Program de Studii: ECTS -ZI [616452]
Universitatea Transilvania Din Braș ov
Facultatea de Ș tiinte Economice ș i Administrarea Afacerilor
Program de Studii: ECTS -ZI
LUCRARE DE LICENȚĂ
Conducă tor științ ific: Absolvent: [anonimizat]. univ.dr. Ștefan P. Nicolae -Claudiu
Ruxandra Gabriela Albu
Brașov, 2017
Universitatea Transilvania Din Braș ov
Facultatea de Știinte Economice ș i Administrarea Afacerilor
Program de Studii: ECTS -ZI
DEZVOLTAREA ECOTURISMULUI
STUDIU DE CAZ:PARCUL NAȚ IONAL
PIATRA CRAIULUI
Conducă tor științ ific: Absolvent: [anonimizat]. univ.dr. Ștefan P. Nicolae -Claudiu
Ruxandra Gabriela Albu
Brașov, 2017
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 4
Cap 1. Noțiuni teoretice cu privire la ecoturism ………………………….. ………………………….. ……………………… 5
1.1 Ecoturism – concepte de bază ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 5
1.2 Ecoturism – Definiția și istoria acestuia ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
1.3 Ecoturismul pe plan mondial ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.4 Dezvolarea ecoturismului în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. 8
1.5 Activități desfășurate în cadrul ecoturismului ………………………….. ………………………….. ………………. 10
1.6 Inițiative pentru dezvoltarea ecoturismului în România ………………………….. ………………………….. … 11
1.7 Dezvoltarea și amenajarea unei stațiuni ec oturistice ………………………….. ………………………….. …….. 12
1.8 Societăți de ecoturism ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 13
Cap 2. Prezentarea generală a Parcului Național Piatra Craiului ………………………….. ………………………….. 16
2.1 Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 16
2.2 Administrare a Parcului Național Piatra Craiului ………………………….. ………………………….. ………….. 16
2.3 Localizarea și zonarea Parcului Național Piatra Craiului ………………………….. ………………………….. . 17
2.4 Fauna Parcului Național Piatra Craiului ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
2.5 Flora Parcului Național Piatra Craiului ………………………….. ………………………….. ……………………….. 19
2.6 Clima Parcului Național Piatra Craiului ………………………….. ………………………….. ……………………… 19
2.7 Apele de pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului ………………………….. ………………………….. … 20
2.8 Localitățile și tradițiile din Parcul Național Piatra Craiului ………………………….. ………………………… 21
2.9 Proiectele desfășurate în cadrul Parcului Național Piatra Craiului ………………………….. ……………… 22
2.10 Turismul și Ecoturismul în Parcul Național Piatra Craiului ………………………….. ……………………… 24
Cap 3. Atitudini și opinii ale studenților din cadrul Universității Transilvania din Brașov cu privire la
dezvoltarea turistică a Parcului Național Piatra Cra iului ………………………….. ………………………….. ………… 28
3.1 Stabilirea ipotezelor cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 28
3.2 Stabilirea obiectivelor cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 30
3.3. Considerații privind elaborarea chestionarului ………………………….. ………………………….. ……………. 31
3.4. E șantionarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 34
3.5 Metodologia folosită pentru culegrea datelor ………………………….. ………………………….. ………………. 36
3.6 Interpretarea datelor și distribuția frecvențelor ………………………….. ………………………….. …………….. 36
CAP 4. Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 58
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 62
4
INTRODUCERE
Am ales această temă deoarece a bordarea subiectului ecoturism î n România se lasă
asteptat. Deși avem instituții care se pot ocupa de aceste lucruri nimeni nu face nimic. Am vizitat
mai multe Parcuri Naționale din România iar locurile vizitate lasă mult de dorit. Îngrijirea,
aspectul lor este foarte deg radat iar nimeni nu face nimic î n legatură cu acestea.
În România avem un potențial ecoturistic foart e mare, relieful fauna, cutura ș i obiceiurile
românești nu sunt deloc exploatate, există zone foarte frumoase de unde ar putea b eneficia atât
autoritătile cât și localităț ile din jurul acestora însă acest lucru nu se face.
Am ales ca studiu de caz Parcul Național Piatra Craiului care se întinde pe terioriul a
două județe Brașov și Argeș având o suprafaț ă de aproximativ 15.000 de hectare. Deși este una
din cele mai frumoase arii protejate din România, acest parc trebuie restaurat cât mai devreme cu
putința. Lipsa indicatoarelor, a spațiilor sanitare d uc la pierderea eco -turiștilor și a turiștilor din
zonă iar cel mai m ult de suferit vor avea localită țile din jurul acestuia.
În primul capitol am analiza t partea teoretică a ec oturismului, apariția acestuia ș i istoria
sa. Am analiz at dezvoltarea ecoturismului atât pe plan local câ t și pe plan mondial unde
ecotu rismul este o știință tânără apărută î n secolul 20 ca urmare a protejă rii spațiilor naturale.
În capitolul doi am dezvoltat partea teoretică ș i descriptivă a Parcului Național Piatra
Craiului. Acest parc a fost înființat în anul 1938 dar declarat ca arie protejată în anul 1990.
Fiind o zonă montană relieful este foarte variat cu văi, munți și depre siuni, stânci peșteri și o
faună foarte diversificată. Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite
etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii
geomorfologice sau altitudinii.
În capitolul trei am realizat un studiu de caz numit “ Atitudini și opinii ale studenților din
cadrul Universității Transilvania din Brașov cu privire la dezvoltarea turistică a Parcului Național
Piatra Craiului ”. Aceștia au fost receptivi iar mulți au vizita t această zonă protejată.
În final pe baza analizei făcute a Parcului Național Piatra Craiului am realizat o serie de
concluzii și propuneri cu privire la îmbu nătățirea acestui parc și al dezvoltării ecoturismului în
zonă.
5
Cap 1. Noțiuni teoretice cu pr ivire la ecoturism
1.1 Ecoturism – concepte de bază
Ecoturismul reprezină o formă a turismului ce se bazează pe un impact scăzut asupra
mediului înconjurător și protejarea acestuia totodata acesta este o formă durabilă de turism care
aduce beneficii localităților din zonele în care se desfășoară această activitate.
Formele de dezvoltare durabilă a tu rismului au apărut în vederea protejării mediului
natural, social și cultural și pentru satisfacerea nevoilor turiștilor și a comunităților locale.
Obiectivele, principiile și cerințele dezvoltării durabile a turismului se regăsesc în forme ale
turismului precum ecoturismul și turismul rural. 1
Odată cu intrarea în mileniul trei , devenim tot mai conștienți de valoarea planetei noastre.
În urma dezvoltării transporturilor și tehnologiei, tot mai multe arii natural e îndepărtate au
devenit uș or accesibile. Ca urmare al acestui fapt dezvoltarea turismu lui în arii naturale sensibile
poate prezenta o amenințare pentru ecosistemul și com unitățile locale.
Datorită acțiunilor sale omul a determinat intrarea Terrei într -o no uă epocă geologică,
care a început la mijl ocul secolului al XX -lea, potrivit unui grup de oameni de știință care și -au
prezentat ideile la Congresul Internațional de Geologie, organizat în Africa de Sud .2
Deși în prezent omul a dezvoltat o tehnologie foarte avansată acesta nu reușește să țină
sub control deșeurile lăsate de turiști în zonele vizitate de aceștia .Pentru a realiza o activitate cât
mai bună împotriva deșeurilor și a poluării la nivel regional și local s -au realizat structuri
numindu -se amenajări turistice pentru ca autoritățile să poat ă avea un control mai bun asupra
activitaților de turism.
Amenajarea teritoriului reprezintă efortul de dezvoltare planificată aplicat la diferite
sectoare ale economiei naționale, în vederea realizării unei so luții cât mai bune pentru
dezvoltarea coordona tă a unei zone, într -un ansamblu complet.3
1.2 Ecoturism – Definiția și istoria acestuia
Ecoturismul pe parcursul apariției acestuia în cadrul turismului a primit mai multe
definiții de -a lungul istoriei.
1 Candrea, A.,N., Ecoturism și turism rural, Suport de curs pentru ID, Universitatea Transilvania din Brașov, 2009.
Pag 7
2 http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/dezvoltare -durabila/14277/
3 Ispas, A ., Amenajarea turistică a teritoriului , Editura Universității Transilvania, Brașov, 2011. Pag 5
6
În timp ce acest domeniu se dezvolta și devenea o ramură de bază a turismului s -au dezvoltat noi
definiții.
Astfel, Hector C eballas Lascurain (1983) spunea că ”Ecoturismul este un turism care
implică călătorii în areale relativ neperturbate, cu scopul de a admira, studia, bucura de peisaje,
faună, plante ca și de unele resurse culturale” în timp ce mai târziu în anul 1991 Valentine P.,
introduce termenul de durabilitate în definiția ecoturismului:
“Ecoturismul reprezintă un turism bazat pe natură în mod d urabil și ecologic și pe areale
ecologice, fiind un turism benefic , care contribuie la protejarea mediului prin al egerea unui
regim administrativ propriu ”4
Prima persoană care a promovat termenul de ecoturism a fost Hector Cebal los-Lascurain
în iulie 1983 , pe când era atât Di rector General al Standardelor ș i Tehnologiei Generale în
cadrul SEDUE (Ministerul Mexican al Dezvoltării Urbane și Ecologiei) și membru fondator al
Pronatura. Pronatura se ocupa cu conservarea mlaș tinilor din nordul Yucatanului ca fi ind
habitat e de hrănire si reproducere a F lamingo ului American.
Alte persoane susțin că termenul ecoturism a fost folosit mai înainte de Claus -Dieter
(Nick) Hetzer, un academician ș i aventuri er din cadrul Forumului Internaț ional din Berkeley,
conducând p rimele ecotururi în Yucatan la î nceputul anilor 1970.
În 1992, la Earth Summit (Summit -ul Pământului) organizat în Rio de Janeiro, Brazilia,
Organizația Națiunilor Unite a pus bazele Agendei Locale 21 luând în considerare rolul
important al autorităților l ocale în procesul planificării durabile5 Această Agenda locală 21 are la
bază strategii cu privire la colectarea și reciclarea deșeurilor dar și la dezvoltarea locală a
tursmului în principiu la comunitățile locale.
În prezent oamenii ar trebui să pună mai mult accent pe ecoturism deoarece ”schimbările
de climă, poluarea apei și aerului, reducerea suprafeței sistemelor forestiere tropicale și a zonelor
umede, dispariția sau punerea în pericol a existenței unui număr m are de specii de plante și
animale terestre sau acvatice, au început să aibă efecte negative, măsurabile, asupra societății și
sănătății oamenilor în zone vaste ale planetei. ”6
4 http://www.horecaromâ nia.ro
5 Candrea. A., N., Ecoturism și turism rural, Suport de curs pentru ID, Universitatea Transilvania din Brașov, 2009.
Pag 14
6 Ispas. A., Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2011. Pag 30
7
1.3 Ecoturismul pe plan mondial
În ultimii treizeci de ani ecoturismul s -a răspândit de la un nivel academic până la afaceri
în turism sau agenț ii de conservare a naturii .
Pe plan mondial s -au dezvoltat numeroase coduri st andard privind evaluarea calităț ii
serviciilor din domeniul dezoltă rii durabile sau ecoturism. Prima țară care a dezvoltat un astfel de
sistem a fost Australia care a transpus un set de criterii car e pot fi măsurabile. De -a lungul anilor
s-au mai dezvoltat multe sisteme de certificare care au subliniat necesitatea elaboră rii unui set de
certificate universal pentr u serviciile de ecoturism. Acest lucru a devenit foarte important pentru
calitatea ofert ei ecoturistică .
O inițiativă globală de dezvoltare a turismului durabil a fost lansată în 2007. Coaliția a
fost formată din 27 de organizații și a fost inițiată de căt re Programul Națiunilor Unite pentru
Mediu (UNEP), Fundația Națiunilor Unite, Organizația Mondiala a Turismului (OMT) precum si
Alianța Pădurilor Tropicale.7
Această inițiativă a avut la bază lansarea unor seturi de criterii pentru dezvoltarea
turismului d urabil. Ulterior în anul 2012 s -au adus noi îmbunătațiri la prima versiune.
Prin urmare, există anumite organizații internaționale care stabilesc principalele
coordonate de utilizare a dezvoltării durabile a turismului și ecoturismului . Interesul
organ izațiilor implicate în domeniul ecoturismului se poate îndrepta în mai multe direcții.8
Aceste direcții pot fi următoarele: educarea consumatorilor și a prestatorilor, formularea
și implementarea unor politici sectoriale și dezvoltarea unor instrumente și stra tegii de
management și marketing.
