ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE INGINEREȘ TI [616610]

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN OR ADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE INGINEREȘ TI
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: [anonimizat] Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________

RAPORT PENTRU PREZENTAREA
PROGRESULUI ÎN CERCETAREA
ȘTIINȚIFIC Ă

Stadiul actual al cercetărilor în
domeniul sustenabilității pentru
spațiile universitare

Domeniul de doctorat: Inginerie și management

Conducător Științific ,
Prof. univ.dr.ing.habil Constantin BUNGĂU

Doctorand: [anonimizat]. PRICHICI SIMONA – FLORENTINA

2020

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: [anonimizat] Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
2

CUPRINS

1. STADIUL ACTUAL AL TEHNOLOGIILOR DE SPRIJINIRE A
LUCRĂRILOR ÎN PANTĂ …………………………………………………….. 3
2. SOLUȚII CLASICE DE S PRIJINIRE A LUCRĂRIL OR ÎN PANTĂ …….. …….. 6
3. SOLUȚII MODERNE PENT RU ZIDURILE DE SPRIJ IN …………….. ………….. 14
3.1. Ziduri de sprijin din pământ armat ……………………………………………………… 14
3.2. Ziduri de sprijin din casete prefabricate ………………………………………………. 18
4. SPRIJINIRI SIMPLE ȘI SPRIJINIRI CU PALPLA NȘE ………………………………. 21
4.1. Sprijiniri simple ……………………………………………………………………………….. 21
4.2. Sprijiniri cu palplanșe ………………………………………………………………………. 23
4.3. Sprijiniri cu pereți turnați ………………………………………………………………….. 27
5. LUCRĂRI DE SPRIJINIRE CU ELEMENTE FISATE …………………………… 30
5.1. Lucrări cu barete ……………………………………………………………………………… 30
5.2. Lucrări cu coloane ……………………………………………………………………………. 32
6. LUCRĂRI DE SPRIJINIRE CU ANCORAJE ………………………………… 34
7. Bibliografie ……………………………………………………………………… 37

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: [anonimizat] Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
3
CAPITOLUL I
DEFINIREA CONCEPTULU I DE CAMPUS VERDE
Cele patru criterii care definesc o “cladire sustenabil ă“ sunt: criteriul
ecologic, criteriul economic, criteriul social si cel cultural.
Așa cum mi -am propus, t eza se dorește a fi o analiz ă a cercetăril or și
implementări lor în domeniul dezvoltării durabile a spațiului universitar, identific ând
categoriile și indicatori i “green” care trebuie luați în considerare în analiza
procesului de dezvoltare durabilă. Voi urmări definirea conceptului de campus
“green” și voi identifica componentele specifice neincluse în campusul tradițional.
Printre alte realizări care se doresc a fi atinse, scopul tezei este să stabilească
măsurile posibile ce pot fi luate pentru îmbunătățirea acestor indicatori având ca
studiu de caz campusul Universității din Oradea.
Conceptul d e baza al proiectului urmare ște crearea unui “Centru de Cercet ări
Avansate pentru Materiale, Produse și Procese Inovative”, care s ă promoveze un
mediu inteligent de control, integrare și coordonare a grupurilor de cercetare multi
și interdisciplinare din cadrul Universitatii din Oradea .
Prin teza ce urmează a fi elaborată , mi-am propu s creșterea și diversificarea
ofertei inovative a Universit ății din Oradea , precum și stimularea accesului
intreprinderilor la produsele activit ății de cercetare, dezvoltare și inovare ale
Universit ății.
În aceste condi ții, tema tezei de doctorat, va răspunde pe deplin, obiectivelor
Programului POSCCE, axa prioritar ă 2, “Competitivitatea prin cercetare, dezvoltare
tehnologic ă și inovare”.
În final, t eza va avea in vedere , creearea unei componente care va face parte
din cadrul structurii complexe a Universit ății din Oradea , similar cu noile
universit ăți tehnice din Europa.
Centrul nou creat se dore ște să devin ă un simbol al cercet ării na ționale și
interna ționale, în cadrul Universit ății din Oradea .
Pentru atingerea acestor performan țe, proiectul prevede realizarea unei
construc ții cu valoare de simbol, desfa șurată pe subsol, parter și 4 etaje, cu o
arhitectur ă reprezentativ ă ce are la baz ă concepte capabile s ă o integreze în
categoria de top a cl ădirilor similare și să-i asigure încadrarea în rândul clădirilor
sustenabile .

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
4
CAPITOLUL II
CICLUL DE VIAȚĂ AL U NEI CLĂDIRI ȘI IMPAC TUL ACESTUIA
ASUPRA CONCEPTULUI D E „GREEN” CAMPUS

Ciclul de viață al unei clădiri, sau Abordarea pe ciclu de viață (LCA) este
un proces obiectiv pentru evaluarea impactului asupra mediului și este similar cu un
proces de producție sau o activit ate corespunzătoare evalu ării și implement ării
oportunităților de producere a unor îmbunătățiri referitoare la mediu. Prin LCA se
identifică și cuantifică consumul de material, necesarul energetic, deșeurile solide și
emisiile atmosferice și acvatice pe ciclul de viață al produsului (i.e. de la achiziț ia
materialului de bază până la sfârșitul vieții), așa cum este ilustrat în Fig. 2.1.

Fig. 2.1: Metodologia privind ciclul de viață
(Desen procesat având ca sursă www.stalkretsloppet.se )
Prin Integrated Product Policy (COM (2003)302) pentru evaluarea impactului
potențial al produselor , sunt recomandate abordările pe întreaga durată a ciclului de
viață . De-a lungul tuturor fazelor ciclului de viață al unei clădiri sau construcții are
loc Impactul potențial asupra mediului . Avantaj ul major al conceptului de ciclu de
viață este acela că evită deplasarea presiunilor de mediu de la o fază a ciclului de
viață la alta, de la o zonă geografică la alta și de la un tip de mediu înconjurător (de
exemplu, calitatea ae rului) la altul (de exemplu, apa sau solul) (UNEP, 2004).

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
5
În practică, s -a constatat faptul că, toate abordările care iau în considerare
ciclul de viață, vor permite alegeri mai bune pe termen mai lung. Acest mod de
abordare, permite ca toate elementele unui produs, din întregul lanț al ciclului de
viață, de la producție până la debarasare, vor avea un impact și vor juca un rol
important , luând în calcul toate impacturile relevante asupra mediului (UNEP,
2004). Abordarea pe ciclul de viață, p rin cuantificarea tuturor emisiilor în aer, apă și
sol, care au loc în fiecare fază a ciclului de viață, va oferi posibilitatea de
identificare a celor mai critice procese de -a lungul vieții produsului sau sistemului,
crescând astfel potențialul de îmbunăt ățire a mediului în întregul lanț al produsului.
Nu este deloc lipsit de interes faptul că, acest tip de analiză are și câteva
dezavantaje , și anume :
 Abordarea pe ciclu de viață (LCA) este un process care necesită de obicei
mult timp și este scumpă, fii nd nevoie de cunoștințe de specialitate;
 Deocamdată n u există o metodologie LCA general acceptată;
 Există și ipoteze luate în calcul în cadrul unei LCA , care pot fi subiective (de
exemplu determinarea condițiilor de margine ale analizei, sursa datelor și
alegerea evaluării de impact);
 Rezultatele obținute prin LCA sunt, de obicei axate pe o țară sau o regiune,
motiv pentru care , pot fi inadecvate pentru aplicații locale;
 Calitatea și disponibilitatea datelor relevante sunt dependente de acuratețea
studi ului LCA
Abordările privind ciclul de viață adoptate în ace astă teză își propun să
minimizeze dezavantajele enumerate mai sus, după cum este descris în următorul
capitol.
În următo rul Capitol voi prezenta pe scurt, diferitel e metodologii și
instrumente pentru evaluarea sustenabilității unei clădiri.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
6
CAPITOLUL III
EVALUAREA SUSTENABIL ITĂȚII UNEI CLĂDIRI
METODOLOGII ȘI INSTR UMENTE

Construcțiile din sectorul industrial , sunt răspunzătoare într-o mare măsură de
impactul asupra mediului , motiv pentru care, î n ultimii ani , se pune un acce nt
deosebit pe evaluarea impactului construcțiilor asupra mediul înconjurător.
În prezent, există două categorii majore de instrumente pentru evaluarea
mediului construit (Reijnders & Roekel, 1999):
 Instrumente calit ative bazate pe punctaje și criterii;
 Instrumente care utilizează o analiză cantitativă a intrărilor și ieșirilor bazate
pe abordarea pe ciclu de viață. În primul grup de instrumente se regăsesc
sisteme ca LEED (în SUA), BREAM (în Marea Britanie), GBTool (Inițiativa
internațională pentru un mediu construit sustenabil), etc. Metode le acestea ,
denumite și sisteme de certificare, se bazează pe auditul clădirilor și pe
acordarea de punctaje parametri lor predefiniți. Cu toate că, în mare parte
parametrii sunt calitativi, unii pot fi și cantitativi , folos ind chiar și Life Cycle
Analysis (LCA), în principal pentru cuantificarea avantajelor datorate
materialelor. Aceste sisteme , în majoritatea cazurilor, sunt folosite pentru a
obține certificate de clădiri verzi ș i pentru etichetarea ecologică. Tipul acesta
de instrumente depășesc scopul document ului, astfel că , în continuare acesta
se va referi la cel de -al doilea grup de instrumente, care sunt bazate pe
abordări privind ciclul de viață.

