U.A.U.I.M. Facultatea de Urbanism Data: 18 iulie 2017 [616581]

U.A.U.I.M. – Facultatea de Urbanism Data: 18 iulie 2017
Master A.T.D.R. – An II

1

CALITATEA VIEȚII, EL EMENT DE BAZĂ AL DEZ VOLTĂ RII
ZONELOR RURALE?
STUDIU DE CAZ: ZONE RURALE SLAB POLARIZA TE DIN JUDEȚELE IALO MIȚA ȘI
CĂLĂRAȘ I

STUDENT: [anonimizat] – Facultatea de Urbanism Data: 18 iulie 2017
Master A.T.D.R. – An II

2

CUPRINS

1. Introducere
1.1. Argument
1.2. Obiectiv, metodologia folosita in cercetare si aria de cuprindere
1.3. Problematica

2. Partea 1 – Semnificația calității vieții
2.1. Primele cercetări asupra calității vieții
2.2. Calitatea vieții și indicatorii sociali

3. Partea 2 – Componente ale calității vieții
3.1. Condițiile de viață
3.2. Învățământul și șansele de acces social
3.3. Sănătatea și evaluarea protecției sociale
3.4. Gradul de ocupare al forței de muncă
3.5. Mediul social și starea de spirit a populației
3.6. Conflicte sociale, drepturi, amenințări, temeri
3.7. Mediul politic

4. Partea 3 – Studiu de caz : Zone rurale slab polarizate din judetele
Ialomita si Calarasi
4.1. Concluzii asupra situației existente – probleme identificate în teritoriu
4.2. Măsuri pentru îmbunătăt irea calitatii vietii
4.3. Politici sociale de suport si scenarii de dezvoltare

5. Concluzii

Bibliografie

Anexe

U.A.U.I.M. – Facultatea de Urbanism Data: 18 iulie 2017
Master A.T.D.R. – An II

3
1.INTRODUCERE
1.1. Argument
România se dorește a fi o țară în care toți cetățenii beneficiază de șanse egale de a
participa la nivelul societății, în care sunt acoperite nevoile de bază și sunt respectate
diferențele, în care toți oamenii se simt apreciați și trăiesc demn.1
Însă stim că suntem departe de acest ideal, s ocietatea româneasca trecând prin
schimbari rapide , dupa 1990, o perioada marcata d e permanenta cautare a directiilor de
reforma si a identificarii solutiilor ce puteau facilita tranzit ia. Desi imaginea finala a acestei
schimbari nu a fost întotdeauna clar a pentru cei mai mul ti dintre actorii implicati în reforma,
scopuri precum, un standard de viata mai ridicat, o societate dezvoltata, o viata mai buna au
orientat în mare masura sensul schimbarilor.2
În contextul acestei tranziții , calitatea vietii ramâne un scop ce pare sa fie subâ nteles:
oamenii au suportat povara presupusa de schimbarile sociale, asa -numitele „costuri sociale
ale tranzitiei”, cu speranta unei vieti mai bune. Acest aspect este întărit prin studiul ”Orașe
Magnet” realizat de World Bank Group, unde în urma unor sondaje realizate la nivel național,
calitatea vieți i este principalul punct de atracție al orașelor românești. 3
Acest capitol este un argument în favoarea trecerii calitatii vietii, ca scop al dezvolt arii
si al orientarii eforturilor de dezvoltare sociala în functie de obiectivul atingerii unei vieti
bune pentru toate categoriile de populatie. Constituie o introducere pentru lucrarea de fa ta si
precizeaz a fundamentele teoretice ale abord arilor prezente în lucrare, analizând domeniile
majore ale calit atii vie tii, atr agând atentia în special asupra discrepan telor sociale identificate,
asupra necesitat ii interven tiilor în respectivele domenii.
Dezvoltarea economic a rapid a din ultimii ani a produs în plan social efecte pozitive.
Însa, beneficiile nu au fost resim tite în mod uniform si se pare c a dezvoltarea a f ost înso tita
de men tinerea sau adâncirea unor disparit ati între categorii de popula tie, medii reziden tiale si
regiuni, astfel nu putem vorbi despre o dezvoltare armonioas a din acest punct de vedere. 4
Acest aspect aduce argumente în favoarea utiliz arii str ategiilor de dezvoltare, cu
precădere în zonele rurale defavorizate, slab polarizate, cu luarea în considerare a tuturor

1 The world bank – ”Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România” -2016,
pag. 6
4,2 I. Mărginean, I. Precupeț – ”Calitatea vieții și dezvoltarea durabilă – Politici de întărire a coeziunii sociale” – Editura
Expert, București, 2008
3 World bank Group – ”Orașe Magnet” – 2017, pag. 19

U.A.U.I.M. – Facultatea de Urbanism Data: 18 iulie 2017
Master A.T.D.R. – An II

4
componentelor dezvolt arii – economic a, social a si de mediu, pentru atingerea scopului unei
vieti de calitate. În acest sens, accentul este pus pe abordarea integrate, de creeare a unor noi
centri polarizatori pentru a se asigura o societate capabilă de a produce bun astare pentru to ti
membrii s ai, minimizarea disparit atilor si evitarea polariz arii inegale .
Concret, demersul const a în clarificarea teoretic a a conceptelor de calitate a vie tii, s i în
introducerea si discutarea rezultatelor de cercetare care descriu aspecte problematice ale
sferelor principale ale calit atii vietii: economic, ocupare, locuire si educa tie.

