Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789 E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web:… [616613]

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: [anonimizat] Pagina web: www.uoradea.ro
______________________________________________________________________ _____________

RAPORT 2
PENTRU PREZENTAREA
PROGRESULUI ÎN CERCETAREA
ȘTIINȚIFICĂ

Soluții de ultimă oră în
reabilitarea construcțiilor civile
și industriale
Domeniul de doctorat: Inginerie energetică

Conducător Științific, Doctorand: [anonimizat]. univ.dr.ing. Gheorghe -Constantin IONESCU ing. VARGA CSABA

2018

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: [anonimizat] Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
2

CUPRINS

Cap 1.
Introducere…………………………………………………………………………………….. ……… … 3
Cap 2.
Măsuri de eficiență energetică în clădiri ………………………………………… ………… 15
Cap 3.
Condiții generale de proiectare …………………………………………………………….. … 28
Cap 4.
Principii de proiectare …………………………………………………………………………….. 32
Cap 5.
Stadiul actual al proiectării paraseismice în țara noastră.. ………………………… .. 35

Bibliografie…………………………………………………..……………………… …….. 42

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: [anonimizat] Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
3
1. INTRODUCERE

Una dintre problemele actuale ale omenirii sunt efectele negative pe care
schimbările climatice le au asupra generațiilor actuale și mai ales asupra generațiilor
viitoare. Condițiil e de mediu sunt într -o continuă degradare , fiind influenț ate în mod
direct activitățile zilnice ale omenirii. Modificarea condițiilor meteorologice
caracteristice pentru zona climatică în care se află România , este vizibil marcată de
trecerea de la patru la două anotimpuri.
Cele mai mari provocări cu care se confruntă omenire a secolul ui XXI constau
atât în asigurarea condițiilor de perpetuare a speciei , cât și în p rotejarea mediului
înconjurător . În scopul îndeplinir ii acestor obiective la nivel global, se impune
depista rea, evalua rea și interpreta rea atât din punct ul de vedere al necesității, cât și din
punctul de vedere al impactului (ecologic, economic și social) activitățil or umane care
au condus la crearea premiselor necesare influențării într -un mod negativ a
ecosistemului general din care facem parte. Realizarea onor noi tehnologii și activități
având rolul de a îmbunătăți într-un mod considerabil nivelul de trai, calitatea și
speranța de viață , a fost impusă de c ondiția umană de autodepășire [50].
Prin implementarea acestor factori de bunăstare umană , având drept rezultat
crearea unor condiții, într-un mod alert, necesare dezvoltării economice și sociale , s-a
ajuns însă și la o influențare negativă a ecosistemului global prin afectarea masivă a
mediului natural.
Cu toate că, o creștere a nivelului de trai dator ită progresului tehnolog ic este
considerat ă ca fiind un avantaj pentru omenire , efectele sunt doar pe termen scurt și
mediu . Pe termen lung însă, acest progres poate conduce la schimbări climatice majore
prin remodelarea mediului înconjurător. Se poate estima faptul că, î n viitor, efectele
negative pe care dezvoltarea economică și socială le generează asupra mediului , vor
ajunge să constituie o ameninț are și o influență negativă a rasei uman e, fiind pusă în
pericol însăși existența acesteia prin crearea premiselor unui col aps global.
Încă de la sfârșitul secolului XVIII când revoluția industrială a fost declanșată
în Europa , având ca rezultat dezvoltarea economică și socială , s-a înregistrat și o
influență negativă și agresivă asupra mediul ui înconjurător. O dată cu descoperiril e
tehnologice care au condus la o îmbunătățire a nivelului de trai, și dezvoltarea
sistemului medical a avut ca rezultat o sporire a speranței de viață. În acest mod , s-a
ajuns la o creștere accelerată a numărul ui de locuitori la nivel globa l de la 1 miliard de
locuitori la început de secol XVIII, la aproximativ 7 miliarde în anul 2014, creștere
care continu ă într-un mod vertiginos și în acest secol [50].

