Drept Penal.pdf Version 1 2 [616528]

DREPT PENAL – PARTEA GENERALA I

1.Legea penala

Notiune: prin lege penala se intelege orice dispozitie cu ca racter penal cuprinsa in legi
organice, ordonante de urgenta sau alte acte normat ive care la data adoptarii lor aveau putere
de lege.

APLICAREA LEGII PENALE IN TIMP:

1. Activitatea legii penale:
– pricipiul activitatii este un principiu de baza al aplicarii legii penale in timp, ce da
expresie si decurge din princiul legalitatii
– legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare
– legea penala intra in vigoare la 3 zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial sau la o
data ulterioara prevazuta in textul ei
– iesirea din vigoare a legii penale are loc prin abrogare :
/square4 totala – cand intreaga lege este scoasa din vigoare
/square4 partiala – cand doar o parte din lege este scoasa d in vigoare
/square4 expresa – cand se prevede in legea de abrogare ce a nume se scoate din vigoare
/square4 tacita – data abrogarii tacite este data intrarii i n vigoare a legii care reglementeaza
din nou aceeasi materie, dar in mod diferit
– probleme speciale se pun in cazul infractiunilor ce incep sa fie savarsite sub incidenta
unei legi si se epuizeaza sub incidenta altei legi. In acest caz se va aplica legea penala
in vigoare din momentul epuizarii infractiunii
– determinarea legii penale aplicabile se va pune si in situatia in care la reglementarea
aceleasi relatii sociale vin in concurs doua legi, una generala si una speciala, ambele in
vigoare. Regula ca legea speciala deroga de la lege a generala va rezolva problema

2. Aplicarea legii penale de dezincriminare:
– legea noua care dezincrimineaza se aplica faptelor savarsite inainte de intrarea ei in
vigoare
Conditiile in care se aplica legea penala de d ezincriminare:
• la data savarsirii faptei legea in vigoare prevedea acea fapta ca infractiune
• o lege ulterioara nu mai prevede fapta respectiva c a infractiune
• intrarea in vigoare a legii noi care dezincrimineaz a fapta comisa poate avea loc:
dupa savarsirea faptei
dupa judecarea definitiva a cauzei
dupa executarea sanctiunii penale aplicate pentru f apta comisa sub imperiul legii
vechi

3. Aplicarea legii penale in situatii tranzitorii:
Situatiile tranzitorii, determinate de succesi unea legilor penale, se refera la ipotezele in
care de la savarsirea unei infractiuni si pana la j udecarea ei intervin una sau mai multe legi
penale succesive care prevad fapta ca infractiune.

4. Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judec area definitiva a cauzei:
Daca este mai favorabila legea sub imperiul ca reia s-a comis infractiunea, legea va
ultraactiva , iar daca este mai favorabila legea din momentul j udecarii faptei ori o lege ce a fost
in vigoare intre savarsirea infractiunii si judecar ea ei, aceasta lege va retroactiva .
Situatiile in care se aplica legea penala mai favorabila presupun:
a) sa existe o succesiune de legi penale intre data co miterii infractiunii si data judecarii
acesteia
b) fapta savarsita sa fie calificata infractiune atat in legea in vigoare la data savarsirii
infractiunii, cat si in legea in vigoare la data ju decarii, precum si in legile penale care
eventual s-au succedat intre aceste date
c) intre legile penale succesive sa existe diferente
Criterii de determinare a legii penale mai fav orabile:
– conditiile de tragere la raspundere penala
– conditiile de sanctionare
In cele mai multe situatii determinarea legii penale mai favorabile se face dupa criteriul
pedepselor principale.

5. Aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecare a definitiva a cauzei:
Conditiile:
a) sa exite o hotarare definitiva de condamnare la o p edeapsa (detentiune pe viata,
inchisoare, amenda) ori la o masura educativa sau o hotarare definitiva prin care s-a
luat o masura de siguranta.
b) pana la executarea pedepselor sa fi intrat in vigoa re o noua lege care sa prevada o
pedeapsa mai usoara ori sanctiuni mai usoare.
c) pedeapsa aplicata in baza legii vechi sa fie mai gr ea ca natura decat cea prevazuta in
legea noua pentru aceeasi infractiune

6. Principiul ultraactivitatii legii penale temporare:
Legea penala temporara se aplica infractiunii savarsite in timpul cat era in vigoare, chiar
daca fapta nu a fost urmarita sau judecata in acel interval de timp.
Legea penala temporara este legea penala care prevede data iesirii ei din vigoare sau a
carei aplicare este limitata prin natura temporara a situatiei care a impus adoptarea sa.
Aplicarea legii penale temporare reprezinta o exceptie de la retroactivitatea legii penale
mai favorabile.

APLICAREA LEGII PENALE IN SPATIU:

1. Principiul teritorialitatii:
Legea penala romana se aplica infractiunilor s avarsite pe teritoriul Romaniei.
Prin teritoriu Romaniei se intelege intinderea de pamant, marea teritoriala si apele cu solul,
subsolul si spatiul aerian, cuprinse intre frontier ele de stat.
Prin infractiune savarsita pe teritoriul Roman iei se intelege orice infractiune comisa pe
teritoriu sau pe o nava sub pavilion romanesc ori p e o aeronava inmatriculata in Romania.
Exceptii: infractiunile savarsite de persoanel e care se bucura de imunitate de jurisdictie
penala, infractiunile savarsite de militarii unei a rmate straine aflate in trecere ori stationate pe
teritoriul tarii

Legea penala romana nu se aplica infractiunilo r savarsite de reprezentantii diplomatici ai
statelor straine sau de alte persoane care nu sunt supuse jurisdictiei penale a statului roman.

2. Principiul personalitatii legii penale:
Pentru a se aplica legea penala romana infract iunilor savarsite in afara tarii se cer
indeplinite conditiile :
a) infractiunea sa fie savarsita in afara teritoriului tarii
b) infractiunea sa fie de o anumita gravitate
c) fapta sa fie calificata ca infractiune potrivit leg ii penale romane
d) infractorul sa fie cetatean roman ori o persoana ju ridica romana in momentul savarsirii
infractiunii
Aplicarea legii penale romane conform principi ului personalitatii este conditionata de:
a) savarsirea unei infractiuni in afara teritoriului t arii
b) infractiunea sa fie sanctionata de legea penala rom ana cu pedeapsa cu inchisoarea de
cel mult 10 ani sau cu pedeapsa amenzii
c) fapta sa fie prevzuta ca infractiune atat in legea penala romana, cat si in legea penala a
tarii unde aceasta a fost comisa
d) infractorul sa fie cetatean roman ori persoana juri dica romana in momentul savarsirii
infractiunii

3. Principiul realitatii:
Principiul isi are fundamentul in apararea val orilor sociale ce privesc statul roman,
cetatenii romani si persoanele juridice romane impo triva infractiunilor comise in strainatate de
cetateni straini sau de persoane fara cetatenie.
Legea penala romana se aplica potrivit princip iului realitatii daca se indeplinesc conditiile:
a) infractiunea sa fie savarsita in afara teritoriului tarii
b) infractiunea savasita sa fie din cele: contra statu lui roman, contra unui cetatean roman
ori contra unei persoane juridice romane
c) fapta sa fie infractiune potrivit legii penale roma ne
d) infractorul sa fie cetatean strain sau o persoana f ara cetatenie la data comiterii
infractiunii

4. Principiul universalitatii:
Consacra aplicarea legii penale romane infract iunilor savarsite in afara teritoriului tarii,
daca infractorul este cetatean strain ori persoana fara cetatenie.
Intr-o prima ipoteza, aplicarea legii penale r omane se face cu indeplinirea urmatoarelor
conditii:
a) comiterea unei infractiuni in afara teritoriului ta rii
b) infractiunea comisa sa nu faca parte dintre cele co ntra statului roman, contra unui
cetatean roman sau contra unei persoane juridice ro mane
c) fapta comisa in afara teritoiului tarii sa fie cali ficata infractiune potrivit legii penale
romane
d) pentru infractiunea comisa in strainatate statul ro man si-a asumat obligatia sa o
reprime in temeiul unui tratat international
e) infractorul sa fie cetatean strain ori o persoana f ara cetatenie, indiferent unde isi are
domiciliul
f) infractorul sa se afle de bunavoie pe teritoriul Ro maniei