1.2. Obiectiv, metodologia folosita in cercetare si aria de cuprindere
Obiectivul principal al acestei lucrari este identificarea componentelor calitatii vietii si
determinarea importantei acestora in dezvoltarea zonelor rurale. Stim ca o zona dezvoltata are
o calitate a vietii crescuta si daca calitatea vietii scade acest aspect este direct proportional cu
atractivitatea zonei, dar putem spune ca viceversa este valabila? Este oare calitatea vietii
element de baza in dezvoltarea zonelor rurale? Putem creste inte resul populatiei pentru aceste
zone nepolarizate doar prin cresterea calitatii vietii?
Prin studiul de caz asupra unor zone rurale slab dezvoltate, aflate in afara zonelor de
influenta a centrelor urbane , propun ca obiectiv secundar, c rearea unei imagini de tip
diagnoză asupra calității vieții populației rurale din zone defavorizate ale cele două județe pe
diferitele componente: condițiile materiale; sănătatea; ocuparea forței de muncă ; educația;
viața de familie; locuirea; serviciile publice; serviciile sociale; bunăstarea subiectivă .
In cea de -a treia parte a studiului sunt prezentate aspect importante ale calitatii vietii,
facandu -se o analiza a zonelor rurale si urbane mici, i n că utarea unor posibili poli de
dezvoltare rurala si cu scopul de a prezenta un set de scenari pentru dezvoltarea zonelor
studiate.
Din punct de vedere al strategiei de cercetare, î n vederea realizării lucrării de față au
fost abordate două metodologii. Prima se concentrează pe explicarea noțiunii de calitate a
vieții și a modului cum este percepută la nivel național. Au fost prelucrate și interpretate, date
de la Recensământul Populației și Locuințelor din 2011.
Cea de -a doua, reprezintă o cercetare pe teren . Aceasta s -a desfășurat în lunile aprilie și
mai 2017 și a acoperit zone rurale si urbane slab polarizate și dezvoltate din județele Ialomița
și Călărași. Au fost culese date cu caracter cantitativ, în urma discuțiilor cu administrația
locală și cu actorii privați implicați, dar și date cu caracter subiectiv, în urma chestiona relor
aplicate locuitorilor acestor zone.

U.A.U.I.M. – Facultatea de Urbanism Data: 18 iulie 2017
Master A.T.D.R. – An II

5
Datele rezultate în urma vizitelor pe teren au fost structurate în funcție de indicatorii
cheie de referință: condițiile materiale; sănătatea; ocuparea forței de muncă ; educația; viața de
familie; locuirea; serviciile publice; serviciile sociale; bunăstarea subiectivă .
În urma prelucrării informațiilor au fost identificate si analizate problemele zonei
studiate, acestea fiind prezentate sub formă de : arborele problemelor, diagr ame, relatii de tip
cauza -efect.
Prin demersu l întreprins, lucrarea de față se limitează în a evidenția rolul calității vieții
în dezvoltarea rurală și propune politici și scenario de dezvoltare pentru zona prezentată în
studiul de caz.

1.3. Problematica
Zonele rurale slab dezvoltate, aflate în sudul țării dețin avantajul unei poziționări geografice
favorabile pentru dezvoltare agricolă. Dispun de cea mai vastă suprafață arabilă dintre toate
regiunile țării, cu soluri fertile.
Din punct de vedere economic , aceste zone au un PIB pe locuitor sub 75%, fiind astfel
încadrate în categoria zonelor slab dezvoltate la nivel European.5
Deși au un grad de accesibilitate bun, atât la nivel intern cât și extern: axe prioritare ale rețelei
europene de transport TEN -T și puncta de trecere a frontierei ce asigură legătura cu Europa
de Vest și de Est, autostrăzile A1 și A2; aceste zone sunt slab polarizate, fiind departe de
centre urbane puternice.
De asemenea, managementul deficitar la nivelul administrațiilor locale, a d us la
dezindustrializarea zonelor, la productivitate scăzută datorită tehnologiei învechite, lipsa
locurilor de muncă și la o agricultură de subzistența.
Totodată lipsa infrastructurii tehnico – edilitare, accesibilitatea redusă la infrastructura
de învățăm ânt și cea de sănătate, duc la scăderea atractivității acestor zone.
Astfel se observă o migrare din ce în ce mai mare a populației către Europa de Vest, la
depopularea zonelor rurale și la îmbătrănirea acestora.

