IMPACTUL SCHIMBĂRILOR GLOBALE ASUPRA DOMENIILOR SECURITĂ ȚII Domeniul fundamental: ȘTIINȚE MILITARE, INFORMAȚII ȘI ORDINE PUBLICĂ Domeniul d e… [616399]
1 din 114
TEZĂ DE ABILITARE
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR GLOBALE ASUPRA
DOMENIILOR SECURITĂ ȚII
Domeniul fundamental: ȘTIINȚE MILITARE, INFORMAȚII ȘI
ORDINE PUBLICĂ
Domeniul d e abilitare: INFORMA ȚII ȘI SECURITATE NA ȚIONALĂ
Autor : Colonel prof.univ.dr. Filofteia REPEZ
Teză elaborată în vederea obținerii atestatului de abilitare în scopul
conducerii lucrărilor de doctorat în domeniul Informa ții și securitate na țională
București , 201 7 MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
UNIVERSITATEA NA ȚIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”
Nr………………….din…………. ………………
NECLASIFICAT
Exemplar unic
Dosar nr.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
2 din 114
Pagină albă
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
3 din 114
„Nimeni nu trăiește o eternitate,
ci abia o clipă,
iar a nimeri rostul cel mai înalt al clipei cu care treci prin lume
e cea mai mare artă și cel mai adânc izvor de bucurie pentru anii maturi,
când începe vremea socotelilor definitive .”
Simion Mehedinți
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
4 din 114
Pagină albă
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
5 din 114
C U P R I N S
MUL ȚUMIRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 7
REZUMAT ÎN LIMBA ROMÂNĂ ………………………….. ………………………….. ……… 9
REZUMAT ÎN LIMBA ENGLEZĂ ………………………….. ………………………….. …… 15
PARTEA I:
PREZENTAREA ACTIVITĂ ȚII DIDACTICE ȘI DE
CERCETARE ȘTIIN ȚIFICĂ ………………………….. ………………………….. …………. 21
Capitolul 1 : CONT RIBU ȚII PROFESIONALE, ACADEMICE ȘI
ȘTIIN ȚIFICE CARE PREFIGUREAZĂ DIREC ȚIILE VIITOARE
DE DEZVOLTARE ALE CARIEREI UNIVERSITARE ………………………….. 21
1.1. Realizări profesionale, academice și științifice ce stau la baza
tezei de abilitare ……………………… ………………………….. ………………………….. ……… 22
1.1.1 . Realizări profesionale și academice ………………………….. …………………. 23
1.1.2. Realizări științifice ………………………….. ………………………….. ……………. 28
1.1.3. Vizibilitatea și impactul activită ții de cercetare științifică ……………….. 37
1.2. Domenii le de cunoa ștere ………………………….. ………………………….. ……………. 40
1.2.1. Axa domeniilor securit ății ………………………….. ………………………….. …. 42
1.2.2. Axa infrastructurii teritoriale ………………………….. ………………………….. 47
1.2.3. Axa apărare și informa ții militare ………………………….. ……………………. 49
1.2.4. Axa suplimentară ………………………….. ………………………….. ……………… 51
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
6 din 114 Capitolul 2: REPERE CONCEPTUALE PRIVIND DOMENIILE
SECURITĂ ȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 53
Capitolul 3: ASPECTE RELEVANTE DESPRE DOMENIILE
SECURIT ĂȚII DESPRINSE DIN REALIZĂRI LE ȘTIIN ȚIFICE
PROPRII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 79
PARTEA A II -A:
DIREC ȚII VIITOARE DE DEZVOLTARE A CARIEREI
PROFESIONALE , ACADEMICE ȘI ȘTIIN ȚIFICE ………………………….. ……. 93
Capitolul 4: PLANUL DE DEZVOLTARE A CARIEREI
PROFESIONALE, ACADEMICE ȘI ȘTIIN ȚIFICE ………………………….. ……. 93
4.1. Principii ale activită ții didact ice și de cercetare științifică ……………………. 95
4.2. Dezvoltarea carierei didactice ………………………….. ………………………….. ……. 98
4.3. Dezvoltarea carierei de cercetare științifică ………………………….. ………….. 102
4.4. Dezvoltarea carierei de conducător de doctorat ………………………………. …105
4.5. Activitatea de management universitar ………………. ………………………. …….107
PARTEA A II I-A:
LUCRĂRI DE REFERIN ȚĂ ȘI BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………. 109
Capitolul 5: LUCRĂRI REPREZENTATIVE ȘI BIBLIOGRAFIE ………….. 109
5.1. Lucrări proprii relevante ………………………….. ………………………….. ………….. 109
5.2. Referin țe bibliografice generale ………………………….. ………………………….. … 111
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
7 din 114
M U L Ț U M I R I
Definitivarea tezei de abilitare îmi oferă prilejul de a adr esa
mulțumiri le cuvenite celor care , în mod direct sau indirect, prin sprijinul moral
și intelectual oferit, au contribuit la finalizarea și sus ținerea acestui important
demers științific.
Recu noștința mea se îndreaptă către cei care au contribuit la formarea
și educarea mea ca om, ofi țer al Armatei Române și cadru didactic universitar –
cadrele didactice de înaltă ținută morală și intel ectuală din cadrul Facultă ții de
Comandă și Stat Major și din cadrul Facultă ții de Securitate și Apărare.
Aleasă considera ție și mul țumiri colegilor mei din cadrul
Departamentului opera ții multina ționale, studii strategice și de securitate /
Facultatea de Securitate și Apărare pent ru colegialitatea dovedită.
Mulțumesc Domnului colonel (r .) prof. univ. dr. Ion Irimia,
conducătorul meu de doctorat, pentru îndrumările și grija părintească și
profesională manifestată pe timpul studiilor doctorale și după susținerea
publică a tezei de doctorat , precum și pent ru sfaturi le profesionale valoroase.
Mulțumiri și recuno ștință fiului meu, Romeo -Ionuț Mînican,
care m-a sprijinit permanent și necondi ționat, m-a înconjurat cu respect și
dragoste și m-a încurajat în toa te demersurile mele profesionale și personale.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
8 din 114 Recuno ștința mea se îndreaptă către părin ții mei, Ion și Ioana Repez,
care au în țeles dorin ța mea permanentă de îmbunătă țire a pregătirii
profesionale și m-au sprijinit necondi ționat.
Nu pot încheia aceste rânduri, fără a îmi îndeplini o dato rie morală,
de a adresa mul țumiri prietenilor mei statornici, colaboratorilor mei de la
diversele comitete și asocia ții, care, sub forme diferite, au constituit un sprijin
real și au facilitat finalizarea acestei teze de abilitare.
Bucure ști, octombrie 2017
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
9 din 114
REZUMAT ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Securitatea este o necesitatea și o exigen ță socială; aspecte diverse de
securitate apar frecvent în dezabaterile cotidiene și în cele de specialitate.
Problematica securită ții și a mecanismelor prin care se asi gură
securitatea indivizilor, comunită ților și statelor de ține o importan ță deosebită în
contextul diversificării și amplificării amenin țărilor, riscurilor și
vulnerabilită ților din mediul de securitate aflat într -o continuă evolu ție.
O contribu ție primor dială la în țelegerea și analizarea problemelor de
securiate (umană, na țională, regională și interna țională) este adusă de institu țiile
de învă țământ. Parte a învă țământului na țional, învă țământul militar are
misiunea de a răspunde cerin țelor specifice de e duca ție necesare formării
profesionale a militarilor și a speciali știlor în domeniul securită ții și apărării.
După anul 1989, în institu țiile de învă țământ militare superioare,
problematica de securitate (umană, na țională, regională și interna țională) s -a
materializat în con ținuturile curriculare la unele programe interdisciplinare,
structurate pe toate cele trei niveluri – licen ță, masterat și doctorat. Facultatea de
Securitate și Apărare, din cadrul Universită ții Na ționale de Apărare „Carol I“,
a dezvoltat astfel de programe: programul universitar de licen ță „Securitate și
apărare “; programul universitar de licen ță „ Comunicare publică
și interculturală în domeniul securității și apărării “; programul univer sitar de
masterat „ Securitate și apărare , programul universitar de masterat „ Comunicare
publică și interculturală în domeniul securității și apărării “ și programul
universitar de masterat „ Managementul crizelor și prevenirea conflictelor “.
De asemenea, în cadrul Școlii Doctorale din Universitatea Na țională de Apărare
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
10 din 114 „Carol I“, se desfă șoară programul de studii de doctorat în domeniul „ Informa ții
și securitate na țională “. Toate aceste programe se bazează pe o abordare multi –
și inter -discip linară.
De-a lungul unei cariere militare de peste 25 de ani și a unei cariere
didactice de 7 ani am acumulat experiență referitoare la cunoașterea elementelor
teoretice și practice ale științei militare și informa țiilor, în general, și la
înțelegerea aspe ctelor de securitate, în special.
La baza activită ții mele didactice și de cercetare științifică a stat
permanent dorin ța de dezvoltare profesională, de aprofundare a studiului în
domeniul securită ții (umană, na țională, regională și interna țională), precu m și în
alte domenii.
Evoluția mea profesională, inclusiv cea din palierul academic, s -a bazat
pe absolvirea programelor de studii universitare (licen ță și masterat),
postuniversitare, doctorale și postdoctorale atât în domeniul militar cât și în
domeniul civil, pe efortul permanent depus pentru lărgirea orizontului de
cunoa ștere, precum și pe colaborarea cu colegii și unele cadre didactice din
învățământul universitar militar și civil.
Principalele domenii de cercetare științifică în care am fost implica tă au
fost domeniile „Informa ții și securitate na țională” și „Științe militare”, fapt ce a
fost eviden țiat prin cele patru axe ale domeniilor de cunoa ștere (a xa de securitate,
axa infrastructurii teritoriale, axa apărare și informa ții militare și axa
supli mentară) prezentate în teza de abilitare.
Teza de abilitare pe care am pregătit -o în vederea obținerii atestatului de
abilitare în scopul conducerii lucrărilor de doctorat în domeniul „Informa ții și
securitate na țională ” constituie un corolar al activită ților didactice și de
cercetare științifică desfă șurate până în prezent, în care am eviden țiat rezultatele
științifice și realizările profesionale de la ob ținerea titlului de doctor în „ Științe
militare și informa ții“. Pentru a reda o imagine completă a acti vității mele de
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
11 din 114 cercetare științifică am eviden țiat și lucrările publicate până la sus ținerea tezei de
doctorat (sus ținută public pe data de 3 martie 2010).
Am structurat această teză de abilitare pe trei păr ți, fiecare parte fiind
dezvoltată pe capitole, având la bază întreaga activitate publicistică personală și
unele lucrări științifice redate la referin țe bibliografice generale.
Prima parte a tezei de abilitare, denumită „ Prezentarea activită ții
didactice și de cercetare științifică“, este desfă șurată pe trei capitole în care am
prezentat: contribu țiile profesionale, academice și științifice care prefigurează
direc țiile de dezvoltare ale carierei universitare, repere conceptuale privind
securitatea și aspecte relevante despre domeniile securită ții despr inse din
realizările științifice proprii. Până în prezent, am publicat: 10 cărți de
specialitate (5 căr ți unic autor, 5 căr ți coautor) la edituri de prestigiu
recunoscute de CNCSIS; două capitole în căr ți editate la edituri recunoscute
interna țional; 7 cur suri de specialitate (3 cursuri unic autor, 4 cursuri coautor);
6 studii de specialitate (5 studii unic autor și 1 studiu coautor); 3 exerci ții și
aplica ții, în calitate de coautor; 1 manual (coautor); 6 articole indexate ISI
proceedings al căror conținut este relevant în domeniul Științe militare,
informații și ordine publică și care sunt publicate în reviste cotate ISI Thomson
Reuters sau în volumele unor manifestări științifice indexate ISI proceeding;
69 articole sunt publicate în reviste /buletine științifice cu prestigiu recunoscut
sau în volumele unor manifestări științifice , în domeniul „Științe militare,
informații și ordine publică “ sau indexate în baze de date internaționale;
19 contibu ții științifice prezentate la diverse sesiuni na ționale (exemplific:
Facultatea de Istorie / Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”; Comitetul
Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii / Academia Română). Până la
susținerea tezei de doctorat (martie 2010) am publicat 21 de articol e și
comunicări științifice în reviste / buletine științifice sau în volumele unor
manifestări științifice în domeniul „Științe militare, informații și ordine publică “.
De asemenea, am coordonat lucrări de licen ță și lucrări de diserta ții; am făcut
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
12 din 114 parte î n calitate de referent în comisiile de îndrumare a elaborării unor teze de
doctorat; am de ținut și dețin calitatea de membru în diverse consilii, comisii,
asociații, în colectivele de organizare ale unor manifestări științifice și calitatea de
recenzor pen tru unele reviste și manifestări științifice naționale și internaționale.
Obținerea p remiul III al Revistei „Gândirea Militară Românească” în anul 2011,
citările identificate în reviste indexate BDI și regăsirea unor lucrări științifice
personale în biblio grafia unor lucrări de licen ță, lucrări de diserta ție sau teze de
doctorat sunt o dovadă a vizibilită ții și impactului activită ții mele de cercetare
științifică.
Partea a doua a tezei de abilitare, denumită „Direc ții viitoare de
dezvoltare a carierei profe sionale, academice și științifice“, cuprinde un singur
capitol în care am prezentat cinci aspecte: principiile activită ții didactice și de
cercetare științifică, dezvoltarea carierei didactice, dezvoltarea carierei de
cercetare științifică, dezvoltarea car ierei de conducător de doctorat și implicarea
în activitatea de management universitar.
Cariera personală didactică și de cercetare științifică viitoare se va
realiza pe patru direc ții principale (activitatea didactică, activitatea de cercetare
științifică, activitatea de conducător de doctorat și activitatea de management
universitar în cadrul structurii din care fac parte). Aceste direc ții vor fi inter-
conectate pentru a da plus valoare întregii mele activită ți profesionale și a
contribui la cre șterea pr estigiului structurii în care îmi desfă șor activitatea și al
Universită ții Na ționale de Apărare „Carol I”.
Printre o biectivele permanente ale carierei mele universitare se numără:
îmbunătă țirea activită ții didactice și a materialelor necesare studen ților și
cursan ților; participarea, în func ție de situa ție, la elaborarea unor noi specializări
și la elaborarea curiculei universitare necesară; proiectarea unor noi fi șe ale
disciplinelor; sprijinirea studenților -doctoranzi și canalizarea lor către
subdomeniil e unde au expertiză și pot excela în cercetarea științifică; men ținerea
unei relații profesionale corectă atât cu studenții, pentru determinarea nevoile
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
13 din 114 acestora, consilierea și încurajarea, astfel încât să promovez învățarea voluntară
și să le stimulez ca pacitatea de creație, cât și cu colegii pentru o colaborare
benefică tuturor.
Partea a III -a, denumită „ Lucrări de referin ță și bibliografie “,
prezintă lucrările proprii relevante și referin țele bibliografice care au fost
folosite la elaborarea tezei de abilitare.
Sunt convinsă că voi contribui, prin calitatea activităților didactice și de
cercetare științifică, la realizarea unui mediu adecvat desfă șurării programelor
de studii universitare și postuniversitare, la îndrumarea studenților -doctoranzi în
specializarea „Informa ții și securitate na țională” și la ridicarea prestigiului
structurii în care activez, al Școlii Doctorale și al Universită ții Na ționale de
Apărare „Carol I” din Bucure ști.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
14 din 114
Pagină albă
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
15 din 114
REZUMAT ÎN LIMBA ENGLEZĂ
Security is a social necessity and exigency; various security issues occur
frequently in day -to-day debates and specialist analyzes.
The issue of security and the mechanisms that ensure the se curity of
persons, communities and states is of particular importance in the context of
diversifying and amplifying the threats, risks and vulnerabilities of the evolving
security environment.
A primary contribution to the understanding and analysis of se curity
issues (human, national, regional and international) is brought by educational
institutions. As part of national education, military education has the mission to
meet the specific educational needs required for professional training of military
as well for security and defen ce specialists.
After 1989, in the higher education institutions, security issues (human,
national, regional, and international) materialized in curricular content of
interdisciplinary programs, structured on all three levels – bachelor, master , and
doctorate. The Security and Defen ce Faculty of the "Carol I" National Defence
University has developed such programs: the Security and Defence university
program; the bachelor program of Public and Intercultural Communication in
Securi ty and Defence ; the Security and Defence master study program, the
Public and Intercultural Communication in Security and Defence master study
program and the Crisis Management and Conflict Prevention master study
program. Also, within the Doctoral School there is a doctoral studies program in
the field of Information and National Security . All of these programs are based
on a multi – and inter -disciplinary approach.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
16 din 114 Over a 25 year military career and a 7 year teaching career, I have
gained experience in kno wing the theoretical and practical elements of military
science and information, in general, and understanding the security aspects in
particular. At the core of my teaching and scientific research activity, I have
always been keen on the need for professi onal development, deepening of the
study in the field of security (human, national, regional and international) as
well as in other fields.
My professional development, including that in the academic field, was
based on graduation from university, postgrad uate, doctoral and post -doctoral
programs in both the military and civilian fields, on the permanent effort to
broaden the knowledge horizon, as well as on working with colleagues and
teaching staff in military and civil education.
The main fields of scie ntific research that I have been involved in were
"National security and information" and "Military sciences", fact highlighted by
the four axes of knowledge (the axis of security studies, the territorial
infrastructure axis, the axis of defence and milita ry information and additional
axis) presented in the habilitation thesis.
The habilitation thesis I have prepared to obtain the habilitation
certificate for the purpose of conducting doctoral work in the field of
Information and National Security is a coro llary of didactic and scientific
research activities carried out so far, in which I highlighted the scientific results
and professional achievements attained after the title of Ph.D. in Military
Sciences and Information .
In order to give a complete pictur e of my research activity, I also
highlighted the papers published until the Ph.D. thesis (publicly held on March 3,
2010).
