expected to send an invoice to the seller
to cover part of the costs.

Accounting treatment from the IFRS 15
perspective
Analysing the provisions from the Standard regarding the conditions under which it can be considered that a distinct service/good was received, it can be concluded that, in this case, the seller receives a distinct service
because the customer used a third party service. The seller could have obtained directly the service from the
entity that publishes the magazine. In conclusion, the
services will be recorded as expenses as they are incurred.

Accounting treatment from the national
regulations perspective
The previous observations (2.2) are also valid in this
case, meaning that these serv ices will be registered as
expenses when they are incurred. In our opinion, for
these cases, it is relevant to analyse some tax issues
that depend on the price used by the customer for the re-invoicing of the services, meaning that there may be
two options:
a. The customer uses the same price for which he
acquired the advertisement from the third party when
he sends the invoice (a situation known as “commissioner structure ” from the VAT perspective )
and
b. The customer invoices directly, at a higher price.
In our opinion the first situation is the one that may
cause some problems in practice, which makes us to provide details for the following aspects. In the case of a commission contract , the commissioner is, in fact, an
intermediary between a seller (supplier) and a buyer. The commissioner may:
a. Only issue commission for any intermediation service
to any of the two parties or to both;
b. Receive invoices on his own behalf from the supplier
and subsequently issue invoices addressed to the
buyer . In this case the commissioner becomes a
buyer-reseller (“commissioner structure “).
The cumulative conditions under which the
commissioner structure can be applied are important, as it follows (p. 31 (5) – (6) of the application norms of
art.286, para. 3 of Fiscal Code):
(i) re-invoiced deliveries of goods or rendering of
services are not part of the commissioner’s
economic activity ;
(ii) the commissioner does not recover more than the
expenditure incurred , but he may recover less;
(iii) to the extent that the commissioner can prove that
the only goal is the re-invoicing of expenses, then
he is not bound to have previously declared as an

Accounting practice regard ing discounts
Nr. 3(135)/2016 339
operating activity the rendering of services which
he re-invoices.
In the case of the commissioner structure, the buyer-
reseller has the right to ded uct the VAT related to the
rendering of services/purchases of goods that will be re-invoiced, in accordance with the legislative provisions, and is required to collect the VAT for the taxable transactions. Please note that there may be situations – such as those involving tax expenses or incidental expenses, which fall under the commissioner’s responsibility for the operations carried out – when the commissioner structure does not apply.
The commissioner will also consider the p. 432 of the
appendix to the Order no. 1802/2014, according to
which “amounts collected by an entity on behalf of third parties, including the case of agent contracts, commission or commercial mandate contracts signed in accordance with the law, do not constitute income from
the operating activity, even if in terms of VAT the
persons acting on their behalf are considered buyers – resellers. In this situatio n, the revenues from the
operating activity are the fees payable”.
2.4. The seller (distributor) agrees to bear
part of the costs of a price discount
campaign practiced by the customer (reseller) in their own stores
As a result of such an agreement, the final consumer
(the direct customer of the reseller) receives a discount
to the price commonly applied to the shelf.

Accounting treatment from the IFRS 15
perspective
Analysing the provisions of the Standard, it can be
concluded that such a payment may be recorded by the seller (distributor) as if it were a trade discount granted directly to his customer (reseller). In other words, payments related to such discounts – granted indirectly, through the reseller, to the final consumer (the reseller’s customer) – are not treated differently from those that are granted by the seller (distributor) directly to its customer (reseller).