5 ”Studiu privind stadiul actual al dezvoltării rurale și al agriculturii în regiunea Sud Munt enia și scenarii de
dezvoltare în perioada 2014 -2020” – Regio -S.C. ACZ Consulting SRL, 2013, pag. 286

U.A.U.I.M. – Facultatea de Urbanism Data: 18 iulie 2017
Master A.T.D.R. – An II

6
2.PARTEA 1 – SEMNIFICATIA CALITAT II VIETII
2.1. Primele cercetari asupra calitatii vietii
Indicatorii economici, precum produsul intern brut (PIB), desi importanti, nu evidentiaza in
mod realist starea de bine a populatiei .
Un nou concept „starea de bine”, este din ce in ce mai utilizat de Uniunea Europeana , pentru
a determina gradul de dezvoltare si necesitatile fiecarei societăți. Acest aspect a dus la nevoia
de date care să completeze informațiile furnizate de PIB, iar Comisia Europeană a inițiat în
2009 acțiunea "Dincolo de PIB – măsurar ea progresului într -o lume în schimbare", care
propune subiecte prioritare pentru dezvoltarea în continuare a indic atorilor de mediu și social
și mai exact cu privire la distribuție și inegalități.
Indicatorii privind calitatea vieții, care vizează măsurar ea progresului în societate, ar trebui să
reflecte multidimensionalitatea sa și să acopere condițiile individuale care contribuie la
satisfacerea vieții, cum ar fi locul de muncă, starea de sănătate, relațiile sociale, timpul liber,
nivelul educațional, ca litatea mediului, și guvernare.
Măsurarea calității vieții necesită analizarea simultană a tuturor acestor elemente și a celor
economice și neeconomice, subiective și obiective, precum și mediile și disparitățile dintre
grupurile de populație.
Indicatorul de calitate a vietii combină indicatori obiectivi pe domenii de viață diferite, cu
evaluări subiective de la persoane fizice, utilizând datele despre bunăstarea subiectivă
colectate pentru prima dată în toate statele membre ale UE, cu standarde le de calitate ale
statisticilor oficiale. Un mare potențial este acum oferit cercetătorilor, factorilor de decizie și
cetățenilor UE pentru a afla mai multe despre progresul social. Această publicație, care se
concentrează asupra diferitelor aspecte ale b unăstării populației, ilustrează, de asemenea,
misiunea Eurostat de a aborda teme specifice care sunt extrem de relevante pentru publicul
larg. Obiectivul este de a pune în lumină ceea ce ar putea avea impact asupra calității vieții,
variind de la nivelul educațional, activitatea și starea de sănătate până la situația familială și
financiară. Sunt convins că temele abordate în această publicație sunt toate aspecte care vă
preocupă. Accentul pus în această publicație a fost pus pe datele colectate prin modul ul ad –
hoc 2013 privind bunăstarea subiectivă, care a fost adăugat studiului privind venitul și
condițiile de trai (EU -SILC). Puteți găsi conținutul acestei publicații într -un format online
mai bogat în Statisticile explicate și mai multe date detaliate pot fi descărcate de pe site -ul
Eurostat. Această publicație emblematică este lansată împreună cu un infographic mai
interactiv și jucăuș numit "Calitatea vieții", care poate fi accesat prin intermediul site -ului
web al Eurostat și este un plus frumos pentru această publicație.

U.A.U.I.M. – Facultatea de Urbanism Data: 18 iulie 2017
Master A.T.D.R. – An II

7

Domeniul calităț ii vieții poate fi definit prin ansamblul elementelor care se referă la situa ția
fizică, economic ă, social ă, cultural ă, politic ă, de s ănătate etc., în care tr ăiesc oamenii,
conținutul și natura activit ăților pe care le desfășoară, caracteristicile rela țiilor și proceselor
sociale la care particip ă, bunurile și serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate,
modul și stilul de viață, evaluarea împrejur ărilor și rezultatelor activit ăților care corespund
așteptărilor popula ției, precum și stările subiective de satisfac ție/insatisfac ție,fericire,
frustrare etc.” (m ărginean 2005, 33).
Paradigma calit ății vie ții deschide posibilitatea unei definiri opera ționale a dezvolt ării sociale
și stabile ște sensul progresului într-o direc ție larg acceptat ă,aceea a unei vie ți bune (zamfir,
1984 ).
2.2. Calitatea vietii si indicatorii sociali

