Fiscalitatea în România și în UE 193 Fiscalitatea în România [616533]

Fiscalitatea în România și în UE / 193 Fiscalitatea în România
și în Uniunea
European ă

Elena PĂDUREAN

Impozitele constituie “un r ău” pentru
cei care le suport ă și un “necesar” pentru
alimentarea bugetului public, fiind cea
mai important ă surs ă în acest sens.
Contribuabilul cinstit consimte la plata
impozitului și se supune de bun ăvoie
acestei poveri, dar la un moment dat,
când impozitele dep ăș esc anumite limite
ale suportabilit ă/uni0163ii, se produc fenomene
care aduc grave deservicii capacit ă/uni0163ii
statului de a colecta aceste venituri.
Comportamentul contribuabilului devine
anormal, el încercând pe orice cale s ă se
sustrag ă impozitului sperând la o diminu-
are a presiunii fiscale ce devine uneori su-
focant ă.
Cre șterea sau descre șterea presiunii
fiscale pe o anumit ă perioad ă este legat ă
cu certitudine de rolul ecomomic și social
al statului, de interven /uni0163ia acestuia în
scopul asigur ării sursei de acoperire a
cheltuielilor publice.
Dezbaterile generate de interven /uni0163ia,
excesiv ă uneori, a statului în economie au
generat o nou ă gândire economic ă, libe-
ral ă, gândire pe care o observ ăm și la
economistul american Arthur Laffer.
Analizând contribuabilul, persoan ă
fizic ă, Laffer acord ă prioritate individului
și caut ă s ă g ăseasc ă solu /uni0163ii în vederea elabor ării unei politici capabile s ă rezolve
mai bine problemele cu care se confrunt ă
economiile contemporane.
Venitul realizat de factorul uman este
diminuat de dou ă ori, respectiv în mo-
mentul recompens ării muncii și ulterior în
momentul utiliz ării venitului (fie în mo-
mentul consumului imediat, fie în mo-
mentul consumului viitor), astfel încât
fluctua /uni0163iile presiunii fiscale vor influen /uni0163a
cu siguran /uni0163ă deciziile contribuabililor cu
privire la utilizarea venitului. Nivelurile
ridicate ale ratelor de impozitare sunt
considerate c ă favorizeaz ă timpul liber în
detrimentul muncii și consumul în detri-
mentul economisirii, deoarece modific ă
comportamentul subiec /uni0163ilor din econo-
mie.
De ce munc ă sau timp liber? Teoria
ofertei sus /uni0163ine c ă progresivitatea impozi-
tului pe venit penalizeaz ă recompensarea
efortului de a muncii și determin ă
cre șterea costului muncii comparativ cu
costul timpului liber (evaluat în termeni
de venit net necâ știgat) care este mai re-
dus. Cre șterea efortului productiv gene-
reaz ă sporirea recompens ării muncii dar
și penalizarea venitului din munc ă, dato-
rit ă progresivit ă/uni0163ii venitului. În consecin /uni0163ă
cre șterea fiscalit ă/uni0163ii determin ă reducerea