Pentru a a juta operatorii din ecoturism să obțină performanț e maxime respectând
principiile enuntate, sunt necesare linii directoare specifice. Ele oferă soluț ii practice pentru
atingerea obi ectivelor de dezvoltare durabilă, o arie largă de recomandă ri pe care un turist
responsabil, un om de afaceri sau un proprietar de teren le vor putea aplica pentru a selecta un
sejur turi stic, pentru a construi o cabană sau pentru a organiza un program ecoturistic .9
Aceste princi pii s-au dezvoltat în urma expansiunii turismului pe plan mondial. Ele au
fost implementate în urma summit -urilor realizate în Quebec în anul 2002 și în Rio de Janeiro
din Brazilia.
7http://bsc.smebg.net/ecotourguide/ro/resources/Module_6.pdf
8 Nistoreanu P., Ecoturism și turism rural, pag. 90
9 The Ecotourism Society, Ecotourism Guidelines for Nature Tour Operators, 1993
8
1.4 Dezvolar ea ecoturismului în România
Având în vedere tendințele actua le și cererile în domeniul ecoturismului, România ar
putea deveni un competitor foarte important în acest domeniu.10
România datorită reliefului variat pe care îl deține și istoria frumoasă aceasta poate
deveni un competitor puternic nu doar pe plan europea n cât și pe plan mondial. Ecoturismul se
poate desfășura atât în zona montană cât și în zona litorală a țării. Având accesibilitate și la
munte și la mare turistul poate fi atras de această obțiune, numai că în România promoarea
turismului este foarte scăz ută în comparație cu alte state.
Mediul natural reprezintă probabil bogăția cea m ai mare pentru turismul din Româ nia.
Patrimoniul natural, flora, fauna, litoralul, delta și munții, toate sunt motive puternice pentru
vizitare și desfășurarea activităților d e turism . Dacă mediul este deteriorat, sau dacă percepția
vizitatorilor este alterată, aceste două argumente convingătoare pentru vizitare vor dispărea.
Prote cția mediului este cel mai important lucru pentru turism.11
Pentru a proteja mediul autoritățile tr ebuie să desfășoare noi proiecte pentru a educa
turiștii ca aceștia să nu mai polueze natura ci să aibă grijă de aceasta pentru a o menține curată.
În prezent în România exista rezervații naturale, par curi naționale si o rezervație a
biosferei. Cea mai cun oscută rezervație naturală din România este Rezervația Vulcanii Noroioși
din județul Buzău.
Situați în partea centrală a Subcarpaților de Curbu ră, în apropierea comunei Berca.
Vulcanii noroioși sunt printre cele mai cunoscute rezervații naturale, dar și pr intre cele mai
frumoase fenomene ale naturii de la noi din țară.12
Vulcanii Noroioși sunt niște ridicături sub forma unor pâlnii cu vârful în sus care se
formează la suprafața pămantului în urma unor erupții degajate de zăcămintele de subsol.
Gazele emanate de aceste zăcăminte de subsol aduc la suprafață apa și nisipul întâlnit în calea lor
către suprafață.
10 Candrea A.,N., Ecoturism și turism rural, Suport de curs pent ru ID, Universitatea Transilvania din Brașov, 2009.
Pag 64
11 Ispas A., Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2011. Pag 14
12 https://www.agerpres.ro/flux -documentare/2015/07/29/monum ente -ale-naturii -din-românia -vulcanii -noroioși –
din-buză u-09-52-45
9
Ca și parc național unul dintre cele mai importante din România este Parcul Național
Piatra Craiului situat pe teritoriul județelor Argeș și Brașov.
Scopul desemnă rii Masivului Piatra Craiului ca și parc naț ional este acela de a ajuta la
conservarea mediului, a speciilor valoroase, promovarea și î ncurajarea turism ului, conștientizarea
și educarea publicului în spiritul protejării naturii ș i a valorilor sale.13
În anul 1990 Piatra Craiului este declarat parc național prin Ordinul 7 al Ministerului
Agriculturii de la acea vreme, alături de alte 12 parcuri din România. Acesta a fost declarat parc
național datorită faunei și florei rare care se întalnește în parc alături de frumusețea reliefului din
zona respectivă.
Traseele turistice sunt marcate iar pe alocuri sunt construite adăposturi sau refugii:
cabanele de la Plaiul Foii și Vlădușca, refugiul Grind, refugiul Diana, refugiul de la Vf. La Om
(2239m), ref ugiul de la Vârful Ascuțit (acesta fiind primul refugiu iglu) , refugiul Spirlea (care a
fost contruit inițial pentru bateria de tunuri între anii 1942 -1945) sau Cabana Negru Vodă14
Deși sunt amplasate cabane și refugii pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului
acestea sunt insuficiente atât pentru turiști cât și pentru eco -turisti. Acest parc național are mare
nevoie de îngrijire de specialitate, de noi amenajări turistice și cel mai important aspect fiind
angajarea de noi paznici în parc deoarece defr ișarile schimbă cu totul aspectul parcului național.
O altă arie protejată de o importanța foarte mare este Delta Dunarii. Din punctual meu de
vedere Rezervația Biosferei a Deltei Dunarii reprezinta cel mai frumos loc protejat din România
și unic în lume.
Rezervațiile biosferei su nt acele arii naturale care au scopul de a proteja zonele de habitat
natural și a diversității biologice din acea zonă . Rezervațiile biosferei au întinderi foarte mari și
cuprind un complex de ecosisteme terestre și/sau acvatice, l acuri și cu rsuri de apă, zone umede și
faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenaja rea tradițională a
teritoriului sau ecosisteme readuse la viață de catre om pentru a valorifica resursele naturale pe
motivul dezvoltării durab ile.15
Însa cu toate că întalnim în România multiple zone unde se poate desfășura ecoturismul,
acesta nu este promovat nici pe plan intern nici pe plan extern.
13 http://www.pcrai.ro/lang -ro/6/Parcul.html
14 http://www.româniapozitivă.ro/transilvania/parcul -național -piatra -craiului/
15 Ispas A., Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2011. Pag 123
10
1.5 Activități desfășurate în cadrul ecoturismului
În cadrul zonelor de ecoturism se pot realiza următoarele tipuri de activități: vizionare de
păsări (birdwatching), vizionare de animale sălbatice, drumeții, călării, vizitare de peșteri și alte
activitați în aer liber (plimbare cu bicicleta).
În prezent există câteva agenții de turism din România ca re au reușit să promoveze cu
succes produse ecoturistice, în special turiștilor din ț ările vest -europene dezvoltate economic dar
și social : Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Austria, Elveția. Deși acest lucru a fost
facut, în Romania înca exista z one ecoturistice neexploatate corespunzător de persoane din
domeniu .16
În România se pot realiza toate tipurile de activități enumerate mai sus. Vizionarea de
păsari și animale sălbatice se pot realiza în zonele protejate dar și prin pădurile aflate la poal ele
munților.
Drumețiile se pot realiza pe tot terioriul țării însă este de preferat ca turiștii să se axeze pe
zonele de munte protejate deoarece acolo există indicatoare și drumuri deja stabilite iar turiștii nu
se pot pierde în natură.
În Masivul Bucegi se întâlnesc cele mai multe poteci marcate dar și întreținute din
România – 39 de trasee omologate și 1 în curs de omologare. Acestea sunt grupate în patru
magistrale turistice organizate pe întregul masiv .17
Datorită Munților Occi dentali, România oferă și o gamă largă de peșteri pe care orice
turist le poate vizita. Ele sunt amenajate corespunzător pentru ca turistul să aiba protecție atunci
cand vizitează aceste locuri. Una dintre cele mai cunoscute peșteri din țara noastra este P eștera
Urșilor cu u n aspect uimitor.
Peștera Urș ilor este unul din cele mai cunosc ute obiective turistice din România ș i face
parte din categoria obiectivelor turisti ce care trebuie vizitate cel puțin odata î n via ța. Denumirea
de Peștera Urș ilor provine d e la numeroasele oase de urși găsite în peșteră .18
Plimbările cu bicicleta sau alte activități ce se pot realiza în aer liber se pot desfașura și
pe teritoriile României doar că nu există zone destinate special pentru acestea ci sunt combinate
cu drumețiile .
16 Candrea A.,N., Ecoturism și turism rural, Suport de curs pentru ID, Universitatea Transilvania din Brașov, 2009.
Pag 77
17 http://www.bucegipark.ro/obiective.php?show=trasee_turistice
18 http://www.peșteraurșilor.net/peștera_urș ilor.html
11
1.6 Inițiative pentru dezvoltarea ecoturismului în România
Pentru a se realiza o dezvoltare durabilă a ecoturismului trebuie îndeplinite urmatoarele
aspect e: concentrarea pe zonele naturale, realizarea de produse ecoturistice și promovarea
acestora.
În zonele naturale sunt admise doar activități tradiționale realizate de localitațile și
comunitățile din acele locuri, activități tradiționale ce vor fi înregistrate î ntr-un plan de
management .19
Pentru a nu apă rea zone industriale și pentru a nu distruge so lul, fauna și flora autoritațile
din zonele unde se pot realiza activități de ecoturism trebuie să realizeze un plan de management
în favoarea protejării mediului.
Ecoturismul te ajută să realizezi noi experiențe în natură ceea ce te duce la o mai buna
înțelegere a acesteia , apreciere și bucuria de a descoperi noi pasiuni , de a ocroti natura și a păstra
cultura tradițională locală, atât pentru vizitatori, cât și pentru comunitatea locală. Produsele de
ecoturism atrag acei turiști care doresc să intre în legatură cu natura sau a turiștilor care vor să
încerce noi forme de turism .20
La fel ca orice produs și produsele turistice au nevoie de marketing pentru promovarea
acestora. Marketingul poate oferii clienților informații complete despre fauna di ntr-o anumită
zonă, flora sau chiar infrastructura zonei specifice. De exemplu drumul național Transfăgărășan
este închis pe timpul iernii iar acesta era un mijloc important de acces către lacul Bâlea.
Un alt spect important îl mai reprezintă și satisfacer ea clienților. Ecoturismul răspunde
așteptărilor turiștilor. Satisfacția turiștilor este esențial ă pentru p rodusul turistic deoarece așa îș i
pot realiza noi clienți sau a păstra legă tura cu aceștia, uneori p rodusele ecoturistice chiar
depă șesc așteptările clienților sau tind spre a le depăși .21
În România ecoturismul este slab dezvoltat deși are un potențial foarte ridicat. Pentru
dezvoltarea ecoturismului și deasemenea pentr u creșterea atractivității zonelor , fiecare perimetru
destinat ecoturismului va ave a un pachet suplimentar de informații legate de comunitățile locale,
19 Ispas A., Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2011. Pag 121
20 Candrea A.,N., Ecoturism și turism rural, Suport de curs pentru ID, Universitatea Transilvania din Brașov, 2009.
Pag 93
21 Candrea A.,N., Ecoturism și turism r ural, Suport de curs pentru ID, Universitatea Transilvania din Brașov, 2009.
Pag 94 -95
12
relief, floră, faună ș i despre protejarea acestora .Vor trebui și ghizi locali specializați capabili să
interpreteze aceste informații și să îi învețe pe turiști responsabilitățile unui e coturist.
Rețeaua Europeană de Ecoturism sprijină și susține procesul de învățare ECOLNET
pentru îmbunătațirea calității serviciilor ecoturistice europene.22
1.7 Dezvoltarea și amenajarea unei stațiuni ecoturistice
Pentru a dezvolta și amenaja o stațiune e coturistică trebuie îndeplinite urmatoarele
caracteristici: realizarea unui centru de vizitare, realizarea de trasee specifice, amenajarea unor
locuri de campare, refugii, amplasarea de spații sanitare și indicatoare turistice pe toate traseele.
Centrul de vizitare reprezintă o clădire care cuprinde cel puțin un punct de informare
turistica, hărți și pliante cu zona turistică în care este amplasat.
Obiectivele centrului local de informare turistică și dezvoltarea serviciilor turistice sunt:
promovarea acțiu nilor turitice din zona r espectivă, creșterea valorii adă ugate în activităț ile de
turism și creșterea numă rului de turiști în districtul respectiv.23
Traseele turistice care se pot realiza trebuie să țină seamă de fauna și flora din zona
respectivă. Uneori aceste trasee distrug anumite specii de plante de aceea ele trebuies c bine
amplasate iar turiștii să fie atenționați cu privire la acest aspect pentru a nu se abate de la drum și
a distruge aceste plante sau habitate naturale ale unor animale.
Amenajarea l ocurilor de campare se vor face prin delimitarea zonelor cu panouri
informative în care se vor specifica regulile de campare și toalete ecologice24 .Totodata în aceste
zone trebuiesc amplasate și coșuri de gunoi pentru ca turistul să recicleze gunoiul și nu cu
ajutorul acestuia să polueze și să distrugă natura din acel loc.
În zonele unde există trasee lungi și pe mai multe etaje climatice trebuiesc amplasate și
refugii pe care turistul le poate folosii în cazul unor furtuni sau pe parcursul unor nopți. În
România aceste refugii nu sunt întreținute iar în unele zone unde sunt mare nevoie de ele lipsesc
cu desăvârșire.