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
4
Pentru a se putea susține o populați e din ce în ce mai numeroas ă, care până în
prezent nu pare să aibă simțul consumului rațional, a fost necesară creșterea cantității
de resurse prime extrase din scoarța terestră, multe dintre acestea fiind resurse
neregenerabile sau resurse cu un grad scăzut de regenerare. Realitatea este faptul că , în
momentul de față, capacitatea Pământului de regenerare a materiilor prime pe
intervalul unui an este cu mult depășită de cantitatea de resurse naturale consumată la
nivel global.
În cursul anului 2014 volumul de materii prime regenerat e au fost consumate
până în luna august și, drept urmare, în anul 2015, aceste rate au fost depășite de
volumul de resurse necesar pentru desfășurarea activităților zilnice.
Producerea de emisii de gaze cu efect de seră, acidifiere și eutrofizare, emisii de
precursori ai ozonului, emisii de plumb și de metale grele, emisii de particule în
suspensie primare, emisii de precursori ai particulelor în suspensie secundare, etc. , au
avut, de asemenea, u n alt efect negativ asupra mediului înconjurător [50].
Aceste emisii nocive sunt rezultatul activităților umane zilnice ca: transportul de
bunuri și persoane, fabricarea de produse, producerea de electricitate, fabricarea
materialelor de construcții, demolarea structurilor vechi și realizarea de noi clădir i,
utilizarea resurselor naturale pentru asigurarea condițiilor de confort interior.
Exemplele pot continua, având în vedere că orice activitate desfășurată de om
influențează într -un mod sesizabil starea mediul înconjurător.
Sectorul construcțiilo r a atras , pe parcursul ultimilor ani, nenumărate polemici
în legătură cu influența profund negativă pe care acest domeniu o are asupra
ecosistemului Pământ și asupra dezvoltării armonioase a generațiilor viitoare.
Discuții iscate pe această temă la nivel internațional au pornit de la faptul că în
acest sector sunt utilizate cantități apreciabile de materii prime extrase din scoarța
terestră, precum și de la faptul că , pentru asigurarea condițiilor de climat interior, în
perioada de utilizare a unei clădiri sunt consumate cantități semnificative de resurse
naturale considerate ca fiind neregenerabile. Mediul construit influențează mediul
natural atât în fazele de pre -operare și operare a unei structuri, cât și în faza de post –
operare a acestei a.
Cu toate acestea, d omeniul construcțiilor este considerat prioritar din punct de
vedere al influenței asupra mediului înconjurător, atât în țările puternic dezvoltate, cât
și în țările în curs de dezvoltare. În primul caz, această problemă este repreze ntată de
condiția precară în care se găsește o parte importantă a fondului construit existent, care
în majoritatea țărilor dezvoltate a fost executat în anii de după terminarea celui de -al

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
5
doilea război mondial. Acesta a fost și motivul real, pentru care s -a pus problema
reînnoirii mediului construit deoarece construcțiile civile sau infrastructura rutieră
realizată în această perioadă și -a atins și chiar a depășit perioada de viață proiectată,
iar nivelul siguranței structurale oferite de aceste construcți i pentru utilizatori este
considerat nesatisfăcător. De asemenea, se are în vedere și necesitatea transform ării
clădirilor existente în clădiri eficiente energetic, micșorându -se astfel impactul
ecologic în perioada de operare. În cazul țărilor în curs de dezvoltare, problema este
reprezentată de fondul construit planificat, fond care trebuie să rezolve problema
acoperirii necesarului de locuințe pentru un număr din ce în ce mai mare de locuitori.
În concluzie , în ambele situaț ii, mediul înconjurător este profund afectat atât
prin utilizarea de materii prime în cantități importante cât și prin emisiile aferente
proceselor tehnologice necesare pentru atingerea acestui obiectiv.
Se impune o abordare complet diferită a noți unii de evoluție a omenirii , datorită
creșter ii de la an la an a cantităților de materii prime extrase din scoarța terestră și a
gazelor nocive eliberate în atmosferă . În scopul asigurării condițiilor optime de
dezvoltare pentru generațiile viitoare și chiar pentru generațiile prezente, se impune
luarea în considerare a unui management eficient al resurselor naturale prin
minimizarea consumului irațional actual și realizarea de produse și servicii cu o
amprentă minimă de carbon . În aceeași linie se impune și limitarea cantității de emisii
nocive în atmosferă, nu doar a celor de dioxid de carbon.
Datorită acestor considerente, începând din a doua jumătate a secolului trecut,
s-a pus în discuție implementarea unui nou concept global – conceptul de
sustenabilitate, care să pună bazele unui nou tip de dezvoltare a speciei umane,
așa-numita dezvoltare sustenabilă.
Definiția dezvoltării sustenabile a fost stabilită în anul 1987 și acceptată la
unison de către comunitatea internațională ca fiind cea oficială , prin publicarea
raportului Our Common Future (Viitorul Nostru Comun) , cunoscut și sub denumirea
de the Bruntland report (raportul Bruntland) , realizat de către WCED. În acest raport,
dezvoltarea sustenabilă era definită ca fiind „dezvoltarea care urmărește satisfacerea
nevoilor generației prezente fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și
satisface propriile nevoi” (WCED 1987).
Norma internațional ă ISO 15392 -2008 a apărut în urma i nfluenț ei exercitat e de
către sectorul construcțiilor asupra economii lor naționale, asupra standardelor de viață
și a mediului înconjurător, având ca scop , identificarea și aplicarea principiilor
sustenabilității în acest sector , oferind o serie de clarificări privind dezvolt area