194 / Fiscalitatea în România și în UE ofertei de munc ă și sc ăderea încas ărilor
fiscale deoarece stimularea de a muncii
este paralizat ă.
De ce consum sau economisire? Con-
tribuabilii aloc ă venitul din munc ă pentru
consumul imediat și pentru economisire
(care reprezint ă un consum viitor). Impo-
zitul pe venit cre ște costul consumului
viitor în raport cu costul consumului ime-
diat. Efectul este cre șterea consumului
imediat în detrimentul consumului viitor,
adic ă a economisirii și, în consecin /uni0163ă ,
evolu /uni0163ia investi /uni0163iilor va fi grav afectat ă.
În concluzie, cre șterea presiunii fiscale
descurajeaz ă economisirea și investi /uni0163iile,
întrucât impozitul pe venit love ște suma
total ă economisit ă și venitul viitor rezul-
tat din utilizarea economisirii.
Dorin /uni0163a contribuabililor de a- și asigura
veniturile realizate înainte de cre șterea
presiunii fiscale, f ără un efort suplimen-
tar, contribuie la dezvoltarea economiei
paralele care, treptat, înlocuie ște activit ă-
/uni0163ile din economia real ă-oficial ă, f ăcând
loc apari /uni0163iei economiei paralele (econo-
mia subteran ă). Consecin /uni0163ele acestui fapt
sunt sc ăderea num ărului de contribuabili,
sc ăderea materiei și a bazei impozabile și
ineficien /uni0163a politicilor macroeconomice în
domeniu.
Utilizând ca baz ă de analiz ă economia
de pia /uni0163ă a SUA, economistul american
Laffer eviden /uni0163iaz ă prin intermediul unei
curbe leg ătura dintre rata presiunii fiscale
și fluxul încas ărilor fiscale.
Pentru Laffer, leg ătura dintre venitul
fiscal și rata de impozitare este
reprezentat ă prin func /uni0163ia VF=R f * Baza
imp . unde VF= venituri fiscale; R f= rata
fiscalit ă/uni0163ii; Baza imp.= baza impozabil ă.
Aceast ă leg ătur ă a fost remarcat ă pen-
tru prima dat ă în 1776 când A. Smith ex-
prima o idee conform c ăreia rate ale fis-
calit ă/uni0163ii prea ridicate distrug baza de im-pozitare. Acest concept este formulat
concret de economistul Laffer în anii
1980, folosindu-se de o “curb ă” ce va
pune în rela /uni0163ie rata fiscalit ă/uni0163ii (presiunea
fiscal ă) și volumul veniturilor fiscale.
Ideea de baz ă de la care a pornit Laffer 1 a
fost aceea conform c ăreia modific ările
ratei de fiscalitate pot avea dou ă efecte
asupra veniturilor fiscale:
− efectul aritmetic;
− efectul economic.
Efectul aritmetic se refer ă la faptul c ă
atunci când rata fiscalit ă/uni0163ii scade și veni-
turile fiscale (exprimate pe unitate de
venit impozabil) vor sc ădea. În caz con-
trar, când rata fiscalit ă/uni0163ii cre ște, efectul
aritmetic va face ca veniturile fiscale
colectate pe unitate de venit impozabil s ă
creasc ă.
Efectul economic, îns ă, conduce la un
impact pozitiv al sc ăderii ratei de fiscali-
tate asupra muncii și produc /uni0163iei și, deci și
asupra bazei de impozitare. În schimb
cre șterea ratei fiscalit ă/uni0163ii va avea un efect
economic invers, de penalizare a partici-
pării la activit ă/uni0163ile impozabile.
Astfel, efectul aritmetic va ac /uni0163iona
întotdeauna invers fa /uni0163ă de efectul econo-
mic. În momentul combin ării celor dou ă
tipuri de efecte, consecin /uni0163ele modific ării
ratei de fiscalitate asupra veniturilor fis-
cale nu mai sunt atât de evidente.
Conceptul de curba Laffer se repre-
zintă grafic în Figura 1.
Astfel, la o rat ă a fiscalit ă/uni0163ii de 0%,
datorit ă efectului aritmetic veniturile fis-
cale vor fi zero. La o rat ă a fiscalit ă/uni0163ii de
100%, datorit ă efectului economic venitu-
rile fiscale vor fi tot zero. Nivelul de

1 Așa cum el însu și m ărturise ște în articolul
The Laffer Curve: Past, Present & Future ,
publicat pe site -ul funda /uni0163iei Heritage la 01
iunie 2004.

