Pentru a în țelege aceast ă carte este necesar s ă dai o fug ă pân ă afar ă și s ă te zgâie ști pu țin la cer. Vezi o pas ăre în zbor? [616622]

1
ADRIAN NUTA – UMBRA

Cuvânt preg ătitor
Pentru a în țelege aceast ă carte este necesar s ă dai o fug ă pân ă afar ă și s ă te
zgâie ști pu țin la cer. Vezi o pas ăre în zbor? Prive ște cu aten ție. Are o arip ă sau
dou ă? Acum caut ă s ă observi alte p ăsări. Exist ă vreuna care s ă zboare cu o singur ă
arip ă? Mul țumesc, demonstra ția a luat sfâr șit. Po ți redeschide cartea, deoarece
urmeaz ă s ă cite ști despre a doua ta arip ă.

DEFINI ȚIE. CONTRIBU ȚIA LUI JUNG
Termenul de "umbr ă" a fost introdus în circuitul psihologiei și psihoterapiei de Carl
Gustav Jung, un fost elev al lui Sigmund Freud. Nu orice fel de discipol, trebuie s ă
notez, ci unul genial, care și-a dep ăș it maestrul. Pentru Jung, umbra este o parte
inacceptabil ă din noi în șine, un fel de fiin ță inferioar ă care dore ște s ă fac ă ceea ce e
interzis. Definit ă ca un complex incon știent, umbra con ține impulsuri, dorin țe și
emo ții primitive, evaluate ca incompatibile cu standard ele sociale în vigoare și
idealul de personalitate la care aspir ăm, un fel de Mr. Hyde din faimoasa nuvel ă a lui
Robert L. Stevenson. Lesne de în țeles, cu cât normele societ ății sau grupului social
de care apar ținem sunt mai restrictive, cu atât umbra este mai m are.
Nu a trebuit îns ă ca Jung s ă se nasc ă pentru ca oamenii s ă afle c ă sufletul are o
parte întunecat ă, o parte animal ă, grosier ă sau greu de acceptat. Dintotdeauna,
oamenii au știut sau au intuit asta. Acest aspect al fiin ței umane îl voi analiza în
continuare, aspect pentru care nu g ăsesc un nume mai bun decât cel g ăsit deja de
Jung. Umbra îmi pare un nume nu doar foarte relevan t, ci și poetic.
Ințeleg prin "umbr ă" ansamblul con ținuturilor psihice condamnate, negate, evaluate
ca inferioare sau inacceptabile și respinse în incon știent. Prin "con ținuturi psihice"
în țeleg pulsiuni, dorin țe, tr ăsături, gânduri și tr ăiri emo ționale. Altfel spus, umbra
con ține toate acele aspecte psihologice ale fiin ței noastre pe care le ascundem nu
doar de ceilal ți, ci și de noi în șine.
Fizic vorbind, umbra este o por țiune de spa țiu întunecoas ă, unde nu ajung direct
razele de lumin ă. Umbra este asociat ă cu întunericul, obscuritatea, nuan țele închise,
lipsa de lumin ă. Ceea ce este "f ără umbr ă" e considerat des ăvâr șit și pur. A ac ționa
"din umbr ă'" înseamn ă a ac ționa pe ascuns, pe furi ș, far ă a se ar ăta la fa ță . Cineva
care r ămâne "în umbr ă" este cineva care st ă ascuns, deoparte.
Aproape c ă nu mai am ce s ă comentez. Umbra nu exist ă f ără soare și nici umbra în
sens psihologic nu exist ă f ără soarele Eului con știent. Deja din capitolul despre
polarit ăți (vezi "Psihoterapeutul de buzunar", 2003) e ști la curent cu jocul perechilor
polare din care este creat ă lumea. Soarele și umbra, lumina și întunericul sunt astfel

2
de perechi. Prin urmare, umbra este necesar ă în economia crea ției. F ără umbr ă
omul este incomplet și, cât ă vreme î și are re ședin ța pe P ământ (adică în corpul
fizic), umbra este inevitabil ă.
Umbra con ține, e adev ărat, toate acele aspecte din noi în șine pe care le neg ăm, pe
care nu le iubim, de care ne este ru șine sau team ă, tendin țe, emo ții sau gânduri
care ne par cumva de neacceptat și pentru care ne sim țim vinova ți. Dar aceste
aspecte sunt Ia fel de mult noi în șine ca și ideile, sentimentele sau ac țiunile pe care
le exprim ăm pe scena social ă, în marele spectacol al m ăș tilor. Putem func ționa și
fără ele. într-o stare de divizare sau disociere, dar î ntr-un fel care, sper s ă se vad ă
din rândurile urm ătoare, este departe de a fi considerat s ănătos sau generator de
împliniri.
Oamenii care, neg ăsind o modalitate de a tr ăi cu latura lor întunecat ă, o neag ă și o
reprim ă, îmi par asemenea unor persoane care folosesc doar piciorul sau bra țul
drept, deoarece piciorul sau bra țul stâng au fost evaluate ca imorale și primitive. Ți-
ar pl ăcea s ă mergi toat ă via ța într-un picior? La o scar ă mult mai mic ă, ți-ai dori ca
pe durata a 24 de ore s ă nu po ți folosi mâna stâng ă? Dac ă nu știi la ce m ă refer,
încearc ă! Complic ă pu țin sarcina și, ie șind afar ă, încearc ă s ă ții mâna stâng ă cât
mai ascuns ă, astfel încât nimeni s ă nu o observe. Sau, dac ă te ajut ă un alt exemplu,
plimb ă-te prin ora ș ținând în mân ă un grapefruit, far ă îns ă ca cineva s ă-și dea
seama ce ai tu acolo. E caraghios, nu-i a șa? Nici un om rezonabil n-ar accepta s ă
renun țe la folosirea unui bra ț sau picior pentru c ă cineva îi spune c ă sunt rele.
necivilizate sau malefice.
Totu și, exact acest fenomen se întâmpl ă, la nivel psihologic, în cazul con ținuturilor
condamnate și stocate în umbr ă. Cândva prin copil ărie, unele pulsiuni, dorin țe sau
reprezent ări sunt judecate și devalorizate, sunt evaluate ca nepermise, indecen te,
urâte sau rele, fiind trimise în subteranele incon știentului. Speran ța secret ă din
spatele acestor reprim ări este c ă ceea ce a fost trimis la subsol, la subsol r ămâne.
Poate c ă a șa se întâmpl ă în cazul lucrurilor. în ce prive ște con ținuturile psihice,
acestea au o particularitate interesant ă: sunt vii! Este ca și cum ai încerca s ă închizi
în debara o pisic ă neastâmp ărat ă. Crezi c ă va sta cuminte acolo, torcând?
Ce se întâmpl ă cu aspectele blocate în umbr ă?
Mai întâi, ele nu se mai dezvolt ă. Nefiind exprimate și integrate în comportamente,
rămân la stadii primitive, în acela și fel în care un copil crescut de maimu țe în jungl ă
nu dep ăș ește un nivel rudimentar de a sim ți și a gândi. Sexualitatea sau
agresivitatea, de pild ă, vreme îndelungat ă blocate în umbr ă, atunci când totu și se
manifest ă, au nuan țe și tonuri în mod evident s ălbatice (primare sau neevoluate). In
cazul în care ți se pare incitant s ă ai o rela ție sexual ă cu o astfel de persoan ă,
imagineaz ă-ți, te rog, c ă partenerul t ău e o goril ă sau un urangutan. Ihm? Sim ți
pasiunea?
In al doilea rând, con ținuturile psihice respinse în umbr ă încep, încet-încet, s ă
func ționeze autonom, adic ă s ă se insinueze în atitudinile și interac țiunile sociale.
Când energia acumulat ă în umbr ă dep ăș ește pragul de rezisten ță specific Eului,

3
altfel spus, când cenzura nu mai face fa ță presiunilor din incon știent, umbra se
infiltreaz ă, se strecoar ă asemenea unui șarpe în conduite, proiecte, gânduri și idei
ira ționale, nesocializate și chiar inumane. Cazurile cele mai grave sunt acele a în
care umbra posed ă sau domin ă Eul, folosindu-se de el ca de o juc ărie. Nu mai
departe decât în secolul trecut, aspectele colectiv e ale umbrei au invadat con știin ța
germanilor, dând na ștere la atrocit ăți de neînchipuit. Mai aproape de noi,
mineriadele sunt exemple elocvente. Cine a fost în Bucure ști în 13-l5 iunie 1990 știe
la ce m ă refer. Dac ă erai prea mic sau prea mic ă atunci, caut ă o înregistrare video.
Vei afla în ce țar ă tr ăie ști.
Oricât ne-am str ădui, umbra nu poate fi ferecat ă în incon știent. Din când în când, ea
se manifest ă, iese la iveal ă, scoate capul. Sunt momentele când spui "nu știu ce a
fost cu mine", "parc ă n-am fost eu", "nu știu ce mi-a venit". Pare ceva str ăin, venind
din ni ște abisuri pe care tinzi s ă nu le recuno ști ca fiind ale tale.
Alteori umbra apare în vise, personificat ă de fiin țe abjecte sau inferioare, de
persoane^ care s ăvâr șesc gesturi reprobabile și dezgust ătoare. în vis nu mai exist ă
bariere și ai ocazia s ă faci tot ceea ce în stare de veghe î ți vine, dar reprimi. în vis î ți
po ți maltrata copiii, î ți po ți ucide p ărin ții, î ți po ți în șela so ția, ac țiuni care în via ța
obi șnuit ă sunt intolerabile și îngrozitoare. Chiar și acum, când cite ști doar despre
ele, nu ți se face pielea g ăin ă? (Dac ă da, ce crezi c ă te face s ă ai aceast ă emo ție?).
Când este sublimat ă în activit ăți creatoare, umbra autorilor poate fi identificat ă în
romane sau film de groaz ă, în produc ții înc ărcate de ac țiuni violente și erotism
sălbatic. Filmele cu cele mai mari încas ări sunt cele care ating niveluri colective ale
umbrei, fiind fascinante pentru oameni tocmai pentr u c ă îi pun în contact, fie și
temporar, cu propriile lor abisuri.

DEGHIZ ĂRILE UMBREI: DE LA DUREREA DE CAP LA CANCER
Dezvoltarea psihologic ă este relansat ă atunci când Eul accept ă s ă tr ăiasc ă
împreun ă cu aceast ă latur ă întunecat ă, în țelegând c ă nu el este st ăpânul vie ții
psihice, f ără ca prin aceasta s ă înceteze a mai ac ționa responsabil. Mai degrab ă, din
clipa în care Eul î și accept ă limitele, posibilit ățile ca umbra s ă fie asimilat ă cresc. Din
clipa în care sunt recunoscute, energiile teribile ale umbrei pot fi canalizate spre
scopuri social pozitive sau dezirabile. E nevoie, d esigur, de curaj pentru a privi drept
în fa ță aceste aspecte ale naturii umane. îns ă f ără acest curaj, f ără dorin ța de a
evolua cu adev ărat, nu de a mima evolu ția, nimic nu se schimb ă. Ba, îmi vine s ă
spun, chiar se agraveaz ă. Capacitatea Eului de a recunoa ște și de a tr ăi cu umbra
sa este o expresie a s ănătății psihologice. Și chiar a s ănătății fizice, dac ă e ști de
acord c ă umbra pe care nu o exprimi se exprim ă singur ă, nu doar în psihic, ci și în
corp.
Poate te surprinde aceast ă idee. Nu-i nimic, mereu mai e de înv ățat câte ceva. Când
Euî nu face fa ță incon știentului, o alt ă parte din tine î și asum ă responsabilitatea
exprim ării. Aceast ă parte este corpul. Corpul este acea parte a fiin ței tale care se
sacrific ă pentru Eu. Corpul se îns ărcineaz ă s ă exprime incon știentul, adic ă s ă

4
descarce frici, complexe sau frustr ări reprimate. Aceste con ținuturi psihice respinse
de Eu preseaz ă pân ă reu șesc s ă ias ă la suprafață sub forma unor boli sau tulbur ări
organice, fie punctiforme, fie sistemice. Dac ă ai auzit vreodat ă despre unitatea
minte-corp, acum ai și o reprezentare a consecin țelor acestei unit ăți psihosomatice.
De la banala migren ă, trecând prin ame țeli, palpita ții, afec țiuni gastrice sau dureri de
din ți și pân ă la necru ță torul cancer po ți identifica, dac ă e ști atent, chipul umbrei. Nu
fac aceste afirma ții pentru a te înfrico șa, de și în prim ă instan ță , e posibil s ă te
confrun ți și cu aceste st ări, ci pentru a profita de semnalul de alarm ă pe care îl trage
durerea fizic ă pentru a c ăuta și a deveni con știent de originile psihologice ale bolii. în
ce m ă prive ște, sunt convins c ă bolile fizice traduc perturb ări sau dizarmonii din
planurile mai subtile ale fiin ței, aceasta fiind și explica ția pentru capacitatea
extraordinar ă a anumitor persoane de a pronostica o boal ă, cu mult înainte de
primele ei semne în corpul fizic. Evident, nu sus țin c ă toate bolile sunt manifest ări
ale umbrei, dar chiar și în acest caz admit c ă atitudinea psihologic ă amplific ă,
sl ăbe ște sau împiedic ă evolu ția unei boli.
Pulsiunile care apar în ăuntrul nostru caut ă în mod activ s ă se descarce, a șa cum o
minge pe care o ții sub ap ă caut ă s ă ias ă la suprafa ța. Fizice sau psihologice, legile
nu pot fî ignorate. Pardon! Ele pot fî ignorate, da r cu un anumit pre ț. Po ți ignora
legea gravita ției și s ă te arunci de la etajul 3. In cazul în care nu e ști pisic ă, și am
motive s ă cred c ă nu e ști, pre țul va fi o vizit ă, nu tocmai de curtoazie, la clinica de
ortopedie. Similar, dac ă nu ții cont de faptul c ă pulsiunile nu pot fi reprimate decât
temporar, pre țul va fi înt ărirea leg ăturilor de prietenie cu bran șa terapeu ților. în cazul
în care nu știi, te informez c ă aceast ă prietenie, adesea de lung ă durat ă, este
costisitoare. Morala povestirii: caut ă s ă te pui la punct cu legile și s ă le respec ți, în
măsura posibilului.
In termeni psihanalitici, pulsiunile nu pot fi sati sf ăcute fie din motive practice
(presiunea realit ății), fie din motive morale (presiunea normativ ă a Supraeului).
Indiferent îns ă de ceea ce blocheaz ă desc ărcarea pulsiunii, tensiunea care se
acumuleaz ă nu poate fi re ținut ă decât pân ă la o anumit ă intensitate. La unii pragul
este mai mic, la al ții mai mare. Dar to ți au o limit ă! Dincolo de aceast ă limit ă, prag
sau punct de toleran ță începe boala. Con ținuturile psihice respinse în incon știent
încep s ă afecteze corpul, exprimându-se prin el. Este ca și cum incon știentul s-ar
rev ărsa în corp. Nevoile sistematic frustrate și dorin țele nerealizate sau interzise
sunt surse de tensiune pentru organism. Metaforic v orbind, înc ărc ătura negativ ă a
acestor frustr ări constante e un fei de substan ță nociv ă, un fel de otrav ă pentru
organism. în timp, suferin ța psihologic ă reprimat ă se manifest ă ca suferin ță fizic ă.
Este ca și cum ai avea unele nemul țumiri legate de serviciile administra ției locale și,
ca orice cet ățean civilizat, depui o reclama ție sau o sesizare Ia Prim ărie. Nu-ți
răspunde nimeni și mai depui una. Și înc ă una. La un moment dat, cedezi și te duci
glon ț in biroul primarului, unde începi s ă țipi. Suferin ța fizic ă este țip ătul
incon știentului t ău supraînc ărcat.
Boala fizic ă exprim ă toxinele psihologice reprezentate de pulsiuni frus trate, frici sau
culpabilit ăți. Aceste energii negative sunt împiedicate s ă. ias ă în afar ă de barierele
rigide ale Euîui pân ă în momentul când for ța lor de ap ăsare atinge un asemenea

5
nivel încât "digurile" con știentului se rup. Eul este invadat de suferin ță , sim țindu-se
complet neajutorat. Ceea ce tr ăiesc în astfel de clipe îi constrânge pe oameni s ă
apeleze la un specialist, din domeniul s ănătății fizice sau psihice. Din p ăcate, nu
prea am auzit de oameni care s ă aib ă de f ăcut fa ță unei afec țiuni fizice și s ă se
întrebe dac ă aceasta are vreo leg ătur ă cu modul lor de func ționare psihologic ă.
Credin ța mea este c ă exist ă o leg ătur ă, și înc ă una mare. S ă nu uit ăm c ă tr ăim într-
un univers în care totul este interconectat. Nu sun tem foarte con știen ți de
conexiunile noastre cu exteriorul, dar m ăcar de conexiunile din ăuntrul nostru ne-am
putea interesa. Corpul semnific ă, adesea cu un mare rafinament, dizarmoniile
psihologice pe care le con ținem, dar refuz ăm s ă le admitem. Corpul î și "asum ă"
durerea pe care Eul o refuz ă. Este un gest de mare compasiune al corpului despr e
care avem tendin ța s ă credem c ă este inert. într-un fel, corpul accept ă s ă fie
"crucificat" pentru p ăcatele pe care sufletul nu vrea s ă le recunoasc ă. î ți sun ă cumva
a ceva cunoscut?
Desigur, este de o sut ă de ori mai avantajos s ă previi aceast ă situa ție, exprimând,
pe alte c ăi, și într-o manier ă adecvat ă, ceea ce ai de exprimat. Func ția psihologilor
și, a terapeu ților este, în acest caz, foarte limpede. Ținând seama de direc ția în care
evolueaz ă societatea, nu v ăd cum necesitatea ei ar putea s ă dispar ă în viitor. Dac ă
nu ai pe nimeni apropiat care s ă te asculte far ă s ă te judece, dac ă nu știi cum sa te
debarasezi de mizeriile cu care vii în contact, nu știi cum s ă scapi de otrava care se
treze ște în tine, va trebui s ă sco ți ni ște b ănu ți din buzunar și s ă mergi la un terapeut.
Exist ă riscul ca el s ă se "încarce" cu ceea ce te "descarci", dar, trebui e să știi,
aceasta e problema lui. Dac ă știe s ă gestioneze gunoiul pe care tu ÎI oferi cu
generozitate, toat ă lumea va fi fericit ă. Dac ă nu … nu vreau s ă m ă gândesc.
Aceasta îns ă nu e decât o solu ție temporar ă. Un terapeut profesionist te va încuraja
și te va stimula s ă faci singur cur ățenie în ograda ta. El nu- ți va hr ăni dependen ța. S-
ar putea s ă nu-ți convin ă munca la salubritate și s ă ai suficien ți bani pentru a
prelungi aceast ă rela ție ani în șir. Este în regul ă, cu condi ția de a-ți reprezenta
consecin țele acestei op țiuni. (Nu, n-o s ă-ți spun care sunt. Trebuie s ă pl ăte ști mai
întâi!)
Ideea c ă suferin țele corpului sunt modalit ăți de a traduce suferin ța psihologic ă
reprimat ă î ți poate p ărea nou ă sau-chiar incredibil ă. Te asigur c ă nu este nou ă.
Știin țele esoterice, în special cele orientale, sunt din vremuri str ăvechi con știente de
reflectarea în corpul fizic a perturb ărilor vibratorii din structurile sau "înveli șurile" mai
subtile ale omului. Nimic nou sub soare. Ea nu este nici incredibil ă. Oamenii care î și
asum ă responsabilitatea pentru tr ăirile și gândurile negative, reu șind s ă le
gestioneze mai adecvat, se elibereaz ă de simptome fizice extrem de sup ărătoare
sau nepl ăcute.
De aceea, a fi mai atent la ceea ce se întâmpl ă în interiorul t ău, eventual asistat de
un expert al domeniului, este un mod de a- ți p ăsa și de s ănătatea ta fizic ă. De
exemplu, dac ă ți-aș spune c ă resentimentele intense și ura neexprimat ă se pot
manifesta într-un cancer, ai ciuli urechile? Ai dev eni oare mai preocupat pentru a- ți
pune sentimentele negative în cuvinte? Știu pe cineva care s-a gândit s ă-și cumpere
un sac de box pentru a se elibera de furia acumulat ă în raport cu o figur ă parental ă.

6
Poate ți se pare ciudat. Te asigur c ă este o decizie în țeleapt ă. Mai bine love ști un
obiect care este f ăcut pentru a șa ceva decât s ă te love ști pe tine însu ți, pe
din ăuntru.
Nu vreau s ă te însp ăimânt de-a b inel ea, dar știi ce se va întâmpla dac ă î ți tratezi
boala f ără s ă ai acces la semnifica ția ei psihologic ă? Vei face alt ă boal ă peste un
timp. într-un limbaj mai alambicat, dac ă î ți îngrije ști doar corpul, neglijând sufletul, nu
vei face decât s ă deplasezi simptomul.
Te-ai gândit vreodat ă c ă ți-a sl ăbit vederea deoarece nu vrei s ă mai vezi ceva sau
pe cineva? Din punct de vedere psihologic, degeaba ți-ai pus ochelari. Problema nu
s-a rezolvat. Te-a tr ăznit gândul c ă faci pietre la rinichi, adic ă concretizezi în interior,
tocmai pentru c ă nu-ți dai voie s ă concretizezi în afara ta? C ă te constipi deoarece
nu "dai drumul" anumitor gânduri sau tr ăiri afective?
In virtutea acestei teorii, m ă a ștept ca oamenii care se armonizeaz ă la nivel spiritual,
mental și emo țional s ă se confrunte cu tot mai pu ține probleme de s ănătate. Altfel
spus, oamenii cu nivele înalte de integrare trebuie s ă aib ă și o s ănătate înfloritoare,
cu excep ția cazurilor în care accept ă s ă preia, voluntar, o parte din suferin ța unei
persoane dragi. (Nu, nu voi intra în am ănunte!)
Via ța este în a șa fel creat ă încât nimeni nu este scutit de conflicte, tensiune sau
complexe. Ele ne împing permanent spre evolu ție, ne împiedic ă s ă ne culc ăm pe-o
ureche și s ă trecem prin via ță ca gâsc ă prin ap ă. Ceva-ceva tot trebuie s ă se prind ă.
Cred c ă asta a fost speran ța secret ă a lui Dumnezeu atunci când a conceput
pulsiunile. Prevenitor din fire, s-a asigurat c ă frustr ările, anxiet ățile și durerea nu pot
fi reprimate la nesfâr șit în incon știent. Nu exist ă sc ăpare, sper c ă realizezi și tu asta.
Mecanismul e perfect proiectat și ne oblig ă s ă devenim con știen ți. Ei, poate nu chiar
de azi. E și mâine o zi!

O VIZIT Ă LA GR ĂDINA ZOOLOGIC Ă
Am afirmat despre umbr ă c ă este compus ă din con ținuturi psihice de care suntem
jena ți sau stingheri ți, de care ne este ru șine sau care ne par complet nepotrivite cu
imaginea pe care vrem s-o l ăsăm celor din jur. Poate c ă nimic nu sun ă mai adev ărat
ca în cazul tendin țelor noastre instinctive sau, ca s ă fiu mai frust, pornirilor
animalice.
Din fericire pentru mine, nu m-am n ăscut într-o zon ă reziden țial ă și nu am crescut
într-un palat, îmi amintesc de str ăbunicul meu, foarte pu țin pasionat de filosofia
analitic ă a limbajului, dar intens preocupat de țuic ă și vin. Dincolo de un anumit prag,
era periculos s ă-i fii în preajm ă de și, trebuie s ă recunosc, pe mine m-a protejat
întotdeauna. Destul de devreme, prin urmare, am des coperit nu doar c ă pot s ă-mi
încui bunicii prin întreb ări de genul: "Dar pe Dumnezeu cine 1-a f ăcut?", ci și c ă
oamenii de la țar ă, în anumite momente, devin asemenea animalelor pe care le

7
îngrijesc, adic ă porci, câini sau oi. (Mult mai târziu, am remarcat unele vie țuitoare și
în ăuntrul meu!)
Ast ăzi, și cu ceva experien ță terapeutic ă la activ, nimeni nu m ă mai poate convinge
că omul nu este și un animal. Aten ție la particula " și". Noi con ținem umanitate din
abunden ță , îns ă asta nu e totul. Purt ăm în genele noastre trecutul, iar în trecut, cu
zeci de mii de ani în urm ă, nu sunt decât animale. Aceast ă realitate nu poate fi
negat ă! In ce m ă prive ște, nu folosesc conceptul de "animal" în sens peior ativ. M ă
uit din când în când pe Animal Planet, iar cineva d in familie chiar lucreaz ă pentru
acest canal. Nu v ăd de ce ar trebui condamna ți ur șii, leii, girafele, m ăgarii sau boii.
Eh, poate unii maidanezi, dar chiar și ei exist ă în strâns ă leg ătur ă cu incon știen ța
comunitar ă sau municipal ă.
Animalul din om nu este decât o energie primitiv ă, neprelucrat ă, care se mi șcă în
acord cu legile naturale. Aceasta energie brut ă este cât se poate de real ă și e inutil
să te prefaci c ă nu exist ă, s ă o ascunzi sau s ă o poleie ști. Aceste încerc ări sunt
nevrotice și sortite e șecului. Animalul exist ă și problema nu este cum s ă scapi de el,
ci cum s ă-l folose ști. Dac ă e ști în țelept, îi vei pune ia treab ă energiile, adic ă îl vei
"îmblânzi" și determina s ă lucreze pentru tine. Asta o s ă-ți ia ceva timp, nervi și
transpira ție. Dac ă nu e ști atât de în țelept sau e ști chiar la fel de inteligent ca
noaptea, te vei lupta cu el, îl vei anestezia, vei încerca s ă-l ucizi. Nici o șans ă, oricât
ai fi de perseverent. (Iar unii oameni au, într-ade v ăr, o voin ță de neclintit.
Asem ănătoare, oare, cu a unui catâr?) în spatele nostru su nt mii de vie ți în corpuri
animale (m ă refer strict la genele mo ștenite, chiar dac ă sunt un simpatizant al teoriei
reîncarn ării), adic ă tipare de comportament și reac ții care nu au cum s ă dispar ă
peste noapte. Dac ă crezi c ă e ști o persoan ă foarte elevat ă, un sfânt sau a șa ceva,
probabil c ă înc ă n-ai stat fa ță în fa ță cu realitatea ta. Acestea sunt iluzii, bune s ă
construie ști o imagine pe care s ă o vinzi ca un adev ărat specialist în PR.
Energiile primitive pe care, din team ă c ă nu le faci fa ță , le-ai blocat la nivelul umbrei
nu s-au evaporat. Animalul st ă ascuns imediat sub fa țada de persoan ă civilizat ă,
cult ă sau manierat ă. Tendin țele biologice netransformate pot exploda în orice c lip ă.
Este ca și cum ai sta pe un vulcan care poate erupe în orice moment.
Dac ă nu m ă crezi, încearc ă s ă fii atent la ceea ce eu numesc testul insultei. Ci neva
te insult ă și tu ce faci! II insul ți și tu! Sau te cenzurezi, dar în interior începi s ă fierbi!
Indiferent cum te manife ști, agresivitatea ți s-a activat. Faptul c ă ai fost insultat este
doar un pretext ce î ți permite s ă-ți ra ționalizezi furia. De fapt, furia exista dinainte. E a
doar a fost trezit ă din somn. în acest sens, cel care te insult ă î ți face un serviciu
imens. Te ajut ă s ă devii con știent de animalul din tine, de modalit ățile primare de a- ți
ap ăra drepturile sau teritoriul.
Dac ă te vei concentra pe ceea ce el ți-a spus (insulta) sau pe el ca persoan ă, vei
rata con știenti¬zarea. Știu c ă pare greu de crezut, dar a șa stau lucrurile. Cel care te
jigne ște este, tar ă s ă-și dea seama, prietenul t ău. El nu creeaz ă agresivitatea în tine,
ci o scoate la suprafa ță . Ai ocazia s ă afli cine e ști cu adev ărat, dincolo de ceea ce î ți
place s ă crezi sau s ă la și impresia. Nu te mai p ăcăli singur! Doar observ ă ce se

8
întâmpl ă! Dac ă pleci în afar ă, c ăutând vinova ți, acuzând sau insultând la rândul t ău,
șansa de a ști cine e ști, astfel încât s ă știi ce ai de transformat, se pierde.
Nici cealalt ă variant ă, s ă reprimi și s ă pretinzi c ă nu s-a întâmplat nimic, nu este mai
bun ă. Educa ția încearc ă asta de sute de ani, cu rezultate foarte modeste.
Umanitatea nu poate fi impus ă. Ea cre ște din interior. Când este impus ă, omul este
divizat. Afar ă e acceptabilul, în ăuntru e inacceptabilul. Animalul nu e integrat prin
educa ție. Să-i spui unui copil ce s ă fac ă și ce s ă nu fac ă e util pân ă la un punct. Mai
departe, el trebuie s ă devin ă con știent de fiin ța lui, s ă o accepte și s ă vad ă dac ă nu
cumva î și poate canaliza tendin țele "inacceptabile" spre ceva constructiv sau
creator.
Ideea de a corecta efectele unei educa ții opresive și lipsite de con știentizare a stat,
printre altele, la baza proiectului pe care îl deru lez, anume grupul de dezvoltare
centrat pe integrarea umbrei. Câ țiva din privilegia ții participan ți au fost deja șoca ți s ă
afle ce tendin țe st ăteau cumin ți prin subteranele psihismului lor, a șteptând, probabil,
ceva oportunit ăți de manifestare. Bineîn țeles, nu e u șor de acceptat ceea ce
contrazice flagrant un nivel de cultur ă superior, rafinamentul intelectual, curtoazia
sau gentile țea interac țiunii. Totu și, tar ă aceast ă temelie nu cred c ă se poate construi
ceva durabil. Spectacolul social continu ă s ă fie jucat, iar animalele sunt înfrânate,
pân ă în clipa în care revolta lor nu mai poate fi st ăpânit ă. Atunci ele î și p ărăsesc
vizuina și "se produc" pe scene mai mult (cuplu, familie) sa u mai pu țin Qob, pres ă,
conflicte interetnice sau interna ționale) intime.
Cred sincer c ă școala, ideologiile, morala nu pot schimba fundament al animalul din
interior. îl oprim ă, îl izoleaz ă, îl cenzureaz ă, îl sperie, îl adorm, dar nu-l schimb ă.
Transformarea trece obligatoriu prin actul con știentiz ării. F ără con știentizare,
lăcomia, furia, invidia, ura, sexualitatea s ălbatic ă, nu dispar, ci prind r ădăcini mai
adânci. Constrângerile, pedepsele, amenin ță rile fac aceste șabloane de reac ție,
mo ștenirea trecutului nostru, s ă se retrag ă în abisurile incon știentului, în a șteptarea
unor momente favorabile. Iar via ța este atât de schimb ătoare încât astfel de
momente apar întotdeauna!
Dac ă știi s ă prive ști, vei observa cum cei care se c ăznesc s ă fie pa șnici sau s ă
propage non-violen ța, buna în țelegere, pacea sunt violen ți cu ei în șiși. Cele mai
multe din tipurile de ascetism sunt forme de autoag resiune, în ălță tor deghizate sub
numele de practici spirituale sau religioase. M ă tem c ă o parte din cei care s-au
retras din via ța social ă, în m ănăstiri sau pustietate, nu și-au dep ăș it sexualitatea ci,
mai degrab ă, au pervertit-o. Nu sunt adeptul sexului în grup s au al rela țiilor sexuale
în care libertatea e confundat ă cu absen ța discrimin ării. Sunt îns ă convins c ă nu te
po ți în ălța prin reprimare.
Corpul, cu toate energiile lui, este un vehicul fab ulos. Dintre toate înv ăță turile
spirituale, tradi ția tantric ă a în țeles cel mai bine lucrul acesta. A fi împotriva cor pului
înseamn ă a fi împotriva evolu ției tale. Este ca și cum ai dori s ă escaladezi un munte,
ai studia traseele, ți-ai procura echipamentul necesar și apoi ți-ai t ăia picioarele.
Este asta altceva decât nebunie? Prezentat ă a șa, r ăspunsul e evident, dar cât de
evidente sunt modalit ățile social-autorizate de ignorare, pervertire sau r eprimare a

9
nevoilor corpului? Cine îi înva ță pe copii sau pe tineri secretele trupului? Cine îi ajut ă
să-i cunoasc ă energiile, s ă se împrieteneasc ă cu ele, s ă Ie utilizeze corect? în ce
școli, licee sau facult ăți sunt predate tehnici de control al poten țialului sexual, de
cre ștere a sensibilit ății erotice și de integrare armonioas ă a acesteia într-o practic ă
spiritual ă?
Pe tine cine te-a înv ățat s ă mergi? Cine te-a înv ățat s ă respiri? Cine te-a înv ățat s ă
mul țume ști Divinului pentru hrana pe care ți-o ofer ă? Dac ă îmi vei spune c ă nu
trebuie s ă te înve țe nimeni aceste lucruri simple, eu î ți voi r ăspunde c ă fie te-ai
născut deja înv ățat, fie e ști doar un caraghios. Corpul înc ă nu se bucur ă de o
reputa ție foarte bun ă în lumea p ărin ților și educatorilor, de și e suficient s ă-i studiezi
pu țin arhitectura hipercomplex ă ca s ă r ămâi cu gura c ăscat ă, fascinat de coeren ța și
armonia componentelor și func țiilor sale. Ei bine, tocmai acest corp fa ță de care
orice templu religios, din punct de vedere al compl exit ății constructive, pare mai
degrab ă o glum ă proast ă, este devalorizat, neglijat, condamnat sau tratat superficial.
încerc s ă-mi dau seama cum se simte creatorul acestui corp î ntr-o astfel de situa ție.
Nu pot. Dar pot face o inferen ță , știind cum se simte un pictor care î și expune tabloul
la care a lucrat cel mai mult, iar oamenii fie nu-l observ ă, fie îl critic ă, îl scuip ă sau îl
deterioreaz ă. Parc ă ar picta un nou tablou, apocaliptic, de pild ă.
Umbra ne con ține trecutul, predispozi țiile și tendin țele inferioare, animalice. Nu e
avantajos s ă neg ăm asta. Pare mai inteligent s ă le descoperim mecanismele de
func ționare, func țiile, direc țiile noi în care pot fi investite. Aceste rezultate pot fi
ob ținute doar printr-o munc ă de con știentizare asidu ă. Pentru mul ți oameni
con știentizarea nu este atr ăgătoare. E mai simplu s ă condamni sau s ă ignori. Din
nefericire, ac țiunile simple de acest gen sunt caracteristice unor min ți simple, ca s ă
ne exprim ăm civilizat. Iar evolu ția este, de obicei, o trecere de la simplu la compl ex.

O LEGE SPIRITUAL Ă N ĂSTRU ȘNIC Ă
Dac ă pân ă acum nu te-au preocupat aspectele mai subtile ale vie ții, ceea ce
urmeaz ă te va șoca. Nu vreau s ă te am pe con știin ță , a șa c ă te sf ătuiesc s ă nu
cite ști ( ți-am trezit curiozitatea, corect?). Chiar și pentru cei mai familiariza ți cu latura
invizibil ă a realit ății, greutatea legii despre care urmeaz ă s ă scriu poate fi sim țit ă, la
un moment dat, drept cople șitoare, în astfel de situa ții intervin spontan mecanismele
de ap ărare astfel încât realitatea legii este exclus ă din con știin ță . Lumea în care
tr ăim și propria noastr ă personalitate devin astfel mai suportabile.
Nu-mi cere s ă întemeiez sau s ă argumentez adev ărul acestei legi. Eu m ă rezum la a
o face cunoscut ă și îmi pas ă foarte pu țin dac ă o accep ți sau nu. De fapt, singurul
care te poate convinge de realitatea ei e ști tu însu ți. Pentru asta e nevoie de o
intensificare a nivelului de con știin ța la care func ționezi, de o minte capabil ă de
conexiuni și ceva curaj. Instrumente de care sunt sigur c ă dispui, altfel n-ai fi ajuns
cu lectura pân ă în acest punct.
Și acum, la subiect!

10
Am botezat-o legea oglindirii. în cea mai scurt ă formulare de care sunt capabil, sun ă
cam a șa: exteriorul reflect ă interiorul. Dac ă ai nevoie de explicit ări, detalii sau
am ănunte suplimentare, ți le ofer în continuare.
Ce înseamn ă c ă exteriorul reflect ă interiorul? înseamn ă c ă lumea în care tr ăim csie
un fel de oglindii gigantic ă, oglind ă care reflect ă mereu aspecte sau p ărți din noi
în șine. înseamn ă c ă to ți oamenii pe care îi atragem în vie țile noastre sau de care
suntem atra și oglindesc aspecte necunoscute, negate sau neasuma te de noi în șine.
Func ționarea acestei legi exclude întâmplarea! în câteva tradi ții spirituale care au
intuit-o se repeta aproape obsesiv c ă nimic nu este întâmpl ător. Accidentele,
coinciden țele, evenimentele nea șteptate apar astfel numai datorit ă ignoran ței
noastre. Mai exact, datorit ă incapacit ății notorii a min ților noastre de a subîntinde
ansamblul tuturor factorilor, fizici și nonfizici, care concur ă la na șterea unui
eveniment, la producerea unui fenomen sau a unei în tâlniri. Lumea pare a fi
dominat ă de hazard când, în realitate, este expresia unei a rmonii incredibile, o
potrivire la microsecund ă sau nanomeiru a tot ceea ce se mi șcă, fie acestea
particule sau unde de energie.
Experien țele spirituale la vârf tr ăite de oameni din cele mai diverse timpuri și culturi
sprijin ă aceast ă idee. în "This Is lt", Alan Watts a rezumai minuna t aceast ă afirma ție:
"Cel care se afl ă în aceast ă stare a con știin ței este cople șit de certitudinea c ă
Universul, a șa cum este perceput în acel moment, este a șa cum trebuie s ă
fie…Mintea este atât de uimit ă de evidenta și des ăvâr șita potrivire a lucrurilor, a șa
cum sunt ele, încât nu mai poate g ăsi cuvinte pentru a exprima perfec țiunea și
frumuse țea acestei experien țe. Totul este atât de clar încât lumea pare a fi de venit
transparent ă sau luminoas ă și atât de simplu încât lumea nu poate fi altfel dec ât
pătruns ă și ordonat ă de o inteligen ță suprem ă. "
Dac ă nu ai f ăcut niciodat ă aceast ă experien ță trebuie s ă-i crezi pe cuvânt pe cei
care au tr ăit-o. Dac ă nu-i crezi îns ă, nu-i nici o problem ă. La momentul potrivit,
fundamentele ultime ale realit ății sunt revelate tuturor celor care particip ă la aceasta
realitate. Diferen ța dintre cei care au acces mai devreme și cei care au acces mai
târziu la țes ătura cosmic ă ultim ă este c ă primii sunt mai ap ți s ă perceap ă
frumuse țea, armonia, sensul, iubirea sau misterul din lume, inclusiv în împrejur ări
care par a impune sau a înf ățișa contrariul.
Universul ne dirijeaz ă întotdeauna spre acele medii și persoane sau creeaz ă exact
acele circumstan țe în care putem experimenta ceea ce înc ă nu accept ăm în noi
în șine, dar a sosit timpul s ă o facem. Este ca și cum inteligen ța cosmic ă ar fi tot
timpul cu ochii pe noi, pun ăndu-ne constant în fa ța sarcinilor noastre de dezvoltare.
Și de ce atâta neodihn ă și chin? Pentru c ă dore ște s ă ne împing ă spre totalitate,
adic ă spre acel nivel de integrare l ăuntric ă pe care psihologia analitic ă mai întâi și
terapia experien țial ă a unific ării, mai apoi, l-au numii Șinele.
Ce înseamn ă asta mai concret? Ce sunt acelea sarcini de dezvol tare? Cum adic ă
aspecte neasumate sau respinse din noi în șine? S ă-ți dau câteva exemple!