22 http://bsc.smebg.net/ecotourguide/ro/resources/Module_6.pdf
23 www.centrulturistic.ro
24 Ispas A., Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universității Transilvania, Brașov, 2011. Pag 137
13
În Munții Carpați nu există foarte multe refugii alpine dar cele care se afla amplasate sunt
cunoscute de turiștii experimentați , altele mai pu țin cunoscute drumeților ocazionali și câteva
accesibile doar celor ce cunosc foarte bine muntele.25
Spațiile sanitare trebuiesc amplasate pe fiecare traseu montan. Ele trebuiesc echipate și cu
truse medicale. Acestea sunt de mare nevoie turiștilor în cazul în care se pot răni pe parcursul
traseului.
Indicatoarele sunt foarte importante pe întregul traseu deoarece turistul sau ecoturistul se
poate rătăci foarte ușor în natură, de aceea autoritățile au un rol fo arte impo rtant în amenajarea
ecoturistică pentru a avea gri jă să nu se întample nici un accident.
1.8 Societăți de ecoturism
Cele mai cunoscute societăți de ecoturism sunt următoarele: Societatea Internațională de
Ecoturism, Rețeaua Europeană de Ecoturism și Asociația de Ecoturism din România.
AER sau Asociația de Ecoturism din România reprezintă instituția care se ocupa cu
conservarea naturii și dezvoltarea turismului în România, aceasta realizează legături între
asociații de turism, organizații neguverna mentale de dezvoltare locală și conservarea naturii,
proiecte de conservarea naturii și agenții de turism. AER are la bază reunirea sectorului privat cu
cel public pentru a proteja natura și a dezvolta turismul și ecoturismul26
Aceste asociații se ocupa cu desfașurarea cât mai buna a ecoturismului. Pe plan mondial
ecoturismul s -a dezvoltat foarte mult fiind una dintre cele mai importante ramure a tursmului. În
prezent ecoturiști sunt puțini, majoritatea având studii superioare și o capacitate mult mai bună
de a înțelege că orice rău pe care îl face naturii se întoarce tot împotriva lor. Însa pe parcursul
anilor se observă o creștere a ecoturismului ceea ce v -a duce la o protejare cât mai mare a
planetei.
Prin rezoluția ONU din data de 21 decembrie 2012, "Promovarea ecoturismului pentru
eradicarea sărăciei și protecția mediului", aceasta solicită membrilor să promoveze cat mai mult
ecoturismul.27
25 http://www.montaniarzi.ro/
26 http://www.asociaț iaaer.ro/
27 http://turism.gov.ro/wp -conte nt/uploads/2013/05/Strategia -națională -de-dezvoltare -a-ecoturismului -în-
România -context -viziune -și-obiective -2016 -2020 -aprilie.pdf
14
Prin această rezoluție ONU împreună cu societățile de ecoturism realizează oportunități
semn ificative de noi locuri de muncă pentru persoanele care locuiesc în apropierea zonelor unde
se practică turismul. Acest lucru este benefic tuturor nu doar oamenilor ci și statului realizându –
se un aport la venitul acestuia.
O alta societate o reprezintă Co nsiliul Național al Ecoturismului.
Consiliul Național al Ecoturismului ar putea să servească ca o rganizație pentru
implementarea strategiilor de ecoturism. De asemenea, poate funcționa ca o platformă națională
pentru formularea politicilor, schimb de exper iențe și bune practici.28
Acest consiliu urmarește atragerea tuturor factorilor implicați în mod activ în consiliu și
implementarea strategiei de ecoturism în România. În același timp consiliul se ocupă și cu
căutarea de noi zone ecoturistice de pe teritori ul țării.
În concluzie ecoturismul reprezintă o formă de turism într -o dezvlotare continuă. Deși în
România acesta înca nu are un impact foarte mare el se dezvoltă din ce in ce mai mult pe plan
internațional. Ecoturismul ajută nu doar statul prin taxele im puse cât și cetățenii din jurul zonelor
cu potențial ecoturistic. Cel mai important lucru este faptul că ajută la protejarea naturii și la
păstrarea acesteia pentru următoarele generații.
28 http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza2.pdf
15
Bibliografie
1. Candrea A.,N ., Ecoturism și turism rural, Suport de curs pentru ID, Universitatea
Transilvania din Brașov, 2009. Pag. 7,14,64, 77,93,94,95
2. Ispas A., Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universității Transilvania,
Brașov, 2011, Pag. 5,14,30,121,123
3. Nistorean u P., Ecoturism și turism rural, Pag. 90
4. The Ecotourism Society, Ecotourism Guidelines for Nature Tour Operators, 1993
5. https://www.agerpres.ro/flux -documentare/2015/07/29/monumente -ale-naturii -din-
românia -vulcanii -noroioș i-din-buză u-09-52-45
6. http://www.asociațiaaer.ro/
7. http://bsc.smebg.net/ecotourguide/ro/resources/Module_6.pdf
8. http://www.bucegipark.ro/obiective.php?s how=trasee_turistice
9. http:// www.centrulturistic.ro
10. http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/dezvoltare -durabilă/14277/
11. http://www.horecaromânia.ro
12. http://www.montaniarzi.ro/
13. http://www.m drl.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza2.pdf
14. http://www.pcrai.ro/lang -ro/6/Parcul.html
15. http://www.peșterau rșilor.net/pestera_ursilor.html
16. http://www.româniapozitivă.ro/transilvania/parcul -național -piatra -craiului/
17. http://turism.gov.ro/wp -content/uploads/2013/05/Strategia -națională -de-dezvoltare -a-
ecoturismului -în-România -context -viziune -și-obiective -2016 -2020 -aprilie.pdf
16
Cap 2. Prezentarea generală a Parcului Național Piatra Craiului
2.1 Istoric
Masivul Piatra Crai ului a devenit pentru prima oară rezervație naturală în anul 1938.
Consi liul de miniștrii a luat această decizie datorită florei rare ce se găsește în această zonă și a
peisajului frumos.
În anul în care rezervația a fost înființată aceasta ocupa doar 440ha. Ulterio r în anul 1972
această suprafață a crescut la 900ha. Astăzi zona de conservare a speciilor acoperă o suprafață de
4.879ha.
În anul 1952 a fost înregistra t primul amenajament silvic pentru zona Piatra Craiului
ocupând 17,2% din suprafața totală a masivului.
După anul 1990 Rezervația Piatra Craiului este declarat ă Parc Național prin Ordinul 7 al
Ministerului Agriculturii de la acea vreme, alături de alte 12 parcuri din România.
Începând cu anul 1999 odată cu demararea Proiectului Managementul Conservării
Biodiversității se constituie și administrația parcului.
În prezent Parcul Național Piatra Craiului are o întindere de 14.773 ha.29
2.2 Administrarea Parculu i Național Piatra Craiului
Administrația Parcului Național Piatra Craiului este subunitate juridică a Regiei
Naționale a Pădurilor Romsilva. La nivel central administrația este coordonată de către Serviciile
de Arii Protejate din cadrul RNP Romsilva ce coo rdonează încă 23 de parcuri naturale și
naționale de pe teritoriul României.
În administrațiile sale parcul este supervizat de către Consiliul Științific din a cărui
componentă fac parte reprezentanți ai: Academiei Romane -Comisia p entru Ocrotirea
Monumente lor Naturii, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor prin Agențiile de Protecț ie a
Mediului , Ministerului Agriculturii Pădurilor și Dezvoltă rii Rurale și Regiei Naționale a
Pădurilor Romsilva .
Consiliul Ștințific se întâlnește semestrial sau ori de cate ori este nevoie.
29 www.pnpc.ro
17
Agențiile, persoanele fizice, instituțiile care își desfășoară activitatea pe suprafața
parcului sunt și ele reprezentate în Consiliul Consultativ al Parcului Național Piatra Craiului.
Acest Consiliu se întâlnește semestrial și are ca sc op reprezentarea intereselor
organismelor reprezentate mai sus precum și sprijinirea parcului în acțiunile pe care le
desfășoară.
În prezent în Consiliul Științific fac parte: 5 ingineri în domeniul silvic, 2 zoologi, 2
geologi, un geograf , un architect ș i un inginer peisagist.
2.3 Localizarea și zonarea Parcului Național Piatra Craiului
Parcul Național Piatra Craiului este poziționat în Carpații Meridionali incluzând și
Creasta Pietrei Craiului în totalitate și culoarele Rucăr -Bran și Rucăr -Zărnești. Parcul se întinde
pe raza județelor Brașov și Argeș incluzând suprafețe care aparțin localitățiilor Moieciu, Bran,
Zărnești, Rucăr și Dâmbovicioara.
Din totalul suprafeței Parcului Național Piatra Craiului 7.806ha se afla pe terioriul
județului Brașov în timp ce 6.967 ha se întind pe județul Argeș.
În interiorul parcului se afla o zonă cu protecție strictă în suprafață de 6.053 ha (Brașov
2.619ha iar în Argeș 3.434ha).
Această zonă cu protecție strictă include și 4 zone carstice. Aceste zone fiind Cheile
Zărneștilor Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturelui și Cheile Dâmboviței. Totodata această
zonă mai cuprinde și o arie de pro tecție cu caracter de rezervație naturală numindu -se Peștera
Liliecilor. Tot în aceasta zona este restricționat și pășunatul pe o suprafață de 515ha.
Restul suprafeței Parcului Național Piatra Craiului consituie o zonă de conservare
durabilă de 6.835ha și o o zonă de dezvoltare durabilă de 1.764ha.30
2.4 Fauna Parcului Național Piatra Craiului
Fauna Parcului Național Piatra Craiului este dată de către: pești, amfibineni, nevertebrate,
mamifere și o gamă variată de fluturi.
Fauna de nevertebrate este foarte bogată și reprezintă un amplu material pentru
cercetători. Sunt prezentate peste 35 de specii rare și alte 91 de specii descrise ca fiind noi pentru
30 www.pnpc.ro
18
știință. Cele mai importante doua specii de nevertebrate întâlnite în Parcul Național Piatra
Craiului sunt: Nesticus constantinescui (Arahnida) și Rhagidia carpatica (Acari).
Piatra Cra iului mai adăpostește și un numă r foarte mare de fluturi. Pâna în prezent se
cunosc 216 specii unele foarte rare. Erebia pronoe reprezintă unul dintre cei mai rari flu turi
întâlniți în parc; el se găsește doar în Munții Bucegi și î n Parcul Național Piatra Craiului.
Fauna de reptile, pești și amfibieni este ceva mai săracă. De menționat este faptul că toate
speciile de amfibieni și reptile de pe teritoriul României sunt prote jate de către anexa 3 a legi i 13
din 11 martie 1993 (Convenț ia de la Berna).
Cele mai cunoscute specii de amfibieni și pești din Parcul Național Piatra Craiului sunt
urmtoarele: păstrăvul, broasca râioasă brună, șopârla de câmp, gușterul, vipera de munte ș i
șarpele de casă.
Parcul Național Piatra Craiului este foarte bogat și în specii de păsări. Până în prezent
sunt cunoscute 111 specii, de aceea parcul reprezintă o zonă ideală pentru observarea păsărilor.
Multe specii sunt protejate datorită Convenției de la Berna (Convenția pentru protejarea vieții
sălbatice ș i a habitatelor naturale din Europa (legea nr. 13 din 11 martie 1993) și Convenției de la
Bonn (Convenț ia privind conservarea sp eciilor migratoare de animale să lbatice (legea nr. 13 din
8 ian uarie 1998).
Cele mai importante specii de păsări întâlnite în Parcul Nați onal Piatra Craiului sunt
urmă toarele: barza, uliul, acvila de munte, șoimul călător, prepelița, cucul, pupăza și bufnița.
Datorită climei, vegetației și solului în Parcu l Național Piatra Cr aiului se gă sesc o specie
aparte de mamifere. Din totalul de 100 specii de mamifere din țara noastră peste 40% dintre
acestea sunt întâlnite în parc.
În prezent se gasesc peste 21 de specii de lilieci care trăiesc fie în peșterile de pe teritoriul
parculu i fie în scorburile copacilor bătrâni. Dintre aceste a, 6 specii sunt considerate de interes
comunitar conform Directiv ei Consiliului Europei.
De menționat este faptul că toate speciile de lilieci de pe teritoriul statului român sunt
protejate de legea 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea României la acordul privind conservarea
liliecilor în Europa adoptată la Londra din 4 decembrie 1991.
În Parcul Național Piatra Craiului se găsesc și specii de animale carnivore cum ar fi ursul
lupul sau râsul. Ultimile stu dii au arătat că există trei culoare de circulație ale acestor specii între
parc și Munții Bucegi, culoare care vor avea un regim de protecție special.
19
2.5 Flora Parcului Național P iatra Craiului
Parcul Național Piatra Craiului are o floră diversificată și foarte bogată. Datorită
altitudinilor de peste 2.200m se întâlnesc aproape toate speciile montane și alpine. Existența
stâncilor, pădurilor și chiar a ochiurilor de mlaștină favorizează menținerea unei diversităț i
botanice deosebi te. Se întâlnește o gamă vastă de ciuperci, licheni și plante cu flori în acest parc.