Fiscalitatea în România și în UE / 195

Not ă: Rf optim = rata fiscalit ă/uni0163ii optime.
Figura 1 : Curba Laffer
venituri fiscale ob /uni0163inut între aceste dou ă
extreme ale ratei fiscalit ă/uni0163ii este greu de
precizat, îns ă putem spune c ă pentru a
atrage acela și nivel de venituri fiscale
putem utiliza dou ă rate ale fiscalit ă/uni0163ii: o
rata de fiscalitate mare aplicat ă la o baz ă
impozabil ă mic ă (în zona B) sau o rat ă de
fiscalitate mic ă aplicat ă la o baz ă impo-
zabil ă mare (zona A). Ca urmare, dac ă ne
situ ăm în zona A, orice cre ștere a ratei
fiscalit ă/uni0163ii pân ă la Rf optim va genera
cre șterea veniturilor fiscale (efectul arit-
metic fiind deci mai puternic decât cel
economic), dac ă ne situ ăm în zona B
orice cre ștere a ratei fiscalit ă/uni0163ii va genera
sc ăderea veniturilor fiscale (în acest caz
efectul economic fiind mai puternic decât
efectul aritmetic). De aceea consider ăm
zona A ca find zona tolerabil ă sau admi-
sibil ă a curbei Laffer iar zona B ca fiind
zona intolerabil ă sau inadmisibil ă.
Zona A sau admisibil ă este zona în ca-
re subiec /uni0163ii economici “accept ă” cre șterea
presiunii fiscale, deoarece doresc o canti-
tate superioar ă de utilit ă/uni0163i publice. Încas ă-rile fiscale cresc de și se produce o redu-
cere treptat ă a materiei impozabile.
Zona B sau inadmisibil ă este zona în
care o parte tot mai important ă din veni-
turile factorilor este preluat ă de stat. În
consecin /uni0163ă , subiec /uni0163ii din economie î și re-
strâng activit ă/uni0163ile impozabile și în mod
direct materia impozabil ă se reduce.
Subiec /uni0163ii din economie resping noi utili-
tă/uni0163i publice preferând utilit ă/uni0163ile private.
Pe m ăsur ă ce presiunea fiscal ă cre ște se
produce o sc ădere a produc /uni0163iei și implicit
a încas ărilor fiscale.
Presiunea fiscal ă din zona inadmisi-
bil ă determin ă redistribuiri inutile de
venit, egalizarea prin constrângerea pu-
blic ă a subiec /uni0163ilor și descurajarea activi-
tă/uni0163ilor economice, a ini /uni0163iativelor individu-
ale și asum ării riscurilor.
Astfel, teoria recomand ă c ă o politic ă
de impozitare optim ă trebuie s ă men /uni0163in ă
presiunea fiscal ă în zona admisibil ă A.
Pentru aceasta îns ă trebuie determinat
acel punct de optim, respectiv presiunea
fiscal ă optim ă, lucru considerat de majo-

196 / Fiscalitatea în România și în UE ritatea speciali știlor 2 imposibil de deter-
minat.
Argumentul lui Laffer are anumite la-
cune, acesta neluând în considerare posi-
bilele conjuncturi economice. În situa /uni0163ia
când rata de cre ștere a activit ă/uni0163ii econo-
mice este ridicat ă, s-ar putea ca stimulen-
tul fiscal (reducerea ratei de impozitare)
să aib ă efecte pozitive, dar nu acela și
lucru se întâmpl ă atunci când activitatea
economic ă cunoa ște o descre ștere.
Suntem tenta /uni0163i s ă ne punem întrebarea
dac ă reducerea impozitelor va fi sufici-
ent ă pentru a modifica anticipa /uni0163iile sau
daca ea nu va incita comportamente
speculatorii. Aceast ă remarc ă a condus la
distinc /uni0163ia între curba pe termen lung și cea pe termen scurt (Greffe, 1997).
Curba Laffer pentru România, con-
struit ă pe baza veniturilor realizate la
bugetul de stat 1990-2002.
Într-o prim ă etap ă am reprezentat
grafic (Figura 2) variabilele folosite:
veniturile fiscale realizate și respectiv
presiunea fiscal ă brut ă pentru a vedea
dac ă pot desprinde forma unei func /uni0163ii.
Pentru a putea efectua o analiz ă perti-
nent ă vom transforma atât valorile
privind veniturile fiscale, cât și valorile
privind PIB în pre /uni0163urile constante ale
anului 1990.
Încercând s ă reprezent ăm grafic evo-
lu /uni0163iile celor doi indicatori ob /uni0163inem urm ă-
toarea evolu /uni0163ie:

0,00 50,00 100,00 150,00 200,00 250,00 300,00
10,00% 15,00% 20,00% 25,00%
Presiunea fiscala bruta Venituri fiscale realizate reale

Figura 2 : Curba Laffer pentru bugetul de stat
2

2 “Aceast ă diagram ă are doar o valoare
teoretic ă și orientativ ă, nepermi /uni0163ând stabili-
rea plafonului […] corespunz ător cotei de
impozitare dincolo de care presiunea fis-
cal ă devine excesiv ă” (V ăcărel și colectiv,
2003, p.633).