11
Dac ă e ști un tip care încearc ă tot timpul s ă fie calm. refuzându- ți astfel furia, vei
atrage oameni furio și în via ța la. Ace ști oameni vor oglindi ceca cc tu con ții în
incon știent, dar te c ăzne ști s ă reprimi. Ei sunt exact ca ni ște oglinzi, dar nu ale Eului
tău con știent, ci ale psihicului t ău incon știent. Cu cât ap ărările tale sunt mai
puternice, cu atât vor fi create situa ții de via ță în care tu s ă fii mai apropiat de
asemenea oameni. Astfel, f ără voia ta, te po ți trezi cu un șef sau coleg de birou
irascibil și chiar violent, dup ă cum te po ți îndr ăgosti de o persoan ă foarte liber ă în
manifestarea furiei. Dac ă e ști c ăsătorit și ai o familie, s-ar putea s ă consta ți la so ție
sau la unul din copiii t ăi ie șiri necontroiate, inexplicabile.
Dac ă e ști cineva care nu accept ă eroarea sau imperfec țiunea, vei atrage spre tine
persoane sau întâmpl ări care te vor scoate din min ți, deoarece numitorul lor comun
va fi gre șeala, uneori chiar gre șeala flagrant ă. Este felul în care Universul te oblig ă
să tr ăie ști experien ța acestui aspect neasumat din tine însu ți, anume propria ta
tendin ță de a confunda ceva, de a te încurca, a ft inexact sau a o da în bar ă.
Tendin ța pe care o blochezi incon știent se activeaz ă puternic în afara ta, facându-te
con știent de ea, doar c ă ia cei din jur.
Dac ă ai o puisiune sexual ă peste medie, pe care o cenzurezi, știi ce se va întâmpla?
Ai ghicit! In via ța ta vor ap ărea oameni care par s ă nu se gândeasc ă decât la sex și
când vei deschide televizorul, o vei face exact în mijlocul unei scene "fierbin ți".
Latura pe care ți-o respingi te asalteaz ă din exterior, sub cele mai diferite forme. Nu
e exclus s ă ai parte și de ceva exhibi ționi ști, mesajul lor fiind: "Iat ă ceva la care tu
refuzi s ă prive ști!"
Dac ă încerci din r ăsputeri s ă fii o persoan ă educat ă și politicoas ă, care nu înjur ă
niciodat ă, te vei pomeni lucrând într-un mediu populat de pe rsoane îndelung
exersate în aceast ă nobil ă art ă. F ără s ă vrei vei auzi expresii și aranjamente
lingvistice care nu ți-ar fi trecut niciodat ă prin neprih ănitul c ăpșor. Dac ă prietenul t ău
nu se va dovedi un bun cunosc ător al limbajului suburban, prietenii lui vor compe nsa
din plin aceasta.
Dac ă nu e ști con știent de propria tendin ță de a-i judeca pe al ții, vei constata
stupefiat c ă asta pare a fi singura ocupa ție a celor din jurul t ău. fi vei admonesta,
probabil, numai pentru a te descoperi citind artico le sau urm ărind emisiuni TV a
căror preocupare central ă este s ă analizeze și s ă judece via ța contemporanilor t ăi.
Aș putea s ă mai dau zeci de exemple, dar contez pe inteligen ța ta, nu degeaba te-
am atras c ătre lectura acestei c ărți. Pentru c ă veni vorba, și ca s ă închei cu un
exemplu personal, din clipa în care cei din jur mi- au semnalat monumentele de
prostie din ăuntrul meu, m-am nimerit în postura fericit ă de a încerca s ă fee ceva.
(înc ă mai încerc, a șa c ă iart ă-mi nepriceperea, ne știin ța sau incompeten ța pe care le
sesizezi. Nu sunt și eu decât o biat ă oglind ă.)
Nesuferit ă legea asta, nu-i a șa? Nu se pune problema s ă scapi de ea, întrucât
aceast ă performan ță este imposibil ă. Se pune problema s ă ții cont de ea și sa o
folose ști în avantajul t ău tot a șa cum, cunoscând banalele legi ale mecanicii sau
termodinamicii, le folose ști în favoarea ta. Aceast ă utilizare con știent ă, în cazul

12
exemplelor de mai sus, se traduce în con știentizarea și asumarea furiei,
imperfec țiunilor, pulsiunii sexuale sau tendin ței de a vorbi urât. Adic ă asumarea
tr ăsăturilor și pulsiunilor pe care ie con ții, dar nu le recuno ști decât la cei din jurul
tău.
Am întâlnit persoane pentru care nu e clar în țelesul verbului "a asuma". A asuma
înseamn ă a admite, a recunoa ște sau a accepta c ă o calitate sau o tendin ță î ți
apar țin. Aceast ă acceptare nu este doar intelectual ă! Ea are și o component ă
emo țional ă. Acceptarea emo țional ă const ă în a sim ți caracteristicile sau pulsiunea
respectiv ă. Prin urmare, nu e suficient s ă gânde ști c ă o ai, e necesar s ă o sim ți.
Când recunoa șterea intelectual ă și acceptarea emo țional ă sunt prezente simultan,
putem vorbi de asumare, iar asumarea î ți pune la dispozi ție o libertate cu totul
inedit ă: ceea ce ai asumat po ți începe s ă integrezi, dac ă ți se pare necesar.
Ce în țeleg prin integrare? în țeleg utilizarea adecvat ă a tr ăsăturii sau tendin ței
respective. Utilizarea adecvat ă este prin excelen ță o utilizare con știent ă. Ea
presupune o armonizare a ac țiunii cu contextul și producerea unor beneficii, atât
pentru tine, cât și pentru cei din jur (Voi reveni.).
Din clipa în care începi s ă-ți asumi aspectele necon știentizate,, se întâmpl ă ceva
miraculos: universul nu mai trimite acel aspect c ătre tine. De ce? Deoarece ceea ce
accep ți în ăuntrul t ău nu mai e nevoie s ă fie creat în afara ta. Scopul a fost atins.
Procesul de con știentizare și de transformare a început. în conformitate cu leg ea
oglindirii, transform ările din interiorul t ău sunt reflectate de schimb ările din afara ta.
Nu întotdeauna imediat, deoarece principiul iner ției func ționeaz ă și el. Pe termen
lung îns ă, exteriorul reflect ă cu necesitate transformarea l ăuntric ă.
Cei care aplic ă aceste legi în mod con știent nu înceteaz ă s ă se mire de consecin țe.
Din clipa în care o anumit ă tr ăsătur ă este acceptat ă și intr ă într-un proces de
integrare, persoanele care reflectau aceast ă caracteristic ă fíe dispar pe nea șteptate
din via ța noastr ă, fie nu o mai manifest ă în rela ție cu noi. Este ceva uimitor, merit ă
să încerci!
Exemple: Dac ă ai un șef foarte autoritar, dup ă ce începi s ă-ți accep ți propria
tendin ță de a domina, se poate întâmpla ca el s ă fíe brusc schimbat, s ă r ămân ă dar
să nu mai fie dominator cu tine sau tu s ă-ți g ăse ști un alt job, mai bine pl ătit.
Dac ă ai un soț obsedat de ordine și cur ățenie, din clipa în care tu devii mai atent ă la
aceste aspecte, el devine mai tolerant cu neglijen ța ta. Nu te mai bate la cap, nu te
mai cic ăle ște și uneori nici nu mai observ ă c ă ai l ăsat u șile deschise la șifonier sau
papucii sunt din nou în col țuri diferite ale camerei.
Dac ă ai un tat ă rece sau indiferent afectiv și, începi s ă transformi propria r ăceal ă pe
care o manifestai în rela ția cu el, vei fi surprins ă de c ăldura pe care încearc ă s ă ți-o
ofere, ca din senin.
Orice schimbare pe care o faci în ăuntrul t ău schimb ă ceva în afara ta, creând astfel
condi ții pentru a debloca sau îmbog ăți o rela ție. Este imposibil ca tu s ă te transformi,
iar rela ția cu cel ălalt s ă r ămân ă identic ă. Dac ă el sau ea nu sunt capabili s ă

13
perceap ă aceast ă schimbare, via ța îi va îndep ărta pur și simplu din mediile tale de
contact. Sau, invers, tu vei ie și gradat din via ța lor, far ă nici un fel de culpabilit ăți sau
resentimente.
In terapia de cuplu, activarea capacit ății unei persoane de a- și asuma un aspect de
care era hipnotic atras ă ia cel ălalt reprezint ă un obiectiv terapeutic. Po ți pune punct
cu elegan ță unei rela ții nocive când în țelegi c ă cel ălalt manifest ă explicit tendin țe pe
care și tu le ai, dar ie condamni. La fel de bine, po ți împinge rela ția ta la un nou nivel
experien țial dup ă ce îți însu șești propria sensibilitate, plecând de la sensibilita tea
înalt ă a partenerei tale, sau propria fermitate, plecând de la capacitatea partenerului
tău de a spune "nu".
A-ți asuma tr ăsăturile pe care cel ălalt le întrupeaz ă atât de bine este ca și cum te-ai
debran șa de la el. Te vei bran șa, desigur, la altcineva, deoarece umbra este
inepuizabil ă. îns ă pentru aspectul pe care l-ai integrat nu mai ai ne voie de o oglind ă.
Persoana care- ți servea ca oglind ă va pleca din via ța ta sau va înceta s ă se
comporte în acel mod cu tine dup ă cum, la fel de bine, tu po ți alege, rar ă regrete, s ă
nu o mai incluzi în via ța ta.
Anumite genuri de persoane sau de situa ții apar periodic în via ța noastr ă deoarece
sunt chemate de noi, mai exact de acele aspecte din noi, care, fiind permanent
respinse, se consteleaz ă în umbr ă. De acolo ac ționeaz ă aidoma unor magne ți,
ghidându-ne incon știent spre anumi ți oameni și evenimente specifice. Nimic nu este
întâmpl ător, nu voi înceta s ă repet. Noi gravit ăm, în mod natural, spre aceia care ne
reflect ă umbra. Acest adev ăr este cum nu se poate mai clar în rela ția de cuplu.
Aceste rela ții promit cea mai mare fericire dar, pân ă una-alta, scot la iveal ă cele mai
neintegrate emo ții și cele mai primitive apuc ături.
Din punctul meu de vedere, nu exist ă o rela ție mai alchimic ă. Dac ă o rela ție de cuplu
nu trece prin momente grele, critice, aceea este o rela ție cu un slab nivel de
intimitate. Când cei doi se apropie foarte mult, to t ce a fost cu grij ă ascuns sau
reprimat iese la suprafa ță . Este logic s ă se întâmple a șa. Orice rela ție adev ărat ă și
intens ă declan șeaz ă conflicte și fric țiuni, are momente foarte dificile, uneori de
co șmar. Aceste situa ții sunt asemenea unor r ăscruci. Ele deschid calea spre deriv ă,
izolare sau divor ț sau, dimpotriv ă, îi împing pe cei doi parteneri spre restructur ări
profunde ale personalit ății. Cei care au suficient ă maturitate l ăuntric ă pentru a face
fa ță furtunilor și uraganelor din via ța de cuplu se descoper ă ulterior ceva mai
aproape de completitudinea lor, mai ap ți s ă se accepte și mai preg ăti ți s ă se
iubeasc ă f ără condi ții. Cei care evit ă momentele grele, cedând tenta ției de a rupe
rela ția f ără a încerca s ă în țeleag ă ce se întâmpl ă de fapt, trebuie s ă știe ceva: pe
viitor, dac ă nu doresc astfel de clipe dificile, au o singur ă solu ție: s ă evite rela țiile
intime.
Se pare c ă singura dorin ță a Universului este ca noi s ă fim întregi, iar asta îl face
neobosit în a ne trimite persoane care s ă manifeste puternic aspectele pe care noi le
neg ăm sau refuz ăm s ă le recunoa ștem. Se parc c ă scopul ullim al spiritului nostru
este s ă devin ă întreg, motiv pentru care atrage în vie țile noastre tot ce e necesar
pentru a trezi sau activa acele p ărți adormite sau sechestrate prin adâncimile

14
incon știentului. Dac ă chiar a șa stau lucrurile, legea oglindirii serve ște de minune
acestui scop. Ca orice lege, ea func ționeaz ă continuu, deci inclusiv în somn, când
se întâmpl ă s ă vis ăm ac țiuni pe care, în stare de veghe, nu le-am face nici în ruptul
capului.
Legea oglindirii este, tehnic vorbind, o lege a rez onan ței, deoarece creeaz ă situa ții și
pune în leg ătur ă persoane între care exist ă afinit ăți. Altfel spus, persoanele care
vibreaz ă pe aceea și lungime de und ă, indiferent dac ă sunt con știente sau nu, se
atrag una pe cealalt ă. Uneori atrac ția incon știent ă este repolarizat ă în con știent ca
respingere, dar asta nu trebuie s ă ne induc ă în eroare. Respingerea nu exist ă f ără
atrac ție! Po ți fi atras de o persoan ă foarte creativ ă deoarece ea dinamizeaz ă în tine
propria ta creativilate, dar la fel de bine po ți fi atras incon știent de o persoan ă cc-ți
manifesta tendin țele depresive, respingând-o la nivel con știent, adic ă încercând
zadarnic s ă te descotorosc șli de ea. Dac ă vei reu și s ă o îndep ărtezi cu for ța, în scurt
timp în via ța ta va ap ărea o alt ă persoan ă, cu a:eea și caracteristica. "Parc ă e un
făcut", vei spune și s ă știi c ă nu gre șești. Incon știentul t ău, în colaborare cu
incon știentul celeilalte persoane, "aranjeaz ă" aceasta întâlnire. Nn știu cât de clar e
pentru tine, dar eu m-am convins c ă tr ăim într-o lume magic ă. Tot ce se întâmpl ă e
țesut în laboratoarele incon știentului și are un sens pe care îl numesc spiritual: s ă ne
cunoa ștem, s ă ne asum ăm pc deplin și s ă ne manifestam cieator poten țialul. Nu
cred c ă exist ă vreun suflet care s ă nu tânjeasc ă dupâ aceast ă împlinite, singura
diferen ță fiind c ă, în cazul unora, acest dor este înc ă pl ăpând sau imperceptibil.
Exteriorul reflect ă interiorul. Pân ă acum, m-am referit Ia con ținuturi. Tu nu e ști
con știent de intoleran ța ta și atunci în via ța ta apar oameni intoleran ți. Nu e ști
con știent ă de dorin țele talc sexuale și senzualitatea te înconjoar ă. I ți reprimi
disponibilitatea de a ajuta și te treze ști cu persoane care- ți ofer ă sprijinul.
Mă voi referi, pe scurt, și la procese. Exteriorul reflect ă și ceea ce î ți faci ție însu ți,
reflect ă atitudinile și patternurile de interac țiune dintre diferite p ărți ale fiin ței talc.
Astfel, vulnerabilitatea pe care nu ți-o accep ți nu o vei accepta nici în exterior.
Blânde țea pe care ți-o reprimi o vei respinge și în afara ta. Nevoile pe care le
condamni la tine Ic vei condamna și la al ții.
La cel ălalt pol, dragostea plin ă de grij ă pc care o oferi p ărților mai copil ăre ști și
fragile din tine însu ți, o vei manifesta și în afara ta. Respectul pe care ți-l por ți se va
reg ăsi în respectul pentru cei din jur. Capacitatea de a te ierta va fi reflectat ă de
puterea de a-i ierta pe cei care gre șesc. (" Și ne iart ă nou ă p ăcatele noastre, a șa
cum și noi iert ăm gre șiților no ștri…").
Ceea ce faci în exterior este precedai de ceea ce F aci în interior. Ac țiunile externe
sunt un fel de Fotografie a ac țiunilor interne. Nu po ți Fotografia ceea ce nu exist ă.
Este exclus s ă fii blând în exterior, dac ă e ști crud în interior. Blânde țea ta va fi doar
o masc ă, o poveste de adormit copiii. Nu îi po ți_ respecta pe cei din jur dac ă pe tine
te dispre țuiesti. Respectul t ău va fi o simulare. nu vei iubi pe nimeni daca nu ștjiji ă te
iube ști pe tine însu ți. Iubirea ta va fi ipocrit ă. Un om care î și iube ște Șinele este
imposibil Sfl nu iubeasc ă și Șinele semenilor s ăi. Poate c ă ac țiunile lui nu sunt

15
spectaculoase sau sunt greu de în țeles, dar natura lor nu poate fi decât
binef ăcătoare.
Scind ările și conflictele interne se reflect ă în rela ții dificile, înc ărcate de tr ăiri
ambivalen țe. Separarea de aspectele din tine însu ți se reproduce în separarea de
acelea și aspecte din ceilal ți. Felul cum te raportezi la ceilal ți oglinde ște felul cum te
raportezi la aspectele corespondente din tine însu ți. Aceste raporturi pot tî7 mtr-
adev ăr, percepute și interpretate gre șit, prin filtrul a ștept ărilor și nevoilor personale.
Un observator lucid va ști îns ă s ă le disting ă natura autentic ă.
Pentru cei con știent orienta ți spre evolu ție, legea oglindirii este un prieten nepre țuit.
De fiecare dat ă când în via ța ta apare o persoan ă sau o situa ție noua, f ără s ă fie
vorba de ceva pasager sau nesemnificativ, ai ocazia s ă meditezi pentru a afla ce
aiiuiue um une este oglindit. Fur și simplu nu ai timp s ă te plictise ști, în cazul în care
ai înv ățat s ă-ți ții con știin ța treaz ă.
De câte ori te observi implicat emo țional într-o rela ție cu o persoan ă, pe o durat ă de
timp deja semnificativ ă, întreab ă-te: Ce încearc ă acest om s ă m ă înve țe? Ce aspect
din mine însumi întruchipeaz ă? Dac ă vei ști s ă r ăspunzi la aceste întreb ări, rela ția ta
cu acel om se va armoniza sau traiectoriile voastre vor înceta spontan a se mai
intersecta. Asta nu înseamn ă c ă-l vei uita sau c ă vei tânji dup ă el. Dac ă ai în țeles
mesajul pe care-l purta specia! pentru tine, sentim entul t ău va fi de recuno știn ță .
Dac ă n-ai în țeles aproape nimic, acel om sau cineva similar va r eveni pân ă când vei
în țelege. Asta s-ar putea s ă dureze, dar r ăbdarea lui Dumnezeu este nem ărginit ă.

MECANISMUL PROIECTIV
în strâns ă leg ătur ă cu iegea oglindirii func ționeaz ă mecanismul psihologic al
proiec ției. Obi șnuiesc s ă ie spun studen ților mei c ă cine în țelege acest mecanism a
în țeles 50% din psihologie. Aceasta este, bineîn țeles, o exagerare, f ăcut ă din ra țiuni
didactice. De fapt vreau s ă subliniez importan ța colosal ă a acestui fenomen, a c ărui
în țelegere ne poate u șura enorm rela țiile cu ceilal ți, oferindu-ne, simultan, șansa de
a ne cunoa ște în profunzime.
Tehnic vorbind, proiec ția este mecanismul psihologic prin care sunt atribu ite
mediului/ noneului caracteristici ale persoanei/ eu lui. Aceast ă opera ție de expulzare
în lumea exterioar ă a gândurilor, afectelor, impulsurilor necunoscute sau
inacceptabile este o ap ărare de origine arhaic ă. Calit ățile, dorin țele, pulsiunile pe
care nu le cuno ști sau pe care le refuzi la tine însu ți le atribui altora, persoane,
lucruri sau institu ții din mediul t ău înconjur ător.
Pe teritoriul psihoterapiei, Freud a fost primul ca re a folosit termenul "proiec ție" în
leg ătur ă cu nevroza de angoas ă. El a ar ătat cum excita ția sexual ă resim țit ă ca
periculoas ă pentru Eu este proiectat ă în exterior, asigurând astfel o anumit ă
securitate psihologic ă. Cazul pre ședintelui Schreber i-a permis s ă explice paranoia
printr-un tip de proiec ție pe care 1-a numit "ap ărare primar ă". Analiza fobiilor a scos
la iveal ă proiec ția unor înc ărc ături pulsionale amenin ță toare asupra unor

16
reprezent ări con știente substitutive. Astfel, prin proiec ție aspectele pulsTonale sunt
îndep ărtate, iar teama e focalizat ă asupra unui obiect exterior mai u șor de evitat, de
pild ă un animal ( șobolan, cal, etc). înc ă în 1915, Freud (apud Ionescu, Jacquet și
Lhote) scrie: "Prin ansamblul mecanismului de ap ărare instalat s-a ob ținut o
proiec ție a pericolului pulsional spre exterior. Eul se co mport ă ca și cum pericolul
dezvolt ării unei angoase nu ar veni dintr-o pulsiune intern ă, ci dintr-o percep ție, fiind
astfel îndrept ățit s ă reac ționeze împotriva acestui pericol exterior prin tent ativa de
fug ă care este evitarea fobic ă".
Ca stil de via ță , proiec ția este un mecanism patogen, deoarece frâneaz ă sau
opre ște maturizarea persoanei. De asemenea, proiec ția na ște erori în evaluarea
mediului (persoane/ situa ții/ rela ții) și împiedic ă adaptarea creativ ă, blocând
subiectul în modele de comportament rigide sau disf unc ționale.
Dac ă te întorci cu gândul spre copil ărie, poate î ți aduci aminte de expresia "Cine
zice ăia este!'" (Ea face parte din ansamblul poetic "Cin e zice ăla este/ Ca m ăgarul
din poveste/ Și m ăgarul a murit/ Și tu l-ai înlocuit"- no offense!). Expresia reprezi nt ă
o intuire genial ă, de c ătre mintea copilului, a mecanismului proiectiv. Eva lu ările
subiective sunt distorsionate de proiec ții personale. Evalu ările corecte sau obiective
nu sunt contaminate de proiec ții, adic ă sunt libere de proiec ții. Nu cred c ă exist ă
evaluare obiectiv ă în sens absolut, deoarece incon știentul este inepuizabil, dar cred
că o autoinvestigare profund ă permite evalu ări relativ corecte. Din acest punct de
vedere, a-i asculta pe cei nedeprin și cu obiceiul autoexamin ării, în timp ce fac
evalu ări, este o modalitate, dup ă caz, amuzant ă, stupefiant ă sau cutremur ătoare, de
a le contura profilul psihologic.
în rela țiile profesionale de ajutor, a cunoa ște și a st ăpâni tendin țele de a proiecta
sunt cruciale. Psihologul sau terapeutul care intr ă în rela ție slab con știent de
aștept ările, nevoile sau caracteristicile sale are pu ține șanse de a sprijini procesul de
echilibrare a clientului s ău. De aceea, analiza psihologic ă din procesul de formare,
supervizare și autoanaliza continu ă sunt instrumente folositoare pentru o rela ție
eficient ă.
Pentru a preveni intrarea într-o spiral ă interac țional ă de tip proiectiv, în care
aștept ările incon știente ale terapeutului declan șeaz ă r ăspunsuri infantile ale
clientului, iar transferul clientului declan șeaz ă reac ții incon știente ale terapeutului,
câteva întreb ări se pot dovedi, pentru specialist, deosebit de ut ile, lat ă-le:
1. Cum m ă simt în rela ție cu acest client?
2. Ce îmi imaginez despre el?
3. La ce ac țiune m ă simt constrâns în prezen ța sa?
4. Ce amintiri mi se reactiveaz ă ascultându-l?
5. Care mi se pare c ă sunt a ștept ările lui?
6. Ce rol îmi vine s ă joc în raport cu aceste a ștept ări?

17
7. Cum mi-ar pl ăcea s ă se comporte?
8. Cum îi evaluez suferin ța? Ce m ă face s ă o apreciez ca foarte profund ă/ lipsit ă
de profunzime?.
9. Ce m ă împinge s ă-i acord mai mult ă/ mai pu țin ă aten ție decât altor clien ți?
10. Cum fac fa ță tr ăirilor emo ționale pe care le experimentez în rela ția cu el?
11. Ce cred despre posibilit ățile lui de vindecare?
12. Ce m ă face s ă m ă implic mai mult/ mai pu țin în problemele lui?

Astfel de întreb ări ( și altele asemenea lor) dezv ăluie dinamica proiec țiilor de rol și a
aștept ărilor din rela ția terapeut/ psiholog/ asistent social – pacient/ c lient.
Răspunsurile pe care specialistul este capabil s ă le ofere nu îl transform ă într-un om
perfect sau în vreo zeitate din panteonul terapeuti c, ci îi restituie umilin ța necesar ă
celui care intr ă în rela ția de ajutor, con știent de for ța și vulnerabilit ățile sale.
Aceast ă atitudine este cu atât mai dezirabil ă cu cât terapeutul are de f ăcut fa ță
proiec țiilor (uneori teribile) clientului s ău, tendin ței acestuia de a reactualiza conflicte
și patternuri de rela ție incon știente, ale c ăror origini sunt în istoria personal ă, cel mai
frecvent în copil ăria sa. Fenomenul prin care trecutul clientului se repet ă simbolic în
rela ția actual ă cu terapeutul a fost numit transfer. Proiec ția precede transferul în
acela și fel în care literele preced cuvântul. Cuvântul nu exist ă f ără litere, transferul
nu exist ă far ă proiec ție. Transferul este resim țit mai puternic deoarece e mai
apropiat de con știent și se produce în rela ții înc ărcate afectiv, pe când proiec ția
poate trece neobservat ă, deoarece e mai adânc ă și nu presupune în mod necesar
rela ții tensionate afectiv. Cu alte cuvinte, oamenii pot fi victimele proiec țiilor tar ă a
intra în rela ție transferen țial ă, reversul nefiind valabil: orice rela ție transferen țial ă
este îmbibat ă de proiec ția experien țelor psihologice neconsumate sau nerezolvate
din trecut, cel mai adesea din copil ărie.
Prin urmare, în terapie (ca și în orice alt ă rela ție dinamizat ă psihologic) este posibil
să apar ă transferul. Clientul tinde s ă retr ăiasc ă, în rela ția cu terapeutul, rela țiile sale
nefinalizate cu figurile parentale. El caut ă s ă-și gratifice nevoile și s ă-și rezolve
probleme care, la vremea lor, au r ămas suspendate. Terapeutul trebuie s ă fie
con știent de acest proces și îl poate chiar stimula, pentru a-î transforma ult erior în
obiect al analizei. (Ca terapeut din clasa celor "p rovocatori", experien ța mi-a ar ătat
că acest joc de rol poate deveni la un moment dat per iculos. De pild ă, o situa ție de
grup în care am stimulat simbolic pulsiunile sexual e a deblocat o cantitate imens ă de
agresivitate – vezi fuziunea instinctelor sexual și agresiv. Din fericire, nimeni nu a
fost r ănit și nu s-au înregistrat pierderi colaterale).
In rela ția terapeutic ă și în rela ții personale "înc ărcate", oamenii se orienteaz ă
spontan spre situa ții care con țin poten țialul de a reactiva conflictele infantile.
Evenimentul "de aici și acum" evoc ă prin analogie o rela ție traumatizant ă sau un
eveniment nefinalizat din trecut. Ceea ce s-a întâm plat în trecut dar nu s-a consumat

18
este proiectat pe ceea ce se întâmpl ă acum, cu un scop precis: acela de a închide
gestalt-ul, adic ă de a exprima, a tr ăi și a în țelege ceea ce, în trecut, a r ămas blocat.
Situa țiile nerezolvate din trecut preseaz ă constant asupra prezentului, c ăutându-i
completitudinea. Cei care vin cu acumul ări respectabile de situa ții neterminate risc ă
să intre în rela ții transferen țiale mai repede și mai intens. Datorit ă interpret ării
eronate a evenimentului actual, pentru ei chiar eve nimente aproape inofensive pot
resuscita traume puternice. La limit ă, acesta e cazul delirului sau halucina ției.
Rela țiile umane sunt cu atât mai s ănătoase cu cât trecutul este mai pu țin prezent în
aici și acum. Cu cât prezentul este mai "colorat" de trec ut, cu atât îcitiim esie mai
nevrotica, aaica mai puternic contaminat ă de proiec ții.
Deoarece suntem fiin țe înzestrate cu subiectivitate, proiec țiile sunt inevitabile în
rela țiile noastre. Este imposibil s ă stabile ști rela ții libere de proiec ții, dar e perfect
posibil s ă limitezi intensitatea și amplitudinea , acestora, adic ă s ă te str ăduie ști s ă le
retragi. în plus, dac ă nu po ți s ă proiectezi, adic ă s ă-i atribui ceva celuilalt, întâlnirea
cu el devine dificil ă, deoarece el nu este conturat pentru tine.
Ca atare, exist ă un sens în care mecanismul proiectiv e s ănătos și folositor și acesta
e urm ătorul: proiec țiile s ănătoase sunt verificabile. Verificarea are ioc prin
confruntare.
Exemplu: observ c ă m ă urm ăre ști cu mult ă aten ție. îmi imaginez c ă în sinea ta critici
sau dezaprobi ceea ce afirm, situa ție în care m ă simt judecat și respins. Ceea ce îmi
imaginez este interpretarea proiectiv ă a unui eveniment actual: felul cum m ă prive ști.
îmi pot verifica proiec ția întrebându-te, pur și simplu, la ce te gânde ști când m ă
prive ști în felul acesta. Tu îmi spui c ă e ști foarte interesat de ceea ce î ți comunic, iar
eu realizez c ă evaluarea mea era eronat ă și o retrag. în loc s ă m ă simt 1 criticat, m ă
simt acum valorizat. (Desigur, e posibil ca tu m nu fii con știent de propriile gânduri
sau s ă încerci s ă le ascunzi de mine, dar asta e o alt ă problem ă).
Terapiile experien țiale promoveaz ă contactul "f onest, confruntarea, dialogul autenti c
ca cele mai bune ; instrumente terapeutice de ident ificare și retragere a proiec țiilor.
în situa țiile de grup, când oamenii î și asum ă ceea ce simt și gândesc, toat ă lumea
este hr ănit ă cu energia sincerit ății, având șansa de a ne pozi ționa corect unii fa ță de
ceilal ți.
Prin confruntare, interpret ările inadecvate, care duc la rela ții tensionate, pot fi
corectate sau retrase, l ăsând loc pentru contacte vii, nu în mod necesar poz itive (e
posibil s ă aflu de la tine c ă nu m ă placi sau chiar m ă dete ști) dar cu siguran ță mai
pu țin consumptive emo țional, adic ă debarasate de interpret ări, convingeri sau
credințe ira ționale sau false.
Intâlnirile cu oameni care refuz ă s ă r ăspund ă unei realit ăți verificabile sunt practic
imposibile. Când sunt incapabili s ă indice o astfel de realitate pentru proiec țiile lor,
putem afirma tar ă a gre și c ă ei delireaz ă. Neavând nici un suport în prezent pentru
ceea ce î și închipuie, r ămân în afara rela ției, deconecta ți de la realitate. Delirul e
caracteristic psihozei (prin interpretare delirant ă, cineva crede c ă îl ataci de la
distan ță cu unde radioactive), existând îns ă și mici "deliruri" cotidiene (po ți crede,

19
fără nici un fel de element concret, c ă partenerul t ău e sup ărat pe tine, c ă fiica ta te
minte sau c ă șeful t ău vrea s ă te dea afar ă).
In terapie, a confrunta proiec ția este ca și cum ai aprinde lumina în camera copilului,
astfel încât acesta s ă vad ă c ă ceea ce îi p ărea un monstru în dulap sunt, în realitate,
hainele Iui. Altfel spus, contactul de tip terapeut ic urm ăre ște achizi ția unei viziuni
realiste asupra mediului urmat ă, bineîn țeles, de tr ăiri adecvate situa ției.
Exemplu: clientul î și prive ște terapeutul și, prin interpretare proiectiv ă, crede c ă
acesta e furios pe el (a șa cum se înfurie tat ăl clientului). Fiind convins c ă urmeaz ă
să fie pedepsit (a șa cum îl pedepsea tat ăl lui), clientul experimenteaz ă teama,
intrând astfel în rela ție transferen țial ă. El atribuie terapeutului nevoia de a-l pedepsi
caracteristic ă figurii paterne introiectate. Un terapeut interesa t mai mult de s ănătatea
clientului și mai pu țin de prelungirea la nesfâr șit a ședin țelor îl va întreba simplu "Ce
sim ți acum fa ță de mine?", punând cap ăt iluziei, prin confruntare. Din perspectiva
Gestalt, integrat în TEU (terapia experien țial ă a unific ării), transferul este un proces
în curs de desia șurare, în acest loc, în acest moment. Este adev ărat, gândurile,
trăirile, sentimentele se pot reactiva în situa ții diferite, dar procesul este identic.
Transferul este un proces, iar originea Iui se afl ă în trecut. Un contact deschis,
stabilit în aici și acum identific ă trecutul tot a șa cum ochiul unui bijutier versat
distinge pietrele pre țioase de falsurile grosolane. La flac ăra prezentului trecutul este
ars, ceea ce nu face neap ărat prezentul pl ăcut. Prezentul poate fi foarte dureros, dar
el este întotdeauna suportabil în compara ție cu un prezent impregnat sau
suprasaturat cu situa ții anterioare neterminate.
Transferul poate ap ărea în rela ție cu oricine evoc ă astfel de situa ții sau gestalt-uri
nefinalizate, adic ă seturi de tr ăiri, ac țiuni care nu au fost duse pân ă Ia cap ăt. Poate fi
profesorul t ău, poate fi so ția ta, poate fi colegul sau șeful t ău. Indiferent de
persoan ă, e important s ă realizezi c ă ea este doar un ecran pe care tu proiectezi
reziduurile unui film din istoria ta de via ță .
Vreau s ă subliniez c ă proiec ția nu se realizeaz ă pe orice fel de ecran. Este ca și
cum ai avea o rol ă de film cu "American Beauty". Nu-l vei proiecta pe peretele din
buc ătărie. Multiplexul, Scala sau Patria sunt ecrane mult mai potrivite pentru o
vizionare de calitate. în acela și fel, dar exceptând delirurile, proiec țiile psihologice se
realizeaz ă pe "ecrane adecvate". Astfel, persoana asupra c ăreia proiectezi ceva
trebuie s ă con țin ă sau s ă manifeste, într-un anumit grad, tr ăsătura, dorin ța sau
pulsiunea pe care i-o atribui. Persoana ce serve ște ca ecran de proiec ție dispune
măcar de un punct de rezonan ță cu con ținutul psihologic pe care îl proiectezi asupra
ei. Con ținutul proiectat este asemenea unui tablou. Pentru a ag ăța acest tablou de
un perete, ai nevoie de un cui. Dac ă peretele nu are un cui, oricât de fragii, nu po ți
ag ăța tabloul de el.
De exemplu, dac ă nu e ști con știent de iritabilitatea ta, o vei proiecta asupra u nei
persoane care este, într-o anumit ă m ăsur ă, iritabil ă. Aceast ă iritabilitate a ei este
cuiul de care tu ag ăți tabloul (propria iritabilitate). Despre ea vei sp une: "Este o fiin ță
foarte iritabil ă" și nu despre cineva pe care îl percepi calm, aproape impasibil.

20
Proiec țiile sunt facilitate de circumstan țe, iar circumstan țele exist ă din abunden ță .
Caracteristicile imperfecte din al ți oameni activeaz ă aspecte corespondente din noi
în șine de care, din diferite motive, nu suntem con știen ți. Oameni arogan ți vor trezi
arogan ța pe care o respingem la noi în șine, oameni meschini vor declan șa
meschinăria pe care nu o asum ăm, oameni servili vor activa servilismul de care ne
delimit ăm. Toate aceste con ținuturi pe care Eul refuz ă s ă le admit ă vor fi proiectate
asupra lor.
Cum spuneam îns ă, proiec ția nu se realizeaz ă doar pe persoane. Un ecran folosit
pentru tendin țele sadice de care oamenii se disociaz ă îi reprezint ă normele și
con știin ța moral ă. Tu spui: "Datoria îmi cere asta" sau "Societatea m ă oblig ă s ă m ă
comport a șa", când, de fapt, tu ceri în numele datoriei sau s ociet ății. Poli țiștii nu
lovesc infractorii deoarece datoria le cere asta. E i aleg o profesie în care s ă-și
descarce agresivitatea brutal ă, ap ăra ți de ceva nobil numit datorie sau con știin ță
profesional ă. Preo ții de o anumit ă confesiune nu condamn ă alte orient ări spirituale
deoarece societatea îi oblig ă. Ei aleg s ă joace un rol la ad ăpostul c ăruia s ă-și
manifeste tendin țele agresive, desc ărcându-îe în judecat ă și blam.
Proiec ția este semnul c ă înc ă nu-ți asumi responsabilitatea pentru caracteristicile
sau impulsurile tale. De aceea, mecanismul sanogen, care permite diminuarea sau
sl ăbirea acestui mecanism de ap ărare este o mai larg ă con știentizare a ceea ce e ști,
sus ținut ă de un nivel superior de autoacceptare.
Impulsul, nevoia, dorin ța, calit ățile, defectele pe care le proiectezi – toate î ți apar țin.
Sunt fapte ale personalit ății tale. Nu are nici un rost s ă ie negi sau s ă te disociezi de
ele, deoarece astfel î ți blochezi ț maturizarea psihologic ă și evolu ția. în schimb, te
po ți folosi de mecanismul proiectiv pentru a țe cunoa ște în / oglinda celor din jur, a
cre ște ctih punct de vedere l ăun-h trie și a te adapta creativ la mediile tale de
apartenen ță .
Nu po ți în țelege ceea ce nu accep ți și nu po ți accepta ceea ce negi. Mai scurt, dac ă
negi nu vei în țelege nimic. Nu vei afla nimic despre tine dac ă te întorci cu spatele la
oglind ă. Nu-ți vei dep ăș i ignoran ța dac ă î ți respingi reflexia din oglind ă. Ai observat
ce fac oamenii care se iubesc? Se privesc în ochi, stau fa ță în fa ță . în acela și fel și
țu trebuie s ă înve ți s ă stai fa ță în fa ță cu aspectele tale reflectate de cei din jurul t ău.
Aspectele pe care le respingi în ăuntrul t ău le întâlne ști în afara ta. Cu cât le respingi
mai puternic în interior, cu atât par s ă te înconjoare mai mult în exterior. Universul
este magic. El î ți oglinde ște metodic emo țiile, sentimentele, gahîuriie și dorin țele
ascunse, pân ă când începi s ă le recuno ști la tine însu ți, s ă le recuperezi și s ă le
integrezi. Universul pare hot ărât s ă-ți supun ă aten ției tr ăsăturile și nevoile personale
pe care nu le admi ți în con știin ță , conectându-te cu oameni care întruchipeaz ă
exact aceste aspecte. Chiar dac ă îi vei respinge sau ocoli, Universul î ți va trimite
al ții, dup ă aceia și calapod. Pur și simplu nu ai unde s ă fugi, deoarece legea
func ționeaz ă peste tot. Mi se pare chiar impropriu s ă spun "Universul î ți va trimite
al ții". Mai degrab ă tu vei atrage exact acei oameni care s ă oglindeasc ă principalele
aspecte din tine însu ți pe care Ie ai de acceptat sau transformat și care reprezint ă
sarcinile actuale din graficul t ău de evolu ție. Un om cu o anumit ă în țelepciune nu-i
va percepe pe acei oameni c ă adversari și nu va lupta împotriva lor: El va ști ca și-a