Pe întreg teritoriul parcului sunt menționate 1.170 de specii de plante. În România sunt
înregistrate peste 3.136 de specii de plante ceea ce ne spune că în Parcul Națio nal Piatra Craiului
sunt întâlnite peste 30% din plantele superioare de pe teritoriul țării.
181 dintre aceste specii sunt protejate de "Lista roș ie a plantelor superioare din
Româ nia" ca fiind foarte rare. De aici se poate observa importanța parcului pe ntru protejarea
speciilor de floră, mai ales cea carpatică.
Cele mai cunoscute plante care încântă privirile ecoturiștilor și turiștilor atrăgandu -i în
perioada verii sunt următoarele: garofița Piatra Craiului care reprezintă simbolul Parcului
Național Pia tra Craiului și este singurul loc din lume în care aceasta crește, angelica, sângele
voinicului, macul galben (Papaver alpinum ssp. corona -sancti -stefani) , floarea de colț sau floarea
Reginei (Leontopodium alpinum) , bujorul de munte (Rhododendron mytifoliu m), iedera alba
(Daphne blagayana) , gladiola sălbatică (Gladiolus imbricatus) , tulichina (Daphne cneorum) etc.
Tot în Parcu l Național Piatra Craiului se gă sesc și foarte multe specii de orhidee de
munte. Din totalul de 58 specii din România, 41 cresc în ac est parc. În prezent orhideea este cea
mai periclitată grupă de plante la nivel mondial. Datorită înclinării versanților în Parcul Național
Piatra Craiului se pot observa cel mai bine etajele vegetației de la pășuni la zonele alpine.
2.6 Clima Parcului Na țional Piatra Craiului
Datorită poziției geografice Parcul Național Piatra Craiului are un climat temperat fiind
poziționat între climatul continental vestic de nuanță atlantică și climatul excesiv continental.
Zona parcului se află în sectorul cu climă de munte. În general clima nu diferă de celelalte zone
muntoase dar datorită înălțimii și orientării întâlnim particularități locale ale climei.
20
În parc temeratura anuală scade în funcție de altitudine: Rucăr (>7șC), Zărnești (5 -7șC),
Podu Damboviț ei (5-7șC), Fundata (4 -5șC), Curmă tura (4 -5șC), Piatra Mica (2 -4șC), Vf. Piscul
Baciului (0 -2șC). Pe timpul verii în Rucăr întâlnim cea mai ridicată temperatură din parc, până la
25 grade C, în timp ce pe Vf Piscul Baciului tem peratura medie este de 0 grade C.
Datorită înclinației masivului precipitațiile cresc în funcție de altitudine pană la 1.700 –
2.000m. Mai sus de aceste altitudini precipitațiile din Parcul Național Piatra Craiului încep să
scadă. În urma înregistrării stațiilor meteo precipitațiile au o distribuire neuniformă, ele crescând
de la 900mm la 1.300mm în funcție de altitudine.
În afară de volumul de precipitații trebuie să se cunoscă și modul în care acestea sunt
repartizate în decursul anului, adică frecvența zilelor cu precipitații. Numărul d e zile ploioase din
cadrul Parcului Național Piatra Craiului sunt cuprinse între 180 și 200. Cele mai multe cantități
de apă se înregistrează în lunile mai -august (sezonul de vegetație) unde cad aproximativ 52% din
totalul de precipitații.
Pe măsură ce alt itudinea crește precipitațiile sunt mai bogate în stare sol idă decat în cea
lichidă. O dată cu creșterea în altitudinte crește și stratul de zăpadă ceea ce face ca acesta să fie
prezent pe o perioadă de 140 -200 zile pe an.
Având în vedere poziția pe care o are Parcul Național Piatra Craiului frecvența cea mai
mare o au vânturile care bat din sectorul vestic. Pe versantul estic datorită adăpostului zăpada are
un strat mai mare și rezistă mai mult timp, în timp ce pe versantul vestic vântul spulberă zăpada
iar aceasta are un strat mult mai mic.
În ceea ce privește intensitatea vântului, el crește o dată cu altitudintea, cele mai
periculoase luni sunt martie -mai unde se înregistrează cea mai mare viteză a vântului.
2.7 Apele de pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului
Datorită constituției geologiece, Parcului Național Piatra Craiului nu poate să rețină apele
de infiltrație pentru a da naștere unor pânze freatice ca la sfârșit să creeze vapori de apă. Așa se
explică de ce singurele văi cu apă sunt cele d e la periferie: Bârsa, Dambovița, Dâmbovicioara, cu
unii din afluenț ii lor.
Toate râurile întâlnite pe terotoriul Parcului Național Piatra Craiului fac parte din
urmatoarele bazine hidrografice: Bazinul Oltului în N și Bazinul Dâmboviței în S. Pe întregul
teritoriu al parcului se află patru bazine hidrografice:
21
1) Bazinul Bârsei se află situat în partea nordică a masivu lui și este principalul râu col ector din
zonă.
2) Ba zinul Râul Mare al Zărneștilor colectează toate pâraiele ce vin de pe versantul de răsăr it
(Curumătura și Vladușca care nu au un debit permanent, uneori pe timpul verii acestea seacă în
special în regiunea cheilor) .
3) Bazinul Dâmbovicioarei care are ca afluent următoarele pârâuri: Valea Grindu,Valea
Căpățâ nelor, Valea Steghii, Valea cu Apă , Valea Muierii etc.
4) Ba zinul Dâmboviței colectează următoarele pârâuri de pe teritoriul parcului: Padina Lăncii,
Valea lui Ivan, Valea Urzicii, Valea Largă, Valea Speriată, Valea Gruiului si Valea Berilă .
Apele subterane ale Parcului Național Piatra Craiului sunt colectate de două bazine
hidrocarstice. Acestea sunt: Bazinul Prăpastiile Zărneștilor în N și Bazinul Dâmbovicioara în S .
2.8 Localitățile și tradițiile din Parcul Național Piatra Craiului
Principalele localități din jurul Parcului Național Piatra Craiului sunt: Comunele Rucăr și
Dâmbovicioara din județul Argeș și comunele: Bran, Moieciu, Fundata alături de orașul Zărnești
din județul Brașov. Cel mai mare impact asupra parcului îl au: orașul Zărnești, comuna Rucăr,
comuna Dâmbovicioara și sat ele Măgură și Peștera din comuna Moieciu.
1)Orașul Zărnești se află la o distanță de 28 km de orașul Brașov cu o suprafață de 205 kmp
având o populație de 23.471 în anul 2011.
2)Comuna Rucăr este situate în partea N -E a județului Argeș la o distanță de 80k m de Pitești
având o suprafață de 283.62 kmp ocupată de 5.752 de locuitori în anul 2011.
3)Comuna Moieciu este situată la 30km de orașul Brașov având o populație de 4.784 locuitori în
anul 2011 fiind formată din satele Măgura și Peștera .
Orașul Zărnești fa ce parte din Țara Bârsei. Ocupațiile tradiționale ale acestei zone erau
păstoritul. Agricultura a devenit acum o ocupație de bază a locuitorilor din zonă aducandu -le un
trai decent.
În zona Rucăr arhitectura era caracteristică zonei Muscel unde casele erau construite după
obiceiurile valahilor din trunchiuri suprapuse cu un acoperiș țuguiat de șindrilă prin care iesea
fumul. Casele se tencuiau cu lut al b. Planul generalizat al locuinț elor cuprindea: tinda, celarul și
odaia de locuit. La sfârșitul sec XIX ap ar casele pe 2 nivele, la parter era pivnița în timp ce la etaj
22
erau zonele de locuit. În urma analizei organizației interioare se remarcă faptul că exista o
industrie textilă casnică ce o practica toate femeile din acea perioadă.
La sfârșitul sec XIX se c onfecționau lăzi de zester care erau desfăcute în fiecare duminică
când se organiza târgul.
Portul popular din zona Rucărului era de o frumusețe rară chiar și pentru artiști ai
penelului cum a fost Nicolae Grigorescu. Însuși Nicolae Iorga consemna o imagin e autentică a
Rucărului la începustul sec XX: "țărani cu sumane negre și cojocele cusute, țărănci ale căror
bogație de fluturi și podoabe e acoperită î n parte de mantali cafenii, unele dintre ele poartă
ștrengărește pe albul fin ce li se înfășura fața oach eșă, o pălăriuță bărbătească ". De asemenea
Alexandru Vlahuță spune în ”România Pitorească” – "portul rucărencelor adevărat românesc,
țesut, lucrat și înflorit de mâna lor c -o măiestrie pe care nu știu singure de unde au învăț at-o".31
În satele brănene înt âlnim mai toate tipurile de case: case cu două încăperi, case cu trei
încăperi, case cu patru încăperi și chiar case pe doua niveluri. Ca material de construcții foloseau
lemnul și piatra. Piatra o folosea în special la temelia casei; mai târziu încep să f olosească și
cărămida la construcția caselor. Pentru acoperiș aceștia folosea șindrila iar mai târziu au început
să folosească țigla.
În prezent principalele atribuții pe care le au locuitorii zonelor de pe lânga Parcul
Național Piatra Craiului sunt următ oarele: creșterea animalelor, exploatarea lemnului,
prelucrarea principalelor produse pastorale și mai nou agro -turismul.
Deși agro -turismul este foarte căutat în special de turiștii din țările vestice: Franța,
Germania,Belgia, Austria etc, el nu este foa rte valorificat în țara noastră. Zona Parcului Național
Piatra Craiului este puternic bogată în zone pentru practicarea agro -turismului dar slab
promovată.
Dacă s -ar promova mai mult împrejurimile parcului sau chiar parcul însuși atunci
comunele nu ar mai suferi de scăderea populației și ar deveni mai înfloritoare.
2.9 Proiectele desfășurate în cadrul Parcului Național Piatra Craiului
Pentru a desfă șura o gamă variată de proiecte, Parcul Național Piatra Craiului are nevoie
și de sponsori. Principalii sponsori ai parcului sunt: vectagrup, heidelbergcement, forex și
Consiliile Județene Argeș și Brașov.
31 www.pnpc.ro
23
Un prim proiect îl reprezintă Îmbunătățirea stării de conserv are a biodiversității Parcului
Național Piatra Craiului prin conștientizare, informare, vizitare și monitorizare. Acest proiect a
fost sprijinit de Uniunea Europeană și Guvernul României prin POS Mediu.
Durata acestui proiect este de 36 de luni și v -a fi i mplementat în Centrul și Sudul
Munteniei mai exact în localitățile Zărnești, Moieciu, Rucăr, Bran, Fundata și Dâmbovicioara.
Obiectivul general al acestui proiect este îmbunătățirea și conservarea biodiversității
Parcului Național Piatra Craiului în scop ul reducerii impactului negativ al turiștilor și de a
proteja habitatele faunei din zonă. Ca și obiective specifice ale proiectului întâlnim:
1) Informarea și conștientizarea vizitatorilor dar și a localnicilor cu privire la biodiversitatea
Parcului Național Piatra Craiului.
2) Scăderea impactului negativ al turiștilor asupra biodiversității Parcului Național Piatra
Craiului.
3) Monitorizarea habitatelor și a speciilor pe cale de dispariție din cadrul Parcului Național Piatra
Craiului.
De asemenea proiectul contribuie și la realizarea obiectivelor specific POS Mediului prin
asigurarea unui management corespunzător ariilor protejate și menținerea și îmbunătășire stării
de conservare a habitatelor din Parcul Național Piatra Craiului. Ca și surse de finanțare Un iunea
Europeană sprijină cu suma de 5.103.179 lei adica 80% din valoarea întregului proiect. Această
suma este nerambursabilă; iar statul participă cu suma de 1.293.837 lei acoperând 20% din
totalul necesar realizării proiectului.32
Activitățile pe care do rește acest proiect sa le susțină sunt următoarele:
1) Final izarea lucrărilor de construcți e a centrului de vizitare din Zărnești ,
2) Amenajare de spații pentru vizitatori în cadrul centrelor de vizitare ,
3) Construirea punctului de informare Curmătura.
Un al doilea proiect poartă numele de Revizuirea planului de management al Parcului
Național Piatra Craiului și sitului Natura 2000. Acest proiect a fost și el implementat tot cu
sprijinul Uniunii Europene.
În concluzie proiectele susținute de Uni unea Europeană și Guvernul României au rolul de
a ajuta Parcul Național Piatra Craiului să se dezvolte armonios prin protejarea florei și habitatele
32 http://www.fonduri -ue.ro/
24
animalelor din zonă. Totodată aceste proiecte sprijină educarea turiștilor dar și a locuitorilor
pentru a s alva și proteja natura.