LCA poate fi aplicată di rect sectorului de construcții. Cu toate acestea,
datorită caracteristicilor sale, există probleme suplimentare în ceea ce privește
aplicarea metodei standard a ciclului de viață al clădirilor și altor tipuri de
construcții. Principalele cauze sunt enumera te mai jos (IEA, 2001):
 Durata de viață a unei clădiri este lungă și necunoscută și de aceea este
supusă unui înalt nivel de nesiguranță;
 Clădirile sunt dependente de locație și ca urmare multe dintre impacturi
sunt locale;
 Produsele industriei de const rucții sunt deseori realizate din materiale
compozite, ceea ce implică mai multe date de colectat și mai multe procese
de fabricare asociate;
 Consumul energetic din faza de utilizare a unei clădiri depinde în foarte
mare măsură de comportamentul rezidenți lor și al instalațiilor;
 O clădire este multi -funcțională la un înalt grad, ceea ce face dificilă
alegerea unei unități funcționale potrivite;

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
7
 Clădirile sunt strâns integrate cu alte elemente din mediul construit, în
special cu infrastructura urbană, cum ar fi drumurile, conductele, spațiile
verzi și unitățile sanitare, astfel încât poate fi greșit să se realizeze LCA pe
o singură clădire, luată separat.

În legătură cu evaluarea ciclului de viață al clădirilor și ale componentelor
acestora, este făcută distincția între instrumentele LCA dezvoltate cu scopul de a
evalua materialele de construcții și componentele (ex. BEES (Lippiatt, 2002) și
abordările LCA pentru evaluarea clădirii ca un întreg (ex. Atena (Trusty, 1997),
Envest (Howard et al. 1999 ), EcoQuantum (Kortman et al., 1998)). Ultimele sunt de
obicei mai complexe deoarece performanța globală a clădirii depinde de
interacțiunile dintre componentele individuale și sub -sisteme, ca și de interacțiunile
cu ocupanții și cu mediul înconjurător. Se lecția unui instrument potrivit depinde de
obiectivele de mediu specifice ale proiectului. Precizia și relevanța instrumentelor
LCA ca ajutor de proiectare au fost analizate într -un proiect dezvoltat în cadrul
rețelei tematice europene PRESCO (Recomandări practice pentru construcții
sustenabile (Kellenberger, 2005). În acest proiect, mai multe instrumente LCA au
fost comparate pe baza unor studii de caz, cu scopul general de a armoniza
instrumentele bazate pe LCA pentru evaluarea clădirilor. Alte analize co mparative
privind instrumentele pentru evaluarea impactului mediului construit asupra
mediului înconjurător pot fi găsite în Jönsson (2000) și Forsberg & von Malmborg
(2004). Așa cum s -a menționat anterior, acest document se concentrează pe LCA și,
în part icular, pe aplicațiile acesteia asupra structurilor din oțel. În următoarele
subsecțiuni, este prezentat cadrul normativ pentru LCA. Mai întâi sunt prezentate
standardele internaționale ISO 14040 (2006) și ISO 14044 (2006), care formează
cadrul general pen tru LCA, urmate de noile standarde europene pentru dezvoltarea
durabilă a lucrărilor de construcții. Este de remarcat că, în timp ce primele au o
aplicabilitate generală, standardele europene se axează pe evaluarea clădirilor și a
altor lucrări de construc ții.

3.1. Cadrul normativ pentru LCA
Standardele internaționale ISO 14040 (2006) și 14044 (2006) se referă la
cadrul general, principiile și necesitățile privind realizarea și raportarea studiilor de
evaluare pe întreg ciclul de viață. Conform acestor standarde, evaluarea pe întreg
ciclu de v iață va include definirea obiectivului și a scopului, analiza inventarului,
evaluarea impactului și interpretarea rezultatelor. Așa cum este reprezentat în Fig.
3.1., diferitele faze sunt interconectate și uneori este necesar un proces iterativ
pentru înde plinirea scopului și obiectivului studiului. Diferitele faze sunt detaliate în
următoarele subsecțiuni.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
8

Fig. 3.1. Structura generală LCA (ISO 14044:2006)

3.1.1. Definirea scopului și a obiectivelor

Obiectivul unui studiu LCA va enunța clar aplicația la care se face referire,
motivele pentru realizarea studiului și publicul țintă, adică cui vor fi comunicate
rezultatele studiului. În scopul unui studiu LCA, principalele probleme care trebuie
luate în calcul și descrise clar sunt unitatea funcțională și limitele sistemului.

3.1.1 .1. Funcția și unitatea funcțională

Scopul unui studiu LCA va specifica clar funcțiile sistemului studiat. O
unitate funcțională este o măsură a performanței rezultatelor funcționale ale
sistemului de p roducție. Scopul principal al unei unități funcționale este de a oferi o
referință la care se pot raporta intrările și ieșirile. Această referință este necesară
pentru asigurarea unei comparații a rezultatelor LCA. Posibilitatea de comparare a
rezultatelor este esențială mai ales atunci când sunt evaluate sisteme diferite, pentru
a asigura realizarea acestor comparații pe o bază comună.

3.1.1.2 Condițiile de margine ale sistemului

Condițiile de margine ale sistemului determină unitățile de proces care v or fi
incluse în LCA. Pentru un material generic, o analiză LCA acoperă toate fazele de
la producția materialului de bază până la sfârșitul ciclului de viață, așa cum este
ilustrat în Fig . 3.2.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
9

Fig. 3.2. Procese incluse într -o LCA a unui material generic
Dacă LCA acoperă doar fazele inițiale ale procesului de producție a
materialului, LCA se numește analiză pe faza de producție la ieșirea din fabrică
(craddle to gate). Dacă este folosit ciclul complet (d e la achiziția materiei prime
până la sfârșitul ciclului de viață) atunci analiza se numește analiză de la producție
la deșeu (craddle -to-grave). Când procesele de reciclare sunt luate în calcul la
sfârșitul vieții și materialele secundare evită producția de noi materiale, atunci
analiza este deseori numită analiză de la producție la producție (craddle -tocraddle).
Există mai mulți factori care determină condițiile de margine, incluzând
aplicația la care se referă studiul, ipotezele considerate, criteriile de limitare,
constrângerile privind datele și costul, și publicul țintă. Selecția intrărilor și ieșirilor,
nivelul de agregare în cadrul unei categorii de date, și modelarea sistemului, ar
trebui astfel efectuate încât intrările și ieșirile de la granițel e sale să reprezinte
fluxuri elementare.
3.1.1.3. Necesități privind calitatea datelor

Pentru a îndeplini obiectivul și scopul analizei, următoarele cerințe sunt
indicate în ISO 14044:
 durata de acoperire în timp: vechimea datelor și intervalul minim de timp
dea lungul căruia datele ar trebui colectate;
 acoperirea geografică: zona geografică din care ar trebui colectate datele
pentru unitățile de procese;
 acoperirea tehnologică: tehnol ogie specifică sau mix tehnologic;
 precizie: măsura variației valorilor datelor pentru fiecare dată exprimată (ex.
varianța);
 nivelul de complexitate: procentajul de flux care este măsurat sau estimat;
Achiziționare materii prime Producția materialelor U tilizarea materialelor
Sfârșitul ciclului de viață reprezentativitatea: evaluare calitativă a gradului
în care setul de date reflectă adevărul;
 consecvența: evaluare calitativă asupra aplicării uniforme a metodologiei
studiului;
 reproductibilitatea: eval uare calitativă a gradului în care informația asupra
metodologiei și valorile datelor permit unui utilizator independent să
reproducă rezultatele raportate în cadrul studiului;

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
10
 nesiguranța informației (ex. date, modele și ipoteze).

3.1.2 Analiza inventarului ciclului de viață

Analiza inventarului include colectarea datelor și procedurile de calcul pentru
cuantificarea intrărilor și ieșirilor relevante ale unui sistem de producție. Aceste
intrări și ieșiri pot include utilizarea de resurse și emi siile atmosferice, în apă și în
sol asociate sistemului. Datele calitative și cantitative pentru includerea în inventar
vor fi colectate pentru fiecare unitate de proces care este inclusă în sistem.
Colectarea de date poate fi un proces care depinde intens de resurse. Constrângerile
practice privind colectarea datelor fac parte din obiectivul analizei și vor fi
documentate în raportul studiului.

3.1.3. Evaluarea impactului pe ciclu de viață

3.1.3.1. Metoda generală de calcul

Evaluarea fazei de impact a LCA are ca scop evaluarea importanței
impactului potențial asupra mediului, folosind rezultatele analizei inventarului
pentru ciclul de viață. În general, acest proces implică asocierea datelor inventarului
cu impacturi specifice asupra mediului și este a lcătuit din două părți:
1) Elemente obligatorii, cum ar fi clasificarea și caracterizarea;
2) Elemente opționale, cum ar fi normalizarea, clasificarea, gruparea și
evaluarea. Clasificarea implică o selecție anterioară a categoriilor potrivite de
impact, confor m obiectivului studiului, și atribuirea de rezultate LCI
categoriilor de impact alese. Factorii de caracterizare sunt apoi folosiți prin
reprezentarea contribuției relative a unui rezultat LCI la rezultatul de indicare
a categoriei de impact. Conform acest ei metode, categoriile de impact sunt
funcții liniare, adică factorii de caracterizare sunt independenți de gradul de
impact asupra mediului, așa cum reiese din expresia 3.1:

(3.1)

unde m i este masa fluxului de inventar i și
charac_factor cat,i, este factorul de caracterizare al fluxului de inventar i pentru
categoria de impact.
În legătură cu pașii opționali în LCA, normalizarea este necesară de obicei
pentru a arata până la ce nivel o categorie de impact are o contribuție importantă
pentru i mpactul general asupra mediului. În pasul privind evaluarea rezultatelor de

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
11
indicator normalizate pentru fiecare categorie de impact le sunt atribuiți factori
numerici conform importanței lor relative. Evaluarea este bazată mai mult pe alegeri
de valori, d ecât pe științe naturale, astfel încât standardul ISO 14044 face distincție
între aplicațiile interne și cele externe, iar dacă rezultatele sunt menite a fi
comparate și prezentate publicului, atunci evaluarea nu ar trebui efectuată. Gruparea
este un alt p as opțional al evaluării pe ciclul de viață, în care categoriile de impact
sunt agregate într -unul sau mai multe seturi. În acest caz, conform ISO 14044, pot fi
folosite două proceduri: sortarea indicatorilor de categorie pe o bază nominală și
clasificarea indicatorilor de categorie la o scară ordinală. Acest document descrie cu
precădere pașii obligatorii ai LCA; astfel, elementele opționale enumerate mai sus
nu mai sunt menționate în text.