21
întâlnit umbra și se va str ădui, de și îi va fi greu, s ă o în țeleag ă. Umbra este un
adversar doar daca lup ți Împotriva ei, respectând patternul de respingere din ăuntrul
tău. Dar umbra este la fel de mult negativ ă pe cât este de pozitiv ă. Un rîu este un
adversar pentru tine dac ă încerci s ă îno ți împotriva curentului. Ți se pare o ac țiune
inteligent ă? La un moment dat vei obosi. Vei sim ți c ă rîul e ceva negativ, ce te
împinge înapoi, c ă se lupt ă cu tine. Rîul curge pur și simplu. El nu are nici o
problem ă cu tine. Dac ă tot ai intrat în el, devino-i prieten și las ă-l să te duc ă în
sensul curgerii sale. Poate vei afla ceva nou, poat e vei vedea ceva nou cine știe?
Schimbându- ți atitudinea, rela ția dintre voi se transform ă dintr-o lupt ă într-o
cooperare. O simpl ă muta ție în con știin ța ta pare a fi transformat negativul în pozitiv.
De fapt, nu s-a întâmplat nimic. Negativul și pozitivul au fost dintotdeauna acolo și
vor r ămâne pe veci acolo. Doar felul cum te raportezi la ele te va face con știent de
una sau alta din polarit ăți.
In sine, întregul nu este nici pozitiv, nici negati v. într-o exprimare la fel de
acceptabil ă, întregul este și pozitiv și negativ, simultan (Ce vrei, de asta e întreg, ca
să integreze contrariile!). Ceea ce percepi din între g depinde numai de tine și de
nivelul tau de con știentizare. Dac ă î ți plac vârfurile luminate vei îndr ăgi și v ăile
întunecoase. Nu ai cum s ă negi v ăile, s ă Ie aninci undeva pentru a p ăstra doar
culmile. Vârfurile și v ăile formeaz ă o unitate, nu pot exista decât îrrpreuna. Un om
în țelept este intens con știent de aceast ă realitate și o accept ă. EI știe c ă vârfurile
cele ma' înalte și văile cele mai adânci se creeaz ă reciproc unele pe altele. Nu arc
cum s ă fie altfel într-un univers al polarit ătilor și conexiunilor.
Umbrele întunecate sunt legate de lumini solare str ălucitoare. Și atunci, întunericul
dc care te temi și pc care îl respingi nu este decât o lumin ă deghizata, pc care o
respingi. în țelegând unitatea esen țial ă a vie ții, le po ți opri din alergat pentru a
contempla ceea ce pare, la prima vedere, însp ăimânt ător. Pe m ăsura ce vederea se
intensific ă, întunericul î și va revelâcomoâra.
Acceptarea în con știin ță a impulsurilor negativ evaluate nu te preschimb ă într-un
criminal, ho ț sau r ăuf ăcător. în țelegerea normelor și principiilor morale ca ecran de
proiec ție pentru agresivitatea ta incon știent ă Ic va dizolva într-adev ăr, dar nu pentru
a nu le înlocui cu altceva. Mai degrab ă, lichidarea lor va permite în țelepciunii
naturale a organismului s ă se dezvolte, ceea ce va conduce Ia apari ția, din interiorul
tău, a uror principii sau referin țe de via ță autentice, dup ă care s ă-ți conduci via ța cu
elegan ță și f ără efort. Acest mod dc a tr ăi este ceea ce eu numesc spontaneitate
integrat ă. El nu are nici o leg ătur ă cu impulsurile dc care unii ascult ă orbe ște sau cu
prescrip țiile morale de care al ții ascult ă într-o manier ă la fel dc stupid ă. Organismul
acordat .la propriul lui ritm func ționeaz ă adesea diferii de opiniile conven ționale
despre natura uman ă. El integreaz ă în mod :reativ experien ța și se dezvolt ă
generâncLsi. distrugând f ără întrerupere gestalturile, tr ăind totul complet, nel ăsând
nimic neterni hiat. Organismul san ătes ierarhizeaz ă și armonizeaz ă nevoile corpului
și ale min ții, satisfac ăndu-le f ără graba și f ără întârzieri. Con ști in ța lui se mi șcă
flexibil în ăuntru și în afar ă. Aceasta permite asimilarea sau retragerea proiec țiilor,
rezultatul fiind un câmp al con știentului mai extins, mai liber și cu mai pu ține ap ărări

22
Dac ă fiecare proiec ție îngusteaz ă sau limiteaz ă organismul, trasând frontiere (' Tu
ești a șa. eu nu sunt a șa"), retragerea proiec țiilor l ărge ște sau îmbog ățește
personalitatea cu caracteristicile sau fa țetele proiectate. E ca și cum țara în care
tr ăie ști s-ar m ări, ceea ce face ca și libertatea ta dc mi șcare s ă fie superioar ă. Nu te
vei mai sim ți amenin țat sau presat dc ceea ce ai proiectat, deoarece ți-ai dat scama
că acela e ști tu. Iar dac ă e ști Ia curent cu filosofia Upani șadelor, realizezi c ă acesta
e punctul în care ea și psihologia pe care ți-o prezint sunt practic identice.
Când le descriu mecanismul proiectiv din aceasti pe rspectiv ă, studen ții m ă întreab ă
invariabil; "Cum știm când evalu ările noastre sunt corecte? Cum ne d ări seama c ă
proiect ăm?". R ăspunsul meu este acesta: "Nu știm niciodat ă cu certitudine dac ă
suntem sau nu victimele propriilor noastre proiec ții, dar exist ă un criteriu de mare
utilitate, care ne maximizeaz ă șansele cunoa șterii. Acest criteriu este de natura
emo țional ă. El este asemenea unui instrument de m ăsuri pe care îl con ținem și care,
pentru a fi folosit, presupune o curgere liber ă a emo țiilor prin con știin ță .
Dac ă, din varii motive, emo țiile sunt blocate, instrumentul degeaba exist ă, întrucât
nu folose ște la nimic.
Conform acestui criteriu de identificare a proiec țiilor, orice persoan ă sau lucru din
exterior care stârne ște în noi tr ăiri emo ționale reprezint ă un ecran de proiec ție.
Proiec țiile nu au loc atunci când persoanele sau lucrurile din mediu doar ne trimit
informa ții, far ă s ă ne afecteze.
Cu alte cuvinte, dup ă cum caracteristicile pe care le proiect ăm sunt evaluate,
în ăuntrul nostru, pozitiv sau negativ, tr ăirile noastre emo ționale în raport cu
persoanele sau lucrurile ce servesc drept ecrane de proiec ție apar țin unui continuum
având la cei doi poli atrac ția respectiv respingerea intens ă.
Am observat c ă pentru mul ți oameni aceast ă idee e aproape inacceptabil ă. în
special datorit ă consecin țelor ei de la polul negativ. Ea te pune în situa ția de a te
gândi m ăcar, dac ă nu cumva de a admite, c ă tr ăsăturile sau comportamentele care
te dezgust ă, te enerveaz ă la culme sau chiar le ur ăș ti la altul, într-un fel sau altul, î ți
apar țin și ție. Totu și ideea dispune de un uria ș poten țial de transformare, deoarece,
dac ă se întâmpl ă s ă con ții respectivele : caracteristici negative, doar acc eptându-le
le po ți schimba sau utiliza creator. Altfel, dac ă le con ții dar le refuzi la nivelul Eului
con știent, ele nu se vor transforma niciodat ă singure, existând chiar șanse s ă se
rigidizeze, întrucât nu sunt filtrate prin con știin ță .
Ca ipotez ă de lucru, se poate dovedi util s ă admi ți c ă îi respingi cu putere pe cei
asupra c ărora proiectezi impulsuri sau tr ăsături incon știente și indezirabile. La polul
cel ălalt, e ști atras cu putere, admiri sau î ți plac foarte mult oamenii c ărora le atribui,
prin proiec ție, propriile tale calit ăți sau tendin țe evaluate ca pozitive și dezirabile.
Lucrul cel mai interesant în toat ă aceast ă poveste incredibil ă este c ă for ța sau
intensitatea tr ăirii emo ționale (atrac ție/ respingere) arat ă exact for ța sau intensitatea
impulsului/ tr ăsăturii proiectate. Vrei dou ă exemple?
Intensitatea cu care dete ști la șitatea colegului sau prietenului t ău este egal ă cu
intensitatea propriei tale la șit ăți, de care nu ai nici cea mai vag ă idee. For ța cu care

23
ești atras de claritatea mental ă din explica țiile profesorului t ău î ți vorbe ște despre
propria ta dispo¬nibilitate intelectual ă, de care nu e ști înc ă conștient.
Validitatea criteriului de identificare se verific ă simplu, astfel: Din clipa în care
proiec țiile sunt recunoscute și încep s ă fie retrase, începând procesul de integrare a
caracteristicilor respective, tensiunea emo țional ă din rela țiile cu cei pe care
caracteristicile erau proiectate începe s ă diminueze. La modul absolut, când
tr ăsătura sau impulsul au fost perfect integrate, atrac ția sau respingerea dispar, fiind
înlocuite cu acceptarea calm ă, senin ă și echilibrat ă a celuilalt.
Acesta este exact punctul de mijloc dintre atrac ție și respingere care permite
transcenderea amândurora. Dac ă ne reprezent ăm axa atrac ție-respingere ca un
segment pe care îl învârtim în jurul punctului de m ijloc, ob ținem un cerc al c ărui
centru este tocmai acest punct. Ansamblul razelor r eprezint ă ansamblul
caracteristicilor noastre, fa ță de care avem diverse atitudini de atrac ție sau
respingere, în raport cu care dezvolt ăm dorin țe sau aversiuni. Ideal vorbind, o fiin ță
integrat ă se afl ă exact în centru, hipercon știent ă de ceea ce con ține, acceptându-se
fără nici un fel de rezerve. In realitate, pe multitudi nea de axe atrac ție-respingere
legate de numeroasele noastre tr ăsături sau pulsiuni noi ne afl ăm mai departe sau
mai aproape de punctul de mijloc, cel care semnalea z ă asumarea și garanteaz ă
evaluarea corect ă a caracteristicilor respective în mediu.
Sunt adesea întrebat dac ă acest punct de mijloc, definit de o stare de împ ăcare și
acceptare lini știt ă a unei caracteristici, nu trimite mai degrab ă la un soi de
indiferen ță . E firesc s ă apar ă aceast ă întrebare la cei care n-au experimentat starea.
Ceilal ți mai noroco și, care au avut acces la aceast ă pace lăuntric ă în raport cu o
tr ăsătur ă pe care au integrat-o, știu foarte bine c ă nu are nici o leg ătur ă cu
indiferen ța. Uneori contrariile par s ă se ating ă. în țelepciunea e confundat ă cu
nebunia, de ce n-ar fi și pacea interioar ă confundat ă cu indiferen ța?
Simplificând, indiferen ța este o stare a con știin ței din care energia lipse ște, pe
când senin ătatea intern ă este o stare a con știin ței în care energia este abundent ă,
doar c ă e foarte bine echilibrat ă, l ăsând impresia nemi șcării. în primul caz,
indiferen ța fa ță de o anumit ă caracteristic ă arat ă c ă aceasta se afl ă la niveluri prea
profunde pentru a fi proiectat ă (alte tr ăsături sau calit ăți, corespunz ătoarei nivelului
de dezvoltare a persoanei respective, fiind în "sit ua ția" de a fi proiectate), pe când,
în al doilea caz, acceptarea deta șat ă a unei caracteristici arat ă c ă." aceasta a fost
practic integrat ă și nu mai exista energii reziduale care s ă trezeasc ă vibra ții
emo ționale de tipul atrac ție sau respingere.
Din momentul în care accep ți ca reale legea oglindirii și criteriul de identificare a
proiec țiilor, via ța a ta devine, te asigur, extraordinar de interesan t ă. Pur și simplu nu
mai ai cum s ă te plictise ști într-o lume care î ți reflect ă permanent propriile
caracteristici respinse sau necunoscute, aspecte ne asumate ale vastei personalit ăți
de care înc ă nu e ști con știent. Oriunde ai privi, vibra ția emo țional ă pe care o resim ți
îți semnaleaz ă c ă acolo este oglindit ă o parte din tine, o parte pe care nu o accep ți
sau e ști convins c ă nu î ți apar ține. Lumea cap ătă dimensiunile unei holograme
imense, în care ceilal ți te con țin, dup ă cum și tu îi con ții pe ceilal ți. Când te vorbe ști

24
sau îi evaluezi, .afectat de ceea ce ei manifest ă, comunici, de fapt, cu tine însu ți.
în țelegerea acestor mecanisme subtile î ți permite s ă le Mo șești în mod con știent,
punându-le în slujba atingerii unor noi niveluri de integrare psihologic ă sau, altfel
spus, de realizare a Sinelui. Pe de alt ă parte, chiar dac ă nu te accep ți, legile
oglindirii și proiec ției continu ă s ă te influen țeze, tot a șa cum legea gravita ției
continu ă s ă existe, indiferent dac ă crezi sau nu în ea. Șinele s-a asigurat, în felul
acesta, c ă universul pe care l-a creat te va împinge constant spre realizarea propriei
tale totalit ăți, singura variabil ă necunoscut ă fiind cantitatea și intensitatea suferin țelor
pe care le vei avea de traversat.
Oricât de mult te-ai str ădui s ă o negi, umbra exist ă. Ea este aici. Poate e ști
manipuiativ, oportunist, fragil emo țional, evaziv sau rigid. Poate e ști anxioas ă,
insensibil ă, viclean ă sau tiranic ă. Accept ă-te oricum ai fi. A șa te-a construit via ța,
acesta e punctul pân ă în care a reu șit s ă evolueze în cazul t ău. Este inutil s ă te
condamni pentru ceea ce e ști. Judecata î ți va perverti fiin ța și î ți va fi și mai greu s ă
te schimbi. Acea parte din tine pe care o consideri civilizat ă sau sfânt ă va reprima
animalul din tine, va încerca s ă-l ucidă f ără s ă reu șeasc ă vreodat ă.
Nu po ți anihila nimic din tine. Tot ce po ți face este s ă-ți irose ști energia într-un
conflict interior în care nu exist ă înving ători și învin și. Dac ă ai pune mâna ta dreapt ă
să se lupte cu mâna ta stâng ă, cine crezi c ă va câ știga? E absurd, nu?
De aceea, o solu ție ce denot ă mai mult ă inteligen ță este s ă încetezi s ă te r ăzboie ști,
să alungi sau s ă încerci s ă exilezi p ărți ale fiin ței tale. încetarea conflictului intern î ți
unific ă energiile. Devii unul, devii un întreg, iar întreg ul este transformator. Acesta: e
un miracol de care unele tradi ții esoterice au devenit con știente, c ăutând s ă-l
promoveze prin tehnicile de con știentizare pe care le-au pus la punct.
Când energia hidrogenului și energia oxigenului, în loc s ă se lupte, se
împrietenesc și colaboreaz ă, în existen ță apare ceva nou: apa! Unificarea
energiilor înseamn ă crea ție, disocierea energiilor înseamn ă distrugere. î ți po ți
imagina ceva mai simplu decât atât?
Pentru a ucide un animal nu î ți trebuie mult ă minte. Orice tâmpit poate omorî un cal
nărăva ș, un câine sau un șarpe. Ins ă pentru a îmblânzi un animal, pentru a intra într-
o rela ție armonioas ă cu el, ai nevoie de ceva în țelepciune și sensibilitate. De ce ar
sta lucrurile altfel cu animalele s ălbatice din ăuntrul t ău?
Problema cu animalele interioare este c ă nu mor niciodat ă. Nu po ți distruge via ța
din ăuntrul t ău, deoarece nu tu ai creat-o. Animalele se retrag î n v ăgăunile
incon știentului pentru a se fortifica și a reveni în for ță pe scena public ă. Sfin țenia
ob ținut ă prin reprimare este o fars ă. Puritatea bazat ă pe respingere este o
păcăleal ă. Aceste șarlatanii nu dureaz ă în timp, nu au nimic din stabilitatea și
consisten ța unei integr ări. E suficient s ă zgând ări pu țin crusta de la suprafa ță pentru
a vedea cu cine ai de-a face. Provoac ă-l pu țin pe "sfântul" din fa ța ta, insult ă-l
deliberat și vei vedea fiara dezl ănțuindu-se sau doar ar ătându-și col ții. Atinge-l pe
cel "purificat" de senzualitatea frivol ă și vei vedea cum se retrage imediat.
Sexualitatea pe care și-a reprimat-o s-a ascuns în zonele erogene sau chi ar a

25
transformat zone relativ neutre în zone periculoase , unde atingerea este interzis ă.
Corpul s-a închis și a devenit retractil la orice stimul, de team ă ca impulsurile
îndelung reprimate s ă nu explodeze. Din nefericire, ve știle sunt proaste. Impulsurile
nu pot fi blocate la nesfâr șit. Umbra caut ă și g ăse ște, în cele din urm ă, un punct slab
prin care s ă explodeze. Cum spuneam într-un subcapitol anterior , explozia umbrei
se nume ște tulburare sau boal ă a corpului fizic.
Cu energia pe care nu o mai reprimi, pe care o acce p ți în con știin ță tar ă s ă o
condamni se întâmpl ă ceva miraculos. Ea Începe s ă urce! Aceasta e transformarea
magic ă ce devine posibil ă când te unifici, adic ă atunci când devii întreg. Acceptat cu
iubire, animalul se îmblânze ște și poate fi pus la treab ă. Altfel spus, energiile
primitive sunt investite în ac țiuni utile și chiar creatoare. în loc s ă te sfâ șie, câinii
husky î ți permit s ă c ălătore ști, tr ăgând din greu sania. în loc s ă te arunce din șa,
arm ăsarul fuge mâncând p ământul și trece primul linia de sosire. Când sunt
îmblânzite, animalele l ăuntrice î ți pun ia dispozi ție întreaga lor vitalitate, facilitând
performan ța uneori incredibil ă.
Energia reprimat ă începe s ă o ia razna. Energia acceptat ă cu iubire și în țelegere î ți
ridic ă nivelul de con știin ță pe niveluri mai înalte ale manifest ării, descoperindu- ți lumi
pe care nici nu Ie b ănuiai. Aceea și energie care, condamnat ă fiind, devine urât ă sau
periculoas ă, prin sublimare se transform ă în ceva minunat și încânt ător. Proiec țiile
scad în frecven ță și intensitate, iar cei care înc ă se mai lupt ă cu demonii lor sunt
accepta ți, pentru prima oar ă, cu adev ărat.
Capacitatea de a-l accepta pe cel ălalt, p ăstrându-ți echilibrul interior, este criteriul
ultim de recunoa ștere a gradului t ău de integrare. Dac ă r ămâi neperturbat în fa ța
unei persoane meschine, care câ știg ă 20 de milioane pe lun ă, dar se plânge c ă nu
are suficien ți bani pentru a- și ajuta mama pensionar ă, po ți fi sigur c ă ai integrat
aceast ă latur ă în ăuntrul t ău. Prin integrare, meschin ăria a devenit cump ătare,
pruden ță financiar ă, capacitate de a renun ța la cheltuieli inutile, abilitate de a
economisi. Dac ă sim ți o anumit ă nelini ște în contactul cu respectiva persoan ă, dac ă
te irit ă zgârcenia ei și î ți vine s ă o judeci, acesta e semnul c ă se oglinde ște ceva din
zgârcenia ta. înc ă mai ai de lucru! înainte de a o ironiza sau condam na, reflecteaz ă
pu țin. Nu este decât un mesager prin care Universul te în știin țeaz ă de stadiul la care
te afli. Este ca și cum ai primi o stare financiar ă de la banca ce î ți administreaz ă
banii. Dac ă ai extras mai mult decât ai depus, ce vin ă are func ționarul? El doar î și
face munca pentru care e pl ătit. Volumul tranzac țiilor depinde numai de tine. Cu alte
cuvinte, responsabilitatea pentru nivelul t ău de evolu ție î ți apar ține.
Dac ă te deranjeaz ă lenea partenerei tale de via ță , fii sigur c ă, pe undeva, con ții și tu
aceast ă caracteristic ă. Profit ă de ocazie și focalizeaz ă-ți aten ția nu pe ceea ce nu
face ea, ci pe ceea ce nu faci tu. Poate prelunge ști somnul de diminea ță mai mult
decât e necesar, poate nu respec ți programul de exerci ții fizice pe care l-ai planificat,
poate amâni s ă cite ști o carte dificil ă. Dac ă prive ști curajos și atent, vei g ăsi negre șit
exemple, mai mult sau mai pu țin subtile, de puturo șenie sau indolen ță . Ocup ă-te de
aceste minunate tendin țe personale și las ă-ți partenera în pace, nu o mai critica
pentru ceea ce nici tu nu faci. Universul este conc eput dup ă o schem ă atât de
des ăvâr șit ă încât, dac ă tu te schimbi, și ea va începe s ă se schimbe. î ți aminte ști?

26
Exteriorul reflect ă interiorul! jsfu e ceva absolut senza țional? îl po ți schimba pe
cel ălalt, dar nu stând pe capul lui, cic ălindu-l, eriticându-l sau pedepsindu-l când nu
se comport ă conform standardelor tale. îl po ți schimba pe cel ălalt schimbându-te pe
tine însu ți. Dragi p ărin ți, sunte ți pe recep ție? E posibil s ă nu v ă plac ă deloc ceea ce
citi ți în clipa asta. îmi pare r ău, asta e realitatea. în str ăfundurile lor, copiii nu sunt
educa ți prin predici sau discursuri moralizatoare. Copiii se modeleaz ă, se schimb ă,
evolueaz ă prin puterea exemplului. Nu am acum timp s ă analizez acest subiect, dar
pot trage un semnal de alarm ă. în conformitate cu legea oglindirii, tr ăsăturile pe care
copiii le manifest ă și sunt cel mai greu de suportat pentru p ărin ții lor sunt exact
nevoile de integrare ale acestora din urm ă. Acesta e motivul pentru care în via ța
cuplului au ap ărut copiii cu aceste caracteristici precise și nu altele.
In rela ția de asisten ță psihologic ă și terapeutică, a fi în stare s ă-l accep ți pe cel ălalt
este cu atât mai important. El vine la tine pentru a fi ajutat, nu pentru a fi exploatat
sau judecat. De acea, pentru a func ționa la niveluri relativ bune de acceptare,
trebuie s ă treci prin ceea ce eu numesc "munca de salubrizare ". Unii studen ți sunt
uimi ți s ă afle c ă a fi un bun psiholog presupune s ă te înarmezi cu o m ătur ă, o cârp ă
de praf și alte instrumente de igienizare și s ă te dedici unor opera țiuni nu tocmai
pl ăcute de detectare a gunoaielor din ungherele și ascunzi șurile incon știentului.
Altfel, impurit ățile și gunoiul pe care le con ții, f ără s ă fii con știent, te vor atrage sau le
vei respinge, dup ă caz, și la cel ălalt.
Nu uita, acceptarea echilibrat ă înseamn ă s ă fii la mijloc sau aproape de mijloc, liber,
prin urmare, de atrac ție sau respingere. Nu e obligatoriu sa atingi acest nivel de
acceptare perfect ă, dar merit ă s ă depui eforturi pentru a te apropia de el. Aceasta
înseamn ă s ă munce ști cu tine însu ți, pe teritoriul propriei tale fiin țe. Con știentizarea
superioar ă a limitelor și vulnerabilit ăților tale î ți va permite s ă în țelegi cât de mult po ți
ajuta un anumit client, inclusiv s ă-i recomanzi pe altcineva, dac ă problema cu care el
se confrunt ă este similar ă cu problema pe care nici tu nu ai rezolvat-o.
Ca un corolar al legilor de oglindire și de proiec ție, special pentru profesioni știi
ofertei de ajutor, a ș afirma ceva de genul: nu po ți asista decât integrarea fostelor
tale umbre. Ceea ce tu înc ă nu ai integrat nu-l po ți ajuta nici pe clientul t ău s ă
integreze. Ceea ce nu ai vindecat la tine însu ți nu po ți vindeca nici la el. In cel mai
bun caz, umbrele similare care se întâlnesc r ămân Ia fel. îns ă în cel mai r ău caz, ele
se amplific ă reciproc. Aceasta nu e terapie, ci antiterapie! i
E nevoie de exemple?
Dac ă tu e ști violent ă cu tine însu ți și î ți impui respectarea unor norme stricte de
via ță , de tip religios, cum te a ștep ți s ă fii tolerant ă și în țeleg ătoare cu cineva care are
tendin ța s ă se lase dus de val, s ă cedeze impulsurilor erotice și s ă intre în tot felul
de încurc ături amoroase? Dac ă tu nu ai fi con ținut aceste tendin țe nu ar fi fost
necesar ă o m ăsur ă de extrem ă siguran ță , de tipul controlului sever pe care îl
practici.
Crezi c ă, atâta vreme cât nu ți-ai rezolvat aceast ă problem ă, altfel decât prin
autoagresare, vei fi în stare s ă sprijini pe cineva din afara ta s ă și-o dep ăș easc ă?

27
poate la nivelul aparen țelor îi vei accepta comportamentele, dar în sufletu l t ău, știi
prea bine, le vei.condamna. Dac ă vrei s ă știi un secret, terapia cu efecte durabile, de
tip transformational, se produce prin contactul din tre profunzimile terapeutului și
clientului, și nu la nivelul social, acolo unde sunt schimbate c uvinte, gesturi și priviri,
adesea dup ă un ritual pe care un terapeut 1-a înv ățat con știincios în perioada de
formare.
Dac ă tu nu-ți po ți asuma responsabilitatea pentru o rela ție deficitar ă cu tat ăl t ău,
preferând s ă-l acuzi și s ă-l învinov ățești, cum crezi c ă vei r ămâne impar țial în rela ția
cu clientul t ău, care se confrunt ă cu o figur ă autoritar ă represiv ă? Revolta sau ura pe
care el le tr ăie ște vor trezi tr ăiri similare care mocnesc în tine. Probabil te vei alia cu
el, proiectând asupra unui om pe care nu-l cuno ști (figura autoritar ă) tot ceea ce nu
ai reu șit s ă rezolvi în rela ția cu tat ăl t ău. Sau, în cel ălalt caz, î ți vei respinge
emo țional clientul pentru inabilitatea acestuia de a ge stiona o rela ție dificil ă,
proiectând de data aceasta asupra lui propriile tal e deficien țe. Chiar dac ă nu ți-ai
rezolvat problema personal ă, rela ția ta profesional ă va fi mai pu țin influen țat ă de ea
dac ă e ști con știent de ceea ce înc ă n-ai f ăcut sau ți-e team ă s ă faci, controlându- ți
tendin ța spontan ă de a-i atribui celuilalt propriile imperfec țiuni.
Prin și în țes ătura dorin țelor și fricilor noastre, indiferent dac ă juc ăm sau nu roluri
terapeutice, e aproape imposibil s ă ac țion ăm constant corect și armonios. Gre șelile
sunt inevitabile și chiar binevenite, dac ă reu șim s ă înv ăță m din ele f ără a produce
daune masive. Zona psihologic ă pe care o putem controla, în încercarea de a
minimiza erorile, este aceea a con știin ței. Eforturile autentice de con știentizare n-au
fost și nu vor fi niciodat ă periculoase. Fiind mai aten ți, mai în țeleg ători și mai dispu și
să p ătrundem în totalitatea fiin ței noastre, nu e sigur c ă gre șelile și suferin ța vor
înceta s ă apar ă dar, cu certitudine, capacitatea noastr ă de a le preveni sau a le face
fa ță se va ameliora.
Un om mai con știent, aflat într-un contact mai bun cu el însu și, este un om deschis
la propria lui experien ță . El î și experimenteaz ă, cu mai mult ă claritate, și de la un
moment la altul, propriile nevoi și observ ă posibilit ățile mediului, acceptându-le pe
amândou ă. Ii percepe pe ceilal ți mai aproape de ceea ce sunt și e mai bine conectat
la ritmul devenirii lor. Acest fel de a func ționa îi însufle țește lumea și îi faciliteaz ă
rela ții interpersonale relativ necontaminate de proiec ții și a ștept ări nerealiste. Când
proiec țiile totu și se produc, deoarece sunt inevitabile, prezen ța în propria experien ță
intern ă îi permite s ă le identifice și s ă le retrag ă.
Dac ă ai sesizat, când e ști în contact cu un om con știent ai o tr ăire intens ă, de tipul
"el este cu mine, în acest moment". Din acest punct de vedere, orice rela ție în care
proiec țiile sunt mult diminuate și în care contactul este prezent este o rela ție
autentic ă și terapeutic ă.

MICROCOSMOSUL PSIHOLOGIC
Te-ai întrebat vreodat ă cum de po ți recunoa ște, în afara ta, frica, ostilitatea sau
lăcomia? Pe baza a ce po ți spune "Tu e ști o persoan ă corupt ă", "Tu e ști o târf ă", "Tu

28
ești un egocentric"? Ofer ă-ți timp pentru a medita asupra acestor întreb ări. Și
înarmeaz ă-te cu ceva curaj, deoarece r ăspunsul nu va fi u șor de acceptat.
Pentru a-ți u șura sarcina, voi încerca s ă te introduc în psihologia percep ției. A șa
cum ne înva ță orice manual respectabil de psihologie, percep ția semnaleaz ă însu șiri
concrete, intuitive ale obiectelor și fenomenelor externe. Imaginea perceptiv ă este o
imagine obiectual ă (adic ă este imaginea unui anumit obiect), primar ă (adic ă se
constituie ca urmare a ac țiunii directe a stimuli lor asupra analizatorilor), sintetic ă și
integral ă (adic ă reflect ă obiectele în unitatea însu șirilor lor).
Cum r ăspunzi la întrebarea "Ce este aceasta"? Cum recuno ști ceea ce percepi?
Raportând ansamblul informa țiilor ob ținute prin percep ții la o schem ă perceptiv ă sau
un model etalon, conservat în memoria de lung ă durat ă (Golu, 2000). Dac ă modelul
etalon este individual, obiectul perceput va fi rec unoscut în identitatea lui specific ă.
Dac ă modelul etalon este categorial, obiectul va fi ide ntificat prin raportare și
incluziune în clas ă, pe baza însu șirilor comune tuturor obiectelor apar ținând
respectivei clase. De exemplu, ascultând un set de sunete îndep ărtate, mai întâi vei
realiza dac ă apar țin unui om și nu unui animal, apoi, pe m ăsur ă ce distan ța va
sc ădea, î ți vei completa percep ția cu identific ări tot mai precise: sexul (vocea
apar ține unei femei), vârsta (este o persoan ă trecut ă de prima tinere țe), starea
emo țional ă (pare foarte nervoas ă), pân ă la o identificare normal ă ("Este soacra mea,
înc ă sup ărat ă că i-am furat odorul, m ăritându-mă cu el"). Not ă: acest exemplu este
pur întâmpl ător și nu are nici o leg ătur ă cu realitatea rela țiilor dintre femei și mamele
so ților lor.
Persoanele care au schemele perceptive optim dezvol tate realizeaz ă recunoa șterile
practic instantaneu, pe baza actualiz ării, din memorie, a informa țiilor înregistrate în
modelele etalon, indiferent dac ă acestea sunt individuale sau categoriale. Inclusiv în
situa țiile în care percep ția este mai dificil ă, dac ă este dep ăș it pragul de minimum
cognoscibile, identific ările sunt posibile gra ție func țiilor de reconstituire în. plan intern
a propriet ăților sau însu șirilor absente și de corectare a celor eronat sesizate sau
reprezentate.
Dar cum apar modelele informa ționale etalon? Din ce se construie ște "experien ța
anterioar ă" la care raport ăm obiectele percepute pentru prima oar ă? Evident,
schemele func ționale ale percep ției trebuie s ă se formeze într-un anumit fel, trebuie
să fie produsul unui proces de prelucrare a informa ției recep ționate din mediu de
către sim țuri, proces ce are un început.
Kohler, Koffka și Wertheimer, în anii '20, au elaborat una din cele mai interesante
teorii asupra percep ției. Cunoscut ă sub numele de "teoria gestaltist ă", ea sus ține c ă
organismul uman dispune de o capacitate înn ăscut ă de a organiza percep ția, dup ă
anumite reguli. Aceste reguli sau legi de organizar e, prin urmare, nu sunt
achizi ționate în procesul dezvolt ării copilului, ci exist ă poten țial, în psihicul lui, înc ă
de la na ștere. Este ca și cum creierul ar fi special proiectat pentru a per cepe un gest
sau "o form ă bun ă", operând în acest scop cu similitudini (elementel e similare tind
să fie percepute grupat), proximit ăți (elementele învecinate sunt considerate
împreun ă), închideri (o figur ă incomplet ă tinde s ă fie construit ă f ără lacune),

29
continuit ăți (figurile definite printr-o linie neîntrerupt ă tind s ă fie percepute ca o
entitate) și simetrii (figurile care permit una sau mai multe axe de simetrie sunt mai
ușor recunoscute ca forme bune).
Accentuând regulile înn ăscute de organizare psihologic ă a percep ției, gestalti știi
diminueaz ă foarte mult rolul experien ței anterioare, pe care o investesc mai degrab ă
cu rolul de suport, atunci când stimulul este ambig uu (Zlate, 2000). Ceea ce
conteaz ă nu sunt senza țiile, care nu exist ă ca st ări pure ale con știin ței, ci
interac țiunea dintre stimulul luat ca întreg și procesele înn ăscute de organizare
perceptiv ă.
Desigur, perspectiva gestaltist ă asupra percep ției nu este unicul model explicativ-
interpretativ. în fond, din anii '20 pân ă ast ăzi a curs ceva ap ă pe Rin. L-am amintit
deoarece prezint ă unele afinit ăți cu o teorie și mai greu de demonstrat, care
reprezint ă r ăspunsul pe care te invitam s ă-l cau ți, la începutul acestui capitol. A șa
cum un proces psihic de tip senzorial- perceptiv se poate desf ăș ura ascultând de
principii ce preced experien ța de contact a copilului cu lumea, de ce nu s-ar în tâmpla
ceva analogic în cazul unui proces psihic mult ma i complex, anume cel de tip
motiva țional-afectiv? Altfel spus, de ce n-am con ține, înaintea oric ărei întâlniri
fenomenologice cu un altul, semin țele tuturor pulsiunilor și tr ăsăturilor de
personalitate posibile?
Credin ța mea este c ă nu putem recunoa ște nici o nevoie sau calitate psihologic ă la
cel ălalt dac ă nu posed ăm și noi respectiva caracteristic ă. Cât de mult e dezvoltat ă,
în ăuntrul nostru, respectiva caracteristic ă, e o alt ă discu ție. Știu îns ă c ă sunt în ;
perfect acord cu tradi țiile spirituale autentice atunci •! când afirm c ă noi, oamenii,
con ținem un întreg univers în ăuntrul nostru. Acest microcosmos i psihologic
reflect ă, la nivelul structurii psihologice individuale, macrocosmosul, adic ă
ansamblul tuturor calit ăților și caracteristicilor umane. Este ca și cum fiecare om ar
con ține întreaga omenire în ăuntrui lui. Dintre sutele sau miile de caracteris tici
lăuntrice, câteva sunt pe deplin dezvoltate, unele su nt în curs de manifestare, în
timp ce altele sunt înc ă în stadiul latent, a șteptând condi ții potrivite pentru a germina.
Aceste semin țe psihologice, aflate doar în stadiu poten țial sau dezvoltate pân ă la
anumite niveluri, ne permit s ă identific ăm, asemenea modelelor etalon din cazul
proceselor perceptive, însu șirile, dorin țele sau tr ăirile emo ționale ale celor din jur.
îndr ăzneala pe care o recuno ști la cel ălalt este propria ta îndr ăzneal ă, de care nu ai
devenit con știent. Lipsa de onestitate care te enerveaz ă este totuna cu
nesinceritatea de care și tu, în anumite situa ții, dai dovad ă. Mergând și mai adânc,
prostitu ția pe care o condamni este ceva ce ai n putut pract ica și tu, dac ă te-ai îl
născut și ai fi crescut în alte circumstan țe.
Șinele unui om este atât de vast încât nu exist ă nimic care s ă existe în afara lui. Din
acest punct de vedere, între om și Univers, microcosmos și macrocosmos, exist ă o
identitate de structur ă, întreaga lume se reflect ă într-un om, diferite fiind doar
dimensiunile. Ca și în cazul principiului holografic, care face ca în tregul s ă fie stocat
în fiecare parte a lui, omul con ține toate aspectele universului psihologic, amprent ele
de ne șters ale tuturor oamenilor care au fost, sunt și vor fi.

30
A tr ăi con știent de acest adev ăr interior este de natur ă s ă modifice radical atitudinile
fa ță de semenii t ăi, în sensul de a renun ța la a îi judeca pentru ceea ce sunt, din
moment ce și tu ai fost a șa, e ști sau urmeaz ă s ă fii. A înv ăța s ă-i iube ști cu dragoste
și în țelegere pe cei care te înconjoar ă este echivalent cu a înv ăța s ă ,te iube ști pe
tine însu ți, deoarece ei nu fac decât s ă te reflecte.
Poate î ți este imposibil s ă admi ți o astfel de viziune. Este mult mai u șor s ă-l ur ăș ti pe
cel care te r ăne ște, s ă-l dete ști pe cel care îi face s ă sufere pe cei dragi, s ă fii
intolerant cu prostituatele, homosexualii sau țiganii. Dar te-ai întrebat vreodat ă dac ă
nu cumva tot ceea ce se întâmpl ă are un sens ultim, anume de a- ți deschide inima
spre iubire?
Și cum vei l ăsa iubirea s ă înfloreasc ă în inima ta dac ă vei continua s ă respingi
aspecte din tine însu ți, p ărți ale personalit ății tale pe care ai fost înv ățat s ă le
devalorizezi înainte de a le cunoa ște? Tot ceea ce respingi în tine însu ți universul va
recrea în afara ta, pentru ă-ți atrage aten ția. Lumea va continua s ă oglindeasc ă ceea
ce refuzi s ă accep ți și s ă transformi la tine însu ți, pân ă în clipa când vei restabili
contactul cu p ărțile negate sau necunoscute ale fiin ței tale.
Compasiunea și dragostea pentru p ărți vulnerabile sau primitive din personalitatea
ta, o dat ă devenite stabile, se vor rev ărsa spontan asupra aspectelor corespondente
din ceilal ți. Altfel, nu po ți ajuta un om s ă-și dep ăș easc ă gre șelile ar ătându-i și
subliniindu-i vinov ăția. Nu-l vei stimula s ă se schimbe eviden țiindu-i "'r ăutatea" și
pedepsind-o cu asprime. Nu-l vei încuraja comparând u-l cu cei "buni". Și nu îi vei
oferi un model superior ac ționând împins de resentimente și cruzime. O asemenea
ac țiune nu face decât s ă arate pulsiunile pe care fapta lui le-a trezit în tine, pulsiuni
pentru care tu e ști responsabil, nu el.
De și pare greu de crezut, du șmanul este prietenul nostru. El ne oglinde ște cele mai
adânci frici sau neputin țe, stimulându-ne s ă ne asum ăm responsabilitatea pentru
ele. Inamicul înver șunat este doar un ecran de proiec ție pentru demonii pe care îi
con ții, dar pe care înc ă nu ai înv ățat s ă-i iube ști. Iisus nu e un lunatic atunci când ne
spune: "Iube ște-ți du șmanii!"
Du șmanii sunt mai întâi în ăuntru. Cei din exterior nu fac decât s ă-i reflecte și vor
disp ărea ca prin farmec atunci când r ăzboiul cu demonii interiori înceteaz ă. Nu uita
că diavolul este un înger c ăzut. De ce anume crezi c ă are nevoie pentru a se în ălța
dac ă nu de acceptarea și dragostea ta? Și odat ă cu demonii transforma ți în
creuzetul în țelegerii tale știi cine se mai înal ță ? A șa e. Tu te înal ți.
Nu am întâlnit mul ți oameni care s ă accepte cu u șurin ță aceast ă viziune asupra
realit ății. în fond, cine are chef s ă-și asume asemenea responsabilit ăți? Eu unul, nu.
Cu toate acestea, constat c ă Universul nu agreeaz ă aceast ă op țiune. El inventeaz ă
la nesfâr șit situa ții apte s ă intensifice con știentizarea sau m ăcar s ă o trezeasc ă. Din
acest punct de vedere creativitatea lui este inepui zabil ă. Iar metodele cele mai dure
apeleaz ă la suferin ță . Dac ă nu alegi s ă te maturizezi farâ s ă suferi, vei fi constrâns
să o faci. Sper s ă în țelegi corect. Nu ți se trimite suferin ța pentru c ă cineva, nu se
știe exact cine, vrea ca tu s ă te maturizezi, iar tu nu vrei asta. Mai degrab ă

31
imaturitatea este suferin ță . Imaturitatea înseamn ă c ă nu-ți asumi responsabilitatea
pentru ceea ce e ști. Te a ștep ți la ceva bun fiind iresponsabil?
Ceva asem ănător se întâmpl ă în alchimie. Aurul, pentru a deveni pur, trebuie s ă
treac ă prin foc. Suferin ța este un foc purificator. Dac ă aurul spune "Nu vreau. Nu-mi
place focul", el va r ămâne impur, adic ă lipsit de valoare. Din p ăcate, la oameni nu
este la fel de simplu ca la minereuri. Vreau s ă spun c ă oamenii pot îndura suferin țe
cumplite, rar ă „s ă fie dispu și s ă în țeleag ă de ce sufer ă. Unii repet ă acelea și
experien țe, f ără a înv ăța nimic din ele. Ei au, într-adev ăr, o voin ță extraordinar ă:
sunt hot ărâ ți s ă nu înve țe nimic.
Dac ă ar fi s ă te gânde ști la tine, î ți aminte ști de câte ori te-ai înfuriat, ai spus sau ai
făcut lucruri nepotrivite și ai promis s ă te st ăpâne ști data viitoare? Ai extras vreo
înv ăță tur ă din aceste întâmpl ări? Ai în țeles ce-ți treze ște agresivitatea și care e cel
mai bun mod de a o controla? Sau e ști în continuare prizonierul aceluia și pattern de
reac ție?
Dac ă n-ai reu șit s ă-ți dep ăș ești modeiui de r ăspuns, dac ă n-ai înv ățat nimic despre
tine, este ca și cum ai r ămâne restan țier la o anumit ă disciplin ă. Vei continua sa dai
examen la ea, adic ă vei fi pus în continuare în situa ții în care s ă g ăse ști un modei
alternativ de comportament. In acest sens via ța seam ănă foarte mult cu o școal ă.
Diferen ța este c ă examenele nu pot fi pl ătite pentru a fi luate, iar profesorii sunt
interesa ți doar de cunoa șterea și evolu ția ta. în plus, sunt în țele și între ei, deci nu
merge cu pile.
Dac ă prive ști cu aten ție și f ără idei preconcepute, modelul holografic al Universul ui
nu are nimic însp ăimânt ător. Pur și simplu suntem to ți parte unul din cel ălalt. Nimeni
nu este o insul ă izolat ă, decât dac ă crede aceasta. Faptul de a con ține, cel pu țin la
nivel de s ămân ță , caracteristicile psihologice ale tuturor celorlal ți oameni ne
conecteaz ă unii ia ceilal ți într-o re țea de o incredibil ă complexitate. Aceast ă re țea
sau țes ătur ă subtil ă ne permite s ă intr ăm în leg ătur ă și, pe termen lung, s ă stabilim
rela ții armonice care, în virtutea unit ății de adâncime, se vor propaga în tot
Cosmosul.
Se pare c ă nu exist ă nici un fel de problem ă în a accepta tr ăsăturile și calit ățile
îndeob ște evaluate ca dezirabile sau social pozitive. în f ond, cine nu- și dore ște s ă
aib ă frumuse țea moral ă a unui sfânt cre știn sau inteligen ța unui matematician
genial? Ideea c ă ceea ce al ții, gra ție înzestr ărilor native, au reu șit, e posibil s ă
reu șim și noi, gra ție unor calit ăți corespondente, ce nu trebuie decât dezvoltate, e
profund încurajatoare. Dar ce te faci cu josnicia, cruzimea sau spiritul r ăzbun ător de
care al ți semeni ai no ștri au dat dovad ă de-a lungul timpului, a șa cum istoria nu
înceteaz ă s ă ne informeze? Cu capacitatea de a urî, desfrânarea , degenerarea
moral ă sau nesocotin ța de care lu ăm not ă privind la televizor evenimentele timpului
nostru? Cu toate celelalte caracteristici pe care n ormele juridice sau religioase le
condamn ă și le pedepsesc? Dac ă ele exist ă, de asemenea, în ăuntrul nostru, profilul
nostru nu devine cumva cam întunecat?