Tabelul 1: Parametrii care modeleaz ă curba Laffer pentru bugetul de stat al României,
venituri fiscale realizate, 1999-2002

An Venituri
fiscale
realizate
(mld.lei
pre /uni0163uri
curente) PIB
(mld. lei
pre /uni0163uri
curente) Deflator
PIB
(fa /uni0163ă de
anul
precedent,
%) Deflatorul
PIB
(fa /uni0163ă de
anul 1990
%) Venituri
fiscale
realizate
reale
(mld. lei în
pre /uni0163urile
constante
ale anului
1990) PIB real
(mld. lei în
pre /uni0163urile
constante
ale anului
1990) Presiunea
fiscal ă
brut ă
(%) ∆Pfb
(%) ∆VFR
reale
(mld. lei în
pre /uni0163urile
constante
ale anului
1990)
1990 247 857,9 100 100,00 247,00 857,90 28,79%
1991 479,4 2203,9 295,1 295,10 162,45 746,83 21,75% -7,04% -84,55
1992 1291,8 6029,2 300 885,30 145,92 681,03 21,43% -0,33% -16,54
1993 3654,4 20035,7 327,4 2.898,47 126,08 691,25 18 ,24% -3,19% -19,84
1994 8318,8 49773,2 239,1 6.930,25 120,04 718,20 16 ,71% -1,53% -6,04
1995 12454,5 72135,5 135,3 9.376,62 132,82 769,31 1 7,27% 0,55% 12,79
1996 17523 108919,6 145,3 13.624,24 128,62 799,45 1 6,09% -1,18% -4,21
1997 40051 252925,7 247,3 33.692,73 118,87 750,68 1 5,84% -0,25% -9,75
1998 60677,9 373798,2 154,2 51.954,19 116,79 719,48 16,23% 0,40% -2,08
1999 85019 545730,2 148,7 77.255,89 110,05 706,39 1 5,58% -0,65% -6,74
2000 114394,5 803773,1 145,4 112.330,06 101,84 715, 55 14,23% -1,35% -8,21
2001 137271 1167242,8 137,4 154.341,50 88,94 756,27 11,76% -2,47% -12,90
2002 167752,4 1512256,6 123,5 190.611,76 88,01 793, 37 11,09% -0,67% -0,93
Sursa : Calculat pe baza datelor din Raportul anual al BNR , 1999 și 2002.

198 / Fiscalitatea în România și în UE Dup ă cum se remarc ă, simpla proiec-
/uni0163ie a valorilor înregistrate pentru cei 14
ani considera /uni0163i nu ne indic ă sugestiv o
form ă de evolu /uni0163ie a rela /uni0163iei dintre cei doi
indicatori, trendul manifestat fiind îns ă
unul ce se încadreaz ă în zona admisibil ă a
curbei Laffer. De aceea, am considerat
mai util s ă încerc ăm s ă analiz ăm rela /uni0163ia
dintre varia /uni0163iile celor doi indicatori. Prin
compararea varia /uni0163iei presiunii fiscale cu
varia /uni0163ia veniturilor fiscale realizate reale
putem spune dac ă pentru un anumit an
România s-a situat în zona admisibil ă a
curbei Laffer sau în zona inadmisibil ă.
Astfel, dac ă o cre ștere (sc ădere) a presi-
unii fiscale de la un an la altul va fi înso-
/uni0163it ă de o cre ștere (sc ădere) a veniturilor
fiscale reale, putem considera c ă ne afl ăm
în zona admisibil ă a curbei Laffer. Dac ă o
cre ștere (sc ădere) a presiunii fiscale de la
un an la altul va fi înso /uni0163it ă de o sc ădere
(cre ștere) a veniturilor fiscale reale, putem considera c ă ne afl ăm în zona
inadmisibl ă a curbei Laffer.
Dup ă cum se remarc ă din Tabelul 1,
numai în perioada 1997-1998 în România
impozitarea s-a situat în zona inadmisi-
bil ă a curbei Laffer. Astfel, în anul 1998
o cre ștere a presiunii fiscale de la 15,84%
la 16,23% a fost înso /uni0163it ă de o sc ădere a
veniturilor fiscale de la 118,87 mld. lei la
116,79 mld. lei.
Oricât am încerca, pe baza datelor
studiate, nu vom putea stabili sau m ăcar
intui existen /uni0163a unui prag optim al impo-
zit ării, acest lucru fiind determinat de
evolu /uni0163ia general ă a economiei Române ști
care a cunoscut puternice fluctua /uni0163ii în
aceast ă perioad ă.
Dac ă vom studia diferen /uni0163ele dintre
veniturile fiscale planificate reale și
veniturile fiscale realizate reale în Tabelul
2 vom desprinde câteva concluzii.