I have structured this habilitation thesis on three parts, each part being
developed on chapters, based on the whole of the persona l publicist activity and
some scientific papers given in general bibliographical references.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
17 din 114 The first part of the habilitation thesis, entitled „ Presentation of
teaching and scientific research “, is built on three chapters in which I presented:
the profes sional, academic and scientific contributions that predict career
development directions; the conceptual landmarks on security ; the relevant
aspects of scientific research in the field of human security, national security,
regional security and internation al security; the aspects of my own scientific
achievements in the study of human security, national security, regional security
and international security. To date, I have published: 10 speciality books
(5 author’s books, 5 co -authored books) at prestigious publishing houses
recognized by CNCSIS; two chapters in books published in internationally
recognized publishing houses; 7 specialized university courses (3 single author
courses, 4 co -authored courses); 6 specialized studies (5 autho r studies and
1 co-authored study); 3 exercises and applications as a co -author; 6 articles
indexed to ISI proceedings whose content is relevant in the field of Military
Sciences, Information and Public Order and which are published in ISI
Thomson Reuters journals or volumes of scientific events; 69 articles whose
content is relevant in the field of Military Sciences, Information and Public
Order and which are published in scientific journals/magazines with
recognized prestige or volumes of scientific events indexed in international
databases; 19 scientific contributions presented at various national sessions ( e.g.
Faculty of History / "Dimitrie Cantemir" Christian University, of Bucharest ;
Romanian Committee of History and Philosophy of Scie nce and Technology /
Romanian Academy ). Until defending my doctoral thesis in March 2010, I had
published 21 articles in scientific magazines / bulletines or in the volumes of
certain scientific colloqvia.
I also coordinated bachelor and diss ertation papers; I participated as a
reviewer in the commissions for the elaboration of doctoral theses; I have held
and still hold membership in various boards, committees, associations,
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
18 din 114 organizational groups of scientific events and I was reviewer for na tional and
international scientific journals and events.
Obtaining the 3rd Prize of the ‘Romanian Military Thinking Journal’ ,
in 2011, the citations identified in BDI -indexed journals and the retrieval of
personal scientific papers in the bibliogr aphy of bachelor, dissertation, or
doctoral thesis are proof of the visibility and impact of my work of scientific
research.
The second part of the habilitation thesis called „ Future directions for
the development of professional, academic and scientific c areers “ is developed
in a single chapter where I presented five aspects: the principles of didactic
activity and scientific research, the development of the teaching career, the
development of the scientific research career , the development of a career as a
doctoral supervisor and the involvement in the academic management activity .
Personal teaching and scientific research career will be carried out on
three main directions (didactic activity, scientific research activity and university
management activity within the structure I belong to), which will be
interconnected to add value to my whole professional activity and help to
increase the prestige of the structure in which I work , the prestige of the
Doctoral School and of the National Defence University " Carol I".
Permanent goals of my university career include: improving teaching
materials for students and learners; the participation, depending on the situation,
on the development of new specializations and the elaboration of the necessary
university curr icula; designing new discipline sheets; supporting doctoral
students and channelling them to sub -domains where they have expertise and
can excel in scientific research; maintaining a good working relationship with
students, determining their needs, counsel ling and encouraging them to promote
their voluntary learning and to stimulate their creativity, as well as with my
colleagues for a collaborative work that is beneficial for all of us.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
19 din 114 Part III, entitled „Reference Works and Bibliography “, presents own
relevant works and bibliographic references that have been used to develop this
habilitation thesis.
I am convinced that I will contribute by the quality of didactic and
scientific research activities to the development of a suitable environment for the
deve lopment of university and postgraduate programs, to guide doctoral students
in the specialization "National information and security" and to raise the prestige
of the structure in which I work , the prestige of the Doctoral School and the
prestige of the "C arol I" National Defence University, Bucharest.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
20 din 114
Pagină albă
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
21 din 114
PARTEA I:
PREZENTAREA ACTIVITĂ ȚII DIDACTICE
ȘI DE CERCETARE ȘTIIN ȚIFICĂ
CAPITOLUL 1:
CONTRIBU ȚII PROFESIONALE, ACADEMICE ȘI ȘTIIN ȚIFICE
CARE PREF IGUREAZĂ DIREC ȚIILE VIITOARE
DE DEZVOLTARE ALE CARIEREI UNIVERSITARE
Activitatea mea profesională, didactică și de cercetare științifică a
început din octombrie 2010 și continuă , în prezent, în cadrul Departamentului
opera ții multina ționale, studii str ategice și de securitate / Facultatea de
Securitate și Apărare / Universitatea Na țională de Apărare „Carol I “, Bucure ști.
În intervalul temporal men ționat am dobândit un nivel consistent de
experien ță în următoarele domenii de cercetare: securitate (uman ă, na țională,
regională și interna țională) , infrastructuri, protec ția mediului , doctrine politico –
militare , științe militare .
Teza de abilitare pregătită abordează un domeniu interdisciplinar,
modern, cu viitor și recunoa ștere națională și interna țională, în domeniul
„Informa ții și securitate na țională “.
Utilitatea acestui demers științific se fundamentează pe convingerea
personală fermă că succesul, performan ța și vizibilitatea profesională se ob țin
prin muncă asiduă, profesionalism, perseveren ță și moral itate. Prin argumentele
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
22 din 114 raționale conjugate cu rigoarea științifică, demersul științific prezent eviden țiază
cercetări le și rezultate le obținute în studiul securită ții coroborat cu cele din alte
domenii (infrastructuri teritoriale, apărare și informa ții mi litare etc.),
creionând , în acela și timp, un tablou al domeniilor de securitate .
1.1. REALIZĂRI PROFESIONALE, ACADEMICE ȘI ȘTIIN ȚIFICE
CE STAU LA BAZA TEZEI DE ABILITARE
Principal ele domeni i de cercetare în care am fost implicată au fost
informa ții și securitate na țională și științe militare , urmare a pregătirii
profesionale: licenț ă în domeniul „Științe Militare și Informații “; licen ță în
„Științe Juridice “; master în specializarea „Teoria și exercițiul funcției publice “;
master în specializarea „Puterea Executivă și Administrația Publică “;
doctorat în domeniul „Științe militare și informații “; postdoctorat în domeniul
„Informații și securitate na țională “.
Învățământul superior militar necesită o adaptare permane ntă la
tendințele și modificările apărute la nivel global în sistemul social și global și în
mediul de securitate ; adaptarea presupune atât pregătire profesională a cadrelor
didactice , responsabilitate, pasiune, resurse (umane, financiare, materiale etc.) ,
perseveren ță, cât și capacitatea personală de a face fa ță noilor cerin țe.
Cariera didactică universitară din domeniul militar solicită o serie de
aspecte, precum: activități de dezvoltare și dobândire a noi competențe ,
conturarea unui sistem de valori bi ne definit, eforturi susținute pentru obținerea
de titluri universitare și pentru popularizarea produselor de cercetare științifică.
Statutul de cadru didactic în mediul universitar militar conferă
deținătorului o anumită prestanță , rezultat al recunoașter ii, în mediul universitar
intern și extern , a meritelor și a calității activității didactice și de cercetare
științifică și, în egală măsură, al capacită ții de adaptare permanentă, dictată de
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
23 din 114 schimbările intervenite în plan național și regional, care impun o continu ă
pregătire profesională și personală.
Pasiunea și vocația de dascăl sunt , din punctul me u de veder e, două
elemente esențiale pentru dobândirea titlului de „cadru didactic universitar de
succes “.
În acest capitol, voi grupa succint și cronolog ic cele mai importante
realizări pe care le -am ob ținut în plan profesional , academic și științific.
1.1.1. REALIZĂRI PROFESIONALE ȘI ACADEMICE
Intrarea în comunitatea universitară a debutat în octombrie 2010 ,
cu ocuparea , prin con curs, a postului de lector universitar -ofițer (și șef comisie
de lucrări) î n cadrul Comisiei didactice „Securitate și apărare“ din
Departamentul pentru operații întrunite, studii strategice și de securitate /
Universitatea Na țională de Apărare „Carol I“.
Cariera didactică universitară a început prin predarea conținuturilor
cursuri lor la disciplinele „Securitate națională și euroatlantică “ și „Doctrine
politico -militare “, precum și prin seminariile conduse la aceste disc ipline.
Din anul 2013, în urma susținerii unui examen , am ocupa t postul de
conferențiar universitar -ofițer (și șef comisie didactică ), la Comisia didactică
„Securitate și apărare“ / Departamentul opera ții multina țional e, studii strategice
și de secu ritate / Facultatea de securitate și apăra re, disciplinele „Securitate
națională și euroatlantică “ și „Doctrine politico -militare “.
Ulterior, în martie 2017, am ob ținut, după susținerea examenului, titlul
de profesor universitar și am ocupat funcția de profesor universitar -ofițer
Comis a didactic ă „Securitate și apărare“ din cadrul acelea și struct uri, predând
disciplinele „Securitate Națională și Euroatlantică “ și „Infrastructura teritorială “.
La momentul actual, sunt profesor universitare ( șef de comisie didactică)
în cadrul Departamentului opera ții multina ționale, studii strategice și de
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
24 din 114 securitate / Facultatea de Securitate și Apărare / Universitatea Na țională de
Apărare „Carol I “ din Bucure ști.
Permanent am acordat o a tenție deosebită a ctivit ății didactice, care a fost
îmbunătă țită prin:
– absolvirea unor cursuri de postuniversitare de specialitate ;
– actualizarea conținuturilor cursurilor la disciplinele „Securitate
națională și euroatlantică “ și „Doctrine politico -militare “;
– introducerea în planurile de învă țământ a două noi fișe ale disciplin elor
– „Infrastructura teritorială “ (disciplină obligatorie la programul de studii de
licență „Securitate și apărare“ și disciplină op țională la programul de studii
universitare de master at „Conducere comunica ții, tehnologia informa ției și
apărare cibernet ică“) și „Protecția mediului “ (disciplină facultativă la programul
de studii universitare de master at „Securitate și apărare“).
O contribu ție importantă la îmbunătă țirea activită ții profesionale
didactice a fost adusă prin desfă șurarea activită ții de forma tor-expert ,
în perioada februarie – aprilie 2012 , după orele de program, în cadrul proiectului
„Dezvoltarea resurselor umane în sistemul de formare profesională continuă prin
dezvoltarea și susținerea de programe pentru formarea ș i perfecționarea
formatorilor furnizorilor publici și privați de formare profesională continuă,
în scopul creșterii calității și alinierii la cerințele legislației în acest domeniu
FPC-FORMATOR/ ID 30462”, desfășurat la Centrul de Pregătir e în Informatică
S.A. din București .
Pe parcursul activită ții mele profesionale desfă șurate în orizontul de timp
eviden țiat am dobândit un nivel consistent de cuno ștințe de specialitate și
experien ță necesar desfă șurării în condi ții foarte bune a activit ății didactic e și de
cercetare științifică.
În perioada activității universitare , din octombrie 2010 până în prezent ,
am desfășurat și activități de îndrumare, în calitate de conducător științific , al
unor lucrări de licență la programul de studii universit are de licență „Securitate
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
25 din 114 și apărare“ și al unor lucrări de disertație la program ele de studii universitare de
master at „Securitate și apărare“, „Managementul crizelor și prevenirea
conflictelor“ și „Comunicare publică în domeniul securității și apărării“ .
Am coordonat, până în prezent, două lucrări de licen ță la programul de studii
universitare de licență „Securitate și apărare“ și 100 lucrări de diserta ție la
program ele de studii universitare de master at „Securitate și apă rare“,
„Managementul crizelor și prevenirea conflictelor“ și „Comunicare publică în
domeniul securității și apărării“.
În acela și timp, am făcut parte din mai multe comisii de îndrumare a
elaborării rapoartelor de cercetare științifică care stau la baza elaborării tezelor
de doctorat , în cadrul Școlii Doctorale.
Plus valoare activită ții mele profesionale a fost adusă și prin alte
activită ți:
– susținerea unor teme la Corpul de Control din cadrul Ministerului
Apărării Na ționale ;
– participarea în calitate de l ector invitat la Școala de Vară
Agrointelligence , ediția I cu tema „Securitate și suveranitate agroalimentară în
contextul migrației și a conflictelor regionale” , organizată la Universitatea
Națională de Apărare „Carol I” în anul 2016 ;
– participarea la ela borarea raportului cu tema „Liberty, Confidence and
Security in the national and security cyberspace ” (în anul 2016) în cadrul
Strategikon, Bucure ști;
– participarea în calitatea de lector invitat la unele manifestări științifice.
Din anul 2012 până în prez ent, am deținut (și dețin) calitatea de membru
în diverse consilii și comisii , respectiv:
– Consiliul Științific al Universității Naționale de Apărare „Carol I”
(iulie 2012 -ianuarie 2013);
– Consiliul Științific al Departamentului operații întrunite, studii
strategice și de securitate (2013 -2015);
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
26 din 114 – Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității programelor de studii
masterale (2015 -2016);
– Consiliul Științific al Departamentului operații multina ționale, studii
strategice și de securitate (2015 -prezent);
– Comisia de Etică a Universității Naționale de Apărare „Carol I” (2015 –
prezent).
Pregătirea mea profesională s -a îmbunătățit și prin deținerea calității de
membru titular în următoarele comitete și asociații , respectiv:
– Asociația Absolvenților Universități i Naționale de Apărare „Carol I” ;
– Asociația Română de Drept Umanitar – Filiala Prahova (ARDUPH) ;
– Asociația ProSCOP – Universit atea Național ă de Apărare „Carol I” ;;
– Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST)
din cadrul Acad emiei Române.
Din anul 2016 de țin calitatea de membru -expert în cadrul a două entită ți:
– Strategikon , București ;
– Sistemul de Informa ții pe Securitatea Alimentară Agro Intelligence ,
București.
Printre reali zările profesionale și academice se înscriu și deținerea
calității de membru în colectivele de organizare ale unor manifestări științifice ,
astfel:
– membru în comitetul de organizare al Conferinței „Strategic changes in
security and international relations in the early 21st century ”, organizată de
Departamentul opera ții întrunite, studii strategice și de securitate / Universit atea
Național ă de Apărare „Carol I” , 18-19 aprilie 2013;
– membru în comitetul de organizare/ moderator în cadrul conferin ței
științifice i nterna țional e „Strategies XXI”, „Strategic Changes in Security and
International Relations”, aprilie, 2014, Facultatea de securitate și apărare /
Universit atea Național ă de Apărare „Carol I” , București;
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
27 din 114 – membru în comitetul de organizare/ moderator în cadrul conferin ței
științifice i nterna țional e „Strategies XXI”, „Strategic Changes in Security and
International Relations” , aprilie, 2015 , Facultatea de securitate și apărare /
Universit atea Național ă de Apărare „Carol I” , București;
– membru în comitetul de organizare al sesiunii de comunicări știin țifice
SNEE 2015, Securitate Națională, Europeană și Euroatlantică, 12 iunie 2015,
programul de studii postuniversitare – conducere strategică, Facultatea de
securitate și apărare / Universit atea Național ă de Apărare „Carol I” , București;
– membru în comit etul de organizare/ moderator al conferinței în cadrul
conferin ței științifice i nterna țional e „Strategies XXI”, „Strategic Changes in
Security and International Relations” , aprilie 2016, Facultatea de securitate și
apărare / Universit atea Național ă de Apăra re „Carol I” , București.
Am de ținut calitatea de recenzor pentru unele reviste și manifestări
științifice naționale și internaționale indexate ISI sau indexate la o bază
internațională recunoscută, astfel:
– Review: MS: ERJ -14-0007 manuscript titled : Aware ness of secondary
school teachers on e -Education – A Study , Education Research Journal"
<edrjl@globomail .com, 2014;
– Review: SJFS -16-020 manuscript titled : Effects of boko haram
insurgency on food security status: a study of selected local government are as in
adamawa state, Ngeria , submit.sjfs@skyjournals.org, 2016;
– Reviewer Report paper 165, International Migration, Attempting to
Create a Better World – A Case Study on Romania’s Situation , 29th, IBIMA
International Conference, 2017;
– membru în comitet ul de recenzie al sesiun ii de comunicări științifice
SNEE 2015, Securitate Națională, Europeană și Euroatlantică, 12 iunie 2015,
programul de studii postuniversitare , conducere strategică, Facultatea de
securitate și apărare / Universit atea Național ă de Ap ărare „Carol I” , București;
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
28 din 114 – moderator și recenzor științific al sesiunii de comunicări științifice
„Securitate națională, europeană și euroatlantică, SNEE -2016” din data de
10 iunie 2016, p rogramele de studii universitare de licență și m aster at
„Securitate și apărare ”, U.N.Ap. „Carol I ”, București.
– recen zor științific pentru unele articole publicate în Buletinul
Universită ții Na ționale de Apărare „Carol I” , o revist ă care este inclus ă în baze le
de date interna ționale.
1.1.2. REALIZĂRI ȘTIIN ȚIFICE
Realizările științifice au căpătat amploare după finalizarea programului
de studii doctorale și ocuparea postului de lector universitar -ofițer (și șef
comisie de lucrări) în octombrie 2010.
Teza de doctorat cu titlul „ Dimensiunea politică a securi tății
României “ a fost susținută în ședință publică în data de 3 martie 2010 și a fost
elaborată sub c ordonarea științifică a domnului col. (r) prof.univ.dr. Ion Irimia,
în cadrul Școlii doctorale / Universit atea Național ă de Apărare „Carol I ”. Prin
Ordinu l Ministerului Educa ției, Cercetării și Inovării nr. 4542 din 28.07.2010
am primit diploma de doctor seria G nr. 0002327.
Problematica abordată în teza de doctorat este de actualitate, complexă
și de mare cuprindere, oferind un câmp teoretic de studiu și de cercetare
științifică; de asemenea, argumentează ideea potrivit căreia asigurarea securității
României este un proces continuu și complex, care trebuie realizat prin forțe
proprii și prin cooperare cu aliații și partenerii, respect ând prevederil e
strate giilor proprii, ale conceptelor strategice ale Organiza ției Tratatului
Nord -Atlantic și ale strategiei de securitate a Uniunii Europene . Prin anticiparea,
cunoașterea și aplicarea măsuril or concrete pentru reducerea și eliminarea
amenințăr ilor, riscurilor și vulnerabilităților, având permanent informații și o
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
29 din 114 diplomație care să promoveze obiectivele politicii externe și de securitate, țara
noastră va putea face față provocărilor diverse și complexe la adresa securită ții.