32
Aceasta e marea problem ă, dar și provocare, a umbrei. Nu putem fi lumino și tar ă a
fi, în egal ă m ăsur ă, întuneca ți. Ziua nu exist ă rar ă noapte. Po ți s ă mergi în Alaska
pentru a te bucura de 24 de ore de lumin ă, dar asta nu va dura. Peste tot întunericul
își cere drepturile. El face parte din existen ță . Este un element absolut necesar în
economia Crea ției.
Crea ția este o lume a dualit ății, în care fiecare pol este conectat la opusul s ău.Yin îl
na ște pe Yang, Yang îl creeaz ă pe Yin. Polii opu și nu pot exista decât împreun ă, se
presupun, se sus țin unul pe cel ălalt. Ei par a fi unul împotriva celuilalt. în real itate,
sunt complementari. Sunt buni prieteni deghiza ți temporar în du șmani de moarte. O
minte intuitiv ă poate recunoa ște aici magia suprem ă a lui Dumnezeu, uimitoarea sa
putere (numit ă Maya în filosofia hindus ă) de a face lucrurile s ă par ă altceva decât
sunt, de a le pune aparent în opozi ții sau conflicte ireconciliabile. Cel care
recunoa ște și simte, fie și pentru câteva clipe, armonia secret ă din jocul nesfâr șit al
manifest ării are acces la cel mai înalt privilegiu posibil p entru o fiin ță umana. El este,
într-un anumit sens, una cu Dumnezeu, una cu Creato rul acestei lumi compuse
din polarit ăți iluzorii, o lume pe care o transcende chiar în pr ocesul accept ării ei
complete.
Pe de alt ă parte, când mintea func ționeaz ă în regimul secven țial și linear al gândirii
obi șnuite, șansele ei de a surprinde circularitatea realit ății sunt 1 nule. Pentru o
minte care se mi șcă din aproape în aproape, limitat ă de propriile ei patternuri de 1
operare, a percepe ceea ce este în ăuntru ca exterior și ceea ce este în afar ă ca
interior, a sesiza petele de întuneric din lumin ă și a intui moartea care înainteaz ă în
acela și timp cu via ța este cu adev ărat o sarcin ă imposibil ă.
E nevoie de o minte nedivizat ă, unificat ă pentru a intui jocul energiilor polar opuse și
a în țelege telul cum orice împingere este o tragere, cum orice câ știg este și o
pierdere. O minte unificat ă poate folosi otrava ca medicament și se folose ște de
pământ pentru a se în ălța c ătre cer. Un om care în țelege este un om care nu
condamn ă, iar un om care a în țeles legile ascunse ale manifest ării universale este
un om care nu mai condamn ă nimic.
Tu câ ți astfel de oameni cuno ști? Cine dintre cei care te înconjoar ă știe s ă integreze
polaritatea negativ ă a vie ții? Cine dintre cei apropia ți de tine poate folosi otrava ca
un elixir? Și tu, tu din ce categorie faci parte? Ai acea în țelepciune care s ă-ți permit ă
să-ți folose ști creativ i propria umbr ă? E ști suficient de con știent pentru a putea
accepta straturile arhaice ale min ții tale?
Sau faci parte din aceia care î și neag ă violen ța, l ăcomia sau sexualitatea grosier ă,
dornici s ă-și vând ă o imagine de oameni evolua ți? Dac ă aceasta e categoria de care
apar ții, via ța ta trebuie s ă fie foarte tensionat ă. Te lup ți cu ceea ce sim ți în ăuntrul t ău
și acelea și pulsiuni pe care le condamni la tine, tar ă s ă le în țelegi, le condamni și la
al ții. Prin urmare, te lup ți și cu ei. Dac ă "ei" depind de tine material sau psihologic,
înregistrezi unele victorii. "Animalele" lor se ret rag în adâncuri, a șa cum au f ăcut și
ale tale. Copiii t ăi, partenerul de cuplu, prietenii t ăi evit ă s ă mai manifeste ceea ce
observ ă c ă nu po ți accepta. Ei î ți oglindesc propriile reprim ări.

33
Dar cât de durabile sunt aceste succese? Cum ai put ea s ă învingi luptând cu tine
însu ți? Ce transformare poate s ă apar ă dac ă spui nu, tar ă s ă în țelegi cu adev ărat la
ce anume spui nu?
Iadul nu trebuie c ăutat undeva dup ă moarte, nu este un loc special amenajat de
Dumnezeu pentru p ăcăto șii acestei lumi. Iadul deja exist ă, în ăuntrul fiec ărei
personalit ăți divizate. Vreau s ă spun c ă iadul este mai degrab ă o stare decât un loc.
El se studiaz ă la psihologie, nu la geografie!
Iadul este în ăuntrul oric ărui suflet uman, în c ămările întunecate unde au fost
alungate și închise energiile nedorite, pornirile ce nu s-au ridicat la în ălțimea
aștept ărilor p ărin ților sau profesorilor, împreun ă cu sentimentele de vin ă și ru șine
asociate. Orice tendin ță c ăreia i s-a spus nu s-a refugiat în abisurile psihis mului,
sperând la vremuri mai bune. Impulsurile dezaprobat e de figurile parentale, nevoile
copilului care au intrat în conflict cu nevoile adu l ților din jur au fost ferecate în celule
subterane. Sentimente și tr ăiri pe care cei din jur nu le-au putut tolera au fo st numite
"rele" și trimise în închisoarea incon știentului. Acolo este iadul, sediul tuturor
energiilor neîn țelese și reprimate. Acolo s ălăș luie ște umbra, polul întunecat al
sufletului.
In sine, nici o energie nu este rea sau nociv ă. Energiile devin periculoase numai prin
reprimare. înc ărc ătura lor pulsional ă se [ acumuleaz ă, tot a șa cum se acumuleaz ă
apa în spatele unui baraj. Primul semn al acumul ării este anxietatea. Ceva te face
să te sim ți nelini știt, dar ți-e imposibil s ă spui ce anume. în afara ta totul este în;
regul ă. Nelini ștea, tensiunea par s ă nu aib ă nici o baz ă obiectiv ă. A șa și este. Ele
apar nu din afara ta, ei din ăuntrul t ău. Este ca și cum ai sta pe un vulcan, gata s ă
explodeze. Organismul î ți trimite neîncetat semnale, sub form ă de îngrijor ări,
tulbur ări, temeri f ără obiect. Vulcanul e gata s ă erup ă în orice moment, iar tu î ți
construie ști o cas ă de vacan ță pe marginea lui.
In cazuri extreme, energiile acumulate prin reprima re se transform ă în patologii
psihice. Tensiunile teribile distrug structura de r ezisten ță a Eului, tot a șa cum un
cutremur de 7 grade pe scara Richter face s ă se pr ăbu șească o cl ădire neprotejat ă ]
antiseismic. Alteori, unda de șoc nu se propag ă în direc ția min ții, ci, a șa cum am
ar ătat într-un capitol anterior, în direc ția corpului. Tensiunile psihologice enorme se
descarc ă prin punctele vulnerabile din corp. Acestea sunt m arile patologii fizice,
adic ă iadul interior reflectat în oglinda corpului fizic .
Pulsiunile care apar în ăuntrul nostru au un singur scop: s ă se descarce în exterior!
Energiile vor S ă se exprime și aici nu e nimic de negociat cu ele. ; Puterea Eul ui de
a le opri sau înfrâna este dramatic limitat ă. Dincolo de un anumit prag, Eul, oricât ar
fi de solid, trebuie s ă cedeze. For ța Eului este de alt ă natur ă. Nu este for ța brut ă a
voin ței, ci for ța subtil ă a inteligen ței. Uzând de inteligen ța sa, Eul poate orienta
aceste energii într-o direc ție sau alta, le poate canaliza astfel încât ele s ă aduc ă
beneficii sau m ăcar pagubele pe care le produc s ă fie minime. Un torent bine
îndiguit, în loc s ă inunde localit ățile din aval, poate fi pus la treab ă într-o
hidrocentral ă. în loc de a distruge recolte, case sau fiin țe umane, va genera curent

34
electric, foarte necesar aliment ării televizoarelor, unde pot fi urm ărite o sumedenie
de emisiuni cultural-educative, non-stop difuzate d e canalele române ști.
Dac ă reprimarea sistematic ă conduce la fragmentarea personalit ății, ce efecte va
avea procesul contrar, de integrare? Cred c ă deja ți-ai dat seama. Reprimarea este
autostrada spre iad, integrarea este drumul spre ra i. Persoanele relativ unificate,
care reu șesc s ă-și exprime armonios energiile, tr ăiesc deja în rai. în termenii
cre știnismului, sunt deja în împ ărăția lui Dumnezeu. S ă ne amintim cuvintele lui
Iisus, care o definesc precis nu ca pe un loc, ci c a pe o stare interioar ă: " Și nici nu
vor zice: Iat-o aici sau acolo. C ăci împărăția lui Dumnezeu este în ăuntrul nostru"
(Luca, 17-21).
Revenind la caracteristicile incompatibile cu ceea ce dorim s ă fim sau s ă devenim,
spuneam c ă ele ne permit s ă le recunoa ștem la ceilal ți. în acela și timp ne
informeaz ă despre ceea ce noi am fost sau am putea fi, la un moment dat, în viitor.
De pild ă, un criminal pe care îl recuno ști ca atare nu con ține ceva diferit de tine.
Altfel, cum ai putea identifica agresivitatea sau f erocitatea lui? Dac ă identificarea
intelectual ă e înso țit ă de tr ăiri emo ționale intense, de tipul aversiune sau team ă,
acesta e semnul indubitabil c ă î ți apar țin aceste caracteristici. Diferen ța dintre voi doi
este c ă tu le gestionezi mai bine, cel pu țin deocamdat ă. Reac ția ta emo țional ă arat ă
că nu ai integrat aceste aspecte, i Tu doar le ții sub control, ceea ce el nu reu șește.
Când le vei fi integrat, vei putea s ă te raportezi la acest om tar ă s ă-l judeci ca
persoan ă. Aceasta nu 11 înseamn ă c ă îi vei tolera comportamentul. înseamn ă doar
că îl accep ți ca persoan ă deoarece, anterior, ai reu șit s ă accep ți acela și lucru
în ăuntrul t ău.
Criminalul fa ță de care dezvol ți tr ăiri de respingere pur și simplu te oglinde ște. î ți
vorbe ște despre tine. Nu el se afl ă în ăuntrul t ău, ci caracteristicile care l-au împins
la un anumit comportament. Nu e obligatoriu ca tu s ă te manife ști la fel. Poate c ă tu
nu e ști violent cu al ți oameni, ci cu tine însu ți. Poate nu ai nici un fel de mil ă pentru
animale. Poate ai o pl ăcere sadic ă în a omorî insecte. Po ți fi sigur c ă nu ucizi și tu, la
niveluri mai subtile? Cineva este un crimin al simbolic, distrugând, prin critic ă
necru ță toare, ideile sau crea țiile altora. Altcineva se ucide, lent, pe sine, fum ând
zilnic 2 pachete de țig ări. Un altul omoar ă plantele, "uitând" s ă le ude sau rupându-le
fără s ă fie cazul. Un p ărinte î și "omoar ă" copilul, criticându-i orice fel de ini țiativ ă.
Aspectul grosier al acestei crime este cenzura brut al ă. Aspectul rafinat este
hiperprotec ția.
In alt ă ordine de idei, de unde știi c ă nu te-ai ț fi comportat ia fel dac ă ai fi crescut
exact în condi țiile în care a crescut el? Dac ă ai fi avut un tat ă l;) violent, dac ă
prietenii t ăi ar fi fost ni ște golani, dac ă ai fi abandonat școala, neavând nic ăieri un
model pozitiv de comportament? Nu te gr ăbi s ă-l judeci, fl întrucât n-ai fost în
pielea lui. Respingerea pe care o resim ți spontan arat ă c ă de ții acele caracteristici.
Le-ai fi putut manifesta și tu, dac ă circumstan țele vie ții tale ar fi fost altele. De
asemenea, e posibil s ă le manife ști în viitor, în anumite contexte (un r ăzboi, o
situa ție limit ă de autoap ărare, etc).

35
Demonii pe care nu-i po ți privi ia ceilal ți, care î ți provoac ă furie, dezgust sau fric ă
ira țional ă sunt proprii t ăi demoni. Ei reprezint ă un aspect al experien ței tale pe care
nu î-ai acceptat, pe care nu-l po ți privi în ăuntrul t ău. Legea este inexorabil ă: ceea ce
nu po ți privi în interiorul t ău, nu po ți privi calm, deta șat nici în afara ta. Demonii pe
care îi izgone ști în adâncimile tale te întâmpin ă în exterior. Respingerea emo țional ă
îți indic ă vulnerabilit ățile, î ți arat ă locul unde trebuie s ă-ți asumi responsabilitatea.
Poate p ărea bizar sau incredibil, dar Divinul nu a g ăsit o cale mai bun ă pentru a te
face atent la pa șii evolu ției tale spirituale. Observ ă ceea ce condamni în exterior,
examineaz ă-ți repulsiile și fricile nejustificate și vei afla ce este inacceptabil în tine
însu ți, care sunt aspectele c ărora le opui rezisten ță tara a le cunoa ște în am ănunt.
Când îi acuzi pe ceilal ți când îndrep ți degetul spre a spune "Tu e ști prive ște la
celelalte degete care arat ă spre tine. Aspectul pe care îl condamni în afara t a este
aspectul pe care îl negi la tine însu ți. Știu c ă aceast ă idee este foarte greu de
digerat, mai ales dac ă via ța ta se hr ăne ște din învinov ățirea și critica altor oameni.
Dar nu ai alt punct de plecare. Condamnarea te ține pe loc, te împiedic ă s ă avansezi
pe drumul t ău. Poate e un loc c ăldu ț, dar crezi c ă merit ă s ă ratezi frumuse țea
Crea ției?
Oamenii din jurul t ău pe care îi respingi foarte puternic (sau persoane necunoscute,
de care afli doar din relat ările altora) te pot înv ăța lucruri fundamentale despre tine
însu ți. Ei sunt asemenea unor po șta și. î ți livreaz ă scrisori cu mesajul "Iat ă
caracteristica pe care o con ții și nu ți-ai asumat-o", î ți st ă în obicei s ă-ți cotonoge ști
po șta șul, s ă-i interzici s ă se apropie de cutia ta de scrisori sau s ă-l reclami la Poli ție?
Nu cred. Și atunci, în rela ția cu cineva care, simbolic, face acela și lucru, de ce te-ai
comporta diferit? El nu e vinovat pentru con ținutul scrisorii. Doar te ajut ă s ă devii
con știent de el. Datoria lui este s ă-ți aduc ă zilnic coresponden ța. Te pune în leg ătur ă
cu tine însu ți. Este ca și cum ai primi scrisori pe care ți le-ai trimis cu mult timp în
urm ă, dar de care ai uitat complet.
Imagineaz ă-ți c ă, la un moment dat în istoria ta, realizezi c ă e ști un mare mincinos.
Nu po ți accepta în acel moment respectiva caracteristic ă, întrucât dore ști s ă tr ăie ști
crezând despre tine c ă e ști o persoan ă onest ă. Dar nici nu po ți nega adev ărul de
care ai devenit con știent. Și atunci, apelezi la un truc. î ți spui: "într-o bun ă zi voi fi
preg ătit s ă accept aceast ă latur ă a personalit ății mele". Redactezi frumos mesajul
"E ști un mincinos", îl pui într-un plic și apelezi la serviciile Po ștei pentru a-ți aduce
plicul în ziua respectiv ă (când tu vei fi preg ătit). Timpul trece și ui ți, bineîn țeles, de
aceast ă ac țiune. Numai c ă, exact în ziua respectiv ă (Po șta Cosmic ă, trebuie s ă-ți
spun, func ționeaz ă impecabil), te treze ști cu mesajul: E ști un mare mincinos! Dac ă
n-ai anticipat corect data și înc ă nu e ști preg ătit psihologic pentru a accepta aceast ă
realitate, vei reac ționa puternic.
Te vei enerva, vei protesta, vei fi stupefiat, vei țipa (m ă rog, dup ă posibilit ăți). Cert
este c ă nu vei întâmpina senin acest mesaj, întrebându-l a muzat pe mesager "Chiar
așa?". Aceast ă atitudine este posibil ă doar dac ă, între timp, te-ai apropiat de
propria ta tendin ță de a-i induce în eroare pe ceilal ți, ți-ai însu șit-o și ai început s ă o
canalizezi creator. Eu, de pild ă, care sunt un mare mincinos, îmi p ăcălesc studen ții

36
spunându-le c ă la examen vor avea subiecte din anumite c ărți ( și astfel sunt obliga ți
să le citeasc ă) sau chiar fixându-le examene pe care, ulterior, l e anulez. Nu știu cât
sunt de creator, dar ei par s ă aprecieze asta, în special cei care nu s-au preg ătit
(datorit ă unor informa ții care circul ă prin facultate și care, dragi studen ți de anul
acesta nu mai sunt valabile. V ă jur!). Mai îmi place s ă-mi descarc poten țialul de a
min ți jucând diferite roluri foarte utile, de pild ă cel de subordonat ascult ător sau de
pl ătitor de taxe cinstit. Sunt curtenitor cu oameni pe care i-aș putea r ăni doar fiind
ironic și amabil cu cei care m ă calc ă pe nervi prin prostia lor (desigur, o oglindire a
stupidit ății mele abisale). Nu ți se pare și ție c ă minciuna bine gestionat ă face
lumea mai suportabil ă? Este imposibil s ă spui nu dac ă participi în acest mare
carnaval social. Via ța social ă face obligatorie utilizarea capacit ății de a min ți, de a
simula sau disimula, iar unul din oamenii care nu n umai c ă a în țeles, dar a și explicat
genial aceste mecanisme a fost Erving Goffman. (Cit e ște "Via ța cotidian ă ca
spectacol", recent tradus ă și în limba român ă). Goffman, care î și sublimeaz ă în
analiz ă propriile tendin țe de a min ți, camuflate sau ascunse, surprinde cu
exactitate tehnicile de gestionare a impresiilor, m etodologia dramatic ă de care
oamenii se prevaleaz ă pentru a supravie țui sau tr ăi confortabil în societate.
Poale tu nu e ști un mare pref ăcut. Nu ai nimic perfid în tine. Nu e ști ipocrit și, dac ă ai
fi tr ăit acum 2000 de ani, nu ai fost fariseu. S ă presupunem îns ă c ă e ști lacom și î ți
vine greu s ă accep ți aceast ă caracteristica. Știi ce se va întâmpla? Via ța va trimite
spre tine oameni lacomi. Cu cât î ți reprimi mai puternic propria aviditate, cu atât t e
va îngrozi l ăcomia celor din jurul t ău. Te vei orienta incon știent spre o partener ă care
nu-și st ăpâne ște poftele alimentare (mâncând produse nes ănătoase, ispitit ă doar de
gustul, forma sau culoarea lor), care î și cump ăni haine doar de dragul de a Ie vedea
la ea în șifonier sau care refuz ă s ă împart ă o sticl ă de ap ă cu tine. oricât de
deshidratat ai fi. Ca femeie, c posibil s ă atragi un partener a c ărui l ăcomie s ă nu fie
atât de vizibil ă, de și nu mai pu țin intens ă. HI nu e avid dup ă friptur ă sau dulciuri, ci
dup ă informa ții. Ca atare, cump ără c ărți în ne știre sau urm ăre ște programele de știri
de pe toate posturile, chit c ă to ți spun acela și lucru.
La un moment dat, aceast ă insa țiabilitate a partenerului de cuplu le va scoate din
min ți. "M-nm s ăturat", vei gândi în timp ce te afli în fibrila ție. Nu te-ai s ăturat, te
asigur, dintr-un motiv foarte simplu: L ăcomia pe care o dete ști la el/ ea î ți apar ține,
iar l ăcomia are aceast ă proprietate interesant ă: nu poate Fi potolit ă.
Dac ă nu partenerul de cuplu î ți va oglindi l ăcomia, o va face unul din copii, unul din
părin ți, un coleg de la slujb ă sau, Doamne fere ște, prietena cea mai bun ă.
furnizoarca de încredere a celor mai recente bârfe. Indiferent de persoane, reac țiile
talc vor fi de tipul "Nu în țeleg cum poate fi atât de lacom ă. Eu n-aș face niciodat ă
așa ceva!". A șa e. Cum ai putea s ă faci a șa ceva în viitor? Tu deja faci asta în
prezent, far ă s ă î ți dai seama.
Prive ște-ți impar țial propria via ță și vei identifica, neîndoielnic, comportamentele
exem¬plare din zona voracit ății. (Cum. c un cuvânt prea pre țios? Eeh, foamea mea
de neologisme…). Vreau s ă spun, vei descoperi cât de hr ăpăre ț sau nes ătul po ți fi.
Lăcomia se manifest ă pe multiple paliere, de la cele mai grosiere pân ă la cele foarte
subtile. Unii sunt nes ătui din punct de vedere sexual, dar nu to ți devin prostituate,

37
gigolo. actori porno sau soli care î și cer zilnic drepturile. Câ țiva se fac ginecologi,
pictori sau fotografi de muluri, studiaz ă tantrismul sau trateaz ă tulbur ările de
dinamic ă sexual ă, în calitate de psihosexologi. Accentul pus pe sex ualitate și locul
pe care aceasta îl ocup ă în via ța lor sunt expresii ale aceleia și realit ăți: interesul
enorm pentru sexualitate, "foamea" de sex.
La al ții, "obiectele" de care l ăcomia se leag ă, pentru a fi satisf ăcut ă, nu au nimic
material. Ei prefer ă s ă r ămân ă "s ăraci, dar cinsti ți", adic ă nu-i intereseaz ă banii sau
privilegiile materiale, ci puterea pc care ți-o confer ă func ția. Ace șii oameni duc într-
adev ăr o via ță modest ă. Ei nu vor decât s ă fie, din nou. pre ședin ți de partid sau de
țar ă (Bineîn țeles, persoanele și ță rile de fa ță se exclud).
La niveluri înc ă mai subtile l ăcomia vizeaz ă Eul. Oamenii se aga ță cu disperare de
propriile imagini de sine, refuz ă s ă vad ă c ă sunt și altfel decât cred și cheltuiesc
energii considerabile pentru a- și promova acele p ărți ale personalit ății pe care le
consider ă dezirabile sau grozave.
Citind aceste rânduri ai putea crede, cine știe, c ă sunt un militant "împotriva
lăcomiei, c ă doresc s ă fie eradicat ă toi a șa cum al ții doresc s ă fie eradicate s ărăcia
sau armele de distrugere in mas ă (Apropo, și s ărăcia și armele de distrugere în
mas ă sunt intim legale de l ăcomie. I ți las ție pl ăcerea de a analiza cum. Po ți începe
cu cuvântul masa).. A șa cum v ăd eu lucrurile, l ăcomia, ca și orice alt ă component ă a
umbrei, este O.K. Cu o condi ție: s ă fie orientat ă într-o direc ție pozitiv ă, adic ă s ă fie
integrat ă într-un set de ac țiuni care s ă produc ă beneficii pentru tine, dar și pentru
ceilal ți și, pe cât posibil, s ă nu lezeze pe nimeni. De exemplu, ți-ai puica integra
aviditatea pentru mâncare oferind asisten ță , în cadrul unei organiza ții
nonguvernamentale. persoanelor subnutrite din lumea a treia. Gra ție poten țialului de
care dispui, vei putea atrage suficient de multe al imente (programe, dona ții, etc) ca
sâ-i aju ți. (Bineîn țeles, o paris î ți va reveni ție!). Pofta de informa ții o po ți satisface
angajându-te la o agen ție de pres ă sau la un jurnal. Rapacitatea pentru bani, nevoia
de a-i atinge și num ăra poale fi gratificat ă ( ăcându-te… casier. Ș.a.m.d. Ideea este
că. g ăsind o sfer ă de manifestare potrivit ă pentru l ăcomia ta. ai șanse mari s ă atingi
excelen ța în domeniul respertiv. Nu vei fi orice fel de cas ier, ci unul des ăvâr șii, dup ă
cum, la un alt nivel, nu vei mai num ăra bani fizici, ci bani simbolici (dar pentru asia ai
nevoie de facultate, ceva de genul Academia de Stud ii Economice). Ca s ă m ă
apropii de domeniul meu. pofia nebun ă de a trage cu ochiul prin vie țile semenilor se
sublimeaz ă minunat în serviciile de asisten ță psihologic ă și terapeutic ă, adic ă acolo
unde oamenii "se dezbrac ă" de secrete în fa ța ta. (Observ ă și conexiunea cu
voyeurismul din sfera sexual ă).
Ce s ă o mai lungesc, l ăcomia, în acesl caz particular, orice alt aspect di n umbr ă, în
alte cazuri, pol fi integrale cu inteligen ță și folos în vie țile noastre. f ăcându-!e mai
bogate și mni sntisfac ătoare. Supuse neg ării sau reprim ării, vor încerca, neistovite,
să ne atrag ă aten ția asupra lor, asemenea sârguincio șilor muncitori din
întreprinderile falimentare, care semnaleaz ă constant c ă nu și-au primii salariile.
Pulsiunile neacceptate și neimegrate con știent sunt continuu oglindite de cei din jur,
bătând astfel la u șa con știin ței noastre. Persoane care te irit ă la culme sau te

38
dezgust ă, întrupând ceea ce tu con ții dar habar nu ai, se manifest ă cu putere în
via ța ta. Alungâ-le și vor reveni. Distruge-i și locul lor va fi repede luat de al ții, foarte
asem ănători. într-un târziu, poate, vei în țelege c ă aceste lucruri nu ți se întâmpl ă
pentru c ă e ști blestemat, ci pentru c ă le :itragi incon știfiiî spre tine.
Aceast ă în țelegere va fi începutul salv ării tale. Din clipa în care ai acces la sensul
adânc al acestor întâlniri cu persoane greu de supo rtat și începi s ă accep ți în ăuntrul
tău caracteristicile pe care le respingi la ele, lume a ta începe s ă se schimbe. Este
perfect natural. Schimb ările din ăuntrul t ău vor fi reflectate de schimb ările din afara
ta. Ca s ă revin la exemplul cu l ăcomia, l ăcomia ta pe care începi s ă o prelucrezi, o
face pe so ția ta s ă-și reduc ă sprijinul financiar pentru Kraft Jacobs Suchard. î ntr-o
bun ă zi vei g ăsi mult mai u șor untul în frigider, întrucât stratul de Poiana va fi mai
sub țire. (Mare aten ție la Milka!)
Toate energiile tale vor s ă se manifeste. Dreptul lor de a exista nu este afec tat de
numele pe care Ic dai, de etichetele pe care le apl ici. Pu țin îi pas ă. agresivit ății dac ă
îi spui c ă este "rea". Sexualitatea nu se sinchise ște de eticheta de "indecenta".
Tendin ței de a în șela nu-i pas ă de calificativul de "imoral ă". Toate aceste impulsuri
întunecate apar din incon știent, f ără s ă țin ă cont dc ceea ce tu vrei s ă fii sau s ă ar ăți
altora c ă e ști. Este ca și cum s-ar na ște în lumea obiectiv ă, prin intermediul t ău. E ști
un fel de mam ă a lor. Prin urmare, e mai nimerit s ă ai grija de ele. Altfel, încercând
să le conservi în ăuntrul t ău, s ă le cenzurezi exprimarea cât po ți de mult. semeni cu o
femeie care refuz ă s ă nasc ă dup ă cele 9 luni "regulamentare". Ea face toi posibilul
pentru a ține "copilul" în ăuntrul ei. Ți se pare ceva s ănătos?
Ceea ce nu exprimi produce daune în ăuntrul t ău, Pulsiunile incon știente se
tensioneaz ă, ating intensit ăți pe care Eul nu le mai poate controla. Gânde ște-tc
pu țin! Ce preferi, câteva cutremure frac ționatc. de 3-4 grade sau un cutremur de 9
grade pe scara Richter?
Toate procesele terapeutice implic ă deblocarea energiilor închise în umbr ă și
identificarea unor modalit ăți de a Ie folosi, f ără a-i r ăni pe cei din jur. Nu e deloc o
sarcin ă simpl ă sau de scurt ă durat ă. Crezi c ă un tigru poale fi îmblânzit în 6
săpt ămâni? De ce ar fi altfel cu tigrii din interior? Un pericol la fel de mare este s ă
deblochezi pulsiuni intens tensionate, pe care ulterior s ă le scapi de sub
control! Este ca și cum ai l ăsa un leu înfometai în strad ă. Crezi c ă va merge la
restaurantul chinezesc pentru o por ție de orez?
Tigrilor, leilor și tuturor celorlalte lighioane le place libertatea. Nu le place în cu șca.
Cu efort, ele pot fi închise pentru țoal ă via ța, dar nu la fel stau lucrurile cu animalele
lăuntrice. Acestea preseaz ă pentru a se manifesta în sfera con știin ței și devin cu
atât mai "nervoase" cu cât sunt respinse mai mult. "Foamea" lor de manifestare
cre ște, pân ă când nu mai poate fi oprit ă de nimic. în astfel dc cazuri pol chiar devora
Eul, a șn cum o mâ ță se delecteaz ă cu un șoricel. In limbajul mai sofisticat al
psihologiei analitice. Eul e înghi țit de complexele parentale negative.
Și atunci, nu c mai recomandabil s ă admi ți, pu țin câte pu țin, aceste pulsiuni în
con știin ță , astfel încât tensiunea pulsional ă s ă nu se mai acumuleze în incon știent?

39
For ța umbrei nu este nici marc. nici însp ăimânt ătoare. Ea doar devine a șa, datorit ă
reprim ărilor. Privit ă cu ochi mai în țelep ți și prieteno și, umbra nici m ăcar nu este un
du șman. Ea devine un du șman dac ă tu o tratezi ca pe un du șman. în țelegi de la cine
pleac ă totul? Știu c ă nu-ți convine. Vreau doar s ă fii con știent de responsabilitatea
ia, atât pentru cenzurile care ți se datoreaz ă direct, cât și pentru cel-c impuse de
al ții, care îns ă n-ar putea exista f ără acordul t ău implicit.
Copilul mic descarc ă imediat energiile care se trezesc în el. Pe m ăsur ă ce cre ște
îns ă. pentru a fi acceptat dc cei din jur, pentru a fi iubit dc p ărin ți și educatori, înva ță
să fac ă ceea ce i se spune sau i se cere, direct sau indir ect, Înva ță ce trebuie s ă
fac ă pentru a fi "un copil bun", pentru a i se spune Da în loc de Nu, pentru a ob ține
ceea ce dore ște. Spontaneitatea lui din "Vreau/ Doresc asta" se metamorfozeaz ă în
"Ce voi p ăți dac ă vreau asta?; "Ce voi pierde dac ă ma exprim a șa?", "Cum trebuie
să m ă comport pentru a dobândi asta?".
Energiile pe care nu le mai descarc ă, evident, îi încarc ă. Ele devin magne ți sui-
generis care atrag din mediu, mai târziu, exact per soanele care descarc ă, adesea
tar ă nici un fel de opreli ști, energii similare. Acestea sunt oglinzile. Iar o glinzile nu
exist ă tar ă magne ți, adic ă rar ă caracteristici neasumate, înc ărcate energetic.
Descarc ă energiile adecvat și oglinzile corespondente vor disp ărea. Ele nu exist ă
decât împreun ă. Imaginile exterioare corespund realit ăților l ăuntrice, fiin ței tale care
este mai degrab ă un continent decât o insul ă.
într-un anumit fel și în acord cu filosofii le spirituale mai îndr ăzne țe, tu e ști creatorul
lumii în care tr ăie ști. Nu în sensul c ă Eul t ău a creat-o efectiv, ci în sensul c ă fiin ța ta
mai larg ă, de natur ă incon știent ă, a atras-o spre tine. Po ți fugi de aceast ă lume, dar
reu șita va fi efemer ă. Oriunde te vei duce, o vei recrea, adic ă o vei atrage din nou.
Este ca și cum ai fugi din Bucure ști, crezând c ă la Bra șov chipul t ău reflectat în
oglind ă va fi altfel. Dac ă vrei s ă vezi o alt ă reflexie, nu ceea ce oglinde ște trebuie
schimbat, ci ceea ce se oglinde ște. Acesta e principiul din spatele îndemnului "Dac ă
vrei s ă schimbi lumea în care tr ăie ști, începe prin a te schimba pe tine însu ți". Dac ă
nu-ți plac sau nu supor ți diferite aspecte ale celor din jur, nu-i mai pisa cu cererile și
preten țiile tale de schimbare. Caut ă mai bine s ă descoperi ce anume din tine
oglindesc comportamentele lor și pune în practic ă, pe tine însu ți, ceea ce le ceri lor
atât de vehement. Dac ă finalizezi aceast ă ini țiativ ă, îti garantez c ă cei din jur vor fi
extazia ți. Mai mult, modelul pe care îl oferi le va permite și lor s ă se schimbe, dar
într-o modalitate mai natural ă, mai pu țin înc ărcat ă de fric ă, ru șine sau culpabilitate.
Și mai mult decât atât, dac ă ei se schimb ă mai lent, faptul c ă ai înv ățat s ă accep ți o
persoan ă, pe tine însu ți, te va ajuta s ă accep ți o alt ă persoan ă, pe aproapele t ău. Și
când ai înv ățat s ă faci asta cu tine și cu cel de lâng ă tine, devii mai capabil s ă
practici acceptarea și cu al ți oameni. Este ca și cum ai înv ăța sâ mergi pe biciclet ă.
Nu vei mai uita asta. Vei ști s ă mergi și pe o strad ă proasp ăt asfaltat ă și pe un drum
comunal. Chiar dac ă mai greu, te vei descurca și pe terenuri mai accidentate și vei
putea coborî inclusiv pante mai neprietenoase.
Problema principal ă este s ă înve ți s ă mergi pe biciciet ă. Restul e exerci țiu,
provocare, aventur ă. C ălătoria de 1000 de mile începe cu primul pas. Primul pas,
aici e buba. Aici e nevoie de vindecare, adic ă de con știentizare, acceptare și

40
transformare. Evalueaz ă-te cu onestitate și observ ă cât ă energie consumi pentru a
nu fi un anumit gen de persoan ă. Imagineaz ă-ți cât de creativ sau puternic ai putea fi
dac ă i-ai da acestei energii o alt ă direc ție, adic ă dac ă nu ai mai irosi-o pentru a
controla nevrotic alte energii. Ai jucat vreodat ă șah cu tine însu ți? Nu te po ți învinge
niciodat ă, deoarece tot ceea ce Negrul pl ănuie ște, Albul dejoac ă. Singura
posibilitate de victorie a uneia din p ărți este atunci când te prefaci, adic ă construie ști
o strategie pe care, chipurile, cealalt ă parte nu o sesizeaz ă. Aceast ă victorie nu e
decât o mare p ăcăleal ă! La fel este via ța unui om care se divizeaz ă, care se lupt ă cu
părți din sine însu și cu speran ța absurd ă c ă va câ știga. Toate câ știgurile sunt
iluzorii!
Cineva mi-a spus, în leg ătur ă cu schimbările ce apar automat în lumea exterioar ă ca
răspuns la schimb ările interioare, c ă aceast ă lege nu [ func ționeaz ă în cazul lui. Am
analizat pu țin situa ția, într-adev ăr, în rela ția cu o persoan ă semnificativ ă, nu putea
avansa într-un dialog deoarece aceasta, de la un mo ment dat, nu-l mai asculta. El
reu șise, în schimb, s ă manifeste o mare disponibilitate pentru ascultare. Și atunci,
cum r ămâne cu legea oglindirii? Prima men țiune este c ă exteriorul nu oglinde ște
imediat interiorul. Exist ă o anumit ă iner ție (ai înv ățat la fizic ă despre principiul
iner ției?). Separat de asta, ceea ce se întâmpla în cazu l respectiv mai avea o
explica ție: clientul meu persista în acel pattern de comuni care nesatisf ăcător pentru
că partenera lui îi oglindea nu incapacitatea de a as culta (el nu avea aceast ă
problem ă), ci nevoia lui de a pedepsi. Sim țindu-se vinovat pentru un anumit lucru
("nu merit statutul meu social actual"), c ăuta s ă se pedepseasc ă. întrucât nu o putea
face singur, intra într-o rela ție în care s ă fie sistematic frustrat, deci pedepsit. Rela ția
de comunicare nu era decât contextul în care o puls iune mai adânc ă se putea
exprima.
Dac ă tr ăie ști ceva asem ănător, solu ția nu este sâ- ți bombardezi partenerul cu lucr ări
știin țifice despre comunicare, ci s ă descoperi unde anume ți se pare c ă ai gre șit, ce
anume nu consideri c ă meri ți și totu și ai. Pe m ăsur ă ce înve ți s ă te ier ți pentru
gre șeli, s ă-ți asumi calit ățile cu care ai fost înzestrat sau s ă accep ți senin beneficiile
sociale sau materiale, nevoia de a suferi intrând î n rela ții dificile se va diminua. De
data aceasta, îl vei face atent pe partenerul t ău asupra tendin ței lui agresive și, dac ă
nu va consim ți s ă se schimbe, vei pune punct unui asemenea tip de re la ție, tar ă nici
un fel de regret. Po ți avea compasiune pentru oamenii care nu sunt con știen ți de
problemele lor, dar nu-i aju ți în nici un fel devenind o parte a problemei lor. î ți po ți
păstra disponibilitatea de a-i ajuta, atunci când și ei vor în țelege și vor dori asta. Pe
lumea asta exist ă deja suficient ă suferință . Nu mai e nevoie de bonusuri.
Oglindirile psihologice nu sunt la fel de simple ca cele fizice. E nevoie uneori de "un
ochi" foarte exersat ( știi la ce m ă refer când spun "un ochi"?) pentru a ie identifica .
Fără o putere de investiga ție mental ă de calibru nu le vei detecta pe cele mai
subtile, riscând s ă-ți am ărăș ti via ța sau s ă produci altora suferin ță inutil ă. Re ține c ă
tot ce respingi spontan la cel ălalt î ți apar ține și înva ță s ă discriminezi între
respingerea emo țional ă spontan ă și' respingerea ra țional ă, legitima. Nu este nimic"
contradictoriu în a accepta emo țional o persoan ă dar a nu-i tolera anumite
comportamente. Dac ă-ți p ăstrezi senin ătatea interioar ă când o vezi pe fiica ta