3.PARTEA 2 – COMPONENTE ALE CALITATII VIETII
3.1. Conditiile de viata
Condițiile materiale reprezintă pilonul esențial al unei vieți de calitate. În orice
societate, oamenii trebuie să beneficieze de circumstanțe materiale – resurse obținute prin
efort propriu, și în ultimă instanță prin intervenția statului – care le dau posibilitatea de a trăi o
viață bună, în acord cu normele sociale. 6
De asemenea, condițiile materiale de calitate au o influență puternică asupra altor
domenii ale vieții, cum sunt educația, sănătatea, profesia, timpul liber sau bunăstarea
subiectivă.
Locuința este un element fundamental al condițiilor de viață: aceasta răspunde unor
necesități de bază ale omului cum sunt nevoia de adăpost, integrare socială, securitate și
intimitate.
Se va completa cu tabel și grafic cu privire la situația gospodăriilor și a veniturilor din
zona de Sud a țării.

6 I. Mărginean, I. Precupeț – ”Calitatea vieții și dezvoltarea durabilă – Politici de întărire a coeziunii sociale” – Editura
Expert, București, 2008

3.2. Invatamantul si sansele de acces social
Sistemul de înv ățământ din România a trecut, în ultimele dou ă decenii, printr -o
schimbare aproape continu ă la nivelul structurii, con ținutului și organiz ării. Scopul declarat al
acestor schimb ări a fost cel de cre ștere a egalit ății de șanse a popula ției în fa ța educa ției și de
îmbun ătățire a calit ății înv ățământului. Acestea sunt obiectivele prioritare ale sistemului de
învățământ în toate țările democratice, ceea ce le diferen țiază fiind distan ța dintre ce și-au
propus și ce au r ealizat. Aceste obiective nu au fost îndeplinite complet nic ăieri, îns ă în
România, distan ța dintre realitate și realiz ări este una foarte mare. Motivele țin atât de
incoeren ța în elaborarea și aplicarea politicilor educa ționale cât și de dificult ățile eco nomice.7
Statul este actorul principal în ceea ce prive ște investi ția în educa ție. Resursele limitate
alocate de la bugetul de stat înv ățământului fac dificilă dezvoltarea acestuia. Efectele
negative asupra accesibilit ății și calit ății înv ățământului nu au întârziat s ă apară: creșterea
ratei abandonului școlar, performan țe educa ționale sc ăzute, deteriorarea condi țiilor de
învățare oferite de școli.
În România, cu excepția învățământului superior unde efectiv ele școlare au crescut
constant, la celelalte ni veluri de în vățământ efectivele au fluctuat.
Reducerea duratei obligatorii de școlarizare de la 12 ani la 8 ani s -a resimțit cel mai
acut în anii '96 -'97 și a cunoscut o redresare ușoară începând cu 2000 când s -a prelungit cu
un an învățământul obligatoriu, după care urmează o altă traiectorie descendentă a efectivelor
școlare, de data acesta ca urmare a scăderii semnificative a nivelului de trai al populației la
sfârșitul anilor '90, dar și a reducerii numărului de copii care au ajuns la vârsta școlarizării în
această perioadă.
Aceste oscilații ale nivelului duratei obligatorii de școlarizare au schimbat
semnificativ evoluția generală a nivelului de educație al populației, expunându -i riscului
părăsirii premature a sistemului pe unii dintre membr ii societății și creând condițiile
parcurgerii tuturor treptelor de învățământ pentru alții, de regulă cei proveniți din medii
socio -familiale și economice favorizate. România ocupă unul dintre primele locuri în UE în
ceea ce privește rata părăsirii timpur ii a învățământului.
Atunci când nivelul de educație atins de către o persoană depinde în mare măsură de
particularitățile individuale și de grup – venituri, sex, origine socială, mediu de rezidență –

7 I. Mărginean, I. Precupeț – ”Calitatea vieții și dezvoltarea durabilă – Politici de întărire a coeziunii sociale” – Editura
Expert, București, 2008

9
avem de -a face cu inegalitate de șanse de acces și succe s în educație. Sistemul de învățământ
este, în aceste condiții, principalul responsabil de viitoarele inegalitățile de venituri, șanse de
ocupare a unui loc de muncă, accesul la servicii și utilități, care afectează pe termen lung
calitatea vieții societăț ii, în ansamblu.
Principalele criterii în funcție de care este evaluat un sistem de învățământ îl
reprezintă gradul de accesibilitate al acestuia, adică șansa egală oferită tuturor indivizilor de a
urma forma, tipul, specializarea de învățământ dorită și c alitatea învățământului asigurat.
Se va completa cu tabel și grafic cu privire la situația gospodăriilor și a veniturilor din
zona de Sud a țării.