Tabelul 2: Analiz ă comparativ ă: venituri fiscale planificate reale versus
venituri fiscale realizate reale
(mld. lei pre /uni0163uri curente ale anului 1990)
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Venituri fiscale
planificate 109,15 114,32 73,68 139,25 153,93121,61 115 125,2 101,34 95,85 93,73 88,14
Venituri fiscale
realizate 162,45 145,92 126,08 120,04 132,82128,62 118,9 116,8 110,05 101,84 88,94 88,01
Diferen /uni0163a
(realizat – planificat) 53,30 31,60 52,40 -19,21 -21,11 7,01 3,87 -8,37 8,71 5,99 -4,79 -0,13
Sursa : Raportul annual al BNR , 1999-2002.
Așa cum știm, veniturile fiscale
reprezint ă partea esen /uni0163ial ă a veniturilor
publice, fiind influen /uni0163ate în principal, în
cazul men /uni0163inerii aceleia și legisla /uni0163ii, de
nivelul infla /uni0163iei și de cre șterea sau des-
cre șterea economic ă. Probabil c ă dac ă factorii de r ăspundere
ar stabili veniturile planificate /uni0163inând cont
de capacitatea real ă de plat ă a majorit ă/uni0163ii
popula /uni0163iei și a agen /uni0163ilor economici și nu
doar de necesit ă/uni0163ile de moment în ceea ce
prive ște procurarea veniturilor care ur-