41
exagerând și atribuindu-și calit ăți pe care nu ie are, acesta e semnul c ă tu nu ai o
problem ă cu aroganța. Aceasta nu înseamn ă c ă o vei încuraja "s ă se dea mare" sau
că nu-i vei oferi o pereche de ochelari pentru a- și vedea lungul nasului. în acela și fel,
dac ă intoleran ța pe care o consta ți la liderul unui partid na ționalist nu te scoate din
min ți, ba chiar te amuz ă, atunci po ți fi sigur c ă tu nu ai acei gen de intoleran ță .
Aceasta nu înseamn ă c ă îl vei vota la urm ătoarele alegeri.
Posibil ca vei ajunge la caracteristici neasumate s au necunoscute plecând doar de
la ceea ce te afecteaz ă spontan. Nu uita c ă mai ai o serie de tr ăsături latente, pe
care e ști capabil s ă le manife ști în viitor. De pild ă dominan ța pe care o con ții, dar
care acum se afl ă la un nivel profund, va izbucni în via ța ta când vei fi numit șef.
Poate c ă acum e ști cu totul incon știent de nevoia de a domina. O situa ție în care
puterea î ți va fi oferit ă va scoate la suprafa ță aceast ă tendin ță . Dramaterapia
experien țial ă, a șa cum este practicat ă în SPER (Societatea de Psihoterapie
Experien țial ă) reprezint ă o modalitate fascinant ă de a identifica, avânt la lettre,
aceast ă tendin ță latent ă. A avea o priz ă de con știin ță mai bun ă asupra a ceea ce
ești î ți permite s ă-ți optimizezi comportamentele actuale și s ă faci fa ță , mai bine, în
viitor, unor situa ții noi. Developarea caracteristicilor tale incon știente, și în
special a elementelor de structur ă, te pune în situa ția, favorabil ă cred, de a-ți plasa
evolu ția personal ă într-un registru mai con știent.
In acest subcapitol î ți voi ar ăta cum umbra este, de fapt, o constela ție de resurse și
daruri. Vei în țelege cum lumina și întunericul sunt practic indisociabiie. Și sper s ă-ți
trezesc gustul de a p ătrunde în adâncurile obscure ale fiin ței tale, pentru a- ți
recupera comorile îngropate cu mult timp în urm ă.
Dhammapada, cea mai faimoas ă scriptur ă din canonul pali (Theravadin), în care se
crede c ă sunt înregistrate chiar cuvintele lui Buddha, spun e la un moment dat:
"Ce minunat cre ște lotusul în mizeria de pe marginea drumului. Parf umul lui pur
încântându-ți inima."
Ii invidiez pu țin pe indieni pentru șansa lor de a în țelege miracolul transform ării
spirituale privind, pur și simplu, un lotus. Un lotus este, în sine, un feno men. De ce?
Nu pentru c ă este o floare foarte frumoas ă (exist ă pe lume sute de flori superbe), ci
pentru c ă este o floare care cre ște din noroi. "în mizeria de pe marginea drumului",
spune poetic Dhammapada. încearc ă s ă transpui acest fenomen în plan psihologic.
Noroiul care d ă na ștere și care hr ăne ște frumuse țea este echivalent cu tot ceea ce,
fiind negativ și urât, se transform ă în încântare, amplific ă și elevez ă sfera con știin ței.
Mai mult decât o sut ă de c ărți super de ștepte despre umbr ă și transform ările ei,
lotusul ne arat ă continuitatea dintre murd ărie și puritate, leg ătura dintre întuneric și
lumin ă. Privind un lotus știi, sau m ăcar speri, c ă ura poate fi transformat ă în iubire,
că pasiunea poate deveni compasiune. Din ceea ce este inferior se na ște ceea ce
este superior. Dar mai presus de toate, cred c ă lotusul ne arat ă unitatea existen ței,
faptul câ superiorul nu exista f ără inferior.
O metafor ă la fel de frumoas ă este aceea a diamantului. Știi ce este. în esen ță , un
diamant? Diamantul este de fapt un c ărbune. Esie un c ărbune care a stat în p ământ

42
milioane de ani. timp în care elementele sale const itutive au fost rearanjatc.
Mediteaz ă asupra acestei men țiuni. Nu a fosl adus nimic nou din exterior, doar
elementele sale au fost puse într-o alt ă ordine. Nu ți se pare ceva miraculos?
Acela și c ărbune pe care îl arunci în sob ă. rearanjaL restructurat, devine ultimul lucru
pe care ai fi dispus s ă-l arunci. Inferiorul, prin anumite proceduri, devi ne superior.
Alchimi știi au în țeles asta. Cei mai primitivi s-au str ăduit s ă transforme metale
obi șnuite în aur. încercând s ă fac ă avere. Cei mai rafina ți s-au concentrat asupra
energiilor l ăuntrice, transformându- și fiin ța, adic ă îmbog ățindu-se spiritual. Eu am o
mare simpatie pentru oamenii care muncesc din greu, apelând inclusiv la mijloace
necinstite, pentru a se îmbog ăți. Recunosc în ei pe viitorii alchimi ști ai sufletului.
Dorin ța arz ătoare de a se îmbog ăți s-a n ăscut în ei. Ea doar se manifest ă acum pe
cel mai grosier plan și este doar o chestiune de limp s ă se înal țe. Dc aceea nu-i
condamn pe oamenii care vor s ă fac ă bani, chiar foarte mul ți bani. Este o l ăcomie
minunat ă. Peste câ țiva ani sau peste câteva vie ți, dorin ța de înavu țire material ă va
deveni nevoie de îmbog ățire spiritual ă. Este doar o problem ă dc timp! Nevoia
spiritual ă exist ă, în germene, în ăuntrul nevoii dc prosperitate material ă. într-un sol
potrivit, aceast ă s ămân ță va exploda și va înflori. Pân ă atunci, oamenii ahtia ți dup ă
bani, care reu șesc sau doar se trudesc s ă-i ob țin ă, sunt mai avansa ți decât semenii
lor anima ți de acelea și inten ții, pe care îns ă le reprim ă, pentru a p ărea altcineva
decât sunt.
Nici un poten țial nu se rafineaz ă și nu se dezvolt ă dac ă nu este utilizat, mai întâi în
aspectele lui primitive. Ce ai crede despre un p ărinte care î și sanc ționeaz ă copilul de
8 ani deoarece nu e capabil s ă r ăspund ă la o problema abstract ă de genul: "Claudia
este mai înalt ă decât Elena. Claudia este mai scund ă decâl Paula. Care dintre ele
este cea mai înalt ă?". Poate c ă tu e ști mai delicat, dar eu nu m ă feresc de cuvinte:
acest p ărinte este un prost! El nu șlie c ă un copil are nevoie mai întâi s ă manipuleze
obiecte reale și c ă va reu și s ă rezolve aceast ă problem ă logic ă doar dac ă i se dau 3
păpu și care s ă Ic reprezinte pe Claudia, Elena și Paula. Abia dup ă 11-l2 ani va fi
capabil s ă rezolve o problem ă similar ă f ără a experimenta cu obiecte reale, de și nici
alunei nu este sigur (unii oameni nu ating stadiul opera țiilor formale).
Inteligen ța se manifest ă gradat, trecând prin anumite stadii. îi dator ăm lui Jean
Piaget, cel mai influent psiholog din domeniul dezv olt ării cognilive, identificarea
stadiilor distincle de dezvoltare intelectual ă. Un copil nu realizeaz ă imediat dup ă
na ștere ra ționamente ipotetico-deductive. Ei nu va gândi: "' Dac ă mama nu vine
atunci când plâng, înseamn ă c ă se uit ă la "îngerul nop ții" sau poate la "Soledad",
care e simultan pe Antena 1!". Inteligen ța lui va trece printr-un stadiu senzoriomotor,
pân ă pe la 2 ani, apoi prin stadiul preoperational (de la 2 la 7 ani) și stadiul
opera țiilor concrete (7-l1 ani). Abia dup ă 11 ani exist ă speran ța ca gândirea s ă
devin ă atât de sofisticat ă încât s ă opereze Iar ă a se mai bizui pe obiecte sau
evenimente concrete. Cum spuneam, unii oameni nu at ing niciodat ă acest stadiu
sau au mari dificult ăți în a opera într-un registru cognitiv abstract.
Poten țialul intelectual se manifest ă gradat, de la inferior spre superior și această
stadialitate este valabil ă pentru orice alt poten țial. înc ă nu s-a g ăsit nimeni care s ă

43
studieze structurile variate ale l ăcomiei, agresivit ății sau josniciei, dar nu e timpul
pierdut, nu-i a șa? Doctorate în psihologie înc ă se mai dau.
Deoarece polii opu și nu exist ă decât împreun ă, orice tr ăsătur ă sau stare poate fi
transformat ă în opusul ei. Aceasta se întâmpl ă deoarece energia ce permite
manifestarea, suportul sau vehiculul st ării are o natur ă neutr ă. Depinde doar de tine
ce direc ție îi dai.
Gânde ște-te la cineva care este trist. Triste țea lui poate deveni bucurie. Iat ă cum: el
își exprim ă triste țea într-un cântec. Pe m ăsur ă ce cântecul este scris, triste țea
dispare. Linia melodic ă este trist ă, cuvintele sunt triste, dar autorul se însenineaz ă.
Apoi cineva aude cântecul și îi r ăspunde. Ceva se schimb ă. Contactul na ște bucurie.
Mergi mai departe cu gândurile. Cântecul este impri mat și mii de oameni cump ără
discul. Artistul 94 gSte remarcat, premiat, ova ționat. Ce a mai r ămas din triste țea
lui?
For ța vie ții este neutr ă. Energiile nu sunt împachetate, etichetate ca la m agazin. Nu
ai pachete de "triste țe", "sup ărare" sau "bucurie". Depinde numai de tine pe ce
canale invi ți energia suprem ă a vie ții s ă curg ă. Este ca și cum ai avea un aparat de
radio la care po ți asculta toate tipurile de emisiuni, de la cele ma i vulgare și
indecente pân ă la cele mai selecte sau în ălță toare. Tu alegi ce ascul ți! Dac ă nu-ți
exerci ți aceast ă putere, puterea de a alege, al ții vor alege pentru tine. Ei vor potrivi
frecven țele în funcție de preferin țele sau nevoile lor. Accep ți asta? E ști de acord s ă
auzi toat ă via ța manele în timp ce tânje ști dup ă Concertele Brandenburgice? Ai chef
să ascul ți emisiuni despre cultura sfeclei de zah ăr și ultimile tehnici de irigare a
porumbului când te intereseaz ă de fapt emisiunile de bonduri, obliga țiunile de stat și
corporatiste, notele de compensare și unit ățile fondurilor de investi ții?
Poate î ți par deplasat. Crede-m ă, aceste lucruri se întâmpl ă. Oamenii refuz ă sau se
tem s ă-și aleag ă st ări, tr ăsături sau compartimente care s ă le sprijine nevoile și
evolu ția, cedând acest drept altora, cel mai adesea f ără s ă știe. Persoane
semnificative din jurul copilului, în loc s ă-l încurajeze și s ă-i stimuleze libertatea de a
alege, "îl fixeaz ă" pe posturi de care nu are nici un fel de nevoie, care nu-i reprezint ă
interesele, care îl fac s ă se simt ă singur și neîn țeles. Neavând înc ă putere de
discriminare, mânat de nevoi emo ționale a c ăror satisfacere depinde de cei din jur,
copilul accept ă sau e constrâns s ă se bran șeze pe frecven țe care îi sunt str ăine,
adic ă s ă adopte patternuri de a gândi, a sim ți și ac ționa care îi blocheaz ă poten țialul
nativ.
Dac ă te sim ți neîmplinit și tensionat, daci sim ți c ă lipse ște ceva esen țial din via ța ta
dar nu p0 țj spune ce, fii sigur c ă ai fost programat s ă ascul ți emisiuni nocive sau, în
cel mai bun caz, inutile,! Nevoile tale autentice s unt blocate în umbr ă, de undei î ți
trimit aceste semnale emo ționale cifrate, la fel ca prizonierii care comunic ă între ei
bătând în țevile de la calorifer în alfabetul Morse. Aceasta e ste ceea ce se nume ște
uneori "umbr ă pozitiv ă" sau partea' luminoas ă a umbrei, adic ă acele calit ăți sau
nevoi de manifestare social evaluate ca dezirabile, blocate de o educa ție autoritar ă
și represiv ă.

44
Nu tind să folosesc aceast ă sintagm ă, "umbr ă pozitiv ă", deoarece ea introduce o
diviziune artificial ă la nivelul umbrei. Am putea crede c ă unele umbre sunt pozitive,
altele negative. Orice aspect din umbr ă este simuitan pozitiv și negativ. Doar
discriminarea insuficient ă, neaten ția sau ignoran ța ascund temporar una din aceste
laturi. Altfel spus, umbra poate fi polarizat ă în plan conceptual, dar este unitar ă în
realitate. în ce m ă prive ște, sunt îndr ăgostit de realitate și felul ei sublim în care
une ște contrariile.
Revenind la imaginea metaforic ă a posturilor multiple ce pot fi recep ționate de un
acela și aparat de radio (structura energetic ă subtil ă a fiin ței tale), dac ă vrei ca în
via ța ta s ă p ătrund ă armonia, iubirea sau frumuse țea, e necesar s ă știi pe ce
lungime de und ă s ă te acordezi pentru a vibra la unison. Și cei mai slabi fizicieni știu
că aceasta e legea rezonan ței. Din p ăcate, în domeniul psihologiei consecin țele
acestei legi, ca și modalit ățile con știente 96 de a 0 f° l° s > nu au f° sl aProaPe deloc
explorate, psihologia academic ă îmi pare uneori atât de departe de disciplinele
esoterice, cu întreaga lor palet ă de cuno știn țe despre lumea energiilor subtile, încât
mă întreb dac ă nepo ții copiilor mei vor apuca s ă înve țe Ia școal ă nu doar despre
inim ă, pl ămâni și organe sexuale, ci și despre chakras și nadis, adic ă lucruri la fel de
elementare, cu diferen ța c ă apar țin de o anatomie subtil ă a corpului, (ceea ce
psihologia actual ă nume ște "incon știent", f ără a fi în stare s ă-l descrie corect).
Cum spuneam, prin fiin ța ta circul ă tot felul de energii și nu toate au fost alese de
tine. Dac ă tat ăl t ău nu-ți suporta ini țiativele și dorin ța de a experimenta, ascul ți
probabil un post ale c ărui mesaje sunt: "Las ă-i pe al ții s ă decid ă. Nu ac ționa primul.
Nu te aventura. Stai în banca ta!". Prin urmare, en ergiile conformismului și
pasivit ății au pus st ăpânire pe Eul t ău. In umbr ă s-au refugiat încrederea în sine,
curajul, dinamismul. Dac ă mama ta condamn ă exprimarea liber ă a sexualit ății, una
din emisiunile tale favorite trebuie s ă fie cea despre virginitate cu orice pre ț,
inclusiv pre țul incompatibilit ății sexuale cu viitorul t ău so ț. In umbr ă s-a pitit și
tremur ă nevoia de a- ți împ ărt ăș i iubirea prin intermediul corpului t ău, nu doar prin
cuvinte. Dac ă fratele t ău premiant îi dispre țuie ște pe cei slabi la înv ăță tur ă, la postul
tău se conferen țiaz ă despre competi ție și ierarhie. Umbra î ți con ține nevoia de a te
relaxa și a trata mai superficial unele materii, mai ales d ac ă ele n-au nici o leg ătur ă
cu via ța ta real ă (test pentru cei care au avut 10 la botanic ă: ce este o angiosperm ă?
Nu, n-are nici o leg ătura cu sperma, perver șilor!).
Toate tendin țele care ne sus țin în dezvoltarea noastr ă psihologic ă și care, din
variate motive, sunt blocate în umbr ă reprezint ă, evident, comorile noastre. Nu e
nimic de demonstrat aici. Ca urmare a unor rela ții dificile cu figuri parentale sau
substitute ale acestora, în umbr ă pot fi z ăvorâte tr ăsături și tendin țe din cele mai
pozitive, cum ar fi spontaneitatea, optimismul, cre ativitatea, spiritul de independen ță .
sensibilitatea pentru natur ă, curiozitatea, deschiderea pentru necunoscut, gust ul
pentru experien țe noi, logica impecabil ă, capacitatea de a improviza, nevoia de
lini ște, onestitatea, sim țul drept ății, ele. Pentru oricare din aceste tr ăsături po ți g ăsi
un p ărinte sau profesor cu probleme emo ționale, care s ă strige, s ă țipe și chiar s ă-l
loveasc ă pe copil, atunci când acesta le manifesta în mod n atural. Dac ă te îndoie ști,
întreab ă-i pe cei care lucreaz ă ca și mine, în bran șă , și-ți vor confirma aceste

45
afirma ții. Poale tu ai fost un copil foarte norocos și avut parte de p ărin ți și educatori
armoniza ți psihologic (Sigur nu e șii extraterestru?). Cei mai mul ți oameni nu suni
atât de noroco și. Dac ă nu un p ărinte, mai mereu se g ăse ște o figur ă autoritar ă care
să nu suporte manifestarea unei anumite tr ăsături sau abilit ăți, oricât de pozitiv ă ar
părea altora.
Crezi c ă un p ărinte hiperconlrolat va stimula spontaneitatea la c opilul lui? O mam ă
pesimist ă și catastrofic ă î și va înv ăța feti ța s ă fie optimist ă, s ă se a ștepte la tot ce
este mai bun? Un lat ă pasiv sau lene ș î și va instrui b ăie țelul în tehnica ac țiunii
eficace? Un p ărinte plin de idei preconcepute î și va încuraja copiii s ă intre în contacl
cu persoane de la marginea societ ății? Un profesor mai lent la minte va recompensa
viteza de gândire a unui elev? O educatoare care ur ăș te animalele le va trezi copiilor
interesul pentru suratele lor mai pu țin evoluate? O bunic ă iresponsabil ă va promova
sim țul datoriei sau nevoia de a respecta promisiunile?
Acestea sunt doar câteva exemple, deloc imaginare. Revelarea lor abund ă în
terapia de grup. Iar ra țiunea psihologic ă din spatele lor este aceea și: adul ții
blocheaz ă, condamn ă sau sanc ționeaz ă la copii ceea ce resping incon știent la ei
în șiși. P ărin ții nu permit, la copiii lor. manifestarea unor puls iuni sau caracteristici de
care se tem, pe care nu și-au permis nici ei s ă le experimenteze. Nu accept ă nevoi,
abilit ăți sau dorin țe pe care nu le în țeleg. Inhib ă tr ăsături a c ăror utilitate o ignor ă sau
refuz ă s ă o sesizeze.
Aceste disponibilit ăți de ac țiune, gândire sau sim țire se cristalizeaz ă în incon știentul
copiilor, facându-i ulterior, când cresc, s ă fie irezistibil aira și de oameni care le
manifest ă liber. Dac ă vrei s ă-ți cunoști poten țialul de dezvoltare din acest moment al
vie ții tale, observ ă pe cine admiri și caut ă s ă afli ce calitate anume te atrage la acea
persoan ă. Nu le gr ăbi. Analizeaz ă atât dac ă î ți place foarte mult tr ăsătura respectiva
sau este doar un paravan pentru o alta, mai greu de deslu șit.
Să presupunem c ă admiri un anumit profesor. Identific ă precis ce anume admiri.
Farmecul subtil pe care îl radiaz ă? Profunzimea gândirii? Modestia de care d ă
dovad ă? Calmul din voce? Distinc ția din felul cum se îmbrac ă? Observ ă la care din
aceste calit ăți r ăspunzi emo țional cel mai intens. Aceea este calitatea de care dispui
și tu și pe care a sosit timpul s ă o integrezi în via ța ta. Acesta e motivul pentru care
îți place a șa de mult acest profesor, în limp ce alte colege al e tale nu sunt la fel dc
entuziasmate. El î ți oglinde ște profunzimea mental ă dc care și tu e ști capabil ă,
spontaneitatea sau magnetismul. Radarul t ău a detectat la el ceea ce tu urmeaz ă s ă
integrezi in sfera con știenta a flintei talc. Dac ă tr ăsătura ta a ajuns foarte tensionat ă,
fiind mult timp blocat ă, nu c exclus s ă faci o pasiune pentru profesoral respectiv. E
firesc s ă sim ți asta. E ști dc fapt pasionat ă de ceva minunat, atlat în ăuntrul t ău, de
care nu devii con știent ă decât prin proiec ție pe un suport corespunz ător. Cel mai
probabil, un profesor matur, chiar f ără s ă cunoasc ă aceste subtilit ăți, î ți va tempera
elanul.
Am dat acest exemplu deoarece este frecvent cu elevii sau studen ții s ă se
îndr ăgosteasc ă dc dasc ălii lor. Aceste întâmpl ări fac parte din logica lucrurilcr și vor
continua s ă condimenteze (uneori s ă complice) rela ția profesor-elev. Dac ă e ști

46
profesor, bucurâ-tc de capacitatea de a stârni în t inerii t ăi înv ăță cei pre țuirea sau
stima, atrac ția puternic ă sau iubirea post/ adolescentin ă. Dar nu te opri aici. Ajut ă-i
să-și retrag ă proiec țiile, s ă se aplece asupra propriilor lumi interne și s ă cunoasc ă
acolo calitatea pe care. deocamdat ă, nu o recunosc decât în exterior. Apoi
încurajeizâ-i s ă o manifeste și recompenscaza-i când o fac. Admira ția pentru tine va
sc ădea, dar este o idee cu care, la valoarea ta. po ți tr ăi lini știt.
Un exerci țiu interesant penlru a scoate In lumin ă aspectele virtual pozitive ascunse
în umbr ă este s ă faci o list ă cu cei 3 oameni pe care îi admiri cel mai mult s ă
identifici cât mai exact calit ățile pc care le pre țuie ști cel mai mult la ei. dup ă care s ă ți
le aplici ție insu ți. reflectând la circumstan țele în care te-ai manifestat, m ăcar într-o
anumit ă m ăsur ă sau la ceea ce te împiedic ă s ă le exprimi.
De pild ă, dac ă una din calit ăți este "excelent organizator" caut ă s ă descoperi în via ța
ta situa ții în care ai dat dovad ă dc spirit organizatoric. Poate ai organizat o petr ecere
ca la carte sau ti-ai organizat timpul astfel încât , în numai 3 zile, sfl înve ți 27 dc
cursuri, adică o materie dc an. Observ ă ce anume reu șești .s ă planifici, s ă ordonezi
sau s ă ții sub control. Cel mai adesea e ști un aiurit, dar când e vorba dc planificarea
concediului sau vacan ței, nimeni nu te întrece. Poale în șifonier hainele stau claie
peste gr ămad ă, dar în ce prive ște cuno știn țele dc mecanic ă auto e ști un exemplu dc
structurare. Undeva se manifest ă, cu siguran ță , capucilatcu ta de a organiza.
Inclusiv rigiditatea cu care ții s ă nu întârzii sau punctualitatea pe care o reclami d e la
prietenii t ăi con țin germenii abilit ății de a organiza.
Mai departe, examineaz ă ce te re ține in a exersa mai sistematic aceast ă abilitate.
Oare p ărintele de care ai fost ata șat era atât dc creativ și spontan, încât te-ai decis
sfl-l imi ți, de și via(u îi sem ăna cu un haos? Sau bunica patern ă, care s-a ocupat de
cre șterea ta, era atât de ordonat ă și inflexibil ă, fix ăndu-li programe dc joac ă
imposibil dc negeciat, încât, ca adult, ai hot ărât s ă o pedepse ști pentru tot restul
vie ții, comportându-te exact pc dos? A reu șit cineva s ă tc conving ă c ă via ța e mai
interesant ă dac ă problemele sunt l ăsate în aer și c ă nu merit ă s ă le str ăduie ști
pentru a-ți îndeplini obiecihelc la timp? i ți procuri o satisfac ție special ă din a fice
lucrurile in ultima clip ă? Te îngrozesc termenele finale, datele exacte dc p redare a
unei lucr ări sau realizare a unei ac țiuni?
Ceva trebuie s ă-ți blocheze impulsul natural de organizare și acest ceva poate fi
descoperit prin investiga ție psihologic ă. Acest ceva este o interdic ție parental ă, un
model negativ, o temere nejustificat ă, etc. Analiza va dezv ălui acest "ceva" și te va
ajuta s ă-l elimini. Aceasta te va ajuta s ă-ți îmbun ătățești rela țiile cu cei care au
nevoie s ă fie "mai organiza ți" sau chiar te va propulsa spre o func ție de conducere,
pentru a organiza activit ățile unui birou, departament sau companie.
în acela și fel poate fi analizat ă orice calitate pe care, la început, doar o deduci,
plecând de la ceea ce admiri Ia cineva exterior ție. Dac ă nu g ăse ști nimic admirabil
la cei din jur, gânde ște-te la oameni pe care nu-i cuno ști dar de ale c ăror fapte ai
aflat din pres ă. Principiul e valabil și pentru oameni care n-au existat niciodat ă, adic ă
personajele tale favorite din film, roman sau benzi desenate. Este imposibil s ă nu
admiri ceva la cineva, fie el real sau fictiv. Și ultimul infractor dac ă e ști, tot vei admira

47
dexteritatea prietenului t ău, care și-a permis achizi ționarea unui telefon Nokia de
genera ție 3, dup ă o singur ă c ălătorie cu troleibuzul.
Calit ățile pozitive la care e ști cel mai sensibil, caracteristicile pe care le ad miri
constant în afara ta sunt aspecte ale fiin ței tale, a c ăror vreme a sosit pentru a înflori.
Cel mai adesea e nevoie de toat ă via ța pentru a le integra, adic ă a reu și.s ă le
manife ști complet și armonios în toate ac țiunile tale. Este ca și cum, asemenea
școlarilor, oamenii care se nasc au anumite teme de rezolvat. Via ța pe P ământ este
un fel de școal ă, unde s ă înve ți s ă integrezi în gândire, sim țire și comportament
energii de diferite naturi. Aceste teme sau sarcini de dezvoltare nu
102 coincid. Sarcina esen țial ă a unuia poate fi s ă înve țe s ă fie drept, în timp ce altul
trebuie s ă înve țe s ă fie blând. Chiar în ăuntrul energiilor drept ății sau blânde ții
exist ă multiple niveluri. Pentru cineva, maximul s ău de dezvoltare poate fi practica
drept ății în familie (s ă î și trateze just p ărin ții sau copiii), pe când pentru un altul acest
maxim presupune ac țiuni în sfere mult mai largi (o institu ție, o organiza ție, o
comunitate). "Temele" sunt individualizate, motiv p entru care e lipsit de sens ca
oamenii s ă fie compara ți între ei. Compara țiile legitime pot fi realizate doar de ei
în șiși, punând în balan ță ceea ce au reu șit s ă manifeste cu ceea ce simt c ă pot
manifesta. Orice alt ă compara ție, f ăcut ă de cineva din exterior, indic ă nevoia
acestuia de a agresa psihologic. Campioni la acest capitol sunt uneori p ărin ții, care
își compar ă copiii între ei, cu copiii vecinei sau chiar cu ei în șiși ("Eu la vârsta ta…").
Aceste compara ții nu au nici un fel de baz ă, deoarece copiii au un poten țial unic, pe
de o parte, iar p ărin ții nu dispun de mijloace suficiente pentru a alc ătui o hart ă
corect ă a acestui poten țial. Ceea ce pot și trebuie s ă fac ă p ărin ții este s ă stimuleze
descoperirea de c ătre copil a calit ăților și aptitudinilor sale, s ă-l sprijine și s ă-l
încurajeze în a se dezvolta în direc ția tendin țelor sale și nu împotriva acestora.
Dac ă fiica ta nu are ureche muzical ă, ce rost are s ă o chinui cu ore de pian? De ce
nu-i observi pasiunea pentru sport? Ce este r ău în a fi, în loc de o mare pianist ă, o
excelent ă atlet ă? Dac ă fiul t ău nu are – nici o aplecare pentru limbile str ăine, de ce îl
torturezi cu medita ții s ăpt ămânale la englez ă și german ă? N-ar fi mai bine s ă observi
perspicacitatea de care d ă dovad ă în timp ce me ștere ște la juc ării?
Ce rost are s ă frângi zborul unui copil pe aripile imagina ției sale sub pretextul c ă
lumea concret ă este dur ă și risc ă s ă fie nepreg ătit pentru ea? Poate c ă lumea ta
este dur ă, de ce trebuie s ă fie și a lui? Și chiar dac ă lumea real ă ar fi a șa cum ți-o
reprezin ți tu, de unde știi c ă disponibilit ățile imaginativ-creative nu ar face-o mai
frumoas ă și suportabil ă?
Cu ce scop îi ironizezi sentimentele și îl faci s ă-i fie ru șine de anumite tr ăiri? Poate
că destinul lui e s ă exprime, artistic, bog ăția sufletului omenesc, bog ăție la care nu
poate avea acces altfel decât acceptându- și propriile emo ții și tr ăiri emo ționale.
Sentimentul puterii pe care un p ărinte îl tr ăie ște în rela ția cu un copil este
extraordinar de ispititor. E atât de simplu s ă îi spui unui pui de om ce s ă fac ă, ce s ă
simt ă, ce s ă gândeasc ă, ce e bine și ee e r ău, ce s ă ascund ă și ce s ă pretind ă c ă

48
este. Deoarece un copil nu are un sim ț al identit ății personale, acesta poate fi cu
ușurin ță inventat și falsificat de adul ții din jurul lui.
în opinia mea, p ărin ții care nu rezist ă tenta ției, uitând de neajutorarea copilului
pentru a-l modela în direc ția propriilor a ștept ări, mai mult sau mai pu țin con știente,
sunt ei în șiși în deficit de putere. Perspectiva de a st ăpâni sentimentele, ac țiunile și
chiar traiectoria vie ții celuilalt este atr ăgătoare, dar promisiunile ei sunt mincinoase.
Când copilul va cre ște, el se va revolta împotriva p ărin ților. în cel mai r ău caz îi va
urî și dispre țui, în cel mai bun se va str ădui s ă corecteze ceea ce, f ără s ă-și dea
seama, a ajuns s ă fie. O terapie de durat ă îl poate ajuta s ă în țeleag ă motiva țiile
incon știente ale p ărin ților și, în cele din urm ă, s ă-i ierte. în situa ția mai pu țin fericit ă,
cineva care s-a dezvoltat în acord nu cu propriile nevoi ci cu nevoile figurilor
parentale, va sim ți întreaga via ță c ă-i lipse ște ceva, se va sim ți neîmplinit sau gol pe
din ăuntru. Ce anume lipse ște? El lipse ște, din propria via ță . Anumite beneficii
financiare sau sociale (de stim ă și statut) pot compensa un timp vidul interior al un ei
vie ți conduse dup ă nevoile și valorile altora. Nu vreau s ă în țelegi c ă aceste nevoi,
norme sau valori nu sunt valabile. Ele sunt valabil e pentru cei de care apar țin.
Valoarea pasivit ății este legitim ă pentru o mam ă cu un nivel redus de vitalitate,
care func ționeaz ă perfect adaptat în regimul minimei rezisten țe, dar este inaplicabil ă
fiicei ei, care, dispunând de o energie abundent ă, î și dore ște s ă ac ționeze, s ă
încerce, s ă lupte și chiar s ă domine.
Efectul compensator al beneficiilor exterioare este întotdeauna limitat în timp. Chiar
,dac ă nevoile naturii autentice nu mai sunt auzite, anxi etatea, tensiunea, lipsa de
orizont, confuzia sau deruta sunt solii ei din lume a con știin ței. Dup ă un obicei
brevetat de înainta șii no ștri, solii sunt pedepsi ți sau uci și pentru mesajul pe care îl
aduc. Unii sunt îneca ți în alcool sau droguri, al ții sunt anestezia ți prin aventuri
sexuale sau muzic ă ascultat ă la maxim.
Părin ții echilibra ți pe axa puterii, suficient de con știen ți de sl ăbiciunile lor pentru a nu
le proiecta asupra altora î și asist ă copii în mersul lor natural spre o existen ță
independent ă. Ei le ofer ă siguran ța unei baze de antrenament solide, dar și
încrederea c ă într-o bun ă zi o vor p ărăsi pentru a tr ăi în felul lor, acolo unde doresc.
Părin ții care rezist ă ispitei de a- și cre ște copiii dup ă propriile șabloane îi sprijin ă cu
adev ărat în procesul de maturizare, proces al c ărui scop ultim este accesul la cea
mai înalt ă libertate.
Dac ă ai avut astfel de p ărin ți, îngenuncheaz ă chiar acum și mul țume ște-i bunului
Dumnezeu pentru o astfel de șansă. Dac ă nu ai avut, fii recunosc ător pentru șansa
pe care o ai acum, aceea de a- ți lua evolu ția în propriile mâini și a renun ța s ă tr ăie ști
dup ă un tipar care probabil nu este r ău în sine, ci este "r ău" deoarece nu ți se
potrive ște.
Standardele nerealiste pe care p ărin ții le indic ă și a ștept ările nepotrivite fa ță de felul
de a fi al copilului trimite în umbr ă tr ăsături de personalitate și for țe l ăuntrice care îl
priveaz ă de un sentiment autentic de încredere în sine. Des igur, comportamentele
parentale nu sunt factori unici de influen ță asupra evolu ției psihologice a copilului. O
înv ăță toare, un bunic, un profesor sau chiar o sor ă mai mare intervin uneori

49
semnificativ în acest proces. Ceea ce scriu aici nu vizeaz ă c ăutarea vinova ților, ci
prevenirea gre șelilor. Dac ă gre șelile au fost comise, prioritar nu este s ă afli cine le-a
comis și din ce motive (de și conteaz ă și asta), ci s ă ac ționezi pentru a repara ceea
ce poate fi reparat și a te apropia de ceea ce vrei s ă devii. Ca s ă-ți spun adev ărul
pân ă la cap ăt (de și e greu de acceptat), credin ța mea este c ă factorul decisiv în
dezvoltarea unui copil nu este mediul .în care cre ște (p ărin ți, bunici, profesori) ci
predispozi țiile lui de r ăspuns ia mesajele primite din mediu. Altfel spus, m ediul
faciliteaz ă, sus ține, accelereaz ă sau, pe cel ălalt versant, blocheaz ă, întrerupe,
frustreaz ă evolu ția psifrplp,gic ă a unei persoane, îns ă ceea ce, în ultim ă instan ță ,
conteaz ă este poten țialul specific al acestuia, voin ța și mai adânc ă de a experimenta
un anumit gen de via ță . Nu este o linie de gândire u șor de îmbr ățișat. Ea opereaz ă
cu ideea c ă realitatea vie ților noastre este conectata la alegerile noastre la untrice, si
asta inca din clipa in care ne-am n ăscut, sau pentru gânditorii mai îndr ăzne ți, cu
mult înainte de aceast ă ultim ă na ștere.
Consecin ța mai fericit ă a acestui mod de a gândi este c ă ne permite s ă-i iert ăm pe
to ți cei care ne-au r ănit, în țelegând c ă ei au fost parteneri într-o dram ă pe care înc ă
o mai juc ăm, cu scopul de a afla cine suntem.
Imaginea în oglind ă a "exerci țiului de admira ție" nu poate suna decât a șa: fa o list ă
cu cei 3 oameni pe care îi dete ști sau te enerveaz ă cel mai mult și caut ă s ă sesizezi
cu acurate țe ce tr ăsături anume ale lor te dezgust ă, te scot din min ți sau ți se par
demne de dispre țuit.
Merge u șor, nu-i a șa? Dac ă oameni pentru care s ă ai o înalt ă considera ție, s ă-i
pre țuie ști f ără rezerve și, Doamne fere ște, chiar s ă le spui asta în fa ță , sunt mai greu
de g ăsit, persoanele foarte antipatice, extrem de iritan te, oribile sau revolt ătoare
sunt mult mai accesibile. E normal, deoarece cei ma i mul ți oameni sunt sub nivelul
tău, în special aceia din familia, cartierul, ora șul sau țara în care te-ai n ăscut.
Așa cum știi de acum, tr ăsăturile pe care le-ai identificat, întrucât sunt ite mi din
mediu care te afecteaz ă puternic în loc s ă te informeze pur și simplu, sunt proiec țiile
tale, deci î ți apar țin. Da, am ajuns într-o parte a c ărții mai greu de digerat. Te voi
ajuta s ă în țelegi, mai ales dac ă ai ales persoane ale c ăror comportamente nu le-ai
probat niciodat ă, dar absolut niciodat ă, în via ța ta.
Să presupunem c ă te-ai gândit la Ossama bin-Laden, miliardarul saud it aflat în
spatele câtorva atentate teroriste de mare anvergur ă, cel mai amplu fiind acela din
11 septembrie 2001. Numai în acel tragic incident a u murit mii de oameni, argument
suficient pentru a afirma despre bin-Laden c ă este un uciga ș.
O.K. Problema este c ă tu nu ai omorât în via ța ta pe nimeni și n-ai nimic cu
americanii și nu te-ar deranja deloc s ă tr ăie ști în Statele Unite, pe un salariu lunar de
măcar 3000 de dolari. La nivel con știent nu exist ă nici un element pe baza c ăruia s ă
asumi tendin ța de a ucide. Hai s ă cercet ăm, în acest caz, incon știentul!
"A ucide" poate fi în țeles la nivel fizic, concret, dar și la nivel simbolic. F ără s ă te fi
gândit pân ă acum, po ți fi un adev ărat uciga ș în serie, dar nu de oameni ci de.. .Ia s ă
vedem, te prinzi?