EXTRADAREA:

Notiune : este un act bilateral intre doua state in baza ca ruia un stat pe al carui teritoriu s-a
refugiat un infractor sau un condamnat il preda, la cerere, altui stat pentru a fi judecat ori pus
sa execute pedeapsa la care fusese condamnat.
La extradare participa intotdeauna doua state:
– statul solicitat – pe teritoriul caruia se gaseste infractorul sau condamnatul
– statul solicitant – care cere si care poate fi:
a) statul pe teritoriul caruia s-a savarsit infractiun ea
b) statul impotriva intereselor caruia a fost savarsit a infractiunea
c) statul al carui cetatean este infractorul.
Conditii in care se poate solicita ori acorda extra darea:
1. Conditii cu privire la infractiune:
• sa se fi savarsit o infractiune pe teritoriul statu lui solicitant ori impotriva
intereselor acestuia sau de catre un cetatean al ac estui stat
• fapta sa fie incriminata in legile ambelor state ca re participa la extradare
• infractiunea savarsita sa atraga, potrivit atat leg islatiei statului solicitant, cat si
legislatiei statului roman, o pedeapsa privativa de libertate de cel putin un an,
iar in vederea executarii unei pedepse, numai daca aceasta este de cel putin 4
luni
2. Conditii cu privire la infractor:
• cand Romania este stat solicitat, infractorul trebu ie sa fie cetatean strain
• nu pot fi extradati de catre Romania: cetatenii rom ani, persoanelor carora li s-a
acordat dreptul de azil in Romania, persoanele stra ine care se bucura in
Romania de imunitate de jurisdictie
3. Conditii privind urmarirea penala sau executarea pe depsei:
• infractiunea pentru care se cere extradarea sa nu f ie dintre acelea pentru care
actiunea penala atat in legislatia romana, cat si i n legislatia statului solicitant
poate fi angajata numai la plangerea prealabila a p ersoanei vatamate, iar
aceasta se opune extradarii
• sa nu fi intervenit prescriptia raspunderii penale ori prescriptia executarii
pedepselor
• extradarea este inoperanta daca in statul solicitan t s-a acordat gratierea pentru
pedeapsa aplicata infractorului.
4. Conditii privind cererea de extradare:
Cererea de extradare trebuie sa fie insotita de ins crisuri din care sa rezulte temeiurile
pentru admiterea extradarii:
• originalul sau copie autentica a mandatului de ares tare sau copie a hotararii de
condamnare
• o expunere a faptelor pentru care se cere extradare a
• copie a textelor de lege aplicabile
Regula specialitatii extradarii: persoana extradata nu poate fi judecata decat pentr u
infractiunea ori infractiunile pentru care a fost e xtradata si, tot astfel, nu poate fi pusa sa
execute decat pedeapsa ori pedepsele pentru care a fost extradata.

2.Notiunea si trasaturile esentiale ale infractiuni i

Notiune: infractiunea este fapta prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie,
nejustificata si imputabila persoanei care a savars it-o.