Fiscalitatea în România și în Uniunea European ă / 199 meaz ă s ă acopere cheltuielile publice,
atunci nu s-ar mai înregistra diferen /uni0163e
semnificative între valorile planificate și
cele realizate.
Pentru anii în care veniturile realizate
nu sunt la nivelul celor planificate pot fi
date unele argumente dar f ără a avea
preten /uni0163ia de a le epuiza:
− neverificarea tuturor agen /uni0163ilor
economici, beneficiari de facilit ă/uni0163i
privind diminuarea arieratelor de la
bugetul de stat; constatarea eventua-
lelor diferen /uni0163e de taxe și impozite,
precum și major ările de întârziere a-
ferente ar contribui la încasarea unor
venituri curente la bugetul de stat;
− determinarea eronat ă a unor impozite
și taxe datorate bugetului de stat de
către unii contribuabili;
− neachitarea curent ă a obliga /uni0163iilor fis-
cale c ătre bugetul de stat;
− diminuarea cuantumului TVA cuvenit
bugetului de stat prin aprobarea ram-
burs ării f ără verificarea realit ă/uni0163ii
sumelor încasate în cererile de înca-
sare;
− neverificarea modului de respectare de
către contribuabili a condi /uni0163iilor și ter-
menelor privind suspendarea pl ă/uni0163ii
TVA în vam ă;
− gradul sc ăzut de încasare a obliga /uni0163ii
fiscale ale agen /uni0163ilor economici, îndeo-
sebi cele constând în impozite directe;
− acordarea nelegal ă de înlesniri la plata
obliga /uni0163iilor fiscale;
− proasta func /uni0163ionare a aparatului admi-
nistrativ menit s ă colecteze taxele și
impozitele;
− dezvoltarea la un nivel alarmant a
economiei subterane și impactul sem-
nificativ al evaziunii fiscale.
Foarte important în realizarea veni-
turilor fiscale ale statului este și raportul
dintre m ărimea impozitelor directe și in-directe. În majoritatea rapoartelor anuale
asupra execu /uni0163iei bugetare, factorii de
decizie î și propuneau pentru anul urm ător
inversarea raportului dintre impozitele di-
recte și cele indirecte în sensul cre șterii
ponderii impozitelor indirecte și sc ăderii
ponderii impozitelor directe. Aceast ă
propunere a fost sus /uni0163inut ă pe motiv c ă, în
/uni0163ă rile dezvoltate, impozitele indirecte ar
avea o contribu /uni0163ie mai mare la formarea
resurselor fiscale ale bugetului, sau au
fost sprijinite cu argumente de oportuni-
tate economic ă.
În practic ă, îns ă, s-a dovedit c ă este
mai u șor să se sporeasc ă veniturile buge-
tare prin majorarea impozitelor indirecte
decât prin cre șterea celor directe. Apelu-
rile la impozitele indirecte au anumite
limite de care trebuie s ă se /uni0163in ă seama
pentru a nu produce efecte nefavorabile,
atât pentru contribuabil cât și pentru
economie în ansamblu. Îns ă și accentua-
rea impozitelor directe poate avea efect
nedorit în ceea ce prive ște realizarea
veniturilor fiscale în cuantumul prev ăzut
prin trecerea unei mari p ăr/uni0163i a veniturilor
realizate în zona economiei subterane.
De remarcat c ă veniturile fiscale ( și
cele bugetare în general) au sc ăzut în ul-
timii ani. Pe de o parte s-ar putea spune
că aceast ă tendin /uni0163ă este bun ă, în sensul în
care ea reflect ă reducerea implic ării sec-
torului public în favoarea celui privat și
existen /uni0163a mai multor resurse utilizate de
către sectorul neguvernamental și este în
parte adev ărat, dac ă ne gândim la
măsurile adoptate în ultimii ani pentru re-
ducerea fiscalit ă/uni0163ii firmelor. Pe de alt ă
parte, un nivel redus al veniturilor bugeta-
re semnific ă diminuarea cantit ă/uni0163ii de ser-
vicii publice oferite de c ătre stat și, deci,
o restrângere a bun ăst ării contribuabililor.
În rândul /uni0162ă rilor Central și Est Euro-
pene, România pare s ă fac ă o figur ă dis-