2.10 Turismul și Ecoturismul în Parcul Național Piatra Craiului
Primele excursii în munții Piatra Craiului se pierd în negura timpului. Anton Kurz publică
un articol în anul 1844 despre traseele Prăpăstii – Vladușca – Grind – Piscu l Baciulu și Plaiul Foii
– Șpîrlea – Marele Grohotiș – Moara Dracului , trasee pe care a fost în anul 1842.33
Datorită frumuseții parcului în anii ce au urmat turiștii au venit din ce în ce mai mulți iar
ca adăpost foloseau stânile ciobanilor. Dupa anii 1950 expedițiile științifice au devenit tot mai
dese realizându -se noi descoperiri.
În prezent turiștii vin în Parcul Național Piatra Craiului pentru relaxare, drumeții sau
campinguri. Deși încă zona nu este exploatată la maxim sau promovată ca zonele din străinătate
ea se bucură de noi turiști ani de an.
2.11 Structuri de cazare și circulație turistică în Zărnești și Bran
Tipuri de structuri de primire
turistică Numărul de unități de cazare
(Zărnești și Bran) Numărul turiștilor în anul
2016
Hoteluri 8 17.524
Hosteluri 2 124
Hoteluri apartament 2 670
Moteluri 1 8.031
Vile turistice 12 14.921
Cabane turistice 10 13.243
Bungalouri 5 854
Sate de vacanță 1 214
Campinguri 1 1.854
Căsuțe turistice 2 199
Tabere de elevi și preșcolari 1 301
Pensiuni turistice 20 7.575
Pensiuni Agroturistice 112 41.102
Sursa: www.statistici.insse.ro
În anul 2016 se înregistrează în Zărnești și Bran (localități care fac parte din Parcul
Național Piatra Craiului) 177 de unități de cazare turistică unde au fost primiți peste 105.000 de
turiști ceea ce înseamnă că acest parc înca este apreciat de vizitatori.
33 http://www.pensiunepiatracraiului.ro/atractii.html
25
Evoluția turistică în Zărnești și Bran în anii 2014 -2016:
Tipuri de structuri de
primire turistică Numărul de turiști în
anul 2014 Numărul de turiști în
anul 2015 Numărul turiștilor
în anul 2016
Hoteluri 18.944 21.021 17.524
Hosteluri 89 101 124
Hoteluri apartament 265 207 670
Moteluri 6.401 7001 8.031
Vile turistice 13.012 15.301 14.921
Cabane turistice 9.654 10.802 13.243
Bungalouri 501 643 854
Sate de vacanță 255 319 214
Campinguri 1.201 1671 1.854
Căsuțe turistice 92 154 199
Tabere de elevi și
preșcolari 269 354 301
Pensiuni turistice 8.021 8.403 7.575
Pensiuni Agroturistice 38.032 40.342 41.102
TOTAL 96.736 106.319 106.612
Sursa: www.statistici.insse.ro
Evoluția circulației turistică în Zărnești și Bran în perioada 2014 -2016
201420152016
9000092000940009600098000100000102000104000106000108000
2014
2015
2016
26
În urma acestei analize reiese o creștere masivă din anul 2014 până în anul 2015. În
ultimii doi ani respectiv 2015 și 2016 se înregistrează o circulație asemanătoare. Atât timp cât
turiștii sunt în creștere de la an la an se realizează o dezvoltare economica continua a localităților
din jurul arie proteja te dar și o dezvoltare turistică a Parcului Național Piatra Craiului.
27
Bibliografie
1. http://www.fonduri -ue.ro/
2. http://www.pensiunepiatracraiului.ro/atractii.html
3. http ://www.pnpc.ro
4. http://www.statistici.insse.ro
28
Cap 3. Atitudini și opinii ale studenților din cadrul Universității Transilvania
din Brașov cu privire la dezvoltarea turistică a Parcului Național Piatra
Craiului
Promovarea și încurajarea turismului în Parculul Național Piatra Craiului trebuie să aibă
la bază asigurarea unei infrastructuri care să permită vizitarea parcului într -un mod care să nu
aducă prejudicii principiilor de conservare a biodiversității, dar t otodată să conducă la generarea
de servicii și activități specifice în sânul comunităților locale. Conștientizarea și educarea
vizitatorilor au ca scop o cât mai bună cunoaștere a valorilor parcului național și a importanței
eforturilor de conservare pe ca re administrația parcului le întreprinde, toate având drept țintă o
cât mai bună protejare a mediului natural.
Mulți dintre tineri, dar nu numai ar trebui să știe că este foarte important ca o zonă
turistică să fie promovată, dar și protejată în același t imp deorece exista o mulțime de specii care
trăiesc în acest habitaclu. Odată cu înființarea Parcului Național Piatra Craiului s -a pornit un
amplu proiect de inventariere a speciilor, de conservare a peisajului și a speciilor valo roase.
Totodată angajații parcului se îngrijesc de educarea turiștilor în spirit ecologist și al protejării
naturii. Parcul Național Piatra Craiului deține o zonă specială de conservare care conține 4 zone
carstice: Cheile Zărneștilor cu Prăpăstiile Zărneștilor pe teritoriul județu lui Brașov; Cheile
Dâmbovicioarei; Cheile Brusturetului; Cheile Dâmboviței pe teritoriul județului Argeș.
3.1 Stabilirea ipotezelor cercetării
Baza întregului proces de cercetare este constituită din definirea problemei de cercetare,
stabilirea ipotezelor și obiectivelor cercetării.
O ipoteză în cercetarea de marketing este o supoziție a cercetătorului cu privire la un
anumit rezultat al cercetării. Acestea se for mulează pe baza inform ațiilor intuite de cercetător,
ele urmând să fie confirmate sau infirmate de rezultatele cercetării .34
Ipoteze generale:
34 Micu, A., Cercetă ri de marketing, Editura Valinex, pag 351
29
1. Majoritatea studenților brașoveni consideră că potențialul turistic al Parcului Național
Piatra Craiului este suficient valorificat.
2. Studenții din Brașov sunt atrași de vizitarea Parcului Național Piatra Craiului.
3. O mare parte din studenții brașoveni folosesc internetul pentru aflarea de noi
informații în privința obiectivelor turistice din Parcul Național Piatra Craiului.
4. În general st udenții brașoveni practică turismul în Parcul Național Piatra Craiului
pentru odihnă și recreere.
5. Studenților brașoveni le place să facă drumeții în Parcul Național Piatra Craiului .
6. Studenții brașoveni sunt atrași de pachete de servicii turistice care includ traseele
montane din Parcul Național Piatra Craiului.
7. Studenții din Brașov consideră că Parcul Național Piatra Craiului va evolua mult mai
bine în urmatorii 5 ani.
8. Cea mai mare parte a studenților brașoveni au auzit de diversitatea floristică din
Parcul Național Piatra Craiului.
9. Mulți studenți brașoveni vor vizita Parcul Național Piatra Craiului pentru fauna
diversificată.
10. Majoritatea studenților sunt mulțumiți de ceea ce au întalnit în Parcul Național Piatra
Craiului.
Ipoteze statistice:
1. H0: |Cel m ult 50% din studenții brașoveni consideră că potențialul turistic al Parcului
Național Piatra Craiului este suficient valorificat.
H1: Mai mult de 50% din studenții brașoveni consideră că potențialul turistic al
Parcului Național Piatra Craiului este sufic ient valorificat.
2. H0: Cel puțin 60% din studenții brașoveni consideră foarte atractive zonele turistice
vizitate în Parcul Național Piatra Craiului .
H1: Mai puțin de 60% din studenții brașoveni consideră foarte atractive zonele
turistice vizitate în Parcul Național Piatra Craiului.
3. H0: Cel puțin 45% din studenții brașoveni au vizitat Parcul Național Piatra Craiului în
ultimii 2 ani.
30
H1: Mai puțin de 45% din studenții brașoveni au vizitat Parcul Național Piatra
Craiului în ultimii 2 ani.
4. H0: Nu există legătu ră între vârsta studenților brașoveni și turismul practicat în Parcul
Național Piatra Craiului.
H1: Există legătură între vârsta studenților brașoveni și turismul practicat în Parcul
Național Piatra Craiului.
5. H0: Nu există legătură între specializările stu denților brașoveni și studenții care au
vizitat Parcul Național Piatra Craiului.
H1: Există legătură între specilizările studenților brașoveni și studenții care au vizitat
Parcul Național Piatra Craiului.
3.2 Stabilirea obiectivelor cercetării
Aspecte de bază
1. Identificarea
princip alelor
comportamente ale
studenților braș oveni,
privind turismul în
Parcul Naț ional Piatra
Craiului.
2. Atitudinile
studenților braș oveni în
legătură cu turismul din
Parcul Naț ional Piatra
Craiului.
Întrebările cercetă torului
1.Ce tip de turism practică studenții
brașoveni în Parcul Naț ional Piatra
Craiului?
2.Care este frecvența cu care
călătoresc studenții brașoveni în
Parcul Naț ional Piatra Craiului?
3.Cu cine călă toresc studenții brașveni
în general ?
4.Cu ce mijloc de transport călătoresc
studenții brașoveni până în Parcul
Național Piatra Craiului?
1.Ce pre feră să viziteze studenții
brașoveni în Parcul Naț ional Piatra
Craiului?
2.În ce camping preferă studenții
brașoveni să fie cazați în Parcul
Național Piatra Craiului?
3.Care sunt principalele motive care i –
au determinat pe studenții brașoveni
să aleagă Parcul Naț ional Piatra
Craiului?
4.Ce surse de informare au folosit
studenții braș oveni pentru alegerea
Parcului Naț ional Piatra Craiului?
Obiectivele cercetă rii
1. Identificarea tipului de turism
practicat.
2. Identificarea frecvenței cu
care călătoresc studenții
brașoveni.
3. Identificarea partenerului de
călătorie.
4. Identificarea mijlocului de
transp ort cu care călătoresc
studenții braș oveni.
1.Identificarea preferințelor
studenților brașoveni în legătură
cu vizitarea Parcului Naț ional
Piatra Craiului.
2. Identificarea campingului
preferat de studenții braș oveni.
3.Identificarea motivelor care i –
au determinat pe studenții
brașoveni să aleagă Parcul
Național Piatra Craiului.
4. Identificarea surselor de
informa re pe care le -au folosit
studenții braș oveni.
31
4.Caracteristicile
demografice și socio –
economice ale
studenților braș oveni
chestionați în cadrul
cercetării . 4.Ce anume le -a plă cut la serviciul de
cazare?
5.Ce dificultăți au întâlnit pe parcursul
șederii?
6.Care est e bugetul aloc at pentru
sejurul din Parcul Naț ional Piatra
Craiului?
7.În ce perioadă a anului au vizitat
Parcul Naț ional Piatra Craiului?
8.Ce consideră studenții brașoveni că
lipsește din turismul practicat în
Parcul Naț ional Piatra Craiului?
9.Unde caută studenții brașoveni i n-
formații despre Parcul Naț ional Piatra
Craiului?
10.Cum apreciază studenți brașoveni
comportamentul angajaților din Parcul
Național Piatra Craiului?
1. Care este vârsta studenților
brașoveni chestionați ?
2. Care este venitul lunar al
studenților brașoveni chestionați ?
3. Care este sexul studenților
brașoveni chestionați ?
4.Care este starea civilă a studenților
brașoveni chestionați ? 3.Identificarea dificultăților
întâlnite de studenții brașoveni pe
parcursul ș ederii.
4.Identificarea perioadei în care
studenții brașoveni au vizitat
Parcul Naț ional Piatra Craiului.
5.Identificarea modului de
căutare al studenților cu privire la
informațiile despre Parcul
Național Piatra Craiului.
6.Iden tificarea aprecierilor de
către studen ții brașoveni în
legătură cu comportamentul
angajaț ilor.
1.Identificarea caracteristicilor
demografice și so cio-economice
ale studenților braș oveni.
32
3.3. Considerații privind elaborarea chestionarului
Chestionarul pe care l -am utilizat în culegerea datelor est e format din 25 de întrebări
utilizând mai multe tipuri de scală. La început am adăugat întrebări la modul g eneral (de
exemplu: Practicați t urismul?) urmat cu întrebări legate stric de Parcul Național Piatra Craiului.
Chestionarul nu include întrebări legate de vârsta sau numele respondentului deo arece
aceste detalii sunt irelev ante și nu ajută la cercetarea di dactică pe care o susțin.
Această metodă de culegere a datelor a fost realizată pentru studenții din cadrul
Universității Transilvania din Brașov din cadrul tuturor facultăților.
În cadul chestionarului apar și legaturi între întrebări deoarece apar situaț ii în care doar o
parte din respondenți pot raspunde la acestea; de exemplu întrebarea 5 care face legătură cu
întrebarea 19.
Tipurile de scale utilizate sunt: scala nominală, scala ordinală, scala proporțională.
Scala nominală presupune conceperea răspuns urilor la o întrebare din cadrul
chestionarului prin enumerarea tuturor alternativelor posibile de răspuns sau a celor mai
importante dintre acestea. 35Această scală se împarte la rândul ei în mai multe scale.
