1. Motiva ția-defini ție și caracterizare O accep țiune larga a definirii motiva ției este „ansamblul factorilor dinamici care determin ă conduita… [616506]

1. Motiva ția-defini ție și caracterizare
O accep țiune larga a definirii motiva ției este „ansamblul factorilor dinamici care determin ă
conduita unui individ" (Sillamy, 1996, p. 202).
Al. Rosea oferă o definiț ie care sus ține că:„ Prin motiva ție înțelegem totalitatea mobilurilor
interne ale conduitei, fie c ă sunt înn ăscute sau dobândite, con știentizate sau necon știentizate,
simple trebuin țe fiziologice sau idealuri abstracte"(1943, p.8).
Motiva ția determin ă organismul s ă acționeze și să urmăreasc ă diferite scopuri. Orice act de
conduit ă este motivat, de și nu ne d ăm seama pentru ce motiv facem o acțiune. Orice act
comportamental apare și se manifest ă în sine, prin intermediul direc ționării și a susținerii
energetic e.
Studiul motiva ției are ca și punct de plecare analiza factorilor care determin ă comportamentul și
mecanismele pe care le explic ă prin intermediul efectelor. Ace ști factori sunt numi ți în mod
general motive. M. Golu (2000, p. 476) face urm ătoarea diferen țiere între motiva ție și motiv:
„Prin termenul de motiva ție definim o component ă structural-func țional ă specific ă a sistemului
psihic uman, care reflect ă o stare de necesitate în sens larg, iar prin cel de motiv exprim ăm forma
concret ă, actual ă, în care se activeaz ă și se manifest ă o asemenea stare de necesitate.A șadar, prin
motiv vom în țelege acel mobil care st ă la baza unui comportament sau a unei ac țiuni concrete".
Rolul motiva ției este de activare, mobilizare energetic ă,orientare,direc ționare a conduitei într-un
anumit sens. Motiva ția este o surs ă de activitate și de aceea este considerat ă „motorul"
personalit ății.
Moiva ția pentru înv ățarea școlară se exprimă la nivel comportamental ca ș i o condi ție
dinamică, mobilizatoare îndreptat ă spre atingerea unor obiective, care este definită de expresii
precum "interesat în a", "dorin ța de a înv ăța", "impulsul spre a “.
Motiva ția de a inv ăța se sub ordonează accep țiunii generale a conceptului de motiva ție și face
referire la totalitatea factorilor care mobilizeaz ă elevul să desfăș oare diferite activităț i care au ca
scop asimilarea unor cuno știnț și formarea deprinderilor.
Factorii care declan șează activitatea de învățare, care o sus țin pentru o perioadă de timp, în ciuda
obstacolelor mai mult sau mai pu țin dificile care intervin și trebuie depăș ite, care orienteaz ă spre
anumite obiective, care permit continuarea acesteia de și scopurile nu sunt atinse imediat, care o
opresc la un anumit moment, implică ierarhia motivelor învățării într-un aspect calitativ și
cantitativ.
Motiva ția înv ățării const ă în totalitatea motivelor care, în calitatea lor de condi ții interne de
personalitate, determin ă, orienteaz ă, organizeaz ă și poten țează intensitatea efortului de înv ățare.
Motiva ția se situează printre cauzele cele mai importante pentru care elevul înva ță sau nu
învață,toate acestea reflectandu -se în rezultatele activității de învăț are. Prin urmare, între