Accounting treatment from the national
regulations perspective
The Order no. 1802/2014 makes no distinct reference to the situation when a seller (distributor) grants indirect trade discounts – through his client (reseller) – to the
final consumer, which is, in fact, the reseller’s customer.
However, some stipulations of the Fiscal Code should
be taken into account to avoi d potential tax risks. Thus,
returning to the previous aspects on the reduction or
adjustment of the VAT tax base, we emphasize the following issues that must be considered cumulatively:
 Price discounts are not included in the taxable
amount if they are granted directly for the customer’s
benefit – in our case it migh t be interpreted that
these discounts are not given directly to the customer (reseller), but in fact are granted indirectly
– through the reseller – to the final consumer, who
benefits from an “in store” discount;
 Price discounts are not included in the taxable
amount if they are granted directly for the customer’s benefit and are not , in fact,
remuneration for a service or a delivery – in our
case it might be interpreted that these discounts
represent the payment for a delivery namely the
delivery which the customer (reseller) makes to the final consumer, in the sense of offering to the
latter a product at a lower price;
 There is an example in the content of the rules for
the application of art. 286 from the Fiscal Code
where manufacturers/distributors may grant, based on vouchers and in certain conditions, trade
discounts to final consumers via traders (buyers –
resellers).
In our opinion, this type of operation, common in
marketing practice, should be regulated more clearly
to avoid any risk of wrong calculation of debits and
accessory amounts for VAT and income tax
purposes.
2.5. The seller delivers goods to customer
and the customer has the right of return
Within the marketing practice there can be found contractual agreements between the buyer and the
seller in which, together with the transfer of rights and
obligations on property, the customer is granted the right to return the product for various reasons, such as:
deterioration of the product over time, changing the
product range with a new one, ending of the contract etc. The return operation can generate several
situations:

Alin-Eliodor T ĂNASE, Traian-Ovidiu CALOT Ă
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 340

a. The client is entitled to return, entirely or part of the
amount originally paid for the goods;
b. The customer can receive a discount invoice ( a
credit note ) which will diminish future payments
made within his relation ship with the seller;
c. The client is entitled to receive another asset in
exchange for the returned one; or
d. A combination of the above.
In these cases, it is import ant to determine the amount
of revenues recognized by the seller, taking into account
his client’s rights of return and the probability of return.

Accounting treatment from the IFRS 15
perspective
The Standard encloses, within the appendix (The
Implementation Guide) stipulations related to sales accompanied by the right of return (para. B20 – B27). In the case of transfers of goods, when the right of return exists, or the rendering of certain services, subject to a possible refund, an enterprise should recognize the following:
(i) Revenues for the assets transferred in the amount
of the value that the entity considers it is entitled to;
therefore, the entity would not recognize revenue for the goods expected to be returned;
(ii) A debt to be repaid; and
(iii) An asset, simultaneously with the cost of goods
sold, to reflect the seller's right to collect the goods
from the customer in order to establish the debt to
be repaid.
The entity must also consider the possibility that the
condition of returned goods may be significantly different
from their condition at the time of delivery, even with the risk that the goods cannot be used further. Under these
circumstances, the value of the recognized assets will
have to be the carrying amount of the assets at the time of sale, minus any impairment or necessary costs of
recovery. The debt to be repaid and the asset
recognized at the date of return must be presented as separate items in the financial statements. The entity will
measure and adjust accordingly , at the date of the
financial statements, the expected level of returns and related debt, by appropriately changing the level of
income. Moreover, the value of the recognized asset will change
whenever the debt changes, or whenever there are indications that an impairment of value exists. If the
entity cannot estimate the level of returns, revenues will
not be recognized until the date on which the estimation can be reasonably made, date that may correspond with
the end of the period within which a customer has can
return the goods.

Accounting treatment from the national
regulations perspective
In terms of returns, we consid ered the provisions of point
330, para. (1) and (2) of the appendix to the Order no. 1802/2014, relating to th e accounting treatment for
goods for resale/finished goods returned by the customers. Thus, if the return of goods takes place in the same financial year in which the selling transaction took place, than there must be adjusted the amounts recorded at the time of sale and removal from stock in
the receivables, revenues, expenses and inventories accounts.
If the amounts involved are known at the balance sheet
date, then the adjustment must be recorded at the
balance sheet date, even in the absence of an invoice. VAT treatment in these cases is specified by the legislation.
In respect of the presentation value of an asset in the
financial statements, it is indicated that the carrying
amount of an asset is the amount after deducting the accumulated depreciation/amortization and the accumulated impairments (see section 82 from the appendix to the Order no. 1802/2014).
It is noted that the international standard is more
restrictive than the national legislation, in the sense that management is required to make an estimate of returns. National legislation calls for the recording of returns only if the amounts involved are known at the balance sheet date.
2.6. The seller delivers goods to the
customer and the customer seeks to replace the goods with similar ones, in
terms of quality and price
Accounting treatment from the IFRS 15
perspective
The standard clearly states that the change made by the
client of a good with another one of the same kind,

Accounting practice regard ing discounts
Nr. 3(135)/2016 341
quality, condition and price is not considered a return
and therefore it does not involve any adjustment to the transaction price (IASBa, para. B26). The right to
change one good with another, in the aforementioned
conditions, must be perceiv ed as the right to return,
under warranty, a product that does not function
properly.

