ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE INGINEREȘ TI [616615]

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITAT EA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE INGINEREȘ TI
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: [anonimizat] Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________

RAPORT PENTRU PREZENTAREA
PROGRESULUI ÎN CERCETAREA
ȘTIINȚIFIC Ă

Stadiul actual al cercetărilor în
domeniul sustenabilității pentru
spațiile universitare

Domeniul de doctorat: Inginerie și management

Conducător Științific ,
Prof. univ.dr.ing.habil Constantin BUNGĂU

Doctorand: [anonimizat]. PRICHICI SIMONA – FLORENTINA

2020

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: [anonimizat] Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
2
CUPRINS
1. DEFINIREA CONCEPTULUIK DE CAMPUS VERDE …….. ……… …..……… … 3
2. CICLUL DE VIAȚĂ AL U NEI CLĂDIRI ȘI IMPAC TUL ACESTUIA ASUPRA
CONCEPTULUI DE „GREE N” CAMPUS ………………… ………….. ……………….. ……….. 4
3. EVALUAREA SUSTENABIL ITĂȚII UNEI CLĂDIRI
METODOLOGII ȘI INSTR UMENTE …………. ……………….. ……………. ………. ………….. 6
3.1. Cadrul normativ pentru LCA ………………. …………………………………. ………. 7
3.1.1. Definirea scopului și a obiectivelor …………………………… ….…… 8
3.1.1.1. Funcția și unitatea funcțională ……… ….…………… ….……… 8
3.1.1.2. Condițiile de margine ale sistemului …………….…….……….. 9
3.1.1.3. Necesități privind calitatea datelor …………………..…………. 9
3.1.2. Analiza inventarului ciclului de viață ……………………………….…. 10
3.1.3. Evaluarea impactului pe ciclu de viață ………………….………….….. 10
3.1.3.1. Metoda gene rală de calcul ……………………………..………… 10
3.1.3.2. Calculul impa ctului potențial asupra mediului …….…………. 11
3.1.4. Interpretarea analizei pe ciclul de viață ……………………….……….. 21
3.1.5. Exemplu ilustrativ ………………………………………….…….…….. 21
3.2. Standarde Europene pentru abordarea pe ciclu de viață a clădirilor …………… 22
3.2.1. CEN TC350 ………………………………………………….…………. 22
3.2.2. Evaluarea impactului la nivelul clădirii (EN 15978) …….…………….. 24
3.2.2.1. Echivalentul funcțional …………………………………………… 24
3.2.2.2. Fazele ciclului de viață …………………………………………… 24
3.2.2.3. Evaluarea i ndicatorilor de mediu pe ciclu de viață …….……. 27
3.2.3. Evaluarea impactului la nivelul produsului (EN 15804) ………………. 29
3.3. Alte standarde și reglementări (în principal pentru faza de utilizare) …………. 30
4. EVALUAREA CLĂDIRILOR PE CICLU DE VIAȚĂ ……………………………… 33
4.1. Alocarea materialelor reciclate ………………………………………………… 33
4.2. Amplasamentul clădirii și climatul ……………………………………………. 34
4.3. Metoda calculului necesarului energetic ………………………………………. 35
5. OBIECTIVE ȘI MĂSURI UE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE CO 2 ……. 37
6. CONCLUZII …………………………………………………………………………. 41
7. BIBLIOGRAFIE …… ..……………………………………………………… ……… 43

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
3
CAPITOLUL I
DEFINIREA CONCEPTULU I DE CAMPUS VERDE
Cele patru criterii care definesc o “cladire sustenabil ă“ sunt: criteriul
ecologic, criteriul economic, criteriul social si cel cultural.
Așa cum mi -am propus, t eza se dorește a fi o analiz ă a cercetăril or și
implementări lor în domeniul dezvoltării durabile a spațiului universitar, identific ând
categoriile și indi catori i “green” care trebuie luați în considerare în analiza
procesului de dezvoltare durabilă. Voi urmări definirea conceptului de campus
“green” și voi identifica componentele specifice neincluse în campusul tradițional.
Printre alte realizări care s e doresc a fi atinse, scopul tezei este să stabilească
măsurile posibile ce pot fi luate pentru îmbunătățirea acestor indicatori având ca
studiu de caz campusul Universității din Oradea.
Conceptul de baza al proiectului urmare ște crearea unui “Centru de Cercet ări
Avansate pentru Materiale, Produse și Procese Inovative”, care s ă promoveze un
mediu inteligent de control, integrare și coordonare a grupurilor de cercetare multi
și interdisciplinare din cadrul Universitatii din Oradea .
Prin teza ce urmează a fi elaborată , mi-am propu s creșterea și diversificarea
ofertei inovative a Universit ății din Oradea , precum și stimularea accesului
intreprinderilor la produsele activit ății de cercetare, dezvoltare și inovare ale
Universit ății.
În aceste condi ții, tema tezei de doctorat, va răspunde pe deplin, obiectivelor
Programului POSCCE, axa prioritar ă 2, “Competitivitatea prin cercetare, dezvoltare
tehnologic ă și inovare”.
În final, teza va avea in vedere , creearea unei componente care va face parte
din cadrul st ructurii complexe a Universit ății din Oradea , similar cu noile
universit ăți tehnice din Europa.
Centrul nou creat se dore ște să devin ă un simbol al cercet ării na ționale și
interna ționale, în cadrul Universit ății din Oradea .
Pentru atingerea acestor perfo rman țe, proiectul prevede realizarea unei
construc ții cu valoare de simbol, desfa șurată pe subsol, parter și 4 etaje, cu o
arhitectur ă reprezentativ ă ce are la baz ă concepte capabile s ă o integreze în
categoria de top a cl ădirilor similare și să-i asigure încadrarea în rândul clădirilor
sustenabile .

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
4
CAPITOLUL II
CICLUL DE VIAȚĂ AL U NEI CLĂDIRI ȘI IMPAC TUL ACESTUIA
ASUPRA CONCEPTULUI D E „GREEN” CAMPUS

Ciclul de viață al unei clădiri, sau Abordarea pe ciclu de viață (LCA) este
un proces obiectiv pentru e valuarea impactului asupra mediului și este similar cu un
proces de producție sau o activit ate corespunzătoare evalu ării și implement ării
oportunităților de producere a unor îmbunătățiri referitoare la mediu. Prin LCA se
identifică și cuantifică consumul d e material, necesarul energetic, deșeurile solide și
emisiile atmosferice și acvatice pe ciclul de viață al produsului (i.e. de la achiziția
materialului de bază până la sfârșitul vieții), așa cum este ilustrat în Fig. 2.1.

Fig. 2.1: Metodologia privi nd ciclul de viață
(Desen procesat având ca sursă www.stalkretsloppet.se )
Prin Integrated Product Policy (COM (2003)302) pentru evaluarea impactului
potențial al produselor , sunt recomandate abordările pe între aga durată a ciclului de
viață . De-a lungul tuturor fazelor ciclului de viață al unei clădiri sau construcții are
loc Impactul potențial asupra mediului . Avantaj ul major al conceptului de ciclu de
viață este acela că evită deplasarea presiunilor de mediu d e la o fază a ciclului de
viață la alta, de la o zonă geografică la alta și de la un tip de mediu înconjurător (de
exemplu, calitatea aerului) la altul (de exemplu, apa sau solul) (UNEP, 2004).

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
5
În practică, s -a constatat faptul că, toate abordările care iau în considerare
ciclul de viață, vor permite alegeri mai bune pe termen mai lung. Acest mod de
abordare, permite ca toate elementele unui produs, din întregul lanț al ciclului de
viață, de la producție până la debarasare, vor avea un impact și vor juca un rol
important , luând în calcul toate impacturile relevante asupra mediului (UNEP,
2004). Abordarea pe ciclul de viață, p rin cuantificarea tuturor emisiilor în aer, apă și
sol, care au loc în fiecare fază a ciclului de viață, va oferi posibilitatea de
identificare a celor mai critice procese de -a lungul vieții produsului sau sistemului,
crescând astfel potențialul de îmbunătățire a mediului în întregul lanț al produsului.
Nu este deloc lipsit de interes faptul că, acest tip de analiză are și câteva
dezavantaje , și anume :
 Abordarea pe ciclu de viață (LCA) este un process care necesită de obicei
mult timp și este scumpă, fiind nevoie de cunoștințe de specialitate;
 Deocamdată n u există o metodologie LCA general acceptată;
 Există și ipoteze luate în calc ul în cadrul unei LCA , care pot fi subiective (de
exemplu determinarea condițiilor de margine ale analizei, sursa datelor și
alegerea evaluării de impact);
 Rezultatele obținute prin LCA sunt, de obicei axate pe o țară sau o regiune,
motiv pentru care , pot fi inadecvate pentru aplicații locale;
 Calitatea și disponibilitatea datelor relevante sunt dependente de acuratețea
studiului LCA
Abordările privind ciclul de viață adoptate în ace astă teză își propun să
minimizeze dezavantajele enumerate mai sus, după cum este descris în următorul
capitol.
În următo rul Capitol voi prezenta pe scurt, diferitel e metodologii și
instrumente pentru evaluarea sustenabilității unei clădiri.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
6
CAPITOLUL III
EVALUAREA SUSTENABIL ITĂȚII UNEI CLĂDIRI
METODOLOGII ȘI INSTR UMEN TE