3.3. Sănătatea și evaluarea protecției sociale
Sănătatea este o valoare importantă în viața oamenilor și o componentă esențială a
unei vieți de calitate. Sănătatea este rezultatul unei combinații complexe de factori indi viduali
și sociali. Pe de o parte, sănătatea este influențată de moștenirea genetică, de valorile
relaționate cu sănătatea și stilul de viață, de alegerile pe care oamenii le fac în aceste privințe
dar și de caracteristici personale cum sunt vârsta, educația, ocupația, mediul rezidențial etc.
Pe de altă parte, există o serie de factori la nivel social care influențează sănătatea: calitatea
servi ciilor medicale, calitatea mediului, existența unor posibilități multiple de alegere a dietei
de către indivizi.8
Evaluarea sănătății personale este modalitatea prin care oamenii definesc ei înșiși
propria stare de sănătate și o dimensiune importantă a calității vieții. Datele cercetării
Calitatea Vieții 20109 arată că oamenii apreciază starea de sănătate într -un regi stru mediu:
media aprecierilor este de 3,2 pe o scală de la 1 la 5, de la foarte proastă la foarte bună.
O proporție de 46% din populație își apreciază starea de sănătate ca fiind bună și
foarte bună, 28% ca fiind satisfăcătoare, în timp ce aproximativ un sfert dintre respondenți
(26%) o consideră ca fiind proastă și foarte proastă. Aceste date sugerează faptul că o
proporție semnificativă a populației experimentează probleme importante legate de starea de
sănătate.

8 I. Mărginean, I. Precupeț – ”Calitatea vieții și dezvoltarea durabilă – Politici de întărire a coeziunii soc iale” – Editura
Expert, București, 2008
9 I. Mărginean, I. Precupeț, M. Dumitru, F. Mihalache,A. Mihăilescu, G. Neagu, R. Popescu,A. Preoteasa, L.
Tufă, M. Vasile – ”Calitatea vieții în România” – Editura Expert, Institutul de Cercetare a Calității Vieții,
București, 2010

10
Comportamentele preventive în domeniul să nătății sunt puțin răspândite în populație,
numai 43% dintre respondenți declară că obișnuiesc să meargă la medic pentru controale de
rutină. Majoritatea populației (55%) nu obișnuiește să meargă la medic fără a avea semne de
boală.10
Pe măsură ce nivelul d e educație crește, evaluările stării de sănătate se îmbunătățesc.
În cazul categoriilor cu educație superioară, se poate considera că ele dețin mijloacele
materiale de a controla propria stare de sănătate, dezvoltă strategii active de viață, sunt
interesat e de stiluri sănătoase de viață, au acces mai ușor la informație medicală, toate acestea
explicând o stare mai bună de sănătate. Persoanele cu educație scăzută apreciază
preponderent negativ starea de sănătate, la mare distanță de persoanele cu educație în altă:
67% dintre cei care au absolvit cel mult școala generală își apreciază starea de sănătate ca
fiind proastă și foarte proastă și numai 8% dintre cei cu educație superioară exprimă același
aprecieri. 11Aceste diferențe majore relevă rolul important pe care programele de educație
sanitară îl pot avea în contextul actual pentru categoriile care se dovedesc vulnerabile.
Comportamentele preventive sunt în mai mare măsură prezente la populația cu
educație superioară, față de absolvenții de școală generală (4 9% față de 37%). Totuși,
majoritatea populației nu obișnuiește să meargă la medic pentru controale de rutină, fără a
avea semne de boală și comportamentele preventive sunt în mică măsură prezente, chiar și în
cazul populației cu studii superioare. Aceasta sugerează faptul că prevenția în domeniul
sănătății este o problemă de strategie individuală a celor cu un nivel de educație superior, în
timp ce restul populației rămâne neacoperită din acest punct de vedere.
Comportamentele preventive sunt mai accentuate la populația de peste 65 de ani și în
mică măsură prezente la tineri. 37% dintre tineri (18 -24 de ani) obișnuiesc să meargă la
medic pentru controale de rutină și 52% dintre cei cu vârste peste 65 de ani au același
comportament. Categoriile de vârstă acti ve, de la 25 la 64 de ani au comportamente
preventive ce variază nesemnificativ, între 40% și 46%. Aceste date arată faptul oarecum
surprinzător că generațiile tinere nu se remarcă prin valori înalte ale comportamentelor
preventive, în direcția pe care o e ducație modernă ar trebui să o imprime.12
Variația acestor comportamente în funcție de vârstă, indică, mai degrabă, tot o reacție
pe care oamenii o dezvoltă pe măsură ce problemele de sănătate se agravează cu vârsta.