3.1.3.2 Calculul impactului potențial asupra mediului

Se poate constata că scopul LCA este evaluarea impactului potențial de
mediu asociat cu intrările și ieșirile identificate. În următoarele paragrafe, este
oferită o scurtă introducere a celor mai comune categorii de impact asupra mediului
în LCA, și a metodei de ca lcul adoptată în abordarea simplificată descrisă în acest
document.

3.1.3.2.1 Potențialul de încălzire globală (GWP)

„Efectul de seră”, reprezentat în Fig. 3.3 este cauzat de gazele active
infraroșii (IR), prezente în mod natural în atmosfera pământului (ex. H 2O, CO 2 și
O3), care absorb energia (infraroșie) terestră (sau radiația) ce părăsește Terra și
reflectă o parte din aceasta căldură înapoi spre pământ, con tribuind la încălzirea
suprafeței și stratului inferior al atmosferei.

Nu toate gazele cu efect de seră sunt la fel. În timp ce CO 2 este omniprezent,
există o serie de alte gaze care contribuie la schimbările climatice în același mod ca
și CO 2. Efectul d iferitelor gaze cu efect de seră este evaluat cu ajutorul conceptului
de Potențial de Încălzire Globală (GWP).
Concentrația acestor gaze, cunoscute și ca gaze cu efect de seră (GHG), a
crescut încă din perioada industrială și dezvoltă efectul natural de s eră al
Pământului, cauzând o creștere a temperaturii la suprafața Pământului și noi
preocupări privind schimbările climatice potențiale rezultate.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
12

Fig. 3.3. Încălzirea globală (EPS, 2009)

Potențialul de Încălzire Globală este o măsură relativă a cantității de CO 2 care
ar trebui să fie eliberată pentru a avea același efect de forță radiativă ca și eliberarea
unui kilogram de gaz de seră de -a lungul unei anumite perioade de timp. Astfel,
GWP este un mod de cuantificare a impactu lui potențial al unui gaz anume asupra
încălzirii globale. Nivelele de GWP au fost calculate de către Comisia
Interguvernamentală privind Schimbările Climatice (IPCC, 2007) pentru trei
perioade de timp, de 20, 100 și 500 ani, și sunt indicate în Tabel ul 3.1 pentru trei
dintre cele mai importante gaze cu efect de seră și pentru trei perioade de timp.

Tabel 3.1 – GWP -uri pentru trei perioade de timp date (în kg CO 2 ech./kg)
(IPCC, 2007)

Astfel, conform expresiei ( 3.2), determinarea indicatorului „Încălzire
Globală” este dată de formula:

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
13
(3.2)

unde, m i este masa substanței i eliberată (în kg). Acest indicator este exprimat
în kg de CO 2 echivalent. În abordarea adoptată, numai perioada de timp de 100 ani
este considerată.

3.1.3.2.2 Potențialul de Subțiere a stratului de Ozon (ODP)

Gazele care subțiază stratul de ozon cauzează vătămarea ozonului stratosferic
sau ―stratului de ozon‖ prin eliberarea moleculelor de radicali liberi care
descompun ozonul (O 3). Creșterea continuă a preocupărilor din anii 1980 a condus
la eforturi în toată lumea pentru oprirea distrugerii stratului de ozon, culminând cu
protocolul de la Montreal, care a int erzis utilizarea multora dintre cele mai puternice
gaze cu efecte de subțiere a ozonului.
Potențialul de subțiere a ozonului este exprimat ca raport între pierderea
globală a ozonului cauzată de o substanță și pierderea globală a ozonului cauzată de
substanța de referință CFC -11. Aceasta oferă ODP o unitate de referință de kg
clorofluorocarbon -11 (CFC -11) echivalent. Modelul de caracterizare a fost
dezvoltat de Organizația Mondială pentru Meteorologie (WMO) și definește
potențialul de subțiere a ozonului pentru diferite gaze. Astfel, Tabel ul 3.2 cuprinde
câteva ODP pentru substanțele selectate, presupunând o anumită stare de echilibru
(Heijungs et al., 1999).

Tabel 3.2 – ODP -uri pentru unele substanțe (în kg CFC -11 ech./kg)
(Heijungs et al., 1999)

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
14

Fig. 3.4. Subțierea ozonului (Blendspace, 2013)

Alterarea stratului de ozon reduce capacitatea acestuia de oprire a luminii
ultraviolete (UV) care intră în atmosfera pământului, sporind cantitatea de lumină
UVB cancerigenă care ajunge pe suprafața pămân tului. Aceste modificări duc la
probleme de sănătate pentru oameni, cum ar fi cancerul de piele, cataracta, dar și
vătămări cauzate de soare animalelor și culturilor. Principalele gaze care subțiază
ozonul sunt clorofluorocarburile, și hidroclorofluorocarb urile (freoni) și halonii.

Astfel, determinarea indicatorului de subțiere a ozonului este dată de:
(3.3)

unde, m i este masa substanței i eliberate (în kg). Acest indicator este exprimat
în kg de CFC -11 echivalent.
3.1.3.2.3 Potențialul de acidificare (AP)

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
15
Acidificarea este procesul prin care poluarea din aer (în principal amoniac
(NH3), dioxid de sulf (SO2) și oxizi de azot (NOx)) este convertită în substanțe
acide, așa cum este ilustrat în Fig . 3.5. Compușii acidificatori emiși în atmosferă
sunt transportați de vânt și depozitați ca particule acide, ploaie sau zăpadă acidă.
Când această ploaie cade, deseori la o distanță considerabilă față de sursa originală
a gazului, cauzează vătămări ale ecosistemului, în g rade diferite, care depind de
natura mediului înconjurător al ecosistemelor.

Fig. 3.5. Potențialul de acidificare (The energy library, 2013)

Potențialul de acidificare este măsurat folosind capacitatea substanței de a
elibera ioni H+, care sunt cauza acidificării, sau poate fi măsurat relativ la o
eliberare echivalentă de SO 2. Factorii de caracterizare adoptați în această lucrare se
bazează pe modelul RAINS -LCA, care ia în c alcul întâmplarea, mărturiile și
efectele cadru (Huijbregts, 2001). Astfel, factorii europeni medii de caracterizare
pentru acidificare sunt reprezentați în Tabel 3.3.

Tabel 3.3 – Potențialul de acidificare (în kg SO 2 ech.) (Huijbregts, 2001)

Astfel , determinarea indicatorului de acidificare este dat de,

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
16
(3.4)
unde, m i este masa substanței i eliberată (în kg). Acest indicator este exprimat
în kg de SO 2 echivalent.

3.1.3.2.4 Potențialul de eutrofizare (EP)

Nutrienții, cum ar fi nitrații și fosfații, sunt de obicei adăugați solului în
scopul fertilizării solului, pentru stimularea creșterii plantelor și produselor agricole.
Acești nutrienți sunt esențiali pentru viață, dar când ajung în zone naturale sensibile
de apă sa u pământ, această fertilizare neintenționată poate duce la o supraproducție
de plante sau alge, care sufocă alte organisme atunci când mor și încep să
putrezească. Astfel, eutrofizarea sau îmbogățirea cu nutrienți, ilustrată în Fig . 3.6,
poate fi clasifica tă ca îmbogățirea excesivă a cursurilor de apă.

Fig. 3.6. Potențialul de eutrofizare (Wikipedia, 2013a)
Acest proces poate duce la vătămarea ecosistemelor, sporind mortalitatea
faunei și florei acvatice, și la dispariția unor specii care sunt dependente de medii
slabe în nutrienți. Aceasta duce la o reducere globală a biodiversității acestor

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
17
ecosisteme și ar e efecte repercursorii asupra animalelor neacvatice și oamenilor care
depind de aceste ecosisteme. Eutrofizarea este măsurată folosind unitatea de
referință de kg azot sau fosfat echivalent. Astfel, ea este o măsură a gradului în care
o substanță din apă c auzează proliferarea algelor, cu azotul sau fosfatul ca substanțe
de referință. Principalii contribuabili la eutrofizare sunt compușii din azot, cum ar fi
nitrații, amoniacul, acidul nitric, și compuși fosforici, inclusiv fosfații și acidul
fosforic.

Luând fosfatul ca substanță de referință, factorii de caracterizare pentru
substanțele selectate sunt indicați în Tabel 2.4 (Heijungs et al., 1999).

Tabel 3.4. Potențialul de eutrofizare (în kg ech.)
(Heijungs et al., 1999)

Astfel, indicatorul de eutro fizare este dat de formula:
(3.5)

unde, mi (kg) este masa de substanță i eliberată în aer, apă sau sol. Acest
indicator este exprimat în kg PO3-
4 echivalent.