Construcțiile din sectorul industrial , sunt răspunzătoare într-o mare măsură de
impactul asupra mediului , motiv pentru care, î n ultimii ani , se pune un acce nt
deosebit pe evaluarea impactului construcțiilor asupra mediul înconjurător.
În prezent, ex istă două categorii majore de instrumente pentru evaluarea
mediului construit (Reijnders & Roekel, 1999):
 Instrumente calitative bazate pe punctaje și criterii;
 Instrumente care utilizează o analiză cantitativă a intrărilor și ieșirilor bazate
pe abordar ea pe ciclu de viață.
În primul grup de instrumente se regăsesc sisteme ca LEED (în SUA),
BREAM (în Marea Britanie), GBTool (Inițiativa internațională pentru un mediu
construit sustenabil), etc. Metode le acestea , denumite și sisteme de certificare, se
bazează pe auditul clădirilor și pe acordarea de punctaje parametri lor predefiniți. Cu
toate că, în mare parte parametrii sunt calitativi, unii pot fi și cantitativi , folos ind
chiar și Life Cycle Analysis (LCA), în principal pentru cuantificarea avantajelor
datorate materialelor. Aceste sisteme , în majoritatea cazurilor, sunt folosite pentru a
obține certificate de clădiri verzi și pentru etichetarea ecologică. Tipul acesta de
instrumente depășesc scopul document ului, astfel că , în continuare acesta se va
referi la cel de -al doilea grup de instrumente, care sunt bazate pe abordări privind
ciclul de viață.

Abordarea pe ciclu de viață (LCA ) poate fi aplicată direct sectorului de
construcții. Cu toate acestea, datorită caracteristicilor sale, există probleme
suplimentare în ceea ce privește aplicarea metodei standard a ciclului de viață al
clădirilor și altor tipuri de construcții. Principalele cauze sunt enumerate mai jos
(IEA, 2001):
 Durata de viață a unei clădiri este lungă și necunoscută și de aceea este
supusă unui înalt nivel de nesiguranță;
 Clădirile sunt dependente de locație și ca urmare multe dintre impacturi
sunt locale;
 Produsele industriei de construcții sunt deseori realizate din materiale
compozite, ceea ce implică mai multe date de colectat și m ai multe procese
de fabricare asociate;
 Consumul energetic din faza de utilizare a unei clădiri depinde în foarte
mare măsură de comportamentul rezidenților și al instalațiilor;

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
7
 O clădire este multi -funcțională la un înalt grad, ceea ce face dificilă
alegerea unei unități funcționale potrivite;
 Clădirile sunt strâns integrate cu alte elemente din mediul construit, în
special cu infrastructura urbană, cum ar fi drumurile, conductele, spațiile
verzi și unitățile sanitare, astfel încât poate fi greșit să se realizeze LCA pe
o singură clădire, luată separat.

În legătură cu evaluarea ciclului de viață al clădirilor și ale componentelor
acestora, este făcută distincția între instrumentele LCA dezvoltate cu scopul de a
evalua materialele de construcții și comp onentele (ex. BEES (Lippiatt, 2002) și
abordările LCA pentru evaluarea clădirii ca un întreg (ex. Atena (Trusty, 1997),
Envest (Howard et al. 1999), EcoQuantum (Kortman et al., 1998)). Ultimele sunt de
obicei mai complexe deoarece performanța globală a clă dirii depinde de
interacțiunile dintre componentele individuale și sub -sisteme, ca și de interacțiunile
cu ocupanții și cu mediul înconjurător. Selecția unui instrument potrivit depinde de
obiectivele de mediu specifice ale proiectului. Precizia și relevan ța instrumentelor
LCA ca ajutor de proiectare au fost analizate într -un proiect dezvoltat în cadrul
rețelei tematice europene PRESCO (Recomandări practice pentru construcții
sustenabile (Kellenberger, 2005). În ace l proiect, mai multe instrumente LCA au
fost comparate pe baza unor studii de caz, cu scopul general de a armoniza
instrumentele bazate pe LCA pentru evaluarea clădirilor. Alte analize comparative
privind instrumentele pentru evaluarea impactului mediului construit asupra
mediului înconjurător pot fi găsite în Jönsson (2000) și Forsberg & von Malmborg
(2004). Așa cum s -a menționat anterior, acest document se concentrează pe LCA și,
în particular, pe aplicațiile acesteia asupra structurilor din oțel. În următoarele
subsecțiuni, este prezentat cadrul normativ pentru LCA. Mai întâi sunt prezentate
standardele internaționale ISO 14040 (2006) și ISO 14044 (2006), care formează
cadrul general pentru LCA, urmate de noile standarde europene pentru dezvoltarea
durabilă a lucrărilor de construcții. Este de re marcat că, în timp ce primele au o
aplicabilitate generală, standardele europene se axează pe evaluarea clădirilor și a
altor lucrări de construcții.

3.1. Cadrul normativ pentru LCA
Standardele internaționale ISO 14040 (2006) și 14044 (2006) se referă la
cadrul general, principiile și necesitățile privind realizarea și raportarea studiilor de
evaluare pe întreg ciclul de viață. Conform acestor standarde, evaluarea pe întreg
ciclu de viață va include definirea obiectivului și a scopului, analiza inventar ului,
evaluarea impactului și interpretarea rezultatelor. Așa cum este reprezentat în Fig.
3.1., diferitele faze sunt interconectate și uneori este necesar un proces iterativ

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
8
pentru îndeplinirea scopului și obiectivului studiului. Diferitele faze sunt deta liate în
următoarele subsecțiuni.

Fig. 3.1. Structura generală LCA (ISO 14044:2006)

3.1.1. Definirea scopului și a obiectivelor

Obiectivul unui studiu LCA va enunța clar aplicația la care se face referire,
motivele pentru realizarea studiului și publ icul țintă, adică cui vor fi comunicate
rezultatele studiului. În scopul unui studiu LCA, principalele probleme care trebuie
luate în calcul și descrise clar sunt unitatea funcțională și limitele sistemului.

3.1.1 .1. Funcția și unitatea funcțională

Scopul unui studiu LCA va specifica clar funcțiile sistemului studiat. O
unitate funcțională este o măsură a performanței rezultatelor funcționale ale
sistemului de producție.
Scopul principal al unei unități funcționale este de a oferi o referință la care
se pot raporta intrările și ieșirile.
Această referință este necesară pentru asigurarea unei comparații a
rezultatelor LCA. Posibilitatea de comparare a rezultatelor este esențială mai ales
atunci când sunt evaluate sisteme diferite, pentru a asigura realiza rea acestor
comparații pe o bază comună.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
9
3.1.1.2. Condițiile de margine ale sistemului

Condițiile de margine ale sistemului determină unitățile de proces care vor fi
incluse în LCA. Pentru un material generic, o analiză LCA acoperă toate fazele de
la producția materialului de bază până la sfârșitul ciclului de viață, așa cum este
ilustrat în Fig . 3.2.

Fig. 3.2. Procese incluse într -o LCA a unui material generic
Dacă LCA acoperă doar fazele inițiale ale procesului de producție a
materialului, LCA s e numește analiză pe faza de producție la ieșirea din fabrică
(craddle to gate). Dacă este folosit ciclul complet (de la achiziția materiei prime
până la sfârșitul ciclului de viață) atunci analiza se numește analiză de la producție
la deșeu (craddle -to-grave). Când procesele de reciclare sunt luate în calcul la
sfârșitul vieții și materialele secundare evită producția de noi materiale, atunci
analiza este deseori numită analiză de la producție la producție (craddle -tocraddle).
Există mai mulți factori ca re determină condițiile de margine, incluzând
aplicația la care se referă studiul, ipotezele considerate, criteriile de limitare,
constrângerile privind datele și costul, și publicul țintă. Selecția intrărilor și ieșirilor,
nivelul de agregare în cadrul un ei categorii de date, și modelarea sistemului, ar
trebui astfel efectuate încât intrările și ieșirile de la granițele sale să reprezinte
fluxuri elementare.
3.1.1.3. Necesități privind calitatea datelor

Pentru a îndeplini obiectivul și scopul analizei , următoarele cerințe sunt
indicate în ISO 14044:
 durata de acoperire în timp: vechimea datelor și intervalul minim de timp
dea lungul căruia datele ar trebui colectate;
 acoperirea geografică: zona geografică din care ar trebui colectate datele
pentru un itățile de procese;
 acoperirea tehnologică: tehnologie specifică sau mix tehnologic;
 precizie: măsura variației valorilor datelor pentru fiecare dată exprimată (ex.
varianța);
 nivelul de complexitate: procentajul de flux care este măsurat sau estimat;
Achiziționare materii prime Producția materialelor Utilizarea materialelor

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
10
Sfârșitul ciclului de viață reprezentativitatea: evaluare calitativă a gradului
în care setul de date reflectă adevărul;
 consecvența: evaluare calitativă asupra aplicării uniforme a metodologiei
studiului;
 reproductibilitatea: evaluare calitativă a gradului în care informația asupra
metodologiei și valorile datelor permit unui utilizator independent să
reproducă rezultatele raportate în cadrul studiului;
 nesiguranța informației (ex . date, modele și ipoteze).