Ulterior, teza de doctorat a fost actualizată și publicată sub denumirea
„Aspecte politice ale securității României “ la Editura Agora din Călăr ași în naul
2010 . Această c arte a primit premiul al III -lea al Revistei „Gândirea Militară
Românească “, la edi ția din data de 10 noiembrie 2011. Cartea care a ob ținut acest
premiu a fost republicată la Editura Militară din Bucure ști în anul 2013 și este
inclusă în bibliografia din fișa disciplinei „Securitate Na țională și
Euroatlantică “ și a constituit un reper în activitatea mea did actică .
Abordarea securită ții na ționale a României a fost continuată, sub alt e
form e, una dintre acestea fiind publicarea căr ții „Aspecte ale securită ții
naționale a României în perioada postcomunistă “ la Editura Sitech din Craiova
în anul 2017.
Până la susținerea tezei de doctorat (martie 2010) am publicat 21 de
articole și comunicări științifice în reviste / buletine științifice sau în volumele
unor manifestări științifice în domeniul „Științe militare, informații și ordine
publică “.
După intrarea în comunitatea universitară, am publicat în fiecare an căr ți,
articole, comunicări științifice, precum și alte material e didactic e la edituri de
prestigiu recunoscute în domeniul „Științe militare , informa ții și ordine publică “.
O altă etapă importantă în ac tivitatea științifică a reprezentat -o
elaborarea raportului de cercetare postdoctorală cu titlul „ O abordare sistemică
și procesual -organică a crizei, conflictului și securității în sistemul internațional
post Război Rece “, susținut public în anul 2015.
Menționez faptul că cercetarea postdoctorală s -a datorat obținerii unei
burse în cadrul proiectului cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
2013 , Axa prioritară 1 , „Educația și fo rmarea în sprijinul creșterii economice și
dezvoltării societății bazate pe cunoaștere” Domeniul major de intervenție 1.5
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
30 din 114 „Programe doctorale și post -doctorale în sprijinul cercetării” , Titlul proiectului:
Rețea transnațională de management integrat al cer cetării doctorale
și postdoctorale inteligente în domeniile „Științe militare”, „Securitate și
informații” și „Ordine publică și siguranță națională” – Program de formare
continuă a cercetătorilor de elită – „SmartSPODAS” ; număr contract finanțare:
POSDRU/159/1.5/S/138822.
Raportul de cercetare postdoctorală aduce pentru domeniul securită ții
câteva element e de originalitate , precum: creionarea arhitecturii de securitate
uman ă în Asia și Africa ; o modalitate de analizare a sec urității Uniunii Europene
prin cele cinci dimensiuni – politic ă, economic ă, social ă, militar ă și de mediu .
Alt element de originalitate îl constituie studiu l de caz desfă șurat cu
scopul de a determina percepți a privind securit atea în mediul universitar militar .
Concluziile formulate prin centralizarea răspunsurilor for mulate de responden ți au
eviden țiat faptul c ă acest gen de cunoa ștere a realită ții din mediul de securitate
poate aduce un sprijin institu țiilor de înv ățământ și institu țiilor cu atribu ții în
domeniul securit ății na ționale pentru formularea strategiilor de prevenire și de
soluționare a crizelor și conflictelor și a strategiilor destinate s ă asigure
dezvoltarea uman ă durabil ă, prin identificarea percep ției unui grup țintă privind
conceptele d e securitate, criz ă și conflict, privind amenin țările, riscurile și
vulnerabilit ățile la adresa securit ății personale, na ționale și interna ționale . În
acela și timp, acest gen de cunoa ștere ajută la identificarea nivelului culturii de
securitate al grupului țintă și la formularea unor concluzii pertinente privind
înțelegerea evenimentelor din mediul de securitate, a valorilor și intereselor
naționale de securitate, precum și a riscurilor, amenin țărilor și vulnerabilită ților
principale la adresa securită ții naționale.
Obținerea Atestatului de studii postodoctorale seria PD nr.0039 în
domeniul informații și securitate na țională reprezintă aprecierea activită ții
desfă șurare în calitate de cercetător post doctoral.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
31 din 114 Continuarea cercetării postdoctorale s -a mater ializat prin includerea
temei „Dimensiunile securității Uniunii Europene la începutul secolului XXI ”
în fi șa disciplinei „Securitate națională și euroatlantică “ la program ele
universitar de master at desfă șurate în cadrul structurii în car e activez.
Activitatea științifică a fost îmbunătă țită prin publicarea unor căr ți,
cursuri, studii de specialitate, articole și comunicări științifice pe aspecte diverse
și de actualitate privind : securitatea umană, securitatea națională, securitatea
regională , securitatea interna țională , protecția mediului, infrastructura teritorială,
infrastructura critică, organizații le internaționale, dezvoltare a durabilă ,
precum și unele aspecte care țin de apărare și informa ții militare.
Până în prezent, am publicat :
– 10 cărți de specialitate (5 căr ți de unic autor, 5 căr ți în calitate de
coautor ) editate la edituri de prestigiu recunoscute de CNCSIS,
redate în tabelul nr.1 :
Tabelul nr.1: Cărți publicate în calitat e de autor și coautor
Unic autor Coautor
1. Filofteia REPEZ , Aspecte
politice ale securității României ,
Editura Agora, Călărași, 2010,
356 p., ISBN 978 -973-8241-13-81
1. Cornel Dinco, Filofteia REPEZ ,
Gheorghe Deaconu, Securitate și
insecur itate în era globalizării , Editura
Universității Naționale de Apărare „Carol
I”, București, 2011, 290 p., ISBN 978 –
973-663- 879-4.
2. Filofteia REPEZ , Aspecte politice
ale securității României, Editura
Militară, București, 2013, 276 p.,
ISBN 978 -973-32-0898-3 2. Filofteia REPEZ , Alexandru Cristian,
Politicile de securitate ale Chinei și
Japoniei la începutul secolului XXI ¸
Editura Universității Naționale de Apărare
1 După ob ținerea premiului cartea a fost republicată la Editura Militară .
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
32 din 114 „Carol I”, București, 2012, 94 p., ISBN
978-606-660-013-2.
3. Filofteia REPEZ , Protecția
mediului – necesitate, reglementare și
implementare, Editura Centrului
Tehnic -Editorial al Armatei,
București, 2016, 170 p., ISBN 978 –
606-524-155-8 3. Filofteia REPEZ , Eugen -Valeriu Popa,
Infrastructura teritorială și dezvoltarea
durabilă , Editura Centrului Tehnic –
Editorial al Armatei, București, 2015 , 204
p, ISBN 978 -606-524-155-8
4. Filofteia REPEZ , Criză, conflict și
securitate în sistemul interna țional
post-Război Rece , Editura Sitech,
Craiova, 2017, 123 p., ISBN 978 -606-
11-5934 -5 4. Filofteia REPEZ , Mă dălina -Steluța
Pătrășescu Neacșu, Ionuț -Marius Neacșu,
Securitatea alimentară și dezvoltarea
durabilă , Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2016, 1 20 p., ISBN 978 -606-
683-386-8
5. Filofteia REPEZ, Aspecte ale
securită ții na ționale a României în
perioada postcomunistă , Editura
Sitech, Craiova, 2017, 118 p., ISBN
978-606-11-6028 -0 5. Daniel Roman, Filofteia Repez , Eugen
Valeriu Popa, Infrastructura critică.
Reglementări legislative și de protec ție a
forței, Editura Centrului Tehnic -Editorial
al Armate i, București, 2017, 154 p., ISBN
978-606-524-187-9
– două capitol e în căr ți editate la ed ituri recunoscute interna țional ,
respectiv :
1. A systemic approach to security , în Science in the mirror. Towards
a New Method of Paradigm Comparison , Teodor Frunz eti și Marinel -Adi
Mustață, coordonatori, Editions du Tricone, Geneva, 2012, ISBN 978 -2940450 –
11-4;
2. Critical infrastructures protection – imperative of a sustainable
future , pp.129 -135, publicat în Strategikon The year of 2017 challenging choices ,
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
33 din 114 Corneliu Vi șoianu și Adina Anghelache, coordonatori, Editura RAO, Bucure ști,
2017, ISBN 978 -606-8905 -20-4.
– 7 cursuri de specialitate (3 în calitate de autor și 4 în calitate de
coautor ), editate de Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,
destinate programelor de studii universitate de licen ță și master at și programelor
postuniversitare , care sunt prezentate în tabelul nr.2 :
Tabelul nr.2: Cursuri publicate în calitate de autor și coautor
Unic autor Coautor
1. Filofteia REPEZ , Securitate
națională și euroatlantică – partea I,
curs, Editura Universității Naționale
de Apărare „Carol I”, București,
2013, 100 p., ISBN general 978 –
606-660-021-7, ISBN partea I 978 –
606-660-022-4 1. Mircea -Dănuț Chiriac, Gheorghe
Deaconu, Filofteia REPEZ , Curs de
doctrine politico -militare , Editura
Universității Naționale de Apărare
„Carol I”, București, 2012, 316 p., ISBN
978-973-663- 954-8
2. Filofteia REPEZ , Securitate
națională și euroatlantică – partea
II, curs , Editura Universității
Naționale de Apărare „Carol I ”,
București, 2014, 164 p., ISBN
general 978 -606-660-021-7, ISBN
partea I 978 -606-660-132-0 2. Constantin Popescu, Filofteia
REPEZ, Protecția mediului, curs,
Editura Universității Naționale de
Apărare „Carol I”, București, 2013,
96 p., ISBN 978-606-660-029-3
3. Filofteia REPEZ , Securitate
națională și euroatlantică – curs
universitar , Editura Universității
Naționale de Apărare „Carol I”,
București, 2015, 147 p., ISBN 978 -3. Gheorghe Deaconu, Filofteia
REPEZ , Dezvoltarea durabil ă –
premisă a asigurării securității , curs
universitar , Editura Universității
Naționale de Apărare „Carol I”,
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
34 din 114 606-660-236-5 București, 2015 , 68 p., ISBN 978 -606-
660-237-2
4. Filofteia REPEZ , Gheorghe
Deaconu, Organizații regionale de
securitate la începutul secolului al XXI –
lea – curs universitar , Editura
Universității Naționale de Apărare
„Carol I”, București, 2016 , 88 p., ISBN
978-606-660-257-0
– 5 studii de specialitate în calitate de unic autor , car au fost editate la
Editura Universității Naționale de Apărare „Car ol I”, :
1. Filofteia REPEZ , Studiu Bioterorismul – în actualitate , 36p.,
Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 2010, Cota2: C1338/2010,
Literatura militară generală -MFN: 41435, Cota SL 323.28/R46;
2. Filofteia REPEZ , Studiu privind securitatea în concepția unor
mari puteri , 46 p., Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 2010,
Cota: C1339/2010, Literatura militară generală -MFN: 41646, Cota SL
32:355.02/R46;
3. Filofteia REPEZ , Studiu Corupția – pârghia de acțiune a crimei
organizate , 42 p., Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 2011,
cota: C1359/2011, Literatura militară gene rală-MFN: 41922, Cota SL 32/R46;
4. Filofteia REPEZ , Studiu Globalizarea – realitate sau necesi tate,
28 p., Editura Universității Naționale de Apărare „Car ol I”, 2011, cota
C.1361/2011, L iteratura militară generală -MFN: 42388, Cota SL 32:355.02/R46;
2 Cotele sunt date de Biblioteca Universită ții Na ționale de Apărare „Carol I”.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
35 din 114 5. Filofteia REPEZ , Aspecte privind securitatea în America Latină –
studiu , 52 p., Editura Universită ții Naționale de Apărare „Carol I”, București,
2013, ISBN 978 -606-660-051-4.
– un studiu de specialitate în calitate de coautor :
– Mirela Atanasiu, Filofteia REPEZ , Securitatea și apărarea țării în
contextul amenințărilor teroriste, Editura Universității N aționale de Apărare
„Carol I”, București, 2013, 60p, ISBN 978 -606-660-079-8.
– 3 exerci ții și aplica ții în calitate de coautor :
1. Ion Mitulețu, Laurențiu Grigore, Marian Stancu, Valentin
Dragomiresu, Iulian Martin, Costinel Nițu, Filofteia REPEZ , Cristian S tanciu,
Alexandru Herciu, Acțiunile brigăzii mecanizate în apărare , 2013, 50 p., Cota
DA149/2013.
2. Costică Țenu, Lucian Stăncilă, Dorin Eparu, Constantin Iordache,
Ioan Deac, Margareta Boacă, Filofteia REPEZ , Marius Topolniski,
Exercițiu strategic U.N.Ap. -2013 , volumul I, documente preliminare pentru
cursul postuniversitar de dezvoltare profesională continuă în conducere
strategică nivel JOINT, 28.01 – 12.07.2013, 228 p., cota APL 167/2013 ;
3. Constantin Popescu, Dori n Eparu, Filofteia REPEZ , Dorel Bușe,
Ioan Crăciun, Ioan Deac, Constantin Iordache, Exercițiu strategic U.N.Ap. -2015 ,
volumul I și II, pentru cursul postuniversitar de dezvoltare profesională continuă
în conducere strategică nivel JOINT 9.01 -20.02.2015 și 02.03 -10.07.2015, cota
APL 177/2015 și cota APL 178/2015.
Un aport substan țial la îmbunătă țirea activită ții științifice a fost adus de
publicarea unui număr de articole și comunicări științifice, astfel :
– 6 articole indexate ISI proceedings al căror conținut este relevant în
domeniul „Științe militare, informații și ordine publică ”, care sunt publicate în
reviste cotate ISI Thomson Reuters sau în volumele unor manifestări științifice ,
cum ar fi : International Scientific Conference 'eLearning a nd Software for
Education'. Anywhere, Anytime – Education on Demand , București,
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
36 din 114 28-29 aprilie 2011, 26-27 aprilie 2012 și 25-26 aprilie 2013; International
Business Information Management Association (IBIMA) 16th IBIMA
Conference 29 -30 iunie 2011, Kuala Lumpur, Malaysia, Vir tual Presentation;
IBIMA conference on Creating Global Competitive Economies: A 360 -degree
Approach, Milan, Ital ia, 14-15 noiembrie 2011;
– 69 articole al căror conținut este relevant în domeniul „Științe militare,
informații și ordine publică ” și care sunt publicate în reviste / buletine științifice
cu prestigiu recunoscut sau în volumele unor manifestări științifice , în
domeniul Științe militar e, informații și ordine publică sau indexate în baze de
date internaționa le.
Am publicat articole în: Buletinul Universității Naționale de Apărare
„Carol I” , Revista Gândirea Militară Românească, Revista Impact Strategic,
Revista Colocviu Strategic – supliment al Revistei Impact Strategic, Journal of
Defense Resources Managem ent, Revista de Științe Militare , Revista „Infosfera ”,
Revista „Monitorul de Petrol și Gaze ” și Acta Universitatis Danubius .
Comunicările științifice au fost prezentate la conferințe internaționale de
specialitate: conferința internațională Strategii XXI – Strategic changes in
security and international relations , organizată de Facultatea de Securitate și
Apărare / Universitatea Națională de Apărare „Carol I ”; International Scientific
Conference Strategies XXI , organizată de Centrul de Studii Stra tegice d e
Securitate și Apărare / Universitatea Națională de Apărare „Carol I ”; conferin ța
Knowledge management: projects, systems and technologies , organizată de
Facultatea de Securitate ș i Apărare / Universitatea Națională de Apărare
„Carol I ”; conferința LSO 2014, Constan ța; conferin ța organizată de Facultatea
de Istorie / Universitatea Creștină „ Dimitrie Cantemir”, București; conferin ța
„Marea criminalitate în contextul globalizării ”, organizată de Societatea
Română de Criminologie și Crim inalistică și Institutul de Cercetări Juridice
Acad. «Andrei Rădulescu» al Academiei Române ; sesiunea de comunicări,
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
37 din 114 organizată de Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii /
Academia Română .
De asemenea, a m contribuit , în calitate de coa utor, la realizarea :
– unui manual (prof. univ. dr. Ioan Crăciun , prof. univ. dr. Viorel Bu ța,
prof. univ. dr. Gheorghe Deaconu, cc. șt. II. dr. Alexandra Sarcinschi,
dr. Mihai -Ștefan D inu, dr. Cristian Leonard Dorca, dr. Drago ș Lucian Popescu,
dr. Ionel Lucian Sandu, d r. Mihaiela Bu șe, dr. Marin Dăncău,
dr. Filofteia REPEZ , dr. Mirela Atanasiu, dr. Cristina Bogzeanu,
dr. Iuliana -Simona Țuțuianu ),cu titlul Managementul conflictelor crizelor
contemporane – manual , Bucure ști, 2015, realizat în cadrul proiectului: „Rețea
transnațională de management integrat al cercetării doctorale și postdoctorale
inteligente în domeniile „Științe militare”, „Securitate și info rmații” și „Ordine
publică și siguranță națională” – Program de formare continuă a cercetătorilor de
elită -„SmartSPODAS”) ;
– unui cod de etică (Mircea Mure șan, Tudor Borcea, Costic ă Țenu, Ion
Roceanu, Ionel Olaru, Cristinel Marius Amza, Filofteia MÎNICAN (REPEZ) ,
Victor C ârtog, Sorina R ăduică , Flavia Emilia Coman ), denumit Codul etic al
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, aprobat de S enat în ședința din
30.11.2005, București, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I ”,
2005. 36 p, Cota A .M.1718; Literatura militară generală, cota acces liber
355.2/3/C60.
1.1.3. VIZIBILITATEA ȘI IMPACTUL ACTIVITĂ ȚII
DE CERCETARE ȘTIIN ȚIFICĂ
Vizibilitatea și impactul activită ții de cercetare științifică sunt prezent ate
în func ție de aprecierile pe care leam primite pe plan intern și interna țional.