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
6
sustenabilă. Standardul susmenționat definește sustenabilitatea ca fiind „o situație care
impune ca oamenii să își desfășoare activitățile zilnice într -un mod în care funcțiile
ecosistemului Pământ să fie protejate”, sustenabilitatea reprezentând „scopul
dezvoltării sustenabile” (ISO 2008 a). La nivelul Uniunii Europene, sustenabilitatea
este definită de către norma EN 15643 -1:2010 ca fiind „capacitatea unui sistem de a se
menține pentru generațiile prezente și cele viitoare” (EN 2011 a) .
Prin aplicar ea sustenabilității în sectorul construcțiilor se urmărește îndeplinirea
cerințelor esențiale de performanță ale clădirilor sau ale altor lucrări/produse/servicii
inginerești cu un impact minim asupra mediului înconjurător, îmbunătățind în același
timp atât dimensiunea economică cât și cea socială/culturală a dezvoltării sustenabile
(ISO 2008 a). Astfel, pentru a atinge sustenabilitatea în acest domeniu, este necesară
interpretarea și considerarea următoarelor aspecte primare ale dezvoltării sustenabile
(Figura 1.1):
 aspectul legat de protejarea și refacerea mediului înconjurător (aspectul
ecologic);
 aspectul economic;
 aspectul social.

Figura 1.1 Principalele aspecte ale sustenabilității (ISO 2008 a; Yao 2013)

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
7
În industria construcțiilor , se estimează un consum anual , cuprins între 40% și
60% din totalul cantității de resurse naturale (cunoscute și sub denumirea de materiale
extrase) utilizate pe plan mondial, acest sector fiind cel mai mare consumator în
comparație cu celelalte domenii economice (Bribian et al. 2011; Messari -Becker et al.
2013; Pacheco -Torgal 2014; Tautsching și Burtscher 2013).
Demn de menționat este și faptul că materialele pentru construcții reprezintă
între 40% și 50% din totalul materiale lor utilizate anual (Blank endaal et al. 2014;
Miller și Ip 2013; Pacheco -Torgal și Labrincha 2013). 40% din cantitatea de energie
produsă în plan global, este consumată în acest domeniu, care este responsabil și
pentru producerea a 40% din emisiile totale de gaze cu efect de seră, pentru consumul
a 15% din resursele globale de apă și pentru producerea a 25% din totalul de deșeuri
(Ding 2014; Mokhlesian și Holmen 2012; Pacheco -Torgal 2014; Ramesh et al. 2010;
Simion et al. 2013). Luând în considerare și faptul că în fiecare economie națională
sectorul construcțiilor este unul cheie, având un impact social ridicat, acest domeniu
are un rol însemnat în politicile de dezvoltare sustenabilă care au ca scop satisfacerea
aspectelor sustenabilității la nivel mondial. Pornind de la extracția materiei prime și
finalizând cu demolarea structurii și depozitarea și reciclarea deșeurilor rezultate,
întreg ciclul de viață al unei construcții (Figura 1.2) are un impact semnificativ asupra
principalelor dimensiuni ale conceptului de sustenabilitate. A șadar, în scopul reduce rii
impactul ui ecologic al acestui sector (influența mediului construit asupra mediului
înconjurător sau natural) este necesar a se lua în considerare atât etapele de pre –
operare și operare a unei construcții, cât și faza de postoperare a acesteia [50].

Figura 2.2 Ciclul de viață al unei construcții
(Maxineasa et al. 2013; Maxineasa et al. 2015)

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
8
2. IMPLICAȚIILE UTILIZĂRII MATERIALELOR DE
CONSTRUCȚIE ASUPRA CONCEPTULUI DE
SUSTENABILITATE

Prezentul capitol , conține câteva dintre implicațiile pe care faza de producere a
materialelor utilizate în acest sector o are asupra aspectelor conceptului de
sustenabilitate, cu precădere asupra aspectului legat de protejarea și refacerea mediului
înconjurător [50].