200 / Fiscalitatea în România și în UE Tabelul 3: Ponderea* în PIB a veniturilor fiscale în unele
Ță ri Central și Est Europene
(%)
Albania 18,0 Belgia 45,0
Bulgaria 30,5 Danemarca 49,2
Croa /uni0163ia 39,3 Fran /uni0163a 42,2
România 1 30,5 Germania 38,0
Republica Ceh ă 37,2 Italia 42,8
Polonia 32,6 Portugalia 33,3
Slovacia 34,0 Spania 33,5
Slovenia 40,3 Australia 29,0
Ungaria 36,1 Canada 37,3
Rusia 33,8 Irlanda 32,7
CSI 24,8 Noua Zeeland ă 32,5
Austria 48,2 SUA 27,6
Not ă: * media pe anii 2000-2003; 1) veniturile fiscale luate în calcul sunt la nivelul bugetului consolidat.
Sursa : Pradeeb Mitra, Kick Stern, Tax Reform in Transition , World Bank, manuscris, 2002.
tinct ă cu venituri bugetare variind în jur
de 30 % din PIB (fa /uni0163ă de o medie de 35 –
45 % în celelalte economii în tranzi /uni0163ie).
În general, se poate spune c ă /uni0163ă rile mai
înst ărite(cele care se presupune c ă sunt
mai avansate pe calea reformelor) cunosc
o func /uni0163ionare mai bun ă a sistemelor fis-
cale și o colectare mai mare a taxelor.
Explica /uni0163iile acestei situa /uni0163ii sunt deseori
amintite în media și în literatura de speci-
alitate: administra /uni0163ia public ă mai eficien-
tă, aplicarea mai hot ărât ă a legisla /uni0163iei,
transparen /uni0163a mai mare și înclina /uni0163ia mai
sc ăzut ă a firmelor de a eluda taxele și de
a opera în economia subteran ă și, nu în
ultimul rând, structura impunerii fiscale.
Este cert c ă se poate îmbun ătă/uni0163i mult
colectarea taxelor în România, și inten /uni0163ia
guvernului de a proceda la o reform ă
am ănun /uni0163it ă a administra /uni0163iei fiscale este
bine venit ă
Economi știi din întreaga lume au
manifestat interes pentru stabilirea unui
prag optim al presiunii fiscale în scopul
fundament ării deciziilor. Tendin /uni0163a de cre ștere a presiunii fiscale și dep ăș irile
limitelor stabilite teoretic nu au pus în
pericol func /uni0163ionarea economiei capitalis-
te, îns ă povara acesteia a fost resim /uni0163it ă
din plin de contribuabilul onest, cel care
nu s-a dat înapoi de la plata tuturor dato-
riilor c ătre stat (persoan ă fizic ă sau juri-
dic ă). Pentru exemplificare prezent ăm
volumul prelev ărilor fiscale obligatorii ca
procent din PIB la nivelul anului 2000 în
cele 15 /uni0163ă ri membre ale Uniunii Europene
înainte de 01 mai 2004 (Tabelul 4 și
Figura 3).
Este de dorit ca atunci când o /uni0163ar ă se
afl ă în zona inadmisibil ă, s ă se realizeze
lărgirea bazei impozabile care s ă duc ă la
sporirea încas ărilor fiscale, generat ă de
efectul stimulativ al m ăsurilor ce trebuie
luate pentru impulsionarea produc /uni0163iei și
investi /uni0163iilor.
Din analiza presiunii fiscale și a rela /uni0163i-
ei acesteia cu volumul încas ărilor fiscale
se desprind urm ătoarele concluzii:
− o dat ă cu cre șterea ratelor de impozita-
re pân ă în puncul de impozitare op-

Fiscalitatea în România și în Uniunea European ă / 201
Tabelul 4 : Presiunea fiscal ă în Uniunea European ă (UE-15), 2000
(% din PIB)
Impozite
indirecte Impozite
directe Contribu /uni0163ii
sociale Presiune
fiscal ă
Suedia (S) 16,2 22,8 15,1 54,1
Danemarca (DK) 19,2 32,2 01,7 53,1
Finlanda (FIN) 14,7 19,6 13,2 47,5
Belgia (B) 12,8 18,8 15,0 46,6
Fran /uni0163a (F) 15,8 11,3 19,2 46,3
Olanda (NL) 13,6 13,4 18,9 45,9
Luxembourg (L) 17,2 16,6 11,8 45,6
Austria (A) 16,0 13,6 15,3 44,9
Italia (I) 12,8 16,6 15,1 44,5
Germania (D) 12,6 10,1 18,9 41,6
Portugalia (P) 15,3 10,6 12,0 37,9
Spania (E) 11,1 12,1 13,0 36,2
Marea Britanie (UK) 14,2 15,0 06,7 35,9
Irlanda (IRL) 14,8 14,7 04,6 34,1
Grecia (EL) 15,1 09,0 09,8 33,9
Sursa : La politique fiscale dans L’Union Européenne , Communautés Européennes, Belgium, 2000;
www.europa.eu.int
16,2 22,8 15,1
19,2 32,2 1,7
14,7 19,6 13,2
12,8 18,8 15
15,8 11,3 19,2
13,6 13,4 18,9
17,2 16,6 11,8
16 13,6 15,3
12,8 16,6 15,1
12,6 10,1 18,9
15,3 10,6 12
11,1 12,1 13
14,2 15 6,7
14,8 14,7 4,6
15,1 99,8
13,8 13,7 15,1
S DK FIN B F NL L A I D P E UK IRL EL UE*
Impozitele indirecte Impozitele directe Contributiile sociale