3.1.3.2.5 Potențialul de Creare a Ozonului Fotochimic (POCP)

În atmosfera care conține oxizi de azot (NOx), agenții poluanți comuni și
compușii organici volatili (COV), ozon și alți poluanți ai aerului pot fi creați în
prezența luminii solare. Deși ozonul este esențial în atmosferă pentru protejarea
împotriva radiaț iei ultraviolete (UV), ozonul de la un nivel inferior are rol în diverse
impacturi cum ar fi vătămarea recoltelor și creșterea apariției astmului și altor
probleme respiratorii.
Cea mai comună manifestare a efectelor de grad înalt al gazelor ce contribuie
la POCP este cea din smogurile de vară văzute deasupra marilor orașe ca Los
Angeles sau Beijing. Principala sursă de emisii de oxizi de azot este combustibilul,
în timp ce COV sunt emiși de obicei din solvenți, care sunt folosiți industrial în
vopsele sau lacuri.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
18

Fig. 3.7. Potențialul de Creare a Ozonului Fotochimic (EPD, 2013)

Categoria de impact a POCP este o măsură a capacității relative a unei
substanțe de a produce ozon în prezența oxizilor de azot și a luminii solare. POCP
este exprimat folosind ca substanță de referință etilena. Factorii de caracterizare
pentru POCP au fost dezvoltați folosind modelul de traiectorie al Comisiei
Economice a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE).
Gradele de POCP au fost calculate pentru două scenarii (Heijungs et al.,
1999):
1) un scenariu cu o concentrație de fundal relativ mare de NOx;
2) un scenariu cu o concentrație de fundal relativ mică de NOx.

Acești doi factori de caracterizare sunt indicați în Tabel ul 3.5 pentru unele
substanțe selectate.
Tabel ul 3.5 – POCP -uri pentru diferite concentrații de NOx și pentru
unele substanțe (în kg C2H4 ech./kg) (Heijungs et al., 1999)

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
19

Astfel, determinarea indicatorului formației foto -oxidante este dată de,
(3.6)

unde, m i (kg) este masa de substanță i eliberată. Acest indicator este exprimat
în kg de etilenă (C 2H4) echivalent. În abordarea adoptată, doar factorii de
caracterizare legați de scenariul cu o concentrație de fundal înaltă de NOx sunt
considerați.

3.1.3.2.6 P otențialul de Subțiere Abiotică

Indicatorii de subțiere abiotică țintesc să cuprindă disponibilitatea din ce în ce
mai scăzută a resurselor neregenerabile ca rezultat al extracției și găsirii lor din ce în
ce mai rare. Două tipuri de indicatori sunt considerați aici:
 Elementele de Subțiere Abiotică, care se referă la extracția elementelor rare (și
a miezului lor);
 Energie / Carburanți Fosili de Subțiere Abiotică, care se referă la utilizarea
carburanților fosili precum combustibilii sau materiile prime.
Potențialul de Subțiere Abiotică pentru elemente (ADPelements) este
determinat pentru fiecare extracție de elemente în parte în funcție de rezervele
rămase și rata de extracție. ADP este bazat pe ecuația Producție/Rezervă Ultimă
care este comparată cu cazul de referință, Stibiu (Sb) (Guinée et al., 2002). Mai
multe măsuri fo losesc rezerva economică sau ultimă din crusta pământului. Astfel,
Potențialul de Subțiere Abiotică (Elemente) al resursei i (ADPi) dat de fracția,
Stibiu, și factorii de caracterizare pentru unele resurse selectate sunt indicate în
Tabel ul 3.6.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
20
Tabel 3. 6 – Potențialuri de Subțiere Abiotică pentru unele elemente
(în Sb ech./kg) (Guinée et al., 2002)

Fig. 3.8. Potențialul de Subțiere Abiotică (Wikipedia, 2013b)

Astfel, determinarea indicatorului de Subțiere Abiotică (Elemente) este dată de
formula:
(3.7)
unde, m i este cantitatea de resursă i extrasă (în kg). Acest indicator este
exprimat în kg de stibiu (resursă de referință). Combustibilii Fosili erau măsurați la
început în același fel, dar din 2010 ei au început să fie calculați puțin diferit. În acest

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
21
caz, este considerată o măsură absolută, bazată pe conținutul energetic al
carburantului fosil (Guinée et al., 2002). Aceasta nu ia în considerare raritatea
relativă a diferiților carburanți fosili, având în vedere că aceștia sunt resurse cu un
înalt grad de transfer, dar în realitate acestea variază numai cu 17% între cărbune
(cel mai întâlnit) și gaz (cel mai rar).
Indicatorul de Subțiere Abiotică al Carburanților Fosili este exprimat în MJ.

3.1.4 Interpretarea analizei pe ciclul de viață

Interpretarea este ultimul pas al unei LCA, unde sunt reunite rezultatele
analizei de inventar și ale evaluării de impact. Scopul principal al acestei faze este
de a formula concluziile care pot fi trase din rezultatele LCA. Mai mult, rezultatele
fazelor anterioare ale LCA și alegerile făcute de -a lungul întregului proces ar trebui
analizate, mai precis ipotezele analizei, modelele, parametrii și datele folosite în
LCA care trebuie să fie în acord cu Obiectivul și Scopul studiului.

3.1.5 Exemplu ilustrativ

Pentru a ilust ra fiecare pas al evaluării pe ciclu de viață, dintre cei descriși în
paragrafele anterioare, un mic exemplu este dat în continuare. Presupunem că
pentru producerea a 1 kg de material generic de izolație, următoarele emisii (vezi
Tabel ul 3.7) au fost colectate în faza de inventariere:

Tabel 3.7 – Emisii colectate din producția a 1 kg de material de izolație

Apoi, în următoarea etapă de evaluare a impactului, categoriile de mediu
selectate sunt, de exemplu:
a) potențialul de încălzire gl obală (GWP),
b) potențialul de acidificare (AP),

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
22
c) potențialul de eutrofizare (EP). Factorii de caracterizare ai fiecărei emisii
pentru fiecare categorie de mediu sunt oferiți în Tabel ul 3.8.

Tabel 3.8 – Caracterizarea factorilor pentru categoriile de mediu selectate

Astfel, rezultatele pentru fiecare categorie de mediu sunt obținute din
produsul fiecărei emisii cu factorul respectiv de caracterizare (ex., pentru GWP:
0.12 x 1.53 + 0.60 x 1.00 + 0.0 5 x 23 = 1.93 kg CO 2 ech.) ceea ce duce la rezultatele
indicate în Tabel ul 3.9.

Tabel 3.9 – Rezultatele finale ale indicatorilor de mediu selectați

3.2. Standarde Europene pentru abordarea pe ciclu de viață a clădirilor

3.2.1. CEN TC350

Comitetul European de Standardizare (CEN) a fost mandatat în 2004 pentru
dezvoltarea unor metode standardizate orizontale pentru evaluarea performanței
integrate de mediu a clădirilor. CEN TC350 a extins acest mandat la dezvoltarea
durabilă, și a optat pen tru o abordare pe ciclu de viață ca bază pentru evaluare.
Astfel, TC350 dezvoltă standarde, rapoarte tehnice și specificații tehnice pentru
furnizarea metodologiei și indicatorilor pentru evaluarea clădirilor în termeni de
dezvoltare durabilă. Cadrul norma tiv pentru evaluarea clădirilor în termeni de
dezvoltare durabilă, oferit de seriile de standarde CEN -TC 350, acoperă aspecte de
mediu, economice și sociale (EN 15643 -1, 2010), așa cum este ilustrat în Fig. 3.9.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
23

Fig. 3.9. Program de lucru al CEN TC350 (EN 15643 -1, 2010)

După cum se poate observa din Fig. 3.9, TC350 lucrează la patru niveluri
(concept/ cadru/ clădire/ produs) și pentru cinci tipuri de performanțe (de mediu/
socială/ economică/ tehnică/ funcțională). Evaluarea de mediu este cel mai avansat
aspect, cu standarde dezvoltate la nivelul clădirii și la nivelul produsului. Abordarea
de mediu pe ciclu de viață adoptată în acest proiect urmărește cele două standarde
dedicate evaluării impactului clădirilor asupra mediului: EN 15978 (2011) și EN
15804 (2012), la nivelul clădirii și, respectiv la cel al materialului .

3.2.2. Evaluarea impactului la nivelul clădirii (EN 15978)

EN 15978 (2011) oferă reguli de calcul pentru evaluarea performanței de
mediu a clădirilor noi și existente bazată pe o abordare pe ciclul de viață. Acesta
este menit să sprijine procesul de luare a deciziilor și documentația de evaluare a
performanței de mediu ale unei clădiri. Pentru o vedere generală completă asupra
metodologiei, citirea standardului este de referință; această secțiune se concentrează
pe următoarele aspecte cheie: echivalentul funcțional, fazele ciclului de viață și
indicatorii de mediu.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
24
3.2.2.1 Echivalentul funcțional

Echivalentul funcțional este definit de standard ca ―necesarul funcțional
cuantificat și/sau necesarul tehnic pentru o clădire sau un sistem asamblat (partea de
lucrări) pentru utilizare ca bază de comparație‖. Astfel, c omparația dintre clădiri sau
sisteme va fi acceptabilă doar dacă funcțiunile oferite sunt aceleași.
Cel puțin următoarele aspecte vor fi incluse în echivalentul funcțional al unei
clădiri:
(i) tipologia clădirii (ex. rezidențială, de birouri, etc.);
(ii) modul de utilizare;
(iii) cerințele tehnice și funcționale relevante și (iv) perioada necesară de
funcționare.

3.2.2.2 . Fazele ciclului de viață
Limitele sistemului stabilesc scopul analizei pe ciclu de viață, și anume,
determină procesele considerate în analiză . Cum este menționat în standard,
evaluarea de mediu ― include toate procesele de intrare și ieșire necesare pentru
realizarea și menținerea în funcție a clădirii‖. Desigur, informațiile privind produsele
integrate în clădire sunt necesare pentru evaluarea performanței de mediu la nivelul
clădirii. Această informație ar trebui să fie consistentă, și de aceea, ea urmărește
regulile de categorii definite în EN 15804 (vezi următoarea subsecțiune). În acest
standard ciclul de viață al clădirii este reprezentat printr -un concept modular care
este ilustrat în Fig. 3.10.