3.1.2 Analiza inventarului ciclului de viață

Analiza inventarului include colectarea datelor și procedurile de calcul pentru
cuantificarea intrărilor și ieșirilor relevante ale unui sistem de producție. Aceste
intrări și ieș iri pot include utilizarea de resurse și emisiile atmosferice, în apă și în
sol asociate sistemului. Datele calitative și cantitative pentru includerea în inventar
vor fi colectate pentru fiecare unitate de proces care este inclusă în sistem.
Colectarea de date poate fi un proces care depinde intens de resurse. Constrângerile
practice privind colectarea datelor fac parte din obiectivul analizei și vor fi
documentate în raportul studiului.

3.1.3. Evaluarea impactului pe ciclu de viață

3.1.3.1. Metoda gene rală de calcul

Evaluarea fazei de impact a LCA are ca scop evaluarea importanței
impactului potențial asupra mediului, folosind rezultatele analizei inventarului
pentru ciclul de viață. În general, acest proces implică asocierea datelor inventarului
cu impacturi specifice asupra mediului și este alcătuit din două părți:
1) Elemente obligatorii, cum ar fi clasificarea și caracterizarea;
2) Elemente opționale, cum ar fi normalizarea, clasificarea, gruparea și
evaluarea.
Clasificarea implică o selecție anterioa ră a categoriilor potrivite de impact,
conform obiectivului studiului, și atribuirea de rezultate LCI categoriilor de impact
alese. Factorii de caracterizare sunt apoi folosiți prin reprezentarea contribuției
relative a unui rezultat LCI la rezultatul de i ndicare a categoriei de impact. Conform
acestei metode, categoriile de impact sunt funcții liniare, adică factorii de
caracterizare sunt independenți de gradul de impact asupra mediului, așa cum reiese
din expresia 3.1:

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
11
(3.1)

unde m i este masa fl uxului de inventar i și
charac_factor cat,i, este factorul de caracterizare al fluxului de inventar i pentru
categoria de impact.
În legătură cu pașii opționali în LCA, normalizarea este necesară de obicei
pentru a arata până la ce nivel o categorie de impact are o contribuție importantă
pentru impactul general asupra mediului. În pasul privind evaluarea rezultatelor de
indicator normalizate pentru fiecare categorie de impact le sunt atribuiți factori
numerici conform importanței lor relative. Evaluarea este bazată mai mult pe alegeri
de valori, decât pe științe naturale, astfel încât standardul ISO 14044 face distincție
între aplicațiile interne și cele externe, iar dacă rezultatele sunt menite a fi
comparate și prezentate publicului, atunci evaluarea nu ar trebui efectuată. Gruparea
este un alt pas opțional al evaluării pe ciclul de viață, în care categoriile de impact
sunt agregate într -unul sau mai multe seturi. În acest caz, conform ISO 14044, pot fi
folosite două proceduri: sortarea indicatorilor de categorie pe o bază nominală și
clasificarea indicatorilor de categorie la o scară ordinală. Acest document descrie cu
precădere pașii obligatorii ai LCA; astfel, elementele opționale enumerate mai sus
nu mai sunt menționate în text.

3.1.3.2 Calculul impa ctului potențial asupra mediului

Se poate constata că scopul LCA este evaluarea impactului potențial de
mediu asociat cu intrările și ieșirile identificate. În următoarele paragrafe, este
oferită o scurtă introducere a celor mai comune categorii de impac t asupra mediului
în LCA, și a metodei de calcul adoptată în abordarea simplificată descrisă în acest
document.

3.1.3.2.1 Potențialul de încălzire globală (GWP)

„Efectul de seră”, reprezentat în Fig. 3.3 este cauzat de gazele active
infraroșii (IR), prezente în mod natural în atmosfera pământului (ex. H 2O, CO 2 și
O3), care absorb energia (infraroșie) terestră (sau radiația) ce părăsește Terra și
reflectă o parte din aceasta căldură înapoi spre pământ, contribuind la încălzirea
suprafeței și stratului inferior al atmosferei.

Nu toate gazele cu efect de seră sunt la fel. În timp ce CO 2 este omniprezent,
există o serie de alte gaze care contribuie la schimbările climatice în același mod ca

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
12
și CO 2. Efectul diferitelor gaze cu efect de seră este evaluat c u ajutorul conceptului
de Potențial de Încălzire Globală (GWP).
Concentrația acestor gaze, cunoscute și ca gaze cu efect de seră (GHG), a
crescut încă din perioada industrială și dezvoltă efectul natural de seră al
Pământului, cauzând o creștere a tempera turii la suprafața Pământului și noi
preocupări privind schimbările climatice potențiale rezultate.

Fig. 3.3. Încălzirea globală (EPS, 2009)

Potențialul de Încălzire Globală este o măsură relativă a cantității de CO 2 care
ar trebui să fie eliberată pentru a avea același efect de forță radiativă ca și eliberarea
unui kilogram de gaz de seră de -a lungul unei anumite perioade de timp. Astfel,
GWP este un mod de cuantificare a impactului potențial al unui gaz anume asupra
încălzirii globale. Nivelele de GWP au fost calculate de către Comisia
Interguvernamentală privind Schimbările Climatice (IPCC, 2007) pentru trei
perioade de timp, de 20, 100 și 500 ani, și sunt indicate în Tabel ul 3.1 pentru trei
dintre cele mai importante gaze cu efect de seră și pent ru trei perioade de timp.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
13
Tabel 3.1 – GWP -uri pentru trei perioade de timp date (în kg CO 2 ech./kg)
(IPCC, 2007)

Astfel, conform expresiei ( 3.2), determinarea indicatorului „Încălzire
Globală” este dată de formula:

(3.2)

unde, m i este masa substanței i eliberată (în kg). Acest indicator este exprimat
în kg de CO 2 echivalent. În abordarea adoptată, numai perioada de timp de 100 ani
este considerată.

3.1.3.2.2 Potențialul de Subțiere a stratului de Ozon (ODP)

Gazele care subți ază stratul de ozon cauzează vătămarea ozonului stratosferic
sau a stratului de ozon prin eliberarea moleculelor de radicali liberi care descompun
ozonul (O 3). Creșterea continuă a preocupărilor din anii 1980 a condus la eforturi în
toată lumea pentru opri rea distrugerii stratului de ozon, culminând cu protocolul de
la Montreal, care a interzis utilizarea multora dintre cele mai puternice gaze cu
efecte de subțiere a ozonului.
Potențialul de subțiere a ozonului este exprimat ca raport între pierderea
globală a ozonului cauzată de o substanță și pierderea globală a ozonului cauzată de
substanța de referință CFC -11. Aceasta oferă ODP o unitate de referință de kg
clorofluorocarbon -11 (CFC -11) echivalent. Modelul de caracterizare a fost
dezvoltat de Organizați a Mondială pentru Meteorologie (WMO) și definește
potențialul de subțiere a ozonului pentru diferite gaze. Astfel, Tabel ul 3.2 cuprinde
câteva ODP pentru substanțele selectate, presupunând o anumită stare de echilibru
(Heijungs et al., 1999).

Tabel 3.2 – ODP -uri pentru unele substanțe (în kg CFC -11 ech./kg)
(Heijungs et al., 1999)

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
14

Fig. 3.4. Subțierea ozonului (Blendspace, 2013)

Alterarea stratului de ozon reduce capacitatea acestuia de oprire a luminii
ultraviolete (UV) care intră în atmosfera păm ântului, sporind cantitatea de lumină
UVB cancerigenă care ajunge pe suprafața pământului. Aceste modificări duc la
probleme de sănătate pentru oameni, cum ar fi cancerul de piele, cataracta, dar și
vătămări cauzate de soare animalelor și culturilor. Princ ipalele gaze care subțiază
ozonul sunt clorofluorocarburile, și hidroclorofluorocarburile (freoni) și halonii.

Astfel, determinarea indicatorului de subțiere a ozonului este dată de:
(3.3)

unde, m i este masa substanței i eliberate (în kg ). Acest indicator este exprimat
în kg de CFC -11 echivalent.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
15
3.1.3.2.3 Potențialul de acidificare (AP)

Acidificarea este procesul prin care poluarea din aer (în principal amoniac
(NH 3), dioxid de sulf (SO 2) și oxizi de azot (NOx)) este convertită în su bstanțe
acide, așa cum este ilustrat în Fig . 3.5. Compușii acidificatori emiși în atmosferă
sunt transportați de vânt și depozitați ca particule acide, ploaie sau zăpadă acidă.
Când această ploaie cade, deseori la o distanță considerabilă față de sursa ori ginală
a gazului, cauzează vătămări ale ecosistemului, în grade diferite, care depind de
natura mediului înconjurător al ecosistemelor.

Fig. 3.5. Potențialul de acidificare (The energy library, 2013)

Potențialul de acidificare este măsurat folosind c apacitatea substanței de a
elibera ioni H+, care sunt cauza acidificării, sau poate fi măsurat relativ la o
eliberare echivalentă de SO 2. Factorii de caracterizare adoptați în această lucrare se
bazează pe modelul RAINS -LCA, care ia în calcul întâmplarea, mărturiile și
efectele cadru (Huijbregts, 2001). Astfel, factorii europeni medii de caracterizare
pentru acidificare sunt reprezentați în Tabel 3.3.

Tabel 3.3 – Potențialul de acidificare (în kg SO 2 ech.) (Huijbregts, 2001)

Astfel, determinarea indi catorului de acidificare este dat de :

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
16
(3.4)
unde, m i este masa substanței i eliberată (în kg). Acest indicator este exprimat
în kg de SO 2 echivalent.