Trasaturile infractiunii:
1. Prevederea in lege, ca trasatura esentiala a infrac tiunii:
– prin prevederea in legea penala a faptei periculoas e ce se savarseste cu
vinovatie se realizeaza diferentierea infractiunii de celelalte forme de ilicit
juridic
2. Fapta savarsita cu vinovatie:
Formele vinovatiei:
a) INTENTIA: atitudinea psihica a faptuitorului rezult and din prevederea rezultatului
faptei sale si urmarirea acelui rezultat prin savar sirea faptei ori numai acceptarea
acestui rezultat.
– intentia directa – se caracterizeaza prin prevedere a rezultatului faptei si
urmarirea acelui rezultat prin savarsirea faptei
– intentia indirecta – se caracterizeaza prin prevede rea rezultatului de catre
faptuitor, rezultat care numai este urmarit, ci acc eptata eventualitatea
producerii lui
b) CULPA: atitudinea psihica a faptuitorului care prev ede rezultatul faptei sale, nu-l
accepta, socotind fara temei ca acesta nu se va pro duce.
1. culpa cu prevedere – faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, rezultat pe care
nu-l urmareste, nu-l accepta si considera fara teme i ca acesta nu se va produce
2. culpa simpla sau fara prevedere – faptuitorul nu pr evede rezultatul faptei sale,
desi trebuia si putea sa-l prevada
c) INTENTIA DEPASITA sau PRAETERINTENTIA: se realizeaz a prin savarsirea unei
fapte cu intentie si producerea unui rezultat mai g rav decat cel urmarit sau acceptat de
faptuitor, rezultat ce se imputa acestuia sub forma culpei, deoarece este socotit fara
temei ca el nu se va produce ori nu l-a prevazut, d esi trebuia si putea sa-l prevada
3. Fapta sa fie nejustificata:
3. chiar daca fapta savarsita intruneste toate conditi ile prevazute in norma
incriminatoare, fiind astfel prevazuta de legea pen ala, daca legea permite
savarsirea acestei fapte, in anumite conditii, atun ci fapta nu va constitui
infractiune
4. Fapta sa fie imputabila persoanei care a savarsit-o :
Imputabilitatea = capacitatea sau facultatea de a d iscerne valoarea etica si sociala a actului
sau, de a aprecia motivele care il stimuleaza la ac el act sau il retin de la acel act si de a se
determina conform acestei aprecieri.

3.Continutul infractiunii

Obiectul infractiunii:
/head2right obiectul juridic general – este format din totalita tea relatiilor sociale ocrotite prin
normele dreptului penal
/head2right obiectul juridic generic – este format din fascicul ul, grupul, manunchiul de valori
sociale de aceeasi natura ocrotite prin normele pen ale
/head2right obiectul juridic specific – este valoarea sociala c oncreta careia i se aduce atingerea
prin infractiune
/head2right obiectul direct nemijlocit – infractiunea, fiind o fapta socialmente periculoasa, se
indreapta impotriva unor valori sociale ocrotite pe nal

Subiectul infractiunii:

Persoana fizica subiect activ al infractiunii:
Conditii:
1. varsta ceruta de lege:
/head2right pana la varsta de 14 ani se prezuma absolut ca mino rul nu are discernamant
/head2right minorul intre 14 si 16 ani va raspunde penal numai daca se dovedeste ca in
savarsirea faptei concrete a avut discernamant
/head2right minorul care a implinit varsta de 16 ani este prezu mat ca are capacitate penala
2. responsabilitatea – aptitudinea persoanei de a-si d a seama de faptele sale, de rezonanta
sociala a acestora, precum si de a-si putea determi na si dirija in mod constient vointa
in raport cu aceste fapte
3. libertatea de vointa si actiune – aceasta a decis i n mod liber asupra savarsirii faptei si a
avut libertatea de hotarare si a actionat potrivit propriei sale vointe

Subiectul pasiv al infractiunii:
Subiectul pasiv este definit ca fiind persoana fizica sau persoana juridica titulara a valorii
sociale ocrotite si care este vatamata ori pusa in pericol prin infractiune.
Pentru a fi subiect pasiv al infractiunii, per soana fizica sau persoana juridica trebuie sa fie
titulara valorii sociale ocrotite penal.

4.Continutul constitutiv al infractiunii

Latura obiectiva: totalitatea conditiilor cerute de norma de incrimin are privitoare la actul de
conduita, interzis sau ordonat, pentru existenta in fractiunii.
Structura laturii obiective:
/head2right elementul material – actul de conduita interzis sau ordonat prin norma de incriminare
/head2right urmarea imediata – vatamarea adusa valorii sociale ocrotite prin fapta interzisa
/head2right legatura de cauzalitate – este liantul intre elemen tul material (cauza) si urmarea
imediata (efectul) cerut de lege pentru existenta i nfractiunii. Legatura de cauzalitate
este lesne de stabilit in acele cazuri in care rezu ltatul produs este generat de actiunea
sau inactiunea unei persoane.