Fig. 3.10. Module ale ciclului de viață al unei clădiri (EN 15978, 2011)

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
25
Faza de producție include modulele A1 până la A3, faza de construcție
include modulele A4 până la A5, faza de utilizare modulele B1 până la B7,
modulele fazei de sfârșit de ciclu de viață includ C1 până la C4, iar modulul D
include beneficiile și încărcări le dincolo de limitele sistemului. În următoarele
paragrafe, este oferită o scurtă descriere a fiecărei faze și a modulelor
corespondente.

3.2.2.2.1 . Faza de producție

Faza de producție include modulele de informații A1 până la A3. Condițiile
de margine ale sistemului cu natura sunt stabilite astfel încât să includă procesele
caracteristice realizării materialului și energia necesară ca date de intrare în sistem,
procese de fabricare și transport până la poarta fabricii, precum și procesarea
deșeurilor care rezultă din aceste procese.
Această etapă include:
A1 – Extracția și procesarea materialelor de bază, refolosirea produselor sau
materialelor de la un sistem de prod ucție anterior; procesarea materialelor
secundare folosite ca bază pentru fabricarea produsului;
A2 – Transportul până la poarta fabricii și transportul intern;
A3 – Producția materialelor auxiliare, fabricarea produselor principale și
secundare și fabrica rea ambalajului.

3.2.2.2.2 . Faza de construcție

Faza procesului de construcție include modulele de informații pentru:
A4 – Transportul de la poarta fabricii până la șantier;
A5 – Instalarea produsului în clădire inclusiv fabricarea și transportul
materialelor auxiliare și energia sau apa necesare pentru instalarea sau
operarea șantierului. Include, de asemenea, operații asupra produselor
efectuate pe șantier.

3.2.2.2.3 . Faza de utilizare

Faza de utilizare include două tipuri de module de informații: module legate
de materialele clădirii (modulele B1 -B5) și module legate de operarea clădirii
(modulele B6 -B7):
B1 – Utilizarea produsului instalat în termeni emisii rezultate în mediu datorate
componentelor clădirii și lucrărilor de construcții în timpul utilizării
normale a acestora (emisii anticipate);
B2 – Întreținerea, care acoperă combinația tuturor acțiunilor tehnice și
administrative asociate, planificate din timpul vieții de serviciu pentru

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
26
menținerea produsului instalat într -o clădire î ntr-un stadiu în care poate
să susțină comportarea tehnică și funcțională cerută, precum și să
păstreze calitățile estetice ale produsului; B3 – Reparațiile, care acoperă
o combinație a tuturor acțiunilor tehnice și administrative din timpul
vieții de serv iciu, asociate cu tratamentul de corecție, de răspuns sau
reacție al unui produs de construcție sau al părților sale instalate în
clădire pentru aducerea sa într -o stare acceptabilă în care poate susține
comportarea tehnică și funcțională cerută;
B4 – Înlocuirea. Acoperă o combinație a tuturor acțiunilor tehnice și
administrative din timpul vieții de serviciu, asociate cu întoarcerea unui
produs de construcție la o stare în care poate susține comportarea
tehnică și funcțională cerută, prin înlocuirea unui întreg element de
construcție;
B5 – Reabilitarea acoperă o combinație a tuturor acțiunilor tehnice și
administrative din timpul vieții de serviciu, asociate cu întoarcerea unei
clădiri la o stare în care poate susține funcțiunile cerute;
B6 – Utilizarea energiei pentru operarea sistemelor tehnice integrate în clădire,
împreună cu aspectele și impacturile sale de mediu asociate, inclusiv
procesarea și transportul oricăror deșeuri care rezultă la fața locului din
utilizarea energiei;
B7 – Utilizarea operaț ională a apei de către sistemele tehnice integrate în
clădire, împreună cu aspectele și impacturile sale de mediu asociate,
considerând ciclul de viață al apei, inclusiv producția, transportul și
tratarea apei uzate.

3.2.2.2.4 . Faza de sfârșit a ciclul ui de viață

Faza de sfârșit a ciclului de viață a unei clădiri include toate ieșirile care au
ajuns în stadiul de ―sfârșit ca deșeu‖ (end -of-waste), rezultate din demontarea,
dezasamblarea sau demolarea clădirii.
Faza de sfârșit a ciclului de viață inc lude modulele de informații opționale:
C1 – Dezasamblarea, care include demontarea sau demolarea produsului din
clădire, inclusiv sortarea inițială la fața locului a materialelor;
C2 – Transportarea produsului aruncat ca parte a procesării deșeurilor, de
exemplu până la un sit de reciclare și transportarea deșeurilor pentru
debarasarea finală;
C3 – Procesarea deșeurilor, de exemplu colectarea parțială a deșeurilor rezultate
din dezasamblarea și procesarea deșeurilor de fluxuri de materiale
destinate refol osirii, reciclării și recuperării energiei.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
27
C4 – Debarasarea deșeurilor, inclusiv tratamentul fizic prealabil și organizarea
locației de debarasare.

3.2.2.2.5 . Beneficii și încărcări în afara condițiilor de margine ale sistemului
produsului

Modulul informațional D include toate beneficiile sau încărcările nete
rezultate din produsele reutilizabile, materialele reciclabile și/sau purtătorii de
energie utilă care părăsesc un sistem de produs, de exemplu materialele sau
carburanții secundari.

3.2.2.3. Evaluarea impactului pe ciclu de viață

Pentru faza de evaluare a impactului pe ciclu de viață, două tipuri de categorii
de impact asupra mediului sunt considerate conform EN 15978: indicatorii de
mediu, care descriu impactul asupra mediului, și indicatorii de mediu care descriu
fluxurile de intrare și ieșire. Ambele categorii de indicatori sunt indicate în
următoarele paragrafe.

3.2.2.3.1 . Indicatori care descriu impactul asupra mediului

Pentru descrierea impactului asupra mediului natural înconjurător în Tabel ul
3.10 sunt oferiți șase indicatori.

Tabel 3.10 – Indicatori care descriu impacturile asupra mediului (EN15978)

Acești indicatori au fost deja prezentați într -o secțiune anterioară a acestui
document.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
28
3.2.2.3. 21. Indicatori care descriu fluxurile de intrare și ieșire

Câțiva indicatori suplimentari sunt folosiți pentru descrierea fluxurilor de
intrare și ieșire. Astfel, indicatorii care descriu utilizarea resursei sunt indicați în
Tabel ul 3.11. Acești indicatori descriu utilizare a energiei primare regenerabile și
neregenerabile și a resurselor de apă, și sunt calculați direct din fluxurile de intrare
ale LCI.

Tabel 3.11 – Indicatori care descriu utilizarea resurselor (EN15978)

De asemenea, direct bazați pe fluxurile de intrare ale LCI sunt indicatorii care
descriu categoriile de deșeuri și fluxurile de ieșire. Primele sunt indicate în Tabel ul
3.12 iar ultimele în Tabel ul 3.13.
Mai mult, pentru cuantificarea acestor indicatori, sunt stabilite scenarii pentru
procesele ș i fazele adecvate.

Tabel 3.12 – Indicat ori care descriu categoriile de deșeuri (EN15978)

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
29
Tabel 3.13 – Indicatorii care descriu fluxurile de ieșiri din sistem (EN15978)

3.2.3 Evaluarea impactului la nivelul produsului (EN 15804)

La nivelul produsului, standardul EN 15804 definește regulile categoriei de
produs pentru dezvoltarea declarațiilor de produs privind mediul (Environmental
Product Declarations – EPD) a produselor de construcții. EPD -urile sunt declarații
de mediu de Tip I II, conform ISO 14025 (2006) și sunt deseori o bună sursă de date
asupra mediului pentru o analiză de ciclu al vieții. O EPD este un caz particular de
LCA, realizată prin utilizarea unui set definit de Reguli ale Categoriei de Produs
(Product Category Rule s – PCR), așa cum este ilustrat în Fig . 3.11. Multe PCR pot
fi folosite pentru produse de construcții (CPA, 2012) dar numai EPD -urile care
urmăresc aceleași PCR -uri pot fi comparate.

Fig. 3.11. Proces EPD descris în CPA (2012)

Scopul setului comun de reguli furnizat de EN 15804 este de a oferi
evaluatorului informații consistente, comparabile și sigure, care să permită

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
30
agregarea la nivelul clădirii. Regulile de calcul pentru LCA la nivel de material sunt
similare cu cele descris e anterior, la nivel de clădire.
Scopul unei LCA realizată la nivelul materialului poate fi același ca și pentru
cel descris la nivelul clădirii (vezi Fig . 3.10). Cu toate acestea, numai declararea
fazei de produs (modulele A1 până la A3) este obligatori e în EN 15804, declararea
celorlalte faze ale ciclului de viață fiind opțională.
De asemenea, în acest standard unitatea funcțională oferă o referință prin care
fluxurile de material ale rezultatelor LCA pentru produsul de construcție sunt
normalizate. C u toate acestea, în acest standard, este oferită o unitate adițională:
unitatea declarată. Unitatea declarată poate fi folosită în locul unității funcționale,
atunci când funcțiunea produsului la nivel de clădire nu este declarată sau este
necunoscută.