3.1.3.2.4 Potențialul de eutrofizare (EP)

Nutrienții, cum ar fi nitrații și fosfații, sunt de obicei adăugați solului în
scopul fertilizării solului, pentru stimularea creșterii plantelor și produselor agricole.
Acești nutrienți sunt esențiali pentru viață, dar când ajung în zone naturale sensibile
de apă sau pământ, această f ertilizare neintenționată poate duce la o supraproducție
de plante sau alge, care sufocă alte organisme atunci când mor și încep să
putrezească. Astfel, eutrofizarea sau îmbogățirea cu nutrienți, ilustrată în Fig . 3.6,
poate fi clasificată ca îmbogățirea e xcesivă a cursurilor de apă.

Fig. 3.6. Potențialul de eutrofizare (Wikipedia, 2013a)
Acest proces poate duce la vătămarea ecosistemelor, sporind mortalitatea
faunei și florei acvatice, și la dispariția unor specii care sunt dependente de medii
slabe în nutrienți. Aceasta duce la o reducere globală a biodiversității acestor

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
17
ecosisteme și are efecte repercursorii asupra animalelor neacvatice și oamenilor care
depind de aceste ecosisteme. Eutrofizarea este măsurată folosind unitatea de
referință de kg a zot sau fosfat echivalent. Astfel, ea este o măsură a gradului în care
o substanță din apă cauzează proliferarea algelor, cu azotul sau fosfatul ca substanțe
de referință. Principalii contribuabili la eutrofizare sunt compușii din azot, cum ar fi
nitrații, amoniacul, acidul nitric, și compuși fosforici, inclusiv fosfații și acidul
fosforic.

Luând fosfatul ca substanță de referință, factorii de caracterizare pentru
substanțele selectate sunt indicați în Tabel 2.4 (Heijungs et al., 1999).

Tabel 3.4. Potenț ialul de eutrofizare (în kg ech.)
(Heijungs et al., 1999)

Astfel, indicatorul de eutrofizare este dat de formula:
(3.5)

unde, mi (kg) este masa de substanță i eliberată în aer, apă sau sol. Acest
indicator este exprim at în kg PO3-
4 echivalent.

3.1.3.2.5 Potențialul de Creare a Ozonului Fotochimic (POCP)

În atmosfera care conține oxizi de azot (NOx), agenții poluanți comuni și
compușii organici volatili (COV), ozon și alți poluanți ai aerului pot fi creați în
prezen ța luminii solare. Deși ozonul este esențial în atmosferă pentru protejarea
împotriva radiației ultraviolete (UV), ozonul de la un nivel inferior are rol în diverse
impacturi cum ar fi vătămarea recoltelor și creșterea apariției astmului și altor
probleme respiratorii.
Cea mai comună manifestare a efectelor de grad înalt al gazelor ce contribuie
la POCP este cea din smogurile de vară văzute deasupra marilor orașe ca Los
Angeles sau Beijing. Principala sursă de emisii de oxizi de azot este combustibilul,
în timp ce COV sunt emiși de obicei din solvenți, care sunt folosiți industrial în
vopsele sau lacuri.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
18

Fig. 3.7. Potențialul de Creare a Ozonului Fotochimic (EPD, 2013)

Categoria de impact a POCP este o măsură a capacității relative a unei
substanțe de a produce ozon în prezența oxizilor de azot și a luminii solare. POCP
este exprimat folosind ca substanță de referință etilena. Factorii de caracterizare
pentru POCP au fost dezvoltați folosind modelul de traiectorie al Comisiei
Economice a Națiunilor Unit e pentru Europa (UNECE).
Gradele de POCP au fost calculate pentru două scenarii (Heijungs et al.,
1999):
1) un scenariu cu o concentrație de fundal relativ mare de NOx;
2) un scenariu cu o concentrație de fundal relativ mică de NOx.

Acești doi factori de c aracterizare sunt indicați în Tabel ul 3.5 pentru unele
substanțe selectate.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
19
Tabel ul 3.5 – POCP -uri pentru diferite concentrații de NOx și pentru
unele substanțe (în kg C2H4 ech./kg) (Heijungs et al., 1999)

Astfel, determinarea indicatorului formației f oto-oxidante este dată de,
(3.6)

unde, m i (kg) este masa de substanță i eliberată. Acest indicator este exprimat
în kg de etilenă (C 2H4) echivalent. În abordarea adoptată, doar factorii de
caracterizare legați de scenariul cu o concentrați e de fundal înaltă de NOx sunt
considerați.

3.1.3.2.6 Potențialul de Subțiere Abiotică

Indicatorii de subțiere abiotică țintesc să cuprindă disponibilitatea din ce în ce
mai scăzută a resurselor neregenerabile ca rezultat al extracției și găsirii lor din ce în
ce mai rare. Două tipuri de indicatori sunt considerați aici:
 Elementele de Subțiere Abiotică, care se referă la extracția elementelor rare (și
a miezului lor);
 Energie / Carburanți Fosili de Subțiere Abiotică, care se referă la utilizarea
carburanților fosili precum combustibilii sau materiile prime.
Potențialul de Subțiere Abiotică pentru elemente (ADPelements) este
determinat pentru fiecare extracție de elemente în parte în funcție de rezervele
rămase și rata de extracție. ADP este baz at pe ecuația Producție/Rezervă Ultimă
care este comparată cu cazul de referință, Stibiu (Sb) (Guinée et al., 2002). Mai
multe măsuri folosesc rezerva economică sau ultimă din crusta pământului. Astfel,
Potențialul de Subțiere Abiotică (Elemente) al resurs ei i (ADPi) dat de fracția,

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
20
Stibiu, și factorii de caracterizare pentru unele resurse selectate sunt indicate în
Tabel ul 3.6.

Tabel 3.6 – Potențialuri de Subțiere Abiotică pentru unele elemente
(în Sb ech./kg) (Guinée et al., 2002)

Fig. 3.8. Pote nțialul de Subțiere Abiotică (Wikipedia, 2013b)

Astfel, determinarea indicatorului de Subțiere Abiotică (Elemente) este dată de
formula:
(3.7)

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
21
unde, m i este cantitatea de resursă i extrasă (în kg ). Acest indicator este
exprimat în kg de stibiu (resursă de referință). Combustibilii Fosili erau măsurați la
început în același fel, dar din 2010 ei au început să fie calculați puțin diferit. În acest
caz, este considerată o măsură absolută, bazată pe co nținutul energetic al
carburantului fosil (Guinée et al., 2002). Aceasta nu ia în considerare raritatea
relativă a diferiților carburanți fosili, având în vedere că aceștia sunt resurse cu un
înalt grad de transfer, dar în realitate acestea variază numai c u 17% între cărbune
(cel mai întâlnit) și gaz (cel mai rar).
Indicatorul de Subțiere Abiotică al Carburanților Fosili este exprimat în MJ.

3.1.4 Interpretarea analizei pe ciclul de viață

Interpretarea este ultimul pas al unei LCA, unde sunt reunite r ezultatele
analizei de inventar și ale evaluării de impact. Scopul principal al acestei faze este
de a formula concluziile care pot fi trase din rezultatele LCA. Mai mult, rezultatele
fazelor anterioare ale LCA și alegerile făcute de -a lungul întregului pr oces ar trebui
analizate, mai precis ipotezele analizei, modelele, parametrii și datele folosite în
LCA care trebuie să fie în acord cu Obiectivul și Scopul studiului.

3.1.5 Exemplu ilustrativ

Pentru a ilustra fiecare pas al evaluării pe ciclu de viață , dintre cei descriși în
paragrafele anterioare, un mic exemplu este dat în continuare. Presupunem că
pentru producerea a 1 kg de material generic de izolație, următoarele emisii (vezi
Tabel ul 3.7) au fost colectate în faza de inventariere:

Tabel 3.7 – Emisii colectate din producția a 1 kg de material de izolație

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
22
Apoi, în următoarea etapă de evaluare a impactului, categoriile de mediu
selectate sunt, de exemplu:
a) potențialul de încălzire globală (GWP),
b) potențialul de acidificare (AP),
c) potențialul de eutrofizare (EP). Factorii de caracterizare ai fiecărei emisii
pentru fiecare categorie de mediu sunt oferiți în Tabel ul 3.8.

Tabel 3.8 – Caracterizarea factorilor pentru categoriile de mediu selectate

Astfel, rezultatele pentru fiecare categorie de mediu sunt obținute din
produsul fiecărei emisii cu factorul respectiv de caracterizare (ex., pentru GWP:
0.12 x 1.53 + 0.60 x 1.00 + 0.05 x 23 = 1.93 kg CO 2 ech.) ceea ce duce la rezultatele
indicate în Tabel ul 3.9.

Tabel 3.9 – Rezultatele finale ale indicatorilor de mediu selectați

3.2. Standarde Europene pentru abordarea pe ciclu de viață a clădirilor

3.2.1. CEN TC350

Comitetul European de Standardizare (CEN) a fost mandatat în 2004 pentru
dezvoltarea unor metode standardizate orizontale pen tru evaluarea performanței
integrate de mediu a clădirilor. CEN TC350 a extins acest mandat la dezvoltarea
durabilă, și a optat pentru o abordare pe ciclu de viață ca bază pentru evaluare.
Astfel, TC350 dezvoltă standarde, rapoarte tehnice și specificații tehnice pentru
furnizarea metodologiei și indicatorilor pentru evaluarea clădirilor în termeni de

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
23
dezvoltare durabilă. Cadrul normativ pentru evaluarea clădirilor în termeni de
dezvoltare durabilă, oferit de seriile de standarde CEN -TC 350, acoperă aspecte de
mediu, economice și sociale (EN 15643 -1, 2010), așa cum este ilustrat în Fig. 3.9.