Latura subiectiva: totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire l a atitudinea constiintei si
vointei infractorului fata de fapta si urmarile ace steia, pentru caracterizarea faptei ca
infractiune.
Structura laturii subiective:
/head2right elementul subiectiv – atitudinea psihica a persoane i care a savarsit o fapta prevazuta de
legea penala, fata de aceasta fapta si urmarile ace steia, atitudinea exprimata in
vinovatie ceruta de lege pentru existenta acelei in fractiuni.

5.Legitima aparare

Notiune: legitima aparare este o cauza care exclude caracter ul penal al faptei, datorita lipsei
caracterului nejustificat al acesteia.
Legitima aparare apare ca o riposta pe care o da o persoana impotriva unui atac ce pune in
pericol persoana, drepturile acesteia ori interesul general, riposta determinata de necesitatea
apararii valorilor sociale periclitate.

Conditiile atacului:
• atacul sa fie material – atacul este material cand pentru realizarea lui se foloseste
forta fizica ori instrumente, mijloace care sunt in masura sa produca o modificare
fizica a valorilor ocrotite.
• atacul sa fie direct – atacul este direct cand se indreapta si creeaza un pericol
nemijlocit pentru valoarea sociala ocrotita.
• atacul sa fie imediat – atacul este imediat cand pericolul pe care-l reprez inta pentru
valoarea sociala s-a ivit, este actual sau este pe cale sa se iveasca.
• atacul sa fie injust – adica sa nu aiba temei legal in baza caruia se efec tueaza.
• atacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara ori impotriva alteia sau
impotriva unui interes general
• atacul sa puna in pericol persoana celui atacat ori interesul general.

Conditiile apararii:
• apararea se realizeaza printr-o fapta prevazuta de legea penala
• apararea sa fie precedata de atac
• apararea sa se indrepte impotriva agresorului
• apararea sa fie necesara pentru inlaturarea ataculu i
• apararea sa fie proportionala cu gravitatea ataculu i.

6.Starea de necesitate

Notiune: starea de necesitate este o cauza justificativa car e inlatura caracterul penal al faptei.

Conditiile privitoare la pericol:
• sa fie imediat – pericolul este imediat cand este pe cale sa se prod uca
• pericolul imediat sa ameninte valorile sociale
• pericolul sa fie inevitabil – adica sa nu poata fi inlaturat in alt mod decat pri n
savarsirea faptei prevazute de legea penala

Conditiile actiunii de salvare:
• sa se realizeze prin comiterea unei fapte prevazute de legea penala
• actiunea de salvare prin savarsirea faptei prevazut e de legea penala sa fi constituit
singurul mijloc de inlaturare a pericolului
• prin actiunea de salvare sa nu se cauzeze urmari va dit mai grave decat acelea care s-ar
fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat
• fapta sa fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a
infrunta pericolul

7.Pedepsele

Notiune: pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului

Trasaturi:
• pedeapsa este o masura de constrangere, o masura de represiune, de privatiune pentru
cel care a nesocotit dispozitiile imperative ale no rmei penale si a comis fapta
incriminata
• pedeapsa este un mijloc de reeducare – prin aplicar ea pedepsei nu se urmareste doar
reprimarea infractorului, ci si formarea la acesta a unei noi atitudini fata de valorile
sociale
• pedeapsa este prevazuta in lege – prin prevederea i n lege a pedepsei se da expresie
deplina principiului legalitatii in dreptul penal s i se exprima implicit caracterul de
constragere statala ce se realizeaza prin pedeapsa
• pedeapsa este aplicata numai de instantele judecato resti
• pedeapsa are caracter personal – ea se aplica numai celui care a savarsit ori a participat
la savarsirea unei infractiuni in calitate de autor , coautor, instigator ori complice
• pedeapsa se aplica in scopul prevenirii savarsirii de noi infractiuni