3.3. Alte standarde și reglementări (în principal pentru faza de utilizare)

Cum a fost menționat anterior, EN15978 (2011) atribuie întregul impact
potențial asupra mediului pentru toate aspectele legate de clădire pentru ciclul său
de viață intr -un sistem modular ( Fig. 3.10.).
În acest sistem, Modulul B6 corespunde energiei operaționale, adică energia
folosită de sistemele tehnice integrate în clădire în timpul fazei de operare. Astfel,
este inclus consumul energetic pentru răcirea spațiului, încălzirea spațiului,
aprovizionarea cu apă caldă menajeră (ACM), ventilație, iluminat, energie auxiliară
folosită pentru pompe, control și automatizare. Cu toate acestea, EN15978 nu oferă
reguli pentru calculul energetic; totuși, el indică faptul că acesta trebuie s ă respecte
Directiva pentru Performanță Energetică a Clădirii (EU 2002) și implementările
naționale. Directiva privind performanța energetică a clădirilor este instrumentul
legislativ principal la nivelul UE pentru atingerea performanței energetice în clăd iri.
Cele patru probleme cheie ale EPBD care trebuie aplicate de către statele
membre sunt următoarele (EU 2002):
1. Metodologia comună pentru calculul performanței energetice a clădirilor;
2. Standardele minime privind performanțele energetice ale clădirilor noi și ale
clădirilor existente care sunt supuse unor renovări majore;
3. Sistemele pentru certificarea energiei clădirilor noi și existente și, pentru
clădiri publice, afișarea vizibilă a acestei certificări și a altor informații
relevante;
4. Inspectarea regulată a boilerelor și a sistemelor centrale de aer condiționat în
clădir i și, suplimentar, evaluarea instalațiilor de încălzire la care boilerele au
mai mult de 15 ani vechime. Reconsiderarea EPBD (în 2010) stabilește un
cadru legal pentru actualizarea standardelor naționale pentru clădiri și
prezintă o politică de „energie ap roape zero‖ a clădirilor, astfel încât toate

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
31
clădirile noi vor fi aproape de zero din punct de vedere energetic până în anul
2020 (ex. caracteristicile cheie pentru clădiri fără emisii de carbon sunt
indicate în Fig. 3.12). În pofida cerințelor oferite de EPBD, acesta nu
furnizează metoda de calcul, și fiecărui stat membru CE îi este permis să -și
aleagă propria metodă de implementare.
Majoritatea țărilor susțin că folosesc standarde CEN sau alte standarde
internaționale până la o anumită limită. În privin ța aceasta, două standarde
suplimentare sunt luate în considerare în acest document:
 ISO 13790 (2008), care acoperă toate aspectele componentelor de încălzire
implicate în calculele termice și oferă factori de corelație pentru luarea în
calcul a efectelor dinamice termice ;
 EN 15316 -3-1 (2007) care se referă la necesarul energetic pentru producția
de apă caldă menajeră (ACM).

Fig. 3.12. Caracteristicile cheie pentru o clădire cu zero carbon

PAG. 31

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
32
CAPITOLUL IV
EVALUAREA IMPACTULUI PE CICLU DE VIAȚĂ

Categoriile de mediu selectate care descriu impactul clădirii asupra mediului
sunt indicate în Tabel 3.10 și corespund categoriilor de mediu recomandate în
standardele europene pentru evaluarea performanței de mediu a clădirilor (EN
15643 -2 și EN 15978).
Abordarea de față utilizează conceptul modular al standardelor menționate
mai sus. Astfel, ieșirile cuprinse în analiza de mediu pe ciclu de viață pentru fiecare
macro -componentă sunt furnizate pe modul sau prin valoarea agregată a fiecărei
faze.
Analiza de mediu pe ciclu de viață pentru fiecare macro -componentă a fost
realizată cu ajutorul software -ul GaBi (2012).

4.1. Alocarea materialelor reciclate

Oțelul este total reciclabil, iar deșeurile pot fi transformate în oțel de aceeași
calitate, în funcție de procedura de reciclare și procesare aleasă (Asociația Mondială
a Oțelului 2009). Astfel, la sfârșitul ciclului de viață al unei structuri din oțel,
structura este cel mai probabil demolată, iar oțelul este trimis spre reciclare sau
reutilizare (parțial sau complet). Conform datelor de la Institutul de Reciclare a
Oțelului (2009), în America de Nord, rata de reciclare a oțelului structural este de
aproximativ 97,5%. Graficele reprezentate în Fig. 4.1 arată cursul ratelor de
reciclare a oțelului s tructural și, respectiv, a armăturii din oțel, în sectorul de
construcții.

Fig. 4.1: Ratele de reciclare pentru:
(a) oțel structural și (b) armăturii din oțel (Steel Recycling Institute, 2009)

Reutilizarea și reciclarea oțelului este o problemă de multi -funcționalitate, ce
necesită utilizarea unui proces de alocare .

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
33
Pentru faza de sfârșit a ciclului de viață sunt specificate diferite scenarii
pentru materiale, conform caracteristicilor originale ale acestora, așa cum este
indicat în Tabel 4.1. Astfel, OSB este considerat ca fiind destinat incinerării (80%)
într-o uzină pe bază de biomasă de putere, și se ia în considerare recuperarea
energetică. Oțelul este reciclat, presupunându -se o rată a reciclării de 90%, și se iau
în considerare resturile nete din procesul de la sfârșitul ciclului de viață. În același
mod, vata minerală este considerată a fi reciclată (80%). Cu toate acestea, datorită
lipsei datelor privind procesul de reciclare, nu se obține niciun avantaj în afară de
reducerea deșeurilor tip moloz.

Tabel 4.1. Opțiuni EOL pentru material

Toate materialele rămase se consideră a fi trimise către un depozit de deșeuri
pentru materiale inerte.

4.2. Amplasamentul clădirii și climatul

Pentru calcularea energiei operaționale a unei clădiri în timpul fazei sale de
utilizare, este important să se ia în calcul variabilele cu cea mai mare influență
legate de comportamentul termic și de eficiența energetică a clădirii.
Parametrii pot fi grupați în patru seturi, mai precis: climat, a nvelopa clădirii,
instalațiile clădirii și factori umani, cum este ilustrat în Fig. 4.2. Majoritatea acestor
factori sunt considerați în algoritm conform descrierii detaliate din următoarele
paragrafe.
Amplasamentul clădirii, din punct de vedere climatic , este de importanță
vitală în calculele comportamentului termic (Santos et al., 2011, 2012). Referitor la
această problemă, vor fi definiți doi parametri climatici majori, în vederea efectuării
unui calcul al necesarului energetic:
1) temperatura aerului;
2) radiația solară pe o suprafață cu o orientare dată.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
34

Fig. 4.2. Factori majori de influență asupra consumului energetic al clădirilor
(Santos et al., 2012)

4.2. Metoda calculului necesarului energetic

Metoda adoptată înlesnește calculul necesarului energetic lunar pentru
încălzirea spațiului, răcirea spațiului și producția de apă caldă menajeră. Pentru
determinarea contribuției fiecărui termen implicat în calculele termice, este necesar
să se utilizeze mai multe standarde, așa cum este afișat în Fig. 4.3., pentru răcirea și
încălzirea spațiului.

Fig. 4.3. Grafic de flux al algoritmului și standardelor de referință pentru
climatizarea spațiului

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
35
Așa cum se poate observa în Fig. 4.3., ISO 13790 (2008) este principalul
standard folosit, care se refer ă la calcule specifice altor standarde. Luând în calcul
aportul mărit al producției de apă caldă menajeră la consumul energetic total al
clădirii, în principal în clădiri rezidențiale, este necesar să fie estimat acest aport.
Așa cum a fost menționat anter ior, această estimare este efectuată cu ajutorul
normei EN 15316 -3-1 (2007).
Această procedură, cât și arhitectura algoritmului folosit pentru calculul
necesarului energetic, sunt prezentate în Fig. 4.4.

Fig. 4.4. Grafic de flux al calculului consumului de energie al unei clădiri

Submodulele 1 și 2, care corespund valorii U și, respectiv, căldurii specifice a
elementelor de anvelopă, au fost calculate anterior pentru macro -componentele
selectate de utilizator. Su bmodulul 3 acoperă transferul căldurii prin sol.
Submodulele 4, 5 și 6 se ocupă de sub -rutinele folosite pentru calcularea
efectelor dispozitivelor de umbrire și a umbrei datorate secțiunii transversale. Cu
toate acestea, numai secțiunile transversale dre ptunghiulare sunt considerate de
versiunea curentă a programului AMECO.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
36
CAPITOLUL V
OBIECTIVE ȘI MĂSURI UE PENTRU REDUCEREA EMISIILOR DE CO 2
Sursa: Declarația asupra Mediului și Dezvoltării, Rio de Janeiro, 1992