10 11 12 I. Mărginean, I. Precupeț, M. Dumitru, F. Mihalache,A. Mihăilescu, G. Neagu, R. Popescu,A. Preoteasa,
L. Tufă, M. Vasile – ”Calitatea vieții în România” – Editura Expert, Institutul de Cercetare a Calității Vieții,
București, 2010

11
De asemenea, printr -o incidență foarte s căzută a comportamentelor preventive se
remarcă anumite categorii, precum șomerii (75% nu obișnuiesc să meargă la medic),
agricultorii (61%) și casnicele (60%).
În general, comportamentul legat de sănătate este unul reactiv pentru toate catego riile
de pop ulație.
Evaluarea stării de sănătate variază în funcție de mediul de rezidență. Persoanele din
mediul rural declară o stare de sănătate mai proastă decât cele ce locuiesc în mediul urban:
55% dintre cei care locuiesc în rural își apreciază starea de sănăta te ca fiind proastă și foarte
proastă, față de 45% dintre cei care locuiesc în urban. Acest lucru se datorează atât
diferențelor de structură ocupațională și de vârstă ale populației cât și diferențelor existente în
serviciile medicale disponibile în cele două medii rezidențiale.
În mediul urban, comportamentele preventive sunt în mai mare măsură prezente, față
de mediul rural: 47% dintre persoanele care locuiesc în orașe obișnuiesc să meargă la medic
pentru controale de rutină, fără a avea semne de boală ș i doar 40%, în mediul rural.
Se va completa cu tabel și grafic cu privire la situația gospodăriilor și a veniturilor din
zona de Sud a țării.
3.4. Gradul de ocupare al fortei de munca
3.5. Mediul social si starea de spirit a populatiei
3.6. Conflicte sociale, drepturi, amenintari, temeri
3.7. Mediul politic

4.PARTEA 3 – STUDIU DE CAZ: ZONE RURALE SLAB POLARIZA TE
DIN JUDETELE IALOMIT A SI CALARASI
4.1. Concluzii asupra situatiei existente – probleme identificate in teritoriu
Au fost culese date cu caracter cantitativ, în urma discuțiilor cu administrația locală și
cu actorii privați implicați, dar și date cu caracter subiectiv, în urma chestionarelor aplicate
locuitorilor acestor zone.
Datele rezultate în urma chestionarelor aplicate în timpul vizit elor pe teren au fost
analizate și reprezentate grafic după cum urmează:

12

6364656667686970717273
batrani 71,6 pers, cu venituri reduse
68,1someri 66,7 copii institutionalizati
66,0persoane cu dizabilitati
66,7Sprijinul oferit de Primarie si Autoritatile Publice Locale, grupurilor
defavorizate(%)
010203040506070
mai bine 17,1% aprox. la fel 61,7% mai rau 19,1 % mult mai rau2,1%viziunea asupra nivelului de trai pe termen scurt(1 an)
0102030405060
mai bine 24,2% aprox. la fel 54,6% mai rau 19,1% mult mai rau 2,1%viziunea asupra nivelului de trai pe termen mediu(10 ani)

13

Se poate observa faptul că peste 50% din populație consideră că nu se acordă sprijin
suficient copiilor și persoanelor cu dizabilități. De asemenea aceștia consider că nivelul de
trai nu se va schimba, nici în următorii 20 de ani, iar peste 90% din populație consider că
oferta locurilor de muncă este foarte redusă.
În urma analizării datelor cantitative, atât cele oferite de către autoritățile publice cât și
cele obținute de pe INSSE și recensamânt 2011 putem face următoarele afirmații:
Zonele cu densitate scazuta sunt in UAT -urile Balaciu si Gurbanesti. De asemenea in
Balaciu exista si problema imbatranirii populatiei. Persoanele cu varsta peste 50 de ani fiind
in proportie de 45%.
UAT -uri cu grad mare de dependenta, sunt si Ulmu – 50% persoane peste 50 de ani,
Lupsanu, Gheorghe Doja, Reviga,Cocora, Colelia, Grindu, Vlad Tepes si Dorobantu.
Densitate mai mare este in zona urbana, Lehliu Gara si Cazanesti.
Sporul nat ural este predominant negativ. C ele mai scazute valori fiind in UAT -urile
Balaciu, Buesti si Ulmu, urmate de UAT -urile Salcioara, Colelia si Dorobantu, care de
asemenea au valori foarte scazute ale sporului natural.
Zonele urbane, Cazanesti si Lehliu Gara, precum si comunele Munteni -Buzau,
Gheorghe Doja si Albesti au un spor natural aproape de 0.
Din punct de vedere al accesibilitatii, UAT -urile aflate in apropierea autostrazii si a cai
ferate au grad de accesibilitate mare, acestea fac parte din județul Călărași ș i anume: Lehliu .
Lehliu Gară, Dor Mărunt, Lupșanu și Vlad Țepeș.
020406080100120
da, intr-o perioada de(4-6 luni) 1,4% nu, oferta locurilor de munca este foarte redusa 98,6%capacitatea populatiei de a -si gasi un loc de munca pe termen scurt,
mediu si lung