Functiile pedepsei:
• functia de constrangere – implica o privatiune de d repturi, de buniri, o restrangere a
acestora
• functia de reeducare – este menita sa determine inl aturarea deprinderilor antisociale
ale condamnatului
• functia de exemplaritate – se manifesta si decurge din caracterul ei inevitabil atunci
cand a fost savarsita o infractiune
• functia de eliminare – consta in inlaturarea tempor ara sau definitiva a condamnatului
din cadrul societatii

8.Pedepsele principale aplicabile persoanei fizice

Notiune: pedepsele principale sunt acele pedepse care au rol ul cel mai important in
sanctionarea infractorului, sunt prevazute in lege pentru orice infractiune, se pot aplica
singure sau insotite de alte pedepse complementare, accesorii si de alte sanctiuni de drept
penal.

Detentiunea pe viata

Detentiunea pe viata consta in lipsirea de lib ertate a condamnatului pentru restul vietii lui.
Detentiunea pe viata se executa in penitenciar e anume destinate pentru aceasta sau in sectii
speciale ale celorlalte penitenciare in regim de ma xima siguranta.
Pedeapsa detentiunii pe viata este privativa d e libertate, dar nu cu un caracter temporar,
cum este inchisoarea, ci cu un caracter perpetuu.
Detentiunea pe viata nu poate fi aplicata daca infractorul, la data pronuntarii hotararii de
condamnare, a implinit varsta de 65 de ani.
In astfel de cazuri, in locul pedepsei detenti unii pe viata se aplica pedeapsa inchisorii pe
timp de 30 de ani si pedeapsa interzicerii exercita rii unor drepturi pe durata ei maxima.
Daca dupa ce a inceput executarea pedepsei det entiunii pe viata aceasta a fost comutata sau
inlocuita cu pedeapsa inchisorii, perioada de deten tiune executata se considera ca parte
executata din pedeapsa inchisorii.
Pedeapsa detentiunii pe viata se poate inlocui in cazul in care persoana condamnatului
implineste in timpul executarii acesteia varsta de 65 de ani.

Inchisoarea

Inchisoarea este o pedeapsa principala, privat iva de libertate si consta in lipsirea
condamnatului de libertate prin plasarea lui intr-u n mediu inchis, unde este supus unui regim
de viata si de munca impus.
Pedeapsa inchisorii, datorita calitatilor sale de a fi adaptabila, revocabila, precum si pentru
ca imbina constrangerea cu reeducarea, este prevazu ta ca sanctiune aproape pentru toate
infractiunile.
In legislatia romana, limitele generale ale pe depsei inchisorii sunt prevazute intre 15 zile si
30 de ani.

Amenda

Amenda este pedeapsa principala pecuniara ce c onsta in suma de bani pe care condamnatul
este constrans sa o plateasca in contul statului.
Amenda ca sanctiune penala se trece in cazieru l judiciar si constituie un antecedent penal
al persoanei condamnate.
In general, infractiunile pentru care legea pr evede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa
inchisorii au prevazut un maxim special al inchisor ii de 3 ani sau mai mic.
In dreptul penal roman, cuantumul amenzii se s tabileste prin sistemul zilelor-amenda.
Cuantumul unei zile-amenda este cuprins intre 10 le i si 500 lei.

Limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cupr inse intre:
• 60 si 180 de zile-amenda, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita numai
pedeapsa amenzii
• 120 si 240 de zile-amenda, cand legea prevede pedea psa amenzii alternativ cu
pedeapsa inchisorii de cel mult 2 ani
• 180 si 300 de zile-amenda, cand legea prevede pedea psa amenzii alternativ cu
pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani
Conditiile care trebuiesc indeplinite pentru c a instanta sa poata aplica pedeapsa amenzii
care insoteste pedeapsa inchisorii sunt:
• aplicarea unei pedepse cu inchisoarea
• prin infractiunea savarsita sa se fi urmarit obtine rea unui folos patrimonial
Daca un condamnat, cu rea-credinta, nu executa pedeapsa amenzii, in tot sau in parte,
numarul de zile-amenda neexecutate se inlocuieste c u un numar corespunzator de zile cu
inchisoarea.