Fig. 3.9. Program de lucru al CEN TC350 (EN 15643 -1, 2010)

După cum se poate observa din Fig. 3.9, TC350 lucrează la patru niveluri
(concept/ cadru/ clădire/ produ s) și pentru cinci tipuri de performanțe (de mediu/
socială/ economică/ tehnică/ funcțională).
Evaluarea de mediu este cel mai avansat aspect, cu standarde dezvoltate la
nivelul clădirii și la nivelul produsului. Abordarea de mediu pe ciclu de viață
adopta tă în acest proiect urmărește cele două standarde dedicate evaluării
impactului clădirilor asupra mediului: EN 15978 (2011) și EN 15804 (2012), la
nivelul clădirii și, respectiv la cel al materialului .

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
24
3.2.2. Evaluarea impactului la nivelul clădirii (EN 15978)

EN 15978 (2011) oferă reguli de calcul pentru evaluarea performanței de
mediu a clădirilor noi și existente bazată pe o abordare pe ciclul de viață. Acesta
este menit să sprijine procesul de luare a deciziilor și documentația de evaluare a
perform anței de mediu ale unei clădiri. Pentru o vedere generală completă asupra
metodologiei, citirea standardului este de referință. Această secțiune se
concentrează pe următoarele aspecte cheie: echivalentul funcțional, fazele ciclului
de viață și indicatorii de mediu.
3.2.2.1 Echivalentul funcțional

Echivalentul funcțional este definit de standard ca – necesarul funcțional
cuantificat și/sau necesarul tehnic pentru o clădire sau un sistem asamblat (partea de
lucrări) pentru utilizare ca bază de comparație‖. Astfel, comparația dintre clădiri sau
sisteme va fi acceptabilă doar dacă funcțiunile oferite sunt aceleași.
Cel puțin următoarele aspecte vor fi incluse în echivalentul funcțional al unei
clădiri:
(i) tipologia clădirii (ex. rezidențială, de birouri, etc. );
(ii) modul de utilizare;
(iii) cerințele tehnice și funcționale relevante și (iv) perioada necesară de
funcționare.

3.2.2.2 . Fazele ciclului de viață
Limitele sistemului stabilesc scopul analizei pe ciclu de viață, și anume,
determină procesele considerate în analiză. Cum este menționat în standard,
evaluarea de mediu ― include toate procesele de intrare și ieșire necesare pentru
realizarea și menținerea în funcție a clădirii‖. Desigur, informațiile privind produsele
integrate în clădire sunt necesare pentru evaluarea performanței de mediu la nivelul
clădirii. Această informație ar trebui să fie consistentă, și de aceea, ea urmărește
regulile de categorii definite în EN 15804 (vezi următoarea subsecțiune). În acest
standard ciclul de viață al clădirii este re prezentat printr -un concept modular care
este ilustrat în Fig. 3.10.
Faza de producție include modulele A1 până la A3, faza de construcție
include modulele A4 până la A5, faza de utilizare modulele B1 până la B7,
modulele fazei de sfârșit de ciclu de via ță includ C1 până la C4, iar modulul D
include beneficiile și încărcările dincolo de limitele sistemului. În următoarele
paragrafe, este oferită o scurtă descriere a fiecărei faze și a modulelor
corespondente.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
25

Fig. 3.10. Module ale ciclului de viață al unei clădiri (EN 15978, 2011)

3.2.2.2.1 . Faza de producție

Faza de producție include modulele de informații A1 până la A3. Condițiile
de margine ale sistemului cu natura sunt stabilite astfel încât să includă procese le
caracteristice realizării materialului și energia necesară ca date de intrare în sistem,
procese de fabricare și transport până la poarta fabricii, precum și procesarea
deșeurilor care rezultă din aceste procese.
Această etapă include:
A1 – Extracția și procesarea materialelor de bază, refolosirea produselor sau
materialelor de la un sistem de producție anterior; procesarea materialelor
secundare folosite ca bază pentru fabricarea produsului;
A2 – Transportul până la poarta fabricii și transportul inte rn;
A3 – Producția materialelor auxiliare, fabricarea produselor principale și
secundare și fabricarea ambalajului.

3.2.2.2.2 . Faza de construcție

Faza procesului de construcție include modulele de informații pentru:
A4 – Transportul de la poarta fa bricii până la șantier;
A5 – Instalarea produsului în clădire inclusiv fabricarea și transportul
materialelor auxiliare și energia sau apa necesare pentru instalarea sau
operarea șantierului. Include, de asemenea, operații asupra produselor
efectuate pe ș antier.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
26
3.2.2.2.3 . Faza de utilizare

Faza de utilizare include două tipuri de module de informații: module legate
de materialele clădirii (modulele B1 -B5) și module legate de operarea clădirii
(modulele B6 -B7):
B1 – Utilizarea produsului instalat în te rmeni emisii rezultate în mediu
datorate componentelor clădirii și lucrărilor de construcții în timpul
utilizării normale a acestora (emisii anticipate);
B2 – Întreținerea, care acoperă combinația tuturor acțiunilor tehnice și
administrative asociate, plan ificate din timpul vieții de serviciu pentru
menținerea produsului instalat într -o clădire într -un stadiu în care poate
să susțină comportarea tehnică și funcțională cerută, precum și să
păstreze calitățile estetice ale produsului;
B3 – Reparațiile, care a coperă o combinație a tuturor acțiunilor tehnice și
administrative din timpul vieții de serviciu, asociate cu tratamentul de
corecție, de răspuns sau reacție al unui produs de construcție sau al
părților sale instalate în clădire pentru aducerea sa într -o stare
acceptabilă în care poate susține comportarea tehnică și funcțională
cerută;
B4 – Înlocuirea. Acoperă o combinație a tuturor acțiunilor tehnice și
administrative din timpul vieții de serviciu, asociate cu întoarcerea unui
produs de construcție la o stare în care poate susține comportarea
tehnică și funcțională cerută, prin înlocuirea unui întreg element de
construcție;
B5 – Reabilitarea acoperă o combinație a tuturor acțiunilor tehnice și
administrative din timpul vieții de serviciu, asociate cu înt oarcerea unei
clădiri la o stare în care poate susține funcțiunile cerute;
B6 – Utilizarea energiei pentru operarea sistemelor tehnice integrate în
clădire, împreună cu aspectele și impacturile sale de mediu asociate,
inclusiv procesarea și transportul or icăror deșeuri care rezultă la fața
locului din utilizarea energiei;
B7 – Utilizarea operațională a apei de către sistemele tehnice integrate în
clădire, împreună cu aspectele și impacturile sale de mediu asociate,
considerând ciclul de viață al apei, inc lusiv producția, transportul și
tratarea apei uzate.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
27
3.2.2.2.4 . Faza de sfârșit a ciclului de viață

Faza de sfârșit a ciclului de viață a unei clădiri include toate ieșirile care au
ajuns în stadiul de ―sfârșit ca deșeu‖ (end -of-waste), rezultate din demontarea,
dezasamblarea sau demolarea clădirii.
Faza de sfârșit a ciclului de viață include modulele de informații opționale:
C1 – Dezasamblarea, care include demontarea sau demolarea produsului din
clădire, inclusiv sortarea inițială la fața locu lui a materialelor;
C2 – Transportarea produsului aruncat ca parte a procesării deșeurilor, de
exemplu până la un sit de reciclare și transportarea deșeurilor pentru
debarasarea finală;
C3 – Procesarea deșeurilor, de exemplu colectarea parțială a deșeuri lor rezultate
din dezasamblarea și procesarea deșeurilor de fluxuri de materiale
destinate refolosirii, reciclării și recuperării energiei.
C4 – Debarasarea deșeurilor, inclusiv tratamentul fizic prealabil și organizarea
locației de debarasare.

3.2.2.2.5. Beneficii și încărcări în afara condițiilor de margine ale sistemului
produsului

Modulul informațional D include toate beneficiile sau încărcările nete
rezultate din produsele reutilizabile, materialele reciclabile și/sau purtătorii de
energie utilă care părăsesc un sistem de produs, de exemplu materialele sau
carburanții secundari.

3.2.2.3. Evaluarea indicatorilor de mediu pe ciclu de viață

Pentru faza de evaluare a impactului pe ciclu de viață, două tipuri de categorii
de impact asupra mediului sunt conside rate conform EN 15978: indicatorii de
mediu, care descriu impactul asupra mediului, și indicatorii de mediu care descriu
fluxurile de intrare și ieșire. Ambele categorii de indicatori sunt indicate în
următoarele paragrafe.

3.2.2.3.1 . Indicatori care de scriu impactul asupra mediului

Pentru descrierea impactului asupra mediului natural înconjurător în Tabel ul
3.10 sunt oferiți șase indicatori.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
28
Tabel 3.10 – Indicatori care descriu impacturile asupra mediului (EN15978)

Acești indicatori au fost d eja prezentați într -o secțiune anterioară a acestui
document.