Not ă: * media pe UE-15.
Figura 3 : Volumul și structura prelev ărilor fiscale obligatorii (% din PIB) în
ță rile membre ale Uniunii Europene

202 / Fiscalitatea în România și în UE tim ă se produce o cre ștere a încas ă-
rilor fiscale într-un ritm care îns ă are
tendin /uni0163a de a se diminua pe m ăsur ă ce
presiunea fiscal ă cre ște. O dat ă ce rata
de fiscalitate optim ă a fost dep ăș it ă
cre șterea ratelor de impozitare induce
chiar sc ăderea încas ărilor fiscale;
− în momentul în care încasarea mar-
ginal ă este nul ă (în punctul optim al
ratei fiscalit ă/uni0163ii) veniturile fiscale sunt
maxime;
− varia /uni0163iile ratelor de impozitare deter-
min ă varia /uni0163ii ale încas ărilor fiscale
care depind în mod direct de presiunea
fiscal ă exercitat ă asupra veniturilor;
− cre șterea presiunii fiscale influen /uni0163eaz ă
puternic oferta factorilor de produc /uni0163ie
pe pia /uni0163ă ;
− înclina /uni0163ia contribuabililor c ătre munc ă
sau timp liber influen /uni0163eaz ă preponde-
ren /uni0163a fie a efectului de venit, fie a efectului de substitu /uni0163ie;
− reducerea presiunii fiscale determin ă
cre șterea ofertei de munc ă, deplasarea
consumului spre economisire și inves-
ti /uni0163ii, scopul final fiind stimularea pro-
duc /uni0163iei și cre șterea economic ă.
Consider ăm c ă o sc ădere a gradului de
fiscalitate în /uni0163ara noastr ă este condi /uni0163ionat ă
de dezvoltarea economiei reale, de
cre șterea produsului intern brut care s ă
poat ă sus /uni0163in ă sporirea veniturilor din im-
pozite care, altfel, s-ar realiza prin majo-
rarea cotelor de impozitare existente sau
prin introducerea unor impozite noi.
Faptul c ă forma curbei Laffer pentru
România nu arat ă ca cea prezentat ă de
economistul american cu acela și nume
demonstreaz ă c ă, pentru perioada anali-
zat ă, presiunea fiscal ă nu poate fi consi-
derat ă ca variabil ă de comportament eco-
nomic sau ca indicator economic.

Bibliografie
Becsi, Zolt, ‘Public Spending, Transfers
and the Laffer Curve’, Louisiana State
University, April, 2002.
BNR, Raport anual BNR , 1999 și 2002.
Corduneanu, Carmen, ‘Sistemul fiscal în
știin /uni0163a finan /uni0163elor’, Bucure ști, Editura
CODECS, 1999.
Dinga, Emil, ‘Aspecte teoretice privind
curba Laffer’.
Greffe, Xavier, ‘Économie des politique
publique’, seconde édition, Dalloz,
1997.
Institutul Na /uni0163ional de Statistic ă, Anuarul
Statistic al României , 2001
Laffer, Arthur, The Laffer Curve: Past,
Present & Future , site-ul funda /uni0163iei
Heritage, iunie, 2004. /uni0162â/uni0163u, Lucian; Șerb ănescu, Cosmin;
Ștefan, Dan; Vasilescu, Delia; Nica,
Adrian, ‘Fiscalitate de la lege la prac-
tic ă’, Bucure ști, Editura AllBeck,
2004.
Văcărel, Iulian și colectiv, ‘Finan /uni0163e Pu-
blice’, edi /uni0163ia a IV-a, Editura Didactic ă
și Pedagogic ă, Bucure ști, 2003.
*** La politique fiscale dans L’Union
Européenne , Communautés Européennes,
Belgium, 2000; europa.eu.int.
*** România dup ă un deceniu de tran-
zi /uni0163ie. Raportul na /uni0163ional al dezvolt ării
umane România 2001-2002 .
*** Legile bugetului de stat 1991 – 2002;
Raportul care înso /uni0163ește proiectul
bugetului de stat 2002 – 2004 .