O primă dovadă a vizibilită ții și a impactului activită ții mele de
cercetare științifică o repre zintă obținerea premiul ui III al Revistei „Gândirea
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
38 din 114 Militară Românească “, pe ntru cartea „ Aspecte politice ale securității
României “, la edi ția din data de 10 noiembrie 2011.
Altă dovadă a vizibilită ții activită ții de cercetare științifică o constituie
citări le în reviste BDI pe care le -am identificat până în prezent , respectiv:
1. Col.drd. Aurel I liuță, Delimitări conceptuale privind opera țiile
multinaționale. Implicarea NATO și UE în operațiile multinaționale , Buletinul
Universității Naționale de Apărare „Carol I” nr. 2/2012, p. 25;
2. Col. phd. Aurel Iliuță, Conceptual delimitati ons regarding the
multinational operations. NATO and EU involvement in multinational
operations , Bulletin of „ Carol I” National Defense Univer sity no. 2/2012, p.23 ;
3. Mihaela P ostolach e, col.prof.univ.dr. Constantin I ordache , Aspecte
privind strategia de securitate a Uniunii Europene pentru realizarea securității
regionale , Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I” n r. 4/2012,
p. 74 ;
4. Dorin -Marinel E paru, PhD , The Romanian Army and its
transformation in order to answer to the present security environment’s
exigencies , p. 213, p. 215, în The International Scientific Conference Strategies
XXI, with the theme: The complex and dynamic nature of the security
environment , november 22 -23, 2012, Bucharest, coordinators: Alexandra
Sarcinschi, PhD, Cristina Bogzeanu, “C arol I” National Defence University
Publishinghouse, Buc urești, 2012 ;
5. Mirela A tanasiu , Premises and determinations of change process
ongoing in the Romanian Armed Forces post -integrated in NATO , p. 462, în
The International Scientific Conference Strategies XXI, with the theme: The
complex and dynamic nature of the security environment , november 22 -23, 2012,
Bucharest, coordinators: Alexandra Sarcinschi, PhD, Cristina Bogzeanu, “C arol
I” National Defence University Publishinghouse, Buc urești, 2012 .
6. Victoria Chiriloiu, Instrume nte și mecanisme juridico -administrative
ale organizațiilor internaționale de securitate pentru protejarea drepturilor
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
39 din 114 omului în taberele de prizonieri , articol publicat în Buletinul Universității
Naționale de Apărare „Carol I“ nr.3 din 2015 , p.204;
7. Șerban F. Cioculescu , Cât de puternic poate și trebuie să fie NATO?
Riscuri reale și imaginabile pentru o alianță slabă respectiv pentru una prea
puternică , 23 decembrie 2015, http://www.contributors.ro/global -europa/cat -de-
puternic -poate -si-trebuie -sa-fie-nato-riscuri -reale -si-imaginabile -pentru -o-
alianta -slaba -respectiv -pentru -una-prea-puternica/ ;
8. Dorin Marinel Eparu, Dimensiuni moderne ale confruntărilor
militare , p.98, Buletinul Universită ții Na ționale de Apărare „Carol I” nr. 1/2013 ;
9. Mircea -Bogdan Uleia, Determinarea prin calcul a stării de
securitate , p. 39, Buletin Universită ții Na ționale de Apărare „Carol I” nr. 4 din
2013 ;
10. Gabriel I. Năstase, Dimensiunea științifică, tehnică și tehnologică a
securității naționale , p.182, Univers Strategic , Revistă Universitară Română de
Studii de Securitate nr. 3(11)/2012 ;
11. Șerban Filip Cioculescu, Mai mult ă putere sau mai mult ă
securitate? Scenarii pentru transformarea NATO în contextul conflictului din
Ucraina și a ascensiunii ISIS, p.571, Romanian Political Science Review vol.
XV no. 4 /2015 ;
12. (Cîrnici) Anica, Luminita Ludmila , The fight against terrorism –
between t he political action and the professional activity charlie hebdo,
the freedom of speech and the new terrorism , International Scientific
Conference "Strategies XXI" 2: 285 -296, Bucharest, "Carol I " National Defence
University, 2015;
13. Gürer, Gürer, Cüneyt . Orta Asya ve Kafkasya Arastirmalari , Türkiye –
gürcistan güvenlik isbirligine stratejik yaklasim*/security cooperation between
georgia and turkey: a strategic approach , sursa:
https://search.proquest.com/docview/1553760808?pq -origsite=gscholar .
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
40 din 114 14. Adrian Cosmin Teiu șanu, Military history and military geography –
fundamental background studies for intelectually forming officers , sursa:
https://www.strategii21.ro/vol.2 , 2017, p.157.
A treia dovadă a vizibilită ții și impactul ui activită ții de cercetare
științifică este dată de faptul că o parte din lucrările publicate se regăsesc în
bibliografia folosită de studen ții de la programele universitare de licen ță și de
master at la elaborarea lucr ărilor de licen ță și diserta ție, precum și pentru
elaborarea unor teze de doctora t.
Vizibilitatea activită ții de cercetare științifică s -a materializat și în
deținerea calită ții de membru în diverse comisii, consilii și asociații (precizate
anterior) , precum și în acordarea unor diplome pentru serviciile aduse
comunită ții științifice (de exemplu : Certificate of Appreciation conferită de
conference chair, Khalid S. Soliman, IBIMA, Viena, mai 2017 ; Certificate of
Appreciation conferită de conference chair, Khalid S. Soliman, IBIMA , Madrid
noiembrie 2017).
Identificarea lucrărilor științifice în baza de date Worldcat constituie altă
dovadă a vizibilită ții științifice.
1.2. DOMENII LE DE CUNOA ȘTERE
Problematica abordată în carier a didactic ă și de cercetare științifică
se delimitează pe următoarele axe de cercetare științifică:
– domeniile securit ății: în acest domeniu am fost și sunt în continuare
interesată de în țelegerea și analizarea mai multor aspecte , cum ar fi : evolu ția
concept elor de securitate umană, securitate na țională și securitate interna țională;
dimensiunil e securită ții naționale și a componentelor securită ții umane ;
realit ăților și tendin țelor manifestate în mediul de securitate ; activit atea
organiza țiilor de securitate în asigurarea securită ții; relația securitate -dezvoltare
durabilă ;
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
41 din 114 – infrastructuri teritor iale: un domeniu analizat din două perspective:
prima este cea a infrastructurii teritoriale în țeleasă ca un sistem alcătuit din mai
multe subsisteme (infrastructura de transport, infrastructura urbană,
infrastructura critică, infrastructura militară etc.) și a doua din perspec tiva
analizării separate a subsistemelor infrastructurii teritoriale (infrastructura critică ,
infrastructura militară, infra structura de transport feroviară , infrastructura
energetică );
– apărare și informa ții militare : un domeniu inter esant cuprin s în
pregătirea personală prin participarea în calitate de coautor la elaborarea unor
exerciții și în calitatea de autor la elaborarea unor lucrări științifice referitoare la
implicațiile științei și tehnicii asupra artei militare și la cunoa șterea activită ții
unor personalită ți militare remarcabile (Constantin Dragu, Ștefan Fălcoianu,
Alexandr u Averescu, Ecaterina Teodoroiu ); de asemenea, am fost implicată în
elaborarea documentelor pregătitoare pentru unele exerci ții militare.
Domeniul perso nal de cunoa ștere include și o axă suplimentară ,
dezvoltată prin participarea la diversele sesiuni de comunicări științifice ale
Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFST) din cadrul
Academiei Române . Comunicările științifice susținute au avut ca subiect
eviden țierea unor aspecte apreciate ca fiind relevante din activit atea profesională
și via ța personală a unor personalită ți civile marcante ale poporului român,
precum: Nicolae Titulescu, Gheorghe Țițeica, George Co șbuc,
Simion Mehedinți, Spiru Haret , Ștefan Pascu ; ulterior, comunicările științifice
respective au fost publicate în volumul respectivei sesiunii de comunicări
științifice, care este trimis în peste 60 de țări.
Aprofundarea subiectelor speci fice axelor mai sus precizate au permis
contribu ții personale, pe care le voi dezvolta în continuare, subliniind rezultatele
cercetării științifice care au un caracter de originalitate.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
42 din 114 1.2.1. AXA DOMENIILOR SECURIT ĂȚII
În acest domeniu de cunoa ștere am acordat aten ție prioritară în țelegerii
conceptului de securitate . În acest sens, am abordat aspecte diverse teoretice și
practice privind securitatea umană, securitatea na țională, securitatea regională și
securitatea interna țională.
Mediul de securi tate nu este statică, se caracterizează prin complexitate
și transformări care impun abordarea tuturor problemelor de securitate dintr -o
perspectivă multidimensională.
În evoluția omenirii de la stadiul primitiv la nivelul civilizației
contemporane, indiv izii, indiferent de apartenență, studii, clasă socială etc.,
au înțeles că pot supraviețui și se pot dezvolta în condi țiile unei stări de
siguranță , stabilitate și accept are reciproc ă, cu respect area drepturil or și
obligațiil or ce le revin . Prin cele două elemente ale sale – siguran ță și stabilitate ,
securitatea a fost și este înțeleasă ca fiind un drept fundamental al individului și
comunită ților.
Securitatea este o exigen ță socială care modifică perma nent
comportamentul individual și cole ctiv. Nevoia de securitate se manifestă la orice
nivel (individ, colectivitate, stat, regiune etc.) și în orice domeniu (politic,
economic, social, militar , de mediu etc.).
Mediu de securitate este caracterizat de dualitatea securitate -insecuritate ;
o dualitatea care se alătură altor dualită ții existente în via ța de zi cu zi între
elemente antagonice : iubiri e și ură, viață și moarte , zi și no apte, vară și iarnă ,
tinere țe și bătrâne țe, frumos și urât etc.
În axa domeniilor securit ății am acordat o aten ție deosebită securită ții
umane , care trebuie în țeleasă ca fiind un drept fundamental al oricărui individ.
Esen ța securit ății uman e o reprezintă drepturile omului și dezvolt area
uman ă, prin creșterea echității sociale și a diminuării factorilor de insecurit ate de
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
43 din 114 natură diversă la adresa fiin ței umane . Drepturile fundamentale ale omului sunt
inalienabile, neputând f iind retrase sau restricționate.
După '90, concentrarea pe n ecesit atea protec ției individului ,
fără deosebire de vâ rstă, venituri, gen etc., a fost determinată de o serie de
factori , precum :
– sfârșitul Războiului Rece și al confruntării ideologice dintre Vest și Est;
– impactul globalizării asupra s ecurită ții;
– prezența tot mai evidentă a actorilor transnaționali;
– redefinirea relațiilor de putere;
– apariția unor noi amenințări la adresa individului și colectivită ților;
– creșterea număru lui de conflicte .
Omul , oriunde s -ar afla, este unitatea de baz ă a securit ății, crizei și
conflictului; este autorul , obiectul și cel care suportă consecin țele.
Prin interac țiunile lor diverse pentru satisfacerea necesită ților diferite și
multiple, ființa umană stă la originea constituirii, între ținerii și modificării
organizărilor sociale.
Pentru a face fa ță diverselor p rovocări la adresa securită ții umane,
la diverse șocuri neașteptat e, indivizii și colectivită țile trebuie să se adapteze,
adică să dea dovadă de rezilien ță. În esen ță, rezilien ța este suportul dezvoltării
durabile . Reziliența și securitatea um ană fac obiectul unor documente oficiale
naționale, regionale și internaționale, ale unor studii de specialitate realizate de
speciali ști din diverse instituții.
Element ele de originalitate pe care le -am adus în abordarea securită ții
umane s -au concretiza t în:
1. analizarea securită ții umane pe cele șapte componente ale sale :
– securitatea economică : asigurarea unui venit minim necesar fiecărui
individ;
– securitatea alimentară : garantarea fiecărui individ a accesului fizic
și economic la hrană de bază;
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
44 din 114 – securitatea medicală : arantarea fiecărui individ a protecției minime
față de boli și un stil de viață sănătos;
– securitatea de mediu i: protejarea indivizilor față de deteriorarea
mediului și dezastrele naturale;
– securitatea personală : protejarea indivizilor de violență, indife rent
de sursa acesteia;
– securitatea colectivă : protejarea indivizilor de pierderea relațiilor și
a valorilor tradiționale, de violență etnică și sectară;
– securitatea politică : furnizarea fiecărui individ a unui mediu de viață
bazat pe respectarea drepturilor omului ;
2. creionarea unor arhitecturi d e securitate umană în Africa și Asia;
3. analizarea securit ății alimentar e, o component ă a securită ții umane ,
prin următorii patru indicatorii : disponibilitate, accesibilita te, utilitate și
stabilitate ;
4. prezentarea dezvoltării umane cu ajutorul Indice lui Dezvoltării
Umane (IDU) , un instrument util care sintetizează trei dimensiuni ale dezvoltării
umane: șans a de a trăi o viață lungă în sănătate, valorificarea accesului la
educație și atingerea unui standard decent de viață;
5. prezentarea nivelului dezvoltării umane în societatea românească
post '89;
6. eviden țierea rela ției sec uritate umană – rezilien ță;
7. introducerea unei teme de curs, denumită Securitat ea alimentară , în
cadrul disciplinei „Securitate Na țională și Euroatlantică ”, la programele
universitare de licen ță și de master at și la cursul postuniversitar „Diploma ția
Apără rii”.
Studiul securit ății național e ocupă un loc important în lucrări le
publi cate, precum și în activitatea didactică desfă șurată.
În abordarea și analizarea conceptului de securitate națională am adus
următoarele elemente de originalitate :
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
45 din 114 1. analizarea securită ții Uniunii Eur opene și a României în perioada
post '89 pe cele cinci di mensiuni principale – politic ă, economic ă, social ă,
militar ă și de mediu ;
2. folosirea analizei SWOT ( Strengths, Weaknesses, Opportunities,
Threaths – Puncte Tari, P uncte Slabe, Oportunită ți, Amenin țări) în analizarea
securită ții na ționale a României sau a securită ții Uniunii Europene. Este un
exerci țiu practic desfă șurat la programele de studii universitare de licen ță și de
master at, precum și la programele de cursuri postuniversitare. De fiecare dată un
astfel de exerci țiu a fost înso țit de recomandări a le studen ților și cursan ților
pentru valorificarea oportunită ților și diminuarea vulnerabilită ților manifestate
în spațiul ales pentru o astfel de analiză ;
3. efectuarea unui studiu de caz, denumit „Percepția vis -a-vis de
securitate, criză și conflict în m ediul social actual ”. Prin obiectivele stabilite și
concluziile formulate aduce o contribuție însemnată la identificarea percep ției
unui grup țintă asupra problemelor din mediul de securitate na țional . Parti ciparea
studen ților de la programul universitar d e licen ță și master at, a unor cadre
didactice înt ăresc ideea p ersonală că este necesar ă existen ța și îmbun ătățirea
permanentă a culturii de securitate la nivel na țional și luarea în considerare , de
către factorii politici , a opiniilor argumentate ale socie tății civile în derularea
politicilor publice ;
4. extinderea analizei securit ății național e prin aprofundarea dimensiunii
de mediu, mai precis prin prezentarea unor considera ții teoretice privind: protec ția
mediului, poluarea și schimb ările climatice, r ăspunderea pentru v ătămarea
mediului, rezerva ții și monumente ale naturii, politica de mediu în Uniunea
European ă, implementarea sistemului de management de mediu ISO SR EN ISO
140001:2015 în țara noastră . În acest sens, am introdus fi șa disciplinei
„Protec ția mediului ” pentru a sublini a necesitatea protecției mediului
înconjurător pentru securitatea oamenilor , a statelor și a planetei noastre.
Abordarea pe care am folosit -o în analizarea dimensiunii de mediu a securită ții
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
46 din 114 este cea sistemică care are în centrul său indivizi i, ca părți componente ale unui
sistem (colectivitate , stat etc.) ce are nevoie de un mediu sănătos pentru a exista
și a se dezvolta;
5. prezentarea , în analiza securită ții naționale , a unor aspecte legate de
securitate genom ică, a cărei importanța a fost recunoscută pe plan național,
regional și internațional. În acest fel, o parte din rezultatele lucrărilor științifice
efectuate de cercetătorul în studii strategice, de management și guvernare,
Prabhakaran Paler i3 au fost adu se la cuno ștință studen ților (licen ță, masterat sau
doctorat) și cursan ților prin prezentarea unor aspecte privind securitatea
genomică.
O concluzie care se desprinde din lucrările publicate este cea potrivit
căreia î ntre d imensiunile securită ții există o strânsă interdependență ;
dimensiunile nu se confundă și nu operează izolat unele de cel elalte.
Fiecare dimensiune definește un punct central în cadrul problematicii
securității, un mod de a ordona prioritățile; împreună sunt întrețesute într -o rețea
caracterizată prin multiple legături.
Abordarea securită ții regionale și a securit ății interna țional e
s-a materializat prin următoarele elemente de originalitate :
1. aspectele teoretice și pra ctice privind c omplexele de secur itate,
constela ția de securitate, comunitatea de securitate , regim ul de securitate ,
securizare și macrosecurizare . Exemplific: Regimurile de securitate se
întemeia ză pe raționalitatea actorilor, prin care se caută cele mai simple
și cor ecte soluții pentru depășirea unor probleme de securitate. Războiul Rece a
devenit o constelație ce a conținut două macrosecurizări semnificative. Prin
analizarea complexelor de securitate pot fi eviden țiate interdependențele dintre
3 Cărțile sale, precum National security: imperatives and challenges; Integrated marit ime
security: governing the ghost protocol ; Marine environment: management and people's
participation , aduc în aten ția cititorului subiecte interesante și de actualitate din domeniul
securită ții naționale .