9.Pedepsele complementare si pedepsele accesorii ap licabile persoanei fizice

Notiune: pedepsele complementare sunt menite sa completeze r epresiunea instituita prin
pedeapsa principala.

Interzicerea exercitarii unor drepturi

Interzicerea unor drepturi este pedeapsa compl ementara ce consta in interzicerea pe o
perioada de timp a exercitiului anumitor drepturi a le condamnatului.
Interzicerea exercitarii unor drepturi se pron unta de instanta de judecata, pe langa pedeapsa
principala a inchisorii sau a amenzii.
Pedeapsa complementara a interzicerii exercita rii unor drepturi consta in interzicerea
exercitarii pe o perioada cuprinsa intre 1 si 5 ani si unuia sau mai multora dintre urmatoarele
drepturi:
• dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice
• dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiu l autoritatii de stat
• dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Roman iei
• dreptul de a alege
• drepturile parintesti
• dreptul de a fi tutore sau curator
• dreptul de a ocupa functia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfasura
activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea i nfractiunii
• dreptul de a detine, purta si folosi orice categori e de arme
• dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanta
• dreptul de a parasi teritoriul Romaniei
• dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept
public
• dreptul de a se afla in anumite localitati stabilit e de instanta
• dreptul de a se afla in anumite locuri sau la anumi te manifestari sportive, culturale ori
alte adunari publice, stabilite de instanta

Degradarea militara

Degradarea militara este pedeapsa complementar a ce consta in pierderea gradului militar si
a dreptului de a purta uniforma.
Degradarea militara se aplica in mod obligator iu in cazul infractiunilor grave care au atras
aplicarea pedepsei cu inchisoarea mai mare de 10 an i sau detentiunea pe viata.
Degradarea militara se poate aplica, fiind fac ultativa, cand pedeapsa aplicata de instanta
este inchisoarea de cel putin 5 ani si cel mult 10 ani si a fost pronuntata pentru o infractiune
savarsita cu intentie.
In cazul condamnatilor la pedeapsa amenzii sau la pedeapsa cu inchisoarea mai mica de 5
ani nu se aplica degradarea militara.
Pierderea gradului militar si a dreptului de a purta uniforma incepe cu data ramanerii
definitive a hotararii de condamnare si este perpet ua.

Publicarea hotararii definitive de condamnare

Publicarea hotararii definitive de condamnare se poate dispune cand, tinand seama de
natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile ca uzei si persoana condamnatului, instanta
apreciaza ca publicarea va contribui la prevenirea savarsirii altor asemenea infractiuni.
Hotararea de condamnare se publica in extras, in forma stabilita de instanta, intr-un
cotidian local sau national, o singura data.

Pedeapsa accesorie

Pedeapsa accesorie consta in interzirea exerci tarii unor drepturi ce se executa din
momentul ramanerii definitive a hotararii de condam nare la o pedeapsa principala privativa de
libertate si pana cand aceasta a fost executata sau considerata ca executata.
In cazul in care pedeapsa principala aplicata condamnatului este inchisoarea, pedeapsa
accesorie consta in interzicerea drepturilor a caro r exercitare a fost interzisa de instanta si ca
pedeapsa complementara.
In cazul in care pedeapsa principala aplicata este detentiunea pe viata, pedeapsa accesorie
consta in interzicerea exercitarii drepturilor sau doar a unora din acestea.
In cazul suspendarii executarii sub supraveghe rea a pedepsei inchisorii, executarea
pedepsei accesorii va avea aceeasi soarta ca a pede psei principale.
In cazul aplicarii pedepsei detentiunii pe via ta, punerea in executare a pedepsei accesorii
privind interzicerea dreptului strainului de a se a fla pe teritoriul Romaniei se face de la data
liberarii conditionate sau dupa ce pedeapsa a fost considerata ca executata.