50
Obi șnuie ști s ă consumi salam sau friptur ă? Cine trebuie omorât periodic pentru ca tu
să te ridici satisf ăcut de la mas ă? Nu, nici bin-Laden nu a pilotat avioanele. Crimel e
pot fi comise de la distan ță . în cazul în care e ști vegetarian, î ți sunt cunoscute nume
precum "Raid" sau "Spira Mat"? Anumite insecte le c onsider ă adev ărate arsenale
teroriste aflate la dispozi ția gospodinelor.
Pe un alt palier, a ucide nu înseamn ă strict a lua via ța unui organism pe care nu l-ai
creat tu, ci a distruge o parte din via ța unui organism. Un profesor excesiv de critic și
exigent cu elevii sau studen ții distruge în ei bucuria de a participa la cursuri și
seminarii, anihileaz ă atrac ția natural ă pentru materia pe care o predau și le creeaz ă
un sentiment inutil de teroare în preajma examenelo r.
Un b ărbat fermec ător dar imatur afectiv poate distruge sistematic în crederea în sine
a femeilor care se îndr ăgostesc de el. în lipsa sprijinului autentic venit de la un
părinte, un prieten sau terapeut, cea care tr ăie ște drama de a fi sedus ă și
abandonat ă, se poate sim ți atât de nerespectat ă și umilit ă încât s ă considere c ă nu
merit ă s ă fie iubit ă de un b ărbat. Speran țele ei în iubire au fost omorâte (Evident, și
cazul opus e valabil: o femeie frumoas ă și manipula ți v ă, care produce victime în
rândul b ărba ților!).
Un p ărinte intolerant cu exprimarea deschis ă a sentimentelor poate ucide
spontaneitatea emo ți¬onal ă a copiilor s ăi, for țându-i s ă devin ă adul ți inautentici. Un
altul, hiperprotector, omoar ă spiritul de ini țiativ ă al copilului s ău, oferindu-i un model
nerealist asupra lumii, model potrivit c ăruia nu trebuie s ă faci ceva deoarece lucrurile
vor veni singure c ătre tine. O mam ă foarte anxioas ă poate distruge pentru totdeauna
elanul feti ței sale de a se avânta în necunoscut, de a explora și cunoa ște
nefamiliarul, ceea ce este str ăin, neobi șnuit sau straniu. Un tat ă dominator ucide
capacitatea de autoafirmare a b ăie ților s ăi, transformând u-i în marionete cumin ți,
supuse și conformiste. Crescând, ei nu vor ști s ă-și cear ă drepturile, s ă spun ă nu
atunci când este cazul, s ă înfrunte adversit ățile pe care via ța, inevitabil, le va creea.
Acestea sunt doar câteva modalit ăți simbolice de a ucide. Exist ă numeroase altele.
Ascuns prin v ăgăunile Afganistanului din incon știent, bin-Laden tr ăie ște bine-mersi,
fără ca Eul s ă aib ă habar. E nevoie de un "Intelligence Service" sau o "CI.A" pentru
a-l descoperi, adic ă de o minte specializata în identificarea acestor m odele subtile
dc ac țiune. Dup ă ce va "prins", "bin-Ladcn" trebuie reeducai șl resocializat. Altfel
spus. capacit ății de a ucide va trebui s ă i se g ăseasc ă un loc în serviciul vie ții,
conservând sau ap ărând ceea ce este minunat sau pre țios în existen ță . Pentru a-și
îndeplini func ția, uneori ea nici m ăcar nu irebuie manifestal ă. Câ țiva zdrahoni te pot
face s ă ui ți c ă în spatele u șii pe care o p ăzesc se afl ă ceva ce ți-ar pl ăcea s ă ai f ără
să pl ăte ști. Probabil ți-ai dat seama, persoanele cu un poten țial de a ucide mai înalt
decâl media sunt atrase spontan, reu șind astfel s ă-l sublimeze, de îndeletniciri din
cadrul Armatei. Politiei sau serviciului de securit ate.
Alic 2 direc ții de analiz ă se polarizeaz ă pc axa timpului, spre trecut, respectiv spre
viitor. Respingerea emo țional ă din prezent vorbe ște despre ceva ce și tu ai ucis în
trecui (repet, cele mai numeroase crime sunt simbol ice, adic ă reprezint ă agresiuni

51
psihologice severe) f ără s ă fii con șlienl sau despre ceea ce ai putea face în viitor,
dac ă anumite condi ții ar fi întrunite.
De pild ă, dac ă România ar fi atacat ă dc bulgari, hot ărâ ți s ă l ărgeasc ă Imperiul
Zacuscci, e ști sigur c ă n-ai lupta cu arma în mân ă, pe redutele de la Bolintin și
Aduna ții Cop ăceni, pentru a-l izgoni pe cotropitori? Dac ă un psihopat ar p ătrunde în
cas ă, încercând s ă te violeze, nu te-ai opune cu toate mijloacele, dâ ndu-i cu țitului
obi șnuit cu ceapa și p ătrunjelul o alt ă folosin ță ?
In sfâr șit, în visele tale se întâmpl ă s ă fii chiar întruparea inocen ței? Iar în reveriile
tale, e ști personificarea blânde ții? Nu te vezi strângând pc nimeni de gât, nu- ți
imaginezi accidentul nici unui du șman? Când cenzura Eului sl ăbe ște sau dispare,
așa cum se întâmpl ă în vise sau în fanteziile cu ochii deschi și, suntem în situa ția de
a afla lucruri interesante despre tendin țele noastre incon știente.
Instinctul de a ucide vine din îndelungatul nostru trecut animal și e greu de crezut c ă
el a fost transformat doar în câteva mit de ani de a șa-zis ă civiliza ție. Mai degrab ă el
tr ăie ște prin grotele incon știentului, ie șind din când în când Ia iveal ă fie în războaiele
cu dictatori precum Saddam sau Milo șevici, fie în simpatia puternic ă pentru una din
taberele implicate în astfel de confrunt ări ( și a s ări în ajutorul celui presupus
nedrept ățit sau nevinovat, furnizându-i arme sau argumente i ntelectuale nu este
decât o modalitate de a între ține tensiunea și violen ța).
Agresivitatea, ura, ca și gelozia, posesivitatea, l ăcomia apar țin lumii animale. Este o
lume care înc ă tr ăie ște în tine și uneori te trage înapoi, spre ac țiuni primitive și
brutale. Nu te po ți întoarce la ea, tot a șa cum corpul unui b ătrân nu se poate
întoarce Ia prospe țimea și flexibilitatea copil ăriei. Dar nici s ă o arunci nu este posibil.
Ea face parte din fibrele tale. Este mo ștenirea istoric ă a supravie țuirii tale, a
adapt ării într-o lume ostil ă. O solu ție mai bun ă este s ă o integrezi în experien ța
disponibil ă con știentiz ării talc și s ă încerci s ă-i dai un sens creator, investind-o în
comportamente care protejeaz ă valori general-umane.
Nu în ultimul rând, o alt ă modalitate de a profila de mesajul pe care incon știentul ți-I
pune la dispozi ție, prin respingerea vehement ă a unui personaj de genul bin-Laden,
este s ă te întrebi: ce fel de om ar comite astfel dc acte?
Intrebarea este extrem de util ă, deoarece s-ar putea ca ținta specific ă a respingerii
tale s ă nu fie ac țiunea criminal ă, ci o anume component ă psihologic ă ce face
posibil ă o asemenea ac țiune. în acest caz, ceea ce tu respingi, deoarece c on ții într-o
propor ție asem ănătoare, este respectiva component ă și nu capacitatea de a ucide.
Exemplu: Acest om trebuie s ă fie un sadic, un uciga ș far ă scrupule, unul care crede
că de ține adev ărul absolut, un ins incapabil s ă negocieze sau s ă se pun ă în locul
altora. La fel de bine îns ă poate fi un om care- și iube ște cu înfl ăcărare poporul sau
religia, deci un mare patriot sau o persoan ă plin ă de fervoare religioas ă.
Pe care din aceste tr ăsături o respingi? Nu te l ăsa în șelat de judec ăți pripite. Nu e
exclus s ă respingi nevoia de a te devota unui ideal religios sau spiritual, o nevoie
atât de intens ă încât nu mai ține cont de nimic. Bin-Laden este un fanatic religi os

52
manifest, tu e ști doar unul reprimat. El nu face decât s ă-ți oglindeasc ă incon știentul.
Mă repet, dar o fac cu un anumit scop: tu respingi cu intensitate în afara ta ceea ce
respingi cu intensitate în ăuntrul t ău. Exteriorul reflect ă interiorul! Dac ă chiar a șa
stau lucrurile (reg ăse ști în bin-Laden propriile dispozi ții religioase incon știente), ai
ocazia de a face un pas în direc ția dezvolt ării tale, renun țând treptat la
ra ționalitatea rigid ă și scepticismul steril care te-au caracterizat pentr u a te l ăsa mai
mult în voia aspira țiilor tale religioase. F ăcând asta, vei observa cu uimire
modificarea r ăspunsului emo țional fa ță de figura sinistr ă a lui bin-Laden, ceea ce nu
înseamn ă c ă nu-l vei denun ța în cazul în care consta ți c ă sunte ți vecini de
apartament.
Uneori itemii pe care îi respingem în profilul glob al al unui individ sunt atât de bine
camufla ți încât doar o analiz ă psihologic ă bine condus ă îi poate revela. A ști s ă pui
întreb ările corecte nu este un talent chiar la îndemâna or icui, uneori nici Ia
îndemâna celor care se pretind speciali ști întrucât pe diploma lor scrie "psiholog"
sau "terapeut". Fii atent, prin urmare, cu cine luc rezi și fii de 10 ori mai atent dac ă
vrei s ă aplici singur aceste tehnici. Sunt tehnici pe cât de utile, pe atât de
periculoase. Aplicate f ără discern ământ, pot s ă creeze foarte u șor, în mentalul t ău
incon știent, ideea c ă ai anumite calit ăți sau defecte, idee care poate genera tr ăiri
inadecvate de autom ăgulire și înfumurare, respectiv culpabilitate sau fric ă. Noi
suntem, într-adev ăr, un microcosmos psihologic îns ă, ca și în lumea obiectiv ă,
anumite structuri sunt formate și cizelate, pe când altele sunt absolut poten țiale,
precum semin țele care stau în hambare.
Sperând c ă ai luat în serios aceste precau ții și chiar ai identificat precis o tr ăsătur ă
din umbra personal ă, urm ătorul pas va fi s ă munce ști pentru a g ăsi poten țialul
pozitiv pe care acea tr ăsătur ă îl con ține. Inten ționat' spun "s ă munce ști". Nu e nevoie
de nici un efort pentru a sesiza negativitatea din intoleran ță , hipersensibilitate sau
iresponsa¬bilitate, îns ă pentru a descoperi ceva bun în aceste tendin țe e nevoie de
oarece mobilizare a neuronilor. Nu voi înceta prea curând s ă subliniez c ă polarit ățile
sunt legate și c ă negativul nu exist ă far ă pozitiv. Cele mai detestabile și "negative"
calit ăți con țin un dar, un tip de energie care, corect folosit, diferen țiaz ă și
îmbog ățește via ța unei persoane.
Acestea sunt ''comorile din adâncuri" care au dat și titlul capitolului.
Pe de o parte, nici o tr ăsătur ă nu exist ă f ără contrapartea ei polar ă în ăuntrul nostru.
Curajul nu exist ă tar ă fric ă, capacitatea de a iubi nu exist ă tar ă capacitatea de a uri.
Vorbind f ără nici un fel de menajamente, disocierea lor nu poat e veni decât dintr-o
minte insuficient de matur ă. Oamenii admit destul de u șor c ă fa ța unui obiect nu
exist ă tar ă spatele aceluia și obiect, dar e șueaz ă în a în țelege acest principiu la
nivelurile mai subtile ale vie ții psihice. F ără un fond de contrast, o figur ă r ămâne
nediferen țiat ă. Este inutil s ă scrii cu o cret ă alb ă pe o tabl ă alb ă. Albul are nevoie de
negru, pentru a se diferen ția. Doar preferin țele noastre intelectuale sau morale ne
fac s ă credem c ă albul e "bun", iar "negrul" e r ău. O minte unificat ă și, prin urmare,
"impar țial ă", va în țelege relativitatea acestor distinc ții și va intui atât poten țialul
pentru "r ău" al albului, cât și poten țialul pentru "bine" al negrului. Aplicat ă în plan
religios, aceast ă capacitate de viziune unificat ă produce efecte spectaculoase, îns ă

53
imposibil de tolerat de adep ții viziunilor partizane. Este ca și cum cel care e con știent
de caracterul inseparabil al polilor mai are un och i. Socotind, ar fi al treilea ochi,
adic ă o func ție de integrare a informa țiilor oferite de cei doi ochi. Cine are numai doi
ochi este în mod fatal partizan. El va privilegia u nul sau altul din aspectele aflate în
câmpul s ău vizual.
De pild ă, cum ar putea accepta un om a c ărui gândire a fost condi ționat ă de teologia
cre știn ă disponibilitatea uria șă pentru bine a Diavolului și, mai ales, polul negativ al
lui Dumnezeu? Totu și,
Mânia lui Dumnezeu este prezent ă în Vechiul Testament, iar Sodoma și Gomora nu
sunt altceva decât exemple de genocid. Cei care au a șezat fundamentele gândirii
creștine nu-mi par a fi fost con știen ți de interdependen ța lucrurilor și fenomenelor.
Cu siguran ță Ii sus nu a fost unul din ace știa! Și nu e curios c ă Dumnezeu a creat o
lume în care polarit ățile se întrep ătrund, în care plus nu poate fi separat de minus
(lumea în care tr ăim) și altele dou ă, Raiul și Iadul, în care polarit ățile sunt
desp ărțite? Dar cum, fiind în Rai, ai putea s ă gu ști bucuria far ă fondul de contrast al
triste ții? Nu ți s-a întâmplat deloc s ă m ănânci o pl ăcint ă cu mere f ăcut ă de mâna ta,
și s ă te bucuri, și s ă m ănânci, și s ă te bucuri pân ă în clipa în care a fost prea mult și
câteva s ăpt ămâni n-ai vrut s ă mai auzi de a șa ceva? Experien țe care sunt u șor de
în țeles chiar și de copii, transiatate în planul ideologiei religi oase, devin brusc
incomprehensibile. Sper din tot sufletul ca m ăcar în acest mileniu oamenii s ă se
elibereze de balastul unei cosmologii imature, s ă diferen țieze lumea ideilor și
posibilit ăților verbale în sensul unei realit ăți unitare care o include pe prima.
Teologia cre știn ă trebuia s ă g ăseasc ă o origine a r ăului, adic ă un țap isp ăș itor. Și
dac ă Diavolul este responsabil pentru r ăul din lume, atunci cine este responsabil
pentru apari ția Diavolului în lume? Cine a plantat în mintea lui Lucifer ideile pe care,
cu adev ărat diabolic, le pune în aplicare?
Te-ai certat vreodat ă aprig cu cineva pentru ca apoi, dup ă ce furtuna s-a
potolit, s ă-i m ărturise ști: "De fapt n-am vrut s ă spun asta. Nu știu ce a fost cu mine.
Nu m-am putut controla.". Ce spui îns ă de confesiunea lui Dumnezeu: "Eu l-am
creat pe Lucifer, dar n-am știut c ă se va comporta a șa. Sunt foarte dezam ăgit. O s ă-l
prind și o s ă-l înv ăț minte!". Exagerez pu țin, dar vreau s ă reliefez caracterul infantil al
acestei gândiri. Din perspectiva psihologic ă pe care o prezint aici, Diavolul nu este
altceva decât Umbra lui Dumnezeu. El exist ă ca entitate separat ă doar în concep țiile
antropomorfice ale celor care ignor ă natura profund rela țional ă a Existen ței, cei
pentru care magne ții au un singur pol, iar o pant ă pe care urci nu este și o pant ă pe
care cobori.
In nici un caz nu afirm c ă Diavolul este inexistent. Dimpotriv ă, îmi pare chiar foarte
prezent printre noi! Amendamentul meu este c ă "Diavolul", adic ă tendin țele și
tr ăsăturile "negative ", "rele", nu este separat de "Dum nezeu", pulsiuni și calit ăți
"pozitive", "bune". în ăuntrul oricui privesc cu mare aten ție, și în primul rând în ăuntrul
meu, v ăd cruzimea și sensibilitatea, l ăcomia și generozitatea, egocentrismul și
altruismul, puterea dc a lega și puterea de a dezlega. Nic ăieri aceste contrarii nu
sunt separate.

54
Este nalural ca un om plin de lemeri s ă fie agresiv. El va fi împotriva aproapelui s ău,
va fi împotriva vie ții deoarece pentru el, via ța este periculoasa. Observ ă îns ă ce se
întâmpl ă cu acela și om când începe s ă fie iubit. Agresivitatea lui scade! Acest
fenomen e, de asemenea, natural. Diavolul este un î nger c ăzut în noroi. Scoate-I dc
acolo, cur ăță -l și te vei minuna dc ce poate s ă fac ă. Un om ale c ărui temeri încep s ă
fie vindecate dc for ța iubirii nu mai vede viaja atât de amenin ță toare. Din spatele
zidurilor sale de ap ărarea se ivesc hl ănde țea, prietenia, cooperarea, disponibilit ăți și
calit ăți pe care Ie ținea ascunse, deoarece nu-i foloseau |a nimic în lu pta lui.
Sentimentul c ă nu poate exista nimic în univers tar ă un opus al s ău a c ăpătat contur
teoretic și în lumea fizicii unde materia este acum balansat ă de antmaterie.
Necesitatea polului opus pare atât de puternic ă încâi unii oameni de știin ță se
întreab ă dac ă nu cumva, pe lâng ă timp. exisl ă și antitimp. Cu alte cuvinte, cum ar fi
dac ă timpul ar curge nu doar din trecut spre viitor, ci și din viitor spre trecut? Pare
ceva dc neconceput, dar ce tc faci cu premoni țiile care se adeveresc? Literatura
parapsihologic ă propune câteva cazuri de clarviziune temporal ă incredibile și totu și
reale. Chiar în absen ța acestei capacit ăți paranormale, un ini țiat în astrologie aflat
într-o clip ă de gra ție poate prezice în viitorul îndep ărtat cu o aproxima ție de câteva
zile evenimente semnificative precum o întâlnire fu ndamental ă, c ăsătoria, na șterea
unui copil sau moartea unui p ărinle (poate ai observat tendin ța mea de a dramatiza
uneori, îns ă din acest caz sunt cât se poate de serios).
Pe de alt ă parte, toate caracteristicile evaluats social ca i nacceptabile sau
indezirabile, cu pu țin ă în țelepciune, pot fi canalizate în direc ții din cele mai pozitive.
Ele trebuie doar cuplate și activate în contexte în care, manifestându-se, s ă produc ă
efecte benefice.
Lenea este o calamitate dac ă se manifest ă la școal ă sau la serviciu, dar c foarte
potrivita pentru a te relaxa cu adev ărat pc o plaj ă sau a contempla frumuse țea
naturii când mergi la munte. Degeaba ai mers la mun te dac ă, în Ioc s ă stai aproape
nemi șcat și s ă te lasi p ătruns de frumuse țea peisajului, te apuci s ă calculezi iar
bugetul departamentului sau te trude ști s ă termini referatul despre complexele
parentale.
Golul în stomac și inima gata s ă-ți sar ă din piept sunt nepotrivite la examen, unde î ți
dore ști s ă demonstrezi ce bine te-ai preg ătit, dar sunt foarte folositoare ia intrarea în
sesiune, deoarece te împing spre ac țiuni complet nefamiliare în timpul semestrului și
te ajut ă s ă descoperi locuri inedite precum libr ăriile sau s ălile de lectur ă ale
bibliotecilor.
Rigiditatea cu care ții la ideile tale e foarte nesuferit ă uneori, îns ă ce-ar zice copiii t ăi
dac ă ți-ai respecta promisiunile într-o manier ă la fel de … rigid ă? Dac ă bicicleta
promis ă la aniversarea zilei de na ștere n-ar veni cu o întârziere de 6 luni, ci chiar la
aniversare? Iar vacan ța de var ă la mare n-ar fi trei ore pe zi la ștrandul in ora ș?
Scandalul pe care îl faci so ției tale pentru inevitabilele erori culinare poate fi
transferat într-o zon ă mai potrivit ă cum ar fi un stadion, unde s ă-i apostrofezi cu

55
folos pe fotbali știi favori ți care se antreneaz ă de zor toat ă s ăpt ămâna ca s ă nu
nimereasc ă poarta duminica.
Aplecarea inexorabil ă c ătre bârfa poate fi canalizat ă în jurnalistic ă, unde ai ocazia s ă
răspânde ști oricâte informa ții dore ști cu condi ția s ă fie verificate din trei surse
independente (sau în presa româneasc ă num ărul și calitatea surselor sunt altele?).
Tendin ța de a face pe șeful acas ă o po ți inversa cu tendin ța de a te l ăsa c ălcat în
picioare de subordona ți la locul de munc ă. Stai, c ă n-am terminat! Iar tendin ța pe
care o aduci acas ă de la serviciu o po ți transforma în receptivitate pentru ideile celor
din familie și chiar supunere la "ordinele" so ției de a nu- ți mai l ăsa șosetele în
mijlocul casei și de a duce din când în când gunoiul.
Invidia care te consum ă deoarece prietenul t ău cel mai bun are un Peugeot 206 pe
când tu înc ă mai umbli cu o pr ăpădit ă de Dacie o po ți pune în serviciul dezvolt ării
tale ridicându- ți nivelul de competen ță și reu șind astfel s ă fii promovat pe o pozi ție
unde pachetul de beneficii include și un Peugeot 307 cu benzina pl ătit ă de firm ă.
Nu cred c ă exista "defect" sau vulnerabilitate a personalit ății care, integrat ă în alte
contexte, s ă nu produc ă efecte din cele mai dezirabile, îmi aduc aminte cu m cineva
m-a provocat spunându-mi c ă nu întrevede nici o situa ție în care s ă fii scârbos ar
folosi cuiva. I-am r ăspuns c ă, în anumite medii, a fi scârbos are cert ă valoare de
supravie țuire. Ca proasp ăt recrut în armat ă, de pild ă, buna cuviin ță , decen ța și
verbul agreabil nu te vor ap ăra de preten țiile autoritariste ale colegilor sau
sergentului. Limbajul trivial și comportamentul nesuferit te vor face respectat și nu-ți
vei mai petrece timpul sp ălând toaletele cu periu ța de din ți. Inclusiv în via ța civil ă, a
fi scârbos ca r ăspuns la cineva care este scârbos cu tine, dar inca pabil s ă participe
ia o confruntare de idei, se poate dovedi suficient ca s ă-l pui la punct. Unii oameni
sunt impenetrabili Ia argumente intelectuale, dar c edeaz ă rapid în fa ța unor expresii
oribile sau "urât mirositoare".
Privite în acest fel, vulnerabilit ățile personalit ății se transform ă, paradoxal, în atuuri.
Acesta nu e decât un alt fel de a spune c ă nici o constelare de energii psihice nu
este, în sine, benefic ă sau malefic ă, totul depinzând de adecvarea la context. Iar
adecvarea la context este o func ție a nivelului de con știentizare. Prin urmare, a ne
str ădui s ă func țion ăm la cel mai înalt nivel de con știentizare posibil nu este deloc un
calvar sau o tortur ă mental ă inutil ă, întrucât efectele acestor eforturi sunt din cele
mai s ănătoase, atât pentru noi, cât și pentru semenii no ștri.
Un exerci țiu foarte interesant pentru a explora incon știentul, în c ăutarea unor
tendin țe sau tr ăsături personale "negative", deci a unor energii stag nante ce pot fi
reorientate în alte direc ții, este urm ătorul: într-o ambian ță cât mai lini știt ă, stând în
fa ța unei liste de cuvinte de genul celei de mai jos, roste ște cu voce tare eu sunt…,
lăsându-l să reverbereze în ăuntrul t ău. Observ ă la care cuvânt reac ția ta emo țional ă
spontan ă are un grad de intensitate mai mare, ce cuvânt te face mai .iritat,
tensionat, ru șinat sau stânjenit. Cuvintele "înc ărcate" emo țional sunt cele care fac s ă
vibreze energiile corespondente blocate sau stocate în ăuntrul t ău.

56
De pild ă, dac ă atunci când spui eu sunt apatic ai o reac ție vie de respingere, acesta
e semnul c ă undeva în adâncimile tale, polarizat ă cu preocup ările și energia ta
debordant ă din plan con știent, exist ă o lips ă cronic ă de interes pentru anumite
aspecte ale vie ții. Acest dezinteres nu traduce îns ă irelevan ța obiectiv ă a acestor
aspecte în destinul t ău, ci teama de contact cu ele. Cum apatia este unul din
simptomele depresiei, acest mic exerci țiu te ajut ă s ă te vezi mai realist, adic ă s ă legi
exuberan ța vital ă din con știent cu depresia reprimat ă din incon știent.
Iat ă, în continuare, o list ă lipsit ă de orice fel de preten ții de exhaustivitate:
agreabil, agresiv, apatic, apetisant, ar ătos, artificial, aspru, atr ăgător, autoritar, stai
în banca mea, batjocoritor, be țiv , bizar, bârfitor, bleg, calculat, calm, nu-l d uce
capul, capricios, catastrofic, cert ăre ț, comod, competent, competitiv, comunicativ,
conformist, critic, crispat, cump ănit, curajos, curv ă, cutez ător, del ăsător,
demonstrativ, dependent , destr ăbălat, diabolic, disciplinat, dobitoc, drâg ăstos,
duios, dulce , dur, echilibrat, econom, elegant, evoluat, ezitant , f ățarnic, fidel,
flu șturatic, frigid ă, fr ământat, fustangiu, f ără gust, gur ă mare, generos,
hipersensibil, hot ărât, hr ăpăre ț, imatur, imbecil, impertinent, imperturbabil,
impotent, impostor, impulsiv, inadaptabil, inconsec vent, incomod, individualist ,
infatuat, ingenios, inimos, inhibat, insistent, in stabil, insuportabil, intolerant, u șor de.
Intimidat, iritabil, împ ăciuitor, împr ăș tiat, încurc ă-lume, îndârjii, însufle țitor,
în țeleg ător, capabil de jertf ă, ușor de jignit, jovial, jegos, jigodie, lacom, dornic
de laude, la ș, lene ș, libertin, libidinos, limitat, lini știtor, lingu șitor, iubitor de lux,
machiavelic, manierat, feti ța/ b ăie țelul mamei, m ăsc ărici, mig ălos, mitocan,
mincinos, mângâietor, moale, moderat, molcom, moroc ănos, necioplit,
necorespunz ător, nerecunosc ător , necugetat, neîncrez ător, nemernic, nemul țumit
mai tot timpul, ramolit, stânjenit de ceva, nepriet enos, reformator, strident,
neputincios, rece, surescitat, neserios, repezit, șiret, nu sunt bun de nimic, rezervat,
șov ăitor, rigid, cel mai tare din parcare, obscen, rigu ros, taciturn, pasiv, s ărac cu
duhul, tărăgănez, întotdeauna în paguba, scandalagiu, scârbos, tonic, perfec ționist ,
scârbit, pervers, secretos, u șuratic, piacid, sentimental, plictisitor, serios, pofticios,
sever, violent, posomorât, sfid ător, volubil, sfios, vulgar, spurcat la gur ă, zbuciumat,
profund, statornic, zgârcit, provocator, sclipitor , zgârie-brânz ă, pudic, snob, z ăpăcit
O modalitate și mai puternic ă de a trezi r ăspunsuri emo ționale este de a- ți imagina
cuvântul respectiv rostit de o persoan ă important ă pentru tine, cineva care ți-e drag
sau pe care îl respec ți foarte mult. De exemplu, cum te-ai sim ți dac ă mama ta sau
iubitul t ău ți-ar spune: "E ști o îngâmfat ă"? S-ar putea s ă te amuze imaginea. îns ă
dac ă nu te amuz ă ci te enerveaz ă sau sim ți imediat nevoia s ă negi sau s ă
demonstrezi contrariul, pe undeva trebuie s ă con ții o doz ă de înfumurare.
Examineaz ă-te cu aten ție. Poate e ști un exemplu de modestie, cu excep ția
momentelor când te umfli în pene, povestind despre locurile în care ai c ălătorit și
oamenii importan ți pe care ai avut ocazia s ă-i cuno ști. Sau, la un nivel mai redus, te
mândre ști cu frumuse țea ochilor t ăi, de și contribu ția ta la ei este foarte neclar ă.
O variant ă chiar mai intens ă, potrivit ă unui grup de dezvoltare personal ă, este s ă
observi ce sim ți când 9-l0 persoane (colegii de grup) î ți strig ă, la unison: "E ști un om
fără suflet!" sau "E ști o ipocrit ă!". Dac ă po ți traversa senin o astfel de experien ță ,

57
probabil c ă ți-ai integrat respectiva vulnerabilitate. Dac ă te afecteaz ă, și înc ă foarte
tare, astfel încât î ți vine s ă plângi sau s ă urli, înseamn ă c ă tocmai ai g ăsit o gaur ă
prin care ți se scurgea energia. Fii bucuroas ă! De acum înainte, po ți înv ăța s ă
transformi ipocrizia în diploma ție și tact. Și dac ă o faci cu suficient talent, Ministerul
de Externe sau Public Relations Officer scrie pe ti ne.
Munca de reflec ție, reevaluare și c ăutare a unui context potrivit pentru o tendin ță sau
tr ăsătur ă inacceptabil ă nu este u șoar ă. Nici c ăratul bagajelor ca hamal nu este u șor.
Diferen ța dintre cele 2 activit ăți st ă în caracterul mult mai creativ al primei. A vedea
acela și lucru din alt ă perspectiv ă, a c ăuta s ă vezi partea bun ă din ceva la prima
vedere "r ău" nu reprezint ă doar o form ă de creativitate, ci și un minunat exerci țiu de
amplificare a inteligen ței, gra ție stimul ărilor la care este supus ă mintea. Chiar
acum m ă gândesc s ă-l fac mai des cu studen ții mei, astfel încât s ă nu mai existe
dubii în privin ța celei mai bune Facult ăți de Psihologie din țar ă. Ce zici? Infatuat?
Hu, mi?
Intr-un fel, ceea ce m ă chinui s ă eviden țiez în aceast ă carte este c ă nu po ți sc ăpa de
umbr ă fugind de ea. Ai alergat vreodat ă în câmp deschis, cu soarele str ălucind
nemilos deasupra ta? Eu am f ăcut asta, în etapa de documentare pentru cartea de
fa ță (undeva prin copil ărie). Este absurd: umbra nu dispare! Po ți s ă alergi cu toat ă
viteza de care e ști capabil, umbra te va urma credincioas ă. Fuga sau evitarea, deci
mecanismele de ap ărare, nu sunt solu ția. Sper s ă fi reu șit s ă-ți transmit asta! Umbra
nu exist ă separat de lumin ă. Dispare lumina…dispare și umbra. Ai observat asta?
Când Iisus a fost r ăstignit, Iuda s-a sinucis. Iisus și Iuda apar simultan în existen ță ,
deoarece existen ța se manifest ă prin poli opu și. Dar aceast ă opozi ție e doar
aparent ă, adic ă este un truc al Realit ății Divine ce face jocul manifest ării posibil.
Iisus și Iuda sunt prieteni în secret, adversari în public . Dac ă mintea ta e puternic
condi ționat ă dc teologia cre știn ă vei respinge puternic aceast ă idee. Aha!
Dogmaticuie!
Mintea mea este mai liber ă. Polaritatea de suprafa ță , corelat ă cu identitatea de
adâncime este modul în care eu am ales s ă în țeleg psihologia și via ța din jurul meu.
Când este dinamizat ă, aceast ă viziune m ă ajut ă s ă p ătrund dincolo de aparen țe, în
ceea ce pare a fi un bloc solid de realitate, coere nt și armonios. Un întreg în care
lumina și umbra se presupun una pe cealalt ă, în care bine și r ău apar și dispar
împreun ă. F ără îisus, Iuda nu mai este necesar, nu mai are nimic de f ăcut. F ără
polul opus, marea pies ă de teatru a existen ței nu se pune în mi șcare, nu cap ătă
form ă, con ținut și sens. Via ța la un singur pol, indiferent care, este uniform ă și
seac ă. Deplin ătatea este atins ă când polii sunt conecta ți și armoniza ți, adic ă atunci
când, în ioc s ă fugi de propria ta umbr ă, o prive ști cu aten ție, în țelegând pân ă în
ultima celul ă a fiin ței tale ce este ea: cealalt ă parte din tine însu ți!
Luate separat, darurile umbrei sunt numeroase și variate. Invidia con ține semnalul
pentru autodezvoltare și energia de a lupta pentru ceea ce î ți dore ști. Deprimarea
iți permite, sa-ti cuno ști

58
profunzimile sufletului, str ăine st ărilor de excitabilitate, veselie sau euforie. Ura t e
face s ă întelegi ce anume te face vulnerabil și neajutorat, deposedat de
independen ța sau autonomia ta.
In țelegându-i mesajul și reorientându-i for ța, po ți începe s ă schimbi la tine ceea ce ai
aflat c ă trebuie schimbat. Agresivitatea î ți pune la dispozi ție energie din bel șug
pentru a-ți face cunoscute nevoile și a le exprima, ținând cont și de nevoile celorlal ți.
Și tot a șa.
Privit ă în ansamblu, darul unic al umbrei st ă în ceea ce î ți ofera ca sa te simti intreg,
astfel încât s ă nu mai ai nevoie de înveli șuri sau m ăș ti care s ă te protejeze. Nu mai
e nevoie s ă te prefaci c ă e ști mai mult sau mai putin decat altcineva sa-i mani pulezi
pe ceilalti pentru a te percepe intr-un anume fel. E ști, pur și simplu, tu insuti,
des ăvâr șit în imperfec țiunile tale, perfect în nedes ăvâr șirea ta.
Con știent de ceea ce con ții, te recuno ști cu u șurin ță in ceilalti fara vanitate sau
culpabilitati. Sinele este asemeni unui fir unic, p e care m ărgelele Eurilor sunt
în șirate. M ărgelele sunt extraordinar de diverse ca form ă, culoare și material, în timp
ce firul care le leag ă este, peste tot, acela și. Umbra recuperat ă și integrat ă reface
percep ția Sinelui și ne permite s ă tr ăim, în diferite grade, experien ța unit ății cu ceea
ce ne înconjoar ă.
Cred c ă aceasta e baza psihologic ă de pe care Isus ne îndeamn ă s ă ne iubim
du șmanii și s ă întoarcem și cel ălalt obraz. Du șmanul este cealalt ă parte din tine
însu ți, pe care ai atras-o incon știent ca s ă o recuperezi. Este umbra ta! Du șmanul pe
care îl prigone ști sau de care fugi nu se va transforma. Va r ămâne acela și se va
înt ări în du șmănia lui. Singura posibilitate de transformare este un r ăspuns de
echilibrare a ac țiunii lui. Dac ă el ur ăș te, tu iube ști. Dac ă el te love ște peste obraz, tu
nu îl love ști peste obraz, ci îl întorci pe cel ălalt, adic ă îl ier ți pentru faptele lui,
semnalându-i c ă e ști gata s ă începi o rela ție nou ă, ca și cum nimic nu s-ar fi
întâmplat. Da, îmi vine mult mai u șor s ă scriu despre aceste lucruri decât s ă le
practic! Dar simpla idee c ă pot fi adev ărate m ă face s ă m ă înfior de bucurie.
înc ă n-am întâlnit pe nimeni care s ă afirme c ă e u șor s ă-l îmbr ățișezi pe cel care te
agreseaz ă, care spune minciuni și tâmpenii despre tine. în ce m ă prive ște, îmi este
mai simplu s ă rîd în astfel de situa ții. Și acesta e un r ăspuns de efect, cu șanse de
convertire a "du șmanului". Psihologic vorbind, va fi surprins s ă te vad ă râzând când
scopul lui este s ă te umileasc ă. Dac ă are minte pu țin ă, te va crede nebun. Dar dac ă
este inteligent, va realiza situa ția în care s-a pus singur și î și va schimba atitudinea.
Imbr ățișarea vine din iubire. Râsul vine din inteligen ță , Iisus a iubit atât de mult
oamenii încât s-a rugat pentru cei care l-au crucif icat s ă fie ierta ți. Sunt convins c ă
așa a fost în realitate. In anecdote, îns ă, situa ția e pu țin diferit ă:
O prostituat ă din Ierusalim fusese pus ă la zid, iar oamenii erau preg ăti ți s ă o omoare
cu pietre, Iisus ajunge în ultima clip ă și roste ște faimoasele cuvinte: "Cine este far ă
de p ăcat s ă ridice piatra și s ă arunce primul". Toat ă lumea las ă ochii în jos, mai pu țin
o b ătrânic ă care î și face apari ția în fa ța mul țimii, ridicând deasupra capului o piatr ă
imens ă. Iisus o prive ște fix și îi spune: " Știi, mam ă, uneori chiar m ă superi!"

59
S-a spus c ă atunci când te gânde ști la cineva, ori îl accep ți, ori îl respingi. Acela și
principiu este valabil pentru umbr ă, care este un fel de "cineva" din tine însu ți.
Umbra respins ă nu-ți poate restitui darurile, nu te poate face un om m ai bogat și mai
împlinit. Umbra asumat ă te face întreg.
Dintotdeauna, for ța iubirii a ac ționat ca un magnet. Oamenii pe care îi iube ști se simt
accepta ți și vin mai aproape de tine. în mod similar, umbra fa ță de care ai o iubire
con știent ă, întemeiat ă pe în țelepciunea unei viziuni polare, se integreaz ă
ansamblului personalit ății. Ea î și dezv ăluie comorile, tot a șa cum o femeie se
dezv ăluie și se abandoneaz ă în bra țele b ărbatului care o iube ște.
Toate energiile captive în umbr ă, din momentul în care sunt acceptate, î și reveleaz ă
mesajul spiritual. Uneori e vorba de tendin țe necunoscute ce pot fi puse în serviciul
Eului con știent, alteori e vorba de experien țe vechi, neconsumate pân ă la cap ăt, de
răni care nu s-au închis. Reprimarea nu a f ăcut decât s ă ie dea puterea de a te
înfrico șa. Aceasta nu este îns ă altceva decât propria ta putere, pe care ai transf erat-
o umbrei, adic ă unui alt centru de ac țiune din ăuntrul t ău. în țelegerea c ă umbra î ți
este prieten ă și c ă puterea ei este, de fapt, puterea ta, te ajut ă s ă prive ști la ceea ce
ai îngropat în tine însu ți, far ă a te sim ți vinovat sau ru șinat. Experien țele ce p ăreau
uitate reapar pe ecranul con știin ței, doar pentru a se derula pân ă la cap ăt, astfel
încât s ă fie, în sfâr șit, a șezate acolo unde le este locul, adic ă în trecut.
E nevoie de iubire și acceptare pentru a balansa frica ce ține departe energiile
umbrei. Când Eul a crescut suficient pentru a face fa ță traumelor trecutului, rolul
protector al fricii nu mai este necesar. Frica și-a f ăcut datoria și se poate dizolva în .
iubire. în acest proces, puterea exemplului oferit de o alt ă persoan ă (p ărinte,
partener de cuplu, terapeut) , este crucial ă. Iubirea pe care ți-o ofer ă cineva din
afara ta modeleaz ă iubirea pe care înve ți s ă ți-o oferi A singur. For ța Eului cre ște,
de asemenea, prin recunoa șterea calit ăților pe care tu doar le b ănuiai la tine însu ți.
Un Eu suficient de puternic și de matur este apt s ă consume durerea reprimat ă în
umbr ă, adic ă s ă o tr ăiasc ă con știent, s ă stea fa ță în fa ță cu ea far ă s ă fie doborât.
La acest nivel de putere l ăuntric ă și stabilitate intern ă s-ar putea ajunge natural, f ără
ani de terapie, dac ă nevoile fundamentale ale copilului ar fi satisf ăcute constant. El
ar deveni asemeni unui copac viguros, capabil s ă înfrunte furtunile. Deoarece
nevoile sunt frustrate periodic sau satisf ăcute nesistematic, r ămâne în stadiul de
cop ăcei sau arbust.
Pentru a cre ște armonios un copil are nevoie de protec ție și grij ă, s ă fie ferit de
furtuni ¦:, emo ționale la momente nepotrivite pentru ei, adic ă atunci când, datorit ă
constitu ției sale fragile, nu le-ar putea face fa ță . Aici apare cum nu se poate mai clar
rolul imens al p ărin ților (ambilor p ărin ți!) ca furnizori de iubire adecvat ă și
hr ănitoare.
Furtunile sunt inevitabile. Ele fac parte din via ță . Dar la fel de adev ărat este c ă pot fi
înfruntate cu succes doar dac ă r ădăcinile tale sunt adânci. Ce înseamn ă aceasta?
înseamn ă c ă ai coborât în incon știent și te-ai legat de energii mai profunde. Nu ai
rămas în straturi superficiale, datorit ă reprim ărilor sau blocajelor.