Având ca scop împiedica rea schimbăril or climatice periculoase , UE s -a
angajat în cadrul Acordului de la Paris să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu
cel puțin 40% până în 2030 prin comparație cu nivelul din 1990 și să ajungă la
neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până la jumătatea secolului.
În noiembrie 2018, Comisia Europeană a prezentat o strategie UE pe termen
lung pentru a ajunge la o economie neutră pentru mediul înconjurător până în 2050,
care include opt căi posibile. Parlamentul European a vota t, pe 14 martie 2019,
o rezoluție cu recomandări . Deputații europeni au cerut liderilor să ridice obie ctivul
de reducere a emisiilor pentru 2030 și au reiterat poziția Parlamentului de a aloca
cel puțin 35% din cheltuielile pentru cercetare (Orizont Europa) proiectelor de
susținere a obiectivelor climatice.
La nivelul învățământului universitar, dezvoltar ea durabilă (sustenabilitatea)
se referă la administrarea proceselor și activităților specifice, avându -se în vedere,
în permanență, obiectivul fundamental și durabil al creșterii calității serviciilor
oferite de instituțiile reprezentative (universități d e stat și particulare). În final,
acestea se vor concretiza în absolvenți ai acestor instituții de învățământ bine
pregătiți, atât teoretic, cât și practic, pentru a face față nevoilor reale exprimate pe
piața muncii, nevoi care sunt în continuă schimbare (se află într -un proces accelerat
de schimbare), datorită progresului tehnic și tehnologic care se manifestă în toate
domeniile. Ca urmare a acestui fapt, în toate domeniile este nevoie de specialiști
foarte bine pregătiți, instruiți teoretic și practic, i nformați, pregătiți corespunzător
încă din perioada desfășurării studiilor. Pentru ca o activitate să fie eficientă, ea
trebuie prevăzută/programată/abordată din perspectivă globală, cu luarea în
considerare a celor patru tipuri de capital de dezvoltare: u man, economic, social, de
mediu. În acest fel, instituțiile de învățământ superior care abordează activitățile în
mod holistic pot fi caracterizate ca având un mod de acțiune responsabil,
asigurându -și un nivel înalt de competitivitate pe termen lung. De a ceea, este indicat
ca managementul universitar să înțeleagă și să ia în considerare contextul strategic,
aria de impact, precum și importanța responsabilității sociale. Apoi trebuie
clarificate obiectivele universitare și implementat principiul responsabil ității
sociale, cu luarea în considerare a problemelor specifice cu care se confruntă
instituția, precum și a oportunităților acesteia.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
37
5.1. Modelul preconizat pentru o instituție de învățământ superior sustenabilă

O instituție academică dedicată realizării sustenabilității și -ar ajuta studenții
să înțeleagă originea degradării ambientului și i -ar motiva să descopere practici
sustenabile ambiental/ecologic, învățându -i în același timp despre originea
nedreptății contemporane, în contrapondere cu ce ea ce se vrea a fi dreptatea și
natura umană în teorie. Chiar dacă modul în care instituțiile și programele
academice definesc și abordează sustenabilitatea nu este uniform, trebuie
evidențiată implicarea acestora în crearea unui viitor sutenabil (ex: în d eclarațiile
scrise referitoare la misiunea și scopul instituției; în programele academice; în
practicile energetice și de consum; în mobilizarea resurselor disponibile; în
dezvoltarea programului de angajare la nivelul fiecărei facultăți etc.).
Proiectul Indicatorilor Sustenabilității, inițiat de ULSF (The Association of
University Leaders for a Sustenable Future) și care este încă în curs de desfășurare,
a scos la lumină un set de direcții și activități regăsite în colegiile și universitățile pe
deplin an gajate în sustenabilitate. Cu toate că abordările de „înverzire” a educației
superioare variază considerabil, instituția în sine trebuie să implementeze tactici în
următoarele 7 domenii , pentru a putea spune că se află în fruntea celor ce pășesc în
direcți a sustenabilității:
1. Declarațiile scrise cu privire la scopul și misiunea instituției exprimă filosofia
și angajamentul acesteia – descrierea obiectivelor de învățare și materialele de
informare a publicului cu privire la programe sau servicii ar exprim a o grijă
profundă și explicită în ceea ce privește sustenabilitatea.
2. Universitatea va încorpora în mod corespunzător conceptele dezvoltării
durabile în toate disciplinele academice și în cercetarea academică și
studențească – De asemenea, cunoașterea temeinică a disciplinelor de bază și
deprinderile de gândire sunt esențiale în urmarea unui viitor sustenabil.
Instituțiile angajate în sustenabilitate oferă cu preponderență în programa
analitică anumite materii, cum ar fi: Globalizare și dezvoltare durab ilă;
Filosofie ambientală/de mediu; Cunoașterea naturii; Etica pământului și
agricultura sustenabilă; Producția și consumul sustenabil și multe altele.
3. Reflectarea conștientă asupra rolului instituției în sistemele sale sociale și
ecologice – studențil or li se predau valorile și practicile instituționale în
contextul deja amintit. De exemplu fiecare student va înțelege:
a. funcționarea campusului în ecosistem (de ex. cum se procură alimentele,
apa, energia, unde se colectează deșeurile și gunoaiele) și contribuția sa la o
economie sustenabilă;

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
38
b. modul în care instituția își privește și îți tratează angajații; c. valorile de bază
și cele mai importante implicații ale lor, așa cum sunt prezentate în
conținutul și metodologia disciplinelor academic .
4. Din moment ce predarea și cercetarea sunt scopurile fundamentale ale
instituțiilor academice, cunoașterea sustenabilității este o preocupare esențială
pentru angajare, permanență în funcție și promovare.
Instituțiile trebuie să:
a. recompenseze contr ibuția membrilor facultăților în promovarea
sustenabilității la nivel didactic sau al activităților de campus și
comunitate;
b. asigure importante oportunități de dezvoltare a fenomenului sustenabilității
în predare și cercetate, atât pentru personalul di dactic cât și pentru facultăți .
5. Instituția are o „amprentă ecologică”. În procesele de producție și consum
instituția urmează practicile și politicile sustenabilității: de exemplu se folosesc
practicile de reducere a consumului de CO 2 și dispozitivele de control al
emisiilor poluante; tehnicile de construcție și renovare sustenabilă; practicile
de conservare a energiei; programele de achiziționare a produselor locale; se
achiziționează și se investește în produse sigure pentru mediu și societate și
multe altele.
6. Să ofere studenților din campus sprijin instituțional și servicii care să
evidențieze anumite practici, cum ar fi:
a. noi orientări, burse, stagii și o nouă consiliere legată de posibilitatea găsirii
unui loc de muncă în serviciul comunități i, în sustenabilitate și/sau justiție;
b. un Consiliu sau Departament pe probleme de mediu și sustenabilitate, un
serviciu de coordonare ambientală și un responsabil pe probleme ecologice.
c. bilanțuri ambientale realizate periodic. d. festivități public e de anvergură, cu
studenții și cadrele didactice, pe tema sustenabilității în campus (ca de
exemplu cursuri, conferințe, celebrarea Zilei Pământului etc.).
7. Instituția să se implice în mobilizarea și formarea de parteneriate, locale și
globale, în vede rea sporirii sustenabilității.
Instituția va căuta să coopereze pe plan internațional pentru rezolvarea
problemelor globale de sustenabilitate, realizând printre altele conferințe și
programe de schimb inter -studenți/inter -facultăți. Cele 7 puncte repre zintă pe scurt
un extras din întrebările din Chestionarul Evaluării Sustenabilității al ULSF.

Un element strategic important specific instituțiilor de învățământ superior se
referă la rolul viitor de lider, privind dezvoltarea și transferul cunoștințelor și
deprinderilor necesare pentru consolidarea legăturilor de afaceri cu comunitatea și
cu ceilalț i deținători de interese (stakeholders), în scopul realizării dezvoltării

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
39
durabile. Învățământul superior trebuie să devină un catalizator pentru învățarea
despre dezvoltarea durabilă, dincolo de granițele și obstacolele inerente, prin
comunicare și parten eriat, cercetare și schimb de cunoștințe.

CAPITOLUL VI
CONCLUZII

Experiența universităților din străinătate evidențiază faptul că numărul de
obstacole identificate este diferit în funcție de specificul facultăților și programelor
de învățământ. Adesea se invocă că neîncorporarea dezvoltării durabile în
curriculum se datorează „nepotrivirii” conceptului cu domeniul/specializarea de
studiu, lipsa experienței personalului, restricțiile de ordin financiar, limitări ale
legislației din domeniul învățământului sau a reglementărilor interne. Universitățile
care au întâmpinat probleme în cuprinderea dezvoltării durabile în curriculum au
identificat un număr de soluții pentru depă șirea barierelor, descrise în tabelul de mai
jos:

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
40
Soluțiile propuse evidențiază că angajamentul conducerii este necesar, este
nevoie ca întreg corpul didactic să personalizeze propriile experiențe cu privire la
dezvoltarea durabilă, o mai bună comunicare și informare, precum și o nevoie de
studii de caz și informații contextualizate care urmează să fie puse la disp oziție
pentru fiecare domeniu/specializare de studiu. De o mare importanță este
considerată informarea și perfecționarea personalului. Sunt deosebit de utile
atelierele de lucru/workshop -urile, la care personalul să discute despre conceptul de
dezvoltare d urabilă a societății (și implicit despre sustenabilitatea învățământului
superior).
Conceptul de dezvoltare durabilă trebuie abordat dintr -o dublă perspectivă,
culturală și științifică. De asemenea, pot fi dezbătute principalele probleme legate de
predar e/învățare și studio experimental, finanțarea, performanțele personalului,
necesitatea influențării organizațiilor profesionale pentru a încorpora și promova
valorile specifice dezvoltării durabile, îmbunătățirea comunicării,
dezvoltarea/utilizarea informa țiilor, furnizarea de factori motivanți (inclusiv prin
stimulente financiare) pentru a încuraja adoptarea, promovarea și implementarea
conceptului de dezvoltare durabilă în universitate și în întreaga societate.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
41
BIBLIOGRAFIE