Exemplu scală niminală cu posibilitatate de alegere unică (Întrebarea 9):
Până în prezent, de cate ori ați vizitat Parcul Național Piatra Craiului?
Mai rar decât odata pe an
Odata pe an
De 2 ori pe an
Peste 2 ori pe an
Exemplu scală nomonală cu posibilitate de alegere multil plă (Întrebarea 11):
Cu ce mijloc de transport ați călătorit până la Parcul Național Piatra Craiului?
Transport în comun
Mașină Personală
Tren
Bicicletă
Altele:……………………………………………. …………………………………………..
35 Constantin, C., Tecău. A., Introducere în cercetări de marketing, 2013, pag 86
33
Exemplu scală binară (Întrebarea 5):
Până în prezent ați vizitat Parcul Național Piatra Craiului?
Da
Nu
Scala ordinală permite ordonarea unor produse, mărci sau alte fenomene cercetate în
funcție de un anumit criteriu, într -o relație de genul: primul, al doilea, al treilea etc36. Ca și scala
nominal și scala ordinal se divide în mai multe ramuri.
Exemplu scală de ordonare a alternativelor de răspuns în raport cu un anumit criteriu
(Întrebarea 19):
Vă rugăm să ordonați următoarele patru atracții turistice având în vedere preferința
dumneavoastră. (se acordă rangul 1 pe care o preferați cel mai mult , rangul 2 pe care o situați ca
preferință pe un loc secund ș.a.m.d. până la rangul 4 pentru cea situată pe ultimul loc).
Fauna
Vegetația
Relief
Satele de munte
Exemplu scală numerică (Întrebarea 12):
Cât de mulțumit sunteți d e următoarele aspecte privind ocrotirea faunei din Parcul Național
Piatra Craiului?
Foarte mulțumit 5 4 3 2 1 Total Nemulțumit
Exemplu scala lui Stapel (Întrebarea 13);
Cum apreciați Parcul Național Piatra Craiului ?
+3 +3 +3
+2 +2 +2
+1 +1 +1
Vegetație Relief Clima
-1 -1 -1
-2 -2 -2
-3 -3 -3
36 Constantin, C., Tecău. A., Introducere în cercetări de marketing, 2013, pag 87
34
În categoria scalei proporționale sunt incluse toate scalele utilizate pentru măsurarea
directă a unui obiect sau fenomen, pentru care punctul zero r eprezintă absența respectivei
caracteristic i.37
Exemplu de scală proporț ional ă (Întrebarea 17):
Ce considerați că ar trebuie să se îmbunătățească în Parcul Național Piatra Craiului?
………………………………………………………………………………………………….
3.4. E șantionarea
Eșantionul a fost format din 120 studenți atât femei cât și bărbați. Nu am stabilit restricții
cu privire la varsta sau ultima ș coală absolvită.
În urma datelor obținute în anul 2015 de pe site -ul Universității Transilvania din Brașov
reies că în această instituție sunt prezenț i aproximativ 19.000 studenți.
FACULTĂȚI TOTAL
IF
IFR
ID FF
BUGET
TAXĂ TAX
Ă
TAXĂ TAXĂ
L M D L M D L M D L D
TOTAL UTBV 18969 9181 2439 165 3558 995 167 909 137 35 1309 74
IM 1859 1009 198 19 53 32 23 443 72 5 5
ITMI 1369 787 198 21 51 85 19 2 204 2
SIM 445 284 90 13 25 9 12 5 7
IESC 1446 997 211 9 160 15 19 25 5 5
SV 1217 730 190 15 90 19 21 7 124 21
IL 368 202 90 9 22 7 2 33 2 1
CT 550 341 82 113 11 3
AT 913 621 111 4 108 52 16 1
DPM 1179 874 188 15 65 24 7 6
MI 818 352 110 5 156 46 4 2 138 5
EFSM 655 286 103 4 141 17 15 84 1 4
LT 907 391 141 27 184 15 4 50 1 91 3
SEAA 2474 702 266 7 678 374 5 5 434 3
PSE 1147 246 100 404 79 318
DR 1145 207 93 398 123 324
SC 777 241 88 385 63
MZ 189 112 46 9 7 15
MD 1511 799 134 17 516 17 17 11
37 Constantin, C., Tecău. A., Introducere în cercetări de marketing, 2013, pag 93
35
sursa: www.unitbv.ro
În cercetarea au fost incluși 120 studenți astfel:
Facultate Studenți
SV 20
SEAA 22
PSE 9
MZ 2
IM 13
ITMI 3
SIM 5
IESC 8
IL 1
CT 6
AT 3
DPM 0
MI 4
EFSM 9
LT 7
DR 4
SC 2
MD 2
Pentru a determina mărimea eșantionului am avut în vedere nivelul de precizie al
estimării dat de eroarea admisă și intervalul de încredere. Am luat in considerare o eroare de
±3% cu un nivel de încredere de 95%. Conform tabelului distribuției z acestor va lori le
corespunde valoarea 1,96.
Mărimea eșantionului în cazul procentelor a fost determinat ă după următoarea formulă:
*z² – pătratul coeficientului z corespunzător nivelului de încredere;
*p – estimarea procentului în caz de succes;
*q – estimarea procentului în caz de insucces;
*E – nivelul erorii admise exprimată în procente;
*n – mărimea eșantionului.
Astfel avem:
22
Eqpzn
36
n= =1067 persoane
Deoarece cercetarea are scop didactic, nu voi putea respecta această mărime; de aceea voi
forma un eșantion din 120 de subiecți.
E = 1,96 * √ (50 * 50 / 120)
E = 8.89
Rezultatul dintre mărimea eșantionului și a numărului total de studenți este de
n/N= 120/19.000=0.0063%.
Această mărime se află sub valoarea de +3% ceea ce rezultă că eșantionul nu necesită
corecții.
3.5 Metodologia folosită pentru culegrea datelor
Pentru a culege datele necesare pentru cercetare am folosit metoda interviului direct.
Datele au fost culese în cadrul universității, în diferite corpuri. Le -am prezentat studenților
cercetarea și scopul acesteia. Durata interviului a fost de maxim 5 minut e unde fiecare student a
completat chestionarul. Chestionarul a fost completat în ordinea în care a fost redactat fara a
întalni probleme pe parcurs. La sfarșit am strâns datele și le -am analizat cu ajutorul programu lui
SPSS.
3.6 Interpretarea datelor și d istribuția frecvențelor
Întrebarea numărul 1:
Ce vă place să faceți în timpul liber?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid Să vă plimbați în
natură 26 21.7 21.7 21.7
Să mergeți în excursii 45 37.5 37.5 59.2
Să petreceți cu
prietenii 27 22.5 22.5 81.7
Altceva 22 18.3 18.3 100.0
Total 120 100.0 100.0
22
35050 96.1
nqpzE
37
La prima întrebare răspunsul favorit îl reprezintă mersul în excursie unde 45 de persoane
aleg acest răspuns fiind echivalentul a 37,5% din totalul de persoane. Cel mai slab răspuns este
„altceva” fiind echivalentul la 18,3% din totalul de 120 perso ane. Aici este verificată ipoteza cu
numărul 5 care este una corectă deoarece 37,5 % din studenți merg în excursii.
Întrebarea numă rul 2:
Cât de important este turismul pentru dvs?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid deloc
important 22 18.3 18.3 18.3
neimportant 33 27.5 27.5 45.8
indiferent 30 25.0 25.0 70.8
important 22 18.3 18.3 89.2
foarte
important 13 10.8 10.8 100.0
Total 120 100.0 100.0
38
A doua întrebare are ca ră spuns favorit va rianta „neimportant” cu 33 de ră spunsuri fiind
echivalentul a 27,5% din tota lul de persoane. Cel mai slab ră spuns este „foarte importan t” cu 13
răspunsuri fiind echivalentul la 10.8% din totalul de 120 persoane intervievate.
Întrebarea numarul 3:
Practicați turismul?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid nu 50 41.7 41.7 41.7
da 70 58.3 58.3 100.0
Total 120 100.0 100.0
39
Cel mai frecvent răspuns la întrebarea cu numărul 3 este “da” cu 70 de ră spunsuri fiind
echivalentul a 58,3% din tota lul de persoane. Cel mai slab răspuns este “nu” cu 50 de ră spunsuri
fiind echivalentul a 41,7% din totalul de persoane.
Întrebarea numărul 4:
Cat de mulțumit(ă) sunteți de pachetul turistic din țara noastră ?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid deloc mulțumit 16 13.3 13.3 13.3
nu prea
mulțumit 30 25.0 25.0 38.3
indiferent 32 26.7 26.7 65.0
nemulțumit 31 25.8 25.8 90.8
foarte mulțumit 11 9.2 9.2 100.0
Total 120 100.0 100.0
Cel mai des întâlnit ră spuns este “indiferent” unde 32 din participanț i au ră spuns la fel
fiind echivalentul a 26,7% din totalul de studenți chestionați. Cel mai slab răspuns reprezintă
varianta “foarte mulțumit” unde doar 9% au ales acest răspuns. La această întrebare s -a verificat
ipoteza cu numărul 6. Studenților le este indifer ent de pachetul turistic oferit de agenții sau
Parcul Național Piatra Craiului.
40
Întrebarea numă rul 5:
Până în prezent ați vizitat Parcul Național Piatra Craiului?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid nu 55 45.8 45.8 45.8
da 65 54.2 54.2 100.0
Total 120 100.0 100.0
În urma analizei acestei întrebari reiese faptul că 54,2% din studenții întrebați au raspuns
pozitiv în timp ce 45,8% din ei au confirmat că nu au mers niciodata în Parcul Național Piatra
Craiului. Ipoteza generală doi a fost susținută de răspunsurile studenților unde 54,2% din aceștia
au vizitat Parcul Național Piatra Craiului.
Întrebarea numă rul 6:
Care sunt motivele pentru care ați vizitat Parcul Național Piatra Craiului?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid relaxare 34 28.3 28.3 28.3
activitate
didactică 31 25.8 25.8 54.2
pentru prieteni 23 19.2 19.2 73.3
altele 32 26.7 26.7 100.0
Total 120 100.0 100.0
41
Cel mai des răspuns îl reprezintă “relaxarea” unde 34 de persoane au răspuns favorit
acesteia fiind echivalentul a 28,3% din totalul de persoane, iar cel mai slab răspuns este “pentru
prieteni”unde 19,2% au fost de acord cu această variantă.
În urma acestei analize ipoteza numărul 4 este susținută și de rezultat ul chestionarului
unde 28,5% din studenți merg în parc pentru relaxare.
Întrebarea numărul 7:
Unde ați găsit informații despre Parcul Național Piatra Craiului?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid internet 21 17.5 17.5 17.5
reviste de
specialitate 18 15.0 15.0 32.5
tv, radio 20 16.7 16.7 49.2
cunoștințe 11 9.2 9.2 58.3
prieteni 24 20.0 20.0 78.3
alte surse 26 21.7 21.7 100.0
Total 120 100.0 100.0
42
La întrebarea cu numarul 7 cele mai multe persoane au ales răspu nsul “alte surse”, acesta
având un procentaj de 21,7% din to talul persoanele intervievate. Cel mai slab răspuns este dat de
variant “cunoștințe” unde 11 persoane au ales această sursă, fiind echivalentul a 9,2% dintr -un
efectv de 120 persoane.
În urma aces tei analize ipoteza generală numărul 3 nu este favorabilă deoarece studenții
au gasit informații despre Parcul Național Piatra Craiului la prietenii și nu pe internet.
Întrebarea numărul 8:
În ce perioadă a anului ați vizitat cel mai des Parcul Național Piatra
Craiului?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid primăvara 37 30.8 30.8 30.8
vara 37 30.8 30.8 61.7
toamna 21 17.5 17.5 79.2
iarna 25 20.8 20.8 100.0
Total 120 100.0 100.0
43
Primăvara și vara sunt anotimpurile în care studenții vizitează Parcul Național Pi atra
Craiului. 30,8% din studenți au ales aceste perioade calendaristice. Iarna reprezintă anotimpul
rece iar studenții prefer să nu se aventureze în Parcul Național Piatra Craiului.
Întrebarea numărul 9:
Până în prezent, de cate ori ați vizitat Parcul Național Piatra Craiului?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid mai rar decâ t o data pe
an 38 31.7 31.7 31.7
o dată pe an 40 33.3 33.3 65.0
de două ori pe an 17 14.2 14.2 79.2
mai mult de 2 ori pe an 25 20.8 20.8 100.0
Total 120 100.0 100.0
44
Studenții intervievați au ră spuns la această întrebare cu variant a “o d ata pe an” unde
33,3% au spus că o dată pe an vizitează Parcul Național Piatra Craiului; în timp ce varian ta “de
două ori pe an” a fost cea mai slabă alegere cu doar 14,2% din totalul de 120 persoane.