motiva ție și învățare există o relaț ie de reciprocitate.
Motiva ția energizeaz ă procesul de învăț are, iar inv ățarea i dacă este urmată de succes intensific ă
motiva ția.Pentru o în țelegere cât mai adecvată a elevului,trebuie s ă se cunoasc ă motivele care îl
determină să înveț e. A nu fi motivat pentru a înv ăța,poate fi exprimat prin absen ța dorin ței de
învățare, a interesului de asimilare a informa țiilor și mai ales a pasivităț ii și a lipsei de
spontaneitate, chiar refuz și izolare fa ță de orice activitate educațională (Neacș u, 1978).
Dupa Vintulescu(1977), motiva ția înv ățării școlare accentuează existența urmă toarelor categorii
de motive:
 motivecognitive precum :curiozitate, interes pentru un domeniu, un subiect școlar,
dorin ța elevilor de a cunoa ște și de a ob ține informa ții în diferite domenii;
 motive afective – dragoste și respect fa ță de părinț i, sentimentul datoriei fa ță de ei, dorinț a
de a le aduce bucurie, simpatia și respectul pentru profesori, teama pentru pedepsele
administrare de către părinți, anxietatea determinată de atitudinea rigidă a anumitor
profesori, sentimentul de ru șine sau regret fa ță de profesori, părinț i sau colegi de școală;
 motiva ții sociale – tendin ța de a acumula informa ții pentru a fi la acela și nivel cu ceilal ți,
interesul de a ob șine o anumit ă poziție socială avantajoasă, de a obț ine recunoa ștere,
precum și motive de colaborare și reciprocitate;
 motive profesionale – dorin ța de a fi capabilă în viitorul profesional, interesul fa ță de
subiectele implicate în profesia viitoare sau dorin ța de a participa la anumite școli, etc.
O persoană este motivată să se orienteze către o anumită activitate în func ție de valorile
interioare,economice, estetice, teoretice, politice, sociale, religioase,totodată trebuie luate în
considerare aptitudinile, temperamentul și caracterul, care împreună cu motivele care determină
învăț area conduc la reu șita sau nereu șita elevului în activitatea de inv ățare.

Similar Posts

  • Performanța Financiară A Francizelor Din România (2) [625596]

    PERFORMAN Ț A FINA NCIARĂ A FRANCIZELOR ÎN ROMÂNIA Introducere ​ : Motiva ț ie, actualitate, metodologia, analiză cantitativă/calitativă. Capitol I: ​ Defini ț ia sistemului de franciză. Istoricul francizelor. Avantajele ș i dezavantajele francizelor. Capitol II: Francize în România. Dezvoltarea francizelor în România. (Cum să devii francizat în România). Capitol III: ​ Analiza asupra…

  • Microsoft Word – SALMONICULTURA I.D. IV zoo _2_ [304241]

    UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ "ION IONESCU DE LA BRAD" [anonimizat].dr Corneliu Leonte Absolvent: [anonimizat]. Augustin-Mugurel Angelescu 2018 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ "ION IONESCU DE LA BRAD" DIN IAȘI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE MASTERAT: MANAGEMENTUL PRODUCȚIILOR ÎN ACVACULTURĂ 5 [anonimizat], Șef lucr.dr Corneliu Leonte Absolvent: [anonimizat]. Augustin-Mugurel Angelescu Iași, 2018 [anonimizat],…

  • FAUNA DE MAMIFERE DIN ECOSISTEMELE URBANE ALE MUNICIPIULUI CHIȘINĂU [304121]

    UNIVERSITATEA DE STAT „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA ȘTIINȚE ALE NATURII DEPARTAMENTUL ȘTIINȚE BIOLOGICE ȘI GENOMICE SPÎNU CĂLIN FAUNA DE MAMIFERE DIN ECOSISTEMELE URBANE ALE MUNICIPIULUI CHIȘINĂU TEZĂ DE MASTER 052 Științe ale Mediului Bioeconomie și Economie Ecologică Conducător științific: [anonimizat], profesor universitar Coordonator științific: [anonimizat]: SPÎNU Călin grupa BEC 2m Admis la susținere Șef departament: [anonimizat].,conf.univ….

  • Licenta V Final (1) [615912]