60
Prin reprimare copilul se ap ără spontan de durere. Dar reprimarea "încarc ă"
incon știentul, împiedicând circula ția liber ă a energiilor prin psihic. Altfel spus,
reprimarea consecvent ă împiedic ă cre șterea. Eul r ămâne str ăin de alte niveluri
psihologice posibile, adic ă de aspecte virtuale de genul calit ăți/ aptitudini/ resurse/
înclina ții. Asta îl face slab, fragil, instabil. Este aseme nea unui copil mic ce trebuie s ă
se descurce într-o lume de adul ți. Mijloacele sale sunt, inevitabil, infantile, pri mitive,
deoarece nu a avut posibilitatea s ă-și exerseze calit ățile, s ă le defineasc ă, s ă le
înt ăreasc ă.
Când nimeni nu ți-a recunoscut calit ățile, nu le-a încurajat sau stimulat, cât de sigur
pe tine po ți fi? Un client poate veni în terapie cu nevoi de c onfirmare teribile, nevoi la
care terapeutul trebuie s ă știe s ă r ăspund ă adecvat. Aceasta este o parte din munca
reparatorie. Cealalt ă parte este, într-un anumit fel, educa țional ă, deoarece
terapeutul îl înva ță pe client s ă-și fie propriul terapeut, adic ă s ă se iubeasc ă pe sine.
Verbul "înva ță " îmi pare totu și impropriu, deoarece nu exist ă nimic (cel pu țin în
experien țialism) din rela ția tipic ă profesor – elev. Mai degrab ă, clientul este
impulsionat și sprijinit s ă descopere pe cont propriu mecanismele autoaccept ării pe
fundalul, desigur, unei atitudini hr ănitoare și permisive oferit de terapeut.
Grija pe care un terapeut o are pentru un client nu este niciodat ă mai mare decât
grija pe care și-o poart ă sie și. în cazurile în care apare astfel, caracterul ei este
inautentic, adic ă grija pentru client are o natur ă compensatoare. Aten ția excesiv ă
este antiterapeutic ă, deoarece nu-i las ă clientului un spa țiu în care s ă înve țe s ă-și
poarte singur de grij ă. Acest gen de grij ă este o masc ă pentru nevoia de dominare a
terapeutului. Pre țul satisfacerii ei este transformarea clientului în tr-un dependent,
adic ă exact opusul a ceea ce presupune o rela ție s ănătoas ă.
Dar disponibilitatea, bun ăvoin ța și grija pe care terapeutul este capabil s ă le
manifeste în rela ția cu clientul s ău nu garanteaz ă succesul. Mai exist ă un factor.
Acest factor este capacitatea clientului de a r ăspunde iubirii reparatorii prin cre ștere
spiritual ă. Acesta e un punct în care trebuie neap ărat s ă spun ceva, cu riscul de a
spulbera unele iluzii. Iar acest ceva sun ă a șa: exist ă persoane care nu r ăspund
aten ției și afec țiunii autentice pe care un terapeut le ofer ă. Ele ies din rela ția
terapeutic ă aproape la fel cum au intrat, adic ă neschimbate. A te str ădui, în aceste
cazuri, s ă asi ști pe cineva care nu poate beneficia de grija ta și care nu aspir ă el
însu și la cre ștere psihologic ă înseamn ă a-ți irosi priceperea, energia, timpul. Nu este
un enun ț prea optimist. Realitatea con ține și acest aspect. Unele semin țe au c ăzut
pur și simplu pe un teren arid. în acest caz, decât s ă munce ști în zadar, e preferabil
să te focalizezi pe o alt ă rela ție, cu un poten țial mai productiv. S ă nu uit ăm
în țeleptele cuvinte ale lui Iisus: "Nu arunca ți m ărg ăritare porcilor". Contextele
terapeutice nu trebuie idealizate, întrucât ele sun t la fel de naturale ca via ța de zi cu
zi. Unii oameni sunt atât de impenetrabili încât po ți s ă stai și-n cap, cum se spune, ei
vor r ămâne aceia și. Pentru ace ști oameni împietri ți (u șor de identificat în sfera
criminalit ății) e nevoia de interven ția unui înv ăță tor Divin. Dup ă știin ța mea, acest
înv ăță tor este suferin ța.
O persoan ă matur ă emo țional nu va ezita s ă-și aduc ă la suprafa ță dorin țele și fricile
incon știente. Doar acolo acestea pot fi examinate, accept ate sau respinse, dup ă

61
caz. Neîmplinirea unei dorin țe produce frustrare, evident, dar este o diferen ță ca de
la Cer la P ământ între metabolizarea acesteia în con știin ță (tr ăirea con știent ă a
durerii) și îngroparea ei în incon știent (negarea frustr ării). Una este, de pild ă, s ă-ți
consumi un e șec profesional (ai picat la un examen), plângând o jum ătate de or ă și
alta e s ă afi șezi o min ă indiferent ă, pretextând c ă nu înseamn ă nimic pentru tine.
Umbra este responsabil ă pentru diferen țele dinfre ceea ce inten ționezi în mod
con știent și ceea ce ți se întâmpl ă în realitate. Al doilea centru de putere, aflat în
umbr ă, preia controlul și-ți furnizeaz ă experien țe nea șteptate, uneori extrem de
îndep ărtate de ceea ce preconizezi. îmi amintesc de cinev a care și-a rupt piciorul
într-o situa ție în care și dac ă și-ar fi propus ar fi fost improbabil s ă reu șeasc ă. Totu și,
culpabilitatea incon știent ă a aranjat totul cu o asemenea precizie încât scopu l (s ă se
pedepseasc ă pentru o gre șeal ă semnificativ ă) a fost atins.
Este lesne de în țeles cum explorarea umbrei și conectarea centrelor de putere
incon știent ă poate asigura o eficien ță ie șit ă din comun, adic ă o adaptare sigur ă și
pozitiv ă la scopurile con știent stabilite. Aceste performan țe par spectaculoase. Ele
sunt, de fapt, întru totul naturale. Pur și simplu, atunci când nu te mai saboteaz ă
nimeni, atingi acelea și rezultate într-un timp mai scurt. Aceasta arat ă nu c ă ai fi un
supraom, ci o persoan ă cu un grad superior de unificare.
In cel ălalt caz, când scopurile pe care le define ști se opun sau agreseaz ă alte p ărți
ale personalit ății tale, ele vor fi subminate cu siguran ță , uneori pân ă la punctul în
care sunt anihilate complet. Te treze ști t ăcând sau spunând lucruri pe care nu le
inten ționai sau îndep ărtându-te de obiective în loc s ă te apropii. Cel mai frecvent,
ceea ce materializezi atunci când func ționezi prin dou ă centre de putere, unul în
incon știent, cel ălalt în Umbr ă, este un amestec al amândurora.
Nu de pu ține ori, ceea ce se afl ă în Umbr ă nu reprezint ă altceva decât reziduuri
mentale și emo ționale. Este ca și cum ai arunca gunoaiele în pivni ță pentru ca apoi
să te temi s ă intri acolo, ca s ă nu fii asfixiat de miros. Din aceast ă perspectiv ă,
rezisten ța la analiza incon știentului e fireasc ă. Nimeni nu vrea s ă-și întâlneasc ă
părțile urâte sau hidoase, lighioanele care s-au înmul țit în întunericul și aerul fetid al
pivni ței.
Aceste reziduuri sunt comori nu în sine, ci prin va loarea lor de combustibil. Da, da.
Tot ce mai po ți face cu ele este s ă le arzi în sens psihologic, s ă le pui pe foc tot a șa
cum pui pe foc crengi uscate și aparent nefolositoare. Scânteia care porne ște focul
este con știentizarea. Pare prea u șor ca s ă fie adev ărat, dar chiar a șa stau lucrurile.
E suficient s ă-ți focalizezi aten ția con știent ă asupra acestor reziduuri (emo ții
negative neconsumate, gânduri malefice ne¬e xprimate), s ă le observi far ă s ă le
condamni, pentru ca ele s ă se evapore, l ăsând în urm ă un curent de vitalitate.
Prive ște t ăcut ceea ce con ții și ceea ce se petrece în ăuntrul tău. Nu interveni, doar
observ ă. D ă-ți voie s ă observi ceea ce gânde ști și ceea ce sim ți și ceea ce ți-ar
pl ăcea s ă faci, far ă s ă pui în practic ă.
Grupurile terapeutice centrate pe eliminarea acesto r toxine, grupuri în care se țip ă,
se url ă, se bat perne sunt utile pân ă la un punct. Te descarci de câteva poveri, e

62
adev ărat, îns ă doar par țial și în nici un caz definitiv. E ști stimulat s ă-ți descarci
sufletul și realmente te sim ți mai u șor. Dar contextul terapeutic e atât de departe de
contextele socio-familiale în care tr ăie ști încât, odat ă ajuns "afar ă", în lumea real ă,
vei începe s ă-ți reprimi din nou nevoile și sentimentele.
Acesta e motivul pentru care terapia e minunat ă dar nu face pe nimeni iluminat.
Pân ă la urm ă nu e foarte greu s ă arunci gunoiul pe care l-ai acumulat, inclusiv în
afara unui grup terapeutic, dar e ști sigur c ă asta nu îi va înc ărca (sau "murd ări") pe
cei din jurul t ău? S-ar putea chiar s ă-ți faci un obicei din a te exprima far ă
discriminare, adic ă s ă devii juc ăria neajutorat ă a Umbrei de care începi s ă scapi.
Partea frumoas ă în con știentizarea sus ținut ă, procesul de a sta pur și simplu în
prezen ța gândurilor și tr ăirilor tale, deci de a ti prezent, f ără a judeca, este c ă
acestea (gândurile și tr ăirile) încep s ă se schimbe. Nu c ă ar fi cineva care s ă le
modeleze deliberat. Nu exist ă un agent al schimb ării. Ele se schimb ă spontan. Dac ă
nu te ag ăți de ele sau dac ă nu le respingi, blamându-le, dar fiind complet con centrat
asupra lor, î și modific ă natural forma, tonalitatea sau dispar far ă urm ă. Aceasta este
medita ția vipassana, un excelent instrument de recuperare și integrare a energiilor
Umbrei.
în lucrul terapeutic centrat pe integrarea umbrei, creez situa ții pentru a veni în
contact cu ceea ce ai ascuns. Te ajut s ă-ți cuno ști furia, l ăcomia, dispre țul, s ă devii
con știent de mecanismele psihologice prin care aceste t endin țe sunt activate,
respectiv blocate. Nu e exclus s ă te insult deliberat, pentru a scoate la suprafa ță ura
din tine. Numai c ă, înainte de a trece la ac țiune (s ă m ă alergi prin cabinet ca s ă m ă
cotonoge ști), te voi invita s ă prive ști cu mare aten ție la ceea ce se întâmpl ă în tine.
Dac ă eu te insult și tu m ă insul ți imediat, ai ratat con știentizarea. Ai r ăspuns conform
unui tipar bine consolidat. Cerându- ți s ă amâni r ăspunsul, î ți ofer o alternativ ă:
aceea de a fi creativ, deci de a r ăspunde altfel.
Și aici exist ă un criteriu cristalin: când con știentizarea ta este total ă, renun ți spontan
la r ăspunsul uzual. în cazul de fa ță , renun ți la insult ă. în loc s ă m ă înjuri sau s ă m ă
ironizezi cu fine țe de intelectual, vei privi calm sau chiar vei râde , în țelegând comicul
situa ției. Este posibil s ă încerci s ă te p ăcăle ști pe tine însu ți (sau pe ceilal ți)
pretextând c ă n-ai fost afectat. Dar nelini ștea sau tensiunea subtil ă pe care le vei
resim ți sunt semnul unei con știentiz ări par țiale.
Procesul con știentiz ării seam ănă cu coacerea unui fruct. Când fructul e copt, el ca de
singur. Când con știentizarea este maxim ă, energia tendin ței din umbr ă se
transform ă spontan, integrându-se înr? ansamblul fiin ței. Nu e necesar s ă te chinui
ca s ă renun ți. în țelegerea complet ă te elibereaz ă. încercând s ă te compor ți ca și
cum tendin ța respectiv ă ar fi integrat ă, nu vei face decât s ă te divizezi, adic ă s ă
func ționezi cu un fel de minte dubl ă (vezi teoria centrelor de putere). Vei fi indifere nt
în exterior și furios pe din ăuntru. Te vei str ădui s ă d ăruie ști în timp ce de fapt vrei sâ
prime ști sau s ă re ții. Vei face pe durul ca s ă-ți ascunzi sensibilitatea.
Nu-ți recomand acest fel de via ță , decât dac ă vrei s ă facem cuno știn ță . Diferen țele
dintre ceea ce pretinzi c ă e ști și ceea ce e ști în realitate, dintre ceea ce crezi și ceea

63
ce faci, dintre ceea ce gânde ști și ceea ce declari creeaz ă și adâncesc faliile din
personalitatea ta. Prins în țes ătura atâtor contradic ții, tu însu ți vei deveni derutat,
confuz, deconectat de la realitatea ta.
Baza acestor mecanisme este adesea ceea ce ți s-a spus c ă este bine și este r ău,
ce trebuie și nu trebuie f ăcut, adic ă ideile altora despre ceea ce trebuie tu s ă fii.
Nimeni nu te-a încurajat sau provocat s ă descoperi, prin experien ță personal ă, ce
este bine și ce este r ău, s ă p ătrunzi în tine însu ți și s ă evaluezi singur ceea ce
găse ști acolo.
Fiind înv ățat c ă furia este rea, ți s-a predicat controlul. Dar ai ajuns tu s ă descoperi
caracterul d ăun ător al furiei? Ai realizat tu importan ța faptului de a nu reac ționa în
baza primului impuls agresiv? Este în țelegerea ta sau în țelegerea altcuiva, c ăruia
nu-i pas ă de inteligen ța ta și nu vrea decât s ă te compor ți într-un anumit fel?
Credin ța mea este c ă orice tendin ță din j. Umbr ă poate fi controlat ă și orientat ă
creator dac ă este în țeleas ă din interior. Când spun în țelegere m ă refer la o
combina ție a con știentiz ării cu capacitatea de a discerne. Nu po ți cunoa ște ceea ce
reprimi. Cunoa șterea presupune contactul, desf ăș urarea gândurilor și sentimentelor
pe ecranul con știin ței. Odat ă aflate pe ecran (con știentizarea) po ți vedea cum sunt
conectate, care le sunt r ădăcinile și spre ce se îndreapt ă (discern ământul).
Nu ai doar ochi exteriori. Ai și ochi pentru a privi în interior. Nu-i l ăsa s ă putrezeasc ă.
Folose ște-i far ă team ă, c ăci nu se vor uza. Nu e avantajos s ă fii orb la ceea ce se
întâmpl ă în ăuntrul t ău și s ă te la și pe mâna altora, mai ales când ace știa pot fi la fel
de orbi ca și tine. Unde crezi c ă va ajunge un orb condus de un alt orb? A fi
con știent este un fel de a deschide ochii l ăuntrici (de și, ca s ă fiu exact, ar trebui s ă
folosesc singularul!).
Cei din afara ta abia a șteapt ă s ă-ți impun ă experien ța lor, s ă-ți eticheteze nevoile și
să-ți prescrie cursuri ale ac țiunii. De și unii ar putea avea o intui ție relativ corect ă, cel
mai bun cunosc ător al fiin ței tale e ști chiar tu. Stai cu faptele tale, observ ă-te și
examineaz ă-ți natura, adic ă ceea ce e ști înclinat s ă gânde ști, s ă sim ți sau s ă faci.
Poate nu vei fi prea mândru, dar un lucru e sigur: va fi descoperirea ta și asta te va
bucura! Mai departe vei putea schimba ceea ce e de schimbat, doar c ă aceast ă
ac țiune nu te va diviza, întrucât se va na ște din interiorul t ău, în loc s ă fie impusă din
afar ă. Inima ta nu va mai fi împ ărțit ă și în ăuntrul ei va domni pacea.

UMBRA ȘI CENTRII DE FOR ȚĂ
In limba sanscrit ă, chakra înseamn ă roat ă sau cerc. Chakra este un centru sau focar
de for ță care capteaz ă, acumuleaz ă, transfer ă sau transform ă energii subtile. Exist ă
șase chakre fundamentale localizate în zona plan șeului peîvian, abdomenului,
trunchiului, gâtului și capului, plus înc ă una, de și aceasta nu este propriu-zis o
chakra, aflat ă în cre ștetul capului. Acesta chakre sau focare energetice (shat
chakras) sunt considerate puncte de întâlnire sau c ontact a celor șapte mari planuri

64
ale manifest ării universale, ele tranzitând energiile subtile di ntr-un plan în altul sau în
interiorul aceluia și plan.
De și nu au putut fi obiectivate înc ă de nici un instrument știin țific (în ciuda unor
încerc ări meritorii – vezi cazul Hiroshi Motoyama), pentru oamenii cu un anumit grad
de sensibilitate subtil ă și pentru clarv ăzători sunt mai degrab ă o realitate banal ă, a șa
cum sunt ochii, nasul sau urechile pentru o persoan ă înzestrat ă cu vedere obi șnuit ă.
Din cele mai vechi timpuri, cei care au putut intra în anumite st ări meditative ca și cei
care s-au n ăscut cu capacit ăți paranormale de percep ție (în sensul de a- și acorda
percep țiile la frecven țe superioare de vibra ție), au sim țit sau au v ăzut chakrele,
reu șind, într-o anumit ă m ăsur ă, s ă le investigheze natura și func țiile. în esen ță ,
chakrele, care nu sunt organe fizice (nu apar țin corpuiui fizic), ci structuri subtile
(apar țin unui alt nivel al realit ății fenomenale) sunt centri de emisie-recep ție,
dinamizare și control ai unei game uluitoare de energii, energi i ce stau la baz ă
tuturor fenomenelor fizice, psihice sau spirituale.
Deoarece sunt asemenea unor discuri rotitoa re, au fost reprezentate simbolic
sub forma unor lotu și. Fiecare lotus (chakra) are un num ăr de petale corespondent
num ărului de canale energetice (nadis) ce radiaz ă din punctul central. Yoghinii
indieni, cei mai avansa ți cunosc ători ai acestor aspecte de mare subtilitate din fii n ța
uman ă, au reu șit chiar s ă identifice frecven țele specifice de vibra ție corespunz ătoare
chakrei, frecven țe ce le-au asociat fonemelor alfabetului sanscrit D evanagari.
Aceast ă asociere nu este în nici un caz întâmpl ătoare. Pentru toate cele 50 de
energii specifice exist ă silabe corespondente (mantras) ce le pot dinamiza. Cum
spuneam, pentru o persoan ă ce dispune de un anumit grad de percep ție subtil ă, a
intona un anumit sunet și a observaîdinamizarea energiei corespondente este o
realitate la fel de comun ă ca a inspira aerul observând mi șcarea corespunz ătoare a
pl ămânilor. Oricine se supune pentru o perioad ă de timp unui antrenament de tip
spiritual î și poate rafina propriul mental astfel încât s ă-l transforme într-un
instrument suficient de fîn, singura modalitate de obiectivare a acestor realit ăți de
natur ă subtil ă. Pentru cei bloca ți pe aspectele inferioare ale mentalului sau focali za ți
exclusiv asupra sim țurilor fizice, nu exist ă nici o cale de a sim ți sau experimenta
realitatea, altfel de net ăgăduit, a energiilor subtile și a chakrelor ce le coordoneaz ă
mi șcarea și transform ările.
Autorit ățile spirituale sunt relativ de acord în a afirma c ă chakrele trec printr-un
proces de maturizare și dezvoltare. La oamenii obi șnui ți, f ără aspira ții spirituale,
acest proces este blocat, chakrele func ționând la un nivel minim de activitate. Din
acest motiv sunt asemuite cu florile de lotus închi se. Pe m ăsur ă ce oamenii se
diferen țiaz ă psihologic, chakrele devin din ce în ce mai active , la o persoan ă foarte
evoluat ă din punct de vedere spiritual ele fiind str ălucitoare și deschise la maxim.
Chiar vorbirea curent ă con ține intui ția acestei realit ăți. Un om despre care se spune
că are "o minte str ălucit ă", perceput prin clarviziune, va fi întotdeauna o p ersoan ă cu
o chakra mental ă foarte dinamizat ă, str ălucitoare la propriu.
De și continu ă s ă existe o anumit ă divergen ță privind num ărul total al chakrelor, un
consens deosebit de puternic a fost realizat în pri vin ța celor mai importante chakre,

65
cele care coordoneaz ă și activitatea chakrelor minore. Acestea sunt șase sau, dac ă,
e s ă o socotim și pe ultima, Sahasrara Chakra sau centrul divin al fiin ței, șapte. în
acela și fel, num ărul total de canale energetice (nadis) nu a putut f i precizat. Bhuta
Suddhi Tantra afirm ă c ă sunt 72 000, Shiva Samhita le estimeaz ă la 350 000, pe
când Tri Shikhi Brahmana Upanishad sus ține c ă sunt atât de multe, încât pot fi
considerate infinite ca num ăr. Totu și, principalele tratate yoghine identific ă 14 astfel
de canale fundamentale pentru țes ătura câmpului energetic subtil al unei persoane.
în mod foarte interesant, medicina chinez ă veche (acupunctura) opereaz ă cu 12
astfel de linii energetice de baz ă numit ă meridiane ia care se adaug ă dou ă sisteme
de control. Dac ă adun ăm: 12 + 2= 14.
Indiferent dac ă-i spunem meridian sau nadi, canalul subtil seam ănă cu un furtun prin
care circul ă apa. Când nu exist ă nici un obstacol, apa circul ă liber de la surs ă de-a
lungul întregului furtun. Dar o strangulare ap ărut ă într-un anumit punct determin ă o
perturbare a curgerii apei. Acest punct de constric ție reprezint ă, în sistemul de
meridiane, corespondentul unui punct Tsubo. Terapia vizeaz ă identificarea acestor
puncte de încetinire sau blocaj al fluxului energet ic și realizarea unei ac țiuni
specifice la nivelul lor (acupunctura, masaj, shiat su, moxibustie).
Aceast ă viziune (conduct ă prin care circul ă un fluid) face apel la obiectele concrete
cu care noi suntem obi șnui ți. La fel de bine, nadis pot fi considera ți curen ți de
energie subtil ă sau filamentele energetice care împânzesc corpul s ubtil al omului, tot
așa cum arterele, venele și capilarele împânzesc toate organele corpului fizi c,
formând o re țea hipercomplex ă de vase sanguine.
Chakrele, prin urmare, ca și canalele subtile, apar țin unui plan al realit ății diferit de
pianul fizic. Dar, pentru a ajuta concentrarea și medita ția asupra lor, punctele de
referin ță se dau pe corpul fizic. Aceste puncte de referin ță sunt urm ătoarele:
Muladhara Chakra – în zona dintre anus și sex;
Svadhisthana Chakra – la trei degete deasupra clitorisului, la femeie / deasupra
bazei superioare de inser ție a penisului, la b ărbat;
Manipura Chakra – la dou ă degete sub ombilic;
Anahata Chakra – în centrul pieptului;
Vishudda Chakra – central, în zona anterioar ă și mijlocie a gâtului;
Ajna Chakra – în mijlocul frun ții;
Sahasrara Chakra – deasupra cre ștetului capului.
Fiecare chakra controleaz ă, la nivelul corpului, anumite organe și sisteme, în timp ce
în plan psihologic este asociat ă cu anumite pulsiuni, activit ăți și func ții. Astfel:
Muladhara
– Fizic: sistemul muscular și osos, picioarele, intestinul gros, func ție de
excre ție, hormonii gonadici, nasul, plexul sacral;

66
– Psihic: instinctul de conservare, voin ța de a supravie țui, nevoile bazale de
ocrotire, hran ă, ad ăpost, starea de siguran ță în plan material, pulsiunea anal ă,
dorin ța de confort, 'mintea "tribal ă", priza de con știin ță asupra realit ății concrete,
tangibile, mecanismele ob ținerii și p ăstr ării unei slujbe, for ța de concretizare a
proiectelor.

Svadhisthana
– Fizic: sistemul circulator și limfatic, uterul, rinichii, vezica urinar ă, organele
sexuale, sperma și secre țiile vaginale, saliva, limba;
– Psihic: pulsiunea sexual ă, pl ăcerea sexual ă, imagina ția, mecanismele
integr ării în social, mimetismul și spontaneitatea social ă, nevoile de c ămin și familie,
unele aspecte ale creativit ății, puisiunea oral ă, magnetismul erotic.

Manipura
– Fizic: sistemul digestiv, intestinul sub țire, stomacul, splina, ficatul, secre ția
endocrin ă a pancreasului, plexul solar, ochii;
– Psihic: voin ța individual ă, unele aspecte ale pulsiunii agresive, nevoile de
dominare, putere și control, atitudinea fa ță de autoritate, dinamismul l ăuntric, st ările
pasionale, capacitatea de autocontrol, eficien ța social ă, expansivitatea, optimismul,
capacitatea de a conduce, mecanismele lu ării și asum ării deciziilor, încrederea în
sine.

Anahata
– Fizic: sistemul respirator și imunitar, pl ămânii, inima, bra țele, pielea, func ția
endocrin ă a timusului, plexul cardiac;
– Psihic: disponibilit ățile afective, sim țul identit ății, compasiunea, empatia,
iubirea necondi ționat ă, capacitatea de a d ărui, toleran ța, blânde țea, altruismul,
sensibilitatea emo țional ă, mecanismele iert ării și devo țiunii.

Vishuddha
– Fizic: tiroida și paratiroida, sistemul auditiv, faringele, esofagu l, m ăduva
spin ării.
– Psihic: intui ția, disponibilit ățile de comunicare, rafinamentul estetic, inspira ția,
puritatea, sesizarea arhetipurilor, aspira țiile spirituale, deta șarea de pl ăcerile
grosiere, aspecte superioare ale creativit ății, aura de mister.

67

Ajna
– Fizic: emisferele cerebrale, hormonii hipofizei, sistemul nervos.
– Psihic: for ța de focalizare mental ă, priza de con știin ță asupra aspectelor
subtile ale existen ței, mecanismele inteligen ței, clarviziunea, dinamismul și armonia
mental ă, puterea de a discrimina, accesul Ia profunzimile psihice, contactele
paranormale, sesizarea și unificarea polarit ăților, starea de martor.

Sahasrara
– Fizic: glanda pineal ă.
– Psihic: st ările de beatitudine, con știin ța unit ății, transcenderea limitelor,
realizarea spiritual ă.

Analizat ă din perspectiva sistemului chakrelor, Umbra nu est e nimic altceva decât
activitatea perturbat ă a acestora, adic ă un agregat de energii subtile focalizate
dizarmonios, determinând excese și deficite vibratorii ce se traduc în pian psiholog ic
și comportamental, deci pe niveluri mai perceptibile ale realit ății, în probleme,
disfunc ții sau patologii.

Muladhara chakra
Voi începe aceast ă analiz ă cu Muladhara chakra, supranumit ă și "chakra r ădăcin ă",
"baza sau suportul manifest ării". De aceea, asocierea ei cu elementul P ământ nu
este întâmpl ătoare. Simbolizând con știin ța teluric ă și limitarea fizic ă, Muladhara
asigur ă nu doar temelia manifest ărilor psihice și spirituale, ci reprezint ă și locul în
care "se odihne ște" sau "doarme" energia divin ă din om, faimoasa for ță spiritual ă
numit ă, în tratatele tantrice, kundalini shakti. Ceva mai grosier și întunecat decât
Muladhara chakra nu poate fi imaginat (de și anumite texte sugereaz ă, într-o manier ă
eliptic ă, contrariul).
Convingerile noastre privind supravie țuirea, ceea ce trebuie s ă faci pentru a face
fa ță vie ții, problemele legate de autoconservare, hran ă, bani, locuin ță , atitudinea fa ță
de dezastrele naturale (în special fa ță de cutremure) deriv ă în bun ă m ăsur ă de
aceast ă chakra. Cele mai rudimentare tehnici de supravie țuire î și extrag de aici
energia. în mod firesc, sentimentul dominant este a cela de fric ă bazal ă, o team ă
foarte adânc ă de a nu fi agresat și anihilat.
Oamenii func ționând dominant pe Muladhara chakra sunt cel mai ap roape de nivelul
animal, uneori atât de aproape încât beneficiaz ă de apelative precum "animalule",
"porcule" sau "vac ă ce e ști". Lumea este perceput ă ca o jungl ă, iar ac țiunile sunt

68
ghidate de cel mai înalt principiu la care au acces , anume, "pe ștele cel mare îl
înghite pe cel mic". Altfel spus, lumea este v ăzut ă constant în dimensiunea ei
amenin ță toare, motiv pentru care și r ăspunsurile la stimuli sunt primitive și violente.
Chiar și persoanele care în via ța lor nu au pus mâna pe o pu șcă sau o bât ă î și
descarc ă energia tensionat ă de pe acest centru consumând filme cu bandi ți,
răuf ăcători și uciga și în serie, filme în care violen țele abund ă, în care se moare pe
capete și în care cel mai priceput supravie țuie ște.
Preocuparea pentru supravie țuirea fizic ă, vizibil ă și normal ă ia animalele s ălbatice,
este codificat ă, în cazul oamenilor, în preocuparea de a munci cât mai mult și de a
câ știga bani pe care nu mai au timp s ă-i cheltuiasc ă, grija exagerat ă pentru
siguran ța zilei de mâine, aten ția excesiv ă acordat ă locuin ței și obiectelor ce asigur ă
confortul material. Tot aici intr ă unele atitudini aberante fa ță de alimenta ție, al ături de
o preocupare ie șit ă din comun pentru s ănătatea, bun ăstarea și chiar forma corpului
fizic. Rotofeii și dolofanele nu m ă vor simpatiza pentru aceast ă afirma ție, dar trebuie
să le spun c ă, dincolo de un anumit punct, chinul de a sl ăbi amplific ă blocajul
energiei pe Muladhara în loc s ă îl diminueze. Acceptarea unei realit ăți corporale mai
degrab ă imposibil de schimbat permite transferul energiei pe alte chakre.
Ins ăș i localizarea chakrei, în apropierea zonei anale, r eflect ă asocierea ei cu cele
mai dense niveluri ale existen ței și focalizarea aten ției celor care func ționeaz ă
preponderent la acest nivel asupra aspectelor concr ete și tangibile ale existen ței.
Energia armonios distribuit ă pe aceast ă chakra și investit ă la polul superior al scalei
de vibra ții asociate produce ceea ce în psihologie se nume ște tipul senzorial, adic ă
acel om focalizat pe ceea ce este concret, având în credere în ceea ce poate fi
măsurat sau dovedit. El a șteapt ă informa ții exacte despre lume, observ ă și î și
reaminte ște detalii, tinde s ă fie specific și literal, prefer ă cele 5 sim țuri în dauna
intui ției, concentrându-se nu pe posibilit ăți, în țelesuri sau semnifica ții ascunse, ci pe
ceea ce poate fi v ăzut, auzit, mirosit, gustat sau pip ăit. Senzorialul accept ă ideile noi
doar dac ă au aplica ții practice și îi apreciaz ă spontan pe cei care i se par reali ști,
pragmatici, care nu- și pierd vremea cu specula ții sau realit ăți subiective, ci se
orienteaz ă c ătre fapte obiective și ac țiuni concrete.
în Muladhara chakra î și are r ădăcinile ceea ce se nume ște uneori "mintea tribal ă"
sau "sim țul clanului", adic ă o loialitate rigid ă fa ță de valorile și principiile unei familii,
organiza ții sau grup (inclusiv o band ă de ho ți sau de derbedei). Nu am nimic
împotriva normelor și convingerilor unui grup structurat, bineîn țeles. M ă refer aici
la acele principii, reguli sau tipare de comportament neadaptate la context,
cum ar fi de pild ă obliga ția de a te c ăsători cu o persoan ă de aceea și religie (chiar
dac ă nu o iube ști) sau constrângerea de a-i înjura pe suporterii e chipei adverse,
oricât de pa șnici ar fi ace știa. Toate ideile de datorie și supunere în numele "tribului"
de care apar ții sunt dinamizate de energia P ământului, acumulat ă în Muladhara
chakra. De aici sunt hr ănite sacrificiile, indiferent dac ă e vorba de un pilot kamizake
sau de un tân ăr care îmbr ățișeaz ă profesia tat ălui pentru a duce mai departe
afacerea de succes a acestuia.

69
Fidelitatea și devotamentul rigid nu au, în sine, nimic r ău, dar devin periculoase
atunci când ideile pe care le propagi de dragul gru pului religios, economic sau
intelectual de care apar ții sunt împotriva nevoilor tale individuale. De ase menea,
poate c ă ele au fost valabile "ieri" (în trecut), dar nu ma i sunt valabile "azi", în
prezent. Realitatea le-a dep ăș it, prin urmare ele trebuie abandonate acum, de și au
fost utile atunci. Orice demers serios de autocunoa ștere presupune investigarea
acelor convingeri pe care le crezi personale când, de fapt, ele nu sunt decât credin țe
pe care familia, grupul sau comunitatea le-au s ădit în tine, f ără s ă fii con știent.
Inclusiv în rela ția de cuplu, Muladhara disonant ă determin ă nevoile de fidelitate
rigid ă și hot ărârea de a r ămâne într-un parteneriat toxic pentru "a salva" bun ul nume
și respectabilitatea social ă. Fidelitatea n ăscut ă din iubire împ ărt ăș it ă este minunat ă
și constructiv ă, fidelitatea întemeiat ă pe prejudec ăți sau ra țiuni sociale nu e decât
ceva diform și resping ător. Exist ă prin urmare fidelit ăți evolutive și fidelit ăți blocante,
dup ă cum energia subtil ă a P ământului este pus ă sau nu în slujba iubirii.
Mergând cu analiza mai departe, un stil de via ță ce te face s ă te mu ți în permanen ță
dintr-un loc în altul, incapacitatea de a avea o lo cuin ță în care s ă te sim ți "acas ă" (la
limit ă, problema "homeless"), dificultatea de a p ăstra o locuin ță func țional ă (vezi
debran șă rile) sau teama intens ă c ă vei r ămâne far ă un ad ăpost sunt toate expresii
ale diferitelor dizarmonii de pe Muladhara Chakra. De și poate suna speculativ, te
anun ț c ă exist ă o coresponden ță subtil ă între zonele de pe glob de tensiune teluric ă
(frecven ța și intensitatea cutremurelor) și aspectele colective ale chakrei Muladhara
din oamenii care le populeaz ă. Cutremurele obiective nu fac decât s ă reflecte
dezechilibrele l ăuntrice ale elementului P ământ, fapt strâns legat de ideea c ă
oamenii nu sunt separa ți de natur ă, iar Cosmosul este unitar. Min țile ingenioase se
vor gândi imediat c ă persoanele care nu au probleme cu locuin ța, ba chiar au case
spa țioase și elegante în cartiere selecte sau cel pu țin civilizate sunt relativ echilibrate
pe Muladhara. Acest lucru este într-o anumit ă m ăsur ă adev ărat, de și trebuie s ă
men ționez c ă Muladhara, ca orice alt ă chakra, exist ă în șapte dimensiuni diferite, din
ce în ce mai subtile (altfel spus, exist ă șapte chakre Muiadhara, fiecare
corespunz ătoare unui plan subtil).
Pe un alt nivel, problemele legate de domiciliu, re ședin ță sau stabilitate a slujbei
reflect ă dificultatea de a te ancora, adic ă de "a prinde r ădăcini" undeva. Unii oameni
nu simt niciodat ă nevoia s ă se "a șeze", dar mobilitatea lor excesiv ă nu are nimic
creativ, ci este doar o defens ă fa ță de teama de a construit ceva solid și durabil.
Aceea și dificultate "coloreaz ă" orientarea c ătre rela ții fragile sau frivole, developând
nu doar teama de intimitate, ci și incapacitatea de a se angaja pe termen lung într- o
rela ție trainic ă.
A avea r ădăcini este un fel de a fi conectat la P ământ, nu prin intermediul cuiva de
care depinzi ( și c ăruia îi consumi energia), ci prin propriile taie fo r țe. Aceast ă reu șit ă
îți ofer ă un fel de încredere primordial ă, sentimentul de a fî protejat în sânul
Naturii, perceput ă chiar ca o putere cosmic ă. Spre deosebire de cei care tr ăiesc în
blocurile "cutii de chibrituri" de la ora ș, oamenii de la țar ă, pentru care p ământul fizic
este o realitate cotidian ă, tr ăiesc aceast ă rela ție la un nivel mai profund. Or ăș enii
îndr ăgosti ți de munte, hoin ărind la sfâr șit de s ăpt ămân ă pe trasee mai mult sau

70
mai pu țin preten țioase, sunt și ei împin și de aceast ă nevoie de integrare a
elementului P ământ în structura lor de personalitate. In ce-i pri ve ște pe cei care și-
au f ăcut o meserie din a cutreiera, m ăsura sau explora suprafa ța și adâncimile
pământului (geologi, geodezi, topografi, sondor i, mineri, ingineri agricoli sau
pedologi), ei func ționeaz ă nu pe deficit, ci pe surplus de energie subtil ă a
pământului.
Problematica supravie țuirii în contextul unei conect ări intermitente sau nesigure la
Pământ se mai consteleaz ă accentuat la arti ști, oameni cu profesiuni liberale sau
persoane ce lucreaz ă în vânz ări, fiindc ă pl ătite prin comision. întreb ările lor sunt de
genul: vor avea nevoie de mine la acest spectacol? Le vor pl ăcea tablourile mele?
Va cump ăra? Unde voi lucra peste dou ă luni? Voi avea clien ți? Ce se va întâmpla
anul viitor? Unde voi mai cânta? Cum voi fi pl ătit? în sfera psihologiei și
psihoterapiei, tinerii absolven ți cu dizarmonii energetice pe Muiadhara Chakra nu
reu șesc s ă se angajeze în domeniul pentru care s-au preg ătit, în ciuda tuturor
căut ărilor prin ziare și pe Internet. Pe de alt ă parte, cei cu un echilibru mai bun î și
găsesc o slujb ă fie imediat, fie dup ă un interval de timp în care încrederea în^
reu șit ă a fost puternic ă și constant ă.
Chakra Muladhara are o leg ătur ă atât de complex ă cu banii, încât guverneaz ă
inclusiv sentimentul de a fi pl ătit corespunz ător muncii depuse (sau valorii
ad ăugate), credin ța c ă nu-ți va lipsi nimic din ceea ce e indispensabil și puterea de a
dispune exact de sumele necesare pentru a investi î n viitorul t ău. Știu c ă aceste
afirma ții par cel pu țin interesante, dac ă nu cumva bizare. îns ă, pentru cei familiariza ți
cu fenomenologia energiilor subtile, ele nu sunt cu nimic mai spectaculoase decât
legile mecanicii clasice.
Tr ăirile emo ționale de pe niveiul acestei chakra și frica, în mod special, se
organizeaz ă într-un complex psihologic de tipul vânat-vân ător. în func ție de
polaritatea pe care se manifest ă energia, o persoan ă experimenteaz ă teama acut ă
de a nu fi atacat ă și r ănit ă (în sens fizic, dar și în sens psihologic) sau nevoia de a-i
ataca sau a-i agresa pe ceilal ți, pulsiune corespunz ătoare pentru vulnerabi¬litatea
fizic ă / psihologic ă autoperceput ă. Aceste frici ira ționale fac trimitere direct ă la
patternuri primitive de supravie țuire și contureaz ă universul unei astfel de persoane,
univers compus din pr ăzi și pr ădători (vezi și expresia "a fost / este o prad ă
ușoar ă").
Femeile și b ărba ții dota ți cu farmec sexual, dar bloca ți energetic pe prima chakra î și
construiesc vie țile pe acest model al cuceririi și devor ării pr ăzii (cite ște: se folosesc
de victimele lor) într-o încercare disperat ă de a rezista într-o lume pentru care nu au
dezvoltat mecanisme mature de adaptare.
Când temerile de a fi lovi ți și angoasa de a tr ăi într-o lume în care fiecare e pe cont
propriu se amplific ă pân ă la teroare și groaz ă, ele preg ătesc terenul pentru episoade
psihotice sau structuri de personalitate de tip anx ios și paranoid. Nici nu poate fi
altfel într-o lume în care pare a domni legea jungl ei, în care supravie țuie ște cel mai
bine adaptat și din care lipsesc (sau au disp ărut) reperele morale și spirituale. în
situa ții sociale anomice (crize de sistem, revolte, revol u ții), când institu țiile statului nu

71
mai func ționeaz ă, iar ordinea legal ă e suspendat ă, oamenii regreseaz ă
natural spre Muladhara, concentrându-se pe supra vie țuire sau, mai târziu, când se
face tranzi ția spre o nou ă organizare socio-economic ă, pe acumul ări primitive de
capital și raporturi de munc ă rigide (reglementate nu de ceea ce știi s ă faci, ci de
beneficiul primar pe care îl aduci angajatorului – relevant ca studiu de caz, România
dup ă 1989).
Localizarea chakrei Muladhara în zona anusului și rela ția ei cu anxietatea intens ă
din situa ții amenin ță toare pentru supravie țuire mai este eviden țiat ă de un fapt
obiectiv. în situa ții terifiante, defeca ția este un r ăspuns spontan. "Face pe el de
fric ă", obi șnuim s ă spunem despre cineva care este cople șit de team ă, de pild ă, în
fa ța unei autorit ăți. Cei confrunta ți cu astfel de temeri abisale au uneori probleme
intestinale și sunt vizitatori perseveren ți ai WC-urilor. La niveluri mai pu țin concrete,
exist ă chiar "diaree emo țional ă", adic ă o expulzare de emo ții f ără nici un fel de
consisten ță . La polul cel ălalt, frica ira țional ă dominat ă rigid se manifest ă în plan
emo țional ca un fel de constipa ție, adic ă o incapacitate notorie de a da drumul, de a
exprima liber emo ții și sentimente autentice. Cum se poate vedea (sau, ma i bine zis,
mirosi), via ța focalizat ă pe aceast ă prim ă chakr ă nu e deloc nostim ă, fiind privat ă de
numeroase alte elemente care fac lumea, dac ă nu un loc prietenos, m ăcar unul
complex și spectaculos.
Școala de gândire psihologic ă cea mai apropiat ă de esen ța acestei chakra este cea
înfiin țat ă de Melanie Klein, o psihanalist ă ale c ărei idei au fost respinse de
Societatea din Berlin, dar acceptate și încurajate de Societatea Britanic ă de
Psihanaliz ă în frunte cu Ernest Jones. Școala kleinian ă vorbe ște despre angoasa
psihotic ă a pruncului, o angoas ă ce nu dispare pe m ăsur ă ce copilul înainteaz ă în
vârst ă, ci începe s ă fie administrat ă și controlat ă de niveluri diferite ale min ții.
Prima faz ă de dezvoltare a psihicului, de la 0 spre 5 luni, n umit ă "schizo-paranoid ă",
este dominat ă de o puternic ă organizare defensiv ă împotriva unor temeri din cele
mai primitive, anxiet ățile de anihilare și persecu ție considerate ca manifest ări
nemediate ale instinctului mor ții. Copilul separ ă în plan mintal și izoleaz ă pozitivul de
negativ, raportându-se diferit la acela și obiect, dup ă cum acesta îl gratific ă sau nu
("sânul cel bun" și "sânul cel r ău"). Aceast ă opera ție a fost numit ă scindare sau clivaj
(splitting). Ea introduce o disociere asem ănătoare cu cea a adultului schizofren,
motiv pentru care Meianie Klein, influen țat ă de Ronald Fairbairn (cel care va
dezvolta ulterior propria teorie a rela ției cu obiectul, respingând teoria freudian ă a
pulsiunilor) va ad ăuga particula "schizo" la termenul "paranoid" prin care desemna
ini țial prima faz ă de dezvoltare psihologic ă, caracterizat ă, cum spuneam, de st ări
înc ărcate cu violen ță . Sursa acestei agresivit ăți primitive pare a fi Supraeul, entitate
pe care Klein, spre deosebire de Freud, o vede oper ând înc ă de la începutul vie ții
copilului.
Viziunea psihanalitic ă kleinian ă, de și pe alocuri greu de în țeles, se apropie la un
moment dat de teoriile asupra continuit ății vie ții din unele tradi ții spirituale. M ă refer
explicit la schemele înn ăscute de rela ție a individului cu mediul, scheme l ăuntrice în
care sunt prefigurate obiectele externe și rela țiile cu ele și care seam ănă, de ce nu,
cu patternuri de rela ție mo ștenite din vie țile anterioare. Aceast ă intui ție a lui Meianie