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
47 din 114 state, care pot fi pozi tive (atunci când între state există cooperare și/sau
neutralitate) sau negative (de exemplu rivalitatea triunghiulară Iran -Irak-Arabia
Saudită) ;
2. modul în care patrimoniul cultural , un factor important al păstrării
identității culturale regionale și internaționale și o mărturi e pentru reconstituirea
parțială și înțelegerea trecutului, a fost afectat de conflictele armate post '89 .
De exemplu, d istrugerile provocate de gruparea teroristă ISIS patrimoniului
cultural din zonele afectate reprezint ă o amenințare fără precedent la adresa
securității și, în acela și timp, un instrument de teroare folosit în strategia pentru
a submina societățile, propaga intoleranța și șterge amintirile comunită ților;
3. considera țiile privind securitatea unor regiuni (Regiunea Extinsă a
Mării Negre, Orientul Mijlociu) . Evoluțiile din mediul de securitate al acestor
regiuni influen țează mediul de securitate , caracterizat de in terconexiuni și
interdependen țe care nu se traduc neapărat printr -o lume mai sigură, mai puțin
conflictuală sau mai ordonată.
Complexitatea mediului de securitate și diversificarea amenin țărilor,
riscuril or și vulnerabilită ților la adresa securită ții necesită cunoa ștere și analizare
pentru a fi luate în condiderare în e laborarea strategiilor de sec uritate.
1.2.2. AXA INFRASTRUCTURII TERITORIALE
Pentru a extinde aria de cunoa ștere, însă păstrând legătura cu axa de
securitate, am abordat , în această axă, problema tica infrastructurii teritoriale care
constituie în a mediul de securitate un element ca racteristic prin care se asigur ă
funcționalitatea și dezvoltarea societă ții umane .
În abordarea infrastructurii teritoriale, elementele de originalitate s-au
materializat în:
1. aborda rea sistemic ă a infrastructur ii teritoriale, un sistem format din
sisteme, necesară în toate domeniile activității umane ;
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
48 din 114 2. prezentarea contextul ui european al dezvolt ării infrastructurii
energetice și al dezvolt ării infrastructurii de transport, precum și a unor aspecte
ale infrastructurii teritoriale de transport și de energie din două state membre ale
UE – Germania și Grecia ;
3. contura rea unei imagin i a infrastructurii teritoriale din România, prin
eviden țierea unor aspecte apreciate ca fiind relevante din mai multe componente
ale infrastructurii teritoriale ( de trans port, cultural ă, sportiv ă, sanitar ă);
4. prezentarea unor aspecte privind infrastructura militară , o componentă
importantă a infrastructurii teritoriale , care trebuie să interac ționeze cu celelalte
componente, să fie modernizată și să func ționeze la param etri de performan ță în
condi ții depline de securitate , pentru a face fa ță diverselor amenin țări și riscuri ;
5. abordarea teoretică a infrastructurii critice.
Din punctul meu de vedere, infrastructura teritorială reprezint ă coloana
vertebral ă a oric ărui stat, căreia trebuie să i se acorde o aten ție specială.
Importan ța deosebit ă a infrastructurii rezid ă din faptul c ă aceasta
reprezint ă natura uman ă material ă a planetei și, în acela și timp, interfa ța dintre
om și planet ă. Prin urmare, dezvoltarea durabil ă, pe care se pune atât de mult
accent, nu poate avea loc în afara cre ării, între ținerii și dezvolt ării unei
infrastructuri teritoriale adecvate .
Durabilit atea infrastructurii teritoriale se referă la modernizare a și
construc ția componentelor diverse ale i nfrastructurii teritoriale astfel încât să fie
un exemplu pozitiv ; de această caracteristică ar trebui să beneficieze atât
genera ția prezen tă cât și genera țiile viitoare.
Starea precar ă sau lipsa unor componente ale infrastructurii teritoriale
genereaz ă efecte negative asupra dezvolt ării economice și calit ății vie ții.
Investi țiile în infrastructura teritorial ă contribuie la reducerea s ărăciei și a
decalajelor dintre localit ăți și regiuni și la cre șterea nivelului de trai .
Sunt componente ale infrastruct urii teritoriale apreciate ca fiind critice și
cărora li se acordă, pentru securitatea lor, o importan ță teoretic ă și practic ă
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
49 din 114 aparte . Stabilirea unei infrastructuri ca fiind critică nu se realizează arbitrar,
ci doar după ce au fost identif icate și evaluate pe baza unor criterii , respectiv :
– criteriul fizic sau criteriul prezen ței – locul în rândul celorlalte
infrastructuri, m ărimea, dispersia, anduran ța, fiabilitatea etc.;
– criteriul func țional sau criteriul rolului – ce anume „face” infras tructura
respectiv ă ca fiind critică ;
– criteriul de securitate – care este rolul infrastructurii în siguran ța și
securitatea sistemului (evaluat prin prisma efectelor ce pot fi generate prin
lezarea condi țiilor de baz ă ale infrastructurii);
– criteriul de f lexibilitate – care arat ă că exist ă o anumit ă dinamic ă și o
anumit ă flexibilitate, în ceea ce prive ște structurile critice, unele dintre cele
obișnuite transformându -se, în anumite condi ții, în infrastructuri critice și invers;
– criteriul de imprevizibil itate, care arat ă că unele dintre infrastructurile
obișnuite pot fi sau deveni, pe nea șteptate, infrastructuri critice ).
1.2.3. AXA APĂRARE ȘI ȘTIIN ȚE MILITARE
Domeniul militar capătă substan ță prin dezvoltarea științei militare la
nivel teoretic și practic și prin gestionarea fenomenului de securitate la nivel
național, regional și global (institu ții, relații, măsuri, opera ții/acțiuni specifice) .
Preocuparea personală principală pe această axă de cunoa ștere s-a
materializat în participarea la elabora rea unor documente preliminare necesare
unor exerciții strategice și aplicații , precum și în prezentarea unor aspecte de
istorie militară și aspecte apreciate ca fiind relevante din activitatea profesională
și din via ța personală a unor personalită ți milit are (generalul de divizie
Constantin Dragu , generalul Ștefan Fălcoianu, mareșalul Alexandru Averescu ,
Ecaterina Teodoroiu ).
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
50 din 114 Câteva din exemple le desprinse prin comunicările științifice:
– în domeniul militar, realizările generalului Ște fan Fălcoianu au fost
numeroase și s-au concretizate în le gi, regulamente și instrucțiuni; în acest sens :
în anul 1883 (apoi reluată și îmbunătățită prin modificările din anii 1887 și 1891)
a fost decretată Legea asupra poziției ofițerilor , care, printre alte prevederi
specifice, a înlocuit poziția de „neactivitate” a ofițerilor prin aceea de
„disponibilitate”; tot în anul 1883 a fost emis Codul de justiție pentru Corpul
marinei militare ; în anul 1894 a fost decretată Legea pentru pensiile și
ajutoarele ce se acordă mili tarilor , prin care s -a stabilit că pot beneficia de
pensia militară cei rămași „ infirmi la război sau din cauza serviciului comandat
la pace” și a fost redifuzat Regulamentul de luptă al infanteriei , care a introdus
drept elemente de noutate obligativitate a desfășurării exercițiilor tactice pe teren
variat și, cu precădere, pe timp de zi și de noapte: în anul 1885 aprobarea și
difuzarea Regulamentului Bibliotecii Marelui Stat Major ;
– prezentarea unor aspecte ale activită ții generalul Constantin Dragu ,
care s-a remarcat prin sfaturile pedagogice menite a pregăti sufletele tinerilor
pentru a învinge și a fi un model .
Finalizarea unui curs desfă șurat în cadrul Comitetul ui Român pentru
Istoria și Filosofia Științei și Tehnici / Academia Română, mi-a oferit
oportunitatea de a e labora și prezenta lucrarea „Implicațiile științei și tehnicii
asupra artei militare în primul război mondial ”, care s -a bucurat de aprecierea
comisiei de evaluare și de publicare. A naliza im plicațiil or științei și tehnicii
asupra artei m ilitare este prezentat în cadrul disciplinei
„Doctrine Politico -Militare ” prin două teme: „Armata în societatea
democratică ”; „Tendințe și orientări în doctrinele militare contemporane.
Doctrinele militare ale unor mari puteri ”.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
51 din 114 1.2.4. AXA SUPLIMENTARĂ
Această axă de cunoa ștere întrege ște domeniile de cunoa ștere prezentate
anterior și este concretiz ează în lucrările științifice în care am evocat aspecte din
activitatea profesională și viața personal ă a unor per sonalită ți marcante ale
poporului român : Nicolae Titulescu, Vespasian V. Pella, Gheorghe Țițeica,
George Co șbuc, Simion Mehedinți, Spiru Haret, Ștefan Pascu.
Calitatea de membru al Comitetului Român de Istoria și filosofia Științei
și Tehnicii din cadrul Academiei Române mi -a oferit șansa de a aduce în aten ția
publicului interesat lucrări de ac est gen.
Din punctul meu de vedere, a stfel de lucrări denotă pasiune și dorin ță de
cunoa ștere, contribuind la cre șterea numărului lucrărilor științifice dedicate
evocării unor personalită ți din țara noastră ale căror realizări au căpătat un
caracter de durabilitate și sunt un exemplu pentru fiecare generație.
Articole , precum: Contribuția lui Nicolae Titulescu la reprezentarea și
apărarea intereselor naționale ale României (2011) ; Gheorghe Țițeica – „un
simplu soldat al țări” (2012) ; Umanism, patriotism și naționalism în activitatea
lui Spiru Haret (2012) ; Generalul de divizie Constantin Dragu – un pedagog
militar (2012) ; Ștefan Fălcoianu – militar de seamă al Armate i Române și
membru activ al Academiei Române (2013); Dimensiunea militară și politică a
activității mareșalului Alexandru Averescu (2014) ; Omagiu academicianului
Ștefan Pascu (2014) ; Vespasian V. Pella – un român în slujba dreptului și păcii
(2014) ; Alătur i la ceas de sărbătoare (2014); Simion Mehedinți – profesor al
profesorilor și român al românilor (2015) ; Ecaterina Teodoroiu – Domnița
Armatei Române (2015); George Coșbuc – poetul aproape de sufletul neamului
său (2016) , sunt publicate fie în revista Gândirea Militară Românească , fie, după
susținerea în cadrul sesiuni lor de comunicări din cadrul Academiei Române,
în volumele de Studii și Comunicări ale sesiunii de comunicări științifice.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
52 din 114
Pagină albă
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
53 din 114
CAPITOLU L 2:
REPERE CONCEPTUALE PRIVIND DOMENIILE SECURITĂ ȚII
Elaborarea acestui capitol a fost determinat ă de dorin ța de a sublinia
faptul că cercetările științifice în domeniul securită ții (umane, na ționale,
regionale și intern aționale ) sunt numeroase, cu de osebire după terminarea
Războiului Rece, și sunt un rezultat direct al numărului mare al aspectelor de
securitate care nu se aseamănă între ele.
Primul pas în orice analiză științifică îl constituie formularea clară a
conceptelor folosi te și prezentarea unui cadru al cercetărilor științifice efectuate
și al rezultatelor ob ținute.
Orice abordare a unei problematici de securitate ar trebui să înceapă cu
înțelegerea conceptului de bază – securitatea . Este binecunoscut faptul că,
etimologic termen ul securitate își are r ădăcinile în Imperiul Roman, în perioada
domniei împ ăratului Hostilian (250 d. Hr.), unde Securitas întruchipa zeița care
asigura protec ția și bunăstarea imperiului, fiind înțeleas ă ca „libertate în fa ța
amenin țării”.
Au fost formulate o serie de defini ții pentru acest concept, neexistând
până în prezent, o defini ție unic ă, „de fier ” sau majoritar acceptată. Cu toate
acestea, conceptul de securitate rămâne „un concept incomplet dezvoltat, (…) un
conce pt slab conceptualizat, dar puternic politizat ”4.
Psihologul Abraham Maslow plasează, în piramida nevoilor umane
(lansată în lucrarea „A Theory of Human Motivation ”, 1943 ), nevoia de
4 Barry Buzan, Popoarele, statele și teama. Edi ția a doua. O agendă pentru studii de
securitate interna țională în epoca de după războiul rece , Editura Cartier, Chi șinău, 2000,
p.15 și p.17.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
54 din 114 securitate (siguran ță, stabilitate, libertate voin ței și lipsa fricii, protec ție, ordine,
lege, siguran ța resurselor și a proprietă ții) pe locul al doilea după nevoi le
primare ( biologice și fiziologice) și urmată de nevoia de apartenen ță și iubire,
nevoia de stimă (recunoa ștere socială) și nevoia de auto realizare (figura nr. 1).
Figura nr. 1: Piramida nevoilor umane
Nevoia de securitate este o nevoie fundamentală care se circumscrie
normelor sociale și ale civiliza ției pentru a avea la dispozi ție resursele necesare
desfă șurării activită ților legate de rolul pe care fiecare individ îl îndepline ște
funcțional în cadrul u nei societă ți. Într -o lume plină de provocări, avem nevoie
unii de al ții, avem nevoie de confort pentru o existen ță plăcută, avem nevoie de
securitate . Însă, prea multă s ecuritate ar face via ța plictisitoare, monotonă; sunt
de părere că via ța fiecăruia tre buie condimentată cu noutate, neprevăzut,
diversitate, provocare sau surpriză, dar fără ca acestea să devină constante și să
creeze o stare de insecuritate.
În func ție de cultura și percep țiile oamenilor despre realitate și mediul
de securitate, concept ul de securitate are o semnifica ție și o valoare diferită.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
55 din 114 Pentru argumentare v oi reda , în tabelul nr. 35, cele mai utilizate defini ții
ale conceptelor de securitate , precum și defini ții ale altor concepte des utilizate
în limbajul cotidian și de specialit ate.
Tabelul nr. 3: Defini ții ale unor concepte specifice domeniul ui de securitate
Concept Definire
Securitatea Implică lipsa amenin țărilor; o condi ție absolută (ori ești sigur
ori nu e ști) sau o condi ție relativă .
Securitatea
națională Protejarea sta telor împotriva amenin țărilor externe și interne
la adresa intereselor na ționale.
Securitatea
umană Protejarea indivizilor de amenin țările violente și neviolente.
Securitatea
colectivă Se bazează pe presupunerea că securitatea este indivizibilă și
că un act de agresiune împotriva oricărui membru al
comunită ții interna ționale este un atac asupra tuturor
membrilor săi.
Securitatea
comprehensivă Analizele securită ții na ționale pe următoarele aspecte:
apărare, securitatea economică, securitatea energetică,
securitatea mediului, securitatea umană și securitatea socială.
Securitatea
cooperativă Acțiunile pe care statele le întreprind în cooperare reciprocă
cu scopul de a reduce probabilitatea războiului sau de a
reduce pagubele produse de război în cazul în c are acesta ar
izbucni.
5 Defini țiile din domeniul studiilor de securitate au fost preluate din Paul Robinson, Dicționar
de securitate inter națională , Editura C.A. Publishing, Cluj -Napoca, 2010. Defini țiile din
domeniul infrastructurii teritoriale au fost preluate din Marian Rizea, Daniela Enăchescu,
Cristiana Neamțu -Rizea , Infrastructuri critice , Editura Universității Naționale de Apărare
„Carol I”, 201 0.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
56 din 114 Concept Definire
Securitatea
alimentară Este o stare în care oamenii nu experimentează foametea sau
malnutri ția și trăiesc fără teama că acestea ar putea surveni.
Securitatea
mediului Protejarea omului de vătămările produse de deteriorarea
mediului înconjurător.
Securizare Etichetarea unei probleme (cu semnifica ție specială în termeni
de supravie țuire na țională sau umană) ca fiind o chestiune de
securitate.
Cultura
strategică Preferin țele pre -condi ționate și practicile obi șnuite ale
membrilor unei comunită ți în procesul de stabilire a strategiei
de securitate na țională.
Complex
de securitate Un grup de state ale căror preocupări majore de securitate se
leagă laolaltă suficient de îndeaproape încât securitățile lor
naționale să nu poată fi luate î n considerare în mod realist
separat una de alta.
Comunitate
de securitate Un grup de state care au devenit atât de integrate în ceea ce
prive ște institu țiile, practicile și identitatea comună încât au
creat o a șteptare de a -și rezolva problemele și neîn țelegerile
pe cale pa șnică.
Constela ția
de securitate Oferă o imagine întreagă a mediului de securitate
internațional, reflectând întreaga gamă a relațiilor de
securitate (militare, economice, societale, de mediu, politice)
în termeni de localizare, regi onalizare, subglobalizare și
dinamici globalizatoare.
Dilema
de securitate Descrie situa ția în care eforturile unui stat de a -și spori
securitatea reprezintă o amenin țare la adresa altor state.
Interes național Lucruri pre țuite de o societate și de liderii săi.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
57 din 114 Concept Definire
Prevenirea
conflictelor Acțiunile întreprinse pentru a împiedica tensiunile dintre și
din interiorul statelor să degenereze în violen ță.
Regim
de securitate Se întemeiază pe raționalitatea actorilor, prin care se caută
cele mai simple și core cte soluții pentru depășirea unor
probleme de securitate.
Rezolvarea
conflictelor Procesul de identificare a unor solu ții pe termen lung ale
conflictelor.
Amenin țare Este reprezentată de cineva sau de ceva care are poten țialul
de a dăuna intereselor na ționale.
Risc Probabilitatea ca un anumit rău să rezulte dintr -o amenin țare,
combinată cu estimarea pagubelor care se pot produce dacă
amenin țarea se materializează.
Vulnerabilitate Punctul slab, sensibil al cuiva sau a ceva; slăbiciunea, punctul
sensibil , partea criticabilă, defectuoasă sau atacabilă.
Infrastructura
teritorială Totalitatea entităților materiale sau virtuale construite ori
utilizate de om, fără de care perpetuarea existențială normală
a unei comunități, stat sau a societății umane în ansa mblu, nu
ar fi fost posibilă.
Infrastructura
critică Acele infrastructuri de care depind stabilitatea, siguranța și
securitatea sistemelor și proceselor.
Protec ția
infrastructurii
critice Ansamblul de măsuri stabilite pentru reducerea riscurilor de
blocare (perturbare) a funcționării sau de distrugere a
infrastructurii critice.