2.1. Beton

Într-un singur an, cantitatea de beton consumată pe plan global atinge valoarea
de 25 de miliarde de tone, ceea ce înseamnă că an de an se produc aproximativ 3,8
tone de beton pentru fiecare locuitor. Dintre toate resursele și materialele utilizate pe
plan mondial, betonul se situează pe poziția a doua, pe primul loc fiind apa (EPC
2009; Gursel et al. 2014; Knoeri et al. 2013; Marinkovic et al. 2014; WBCSD 2009 a).
Cea mai semnificativă influență asupra impactului ecologic al betonului o are
cimentul, constituentul principal în compoziția acestuia. De menționat este faptul că,
în ultimii 60 de ani, consumul de ciment la nivel global a crescut de la aproximativ 0,5
la 2,8 -3 miliarde de tone (Estrada et al. 2012; Gursel et al. 2014; Habert 2014; Metha
și Meryman 2009). Amprenta de carbon a cimentului este una însemnată; pentru
producerea unei tone de ciment se eliberează în atmosferă o cantitate de aproximativ
1t de CO 2. În cazul în care ratele de consum actuale se vor menține la același nivel și
în viitor, este de așteptat ca impactul cimentului asupra mediului înconjurător să se
dubleze o dată la cinci ani (Estrada et al. 2012; Gursel et al. 2014).

2.2. Oțel

Unul dintre cele mai importante procese industriale, este producerea oțelului
considerându -se că acest material a stat la baza dezvoltării societății moderne (Strezov
et al. 2013; Tongpool et al. 2010).
Este dovedit faptul că, la nivel mondial, procesul de fabricare al acestui material
este responsabil pentru 9% din totalul emisiilor de CO 2 (Moynihan și Alwood 2012).
Volumul de oțel produs la nivel mondial a crescut în ultimii 40 de ani, de
aproape trei ori. (WSA 2013 a, b). Se estimează că mai bine de jumătate din oțelul
produs anual la nivel mondial este utilizat în sectorul construcțiilor (Moynihan și
Alwood 2012; Wang et al. 2007).

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
9
Măsurile care au fost implementate de către industria de profil în ani 70’ și 80’,
precum reciclarea oțelului și utilizarea furnalelor electrice în detrimental furnalelor
care utilizau cărbuni au avut ca efect micșorarea, de la an la an, a impactului ecologic
al acestui sector.
În comparație cu celelalte materiale pentru construcții, oțelul are o proprietate
unică – poate fi reciclat în proporție de 100%. În Statele Unite ale Americii, se
estimează că peste 98 % din oțelul rezultat din procesul de demolare a unei structure
este utilizat pentru realizarea de noi produse metalice, care la rândul lor sunt utilizate
în sectorul construcțiilor.
Dezvoltarea proceselor tehnologice ce au permis reciclarea oțelului, ac esta fiind
un material la care ciclul de viață are un circuit închis, a condus la micșorarea
cantităților de gaze cu efect de seră emise în atmosferă în ultimii 30 de ani. (AISC
2011; Estrada et al. 2012; Lambert 2010).

2.3. Lemn

Pădurile , pe lângă consumul unei cantități apreciabile de CO 2, eliberează în
atmosferă și o cantitate importantă de O 2. Este demonstr at faptul că, prin procesul de
fotosinteză, pentru fiecare 670 de grame de CO 2 „sechestrate” din atmosferă, pădurile
eliberează o cantitate de aproximativ 490 de grame de O 2 (DeStefano 2009; Estrada et
al. 2012).
În lupta pentru salvarea mediului înconjurător , un rol hotărâtor îl are u tilizarea
lemnului ca material de construcții , impun ându -se obligația ca lemnul prelucrat de
către industria de profil să provină din păduri certificate, cultivate pentru a satisface
nevoile speciei umane. Exploatarea iresponsabilă a pădurilor ar conduce la apariția
unor efecte negative grave asupra mediului înconjurător , cum ar fi : mărirea nivelului
de CO 2 din atmosferă, apariția fenomenelor de eroziune a solului, distrugerea
habitatelor naturale ș.a.
O abordare responsabilă în ceea ce privește utilizarea lemnului în construcții are
ca scop păstrarea suprafețelor împădurite la un nivel cât mai ridicat.
De exemplu, pe teritoriul Europei, datorită implementării acestei soluții și a
aplicării practicilor de împădurire, fondul forestier a crescut cu 2% – aproximativ 3,5
milioane de hectare, între anii 2000 și 2010, iar în Statele Unite ale Americii și Canada
suprafața împădurită are aceeași dimensiune ca acum 100 de ani (Estrada et al. 2012;
Eurostat 2011; Ward 2010).