72
Klein îmi pare a fi atât de profund ă, încât nominalizarea acestui algoritm dinamic
incon știent drept "fantasm ă" nici nu mai conteaz ă. E drept, pentru a înl ătura confuzia
inerent ă cu fantasma freudian ă în sensul de fantezie, scenariile fantasmatice de
ac țiune au fost articulate ulterior cu "ph". Klein dep ăș ește astfel metapsihologia
freudian ă, înlocuind pulsiunile oarbe, f ără obiecte specifice de desc ărcare, cu
scenarii dinamice de interac țiune ("fantasmele") în care obiectele sunt
predeterminate. De aici și pân ă la condi țion ările karmice din metafizica hindus ă,
conform c ărora un om va stabili cu necesitate anumite rela ții cu persoane specifice,
rela ții deja programate, nu mai este decât un pas.
Nu voi încheia acest segment Meianie Klein far ă a aminti precizarea pe care ea
îns ăș i a încercat s ă o aduc ă, anume c ă angoasa psihotic ă a bebelu șilor nu se refer ă
la faptul c ă ace știa sunt nebuni. A fost ales un termen nefericit di n repertoriul
psihiatric pentru a desemna un proces psihic obi șnuit. Insecuritatea intens ă și
primitiv ă a bebelu șului nu este anormal ă. Ea poate fi st ăpânit ă pe m ăsur ă ce copilul
evolueaz ă, devenind destructiva doar în cazul unor mecanisme inadecvate de
gestionare. Angoasele bazale pot erupe, prin urmare , în boli psihice, ceea ce este
echivalent cu a spune c ă tensiunile energetice de pe Muladhara Chakra, dac ă nu
sunt con știentizate și controlate, pot sta la baza unor patologii din ce le mai severe.
Fiin țele cu vulnerabilit ăți de personalitate de tip paranoid exemplific ă focaliz ările
dizarmonioase de pe chakra Muladhara. B ănuitoare, suspicioase, v ăzând peste tot
interese ascunse și amenin ță ri, ele se a șteapt ă în permanen ță s ă fie r ănite, agresate
sau chiar distruse. De la șeful care se simte amenin țat de energia și creativitatea
unui subordonat pân ă la conduc ătorii unor mi șcări spirituale sau politice care se simt
urm ări ți și chiar persecuta ți de adversari ascun și, teama incon știent ă de a fi anihilat
și distrus este o prezen ță constant ă. încerc ările de a dovedi existen ța acestor
du șmani nu lipsesc. Teoriile conspira ției sunt în floare și presupun actori dintre cei
mai nea ștepta ți, de la forul sportiv european (UEFA), hot ărât s ă marginalizeze
fotbalul românesc cu ajutorul arbitrilor (vezi cazu l Urs Meier) pân ă la serviciile de
spionaj și omniprezenta re țea a francmasoneriei mondiale. Când impulsurile
agresive de pe Muladhara, negate și proiectate în exterior, sunt asumate și
"îmblânzite", predispozi ția c ătre scenarii conspirative și oponen ți malefici se
transform ă în capacitatea de a imagina aspecte noi ale realit ății materiale și for ța de
a finaliza aceste proiecte.
în sfâr șit, în Muladhara rezid ă și unele forme ale pulsiunii orale. Nu po ți supravie țui
dac ă nu te hr ăne ști. Expresii ale dezechilibrului energetic sunt dif icult ățile de
procurare a hranei, sentimentul c ă mâncarea este insuficient ă, preferin ța pentru
alimente grosiere, compuse din vibra ții dense, (carnea, de exemplu), nevoia de a
mânca repede, alimentat ă de teama c ă altfel (dac ă m ănânci încet) hrana ar putea fi
consumat ă de ceilal ți.
Hrana este intim legat ă de sentimentul de siguran ță (acest mecanism se reproduce
la un nivel superior pe Vishuddha Chakra). De aceea , unii oameni, pentru a se sim ți
securiza ți, și-au dezvoltat un mecanism de ap ărare rudimentar: m ănânc ă atunci
când le este fric ă! Aceasta nu înseamn ă c ă cei din zona XXL tr ăiesc permanent în

73
teroare, de și uneori dimensiunile exagerate ale corpului traduc simbolic nevoia de a
proteja cu cât mai mult ă materie ceea ce este perceput ca foarte intim și vulnerabil.
Lăcomia, manifestat ă în comportamente de achizi ție, acumulare și/sau ingerare a
bunurilor materiale indic ă fidel gradul de perturbare a chakrei Muladhara. Ma rii
gurmanzi o au supradimensionat ă, iar în familiile ce func ționeaz ă dup ă principiul "eu
aduc banii, tu g ăte ști", polariz ările energetice sunt rigide. A înv ăța s ă-ți preg ăte ști
singura hrana f ără a face din asta o carier ă (de și e p ăcat s ă nu o faci dac ă ai
voca ție) e unul din cele mai bune moduri de a- ți procura un sentiment de securitate
bazal ă și de a fi în contact cu energiile primordiale ale v ie ții, a șa cum sunt ele
înmagazinate în conopid ă, cartofi, ro șii sau ceap ă. B ărba ții care nu știu s ă g ăteasc ă
măcar la un nivel rezonabil pierd una din cele mai bu ne modalit ăți de a se echilibra
pe Muladhara Chakra. Acesta e unul din motivele pen tru care speran ța de via ță la
femei este mai mare decât la b ărba ți. Acest lucru poate s ă sune desuet în lumea în
care tr ăim, dar convingerea mea este c ă dinamicile armonice de pe Muladhara nu
pot fi asigurate în absen ța experien țelor de contact cu natura și roadele ei. De altfel,
faptul c ă omul contemporan este atât de rupt de; o natur ă pe care o manipuleaz ă și
o distruge aproape incon știent de consecin țe nu este întâmpl ător. în lumea
noastr ă tehnologizat ă, sunt rarisime cazurile în care oamenii p ășesc cu piciorul gol
pe p ământ pentru a se bran șa la energia revitalizant ă a acestuia. înjur e atâta beton
și asfalt încât e firesc s ă te sim ți izolat de Mama Natur ă și s ă o tratezi ca pe o
str ăin ă. La fel de explicabil ă, din p ăcate, este și reac ția ei. Și mă refer aici la formele
tot mai violente (c ălduri în ăbu șitoare, inunda ții, tornade devastatoare, seisme) prin
care natura îl pune pe om fa ță în fa ță cu efectele ac țiunilor sale.
"Mula" (din Muladhara) înseamn ă într-adev ăr r ădăcin ă, baz ă sau suport. în
metafizica hindus ă. Mula-Prakriti este baza transcendental ă a tuturor fenomenelor
naturale, substan ța fundamental ă pentru stele, mun ți, vegetale sau animale. Tot aici
își au originea corpurile oamenilor. Muladhara asigur ă schimburile energetice și
informa ționale cu acest domeniu invizibil și misterios și este de o importan ță crucial ă
capacitatea ei de a func ționa armonios. Longevitatea ce poate fi ati ns ă în
condi țiile dinamiz ării ei puternice nu este în nici un caz o inven ție promovat ă de
textele yoghine. Pentru o fiin ță focalizat ă ferm în Muladhara Chakra și aflat ă într-un
raport armonios cu Mula-Prakriti, supravie țuirea fizic ă mult peste speran ța obi șnuit ă
de via ță nu reprezint ă nimic miraculos. Unii oameni se nasc cu o abunden ță de
energie la acest nivel, astfel încât reu șesc s ă tr ăiasc ă mult în ciuda exceselor vizibile
pe care le fac. Sunt oamenii care m ănânc ă neglijent sau fumeaz ă dou ă pachete de
țig ări pe zi și, cum se spune, n-au nici pe dracu'. Nu e nimic de urmat aici! E ca și
cum s-ar fi n ăscut cu un cont bancar imens din care tot cheltuies c. La un moment
dat, vor ajunge la fundul sacului. Și, dac ă teoria vie ților succesive este adev ărat ă, în
via ța urm ătoare o vor porni de la zero, dac ă nu cumva cu datorii (nu voi spune ce
înseamn ă "datorii", întrucât e greu de suportat).
Sper c ă am ar ătat pân ă aici, m ăcar par țial, cum pulsiunile oral ă și anal ă sunt legate
în Muladhara Chakra. în modelul yoghin asupra reali t ății, aceast ă chakra se
manifest ă dominant pân ă la 7 ani, când preiau controlul dinamicile energet ice
corespunz ătoare urm ătorului centru. Aceasta pare a contrazice teoria fr eudian ă a

74
stadiilor de dezvoltare libidinal ă (stadiile oral, anal, falie, genital). Credin ța mea este
că modelul freudian, de și con ține observa ții pertinente, nu este în mod necesar
corect. Pe de alt ă parte, dominan ța lui Muladhara pân ă la 7 ani nu exclude
func ționarea subordonat ă a lui Svadhisthana în acest interval. Aceasta ar e xplica
sexualitatea infantil ă de care nici un cercet ător serios nu se mai îndoie ște ast ăzi. în
sfâr șit, iradierea energiilor subtile ale P ământului, coordonat ă de Muladhara în
celelalte 6 planuri ale fiin ței (deci și în cel sexual) este o alt ă baz ă de manifestare a
sexualit ății infantile, mai ales c ă aceasta împrumut ă formele primitive și rudimentare
specifice chakrei Muladhara.

Svadhisthana Chakra
Urm ătorul centru de con știin ță , Svadhisthana Chakra, este asociat cu elementul
subtil ap ă și poate fi numit far ă a gre și centrul pl ăcerii și sexualit ății. Svadhisthana
Chakra comand ă impulsurile sexuale, instinctul de reproducere, se nza țiile și tr ăirile
erotice, disponibilitatea amoroas ă, atrac ția pentru pl ăcerile senzoriale. într-un fel, și
ea are de-a face cu supravie țuirea, doar c ă acum nu mai e vorba de conservarea
individual ă, ci de perpetuarea speciei. Nevoia de reproducere a speciei este,
bineîn țeles, de natur ă instinctual ă și biologic ă, îns ă ea dep ăș ește simpla
autoconservare. Nu este teama individului de a fi a nihilat, ci teama colectivului de a
nu disp ărea. Nivelul vibrator al energiei este înc ă grosier, dar nu atât de primitiv ca
pe Muladhara. Aici apar primele aspecte ale creativ it ății necesare pentru a asigura
supravie țuirea speciei și, dup ă cum vom vedea, și pentru experimentarea
unei game largi de pl ăceri fizice.
O persoan ă al cărei flux de con știin ță are ca dominant ă Svadhisthana Chakra este
intens preocupat ă de pl ăceri senzoriale, în special de experien țe erotice. Acest
interes nu este distructiv decât în m ăsura în care energia sexual ă este cheltuit ă în
experien țe pe care nu se construie ște nimic, cu alte cuvinte este irosit ă în loc de a
servi ca instrument de manifestare a poten țialului afectiv sau de a fi transmutat ă și
în ălțat ă pe niveluri superioare de con știin ță .
Dizarmoniile de pe Svadhisthana Chakra blocheaz ă sau pervertesc în diferite
feluri senzualitatea, sexualitatea și natura rela ției cu obiectele sim țurilor.
Atitudinile inadecvate fa ță de pl ăcere în general, pl ăcerea sexual ă în particular, sunt
codificate energetic la nivelul acestei chakra. Uni i copii ajung s ă joace roluri dictate
de p ărin ții lor mai mult sau mai pu țin nevrotici, fiind convin și c ă a te bucura de
pl ăcere este un p ăcat, în timp ce a- ți refuza pl ăcerea este, evident, o virtute. Spre
deosebire de tradi ția cre știn ă, spiritualitatea tantric ă a reu șit s ă integreze
sexualitatea într-un mod superior, punând la punct o serie de tehnici extrem de
eficiente prin care energiile erotice, în loc s ă fie pierdute, sunt amplificate și
sublimate pe etaje mai elevate ale psihicului, cont ribuind astfel la evolu ția spiritual ă.
Ca de fiecare dat ă când un lucru bun este revelat oamenilor, se g ăsesc unii care s ă-
l foloseasc ă gre șit. A șa s-a întâmplat și cu tehnicile tantrice. Utilizate abuziv și în
scopuri tar ă nici o leg ătur ă cu spiritualitatea, și-au pierdut credibilitatea ini țial ă. Ele
continu ă s ă fie controversate și ast ăzi, de și metodologia pe care o presupun

75
are o precizie și o coeren ță de tip știin țific. întrucât natura uman ă se schimb ă greu,
vor mai fi probabil mult timp de acum încolo oameni care se apropie de calea
tantric ă mâna ți de aspira ții spirituale, respectiv materiale. Ei pot fi îns ă deosebi ți
relativ u șor cu ajutorul unui criteriu minunat enun țat de îisus: "îi ve ți cunoa ște dup ă
roadele lor."
Este perfect posibil ca rela țiile erotice și tr ăirile amoroase s ă fie puse în slujba unui
ideal spiritual, s ă furnizeze energia necesar ă extensiei con știin ței dincolo de planul
foarte limitat al sim țurilor fizice. Cu toate acestea, într-o epoc ă ce se mândre ște cu
eliberarea de prejudec ățile sexuale, în ăuntrul confesiunilor spirituale consacrate,
aceast ă cale alternativ ă nu doar c ă nu este în țeleas ă, dar nici m ăcar nu este
acceptat ă și studiat ă pentru a fi respins ă nu înaintea experien ței, ci dup ă experien ță .
Este ca și cum ai crede c ă alunele sunt hr ănitoare doar pentru veveri țe deoarece
genera ții întregi înaintea ta au fost îndoctrinate s ă cread ă astfel. Poate c ă, într-
adev ăr, alunele nu sunt bune pentru om, dar trebuie s ă încerci câteva ca s ă te
convingi, nu-i a șa? în plus, e posibil ca alunele s ă nu fie nutritive pentru unii oameni,
dar s ă se dovedeasc ă absolut pozitive pentru al ții. A opera în astfel de cazuri cu
categorii absolute nu indic ă decât un grad de dihotomizare a gândirii ce aminte ște
mai degrab ă de lipsa de suple țe a elementului P ământ guvernat de chakra
anterioar ă.
Cum activitatea sexual ă de unul singur nu e prea indicat ă, riscând s ă devin ă
monoton ă, Svadhisthana Chakra influen țeaz ă în mod natural natura și calitatea
rela țiilor noastre cu al ți oameni. Mai larg, aceast ă chakra guverneaz ă modalit ățile în
care se stabilesc rela țiile sociale, caracterul agreabil al acestora, disp onibilit ățile de
comunicare la un nivel mai superficial cu semenii n o ștri. Ilustrativ pentru gradul de
mimetism și diferen țierea psihologic ă înc ă redus ă de la acest nivel este
fenomenul modei. Tot aceast ă vulnerabilitate o vizeaz ă și campaniile publicitare și
nu e deloc greu de conceput de ce majoritatea au o not ă sexual ă mai explicit ă sau
mai subtil ă. Toate fenomenele colective și influen țele în mas ă au ca substrat
energetic Svadhisthana Chakra, cel mai simplu loc d e sesizat al acestei dominan țe
fiind un stadion, unde mii de oameni suspin ă la unison pentru c ă un fotbalist cu un
vocabular de maxim 400 cuvinte a ratat o ocazie uri a șă .
Pe Svadhisthana Chakra, mentalul individual tinde s ă fuzioneze cu mentalul altor
persoane, fiind nevoie de o singur ă persoan ă cu un mental mai puternic (focalizat,
de exemplu, pe Manipura Chakra) pentru a transforma un grup într-o mas ă de
manevr ă. Numero și oameni cu o voin ță puternic ă au reu șit aceasta de-a lungul
timpului, iar exemplul cu cel mai pronun țat caracter didactic care îmi vine în minte
este tipul acela vegetarian, nefum ător și antialcoolic Adolf Hitler.
Pe Svadhisthana Chakra se creeaz ă cele mai primitive dependen țe emo ționale, se
produc identific ări și ata șamente dureroase. Dorin ța sexual ă, pasiunea și nevoia de
a fi sprijinit emo țional sunt uneori atât de intricate, încât e nevoie de ani de terapie
pentru a face ordine și a calma aceast ă vâltoare. Sensibilitatea la emo țiile celorlal ți
este una din func țiile acestei chakra și e u șor de imaginat ce distorsiuni la nivelul
percep ției apar când chakra e perturbat ă. Nu degeaba elementul subtil ap ă este
asociat cu emo țiile. în contrast evident cu p ământul, care e greu de urnit, imobil și

76
dens, apa nu are o form ă proprie, dar este uluitor de adaptabil ă la context,
împrumutându-i forma. Instabilitatea și caracterul ei schimb ător sunt notorii.
Dispozi țiile emo ționale reflect ă cel mai bine aceast ă calitate a apei. La polul cel ălalt,
desigur, exist ă sentimentele, adic ă tr ăiri afective de lung ă durat ă, stabile și profunde.
Ele antreneaz ă Anahata (chakra inimii) și integreaz ă energia P ământului, cea care
confer ă durabilitate și structur ă. între st ările difuze, pasagere, respectiv cele
cristalizate, intelectuale, estetice sau morale, se afl ă emo ții și tr ăiri diferit organizate
și con știentizate. Toate îns ă î și extrag for ța din energia subtil ă a apei, guvernat ă de
Svadhisthana Chakra. Aceasta înseamn ă c ă o chakra purificat ă și echilibrat
polarizat ă e absolut necesar ă pentru a accede la niveluri transpersonale ale
con știin ței. Altfel spus, e nevoie de o via ță emo țional ă limpezit ă și echilibrat ă pentru
a evolua din punct de vedere l ăuntric. Altfel, haosul emo țional va împiedica
atingerea celuilalt ță rm, cel spiritual, a șa cum o mare agitat ă frâneaz ă sau
blocheaz ă traversarea, ba chiar îi poate scufunda pe c ălătorii impruden ți și imaturi.
Svadisthana Chakra este nivelul la care oamenii sch imb ă cel mai u șor reziduuri
emo ționale, locul unde te încarci f ără s ă-ți dai seama c ă sup ărările, necazurile sau
triste țea celuilalt. Nu ți s-a întâmplat niciodat ă s ă stai de vorb ă cu o persoan ă cel
pu țin o jum ătate de or ă și la sfâr șitul discu ției s ă te sim ți sec ătuit, indispus sau
descurajat? Sau, dimpotriv ă, s ă ai senza ția clar ă c ă te-ai "înc ărcat" cu ceva greu și
nepl ăcut? Ceea ce se întâmpl ă în astfel de cazuri este c ă partenerul de comunicare
îți transmite propriile probleme, î și descarc ă energia negativ ă asupra ta gra ție
acordului stabilit la nivelul celor dou ă chakre Svadhisthana, a lui și a ta. în rela țiile de
consiliere și terapie, acest pericol este constant, devenind ad esea major când
ofertan ții de ajutor nu știu sau nu reu șesc sa vibreze pe chakre superioare. De și
nimeni nu are chef s ă poarte poveri suplimentare și inutile sau s ă asimileze emo ții
primitive și toxice, exact acesta e fenomenul care se întâmpl ă când incon știentul
terapeutului e insuficient de purificat, oferind pu ncte de ancorare la nivelul lui
Svadhisthana Chakra pentru energiile inferioare ale clientului s ău. Cei mai sensibili
terapeu ți simt imediat dup ă ședin ță aceast ă "înc ărcare". Al ții, îns ă, mai pu țin
con știen ți sau preocupa ți de altceva, se trezesc dup ă o vreme reac ționând
inadecvat, ca s ă nu spun ciudat, în alte rela ții, în special cu cei apropia ți.
Din câte am putut observa, nici una din practicile de formare terapeutic ă nu lucreaz ă
explicit cu chakra Svadhisthana ( și nici cu alte chakre). Aceast ă realitate subtil ă este
fie necunoscut ă, fie greu de perceput sau validat știin țific. Cu toate acestea, în
curentele de orientare experien țial ă și analitic ă exist ă o con știent ă intens ă a
pericolului de contaminare cu tiparele și reziduurile emo ționale ale clientului, motiv
pentru care, în faza de analiz ă personal ă ( și ulterior, în perioadele de supervizare),
se încearc ă o salubrizare și armonizare a incon știentului personal. De și recunosc și
respect valoarea acestor practici, simt nevoia s ă subliniez caracterul lor totu și
indirect în compara țiile cu tehnicile de focalizare, dinamizare și echilibrare direct ă a
chakrelor.
Pentru cei bloca ți pe modalit ățile senzoriale obi șnuite, practica terapeutic ă pare ceva
relativ simplu, rezumându-se în ultim ă instan ță la "vorbe". Nu comport ă aproape nici
un pericol și nu con ține aproape nici un comportament de risc, a șa cum putem

77
observa de pild ă în alpinism sau în cursele de formula 1. Nu este n ici pe departe
așa. în opinia mea, profesia de terapeut este una din cele mai riscante. Ea nu se
centreaz ă asupra materiei, ci opereaz ă cu aspecte subtile ale realit ății, energii și
informa ții, adic ă modele vibratorii uneori practic insesizabile, a semenea
procedurilor de ac țiune codificate în structura genelor. Terapeutul es te în situa ția
ucenicului vr ăjitor, cel care nu cunoa ște exact natura for țelor cu care lucreaz ă și, mai
ales, consecin țele la distan ță ale ac țiunii acestora. A opera în astfel de condi ții de
incertitudine înseamn ă a risca, și nu dar via ța corpului fizic, ca în exemplele
anterioare (oricum, acesta va muri la un moment dat ), ci via ța corpurilor subtile, cele
care asigur ă manifestarea con știin ței individuale în celelalte planuri ale realit ății.
Mul ți tineri ( și chiar persoane implicate în domeniu) sunt tragic incon știen ți de
pericolele acestei meserii, fiind fascina ție de aspectele ei exterioare precum
elegan ța unui cabinet sau clientela, dac ă se poate, din zona VIP. Terapia, a șa cum
am ajuns eu s ă o în țeleg, are foarte pu țin de-a face cu astfel de accesorii materiale
sau sociale. Ea este, înainte de toate, o munc ă sus ținut ă cu tine însu ți, efortul de a
te pune în ordine pe tine însu ți, astfel încât ajutorul acordat celorlal ți s ă curg ă
natural și neinten ționat. în al ți termeni, terapie este munca de echilibrare a chak relor
și acordarea acestora pe cele mai înalte
frecven țe posibile, astfel încât sâ po ți experimenta și manifesta cele mai înalte
posibilit ăți ale fiin ței taie. Ceea ce le oferi semenilor, ajutorul apare nt deliberat, este
doar reflexia ajutorului pe care ți-l oferi ție însu ți, acceptarea p ărților întunecate și
știin ța de a le transforma. Un terapeut este eficient cân d sprijin ă la clientul s ău
integrarea unor aspecte din umbr ă pe care el însu și Te-a integrat cu ceva timp în
urm ă. Altfel, când se confrunt ă cu probleme pe care el însu și nu le-a dep ăș it, este la
fel de neputincios ca un chirurg care nu- și poate opera propria tumoare.
Nu am f ăcut întâmpl ător aceast ă lung ă parantez ă în contextul analizei chakrei
Svadisthana. Energiile care sus țin ceea ce pare a fi devenit mod ă, aceea de a te
face psiholog sau psihoterapeut, izvor ăsc de pe acest nivel. De și m ă bucur c ă exist ă
o asemenea afluen ță de altruism, o asemenea înghesuial ă în spa țiile
ajutorului psihologic acordat semenilor no ștri, sunt sceptic în ceea ce prive ște
în țelegerea și asumarea con știent ă a acestei op țiuni. Nu se pu ține ori, "nevoia de a-l
ajuta pe cel ălalt", blabla-ul motiva țional asociat profesiei dé psiholog este doar
nevoia disperat ă de a te ajuta pe tine însu ți. Când aceast ă nevoie este în sfâr șit
acceptat ă și i se r ăspunde adecvat, se ive ște, pentru prima oar ă, puterea de a-l
ajuta pe cel ălalt. Pân ă atunci îns ă, rela ție de asisten ță psihologic ă sau terapeutic ă
este doar un mijloc de a recicla suferin ța și iluziile personale.
Pe nivelul chakrei Svadisthana, vectorii emi și poart ă mesaje de tipul "m ă interesezi
din punct de vedere sexual", "fii atent la ceea ce tr ăiesc", "observ ă-mi emo țiile",
"acord ă-mi sprijinul t ău emo țional". Cum spunea, dup ă un dialog ceva mai lung, o
persoană se poate sim ți u șurat ă, în timp ce interlocutorul ei nu mai are nimic din
energia și claritatea de la început. Aceste schimburi energe tice pot și trebuie s ă fie
stopate. Modalitatea cea mai bun ă este s ă te conectezi la tr ăirile celuilalt prin
chakrele superioare, astfel încât s ă sesizezi ceea ce simte cel ălalt f ăcând simultan
distinc ția de tr ăirile tale. în caz contrar, func ționând dominant pe Svadisthana

78
Chakra, tr ăirile emo ționale se amestec ă astfel încât nu mai știi dac ă ceea ce sim ți tu
este al t ău sau al lui. Identific ările de acest tip îi blocheaz ă pe oameni pe aspectele
colective ale psihicului, privându-i de șansa individualiz ării.
Prin excelen ță centru al sexualit ății, Svadisthana Chakra pune la dispozi ție o
imens ă energie creatoare, energie care, din p ăcate, cei mai adesea este risipit ă
prin binecunoscutele desc ărc ări ce finalizeaz ă actele erotice. Aceasta este, desigur,
o cale de a face fa ță tensiunii și frustr ărilor sexuale, dar e bine de știut c ă nu este
singura. Poten țialul creator grosier de pe Svadhisthana Chakra, pr in anumite
procedee și tehnici specifice, poate fi sublimat și manifestat în alte planuri ale
fiin ței. Reu șind s ă ascensioneze în interior aceast ă energie (în mod obi șnuit
orientat ă și desc ărcat ă în exterior), oamenii pot fi efectiv debordan ți în exprimarea
lor creativ ă, indiferent dac ă aceasta se produce în plan artistic, intelectual s au al
rela țiilor interpersonaie. Este de notat, de asemenea, c ă investirea energiei
creatoare în scopuri nonsexuale nu este echivale nt ă cu suprimarea sexualit ății.
Anumite tehnici taoiste și tantrice de control și recirculare a energiei sexuale se
aplic ă în timpul jocurilor amoroase, ele facilitând ampl e experien țe erotice,
amplificând foarte mult pl ăcerea sexual ă. Când sunt ferm orientate în direc ții
spirituale, procedeele de control a energiei sexual e permit transformarea experien ței
senzuale într-una de tip transfigurator-mistic, în care fuziunea polar ă cu alt ă fiin ță se
extinde treptat spre un sentiment foarte clar de ne m ărginire și unitate cu tot ceea ce
exist ă. în lumea contemporan ă, aceste secrete ale dezvolt ării spirituale au început
să fie dezv ăluite. Ceea ce r ămâne problematic ă este puritatea motiva țiilor celor care
folosesc tehnicile de transmutare și control a poten țialului sexual, valorile care îi
anim ă și capacitatea de a opera inteligent cu aceste energ ii uria șe. Sexualitatea
frenetic ă este în egal ă m ăsur ă un demon pentru cei nepreg ăti ți s ă-i fac ă fa ță și un
înger pentru cei capabili s ă o controleze.
Dinamizată excesiv pe polaritatea yang, Svadhisthana Chakra a mplific ă și perturb ă
facult ățile imaginative atât de mult, încât o astfel de per soan ă poate pierde contactul
cu realitatea, începând s ă tr ăiasc ă într-un univers fantasmagoric și bizar. Pe de alt ă
parte, dinamizarea excesiv ă a polarit ății yin îi face pe oameni extrem de creduli și
vulnerabili la manipulare. Ca s ă dau un singur exemplu, sunt cei care- și vând casele
pentru a'se avânta în jocuri piramidale de tip Cari tas. Sau, pentru c ă tot se apropie
anul electoral, sunt cei care iau de bun ceea ce le promit politicienii, convin și fiind c ă
vor tr ăi ca în capitalism muncind ca în socialism.
Svadhisthana perturbat ă st ă și la baza raporturilor anormale cu alcoolul, mâncar ea
și drogurile. Nevoia de senza ții gustative ne poate împinge s ă inger ăm f ără nici un
fel de discriminare tot felul de alimente, pentru c a apoi s ă ne întreb ăm de ce "nu ne-
a c ăzut bine". Receptivitatea accentuat ă faciliteaz ă dependen ța de drog și alcool,
de și senza țiile pl ăcute pe care acestea le procur ă sunt rapid dep ăș ite de tr ăiri
dezagreabile, jenante sau frustrante. A fi receptiv în acest sens este ca și cum ai
parca ma șina într-o mahala, l ăsând-o cu portierele larg deschise. Cine crezi c ă se
va urca în ea?
în sfâr șit, Svadhisthana Chakra combin ă tendin țele gregare și c ăutarea facil ă a
pl ăcerii. Petrecerile unde se consum ă b ăutur ă din bel șug, cluburile, discotecile și

79
barurile sunt loca ții perfecte pentru desc ărcarea impulsurilor de pe aceast ă chakra.
Muzica dat ă ia maxim și dezinhibi ția indusă de alcool se sus țin reciproc pentru a
crea notele de sexualitate frivol ă și contactele sociale superficiale numite
"divertisment" sau "distrac ție". O noapte de acest gen este "cool". Și, la drept
vorbind, dac ă sesizezi nivelul vibrator de care oamenii au nevoi e pentru a se sim ți
bine sau a fi ferici ți, te iau pu țin fiorii.

Manipura
Centrul energiilor subtile ale focului, aceast ă chakra este reprezentat ă simbolic
printr-un lotus cu 10 petale prin care se recep ționeaz ă și se emit 10 tipuri distincte
de energie. Amplasarea imediat sub nivelul ombilicu lui sugereaz ă func ția de "soare
interior" a acestei chakra, capacitatea ei de a coo rdona extragerea energiei captive
în hran ă prin intermediul proceselor chimice digestive. "Ar derea" alimentelor în
Manipura Chakra pune la dispozi ția organismului fizic o parte din energia atât de
necesar ă men ținerii vie ții.
Din punct de vedere psihologic, chakrei îi sunt aso ciate problematicile puterii și
controlului.
Cuvintele cheie sunt: putere / control / dominare / voin ța individual ă / for ță /
autoritate. Dac ă axa primar ă de pe Muladhara era vânat-vân ător, aici avem axa
domina ție – supunere. O persoan ă excesiv dinamizata pe polaritatea yang se va
comporta ca un tiran, va tinde spre o dominare abso lut ă a celor din jur și va încerca
să-și extind ă cât mai mult sfera de influen ța personal ă iar ă s ă-i pese de nevoile și
sentimentele celorlal ți. Persoanele din aceast ă categorie vor mai mereu s ă de țin ă
controlul și se impun într-o manier ă agresiv ă, de și uneori dispun și de un fel de for ță
hipnotic ă de a-i face pe ceilal ți s ă se comporte a șa cum doresc. Acesta este
mentalul puternic energizat de care aminteam undeva mai sus, mental de care
oamenii cu nivelul de con știin ța preponderent pe Svadisthana Chakra ascult ă f ără
să crâcneasc ă, convin și și fascina ți de autoritatea pe care o eman ă.
Școala de psihoterapie adlerian ă focalizat ă pe sentimentele de superioritate și
inferioritate și terapia Gestalt, având în centru exprimarea direc t ă a emo țiilor și
asumarea responsabilit ății pentru ele, sunt bran șate la energia acestui centru de
for ță . Spontaneitatea, buna ș dispozi ție, umorul, dinamismul intern sunt câteva din
expresiile minunate ale chakrei Manipura armonios e chilibrate. Dezechilibrat ă îns ă,
ea îi face pe oameni s ă tânjeasc ă dup ă putere sau s ă se team ă de ea, îi împinge s ă
intre pe teritoriul altora sau s ă se lase invada ți, îi determin ă s ă fie impulsivi și iritabili,
îi distribuie în roluri autoritate sau nesemnificat ive de "figuran ți".
Competi ția teribil ă din societ ățile pe care obi șnuim să le numim dezvoltate
(Europa Occidental ă, SUA, Canada, Australia) indic ă o dominant ă colectiv ă pe
Manipura Chakra. în oriee comunitate sau grup, de a ltfel, cel care conduce, liderul,
este întotdeauna o persoan ă cu mult ă energie pe Manipura Chakra. Spre deosebire
de cel focalizat pe Svadhisthana Chakra, principal ă pentru el e pl ăcerea de a
domina, pl ăcerile'de tip senzorial sau sexual fiind secundare. La un nivel și mai mic,

80
într-o rela ție de cuplu, cel care decide, centrul de comand ă, cel care spune "ce și
cum" este persoana cu Manipura mai dinamizat ă. Cum știm foarte bine, acesta nu e
întotdeauna b ărbatul.
Toate problemele psihologice legate de autocontrol, de controlul exagerat sau lipsa
acestuia traduc perturb ările energetice de pe Manipura Chakra. Lupta pentru putere
în cuplu sau organiza ții, nevoia de a dirija și teama paralizant ă în fa ța unei autorit ăți
(p ărinte, profesor, poli țist, judec ător etc), complexele de superioritate și inferioritate,
lipsa de respect pentru grani țele personale și fragilitatea grani țelor sunt toate
reflect ări în plan psihologic ale activ ării dizarmonioase a chakrei Manipura.
Ea stocheaz ă primele dinamici ale rela ției cu autoritatea pe care le experiment ăm.
De aici î și extrage energia p ărintele normativ din AT, dar și copilul adaptat.
Pulsiunea de a-l controla pe cel ălalt, deghizat ă sub forma aten ției și grijii, vine din
acest centru. Tot aici se -afl ă și rolul de copil în care se cantoneaz ă un adult atunci
când se comport ă ca și cum ar spune: "Te rog, ai tu grij ă de mine. Uite ce mic sunt.
Nu am nici o putere. Asum ă-ți tu responsabilitatea pentru via ța mea." în terapie e
nevoie uneori de mult timp pentru a elimina dinamic ile disfunc ționale "achizi ționate"
în copil ăria timpurie, când singurele modele de rela ție care existau au fost rela ție
dintre p ărin ți și rela țiile copilului cu p ărin ții și fra ții mai mari.
Situarea cordonului ombilical aproape de Manipura C hakra nu este nici ea
întâmpl ătoare. Exist ă persoane la care acest cordon, simbolic vorbind, n u s-a rupt.
Patternul lor de comportament are ca scop ob ținerea aprob ării și aprecierii de la o
figur ă autoritar ă. Nesigure pe propria lor for ță (pe care nu o cunosc deoarece nu au
exersat-o), caut ă permanent confirm ări de la persoane investite. Umbra, în acest
caz, con ține blocate energiile încrederii în sine și capacit ății de ac țiune, energii ce se
manifest ă liber la o persoan ă cu chakra dinamizat ă armonios.
Aceasta este și zona în care emo țiile fundamentale sunt reprimate. Aici se
înmagazineaz ă furia neexprimat ă, resentimentele, triste țea și teama. Toate
sporturile și exerci țiile fizice ac ționeaz ă asupra acestei chakra, acesta fiind și motivul
pentru care sportivii au mai pu țin ă nevoie de terapie. Men ținând chakra activ ă, ei nu
permit acestor energii s ă se acumuleze, s ă-i încetineasc ă sau s ă-i blocheze
activitatea. Pe de alt ă parte, marii performeri, autorii de recorduri, spo rtivii însufle țiți
constant de dorin ța de a învinge au rezerve impresionante de energie pe Manipura
Chakra.
De altfel, dorin ța de a fi cel mai bun, de a fi superior, de a fi pr imul arat ă focalizarea
nivelului de con știin ță pe Manipura Chakra. Domeniul de manifestare este i relevant.
Cineva vrea s ă fie cel mai bun din clas ă. Un altul î și dore ște cea mai mare cot ă de
pia ță . Altcineva nu e interesat s ă exceleze în nici un domeniu, dar moare de ciud ă
dac ă echipa lui favorit ă nu câ știg ă titlul de campion. Manipura Chakra sus ține
energetic trebuin țele de status și rol, îi face pe oameni aten ți la clasamente și
ierarhii. Pe scurt, asigura energia pentru func ționarea eficient ă într-o lume
competitiv ă. Oamenii foarte eficien ți din punct de vedere social, cei care acced la
pozi ții înalte și func ții de conducere au aceast ă chakra dominant ă. Este adev ărat,
utilizând atâta energie pe Manipura, nu le mai r ămâne mare lucru pentru chakra

81
urm ătoare, Anahata. De altfel, în modelul omului de suc ces contemporan,
blânde țea, toleran ța, capacitatea de a renun ța în favoarea celuilalt și afec țiunea
necondi ționat ă sunt tr ăsături mai degrab ă contraindicate. Pentru a avea succes,
pentru a te impune, e nevoie de agresivitate, trebu ie "s ă dai din coate", s ă ții lucrurile
sub control, s ă fii neînduplecat și rece, s ă intimidezi, uneori s ă umile ști sau chiar s ă
sari la b ătaie.
Combustia de pe Manipura ne asigur ă for ța de impact asupra lumii, energizeaz ă
comportamentele expansive și dominatoare prin care c ăut ăm s ă ne satisfacem și
nevoile corespondente primelor dou ă chakre. Manipura este ultima din seria de trei
chakre corelate cu necesit ăți și impulsuri bazale. Mi șcarea progresiv ă spre activit ăți
și func ții mai rafinate se realizeaz ă prin urm ătoarele trei chakre (Anahata, Vishuddha
și Ajna). Și acestea au partea lor de umbr ă, dar analiza lor nu va mai face obiectul
cărții de fa ță .
Chiar și a șa, sper s ă-i fi incitat suficient de mult pe speciali știi domeniului (pentru
care, în principal, am scris acest capitol), pentru a se apleca mai atent asupra
acestor focare de modulare și transformare a energiilor subtile, nu doar pentru a ie
cunoa ște mai bine locul și rolul în func ționarea psihologic ă, ci și (sau mai ales)
pentru a ac ționa con știent asupra lor, dinamizându-le și armonizându-le. Simplificat
vorbind, evolu ția psihologic ă și spiritual ă nu este altceva decât, dinamizarea gradat ă
și echilibrat ă a structurilor subtile ale fiin ței, sincron ă cu amplificarea sferei
con știin ței și extensia acesteia pe niveluri ce transcend indivi dualitatea. Altfel spus,
pe nivelul pe care diferen ța dintre eu și tu, cunosc ător și cunoscut, lumin ă și umbr ă
se estompeaz ă pentru a face loc unei realit ăți unitare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă
Aivanhov, O.M. (1995-2003), Gânduri pentru fi ecare zi, Editura Prosveta
Chopra, Deepak (1994), The Seven Spiritual Laws of Success, Amber Allen Publishing
Feurstein, Georg (1998), Tantra – The Path of Ecsta sy, Shambhala Publications, Boston
Fordham, Frieda (1998), Indroducere în psihologia l ui C,G. Jung. Editura JRI, Bucure ști
Ford, Debby (1999), The Dark Side of the Light Chas ers, Riverhead Books, New York
Jung, C.G. (1996), Psihologie și alchimie, Editura Teora, Bucure ști
Nisargadatta (1999), Eu sunt Acela, Editura Herald, Bucure ști
Thoma, H.; Kacheie, H. (1999), Tratat de psihanaliz ă contemporan ă, Editura Trei, Bucure ști
Watts, Alan (1973), Beyond Theology, Vintage Books , New York
Woodroffe, John (1975), Shakti and Shakta, Ganesh & Co., Madras