    UNIVERSITATEA„ALEXANDRUIOANCUZA” FACULTATEADEFILOSOFIEȘIȘTIINȚESOCIAL-POLITICE SPECIALIZAREACOMUNICAREȘIRELAȚIIPUBLICE LUCRAREDELICENȚĂ VALENȚECULTURALEALEMESAJULUIPUBLICITARÎNSPAȚIUL EUROPEAN Coordonatorștiințific:Conf.univ.dr.GerardStan Autor: CiobanuElena-Gabriela Cuprins Introducere…………………………………………………………………………………………………3 CapitolulI–Osmozadintrepublicitateșicultură…………………………………………….6 I.1.Emergențabrandurilorglobale………………………………………………………….7 I.2.Conceptualizareanoțiunilordevaloareșicultură………………………………..8 I.2.1.Determinareainfluențeivalorilorasupraconsumatorului…………..9 I.2.2.Reflectareaculturiiînspațiulpublicitar………………………………….12 I.2.3.Rolulstereotipurilorînpublicitate………………………………………….16 I.3.Teoriadimensiunilorculturale…………………………………………………………19 CapitolulalII-lea–Valențeleculturalealepublicității…………………………………..23 II.1.Scurtăistorieapublicitățiieuropene……………………………………………….23 II.2.Standardizareversusadaptare………………………………………………………25 II.2.1.Standardizareamesajelorpublicitare……………………………………..28 II.2.2Adaptareamesajelorpublicitare…………………………………………….30 II.2.3.Diferențiereaconceptelorînspațiulpublicitar…………………………31 II.2.4.Variabilelecareinfluențeazădeciziastandardizăriisaua adaptării………………………………………………………………………………………36 II.2.4.1.Produsul……………………………………………………………………..36 II.2.4.2.Tipulcompaniei,experiențainternaționalășicultura corporatistă…………………………………………………………………………………….38 II.2.4.3.Consumatorul……………………………………………………………..39 II.2.4.4.Eficacitateașirezultatele………………………………………………40 CapitolulalIII-lea:Studiidecaz:Analizăsinteticăabrandurilorglobalecareau standardizatsauauadaptatmesajelepublicitareînEuropa……………………………..41 III.1.BrandulCoca-Cola–Strategieaadaptăriimesajelorpublicitare……….43 III.1.1.Prezentareacompaniei…………………………………………………………43 III.1.2.Analizaînprofunzimeamesajelorpublicitarealecompaniei…..45 III.2.BrandulApple–Strategieastandardizăriimesajelorpublicitare………51 III.2.1.Prezentareacompanieișistudiereamesajelorpublicitare………51 III.2.2.Analizaînprofunzimeamesajelorpublicitarealecompanie….51 Concluzii………………………………………………………………………………………………….57 Bibliografie………………………………………………………………………………………………58 3Introducere ÎnlucrareaValențeculturalealemesajuluipublicitarînspațiuleuropean mi-ampropussăanalizezformelepecareleiapublicitateaatuncicândmesajul transmisesteprezentîngrupuriculturalediferite,ceauviziunivariateasupraunui anumitbrand,unuianumitobiceisauobicei. Porninddelaideeageneralăaglobalizării,amidentificatoorientare generalăabrandurilordejaconsacratepepiațăsăabordezedouăviziunidiferite atuncicândimplementeazăocampaniedemarketing:fiesăstandardizezemesajul publicitar,adicăpublicitateaaceluiașibrandsauaaceluiașiprodusserealizeazăîn aceeașimodalitatepetotglobul.Însenslarg,conceptuldestandardizarefaceapel lasimilaritățilețărilorșiaculturilor,căutândsegmentedepubliclacaresăfacă apel.Pecealaltăparte,brandurileapeleazălaostrategieaadaptăriimesajelor-s-a înțeles,odatăcuînceputulanilor2000,căfiecaregrupculturalpoateaveanevoi diferiteșiviziunidiferiteși,deaceea,numeroasebranduriauabordatoasemenea…

  • Modul de percepere a spațiului și echilibrul simțurilor în arhitectură [627038]

    Conceptul de relaxare senzorială Modul de percepere a spațiului și echilibrul simțurilor în arhitectură stud. arh. Ștefania – Daniela Tapalagă coordonator : prof. dr. arh. Nicolae Lascu Universitatea de Arhitectură și Urbanism ,,ION MINCU’’ București Facultatea de Arhitectură 2017 Cuprins Argument 4 Introducere 5 Plan de idei 6 Capitolul 1. Relaxarea 1.1. Definiție 9 1.2….

  • – provocă ri pentru psihologul clinician – POPA MARIA ALEXANDRA In societate , natura mortii si constientizarea omenirii de propria mortalitate a… [626100]

    UNIVERSITATEA DIN PITESTI MASTER PSIHOLOGIE CLINICA Anul II Proiect Omul față în față cu moartea – provocă ri pentru psihologul clinician – POPA MARIA ALEXANDRA In societate , natura mortii si constientizarea omenirii de propria mortalitate a fost o preocupare a traditilor religioase ale lumii si a creat dispute filosofice. Moartea este centrul multor traditii…