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
10
2.4. Blocuri pentru zidărie

Impactul blocuril or pentru zidărie asupra mediului înconjurător este influențat
în cea mai mare măsură de materiile prime utilizate în procesul de fabricare. Blocuri le
ceramice, adică blocurile obținute prin arderea argilei/lutului, au o cantitate de energie
înglobată de trei ori mai mare în comparație cu energia înglobată în blocurile de
zidărie obținute prin folosirea cimentului (Estrada et al. 2012; Volz și Stonver 2010 a).
În scopul producerii blocurilor ceramice se utilizează o cantitate apreciabilă de
energie obținută din arde rea combustibililor fosili (Bingel 2010; Lourenco și
Vasconcelos 2015; Volz și Stonver 2010 a). Pe de altă parte, î n cazul blocurilor pentru
zidărie realizate din beton celular autoclavizat (BCA) sau din beton celular ușor
(BCU), impactul ecologic este asemănător cu impactul pe care îl are betonul. (Bingel
2010; Estrada et al. 2012; Volz și Stonver 2010 a).

2.5. Materiale compozite polimerice armate cu fibre

În continuare, se va prezenta o scurtă sinteză a implicațiilor ecologice rezultate
din etapele de producție a materialelor constituente caracteristice aplicațiilor CPAF
din sectorul construcțiilor.

2.5.1. Fibrele din sticlă

Este cunoscut faptul că, la f abricarea fibrelor de sticlă se consumă o cantit ate
apreciabil ă de energie neregenerabilă. S -a stabilit că, pentru producerea unui kilogram
de mat erial de fibre din sticlă se consumă aproximativ 54,7 MJ, energie utilizată în
fazele ciclului de viață de la extragerea materiei prime și până la fabricarea acestui
produs inclusiv (Joshi et al. 2004; Lee et al. 2012). Pe lângă toate acestea, procesul de
fabricare al fibrelor din sticlă mai are un impact negativ important asupra mediului
înconjurător, rezultat din poluarea aerului prin emisiile de praf rezultate din procesarea
sticlei (Anderson et al. 2004; Lee et al. 2012).

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
11

BIBLIOGRAFIE
1. AMERICAN SOCIETY OF HEATING, REFRIGERATING AND AIR –
CONDITIONING ENGINEERS (ASHRAE) – International weather for energy
energy calculations (IWEC Weather files) , version 1.1, Atlanta 2001
2. AMERICAN SOCIETY OF HEATING, REFRIGERATING AND AIR –
CONDITIONING ENGINEERS (ASHRAE) –ASHRAE 2004 HVAC Systems
and equipments.
3. AMERICAN SOCIETY OF HEATING, REFRIGERATING AND AIR –
CONDITIONING ENGINEERS (ASHRAE) –ASHRAE 2005 Fundamentals
4. AMERICAN SOCIETY OF HEATING, REFRIGERATING AND AIR –
CONDITIONING ENGINEERS (ASHRAE) –ANSI/ASHRAE 55 -2004,
Thermal environmental conditions for human occupancy , ASHRAE, Atlanta,
April 2004
5. AULICIEMS, A. – Effects of weather on indoor thermal comfort . International
J. of Biometerology, 13 (1969), 147 -163
6. BALOTA, R.S., IONESCU, G, IANCĂU, M. – Daily differences trends of the
climatic parameters in the N -W part of Romania, Buletinul AGIR, nr. 3, 2012,
857-867
7. BECKER, S., ODED, P.,YARON, Y. – Thermal sensation in extremely hot and
dry urban environments . Fifth International Conference on Urban C limate,
Lodz, 1 -5 Sep 2003,
8. Brager, G.S., De DEAR, R. – Thermal adaptation in the built environment: a
literature review . Energy and Buildings 27 (1998) 83 -96
9. BUTLER, D. – Architects of a low energy future . Nature 452, 3 Apr 2008
10. CERNA, K.M., De DEAR, R. – Field study of occupant comfort and office
thermal environments in a hot -arid climate . Final report ASHRAE 921 RP,
ASHRAE Inc., Atlanta 1998
11. CHARVAT, P., SCHOLLER, M., STETINA. J. – The impact of passive
cooling of the experimental house on indoor ai r velocities .
http://www.fluids.fs.cvut.cz/akce/konference/setkani_2007/sbornik/doc/Charvat
.pdf, accesat la 22 martie 201 7, 15:30