În perioada R ăzboiului Rece, conceptul de securitate se referea cu
preponderen ță la gestionarea rela țiilor dintre cei doi mari actori (URSS și SUA) și
blocurile lor (Pactul de la Var șovia și Organiza ția Tratatului Atlanticului de Nord),
având, deci, o component ă preponderent militar ă.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
58 din 114 După aceast ă perioad ă, acest concept a trebuit regân dit prin includerea în
analiză și a altor aspecte (de mediu, culturale, demografice etc.).
Studiile care au ca subiect securitatea, indiferent de nivel și dimensiune ,
adună opinii din domenii științifice diferite (politică, sociologie, psihologie,
istorie, relaț ii internaționale, drept etc.), ceea ce demonstrează necesitatea
înțelegerii și cuno așterii realită ților și tendin țelor din mediul de securitate.
Un aspect important legat de r egândirea conceptului de securitate post
Război Rece este primordialitate a acordată individului, care reprezintă
„unitatea de bază ireductib ilă căreia îi poate fi aplicat conceptul de securitate ”6,
prin introducerea oficială a conceptului de securitate umană care se dore ște a fi
atât o doctrină destinată a ghida politicile externe și de asistență necesare
dezvoltă rii umane cât și un instrument politic pentru programele din domeni ul
securității, dezvoltării și activităților umane.
Percepțiile de securitate dintr -un domeniu influențează interpretarea a
ceea ce constituie o problemă de securitate într -un alt sector.
Securitatea este un concept mult discutat și contestat, care a generat și
generează în continuare o mul țime de dezbateri , urmare a faptului că schimbările
globale influen țează domeniile sale .
Am constat at că numărul lucrărilor științifice care au ca temă securitatea
(umană, na țională, regională și interna țională) au crescut atât pe plan
interna țional cât și pe na țional, îndeosebi după căderea regimurilor comuniste și
mai mult după anul 2001, denumit „annus mirabilis ”7.
6 Barry Buzan, Popoarele, statele și teama. O agendă pentru studii de securitate
internațională în epoca de după Războiul Rece, ediția a doua, Editura Cartier, Chișinău, 1991,
p. 46.
7 Expresie latină, care se traduce prin an minune . Expresia este folosită cu deosebire când se
face referire la anii 1665 -1666, în care Isaac Newton a avut invenții revoluționare și
descoperiri în calcul, mișcare, optică și gravitație. Un astfel de an este și anul 1905, când
Albert Einstein a făcut descoperiri rev oluționare în ceea ce privește efectul fotoelectric,
mișcarea browniană și teoria specială a relativității. Anul 1989 este considerat un astfel de an.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
59 din 114 Înainte de a schi ța cadrul actual8 al cercetărilor în domeniul securită ții
umane, securită ții na ționale, regionale și interna ționale voi reda o succintă
prezentare a lucrărilor științifice relevante apărute până la finele secolului al
XX-lea (tabelul nr. 4, prezentarea este crono logică ).
Tabelul nr. 4: Lucrări releva nte care au ca temă securitatea apărute
până în anul 2001
Autor Titlul Editura, an
Cornel Codi ță Cursa înarm ărilor. Determin ări și
implica ții social -politice Editura Militar ă,
Bucuresti, 1989
Brown Lester R. Probleme globale al e omenirii. Starea
lumii 1989 -1990 Editura Tehnică,
București, 1992
Joseph J. Romm Defining national security. The
nonmilitary aspects New York, 1993
Avner Yaniv National security and democracy in Israel Lynne Rienner
Publishers, SUA,
1993
Joseph J. Rom m Defining national security: the
nonmilitary aspects Council of
Foreign
Relations, New
York, 1993
* * * Human Development Report Oxford
University Press,
New York, 1994
Francis Fukuyama Sfârșitul istoriei și ultimul om Editura Paideida,
Bucure ști, 1994
George W. Downs Collective security beyond the Cold War University of
Michigan, SUA;
1994
Simion Boncu Securitatea european ă în schimbare.
Provoc ări și solu ții Editur a Amco
Press, Bucuresti,
1995
8 Prin cadrul contemporan mă voi referi la cei 17 ani care s -au scurs din secolul al XXI -lea.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
60 din 114 Autor Titlul Editura, an
* * * Interesul na țional și politica de securitate Editur a Institutul
Român de Studii
Interna ționale,
Bucure ști, 1995
Constant in Sfichi
Ion Gheorghe
Apostol
Anghel Andreescu Ordinea publică – componentă a
securității naționale
Editura
Ministerului de
Interne,
Bucure ști, 1996
Florian Gârz Expansiunea spre est a N.A.T.O.: B ătălia
pentru Europa Editura Coru ț
Pavel,
Bucure ști, 1997
Barry Buzan
Ole Waver
Jaap de Wilde Security – a new framework for analysis Lynne Rienner
Publishers, SUA,
1998
Peter Trubowitz Defining the national interes. Conflict
and change in A merican foreign policy Chicago Press,
SUA; 1998
Caroline Thomas
Peter Wilkin Globalization, human security and the
african expericence Lynne Rienner
Publishers, SUA,
1999
Lucian Culda Situația națiunilor: surse de insecuritate Editura Licorna,
București, 1999
Teodor Frunzeti Securitatea na țional ă și războiul modern Editura Militar ă,
Bucure ști, 1999
Craig A. Snyder Contemporary security and strategy Great Britain,
1999
Barry Buzan Popoarele, statele și frica: O agendă
pentru studii de securitate intern ațională
în epoca de după Războiul Rece Editura Cartier,
Chișinău, 2000
Aron Deac
Ion Irimia Securitatea României la r ăscruce de
milenii aspecte politico -militare Editura
Academiei de
Înalte Studii
Militare,
Bucure ști, 2000
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
61 din 114 Autor Titlul Editura, an
Robert Ebel
Rajan Menon Energy and conflict in Central Asia and
the Caucasus Rowman @
Littlefield
Publishers INC,
SUA, 2000
* * * Securitatea na țională, politica de apărare
și istorie militară în România la sfâr șit de
mileniu Editura Institutul
pentru Studii
Politice de
Apărare și Istorie
Militară,
Bucure ști, 2000
Aurel V. David Națiunea. Între „starea de securitate” și
„criza politico -militară” Editura Licorna,
Bucuresti, 2000
Kurt W. Radtke
Raymond Feddema Comprehensive security in Asia. Views
from Asia and the West on a chang ing
security environment Koninklijke Brill
NV, Leiden,
Olanda, 2000
Din anul 2001, numărul lucrărilor publicate pe plan intern și extern,
care au ca subiect securitatea sunt mult mai multe (o parte sunt redate cronologic
în tabelul nr. 5); creșterea cantitativă s -a datorat în primul rând diversificării
schimbărilor globale și a impactului pozitiv sau negativ asupra domeniilor
securită ții.
Tabelul nr. 5: Lucrări relevante care au ca temă securitatea apărute
după anul 2001
Autor Titlul Editura, an
Francis Fukuyama Construc ția statelor.
Guvernarea și ordinea
mondială în secolul XXI Editura Antet, Filipe știi de
Târg, Prahova, 2004
James C. Hisung Comprehensive security:
challenge for Pacific Asia University of Indianopolis
Press, Indianopo lis, 2004
Ionel Nicu Sava Studii de securitate Editura Centrul Român de
Studii Regionale,
Bucure ști, 2005
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
62 din 114 Autor Titlul Editura, an
Vasile Pirnea Dimensiunea de securitate si
apărare a Uniunii Europene
Editura Centrului Tehnic –
Editorial al Armatei,
Bucuresti, 2005
* * * Studii de securitate Editura Cavallioti,
Bucuresti, 2005
Gheorghe Crețu Riscuri la adresa securității
naționale Editura Sylvi, București,
2006
Jones Martin
A.C. Fabian
Conflict Cambridge University
Press, 2006
Dumitru -Cătălin Rogojanu Teoria complexului regio nal
de securitate: complexul de
securitate european Editura Lumen, Iași, 2007
Edward A. Kolodziej Securitatea și rela țiile
interna ționale Editura Polirom, Ia și, 2007
Luciana Alexandra Ghica
Marian Zulean Politica de securitate
națională – concepte,
instituții, procese Editura Polirom, Ia și, 2007
Mircea -Dănu ț Chiriac
Daniel Dumitru
Emil Ion Organiza ții și institu ții
politice și de securitate Editura
UNap „Carol I”,
Bucuresti, 2007
Alexandra Sarcinschi Vulnerabilitate, risc,
amenin țare. Securitatea ca
reprezentare psihosocială Editura Militară, Bucure ști,
2007
Mircea -Dănu ț Chiriac
Emil Ion
Daniel Dumitru
Organiza ții și institu ții
politice și de securitate Editura UNAp „Carol I”,
Bucuresti, 2007
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
63 din 114 Autor Titlul Editura, an
Constantin Banu Suveranitate, securitate și
siguranță alim entară Editura ASAB, București,
2007
* * * Criza, conflictul, războiul .
Sisteme militare și civil –
militare folosite în
gestionarea crizelor și
conflictelor. Pericole,
amenin țări, riscuri la adresa
acestora. Criterii și
metodologii de evaluare și
testare Editura
UNap „Carol I”,
Bucuresti, 2007
Constantin Hlihor Politica de securitate în
mediul internațional
contemporan, volumul I,
domeniul energetic Editura Institutul
European, Iași, 2008
Prabhakaran Paleri National
security:imperatives and
challenges Tata McGraw -Hill
Publishing, New Delhi,
2008
Stefan Mâșu
Petre Buneci
Veronica Gheorghe Criza, anticriza și noua
ordine mondială Editura Solaris Print,
București, 2009
Niculescu -Ciocan Mihăiță Managementul structurilor
specializate din domeniul
securității naționale Editura Ars Docendi,
București, 2009
Rodney Castleden Conflicte care au schimbat
lumea
Editura Meteor Press,
Bucure ști, 2009
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
64 din 114 Autor Titlul Editura, an
Cecilia M. Bailliet Security: a multidisciplinary
normative approch Leiden, Boston, 2009
Radu -Sebastian Ungureanu Securitate, suveranitate și
instituții internaționale Editura Collegium,
București, 2010
Costică Voicu Strategia de securitate
internă a Uniunii europene,
curs pentru masterat Editura Sitech, Craiova,
2010
Barry Bu zan
Ole Waever
Jaap de Wilde Securitatea : un nou cadru de
analiză
Editura C.A. Publishing
Cluj-Napoca, 2011
Edward Mogire Victims as security threats:
refugee impact on host state
security in Africa Ashgate Publishing
Limited, England, 2011
Andrei Marga Criza și după criza :
schimbarea lumii Editura Eikon, Cluj –
Napoca, 2012
Gheorghe Calopăreanu Complexul de securitate
„Zona Extinsă a Mării
Negre ” Editura UNAp „Carol I”,
București, 2012
Francesco Flammini Critical infrastructures
security. Assessment,
prevention, detection,
response Wit Press, Marea Britanie,
2012
Ignacio Escuder -Bueno
Enrique Matheu
Luis Altarejos -Garcia
Jesica T. Castillo –
Rodriguez Risk analysis, dam safety,
dam securit y and critical
infrastructures management Taylor@Francis Group,
New York, 2012
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
65 din 114 Autor Titlul Editura, an
Anton Carpinschi Cultura recunoașterii și
securitatea umană Editura Institutul
European, Iași, 2012
Mary Kaldor Securitatea umană Editura C.A. Publishing,
Cluj-Napoca, 2013
Lorraine Elliott
Mely Caballero -Anthony Human security and climate
change in Southeast Asia.
Managing risk and resilience Routledge, Taylor
@Francis Group, New
York, 2013
Ioana Leucea Constructivism și securitate
umană Editura Institutul
European, Bucure ști, 2013
Margaret L. Satterthwaite
Jayne C. Huckerby Gender, national security
and counter -terrorism.
Human rights perspectives Routledge, Taylor
@Francis Group, New
York, 2013
Jolyon Howorth Security and defence in the
European Union Palgrave Macmilla n, SUA,
2014
Paul Bacon
Robin Cameron Human security and natural
disasters Routledge, Taylor
@Francis Group, New
York, 2014
Daniela -Cătălina Răducu
Bogdan Ștefanachi Securitatea umană.
Provocări contemporane Editura Pro Universitaria,
București, 2015
Tyson Macaulay Critical infrastructures.
Understanding its component
parts, vulnerabilities,
operating risks, and
interdependencies Taylor @ Francis Group,
New York, 2016
Shashi Jayakumar State, society and national
security. Challenges and
opportunities i n the 21st
century
World Scientific
Publishing, Singapore,
2016
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
66 din 114 Autor Titlul Editura, an
Marc Sageman Misunderstanding Terrorism University of Pennsylvania
Press, 2016
Dan Constantin Mâță Securitatea națională.
Concept. Reglementare.
Mijloace de ocrotire Editura Hamangiu,
Bucu rești, 2016
Julie Wilhelmsen Russia's Securitization of
Chechnya Routledge, Taylor
@Francis Group, New
York, 2017
Adam Lockyer Australia's Defence Strategy Melbourne University
Press, 2017
Cadrul cercetărilor științifice în domeniul securită ții este am plu și
diversificat; aceste caracteristici sunt generate de numărul mare al aspectelor de
securitate (umană, na țională, regională și interna țională) și de percep țiile diferite
privind aceste probleme.
Mediul de securitate a celor 17 ani ai secolului al XXI -lea a fost marcat
de o serie de evenimente , cu consecin țe pozitive și negative pentru securitate .
Fără a avea preten ția prezentării în totalitate, voi enumera câteva
schimbări, redate în tabelul nr. 6 , pe care le apreciez că au influen țat domeniile
securi tății.
Tabelul nr. 6: Evenimente care au influen țat mediul interna ționale
în cei 17 ani ai secolu lui al XXI -lea
An Eveniment Observa ții
2001 Atacurile teroriste asupra celor două turnuri
gemene World Trade Center și asupra cădirii
Pentag onului Urmat de declararea, de
către SUA, a războiului
împotriva terorismului.
SUA și NATO au invadat Afganistanul Răsturnarea guvernului
talibanilor care sus țineau
al-Qaida.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
67 din 114 An Eveniment Observa ții
Retragerea SUA din Tratatul privind rachetele
antibalistice
2002 Admitere a Chinei în OMC Acest rezultat a fost
obținut după 15 ani de
negocieri.
Timorul de Est (sud -estul Asiei) ob ține independen ța
și devine membru al ONU
Elveția devine membru al ONU
Înfiin țarea Cur ții Penale Interna ționale Sediul la Haga (Olanda);
meni rea de a judeca
persoane care au comis
genociduri, crime de
război și crime contra
umanită ții.
2003 Izbucnirea unui conflict în Darkfur (Sudan) urmat de
război la scară mare Războiul continuă.
ONU estimează că
300.000 de civili au fost
uciși și că 2 -3 mil ioane
de sudanezi s -au refugiat.
Președintele sudanez,
Omar el -Bashir, a devenit
primul șef de stat din
lume acuzat de genocid
de CPI (în anul 2016).
Tot în 2016, pre ședinția
Serbiei îl decoreză
pentru faptul că nu a
recunos cut independen ța
provinciei Kosovo.
Coali ția condusă de SUA a invadat Irakul pentru
răsturnare a regimului lui Saddam Hussein
Coali ția Statelor Unite
împotriva Irakului
cuprindea 45 de state. La
invazie au participat
trupe din SUA, Marea
Britanie, Austri a și
Polonia. Saddam Hussein
a fost executat prin
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
68 din 114 An Eveniment Observa ții
spânzurare în decembrie
2006.
2004 Extinderea UE Cipru, Estonia, Letonia,
Lituania, Malta, Polonia,
Republica Cehă,
Slovacia, Slovenia,
Ungaria
Atentatele teroriste de la Madrid: patru rucsacuri
încărca te cu TNT au explodat în patru trenuri 199 de mor ți, peste 1.400
de răni ți
Extindere NATO Cea mai mare din istoria
organiza ției:
Bulgaria, Slovacia,
Slovenia, Estonia,
Letonia, Lituania,
România
2005 Angela Merkel este aleasă de către Bundestang
(parla mentul german) cancelar (devine prima
femeie -cancelar din Germania)
Israel se retrage din Fâ șia Gaza
2006 Atentatele teroriste – sistemul de transport din
Londra Aceste atacuri au avut loc
în momentul găzduirii de
către Regatul Unit a
summitului G8 de la
Gheneagles (Sco ția).
Rețeaua de transport cu
autobuzul în zona
centrală a fost închisă.
Coreea de Nord a desfă șurat primul test nuclear
Explozia bombelor plantate în sistemul de tren din
Mumbai (India) Peste 180 de mor ți și 800
răniți
Muntenegr u declară independen ța.
2007 Extinderea UE România și Bulgaria
Nepal se transformă în cel mai nou stat democratic
din lume Realizat prin răsturnarea
monarhiei
2008 Nepal devine cea mai tânără republică
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
69 din 114 An Eveniment Observa ții
Izbucne ște conflictul dintre Georgia și Federa ția
Rusă Rusia recunoa ște oficial
independen ța Abhaziei și
a Osetiei de Sud.
Începutul crizei financiare mondiale
2009 Barack Obama devine primul pre ședinte afro –
american al SUA
Coreea de Nord testează al doilea dispozitiv nuclear
2010 Mișcări de protest – Primăvara arabă, în Orientul
Mijlociu și Africa de Nord Mișcările de protest erau
în favoarea drepturilor
omului.
2011
Uciderea lui Osama bin Laden de către echipa Seal
6 a for țelor militare speciale americane
Sudanul de Sud devine membru O NU
Războiul din Irak declarat încheiat în mod oficial
Înlăturarea dictatorului libian Muammar al -Gaddafi
Războiul din Irak declarat încheiat în mod oficial
Decesul liderului Coreei de Nord, Kim Jong -il
2012 Izbucne ște războiul civil din Siri a În urma protestelor
împotriva regimului
Bashar al -Assad
Instituirea stării de catastrofă în Colorado Distrugeri numeroase ale
infrastructurii; 36.000 de
persoane evacuate
2013 Extindere UE Croa ția
ONU adoptă Tratatul privind comer țul cu arme Regleme ntarea
comer țului interna țional
cu arme conven ționale
2014 Interven ția rusă în Ucraina În urma referendumului
Crimeea este anexată
Federa ției Ruse.