Întrebarea numărul 10:
Cu cine ați vizitat Parcul Național Piatra Craiului?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid familia 38 31.7 31.7 31.7
prieteni 50 41.7 41.7 73.3
alte persoane 32 26.7 26.7 100.0
Total 120 100.0 100.0
45
41,7% din studenți au spus că au vizitat acest Parc Național împreună cu priet enii, în timp
ce familia este lă sată pe locul doi cu doar 31,7% din totalul de 120 studenți întrebați.
Întrebarea numărul 11:
Cu ce mijloc de transport ați călătorit până în Parcul Național Piatra Craiului?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid transport în
comun 30 25.0 25.0 25.0
mașina personală 25 20.8 20.8 45.8
tren 17 14.2 14.2 60.0
bicicletă 24 20.0 20.0 80.0
altele 24 20.0 20.0 100.0
Total 120 100.0 100.0
46
Cel mai des răspuns întâlnit îl reprezintă variant a cu numărul 1 “transport î n comun” unde
30 de persoane au ales acest răspuns fiind echivalentul a 25% din totalul de persoane. Cea mai
slabă variantă aleasă este “trenul” unde doar 17 persoane aleg acest mijloc de transport fiind
echivalentul a 14,2% din totalul de persoane.
Întrebarea numărul 12:
Cât de mulțumit sunteți de următoarele aspecte privind ocrotirea faunei din
Parcul Național Piatra Craiului ?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid foarte
nemulțumit 31 25.8 25.8 25.8
nemulțumit 33 27.5 27.5 53.3
indiferent 16 13.3 13.3 66.7
mulțumit 22 18.3 18.3 85.0
foarte mulțumit 18 15.0 15.0 100.0
Total 120 100.0 100.0
47
La întrebarea numărul 12 studenții au spus în proporție de 27,5% din totalul de 120
persoane că sunt nemulțumiți de modul în care fauna acestui Parc Național este ocrotită.
Întrebarea numărul 13.1
Această întrebare este împărțită în alte 3 întrebări pentru a avea rezultate mult mai clare.
Cum apreciați Parcul Național Piatra Craiului
(în funcție de vegetatie)?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid dezgustat 5 4.2 4.2 4.2
foarte
neplăcut 13 10.8 10.8 15.0
neplăcut 17 14.2 14.2 29.2
indiferent 24 20.0 20.0 49.2
uimit 36 30.0 30.0 79.2
foarte uimit 25 20.8 20.8 100.0
Total 120 100.0 100.0
48
Cei mai mulți studenți intervievați au spus ca sunt uimiți de vegetația întâlnită în Parcul
Național Piatra Craiului. În urma acestei analize a fost verificată ipoteza generală cu numărul 8
de unde reiese că respondenții sunt uimiți de vegetația și diversitatea floristică din P arcul
Național Piatra Craiului.
Întrebarea numărul 13.2
Cum apreciați Parcul Național Piatra Craiului
(în funcție de relief)?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid dezgustat 6 5.0 5.0 5.0
foarte
neplacut 12 10.0 10.0 15.0
neuimit 16 13.3 13.3 28.3
indiferent 35 29.2 29.2 57.5
uimit 35 29.2 29.2 86.7
foarte uimit 16 13.3 13.3 100.0
Total 120 100.0 100.0
49
În urma analizei acestor răspunsuri se pare că studenții sunt uimiți nu doar de vegetație
cât și de relief unde 29,2% din aceștia au ales variant asta.
Întrebarea 13.3
Cum apreciați Parcul Național Piatra Craiului
(în funcție de fauna)?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid dezgustat 8 6.7 6.7 6.7
foarte
neplacut 9 7.5 7.5 14.2
neuimit 15 12.5 12.5 26.7
indiferent 28 23.3 23.3 50.0
uimit 41 34.2 34.2 84.2
foarte uimit 19 15.8 15.8 100.0
Total 120 100.0 100.0
În urma analizării tuturor celor 3 aspecte ale acestei în trebări reiese faptul că în medie
35% din totalul de 120 studeți sunt uimiți de aspectele geografice ale Parcului Național Piatra
Craiului.
50
Întrebarea numărul 14:
Știați că există un regulament de ordine interioara în Parcul
Național Piatra Craiului?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid nu 59 49.2 49.2 49.2
da 61 50.8 50.8 100.0
Total 120 100.0 100.0
51
Dintr -un total de 120 persoane 61 dintre aceștia au raspuns cu “da” la întrebarea “Știați că
există un regulament de ordine interoară în Parcul Național Piatra Craiului?” fiind echivalentul a
50,8% dintre aceștia. În proporție de 49,2% au ales variant a “nu” ceea ce ne poate spune că
aproape jumătate din persoanele interievate nu știu de acest regulament.
Întrebarea numărul 15:
În ce măsură ați respectat regulamentul interior din Parcul Național
Piatra Craiului?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid deloc 42 35.0 35.0 35.0
puțin 51 42.5 42.5 77.5
în
totalitate 27 22.5 22.5 100.0
Total 120 100.0 100.0
La această întrebare studenții au răspuns cu variant a “puțin” ceea ce rezultă un dezavantaj
pentru Parcul Național Piatra Craiului. În urma acestei analize Parcul Național va trebui să
sancționeze mai drastic turiștii care nu respectă regulamentul de ordine interoară.
52
Întrebarea numărul 16:
Veți sfătui și alți studenți să viziteze Parcul Național Piatra
Craiului?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid nu 54 45.0 45.0 45.0
da 66 55.0 55.0 100.0
Total 120 100.0 100.0
În urma răspunsurilor prezentate 66 de persoane, echivalentul a 55 % din totalul acestora
au fost mulțumiți de Parcul Naț ional Piatra Craiului și vor sfă tui și alți studenți să îl viziteze în
timp ce restul de 54 de persoane rămase au fost nemulțumiți de zona vizitată și nu vor sfătui alți
colegi.
Întrebarea numărul 18:
Care este impresia dumneavoastră generala despre Parcul Național Piatra
Craiului?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid foarte
nemulțumit 35 29.2 29.2 29.2
nemulțumit 41 34.2 34.2 63.3
53
indiferent 20 16.7 16.7 80.0
mulțumit 23 19.2 19.2 99.2
foarte mulțumit 1 .8 .8 100.0
Total 120 100.0 100.0
Deși de faună , relief și sol studenții sunt uimiți impresia lor generala este una destul de sceptică
deoarece braconajul, defrișările și lipsa unei conduceri organizate i -au facut să treacă cu vederea
peste bogațiile naturale ale parcului și să rămână cu o impresie ușo r neplăcută așa cum reiese și
din procentajul de 34,2%.
În urma acestei analize ipoteza generală cu numărul 10 este nulă deoarece majoritatea studenților
sunt nemulțumiți de Parcul Național Piatra Craiului.
Întrebarea numărul 19:
Vã rugãm sã ordonați urmãtoarele patru atracții turistice având în vedere
preferința dumneavoastrã .
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid fauna 48 40.0 40.0 40.0
vegetața 32 26.7 26.7 66.7
relieful 2 1.7 1.7 68.3
satele de munte 38 31.7 31.7 100.0
Total 120 100.0 100.0
54
În urma acestei întrebări studenții au clasificat astfel:
1. Fauna -40%
2. Satele de munte -38%
3. Vegetația -32%
4. Relieful -2%
Astfel, studenții sunt mai mult atrași de fauna Parcului Național unde aproape jumatate
din 120 au ales aceasă variantă.
Întrebarea numărul 20:
Cu cine ați dorii să vizitați Parcul Național Piatra Craiului?
Frequency Percent Valid
Percent Cumulative
Percent
Valid familia 37 30.8 30.8 30.8
prietenii 59 49.2 49.2 80.0
alte persoane 24 20.0 20.0 100.0
Total 120 100.0 100.0
55
La întrebarea cu numă rul 20 cei mai mulți studenți au răspuns că ar dori să viziteze Parcul
Național Piatra Craiului împreună cu prietenii. Acest răspuns a fost ales în proporție de 49,2 %
din totalul de 120 persoane intervievate.
Întrebarea numărul 2 4: Analiza legăturii dintre două variabile
H0: 1=2
H1: 1≠2
Care este genul dvs.?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid masculin 72 60.0 60.0 60.0
feminin 48 40.0 40.0 100.0
Total 120 100.0 100.0
Se observă că persoanele intervievate au fost în raport de 60% de sex masculin fiind echivalentul
a 72 de persoane din totalul de 120 intervievate pentru acest chestionar.
56
Concluziile cercetării:
Subiecții chestionați consideră în proporție de 45% că agrează excursiile și că pot realiza
acest gen de activitate în P arcul Național Piatra Craiului.
Un prilejiu foarte bun pentru Parcul Național Piatra Craiului îl reprezintă și Universitatea
Transilvania deoarec e 45% din studenții intervievați de aici adoră excursiile iar acest lucru îl pot
face în parc.
Respondenții apreciază fauna (în proporție de 34,2%), vegetația (30% ) chiar și solul
parcului (29%) din totalul de 120.
Peste 49% dintre studenții chestionați, care nu au vizitat parcul, spun că o să îl viziteze
cu prietenii, acest lucru se datorează faptului ca peste 50% dintre respondenți care au vizitat au
fost și ei la rândul lor în parc cu alți prieteni.
Ca un raport pe sexe respondenții chestionarului a u fost 60% de genul masculin și 40%
feminin. Vârsta nu a contat în aceasă cercetare.
57
BIBLIOGRAFIE
1. Constantin, C., Tecău. A., Introducere în cercetări de marketing, 2013, pag 86
2. Constantin, C., Tecău. A., Introducere în cercetări de marketing, 2013, pag 87
3. Constantin, C., Tecău. A., Introducere în cercetări de marketing, 2013, pag 93
4. Tecău, A., C ercetări de marketing, Editura U niversitatea Transilvania
5. Micu, A., Cercetări de marketing, Editura Valinex, pag 351
6. http://www.unitbv.ro
7. Programe utilizate: Office 2010, SPSS
58
CAP 4. Concluzii și propuneri
Ecoturismul reprezin tă o formă a turismului ce se bazează pe un impact scăzut asupra
mediului înconjurător și protejarea acestuia totodată acesta este o formă durabilă de turism care
aduce beneficii localităților din zonele în care se desfășoară această activitate.
Ecoturismul nu are o istorie foarte îndepărtată el apărând în secolul trecut ca urmare a
protejării mediului înconjurător. Odată cu intrarea în mileniul trei, devenim tot mai conștienți de
valoarea planetei noastre. În urma dezvoltării transporturilor și tehnologiei, tot mai multe arii
naturale îndepărtate au devenit ușor accesibile . Deși în prezent omul a dezvoltat o tehnologie
foarte avansată acesta nu reușește să țină sub control deșeurile lăsate de turiști în zonele vizitate
de aceștia .
De-a lungul timpul ecoturismul a primit mai multe definiții printre care o remarcăm pe
următoarea ca fiind prima definiție: ”Ecoturismul este un turism care implică călătorii în areale
relativ neperturbate, cu scopul de a admira, studia, bu cura de peisaje, faună, plante d ar și de
unele resurse culturale”
O dată cu intrarea în noul mileniu ecoturismul a suferit o dezvoltare majoră organizându –
se Summit -uri speciale de ecoturism așa cum a fost cel din 1992 organizat la Rio de Janeiro în
Brazilia.
Fiind o ramură a turismului agențiile de turism au început să exploateze acest lucru.
Pentru a proteja natura p e plan mondial s -au dezvoltat numeroase coduri standard privind
evaluarea calităț ii serviciilor din domeniul dezvo ltării durabile sau ecoturism.
În România ecoturismul se practică în ariile protejate cum ar fi Parcul Național Piatra
Craiului sau Parcul Natural Bucegi. Pentru a nu apă rea zone industriale și pentru a nu distrug e
solul, fauna și flora autorită țile din zonele unde se pot realiza activ ități de ecoturism trebuie să
realizeze un plan de management în favoarea protejării mediului.
Planul de management trebuie respectat de toate zonele din România unde se practică
ecoturismul. Pentru a fi respectat s -au înființat și noi organizații de prot ejare a naturii și a
ecoturismului cum ar fi Asociația de Ecoturism din România (AER).
În capitolul al II -lea am analizat Parcul Național Piatra Craiului sub aspectul potențialului
turistic.
59
Parcul Național Piatra Craiului se întinde pe două județe Brașov și Argeș av ând o
suprafață totală de 14.774 ha.
Sursa:http://www.MasivulPiatraCraiului.blogspot.com
Masivul Piatra Craiului a devenit pentru prima oară rezervație naturală în anul 1938.
După o perioadă de 50 de ani prin Ordinul 7 al Ministerului Agriculturii de la acea vreme Piatra
Craiului devine Parc Național.
Administrația Parcului Național Piatra Craiului este subunitate juridică a Regiei
Naționale a Pădurilor Romsilva fiind condusă de un consiliu format din inginer i în domeniu
silviculturii, geologi, zoologi și geografi.