14
UAT -urile cu accesibilitate scăzută sunt cele din nordul ariei funcționale, în nordul
județuli Ialomița: Valea Măcrișului, Grindu, Colelia, Cocora, Reviga și Gheorghe Doja, dar și
Axintele, Sălcioara, Albești, Buești, Gurbănești, Valea Argovei, Frăsinet și Ulmu. Aceste
UAT -uri fiind traversate numai de drumuri locale si județene.
In cadrul zonei studiate predomina terenurile agricole, din punct de vedere al folosintei
terenurilor.
Exista ari i naturale protejate in Grindu, Ulmu, Frăsinet, Valea Argovei și Gurbănești.
Acestea sunt un potențial în vederea dezvoltării turismului rural.
Din punct de vedere economic predomina productia de cereale în UAT -urile din
județul Ialomița, dar și producția de legume bio, dezvoltată în Gheorghe Doja.
În comunele din județului Călărași, întâlnim producție de legume (Gurbănești),
cereale ( Frăsinet și Vlad Țepeș) dar si orez în Dorobanțu, biocarburant în Lehliu Gară și
creșterea ovinelor în Ulmu.
Din punct de vedere al alimentării cu apă și canalizare, UAT -urile din zona studiată
sunt slab alimentate. Singurele zone care au alimentare în proporție de peste 50% fiind cele
urbane – Căzănești și Lehliu Gară. Comune precum Colelia, Axintele,Albești și Buești fii nd
foarte slab alimentate cu apă și canalizare, sub 10%, ceea ce duce la scăderea calitășii vieții si
la scăderea atractivității zonei.
O primă problemă a imaginii degradate a zonei studiate este managementul deficitar și
lipsa corelării programelor și pro iectelor la nivelul structurilor administrative.
Aria funcțională aleasă are un potențial agricol foarte ridicat. Aceasta deține una dintre
cele mai întinse suprafețe agricole la nivel național, avantaj conferit și de predominanța
reliefului de câmpie c u soluri fertile.
Deși susținute de cadrul natural, potențialul agricol nu este valorificat. Se constată
prezența agriculturii de subzistență ca urmare a gradului scăzut de modernizare și dezvoltare
a infrastructurii speciale. În contextul unei arii funcț ionale predominant rurale se constată
persistența dependenței de agricultură, nefiind adoptate suficiente măsuri pentru dezvoltarea
activităților non -agricole. U.A.T. – uri aflate în această situație sunt Vlad Țepeș, Dorobanțu,
Ulmu, Frăsinet, Valea Măcriș ului,Colelia, Gheorghe Doja.
Din punct de vedere socio – demografic, aria funcțională urmează trendul național,
acela de reducere a populației la nivelul mediului
rural. U.A.T. – urile cu spor natural scăzut și cu densitate de asemenea scăzută sunt
Balaci u, Sălcioara,Gurbănești. În aceste U.A.T. -uri observăm și faptul că populația este

15
îmbătrânită, având peste 40% persoane cu vârsta peste 50 de ani din totalul populației
comunei.
Acest aspect este potențat de lipsa infrastructurii edilitare, ceea ce duce la o calitate a
vieții scăzută și la scăderea atractivității zonei.
Transportul feroviar nu este dezvoltat suficient la nivel local, existănd zone din
interiorul ariei funcționale care nu sunt tranzitate de linii feroviare.
Deși zona este tranzitată de p rincipalele coridoare de transport trans -europene, care pot
susține o dezvoltare a activităților din mediul rural prin accesul la noi piețe de desfacere
precum și mobilitatea forței de muncă, acest aspect nu este dezvoltat. Astfel sunt zone care în
lipsa m odernizării drumurilor publice și a creârii de legături între acestea, au rămas izolate –
Buești, Gurbănești, Valea Argovei
Din punct de vedere al serviciilor medicale, situația este satisfăcătoare, avănd în
vedere existența unui spital modern în Lehliu Gară, capabil sa preia orice urgența medicală pe
o rază de 30km. Din punct de vedere al infrastructurii sociale, aceasta este slab dezvoltată în
zonele rurale.
De asemenea zona se confruntă cu problema insuficienței unităților școlare în mediul
rural, ce ea ce determină costuri ridicate pentru continuarea studiilor și implicit o rată mare a
abandonului școlar în UAT -urile Frasinet, Ulmu, Dorobanțu, Vlad Țepeș, Gheorghe Doja.
Acest lucru duce la o capacitate de dezvoltare profesională limitată și implicit la o
slabă dezvoltare a antreprenoriatului.
Cadrul natural este o resursă slab exploatată, există zone naturale protejate în U.A.T –
urile Dorobanțu, Ulmu, Grindu, zone în care ar putea fi dezvoltat turismul rural. Totodată ,
sudul ariei funcționale Bără gan ar putea fi dezvoltat din punct de vedere al pisciculturii si al
culturilor de orez.
În lipsa unor măsuri și a unor intervenții coerente și concentrate pe domenii,
disfuncțiile se vor accentua, aria funcțională nu poate funcționa ca o entitate unita ră zona nu
va fi polarizată și competențele distincte vor fi pierdute. Toți acești factori vor duce la
declinul și în cele din urmă la depopularea zonei.