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
12
12. De DEAR, GAIL, S., RICHARD J. – Thermal comfort in naturally ventilated
buildings: revisions to ASHRAE Standard 55 . Energy and Buildings 34, 6
(2002) 549 -561
13. DEPECKER, P., MENZO, C., VIRGONE, J.,LEPERS, S. – Design of
buildings shape and energetic consumption. Building and Environmen t 36, 5
(2001) 627 -635
14. DIN V 4108 -2:2003 -04 – Thermal protection and energy economy in buildings
– Part 2: Minimum requirements to thermal insulation, Berlin, Aprilie 2003
15. DIN V 4108 -6:2000 -11 – Thermal protection and energy economy in buildings
– Part 6 : Calculation of annual heat and annual energy use, Berlin, Noiembrie
2000
16. DIN V 18599 -2:2007 -02 – Energy efficiency of buildings – Calculation of the
net, final and primary energy demand for heating, cooling, ventilation, domestic
hot water and lighting –Part 2: Net energy demand for heating and cooling of
building zones. Berlin, Fenruarie 2007
17. DUFFIE, J.A., WILLIAM, A.B. – Solar engineering of thermal processes. 3rd
ed. Hoboken, John Wiley & Sons, 2006
18. DIN EN 15251:2007 -08 – Indoor environmental input parameters for design
and assesment of energy performance of buildings addressing indoor air
quality, thermal environment, lighting and acoustics , Beuth, Berlin, August
2007
19. DEPARTMENT OF ENERGY U.S, U.S. ENVIRONMENTAL PROTECTION
AGENCY – Roof produc t list, list current as of January 2, 2009,
http://www.energystar.gov/ia/products/prod_lists/roofs_prod_list.pdf , March
2018, 18:15
20. EIA – International Energy Outlook 2010, Report #:DOE/EIA -0484 (2010).
http://www.eia.doe.gov/oiaf/ieo/ world.html , Vizualizat 2016/07/25, 16:45
21. EUROPEAN PARLIAMENT – Tackling climate change .
http://europa.eu/legislation_summaries/environment/tackling_climate_change/in
dex_en.htm , vizualizat 2016/07/07, 11:00
22. EUROPEAN PARLIAMENT – Energy efficien cy: energy performance of
buildings , vizulizat 2017/07/08, 12:30
http://europa.eu/legislation_ summaries/energy/energy_efficiency/l27042_en.htm ,
23. EUROPEAN PARLI AMENT – EU energy in figures 2010 .

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
13
http://ec.europa.eu/energy/publications/doc/statistics/part_2_energy_pocket_book_2
010.pdf , vizualizat 2017/07/09, 12: 00
24. EUROPEAN PARLIAMENT – The EU climate and energy package.
http://ec.europa.eu/environment/climat/ climate_action.htm , vizualizat
2016/07/07, 19:00
25. EUROPEAN PARLIAMENT – Green Pa per on the security of energy supply.
http://europa.eu/legislation_summaries/energy/external_dimension_enlargement
/l27037_en.htm , vizulizat 2017/07/08, 19:30
26. EUROPEAN PARLIAMENT – Proposal for a Directive of the European
Parliament and of the Council on the energy performance of buildings (recast)
{SEC(2008) 2864} {SEC(2008) 2865} of document: 13/11/2008 of transmission:
19/12/2008. http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:520
08PC0780:EN:NOT , vizualizat 2017/07/10, 14:00
27. EUROPEAN PARLIAMENT – Energy Efficiency in Buildings .
http://ec.europa.eu/energy/efficiency/buildings/ buildings_en.htm , vizualizat
2017/07/11, 10:00
28. FANG, L., WYON, D.P., CLAUSEN, G., FANGER, P.O. – Impact of indoor
air temperature and humidity in an office on perceived air quality, SBS
symptoms and performance. Indoor air 14 (2004), Suppl. 7, 74 -81
29. FANGER, P.O., TOFTUM, J. – Extension of the PMV model to non -air-
conditioned buildings in warm climates. Energy and Buildings 34, 6 (2002)
533-537
30. GEROS, V., SANTAMOURIS, M., KARATASOU, S., PAPANIKOLAOU –
On the cooling potential of the night ventilation techniques in the urban
environment . Energy and Buildings 37 (2005) 243 -257
31. HARTMANN, T., BOLSIUS, J., RICHTER, W. – Bedarfsluftung im
Wohnungsbau. Stuttgart, Fraunhofer, IRB Verlag, 2001
32. HASTINGS, R.,WALL, M. – IEA Task 28; Sustainable Solar Housing. Two
volumes. Trowbridge, UK: Earthscan, (Eds) (2007).
33. HAVENITH, G., HOLMER, I., PARSONS, K. – Personal factors in thermal
comfort assessment: clothin g properties and metabolic heat production. Energy
and Buildings 34, 6 (2002) 581 -591
34. HEIDARI, S. – Effect of air movement in building . Palenc 2005, 1st
International Conference “Passive and Low Energy Cooling for the Built
Environment”, pp. 1045 -1051, Ma i 2005, Santorini, Grecia