3.2.2.3. 2. Indicatori care descriu fluxurile de intrare și ieșire

Câțiva indicatori suplimentari sunt folosiți pentru descrierea fluxurilor de
intrare și ieșire. Astfel, indicatorii care de scriu utilizarea resursei sunt indicați în
Tabel ul 3.11. Acești indicatori descriu utilizarea energiei primare regenerabile și
neregenerabile și a resurselor de apă, și sunt calculați direct din fluxurile de intrare
ale LCI.

Tabel 3.11 – Indicatori care descriu utilizarea resurselor (EN15978)

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
29
De asemenea, direct bazați pe fluxurile de intrare ale LCI sunt indicatorii care
descriu categoriile de deșeuri și fluxurile de ieșire. Primele sunt indicate în Tabel ul
3.12 iar ultimele în Tabel ul 3.13.
Mai m ult, pentru cuantificarea acestor indicatori, sunt stabilite scenarii pentru
procesele și fazele adecvate.

Tabel 3.12 – Indicat ori care descriu categoriile de deșeuri (EN15978)

Tabel 3.13 – Indicatorii care descriu fluxurile de ieșiri din sistem (EN15 978)

3.2.3 Evaluarea impactului la nivelul produsului (EN 15804)

La nivelul produsului, standardul EN 15804 definește regulile categoriei de
produs pentru dezvoltarea declarațiilor de produs privind mediul (Environmental
Product Declarations – EPD) a produselor de construcții. EPD -urile sunt declarații
de mediu de Tip III, conform ISO 14025 (2006) și sunt deseori o bună sursă de date
asupra mediului pentru o analiză de ciclu al vieții.
O EPD este un caz particular de LCA, realizată prin utilizarea unu i set definit
de Reguli ale Categoriei de Produs (Product Category Rules – PCR), așa cum este
ilustrat în Fig . 3.11. Multe PCR pot fi folosite pentru produse de construcții (CPA,
2012) dar numai EPD -urile care urmăresc aceleași PCR -uri pot fi comparate.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
30
Fig. 3.11. Proces EPD descris în CPA (2012)

Scopul setului comun de reguli furnizat de EN 15804 este de a oferi
evaluatorului informații consistente, comparabile și sigure, care să permită
agregarea la nivelul clădirii. Regulile de calcul pentru LCA la nivel de material sunt
similare cu cele descrise anterior, la nivel de clădire.
Scopul unei LCA realizată la nivelul materialului poate fi același ca și pentru
cel descris la nivelul clădirii (vezi Fig . 3.10). Cu toate acestea, numai declararea
fazei de produs (modulele A1 până la A3) este obligatorie în EN 15804, declararea
celorlalte faze ale ciclului de viață fiind opțională.
De asemenea, în acest standard unitatea funcțională oferă o referință prin care
fluxurile de material ale rezultatelor LCA pe ntru produsul de construcție sunt
normalizate. Cu toate acestea, în acest standard, este oferită o unitate adițională:
unitatea declarată. Unitatea declarată poate fi folosită în locul unității funcționale,
atunci când funcțiunea produsului la nivel de clă dire nu este declarată sau este
necunoscută.

3.3. Alte standarde și reglementări (în principal pentru faza de utilizare)

Cum a fost menționat anterior, EN15978 (2011) atribuie întregul impact
potențial asupra mediului pentru toate aspectele legate de c lădire pentru ciclul său
de viață intr -un sistem modular ( Fig. 3.10.).
În acest sistem, Modulul B6 corespunde energiei operaționale, adică energia
folosită de sistemele tehnice integrate în clădire în timpul fazei de operare. Astfel,
este inclus consumul energetic pentru răcirea spațiului, încălzirea spațiului,
aprovizionarea cu apă caldă menajeră (ACM), ventilație, iluminat, energie auxiliară
folosită pentru pompe, control și automatizare. Cu toate acestea, EN15978 nu oferă
reguli pentru calculul energet ic; totuși, el indică faptul că acesta trebuie să respecte
Directiva pentru Performanță Energetică a Clădirii (EU 2002) și implementările

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
31
naționale. Directiva privind performanța energetică a clădirilor este instrumentul
legislativ principal la nivelul UE pentru atingerea performanței energetice în clădiri.
Cele patru probleme cheie ale EPBD care trebuie aplicate de către statele
membre sunt următoarele (EU 2002):
1. Metodologia comună pentru calculul performanței energetice a clădirilor;
2. Standardele minime privind performanțele energetice ale clădirilor noi și ale
clădirilor existente care sunt supuse unor renovări majore;
3. Sistemele pentru certificarea energiei clădirilor noi și existente și, pentru
clădiri publice, afișarea vizibilă a acestei certificări și a altor informații
relevante;
4. Inspectarea regulată a boilerelor și a sistemelor centrale de aer condiționat în
clădiri și, suplimentar, evaluarea instalațiilor de încălzire la care boilerele au
mai mult de 15 ani vechime. Reconsiderarea EPBD (în 2010) stabilește un
cadru legal pentru actualizarea standardelor naționale pentru clădiri și
prezintă o politică de „energie aproape zero‖ a clădirilor, astfel încât toate
clădirile noi vor fi aproape de zero din punct de vedere energetic până în anul
2020 (ex. caracteristicile cheie pentru clădiri fără emisii de carbon sunt
indicate în Fig. 3.12). În pofida cerințelor oferite de EPBD, acesta nu
furnizează metoda de calcul, și fiecărui stat membru CE îi este permis să -și
aleagă propria metodă de implementare.

Fig. 3.12. Caracteristicile cheie pentru o clădire cu zero carbon

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
32
Majoritatea țărilor susțin că folosesc standarde CEN sau alte standarde
internaționale până la o anumită limită. În privința aceasta, două standarde
suplimentare sunt luate în considera re în acest document:
 ISO 13790 (2008), care acoperă toate aspectele componentelor de încălzire
implicate în calculele termice și oferă factori de corelație pentru luarea în
calcul a efectelor dinamice termice ;
 EN 15316 -3-1 (2007) care se referă la necesa rul energetic pentru producția
de apă caldă menajeră (ACM).

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
33
CAPITOLUL IV
EVALUAREA CLĂDIRILOR PE CICLU DE VIAȚĂ

Categoriile de mediu selectate care descriu impactul clădirii asupra mediului
sunt indicate în Tabel 3.10 și corespund categoriilor de mediu recomandate în
standardele europene pentru evaluarea performanței de mediu a clădirilor (EN
15643 -2 și EN 15978).
Abordarea de față utilizează conceptul modular al standardelor menționate
mai sus. Astfel, ieșirile cuprinse în analiza de mediu pe ciclu de viață pentru fiecare
macro -componentă sunt furnizate pe modul sau prin valoarea agregată a fiecărei
faze.
Analiza de mediu pe ciclu de viață pentru fiecare macro -componentă a fost
realizată cu ajutorul software -ul GaBi (2012).

4.1. Alocarea materialelor reciclate

Oțelul este total reciclabil, iar deșeurile pot fi transformate în oțel de aceeași
calitate, în funcție de procedura de reciclare și procesare aleasă (Asociația Mondială
a Oțelului 2009). Astfel, la sfârșitul ciclului de viață al unei structur i din oțel,
structura este cel mai probabil demolată, iar oțelul este trimis spre reciclare sau
reutilizare (parțial sau complet). Conform datelor de la Institutul de Reciclare a
Oțelului (2009), în America de Nord, rata de reciclare a oțelului structural este de
aproximativ 97,5%. Graficele reprezentate în Fig. 4.1 arată cursul ratelor de
reciclare a oțelului structural și, respectiv, a armăturii din oțel, în sectorul de
construcții.

Fig. 4.1: Ratele de reciclare pentru:
(a) oțel structural și (b) armăt urii din oțel (Steel Recycling Institute, 2009)

Reutilizarea și reciclarea oțelului este o problemă de multi -funcționalitate, ce
necesită utilizarea unui proces de alocare .

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
34
Pentru faza de sfârșit a ciclului de viață sunt specificate diferite scenarii
pentru materiale, conform caracteristicilor originale ale acestora, așa cum este
indicat în Tabel 4.1. Astfel, OSB este considerat ca fiind destinat incinerării (80%)
într-o uzină pe bază de biomasă de putere, și se ia în considerare recuperarea
energetică. Oțelul este reciclat, presupunându -se o rată a reciclării de 90%, și se iau
în considerare resturile nete din procesul de la sfârșitul ciclului de viață. În același
mod, vata minerală este considerată a fi reciclată (80%). Cu toate acestea, datorită
lipsei datelor privind procesul de reciclare, nu se obține niciun avantaj în afară de
reducerea deșeurilor tip moloz.

Tabel 4.1. Opțiuni EOL pentru material

Toate materialele rămase se consideră a fi trimise către un depozit de deșeuri
pentru materiale ine rte.