16
4.2. Masuri pentru imbunatatirea calitatii vietii

4.3. Politici sociale de suport si scenarii de dezvoltare
În cazul în care se vor adopta măsuri de îmbunătățire a serviciilor sociale, a
infrastructurii de sănătate și învățământ, a rețelelor de transport și cele tehnico -edilitare zona
aleasă pentru studiu s -ar putea dezvolta astfel: Lehliu Gara și Căz ănești sunt poli de creștere,
cu o economie tradițională convertită, revitalizată prin eco -bio-economie, competitivă la nivel
național, ce se bazează pe resurse locale și comunitate dinamică, bazată pe cunoaștere.
Aria funcționașă este competitivă,din pun ct de vedere economic, dinamică și atractivă.
Cadrul instituțional și managementul performant al ariei funcționale influențează constant
dezvoltarea prin profesionalizarea personalului din administrația publică și departamentul de
dezvoltare. Zona de nord – est este reglementată din punct de vedere urbanistic și își menține
suprafața agricolă. S -a creat o asociere a U.A.T. -urilor Gheorghe Doja, Reviga, Cocora,
Colelia, U.A.T. -uri cu profil agro -alimentar, ceea ce facilitează lanțurile de producție și
distribuție a produselor agro -alimentare ecologice. În Ciochina, Căzănești și Munteni -Buzău
au fost puse în funcțiune zone de depozitare și prelucrare a materiei prime produsă în zona de
nord-est. În comunele Balaciu, Sfântul Gheorghe și Axintele sunt dezvolta te structuri de
învățământ pentru reintegrarea pe piața muncii a persoanelor cu vărstă înaintată și pentru
pregătirea tinerilor, în funcție de necesarul forței de muncă.
De asemenea U.A.T. -urile din centrul ariei funcționale – Dor Mărunt, Gurbănești, Valea
Argovei, Lupșanu, și -au pastrat functiunea agro -industrială , aici dezvoltăndu -se lanțuri de
producție si distribuție a cerealelor. În Lehliu și Lehliu -Gară, sunt dezvoltate instituții de
cercetare și pregătire a personalului angajat în agronomie. S -au c reat infrastructuri de
cercetare – inovare competitive, parteneriate public -privat. În zona de sud a ariei funcționale s –
a dezvoltat producția de orez.Prin promovarea brandurilor locale și susținerea inițiativelor
private se dezvoltă agro -turismul și turism ul de afaceri. Atractivitatea zonei este susținută
prin servicii publice de înaltă calitate, accesibile tuturor. în Grindu este amenajată zona
naturală protejată și astfel este dezvoltat turismul rural.
Nodul intermodal din Lehliu -Gară și infrastructura in terconectată crește accesibilitatea
și facilitează fluxurile de circulație. Nodurile logistice amenajate în Dor Mărunt și Căzănești
contribuie la păstrarea corespunzătoare a cantității de produse rezultate din producția
agricolă.

17
5.CONCLUZII
–

BIBLIOGRAFIE

 C. Zamfir – ”Indicatori și surse de variație a calității vieții” – Editura Academiei
Republicii Socialiste România, București, 1984
 I. Mărginean, A. Bălașa – ”Calitatea vieții în România” – Editura Expert, București,
2005
 I. Mărginean, I. Precupeț – ”Calitatea vieții și dezvolta rea durabilă – Politici de întări re
a coeziunii sociale” – Editura Expert, București, 2008
 I. Mărginean, I. Precupeț, M. Dumitru, F. Mihalache,A. Mihăilescu, G. Neagu, R.
Popescu,A. Preoteasa, L. Tufă , M. Vasile – ”Calitatea vieții în România” – Editura
Expert, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, București, 2010
 I.Rebedeu, C. Zamfir – ”Modul de viață și calitatea vieții” – Editura Politică,
București, 1982

 V. Nicolăescu, S. Cace, E. Koumalatsou, A. Preoteasa – ”Îmbunătățirea incluziunii
sociale prin economia socială” – Editura Expert, București, 2011
 V. Nicolăescu, C. Cace, D. Hatzantonis –”Finanțarea activităților de economie social –
Manual de intervenție” – Editura Expert, București, 2012
 Rapo rt social al ICCV 2017 – ”Starea social a României – Calitatea vieții: situația
actuală și perspective pentru 2038” – Academia Română, Institutul de Cercetare a
Calității vieții – București 2017

18
ANEXE
Cartogramă cu problemele identificate în zona studiată