1. Bauer M., Mösle P., Schwarz M., Green Building , Berlin, Editura Springer,
2013
2. Bittencourt M., Yanful E.K., Velasquez D., Jungles A. E., Post Occupancy
Life Cycle Analysis of a Green Building Energy Consumption at the
University of Western Ontario in London – Canada , World Academy of
Science, Engineering and Technology Volumul 6, nr.7, Stockholm 2012
3. Denes C., Radu S., Managementul resurselor și sustenabilitate , Sibiu,
România, 2011
4. Filho L, Bardi, U., Sustainability on University Campuses: Learning, Skills
Building and Best Practices , Elvetia, Editura Springer, 2019
5. Filho L, Pociovalisteanu D., Al -Amin A., Sustainable Economic
Development, Green Economy and Green Growth , Elveția, Editura Springer,
2017
6. Filho L, Transformative Approaches to Sustainable Development at
Universities , Elve tia, Editura Springer, 2015
7. Filho L., Salvia A.L., Pretorius R., Brandli L., Manolas E., Alves F.,
Azeiteiro U., Rogers J., Shiel C., Do Paco A., Universities as Living Labs for
Sustainable Development , Elvetia, Editura Springer, 2019
8. Filho L., Silva F., I glecias P., Mülfarth, R.C.K, Towards Green Campus
Operations , Energy, Climate and Sustainable Development Initiatives at
Universities, Editura Springer, 2018
9. Filho L., Sustainable Development Research at Universities in the United
Kingdom, Approaches, Met hods and Projects , Editura Springer, 2017
10. Ghergheles V.,Energia viitorului. Surse regenerabile, Editura Mediamira,
Cluj-Napoca, România 2006
11. Grecu V., Ipina N., The Sustainable University – A Model For Sustainable
Organization, Management of Sustainable De velopment, Volumul 6, Nr.2,
Sibiu, România, 2014
12. Gu Y., Wanga H., Robinson Z.P., Wang X., Wu J., Li X., Xu J., Li F.,
Environmental footprint assessment of green campus from a food -water –
energy nexus perspective, Energy Procedia, Volumul 152, paginile 240 -246,
Editura Elsevier, octombrie 2018
13. Gulwadi B., Mishchenko E., Hallowellc G., Alves S., Kennedy M., The
restorative potential of a university campus: Objective greenness and student
perceptions in Turkey and the United States, Landscape and Urban Planni ng,
Volumul 187, paginile 36 -46, Editura Elsevier 2019

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
42
14. Hajrasouliha A., Campus score: Measuring university campus qualities,
Landscape and Urban Planning, Volumul 158, paginile 166 -176, Editura
Elsevier, februarie 2017
15. Idowu S.O., de Vries H., Mijatovic I. , Choi D., Sustainable Development,
Knowledge and Education About Standardisation, Elvetia, Editura Springer,
2019
16. Jadhav N., Green and Smart Buildings, Singapore, Editura Springer, 2019
17. Kassim H., Consideration of the UI Green Metrics: The UWI Performance ,
Workshop Urban Design Studio for Energy Efficient Design and
Management: A Case Study on the UWI UWI, St Augustine, Jamaica, 2016
18. Koester R., Eflin J., Vann J., Greening of the campus: a whole -systems
approach, Journal of Cleaner Production Volumul 14, paginile 769 -779,
Editura Elsevier, 2006
19. Lafferty W. ,Langhelle O., Towards Sustainable Development, Editura
MacMillan Press, 1999
20. Mardani A., Jusoh A., Zavadskas E., Cavallaro F., Khalifah Z., Sustainable
and Renewable Energy: An Overview of the Applicat ion of Multiple Criteria
Decision Making Techniques and Approaches , Sustainability volumul 7,
Jurnal online MDPI, 2015
21. Marrone P., Orsini F., Asdrubali F., Guattari C., Environmental performance
of universities: Proposal for implementing campus urban morphology as an
evaluation parameter in Green Metric, Sustainable Cities and Society
Volumul 42, paginile 226 -239 , Editura Elsevier, octombrie 2018
22. Ragazzia M., Ghidini F., Environmental sustainability of universities: critical
analysis of a green rankin g, International Conference on Technologies and
Materials for Renewable Energy, Environment and Sustainability, 21 -24
April 2017, Beirut Liban, Editura Elsevier 2017
23. Stefanescu F., Dezvoltarea durabilă și calitatea vieții, Editura Universității
din Oradea, România, 2007
24. Tanabc H., Chenab S., Shid Q., Wangad L., Development of green campus in
China, Journal of Cleaner Production Volumul 64, paginile 646 -653, Editura
Elsevier, februarie 2014
25. Voicu D.,Guvernanta corporativa și sustenabilitate în Uniunea Europe ana,
Editura Economica, Bucuresti, Romania, 2010
26. Washington -Ottombre C., Washington G., Newman J., Campus sustainability
in the US: Environmental management and social change since 1970, Journal
of Cleaner Production, Volumul 196, paginile 564 -575, Editura Elsevier,
septembrie 2018

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
43
27. Zuo J., Zhao Z., Green building research –current status and future agenda: A
review, Renewable and Sustainable Energy Reviews, Volumul 30, Editura
Elsevier, februarie 2014
28. Indici de masurare "green" http://greenmetric.ui.ac.id/ criteria -indicator/
accesata la 1/09/2019
29. Declaratia Talloires http://ulsf.org/wp -content/uploads/2015/06/TD.pdf
accesata la 1/09/2019
30. Obiective ONU https://www.un.org/sustainabledevelopment
31. /sustainable -development -goals/ accesata la 1/09/2019
32. Lukman R. G lavic P, What are the key elements of a sustainable university,
Clean Techn Environ Policy (2007) 9:103 –114, Editura Springer -Verlag
2006
33. The Critical Role of Higher Education in Creating a Sustainable Future.
34. Cortese, Anthony D., The Critical Role of High er Education in Creating a
Sustainable Future., Planning for Higher Education, Volumul 31 paginile 15 –
22, Editura Springer 2003

1. Bănc ilă I. – Geologie inginerească,vol II, Editura Tehnică București,1981 .
2. Boboc V., Zarojanu Gh. – Terasamente rutiere, Editura Societății Academice
,,Matei Teiu Botez ” Iași, 2005.
3. Dron A. – Cambaterea instabilit ății păm ânturilor în practica lucrărilor de
îmbunătățiri funciare, Editura Ceres, București 1982 .
4. Filliat G. Eds. – La pratique des sols et fondations du Moniteur, Paris 1981.
5. Florea M.N. – Mecanica roc îlor, Editura Tehnică București, 1983.
6. German Society For Geotechnics – Recommendations on Excavations, Ed.
Ernst&Sohn 2003 .
7. Gruia A. , Haida V. – Geotehnică și Fundații, I.P. Traian Vuia Timișoara 1990.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
44
8. ICCECON – Asigură rea calității și eficienței lucrărilor de înfrastructură în
construcții. Caracteristici specifice și cer ințe priv ind procedee tehnologice și
echipamente performante, M.D.R.A.P. 2012.
9. Îliescu M – Geosintetice, Editura Dacia Cluj -Napoca 1994.
10. Haida V. , Marin M., Mirea M – Mecanica pământurilor, Editura Orizonturi
Univer sitare Timișoara 2007 .
11. Găzdaru A, Manea S, Feodorov V, Batali L . – Geosinteticele în construcții,
Editura Academiei Române, 2008 .
12. Lungu I. , Stanciu A. , Boți N. – Probleme speciale de geotehnică și fundații,
Editura Junimea Iași 2002.
13. Marinescu C. – Asigur area stabilit ății terasamentelor și versanț ilor, Vol I și II,
Editura Tehnică București 1998.
14. Manoliu Iac int – Fundații și procedee de fundare, E .D.P. Bucure ști 1983 .
15. Păunescu M. , Pop V. , Silion T. – Geotehnică și fundații, E .D.P. București
1982.
16. Popa A. , Ilieș N. M. – Fundații, Editura Casa Cărții de Ști ință Cluj -Napoca
2013.
17. Rowe P.W. – Ancored sheet p ile walls, Proc ICE vol.I pp. 27 -70
18. Șîlion T. , Răîleanu P. , Mușat V. – Fundații în condiții speciale, Înstitutul
Politehnic Iași 1988.
19. Silion T. , Răileanu P. , Stanciu A. – Fundații -Pământ armat, Înstitutul
Politehnic Iași 1980.
20. Zaruba Q. , Mencl V. – Alunecăr ile de teren și stabilitatea lor. Editura Tehnică
București 1974 .
21. GP 129 -2014 – Ghid priv ind proiectarea geotehnică, Partea 1 – Învestigarea și
încercarea terenului, Partea 2 – Proiectarea geotehnică.
22. NP 074 -2014 – Normativ priv ind documentați ile geotehnice pentru construcții.
23. NP 113 -04 – Normativ priv ind proiectarea, execuția, monitorizarea și recepția
pereț ilor îngropați .
24. NP 114 -2013 – Normativ priv ind proiectarea geotehnică a ancorajelor în teren.
25. NP 124:2010 – Normativ priv ind proiectarea lucrărilor de susț inere.
26. P100 -2013 – Prevederi de proiectare pentru clădiri – Cod de proiectare
seismică Partea I .
27. SR 13440 -1 Lucrări de căi ferate . Drenarea apelor în zona căii. Partea 1 –
Drenuri gravitaționale. Prescripții de proiectare și de execuție.
28. SR 13440 -2 Lucrări de căi ferate . Drenarea apelor în zona căii. Partea 2 –
Drenuri forate. Prescripții de proiectare și de execuție.
29. SR EN 1538:2002 – Execuția lucrărilor geotehnice speciale. Pereți mulați.
30. SR EN 1997 -1:2006 – Proiectarea geotehnică: Partea 1 – Reguli generale.

ROM ÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
ȘCOALA DOCTORALĂ
Adresa: Str. Universității nr. 1, cod 410087 – Oradea, România
Telefon: +40 259 432830 Fax: +40 259 432789
E-mail: rectorat@uoradea.ro Pagina web: www.uoradea.ro
___________________________________________________________________________________
45
31. ***www.CFA înimag îni.ro
32. *** www.manual.midasusser.com – Manual de ut ilizare midas gts nx
33. ***http://bavaria.utcluj.ro/ -ccosm în, 2009
34. Marin M., Mirea M. – Sisteme de fundare a construcți ilor, Editura Orizonturi
Univer sitare, Timișoara 2011 .
35. Nicolescu L. – Tehnologia stab ilizării păm ântului, Editura Ceres București
1975.