Accounting treatment from the national
regulations perspective
The accounting regulation (order no. 1802/2014) does not distinctly present the case, but it mentions that any
transaction is recorded at the time it is carried out in a
support document (p. 314, para. 2-3). It is also
mentioned that revenues and expenses that resulted
directly and simultaneously from the same transaction
are recognized in the accounts simultaneously, through
direct association between the costs incurred and the
revenues gained, with distinct disclosures of such revenues and expenses (p. 53, para. 3).
In practice, this operation is reflected by a return,
followed by a delivery. There are no changes in revenues, due to the fact that the selling price is the same, but there may occur changes in the cost of goods
sold if the acquisition cost of the goods is different (for
example, the goods were purchased from external
partners, at different times, and the exchange rate used
and the date of receipt is different).
Conclusions
Each entity must establish its own business strategy, by ensuring that in drafting the commercial contracts there
are primarily identified the limits and conditions outlined
by the commercial legislation. Typically, an entity’s trade policies cannot be limited to any accounting or tax
legislation, since it is the result of implementing the best
trade rules and practices, in compliance with the relevant legislation. Therefore, a major role in shaping
trade policies is awarded to the legal department. Even if
both the tax and the accounting legislation have defined
substance over form as a fundamental principle, we
believe that any valid contractual stipulation must be applied strictly throughout the duration of the commercial
contract. In addition, the accounting and tax treatments
must be configured from the design phase of the commercial contract, precisely to ensure the conformity
of the transactions carried out by the entity with the provisions of the Tax Code and the Order no.
1802/2014.
The next step entails the introduction of the
aforementioned treatments into the accounting and tax policies textbooks, starting from the taxonomy of
discounts used in transactions, and continuing with the
procedures for the preparation, circuit and use of the corresponding accounting and financial documents, the
measurement and the entering of discounts into the
accounting records etc.
From a fiscal perspective, there should be considered at
least the aspects related to the impact of price discounts on the taxable amount in terms of VAT and income tax, because the discounts adjust by diminishing the value of
goods and services, either at the time of the original
transaction, or subsequently.
A comparative analysis of t he stipulations of IFRS 15
and the national accounting regulations leads us to
discover significant differences in the regulation of
practical issues, by reference to the actual conditions
in the economy. Therefore, we provided various
solutions for the recognition and measurement of price discounts.
Even if the Romanian legal and economic practices
are saturated with the use of numerous types of discounts, we consider that legislation appears to be dense, rigid, inadequate and generally interpretable.
For example, most marketing practices and general
rules of marketing are regulated by the Government
Ordinance 99/2000 on the marketing of products and
services. The terminology and marketing practices are not assimilated into the accounting legislation, which is
far from being connected with the current economic
realities, and it is also providing limited and general
exemplifications. Additionally, the new provisions in the
accounting regulations in terms of trade and financial
discounts that cover the entire value of goods and
services may lead to er roneous interpretations
regarding the sale at a loss, and also to the mistaken separation of current and accrued revenues. Taxation
enforces different and uncorrelated regulations that
may lead to the impossibility of using modern and flexible marketing practices, and also to major risks of
tax and contributions adjustments.

Alin-Eliodor T ĂNASE, Traian-Ovidiu CALOT Ă
AUDIT FINANCIAR , anul XIV 342

REFERENCES

1. Hotărârea Guvernului nr. 1 privind Codul Fiscal
(2016), Bucure ști: Monitorul Oficial al României nr.
22/13/01.2016.
2. International Accounting Standards Board (2014),
IFRS 15 Revenue from Contracts with Customers, IFRS Foundation .
3. Legea contabilit ății nr. 82/1991 republicat ă, cu
modificările și completările ulterioare, Bucure ști:
Monitorul Oficial al României nr. 454/18.06.2008. 4. Legea nr. 227 privind Codul Fiscal, cu modific ările și
completările ulterioare (2015), Bucure ști: Monitorul
Oficial al României nr. 688/10.09.2015.
5. Ordinul ministrului finan țelor publice nr. 1802 pentru
aprobarea Reglement ărilor contabile privind situa țiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare
anuale consolidate, cu modific ările și completările
ulterioare (2014): Bucure ști, Monitorul Oficial al
României nr. 963/30.12.2014.