Letonia adoptă moneda euro
2015 Criza refugia ților în Europa Fenomen politico -social
declan șat de confl ictele
din Africa de Nord și din
Orientul Mijlociu .
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
70 din 114 An Eveniment Observa ții
2016 Marea Britanie a votat pentru ie șire din UE A aderat în anul 1973.
Donald Trump devine al 45 -lea pre ședinte al SUA
Incendiu în Clubul Colectiv din Bucure ști 64 de victime
Atentate teroriste în Berlin și Zürich
2017 Declan șarea procedurii de separare a Marii Britanii
de UE
România sărbătore ște 10 ani de la intrarea în UE
Referendum Turcia pentru instituirea sistemului
preziden țial în locul celui parlamentar
Atacuri teroriste Stockho lm, Paris, Londra
Emmanuel Macron ales pre ședinte în Fran ța Al 25-lea pre ședinte
francez
Atac cibernetic, au fost afectate peste 230.000 de
calculatoare din lume având sisteme de operare mai
vechi ale Microsoft Windows
Anun țul pre ședintelui american privind retragerea
SUA din Acordul de la Paris privind schimbările
climatice
Ridicarea vizelor pentru ucraineni care călătoresc
în UE
Criza nord -coreeană
Cutremure în Mexic 360 de mor ți
Atac armat comis de un individ de 64 ani , care a
deschis f ocul de la etajul 32 al hotelului Mandalay
Bay, unde era cazat, asupra a 22.000 de spectatori
care asistau la un concert de muzică country din
orașul american Las Vegas . 58 mor ți și 51 5
rănți
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
71 din 114 Se adaugă în realizarea tabloului de securitate și alte schimbări
cu impact diferit asupra securită ții determinate de factori naturali.
Dintre acestea, dezastrele naturale (secete, cutremure , inunda ții etc.)
au influen țat negativ siguran ța și stabilitatea oamenilor .
În cei 17 ani care s -au scurs din acest secol , dezastre le naturale cele mai
periculoase , prin numărul de victime și pagube materiale produse , sunt
următoarele9: 2001 – cutremurul d in Gujarat (India) a ucis peste 20.000 de
persoane, a rănit 167.000 și a produs numeroase pagube materiale; 2003 valul de
căldură (temperatura medie de peste 45°C) a afectat o serie de țări europene
(Fran ța, Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Italia) și a dus la decesul a peste
70.000 de persoane, 2004 – tsunami în Oceanul Indian urmat de cutremur în
Indonezia , peste 150.000 de oameni uci și, foarte mul ți dați dispăru ți, peste un
milion de gospodării distruse; 2005 – cutremurul din Kashmir, regiune aflat ă
la intersec ția plăcilor tectonice Eurasia și India a ucis peste 100.000 de persoane,
70.000 au fost rănite și peste 4 milioane au rămas fără adăpost, însemnate
pagube materiale; uraganul Katrina din SUA a produs pagube materiale în
valoare d e 100 de miliarde de dolari și a ucis peste 1.800 de persoane;
2008 – scăderea temperaturii ( -30°C) în Afganistan a afectat în principal
animalele (au murit 315.000 de bovine și 100.000 de ovine) și infrastructura de
transport ; 2010 – cutremu r în Haiti , peste 3 milioane de persoane au rămas fără
adăpost, 220.000 de decese și peste 300.000 persoane rănite, însemnate pagube
materiale , infrastructura ora șului distrusă ; 2011 – cutremur și tsunami în Japonia:
peste 15.000 de mor ți, peste 2.500 persoane date dispărute , infrastructura grav
afectată; 2011-2012 – seceta din Africa de Sud a afectat peste 9 milioane
de persoane și a provocat o mul țime d e probleme (de sănătate , malnutri ție, criză
alimentară).
9 Khurram Zarin , 10 Deadliest Natural Disasters of 21st Century, disponibil online pe siteul
http://www.scienceve.com/10 -deadliest -natural -disasters -of-21st-century/ , accesat la data de
22 iulie 2017.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
72 din 114 Tabloul mediului de securit ate al acestor ani de secol XXI este nuan țat
de teroare a generată de acțiunile teroriste .
Câteva exemple10: 2001 – SUA; 2002 – Federa ția Rusă; 2003 – Turcia;
2004 – Spania; 2005 – India; 2006 – Spania, India; 2007 – Irak, Pakistan;
2008 – India ; 2009 – Nigeria; 2010 – Irak, Turcia, Grecia; 2011 – Norvegia;
2012 – Pakistan, Kenya, Afganistan, Nigeria; 2013 – Siria, Pakistan, Algeria,
Canada; 2014 – Siria, Fran ța; 2015 – Franța, Irak ; 2016 – Franța, Germania,
Belgia, Turcia , Afganistan ; 2017 – Franța, Turcia, Suedia, Rusia, Spania.
Interna ționalizarea terorii și diversificarea modul de desfă șurare a
acțiunilor teroriste aduc nuan țe de negru tabloul ui de securitate.
Studiul „Index ul Global al Terorismului ” (Global Terrorism Index –
GTI)11 realize ază și dă publicită ții anual o hartă a terori smului pe glob . Din cele
163 de țări analizate în anul 201 5 (ce acoperă 99,7% din popula ția lumii) ,
primele zece țări cele mai afectate de terorism au fost: Irak, A fganistan, Nigeria,
Pakistan, Si ria, Yemen, Som alia, India și Egipt (de la 1 la 10)12.
Impactul total al violen ței terorismului asupra economiei mondiale, în
acela și an, a fost estimat la 13,6 miliarde de dolari, adică 13,3% din PIB-ul
10 Exemplele au fost luate în urma consultării următoarelor pagini de Internet:
10 Of Some Of The Biggest Terrorist Attacks Of The 21st Century , disponibil online pe siteul
http://topyaps.com/terrorist -attacks -21st-century ; DNI: 2014 Was Deadliest Year for Terror
Attacks in 45 Years , disponibil online pe siteul http://freebeacon.com/national -security/dni –
2014 -was-deadliest -year-for-terror -attacks -in-45-years/ ; 2016 Terrorist Attacks, disponibil
online pe siteul https://storymaps.esri.com/stories/terrorist -attacks/?year=2016 ; Which
countries have had the most terrorist attacks? , disponibil online pe siteul
https://www.weforum.org/agenda/2015/11/which -countries -have -had-the-most -terrorist –
attacks/ ; Global Terrorism Index Report 2016 – 2017 , disponibil online pe siteul
http://www.viewstorm.co m/2017/01/global -terrorism -index -report -2016 -2017/ .
Siteurile au fost accesate în data de 7 iulie 2017.
11 Realizat și dat publicită ții de Institute for Economics and Peace, cu sediul în Sydney
(Australia). Siteul oficial este http://economicsandpeace.org/ events/, accesat la data de 8 iulie
2017.
12 Institute for Economics and Peace, Global Terorism Index – 2016 , p. 10, disponibil online
pe siteul http://e conomicsandpeace.org/wp -content/uploads/2016/11/Global -Terrorism -Index –
2016.2.pdf , accesat la data de 8 iulie 2017.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
73 din 114 mondial sau 1.876 dolari pentru fiecare persoană din lume (în anul 2015
popula ția lumii era de 7.336.435.00013)14.
Acest impact se răsfrânge , cu precădere, asupra securită ții indivizilor.
Țările cele mai afectate de im pactul economic al terorismului, în anul 2015 , sunt
prezentate în tabelul nr. 715.
Tabelul nr. 7: Primele zece țări puternic afectate de impactul economic
al terorismului – situa ția din anul 2015
Nr.
crt. Țara % din PIB
1. Irak 17,3%
2. Afganistan 16.8%
3. Siria 8,3%
4. Yemen 7,3%
5. Libia 5,7%
6. Sudanul de Sud 4,8%
7. Nigeria 4,5%
8. Pakistan 2,8%
9. Niger 2,1%
10. Republica Central Africană 2,1%
13 2015 World Population Data Sheet , p.3, disponibil online pe siteul
http://www.prb.org/pdf15/2015 -world -population -data-sheet_eng.pdf , accesat la data de 8
iulie 2017.
14 Institute for Economics and Peace, Global Index Peace – 2016, ten years of measuring
peace , disponibil online pe siteul http://visionofhumanity.org/app/uploads/2017/02/GPI -2016 –
Report_2.pdf , accesat la data de 8 iulie 2017.
15 Institute for Economics and Peace, Global Terorism Index – 2016 , p. 63, disponibil onli ne
pe siteul http://economicsandpeace.org/wp -content/uploads/2016/11/Global -Terrorism -Index –
2016.2.pdf , accesat la data de 8 iulie 2017.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
74 din 114 Crizele ș i conflicte le sun t o constantă și o omniprezență a omenirii,
și diferă de la regiune la regiune, de la o țară la alta, de la o perioadă de timp la
alta, în func ție de o serie de elemente, cum ar fi: cauzele, profunzimea, contextul,
modalitatea de desfășurare, consecințele produse.
O analiz ă la nivel global a conf lictelor politice interstatale și intrastatale
este realizat ă, din anul 1991, de Institutul Heildelbe rg pentru Cercetarea
Conflictelor Interna ționale ( Heidelberg Institute for International Conflict
Research – HIIK) prin apari ția anual ă a documentului denumit Conflict
Barometer16.
Potrivit acestui i nstitut , costul crizelor și conflictelor este foarte mar e
pentru omenire17 și cu toate acestea, starea conflictuală continuă, pacea absolută
se lasă mult așteptată. Vorbele mareului diplomat român , Nicolae Titulescu ,
se adeveresc și sunt de actualitate : „Pacea nu este decât un cuvânt zadarnic,
dacă nu este clădită pe unica temelie ce poate susține o pace durabilă și al cărui
nume este securitatea ”.
Pentru perioada 2007 -2015, i mpactul terorismului și al conflictelor
asupra economiei mondiale și asupra securită ții statelor a înregistrat o trendință
ascendent ă (figura nr. 218).
16 Conflict Bar ometer poate fi accesat sau descărcat de pe siteul https://www.hiik.de/
en/konfliktbarometer/. Acest anuar al conflictelor este disponibil numai în limba germană
pentru perioadele 1992 -1996 și 1998 -2001, iar din anul 1997 este disponibil în limba engleză.
17 În secolul al XX -lea au murit în războaie 160 de milioane de oameni. Conform articolului
Civilians Killed and Wounded , disponibil online pe http://costsofwar.org/article/civilians –
killed -and-wounded, accesat la data de 19 decembrie 2014.
18 Institute for Economics and Peace, Global Terorism Index – 2016 , p. 65, disponibil online
pe siteul http://economicsandpeace.org/wp -content/uploads/2016/11/Global -Terrorism -Index –
2016.2.pdf , accesat la data de 8 iulie 2017.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
75 din 114
Figura nr. 2: Compara ție impact economic al terorismului și confl ictelor
în perioada 2007 -2015
Epidemii le diverse, crize le alimentare, violen ța materializ ată în diverse
forme în diverse regiuni ale lumii etc. aduc nuan țe de negru tabloului de
securitate pe care încercăm să îl schi țăm.
Vulnerabilită ți manifestate cu intensitate diferită de la stat la sat,
de la regiune la regiune (corup ția, sărăcia, slaba coeziune a cetă țenilor, starea
precară a sistem ului de învă țământ și al sistemului sanitar, instabilitatea politică,
nivel scăzut al veniturilo r, îmbătrânirea popula ției etc. ) aduc alte note de negru
tabloul ui de securitate al celor 17 ani ai acestui secol.
Obiectivul numărul unu al omenirii în acest secol ar trebui să fie pacea .
Este un obiectiv greu de realizat, dar nu imposibil, care solicită un efort Impac tul economic al terorismului
Impactul economic al conflictelor
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
76 din 114 accentuat și cooperare din partea tuturor și care trebuie să reunească nu numai
lumea politică și academică, ci pe to ți cei peste 7,5 miliarde de oame ni ai
planetei noastre.
Constatăm cu ușurință că mediul de securitate a anilor care s -au scurs
din acest secol este colorată preponderent în alb și negru și denotă mai mult
o stare de insecuritate decât de securitate.
Dualismul s ecuritate/i nsecuritate este perceput diferit de fiin ța umană .
Triada ipostatică a omului failibil este dată de plăcile tectonice ale ființei
omenești19:
– natura umană ca indivizi în planul biogenetic al naturii umane;
– condiția umană ca persoane în orizontul condiție i umane;
– acțiunea umană ca cetățeni prin acțiunea publică și politică în societate.
Pentru o a naliz ă completă a conceptului de securitate , a fost propus un
model bazat pe trei tipuri de concepte20:
– concepte complementare , precum: strategie, mijloace de intimidare,
încercuire, umanitarism, care pun accent pe un set de întrebări mai specifice și
mai exacte;
– concepte paralele , cum ar fi : putere, suveranitate, identitate, care
privesc securitatea într -un cadru mai extins al teoriei politice sau al rel ațiilor
internaționale;
– concepte opoziționale , care operează prin intermediul securității și
argumentează necesitatea înlocuirii securității cu pacea (pentru cercetările din
perioada Războiului Rece) și riscul sau excepțiile (pentru cercetările extinse din
secolul al XXI -lea.
19 Anton Carpinschi, Cultura recunoașterii și securitatea umană, Editura Institutul European,
Iași, 2012, p. 209.
20 Barry Buzan, Lene Hansen, The evolution of international security studies , Cambri dge
University Press, Cambridge, 2009, p. 14, disponibil online pe http://uluslararasigundem.com/
wp-content/uploads/bsk -pdf-manager/, accesat la data de 2 2 august 2017.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
77 din 114 Soluțiile la diversele provocări de securitate ar trebui să fie adaptate
specificului intern al statelor și, în acela și timp, să țină cont de contextul
regional și internațional și să se bazeze într-o măsură mai mare pe dialog și
cooperare.
Domeniul cercetărilor științifice de securitate este amplu și diversificat.
Lucrările științifice apărute în țară și în exterior sunt o dovadă a necesită ții
studierii și analizării aspectelor de securitate (umană, na țională, regională și
internațională).
Un model unic al unei astfel de analize nu există; pe baza conceptelor
specifice pot fi efectuate, cu obiectivitate și creativitate, diverse studii.
Rezultatelele cercet ărilor științifice (studii, rapoarte, articole etc.)
pe teme diverse de securitate (umană, na țională, regională și interna țională) apar
anual în număr mare ; unele dintre acestea schi țează hăr ți pe aspecte de securitate,
cum ar fi: harta păcii, harta terorii etc.
Cercetările științifice în domeniul securit ății s-au extins de la analiza
dimensiunii militare la celelalte dimensiuni (politice, economice, sociale, de
mediu). În acela și timp, sunt abordate noi dimensiuni ale securită ții na ționale,
de exemplu dimensiunea genomică sau dimensiunea cibernetică.
Accentul în lucrări le științifice este pus pe analiza cuprinzătoare a
securită ții – toate dimensiunile și toate nivelurile. În cazul securită ții umane,
cercetările științifice eviden țiază aspecte ale celor șapte componente ale
securită ții umane în diverse s tate și regiuni ale lumii, precum și evaluarea
nivelului dezvoltării umane sau a modului de respectare a drepturilor omului.
Concluziile și rezultatele ob ținute prin diverse studii sunt o modalitate
de cunoa ștere a situa ției de securitate / insecuritate, de elaborare a unor scenarii
și de efectuare a unor predic ții.
Diversitatea evenimentelor și ac țiunilor din mediul de securitate,
imprevizibilitatea, modul de desfă șurare, efectele asupra securită ții etc. sunt
câteva repere ale cre șterii numărului abordă rilor științifice privind securitatea
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
78 din 114 (umană, na țională, regională, interna țională) în domenii diverse (rela ții
interna ționale, studii de securitate, sociologie etc.) . Această cre ștere accentue ază
necesitatea continuării eforturilor pentru identificarea so luțiilor menite să
stopeze violen ța pe această planetă și să aducă mai multe zile de pace.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
79 din 114
CAPITOLUL 3:
ASPECTE RELEVANTE DESPRE DOMENIILE SECURIT ĂȚII
DESPRINSE DIN REALIZĂRILE ȘTIIN ȚIFICE PROPRII
Pe parcursul acestui capitol voi prezenta câteva dintre aspecte le rezultate
din contribu țiile științifice personale referitoare la domeniile securit ății.
Cele mai importante argumente în extinderea analizei științifice în
domeniul securită ții și în regândirea conceptului de securita te pe plan
interna țional post '89 sunt, din punctul meu de vedere, următoarele:
– atenția deosebită acordată analizei dimensiunilor non -militare ale
securită ții (politic ă, economic ă, social ă, de mediu);
– diversificarea și amplificarea amenin țărilor, r iscurilor și
vulnerabilită ților la adresa securită ții;
– tendin țele diverse manifestate în mediul de securitate regional și
interna țional ;
– elementele proprii, interne, în analiza securită ții naționale ;
– introducerea unor noi componente în analiza de securitate , precum:
securitatea cibernetic ă, securitatea genomic ă, securitatea demografic ă, securitatea
alimentar ă, securitatea s ănătății, securitatea resurselor, securitatea informa țional ă;
– percep ția diferită a actorilor privind starea de securitate .
Securitatea umană este abordată în multe din lucrările publicate,
prin eviden țierea unor aspecte teoretice și practice.
Dintre aspectele teoretice men ționez: indicii de evaluare ai securit ății
umane; analizarea componentelor se curită ții umane; nivelul securit ății umane și
al dezvolt ării umane în România; crizele alimentare ; rezilien ța și securitatea
umană ; relația securitatea umană – dezvoltarea durabilă.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
80 din 114 Dintre aspectele practice ale securită ții umane men ționez ; arhitecturi de
securitate umană în Africa și Asia și în Regiunea Extinsă a Mării Negre;
evaluarea dreptu rilor omului și a nivelului dezvoltării umane din țara noastr ă.