4.2. Amplasamentul clădirii și climatul

Pentru calcularea energiei operaționale a unei clădiri în timpul fazei sale de
utilizare, este important să se ia în calcul variabilele cu cea mai mare influență
legate de comportamentul termic și de eficienț a energetică a clădirii.
Parametrii pot fi grupați în patru seturi, mai precis: climat, anvelopa clădirii,
instalațiile clădirii și factori umani, cum este ilustrat în Fig. 4.2. Majoritatea acestor
factori sunt considerați în algoritm conform descrierii d etaliate din următoarele
paragrafe.
Amplasamentul clădirii, din punct de vedere climatic, este de importanță
vitală în calculele comportamentului termic (Santos et al., 2011, 2012). Referitor la
această problemă, vor fi definiți doi parametri climatici m ajori, în vederea efectuării
unui calcul al necesarului energetic:
1) temperatura aerului;
2) radiația solară pe o suprafață cu o orientare dată.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
35

Fig. 4.2. Factori majori de influență asupra consumului energetic al clădirilor
(Santos et al., 2012)

4.3. Metoda calculului necesarului energetic

Metoda adoptată înlesnește calculul necesarului energetic lunar pentru
încălzirea spațiului, răcirea spațiului și producția de apă caldă menajeră. Pentru
determinarea contribuției fiecărui termen implicat în calculele termice, este necesar
să se utilizeze mai multe standarde, așa cum este afișat în Fig. 4.3., pentru răcirea și
încălzirea spațiului.

Fig. 4.3. Grafic de flux al algoritmului și standardelor de referință pentru
climatizarea spațiului

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
36
Așa cum se poate observa în Fig. 4.3., ISO 13790 (2008) este principalul
standard folosit, care se referă la calcule specifice altor standarde. Luând în calcul
aportul mărit al producției de apă caldă menajeră la consumul energetic total al
clădirii, în principal în clădir i rezidențiale, este necesar să fie estimat acest aport.
Așa cum a fost menționat anterior, această estimare este efectuată cu ajutorul
normei EN 15316 -3-1 (2007).
Această procedură, cât și arhitectura algoritmului folosit pentru calculul
necesarului energetic, sunt prezentate în Fig. 4.4.

Fig. 4.4. Grafic de flux al calculului consumului de energie al unei clădiri

Submodulele 1 și 2, care corespund valorii U și, respectiv, căldurii specifice a
elementelor de anvelopă, au fost calculate anterior pentr u macro -componentele
selectate de utilizator. Submodulul 3 acoperă transferul căldurii prin sol.
Submodulele 4, 5 și 6 se ocupă de sub -rutinele folosite pentru calcularea
efectelor dispozitivelor de umbrire și a umbrei datorate secțiunii transversale. Cu
toate acestea, numai secțiunile transversale dreptunghiulare sunt considerate de
versiunea curentă a programului AMECO.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
37
CAPITOLUL V
OBIECTIVE ȘI MĂSURI UE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE CO 2
Sursa: Declarația asupra Mediului și Dezvoltării, Rio de Janeiro, 1992

Având ca scop împiedica rea schimbăril or climatice periculoase , UE s -a
angajat în cadrul Acordulu i de la Paris să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu
cel puțin 40% până în 2030 prin comparație cu nivelul din 1990 și să ajungă la
neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până la jumătatea secolului.
În noiembrie 2018, Comisia Europeană a pre zentat o strategie UE pe termen
lung pentru a ajunge la o economie neutră pentru mediul înconjurător până în 2050,
care include opt căi posibile. Parl amentul European a votat, pe 14 martie 2019,
o rezoluție cu recomandări . Deputații europeni au cerut l iderilor să ridice obiectivul
de reducere a emisiilor pentru 2030 și au reiterat poziția Parlamentului de a aloca
cel puțin 35% din cheltuielile pentru cercetare (Orizont Europa) proiectelor de
susținere a obiectivelor climatice.
La nivelul învățământului universitar, dezvoltarea durabilă (sustenabilitatea)
se referă la administrarea proceselor și activităților specifice, avându -se în vedere,
în permanență, obiectivul fundamental și durabil al creșterii calității serviciilor
oferite de instituțiile repreze ntative (universități de stat și particulare).
În final, acestea se vor concretiza în absolvenți ai acestor instituții de
învățământ bine pregătiți, atât teoretic, cât și practic, pentru a face față nevoilor
reale exprimate pe piața muncii, nevoi care sunt în continuă schimbare (se află într –
un proces accelerat de schimbare), datorită progresului tehnic și tehnologic care se
manifestă în toate domeniile.
Ca urmare a acestui fapt, în toate domeniile este nevoie de specialiști foarte
bine pregătiți, instruiți teoretic și practic, informați, pregătiți corespunzător încă din
perioada desfășurării studiilor. Pentru ca o activitate să fie eficientă, ea trebuie
prevăzută/programată/abordată din perspectivă globală, cu luarea în considerare a
celor patru tipuri de c apital de dezvoltare: uman, economic, social, de mediu. În
acest fel, instituțiile de învățământ superior care abordează activitățile în mod
holistic pot fi caracterizate ca având un mod de acțiune responsabil, asigurându -și
un nivel înalt de competitivita te pe termen lung.
De aceea, este indicat ca managementul universitar să înțeleagă și să ia în
considerare contextul strategic, aria de impact, precum și importanța
responsabilității sociale. Apoi trebuie clarificate obiectivele universitare și
implementat principiul responsabilității sociale, cu luarea în considerare a
problemelor specifice cu care se confruntă instituția, precum și a oportunităților
acesteia.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
38
5.1. Modelul preconizat pentru o instituție de învățământ superior sustenabilă

O instituție academică dedicată realizării sustenabilității și -ar ajuta studenții
să înțeleagă originea degradării ambientului și i -ar motiva să descopere practici
sustenabile ambiental/ecologic, învățându -i în același timp despre originea
nedreptății contemporane, în contrapondere cu ceea ce se vrea a fi dreptatea și
natura umană în teorie.
Chiar dacă modul în care instituțiile și programele academice definesc și
abordează sustenabilitatea nu este uniform, trebuie evidențiată implicarea acestora
în crearea unui viito r sutenabil (ex: în declarațiile scrise referitoare la misiunea și
scopul instituției; în programele academice; în practicile energetice și de consum; în
mobilizarea resurselor disponibile; în dezvoltarea programului de angajare la nivelul
fiecărei facultă ți etc.).
Proiectul Indicatorilor Sustenabilității, inițiat de ULSF (The Association of
University Leaders for a Sustenable Future) și care este încă în curs de desfășurare,
a scos la lumină un set de direcții și activități regăsite în colegiile și univer sitățile pe
deplin angajate în sustenabilitate. Cu toate că abordările de „înverzire” a educației
superioare variază considerabil, instituția în sine trebuie să implementeze tactici în
următoarele 7 domenii , pentru a putea spune că se află în fruntea celor ce pășesc în
direcția sustenabilității:
1. Declarațiile scrise cu privire la scopul și misiunea instituției exprimă filosofia
și angajamentul acesteia – descrierea obiectivelor de învățare și materialele de
informare a publicului cu privire la programe s au servicii ar exprima o grijă
profundă și explicită în ceea ce privește sustenabilitatea.
2. Universitatea va încorpora în mod corespunzător conceptele dezvoltării
durabile în toate disciplinele academice și în cercetarea academică și
studențească – De a semenea, cunoașterea temeinică a disciplinelor de bază și
deprinderile de gândire sunt esențiale în urmarea unui viitor sustenabil.
Instituțiile angajate în sustenabilitate oferă cu preponderență în programa
analitică anumite materii, cum ar fi: Globalizar e și dezvoltare durabilă;
Filosofie ambientală/de mediu; Cunoașterea naturii; Etica pământului și
agricultura sustenabilă; Producția și consumul sustenabil și multe altele.
3. Reflectarea conștientă asupra rolului instituției în sistemele sale sociale și
ecologice – studenților li se predau valorile și practicile instituționale în
contextul deja amintit. De exemplu fiecare student va înțelege:
a. funcționarea campusului în ecosistem (de ex. cum se procură alimentele,
apa, energia, unde se colectează deșeu rile și gunoaiele) și contribuția sa la o
economie sustenabilă;

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
39
b. modul în care instituția își privește și îți tratează angajații; c. valorile de bază
și cele mai importante implicații ale lor, așa cum sunt prezentate în
conținutul și metodologia discipl inelor academic .
4. Din moment ce predarea și cercetarea sunt scopurile fundamentale ale
instituțiilor academice, cunoașterea sustenabilității este o preocupare esențială
pentru angajare, permanență în funcție și promovare.
Instituțiile trebuie să:
a. r ecompenseze contribuția membrilor facultăților în promovarea
sustenabilității la nivel didactic sau al activităților de campus și
comunitate;
b. asigure importante oportunități de dezvoltare a fenomenului sustenabilității
în predare și cercetate, atât pen tru personalul didactic cât și pentru facultăți .
5. Instituția are o „amprentă ecologică”. În procesele de producție și consum
instituția urmează practicile și politicile sustenabilității: de exemplu se folosesc
practicile de reducere a consumului de CO 2 și dispozitivele de control al
emisiilor poluante; tehnicile de construcție și renovare sustenabilă; practicile
de conservare a energiei; programele de achiziționare a produselor locale; se
achiziționează și se investește în produse sigure pentru mediu și societate și
multe altele.
6. Să ofere studenților din campus sprijin instituțional și servicii care să
evidențieze anumite practici, cum ar fi:
a. noi orientări, burse, stagii și o nouă consiliere legată de posibilitatea găsirii
unui loc de muncă în ser viciul comunității, în sustenabilitate și/sau justiție;
b. un Consiliu sau Departament pe probleme de mediu și sustenabilitate, un
serviciu de coordonare ambientală și un responsabil pe probleme ecologice.
c. bilanțuri ambientale realizate periodic. d. f estivități publice de anvergură, cu
studenții și cadrele didactice, pe tema sustenabilității în campus (ca de
exemplu cursuri, conferințe, celebrarea Zilei Pământului etc.).
7. Instituția să se implice în mobilizarea și formarea de parteneriate, locale și
globale, în vederea sporirii sustenabilității.
Instituția va căuta să coopereze pe plan internațional pentru rezolvarea
problemelor globale de sustenabilitate, realizând printre altele conferințe și
programe de schimb inter -studenți/inter -facultăți. Ce le 7 puncte reprezintă pe scurt
un extras din întrebările din Chestionarul Evaluării Sustenabilității al ULSF.