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
14
35. HERKEL, S., KNAPP, U., PFAFFEROTT, J. – A preliminary model of user
behavior regarding the manual control of windows office building. 9th
International IBPSA Conference, Montreal, Canada 2005
36. HERMELINK, A., HUBNER, H. – Is one l iter enough? Tenants’ satisfaction
in passive houses. Proceedings of eceee 2003 Summer Study, eceee, Stockholm
2003
37. HUMPREYS, M.A., NICOL, J.F. – The validity of ISO -PMV for predicting
comfort votes in every -day thermal environments. Energy and Buildings. 34, 6
(2002) 667 -685
38. IANCĂU, M. – Towards low energy buildings , Analele Uniresității din Oradea,
Fascicula Construcții și Instalații Hidroedilitare, vol. XIII, 2010, 327 -334
39. IANCĂU, M. – Sustainable housing , Analele Uniresității din Oradea, Fascicula
Construcții și Instalații Hidroedilitare, vol. XIII -2, 2010, 151 -160
40. IANCĂU, M., IONESCU, G. – Ultra -low energy buildings , Journal of
Sustainable Energy, Vol. I, nr. 4, 2010, 32 -36
41. IANCĂU, M. – Heat transfer problems in an energy efficient building , Journal
of Sustainable Energy, Vol. II, nr. 4, 2011
42. IANCĂU, M. – Contribuții privind optimizarea energetică a clădirilor
individuale de locuit din România – Teză de doctorat 2013.
43. IANCĂU, M., IONESCU, G., BALOTA, R.S. – Passive house in Romania as
an in fluence of weather data analyses, Buletinul AGIR, nr. 3, 2012, 849 – 856
44. INEICHEN, P. – Comparison of eight clear sky broadband models against 16
independent data banks . Solar Energy 80 (2006) 468 -478
45. JONES, R., CHRISTENSEN, J.H., HEWITSON, B., CHEN, A., BUSUIOC,
A., HELD, R., LAPRISE, R., MEARNS, L., MAGANA RUEDA, V., KOLLI,
R.K., RINKE, A, SARR, A. – Regional climate projections . In: Climate change
2007: The physicah Science Basis. Contribution of working group I to the forth
assessment report of the in tergovernmental panel on climate change. Cambridge
University Press, 2007
46. JUDKOFF, R., NEYMARK, J. – Building energy simultion test (BESTTEST)
and diagnostic method , National Renewable Energy Laboratory, Golden,
Colorado, Februarie 2005
47. KOLOKOTRONI, M., Z HANG, Y., WATKINS, R. – The London heat island
and building cooling design. Palenc 2005, 1st International Conference “Passive

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
15
and Low Energy Cooling for the Built Environment”, Mai 2005, Santorini,
Grecia
48. LEE, E.S., TAVIL, A. – Energy and visual comfort performance of
electrochromic windows with overhangs. Building and Environment 42,6
(2007) 2439 -2449
49. LINGAMGUNTA, C., VEZIROGLU, T.N. – A universal relationship for
estimating daily clear sky insolation . Energy Conversion and Management 45
(2004) 2313 – 2334
50. MAXINEASA SEBASTIAN GEORGE – Soluții compozite și hibride pentru
dezvoltarea sustenabilă în construcții – Teză de doctorat 2015, Iași
51. McCARTNEY, K.J., NICOL, J.F. – Developing an adaptive control algorithm
for Europe. Energy and Buildings 34, 6 (2002) 623-636
52. McINTYRE, D.A. – Indoor Climate . Applied Science Publishers, Londra 1980
53. NICOL, J.F., HUMPREYS, M.A. – Maximum temperatures in buildings to
avoid heat discomfort. 1st International Conference “Passive and Low Energy
Cooling for the Built Environment”, Palenc 2005, Santorini, Grecia
54. OURGHI, R.,AL -ANZI,A.,KRARTI, M. – A simplified analyses method to
predict the impact of shape on annual energy use for office buildings. Energy
Conversion and Management48, 1 (2007) 300 -305
55. PARSONS, K.C. – The effects of gender, acclimation state, the opportunity to
adjust clothing and physical disability on requirements for thermal comfort .
Energy and Buildings 34, 6 (2002) 593 -599
56. PAVLOU , K. SFAKIANAKI, A., MOURIKI, E., STOLIDOU, I. – Study of
thermal and visual performance of eleven residential buildings. Palenc 2005, 1st
International Conference “Passive and Low Energy Cooling for the Built
Environment”, Mai 2005, Santorini, Grecia
57. RAJA, I.A., HUMPHREYS, M.A. – Thermal comfort: use of controls in
naturally ventilated buildings. Energy and Buildings 33 (2001), 235 -244
58. WYON, D, FANGER,P. – Experimental determination of the limiting criteria
for human exposure to low winter humidity indoo rs (RP -1160). ASHRE,
HVAC&R Research, Vol 12 (2), Aprilie 2006
59. WITTWER, V., DATZ,M., ELL, J., WALZE, G. – Gasochromic windows .
Solar energy materials and solar cells. 84, 1 -4 (2004), 305 -314