10.Masurile de siguranta

Obligarea la tratament medical

Consta in obligarea faptuitorului, care, din c auza unei boli, inclusiv cea provocata de
consumul cronic de alcool sau de alte substante psi hoactive, prezinta pericol pentru societate,
de a se prezenta in mod regulat la tratament medica l pana la insanatosire sau pana la obtinerea
unei ameliorari care sa inlature starea de pericol.
Conditii:
• masura obligarii la tratament medical se ia numai f ata de faptuitor, adica fata de o
persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, indiferent daca fapta este
sau nu infractiune
• faptuitorul sa prezinte pericol pentru societate di n cauza unei boli, inclusiv cea
provocata de consumul cronic de alcool ori de alte asemenea substante psihoactive
• instanta sa aprecieze ca prin obligarea faptuitorul ui la tratament medical, starea
anormala a acestuia va inceta si nu va mai savarsi fapte prevazute de legea penala
Obligarea la tratament medical se ia pe o dur ata nedeterminata.
Daca faptuitorul obligat la tratament medical nu urmeaza tratamentul, se poate dispune
masura de siguranta a internarii medicale.

Internarea medicala

Internarea medicala este masura de siguranta c e consta in internarea faptuitorului intr-o
unitate sanitara se specialitate pana la insanatosi re sau pana la obtinerea unei ameliorari care
sa inlature starea de pericol.
Conditii:
• internarea medicala se poate lua numai fata de fapt uitor, adica fata de o persoana care
a savarsit o fapta prevazuta de legea penala
• faptuitoul sa fie bolnav psihic, consumator cronic de substante psihoactive sau sa
sufere de o boala infecto-contagioasa
• internarea medicala se va lua daca instanta de jude cata apreciaza ca starea de pericol a
faptuitorului poate fi inlaturata prin aceasta masu ra de siguranta
Internarea medicala se ia pe o durata nedeterm inata si dureaza pana la insanatosirea
faptuitorului ori pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature starea de pericol.

Interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitari i unei profesii

Se poate lua fata de faptuitorul care a savars it o fapta prevazuta de legea penala, datorita
incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac inapt pentru ocuparea unei anumite functii
ori pentru exercitarea unei profesii sau meserii or i pentru desfasurarea unei alte activitati,
pentru a impiedica savarsirea altor asemenea fapte in viitor.
Conditii:
• interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitari i unei profesii se poate lua numai fata
de persoana care a savarsit o fapta prevazuta de le gea penala
• fapta prevazuta de legea penala sa fi fost savarsit a in exercitarea profesiei sau meseriei
ori in desfasurarea activitatii respective

• savarsirea faptei sa se datoreze incapacitatii, nep regatirii ori altor cauze care il fac
inapt pentru ocuparea unei functii, exercitarea une i profesii sau meserii
Durata: se ia pe timp nedeterminat si dureaza cat dureaza starea de inaptitudine a
faptuitorului.

Confiscarea speciala

Consta in trecerea silita si gratuita in propr ietatea statului a anumitor bunuri ce apartin
persoanei care a savarsit o fapta prevazuta de lege a penala, a caror detinere de catre faptuitor,
din cauza naturii bunurilor respective ori legaturi i acestora cu savarsirea faptei, prezinta
pericolul savarsirii unor noi fapte prevazute de le gea penala.
Conditii:
• confiscarea speciala se ia numai fata de persoana c are a savarsit o fapta prevazuta de
legea penala
• confiscarea speciala se ia cu privire la anumite bu nuri care au legatura cu savarsirea
faptei prevazute de legea penala ori a caror detine re este contrara legii
• instanta de judecata sa aprecieze ca prin luarea ma surii de siguranta este anihilat
pericolul social, ce decurge prin detinerea anumito r buni, de a savarsi noi fapte
prevazute de legea penala
Categorii de bunuri supuse confiscarii special e:
• bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute d e legea penala
• bunurile care au fost folosite, in orice mod, sau d estinate a fi folosite la savarsirea unei
fapte prevazute de legea penala, daca sunt ale fapt uitorului sau daca, apartinand altei
persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor
• bunurile care au fost date pentru a determina savar sirea unei fapte prevazute de legea
penala sau pentru a rasplati pe faptuitor
• bunurile a caror detinere este interzisa de legea p enala.