Conform defini ției PMBOK, motiva ția este fortul oamenilor de a atinge niveluri ridicate de performan ță și [616507]

Conform defini ției PMBOK, motiva ția este fortul oamenilor de a atinge niveluri ridicate de performan ță și
de a depăș i barierele în vederea schimb ării.
CerĐetătorii Đare studiaza ŵotivaț ia pun problema pe baza modului în care comportamentul se
consolideaz ă și a modului în care acesta duce la obiective specifice, studiul motiva ției fiind o cercetare a
"condi ției eveŶiŵeŶtului" Đare dă putere ș i direc ție comportamentului.
Ori de câte ori luăŵ în considerare o condi ție a evenimentului, pentru un comportament puternic și
ghidat, vorbim de motiva ție. Motivarea este for ța Đare provoaĐă ŵiș carea în om. De fapt, orice agent
care cauzeaz ă aĐtivitate iŶterŶă sau exterŶă în fiin ța uŵaŶă este considerat ă a fi un fel de motiva ție
În general, motiva ția este motorul îndrum ării, ĐoŶtrolului ș i persisten ței comportamentului uman.
Coceptele motivatiei
Motiva ție iŶtriŶseĐă și extriŶseĐă
Motiva ția iŶtriŶseĐă se referă la ŵotivația Đare este ĐoŶdusă de uŶ iŶteres sau ďuĐurie în sarcina îns ăși și
există în interiorul individului, în loc s ă se ďazeze pe o presiuŶe exterŶă. Motivația iŶtriŶseĐă a fost
studiată de psihologii soĐiali ș i educa ționali de la începutul anilor 1970.
Cercet ătorii au constatat c ă ŵotivația iŶtriŶseĐă este de oďiĐei, asoĐiată Đu realizări eduĐaț ionale ridicate
și ďuĐurie priŶ teoria evaluării studeŶț ilor. Elevii sunt susceptibili de a fi motiva ți iŶtriŶseĐ daĐă: – atribui
rezultatele educa ționale lor unor factori afla ți sub control propriu (de exemplu, efortul depus); – crede ți
Đă aĐeș tia pot fi agen ți eficien ți în atingerea obiectivelor dorite (adic ă rezultatele Ŷu suŶt deterŵiŶate de
noroc);sunt interesa ți să stăp âneasc ă uŶ suďieĐt, ŵai degraďă deĐ ât să înve țe să înve țe să oďțiŶă Ŷote
bune
Motiva ția exterioară proviŶe diŶ afara persoaŶei. Motivaț iile comune externe sunt recompense precum
banii și notele, coerci ția și amenin țarea cu pedeapsa. Concuren ța este în general extrinsec ă, deoareĐe
încurajeaz ă persoaŶa să Đ âștige și să îŶviŶgă pe alții, să Ŷu se ďuĐure de reĐoŵpeŶsele iŶtriŶseĐi ale
aĐtivităț ii.
Studiil e psihologiĐe soĐiale au arătat Đă reĐoŵpeŶsele exterŶe pot duĐe la o justifiĐare ŵai ŵare ș i la o
reduĐere ulterioară a ŵotivaț iei intrinseci. Într-un studiu care a demonstrat acest efect, copiii care se
așteptau să fie (ș i au fost) recompensa ți cu o pang liĐă ș i o stea de aur pentru a desena fotografii au
petrecut mai pu țin timp cu materialele de desen în observa țiile ulterioare decât copiii care au fost
repartiza ți într-o condi ție de reĐoŵpeŶsă Ŷeașteptată Đopiii Đare Ŷu au priŵit ŶiĐi o reĐoŵpeŶsă extriŶsă.
Teoria autodeterŵiŶării propuŶe Đa ŵotivația extriŶseĐă să poată fi iŶterŶalizată de Đătre iŶdi vid în cazul
în care sarcina se potrive ște cu valorile și credin țele lui și, priŶ urŵare, ajută la împlinirea nevoilor
psihologice de baz ă.