Un element strategic important specific instituțiilor de învățământ superior se
referă la rolul viitor de lider, privind dezvoltarea și transfe rul cunoștințelor și
deprinderilor necesare pentru consolidarea legăturilor de afaceri cu comunitatea și
cu ceilalți deținători de interese (stakeholders), în scopul realizării dezvoltării

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
40
durabile. Învățământul superior trebuie să devină un catalizator pe ntru învățarea
despre dezvoltarea durabilă, dincolo de granițele și obstacolele inerente, prin
comunicare și parteneriat, cercetare și schimb de cunoștințe.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
41

CAPITOLUL VI
CONCLUZII

Experiența universităților din străinătate evidențiază faptul că numărul de
obstacole identificate este diferit în funcție de specificul facultăților și programelor
de învățământ. Adesea se invocă că neîncorporarea dezvoltării durabile în
curriculum se datorează „nepotrivirii” conceptului cu domeniul/specializarea de
studiu, li psa experienței personalului, restricțiile de ordin financiar, limitări ale
legislației din domeniul învățământului sau a reglementărilor interne. Universitățile
care au întâmpinat probleme în cuprinderea dezvoltării durabile în curriculum au
identificat u n număr de soluții pentru depășirea barierelor, descrise în tabelul de mai
jos:

Soluțiile propuse evidențiază că angajamentul conducerii este necesar, este
nevoie ca întreg corpul didactic să personalizeze propriile experiențe cu privire la
dezvoltarea durabilă, o mai bună comunicare și informare, precum și o nevoie de
studii de caz și informații contextualizate care urmează să fie puse la dispoziție
pentru fiecare domeniu/specializare de studiu. De o mare importanță este

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
42
considerată informarea și perfec ționarea personalului. Sunt deosebit de utile
atelierele de lucru/workshop -urile, la care personalul să discute despre conceptul de
dezvoltare durabilă a societății (și implicit despre sustenabilitatea învățământului
superior).
Conceptul de dezvoltare du rabilă trebuie abordat dintr -o dublă perspectivă,
culturală și științifică.
De asemenea, pot fi dezbătute principalele probleme legate de
predare/învățare și studio experimental, finanțarea, performanțele personalului,
necesitatea influențării organizați ilor profesionale pentru a încorpora și promova
valorile specifice dezvoltării durabile, îmbunătățirea comunicării,
dezvoltarea/utilizarea informațiilor, furnizarea de factori motivanți (inclusiv prin
stimulente financiare) pentru a încuraja adoptarea, pro movarea și implementarea
conceptului de dezvoltare durabilă în universitate și în întreaga societate.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
43
BIBLIOGRAFIE

1. Bauer M., Mösle P., Schwarz M., Green Building , Berlin, Editura Springer,
2013
2. Bittencourt M., Yanful E.K., Velasquez D., Jungles A. E., Post Occupancy
Life Cycle Analysis of a Green Building Energy Consumption at the
University of Western Ontario in London – Canada , World Academy of
Science, Engineering and Technology Volumul 6, nr.7, Stockholm 2012
3. Denes C., Radu S., Managementul resurselo r și sustenabilitate , Sibiu,
România, 2011
4. Filho L, Bardi, U., Sustainability on University Campuses: Learning, Skills
Building and Best Practices , Elvetia, Editura Springer, 2019
5. Filho L, Pociovalisteanu D., Al -Amin A., Sustainable Economic
Development, G reen Economy and Green Growth , Elveția, Editura Springer,
2017
6. Filho L, Transformative Approaches to Sustainable Development at
Universities , Elvetia, Editura Springer, 2015
7. Filho L., Salvia A.L., Pretorius R., Brandli L., Manolas E., Alves F.,
Azeiteiro U ., Rogers J., Shiel C., Do Paco A., Universities as Living Labs for
Sustainable Development , Elvetia, Editura Springer, 2019
8. Filho L., Silva F., Iglecias P., Mülfarth, R.C.K, Towards Green Campus
Operations , Energy, Climate and Sustainable Development Ini tiatives at
Universities, Editura Springer, 2018
9. Filho L., Sustainable Development Research at Universities in the United
Kingdom, Approaches, Methods and Projects , Editura Springer, 2017
10. Ghergheles V.,Energia viitorului. Surse regenerabile, Editura Mediam ira,
Cluj-Napoca, România 2006
11. Grecu V., Ipina N., The Sustainable University – A Model For Sustainable
Organization, Management of Sustainable Development, Volumul 6, Nr.2,
Sibiu, România, 2014
12. Gu Y., Wanga H., Robinson Z.P., Wang X., Wu J., Li X., Xu J. , Li F.,
Environmental footprint assessment of green campus from a food -water –
energy nexus perspective, Energy Procedia, Volumul 152, paginile 240 -246,
Editura Elsevier, octombrie 2018
13. Gulwadi B., Mishchenko E., Hallowellc G., Alves S., Kennedy M., The
restorative potential of a university campus: Objective greenness and student
perceptions in Turkey and the United States, Landscape and Urban Planning,
Volumul 187, paginile 36 -46, Editura Elsevier 2019

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
44
14. Hajrasouliha A., Campus score: Measuring university cam pus qualities,
Landscape and Urban Planning, Volumul 158, paginile 166 -176, Editura
Elsevier, februarie 2017
15. Idowu S.O., de Vries H., Mijatovic I., Choi D., Sustainable Development,
Knowledge and Education About Standardisation, Elvetia, Editura Springer,
2019
16. Jadhav N., Green and Smart Buildings, Singapore, Editura Springer, 2019
17. Kassim H., Consideration of the UI Green Metrics: The UWI Performance,
Workshop Urban Design Studio for Energy Efficient Design and
Management: A Case Study on the UWI UWI, St Aug ustine, Jamaica, 2016
18. Koester R., Eflin J., Vann J., Greening of the campus: a whole -systems
approach, Journal of Cleaner Production Volumul 14, paginile 769 -779,
Editura Elsevier, 2006
19. Lafferty W. ,Langhelle O., Towards Sustainable Development, Editura
MacMillan Press, 1999
20. Mardani A., Jusoh A., Zavadskas E., Cavallaro F., Khalifah Z., Sustainable
and Renewable Energy: An Overview of the Application of Multiple Criteria
Decision Making Techniques and Approaches , Sustainability volumul 7,
Jurnal online MDP I, 2015
21. Marrone P., Orsini F., Asdrubali F., Guattari C., Environmental performance
of universities: Proposal for implementing campus urban morphology as an
evaluation parameter in Green Metric, Sustainable Cities and Society
Volumul 42, paginile 226 -239 , Editura Elsevier, octombrie 2018
22. Ragazzia M., Ghidini F., Environmental sustainability of universities: critical
analysis of a green ranking, International Conference on Technologies and
Materials for Renewable Energy, Environment and Sustainability, 21 -24
April 2017, Beirut Liban, Editura Elsevier 2017
23. Stefanescu F., Dezvoltarea durabilă și calitatea vieții, Editura Universității
din Oradea, România, 2007
24. Tanabc H., Chenab S., Shid Q., Wangad L., Development of green campus in
China, Journal of Cleaner Pr oduction Volumul 64, paginile 646 -653, Editura
Elsevier, februarie 2014
25. Voicu D.,Guvernanta corporativa și sustenabilitate în Uniunea Europeana,
Editura Economica, Bucuresti, Romania, 2010
26. Washington -Ottombre C., Washington G., Newman J., Campus sustainabi lity
in the US: Environmental management and social change since 1970, Journal
of Cleaner Production, Volumul 196, paginile 564 -575, Editura Elsevier,
septembrie 2018

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
45
27. Zuo J., Zhao Z., Green building research –current status and future agenda: A
review, Ren ewable and Sustainable Energy Reviews, Volumul 30, Editura
Elsevier, februarie 2014
28. Indici de masurare "green" http://greenmetric.ui.ac.id/criteria -indicator/
accesata la 1/09/2019
29. Declaratia Talloires http://ulsf.org/wp -content/uploads/2015/06/TD.pdf
accesata la 1/09/2019
30. Obiective ONU https://www.un.org/sustainabledevelopment
31. /sustainable -development -goals/ accesata la 1/09/2019
32. Lukman R. Glavic P, What are the key elements of a sustainable university,
Clean Techn Environ Policy (2007) 9:103 –114, Editura Springer -Verlag
2006
33. The Critical Role of Higher Education in Creating a Sustainable Future.
34. Cortese, Anthony D., The Critical Role of Higher Education in Creating a
Sustainable Future., Planning for Higher Education, Volumul 31 paginile 15 –
22, Editura Sp ringer 2003