Principalele localități din jurul Parcului Național Piatra Craiului sunt: Comunele Rucăr și
Dâmbovicioara din județul Argeș și comunele: Bran, Moieciu, Fundata alături de orașul Zărnești
din județu l Brașov.
În cadrul Parcului Național Piatra Craiului s -au dezvolt și o serie de proiecte. Un prim
proiect îl reprezintă Îmbunătățirea stării de conservare a biodiversității Parcului Național Piatra
60
Craiului prin conștientizare, informare, vizitare și mon itorizare. Acest proiect a fost sprijinit de
Uniunea Europeană și Guvernul României prin POS Mediu.
Primele excursii în munții Piatra Craiului se pierd în negura timpului. Anton Kurz publică
un articol în anul 1844 despre traseele Prăpăstii – Vladușca – Grind – Piscul Baciulu și Plaiul Foii
– Șpîrlea – Marele Grohotiș – Moara Dracului, trasee pe care a fost în anul 1842 .
Fauna Parcului Național Piatra Craiului este dată de către: pești, amfibineni, nevertebrate,
mamifere și o gamă variată de fluturi. În parc există peste 250 de specii protejate provenite atât
din speciile de nevertebrat cat și cel al fluturilor.
Parcul Național Piatra Craiului are și o floră diversificată și foarte bogată. Datorită
altitudinilor de peste 2.200m unde se întâlnesc aproape t oate speciile montane și alpine.
Datorită poziției geografice aria protejată are un climat temperat fiind poziționat între
climatul continental vestic de nuanță atlantică și climatul excesiv continental însă datorită
constituției geologice nu poate să reț ină apele de infiltrație pentru a da naștere unor pânze
freatice ca la sfârșit să creeze vapori de apă.
În finalul capitolului am realizat o analiză a circulației turistică în anii 2014 -2016. Deși în
primul an există o creștere masivă a turiștilor aceștia nu au devenit foarte atrași de Parcul
Național Piatra Craiului deoarece la sfârșitul anului trei creșterea numărului de turiști a stagnat.
În capitolul al III -lea am realizat o cercetare cantitativă de marketing care a avut ca scop
identificarea opinii lor studenților din cadrul Universității Transilvania din Brașov despre Parcul
Național Piatra Craiului. În cadrul acestei cercetări au participat 120 de studenți din cadrul
tuturor facultăților. Peste 49% din studenții care nu au vizitat parcul spun că o să îl viziteze cu
prietenii, acest lucru se datorează faptului ca peste 50% din colegii care i -au informat au fost și ei
61
la rândul lor în parc cu alți prieteni. Într-un procent destul de mare aceștia au fost uimiți de fauna,
vegetația și solul parcului dar impresia generală a acestora este una nemulțumită deoarece
braconajul, defrișatul au stricat frumusețea naturii din cadrul Parcului Național Piatra Craiului.
Ca un raport pe sexe respondenții chestionarului au fost 60% de genul masculin și 40%
feminin iar vârsta nu a contat în aceas tă cercetare .
Propuneri pentru îmbunătățirea Parcului Național Piatra Craiului :
1)Reducerea riscului de braconaj prin dotarea Parcului Național Piatra Craiului cu camera
video și personal autorizat pentru securitatea zonei.
2)Implicarea autorităților locale în planurile de dezvoltare a Parcului Național Piatra
Craiului prin susținerea lui financiară.
3)Protejarea Parcului Național Piatra Craiului împotriva deșeurilor prin construirea de noi
spații de salubritate.
4)Montarea unor spații de belvedere în interiorul parcului atât pentru turiști cât și pentru
ecoturiști.
5)Pe parcursul traseului turistic să se amplaseze noi spații igienico -sanitare pentru
vizitatori.
6)Construirea unor noi refugii și repararea celor actuale pen tru ca în situații extreme
turiștii să aiba unde se adăposti.
7)Montarea de indicatoare pe parcursul traseelor turistice pentru ca vizitatorii să nu se
rătăcească pe Masivul Piatra Craiului.
8)Reabilitarea drumurilor deoarece mulți studenți aleg mijlocul de transport în comun
pentru a ajunge la Parcul Național Piatra Craiului.
9)Interzicerea în totalitate a defrișărilor din aria protejată!
10)Realizarea unei promovări de marketing și pe plan internațional al Parcului Național
Piatra Craiului.
11)Amenaja rea mai multor centre turistice pentru vizitatori cu instrucțiuni și detalii atât
în limba română cât și într -o limbă de circulație internațional.
12)Implicarea cetățenilor din localitățile din jurul Parcului Național Piatra Craiului în
activități care ar putea aduce venituri atât ariei protejate cât și lor; de exemplu acești a pot fi ghizi
pe traseele montane din interiorul parcului.
62
BIBLIOGRAFIE
1. Candrea A.,N., Ecoturism și turism rural, Suport de curs pentru ID, Universitatea
Transilvan ia din Brașov, 2009. Pag. 7,14,64,77,93,94,95
2. Constantin, C., Tecău. A., Introducere în cercetări de marketing, 2013, pag 86
3. Constantin, C., Tecău. A., Introducere în cercetări de marketing, 2013, pag 87
4. Constanti n, C., Tecău. A., Introducere în cercetări de marketing, 2013, pag 93
5. Ispas A., Amenajarea turistică a teritoriului, Editura Universității Transilvania,
Brașov, 2011. Pag. 5,14,30,121,123
6. Micu, A., Cercetări de marketing, Editura Valinex, pag 351
7. Nistorean u P., Ecoturism și turism rural, Pag. 90
8. Tecău, A., C ercetări de marketing, Editura U niversitatea Transilvania
9. The Ecotourism Society, Ecotourism Guidelines for Nature Tour Operators, 1993
10. https://www.agerpres.ro/flux -documentare/2015/07/29/monumente -ale-naturii -din-
românia -vulcanii -noroioși -din-buză u-09-52-45
11. http://www.asociațiaaer.r o/
12. http://www.bsc.smebg.net/ecotourguide/ro/resources/Module_6.pdf
13. http://www.bucegipark. ro/obiective.php?show=trasee_turistice
14. http:// www.centrulturistic.ro
15. http://www.ecologic.rec.ro/articol/read/dezvoltare -durabilă/14277/
16. http://www.fonduri -ue.ro/
17. http://www.horecaromânia.ro
18. http://www.MasivulPiatraCraiului.blogspot.com
19. http://www.montaniarzi.ro/
20. http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza2.pdf
21. http://www.pcrai.ro/lang -ro/6/Parcul.html
22. http://www.peșteraurșilor.net/peștera_urșilor.html
23. http://www.pensiunepiatracraiului.ro/atractii.html
24. http:// www.pnpc.ro
25. http://www.româniapozitivă.ro/transilvania/parc ul-național -piatra -craiului/
26. http://turism.gov.ro/wp -content/uploads/2013/05/Strategia -națională -de-dezvoltare -a-
63
ecoturismului -în-România -conte xt-viziune -și-obiective -2016 -2020 -aprilie.pdf
27. http://www.unitbv.ro
28. Programe utilizate: Microsoft Office 2010, SPSS
64
ANEXE
Anexa 1: Chestionarul
Bună ziua, numele meu este Ș tefan Claudiu și vă rog să îmi acordați câ teva minute pentru
completarea acestui ch etionar cu privire la Parcul Naț ional Piat ra Craiului. Activitatea durează 5
minute, iar ră spunsurile dvs. sunt foar te importante pentru cercetare .
1.Ce vă place să faceți î n timpul liber?
Să vă plimbați în natură
Să mergeți î n excursii
Să petreceț i cu prietenii
2. Câ t de important este turismul pentru dvs.?
Foarte Important Important Indiferent Puțin Important Deloc Important
3.Practicaț i turismul?
Da
Nu
4. Cât de mulțumit(ă) sunteț i de pachetul turistic din ț ara noastra?
Foarte mulț umit Destul de mulț umit Indiferent Nu prea mulț umit Deloc mulț umit
5.Până î n prezent a ți vizitat Parcul Naț ional Piatra Craiului?
Da
Nu (treceți la î ntrebarea cu numarul 19).
6.Care sunt motivele pentru care ați vizitat Parcul Naț ional Piatra Craiului?
Relaxare
Activitate didactică
Pentru prieteni
Alte persoane (Care sunt?):…………………………………………………………………………………..
7.Unde ați găsit informații despre Parcul Naț ional Piatra Craiului?
Internet
Reviste de specialitate
65
TV, Radi o
Cunoștinț e
Prieteni
Alte surse (Care?):…………………………………………………………………………………….
8.În ce perioadă a anului ați vizitat cel mai des Parcul Național Piatra Craiului? (puteți alege
răspunsuri multiple).
Primă vara
Vara
Toamna
Iarna
9.Până î n prezent, d e cate ori aț i vizitat Parcul Naț ional Piatra Craiului?
Mai rar decâ t o dată pe an
O dată pe an
De 2 ori pe an
Peste 2 ori pe an
10.Cu cine aț i vizitat Parcul Naț ional Piatra Craiului?
Familie
Prieteni
Alte persoane……………………………………………………………………………..
11.Cu ce mijloc de transport ați călă torit până la Parcul Naț ional Piatra Craiului?
Transport î n comun
Mașină Personală
Tren
Bicicletă
Altele:…………………………………………………………………………………………
12.Cât de mulț umit sunteț i de urmă toarele aspecte privind ocrotirea faunei din Parcul Naț ional
Piatra Craiului?
Foarte m ulțumit 5 4 3 2 1 Total Nemulț umit
66
13.Cum apreciați Parcul Naț ional Piatra Craiului?
+3 +3 +3
+2 +2 +2
+1 +1 +1
Vegetație Relief Clima
-1 -1 -1
-2 -2 -2
-3 -3 -3
14.Știaț i că există un regulament de ordine interioară î n Parcul Național Piatra Craiului?
Da
Nu
15.În ce masură ați respectat regu lamentul interior din Parcul Naț ional Piatra Craiului? (Bifați
răspunsul dvs.).
DELOC
PUȚ IN
ÎN TOTALITATE
16.Veți sfă tui și alți studenți să viziteze Parcul Naț ional Piatra Craiului?
Da
Nu
17.Ce considerați că ar trebuie să se îmbunătățească în Parcul Naț ional Piatra Craiului?
………………………………………………………………………………………………….
18.Impresia dumneavoastră generală despre Parcul Naț ional Piatra Craiului:
Foarte mulț umit Mulțumit Indiferent Nemulț umit Foarte nemulț umit
19. Vă rugăm să ordonați următoarele patru atracț ii turistice având în vedere preferința
dumneavoastră. (se acordă rangul 1 pe care o prefera ți cel mai mult, rangul 2 pe care o situați ca
preferință pe un loc secund ș.a.m.d. până la rangul 4 pentru cea situată pe ultimul loc).
Fauna
Vegetaț ia
Relief
67
Satele de munte
20.Cu cine ați dorii să vizitați Parcul Naț ional Piatra Craiului?
Fami lia
Prieteni i
Alte persoane:………………………………………………………………………………
21.Ați dorii să vizitați în anul 2017 Parcul Naț ional Piatra Craiului?
Da ( treceți la î ntrebarea cu numarul 23).
Nu
22.Care au fost motivele pentru care nu ați vizitat Parcul Naț ional Piatra Craiului?
Motive:…………………………………………………………………………………………
23.Anul de studiu a l dvs.?
…………………………………………………………………………………………………
24.Care este genul dvs.?
Masculin
Feminin
25.La ce facultate studiaț i?
Facultatea………………………………………… …………………………………………..
Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
Anexa 2 :
FACULTĂȚI TOTAL
IF
IFR
ID FF
BUGET
TAXĂ TAX
Ă
TAXĂ TAXĂ
L M D L M D L M D L D
TOTAL UTBV 18969 9181 2439 165 3558 995 167 909 137 35 1309 74
IM 1859 1009 198 19 53 32 23 443 72 5 5
ITMI 1369 787 198 21 51 85 19 2 204 2
SIM 445 284 90 13 25 9 12 5 7
IESC 1446 997 211 9 160 15 19 25 5 5
SV 1217 730 190 15 90 19 21 7 124 21
IL 368 202 90 9 22 7 2 33 2 1
CT 550 341 82 113 11 3
AT 913 621 111 4 108 52 16 1
DPM 1179 874 188 15 65 24 7 6
68
MI 818 352 110 5 156 46 4 2 138 5
EFSM 655 286 103 4 141 17 15 84 1 4
LT 907 391 141 27 184 15 4 50 1 91 3
SEAA 2474 702 266 7 678 374 5 5 434 3
PSE 1147 246 100 404 79 318
DR 1145 207 93 398 123 324
SC 777 241 88 385 63
MZ 189 112 46 9 7 15
MD 1511 799 134 17 516 17 17 11
sursa: http://www.unitbv.ro/Portals.pdf
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Program de Studii: ECTS -ZI [616452] (ID: 616452)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.