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
16
60. ZELENKA, A., PEREZ, R., SEALS, R., RENNE, D. – Effective accura cy of
satellite – derived irradiance. Theoretical and applied climatology 62, (1999),
199-207
61. ZIMMERMANN, M. – Handbuch der passiven Kuhlung. EMPA ZEN,
Dubendorf 1999
62. *** BUILD UP Skills – Raport de anali ză a stării actuale, http://www.iee –
robust.ro/downloads/BUILD -UP-Skills_Romania_Analiza_Status_Quo.pdf ,
vizualizat: 10.09.201 6, 15:00
63. *** Directiva 2002/91/CE
64. *** Directiva 2005/36/CE
65. *** Directiva 2009/28/CE
66. *** EPBD (2010). Raport de implem entare a EPBD în România, EPBD -CA
country report http://www.epbd -ca.org/Medias/Pdf/country_reports_14 -04-
2011/Romania.pdf
67. *** Institutul Național de Statistică (2002 – 2011). Web Page: TEMPO -Online
serii de timp, Statistica Economică, http://www.insse.ro , vizualizat 2017/09/09,
17:00
68. *** Intelligent Energy Europe (2007) – Promotion of European Passive
Houses . http://erg.ucd.ie/pep/index.htm , vizualizat 2017 -08-06, 16:30
69. *** Îndrumar de eficiență energetică pentru clădiri,
www. ipconsult.ro/Indrumar%20de%20Eficienta%20Energetica%20pentru%20
Cladiri%20I.htm , vizualizat: 20/09/2017, 11:00
70. *** Planul CE pentru Eficiență Energetică 2011
71. Strategia energetică a României pentru perioada 2007 -2020, HG nr.
1069/2007, publicată î n M.Of. nr. 781 din 19 noiembrie 2007

Acte normative complementare

•STAS 10107/0 -90 Construcții civile și industriale. Calculul și alcătuirea
elementelor din beton, beton armat și beton precomprimat.
•STAS 10101/1 -91 Acțiuni în construcții. Greutâți tehnice și încârcâri permanente.
•STAS 10101/2A1 -91 Acțiuni în construcții. Incârcări datorite procesului de
exploatare.
•STAS 10107/1 -91 Construcții civile, industriale și agricole. Calculul și alcătuirea
planșeelor din beton armat și beton precomprimat. Prevederi generale.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa : Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
17
•STAS 10107/2 -91 Construcții civile, industriale și agricole, planșee curente din
plăci și grinzi din beton armat și beton precomprimat. Prescripții de calcul și
alcătuire.
•STAS 10107/3 -91 Construcții civile, industriale și agricole, p lanșee cu nervuri
dese din beton armat și beton precomprimat. Prescripții de calcul și alcătuire.
•STAS 10107/4 -91 Construcții civile, industriale și agricole, planșee casetate din
beton armat. Prescripții de calcul și alcătuire.
•STAS 3300/1 -85. Teren de fundare. Principii generale de calcul.
•STAS 3300/2 -85 Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe.
•Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social –
culturale, agrozootehnice și industriale. Indicativ P100 -92.
•Normativ privind proiectarea și executarea lucrărilor de fundații directe la
construcții. Indicativ P10-86.
•Normativ pentru executarea lucrărilor din beton și beton armat. C 140-86.