Câteva exempl e:
– Indexul Dezvolt ării Umane ob ținut de țara noastr ă în perioada
1990 -2015 s-a situat între 0,677 și 0,802 puncte. România s-a încadrat cel mai
mult în dou ă clase de dezvoltare umană: dezvoltare umană înaltă (între 0,7 și 0,8)
și dezvoltare umană medie (între medie 0,55 și 0,7) ; trecerea în clasa dezvoltare
umană foarte înaltă (mai mare sau egală cu 0,8) a avut loc în anul 2015 ,
ceea ce indică îmbunătățiri ale acestui index;
– studiul realizat de Centrul Regional de Sănătate Publică Sibiu , denumit
„Monitorizarea inegalităților în starea de sănătate a populației României în anul
2014 ”, enumeră o serie de cauze c are au determinat inegalitățile în starea de
sănătate pe plan na țional, precum: factori socio -economici, educaționali,
culturali, de mediu, comportamentali ; accesibilitatea la serviciile de sănăt ate,
caracteristicile individuale care pot apărea la naștere și se pot menține întreaga
viață. De asemenea, s unt evidențiate, printre cauzele de deces la nivel na țional:
bolile car diovasculare, tumorile, boli ale aparatului digestiv, boli ale aparatului
respirator, leziuni traumatice și otrăviri . În ciuda unor măsuri aplicate, multe
dintre aceste cauze se men țin;
– potrivit „Global Food Index 2016. An annual measure of the state of
global food security ”, Români a se situeaz ă în tabloul general pe locul 42 cu un
scor de 65.5 din 100 (au fost evaluate 113 țări) la egalitate cu China care a ob ținut
acela și scor ;
– activitatea desfă șurată de Institutul Român pentru Drepturile Omului , de
Asocia ția pentru Ap ărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki
sau de Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii scot în eviden ță atât
aspecte bune cât și aspecte mai pu țin bune privind respectare drepturilor omului
pe plan na țional .
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
81 din 114 Am schi țat arhitecturi ale securită ții umane în Africa, Asia de Sud și
Ame rica Latină, în scopul de a cunoa ște realită țile, tendin țele privind acest
subiect fierbinte și de a eviden ția necesitatea aplicării unor măsuri adecvate
pentru diminuarea amenin țărilor la adresa celor care locuiesc în aceste regiuni.
Securitatea alimentar ă este una dintre componentele securită ții umane
căreia i -am acordat o aten ție deo sebită . Argumentul meu principal est e că
dreptul la alimentație, adică la securitate alimentară, constituie un drept
fundamental al omului. Pentru reducerea și stoparea insec urității alimentare,
printre obiectivele de dezvoltare durabilă se numără : zero foametei, asigurarea
securită ții alimentare și îmbunătățirea nutriției. Insecuritatea alimentară rezult ă
și din interacțiunea factorilor de mediu și a factorilor socio -economic i, precum:
riscurile naturale, nivelul de tehnologie, sistemele de redistribuire sau sistemele
comerciale insuficien te, infrastructura insuficientă sau slab dezvoltată.
Legat de această componentă a securită ții umane, am adus în aten ție și
aspecte ale s ecurității alimentar e a României , care este afectată de o serie de
riscuri și amenințări, produse pe fondul unui dezechilibru în ceea ce privește
disponibilitatea, accesibilitatea, utilitatea și stabilitatea sectorului agroalimentar,
piloni ce ar trebui să se prezinte într-o interdependență continuă pentru
garantarea securității alimentare.
Am constatat că țara noastră se poziționează sub nivelul mediu de
dezvoltare al Uniunii Europene, datorită discrepanțelor interne și neacordarea de
atenție politicil or europene de durabilitate agroalimentară și energetică .
Securitatea alimentară este importantă pentru asigurarea unui mediu
propice de dezvoltare internă ; neasigurarea acesteia reprezintă o amenințare
pentru populația țării. În acest se ns, am adus în aten ția celor interesa ți aspecte
ale activită ții Sistemului de Informații p entru Securitatea Alimentară (SISA ),
care a diseminat cultura de securitate agroalimentară la nivel național,
prin organizare unor programe și evenimente agrostr ategice , al căr or scop a
constat în evaluarea nevoilor alimentare și orientarea sau punerea în practică a
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
82 din 114 unor soluții agrostrategice pentru prevenirea și combaterea situațiilor de urgență
sau catastrofe naturale din domeniul agroalimentar.
Consider că se curitatea alimentară ar trebuie abordată printr -o viziune
pluridisciplinară, deoarece poate fi influențată de o serie de factori care pot varia
pe axa temporală în funcție de regiune, țară și grup social .
În mediul de securitate al acestui secol, caracteri zat prin complexitate,
dinamism, transformare și incertitudine, conceptul de reziliență, completează
modurile de acțiune tradiționale pentru menținerea unui nivel adecvat de
securitate pentru oameni, comunități și state. Argumentarea relației reziliență –
securitatea umană am realizat -o prin referire , îndeosebi, la componenta
alimentară și la componenta de sănătate.
Rezilien ța în domeniul securită ții alimentare a fost adoptată de
Organizația Mondială pentru Alimentație și Agricultură . În acest sens,
demersur ile acestei organiza ții sunt diverse . Unul dintre aceste demersuri este
înființarea Resilience Analysis Unit (RAU) în Nairobi ( Kenya), devenită
operațional ă din anul 2014 . Am prezentat principiile analizării rezilien ței în
domeniul securită ții alimentare p ropusă de RAU21:
1. reziliența trebuie să fie măsurată în raport cu un anumit rezultat;
reziliența trebuie să fie asociată cu șocuri și tensiuni;
2. reziliența poate fi înțeleasă ca un set de capacități: de absorbție, de
adaptare și transformare;
3. reziliența po ate fi măsurată la diferite niveluri: sisteme individuale, de
uz casnic, comunitate, subnațional, național și regional;
21 Resilience Analysis Unit, Resilience Context Analysis Resilience to food insecurity and
malnutrition in Karamoja, Uganda , April 2015, p.11, disponibil online pe
http://resilience.igad.int/attachments/article/273/RCA%20Karamoja%2006.07.2015.pdf, apud.
Filofteia Repez, Dănu ț-Mircea Chiriac, Resilience and human security , p.14 articol publ icat în
revista Impact Strategic nr. 4 (61) /2016.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
83 din 114 4. reziliența este cel mai bine înțeleasă prin integrarea unor metode
cantitative, cât și cantitative, luând în considerare măsuri obiecti ve și
subiective;
5. reziliența trebuie fie înțelesă într -un cadru temporal semnificativ, prin
dezvăluirea datelor privind modul în care riscurile, răspunsurile și
reziliența interacționează și afectează securitatea alimentară și nutriția,
în timp și peste ș ocuri;
6. o analiză utilă a rezilienței pentru agențiile de implementare trebuie să
facă referire la programele și politicile actuale în scopul de a le oferi
sugestii acolo unde sunt necesare îmbunătățiri.
În contextul componente i de securitate a securită ții umane ,
reziliența înseamnă capacitatea indivizilor și a comunităților de a folosi pârghii
diverse pentru a avea grijă de sănătatea și de bunăstarea lor . De asemenea ,
capacitatea grupurilor vulnerabile, prin adaptarea la evenimente n eașteptate care
apar (de exemplu : dezastre naturale, boli acute grave, foamete sau conflicte) și la
provocări le general izate care persistă (de exemplu: efectele treptate ale
schimbărilor climatice, bolile cronice, abuzuri ale drepturilor omului, violența).
Sănătate mintală este un element fundamental al rezilienței, al activelor
de sănătate, capabilităților și adaptării pozitive, care permite oamenilor nu numai
să facă față adversităților ci îi ajut ă să își atingă întregul potențial de dezvoltare.
Din pun ctul meu de vedere, cea mai relevantă expresie a relației
reziliență -securitate umană a fost lăsată omenirii de celebru om de știi nță
britanic Charles Darwin : „Nu speciile cele mai puternice sau cele mai
inteligente supraviețuiesc, ci acelea care se adapte ază cel mai ușor ”22.
Am subliniat aspecte ale abord ării UE și NATO privind rezilien ța, dar și
prevederi oficiale na ționale cu referire la rezilien ță.
22 https://www.antena3.ro/actualitate/inedit/oameni/nu -cei-mai-puternici -sau-cei-mai-
inteligenti -supravietuiesc -ci-cei-care-se-adapteaza -cel-mai-usor-203134.html , accesat la data
de 21 august 2017.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
84 din 114 Dintre lucrările publicate care abordează aspecte ale securită ții umane
amintesc:
– cărți: Securitatea ali mentară și dezvoltarea durabilă (coautor, 2016);
– articole: Violența și accidentele de circulație – amenințări la adresa
securității umane (coautor, 2012) ; Providing human security – a right for
everyone (coautor, 2012) ; The Role of International Organiz ations in Global
Human Security Insurance (2013) ; Regards on food security and health security,
component s of human security at the begining of XXI century (2014) ;
Gestionarea riscurilor și amenințărilor din sectorul agroalimentar prin Sistemul
de Informaț ii pe Securitatea Alimentară (coautor, 2016) ; Resilience and human
security (coautor, 2016) ; Crizele alimentare – o privire de ansamblu (2016);
– comunicări științifice: Providing human security – a right for everyone
(2012); Regards on food security and h ealth security, components of human
security at the begining of XXI century (2014) ; Latin America human secur ity
arhitecture at the beginning of XXI Century (2014) ; Violence – a threat against
human security (2016) ; Food security in Africa – realities an d trends (2017).
Securitatea na țională a fost deseori abordată în lucrările publicate ,
în care am eviden țiat:
– evolu ția conceptului de securitate na țională în țara noastră ;
– componentele principale ale securită ții na ționale: apărarea națională,
siguran ța națională și ordinea publică;
– un tablou al securită ții na ționale în perioada postcomunistă prin
analizarea dimensiunilor principale – politică, e conomică, socială, militară și de
mediu;
– provocări actuale la adresa securită ții naționale ;
– aspecte ale securită ții energetice și ale rela ției securitatea na țională și
dezvoltarea durabilă;
– sistemul politic ca factor decizional în domeniul securității României,
– contribuții românești la realizarea securității europene;
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
85 din 114 – securita tea genomică o nouă componentă în analiza securită ții
naționale.
– instrumente și mecanisme juridice na ționale de lupt ă împotriva
terorismului .
Eviden țiez câteva aspecte privind securitatea na țională a României care
reiesc din lucrările publicate :
– introducerea pe plan na țional a conceptului de securitate națională
extinsă are ca obiectiv asigurarea unei reziliențe crescute a tuturor instituțiilor de
stat și a societății civile în fața tuturor situațiilor de criză ;
– dezvoltarea durabilă reprezintă persp ectivă rațională a devenirii
naționa le, având ca rezultat materializarea noii paradigme de dezvoltare prin
confluența factorilor economici, sociali și de mediu. În acest sens, s e remarcă
contribu ția României în abordarea rela ției securitate – dezvoltare du rabilă prin
participarea la diverse ac țiuni, cum ar fi : membru al grupului de lucru privind
obiectivele de dezvoltare durabilă în anul 2013; implicarea activă în elaborarea
Obiectivel or de Dezvoltare Durabilă; elaborarea Strategi ei Național e pentru
Dezvolt are Durabilă a României Orizonturi 2013 -2020 -2030 (2008);
– prin asigurarea securită ții energetice, componentă a securității
economice naționale, se urmărește menținerea suveranității naționale asupra
resurselor primare de energie , respectarea opțiunilor naționale în domeniul
energiei și independen ța energetică ;
– poziționarea geografică, resursele de care dispune, istoria bogată,
popula ția acestui teritoriu , contribu țiile la asigurarea securită ții etc. sunt doar
câteva elemente care fac din România s ă fie o punte între Est și Vest;
– interesele țării sunt convergente cu cele ale U E; promovarea intereselor
europene răspunde, în egală măsură, intereselor naționale ale României.
Combaterea eficientă a diverselor amenințări , riscuri și vulnerabilită ți la adre sa
securității naționale impun e cooperare și contribuții active pe plan na țional,
regional și interna țional.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
86 din 114 În alte lucrări publicate, a m eviden țiat diverse aspecte ale securită ții
naționale din alte țări (precum Turcia sau Japonia), dar și aspecte ale u nor
amenin țări la adresa securită ții naționale (de exemplu terorismul sau una dintre
ramurile sale – bioterorismul ).
Dintre lucrările științifice publicate amintesc:
– cărți: Aspecte politice ale securității României (2010, republicată în
2013 ); Politicile de securitate ale Chinei și Japoniei la începutul secolului XXI
(2012) ; Aspecte ale securității naționale a României în perioada postcomunistă
(2017);
– studii : Securitatea și apărarea țării în contextul amenințărilor
teroriste (2013, coautor);
– articole: Terorismul – factor de risc la adresa securității României
(2008) ; Securitatea energetică – Petrolul, un subiect la ordinea zilei (2010) ;
Contribuția lui Nicolae Titulescu la reprezentarea și apărarea intereselor
naționale ale României (2011) ; Aspecte privi nd securitatea Japoniei la
începutul secolului al XXI -lea (2012) ; Terorismul cibernetic – amenințare la
adresa securității (2012) ; Aspecte privind securitatea României la începutul
secolului XXI (coautor, 2012) ; Turcia la începutul mileniului III (2012);
Aspecte privind securitatea Japoniei la începutul secolului al XXI -lea (2012);
– comunicări științifice: Terorismul – amenințare la adresa securității
contemporane. Acțiuni de combatere naționale și europene (2012) ;
The european and national dimension of the actual migration. legislative and
security aspects (2014).
Securitatea regională și securitatea interna țională se alătură
subiecte lor abordate , prezentate anterior.
Securitatea din Regiunea Extinsă a Mării Negre este un subiect fierbinte
pe agenda de securitate națională, regională și interna țională. Lanțul de conflicte
înghețate existente, acțiunile Federați ei Ruse de influenț are a politic ii statelor pe
teritoriul cărora se află conflictele respective, criz a din Ucraina etc. sunt doar
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
87 din 114 câteva aspecte care dau acestei regiuni un iz de originalitate în mediul de
securitate contemporan .
În analiza securită ții regionale ( de exemplu Africa sau Asia)
și interna ționale am eviden țiat aspecte ale conflictualită ții și ale crizelor.
Indiferent de cauze, conflictualitate rămâne o gravă problemă de securitat e și, cu
toate că s -au elaborat și aplicat o serie de măsuri și desfă șurat o serie de ac țiuni,
conflictele și crizele de natură diversă nu au putut fi stopate sau reduse.
Potrivit Raportului Consiliului Național de Informații al SUA privind
viitorul omenirii în anul 2020, o piedică în calea izbucnirii unui conflict pe plan
internațional între marile puteri (SUA, Europa, China, India, Japonia și Rusia )
va fi dependența de rețelele globale financiare și de afaceri ; această dependență
nu exclude, însă, posibilitatea unui conflict între marile puteri, situație care v -a
genera consecințe semnificative.23
O scurtă caracterizare a mediul ui de securitate internațional contemporan
sau aspecte din activitatea unor organizațiile regionale în domeniul securită ții
(Consiliul Europei, Uniunea Africană, Organizația Statelor Americane,
Asociația Națiunilor din Sud -Estul Asiei) sunt alte subiecte analiz ate.
Dintre lucrările publicate exempl ific:
– studii: Studiu privind securitatea în concepția unor mari puteri (2010) ;
Globalizarea – realitate sau necesitate (2011); Aspecte privind securitatea în
America Latin ă – studiu (2013) ;
– cursuri: Organizații regionale de securitate la începutul secolului al
XXI-lea – curs universitar (coautor, 2016);
– articole: Terorismul – amenințare la adresa securității contemporane.
Acțiuni de combatere naționale și europene , (coaut or, 2012);
Dimensiunea națională și europeană a migrației actuale. Aspecte legislative și
23 Lumea în 2020. O schiță a viitorului global prezentată de Consiliul Național de Informații
al SUA , decembrie 2004, Editura Cartier, Chișinău, 2008, pp.119 -120.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
88 din 114 de securitate , (coautor, 2012) ; Clusterele – motor al dezvoltării regionale și
contributor la menținerea securității regionale (2014).
– comunică ri științifice: The presence of North Atlantic Treaty
Organization in the Black Sea Region – realities and perspectives (2011) ;
The involvement of international organizations for economic development and
maintaining security in the Extend ed Black Sea Region (2011) ;
European migrant crisis. Security and geopolitical implication of the
demographic developments (2015).
Dimen siunea de mediu a securită ții este analizată în multe lucrări.
Această dimensiune constit uie, alături de dimensiunea economică și
dimensiunea socială, una din dimensiunile dezvoltării durabile . Este un aspect
pe care l -am subliniat deseori, alături de importan ța asigur ării și men ținerii
securită ții mediului . Comportamentul omului față de mediu l înconjurător a fost
mult timp legat de recunoașterea dependenței față de mediul natural ale cărui
legi trebuie cunoscute și aplicate pentru a supraviețui.
Creșterea populației globului24, concomitent cu dezvoltarea industri ală,
extinderea transporturilo r, reușitele din știință etc., au făcut ca încercările omului
de a -i smulge Planetei bogățiile să aibă tot mai mult succes. Exercitarea
drepturilor omului și dezvoltarea umană necesită existența unui mediu sănătos,
sigur, stabil. Sunt aspecte subliniate deseori în lucrările publicate.
Numărul mare al amenin țărilor la adresa mediului înconjurător au făcut
ca protecția și îmbunătățirea condițiilor de mediu să devină un obiectiv
primordial pentru umanitate.
24 Raportul dintre oamenii sărăci și cei bogați a crescut remarcabil: de la 3 la 1, în anul 1820; 11
la 1, în anul 1913; 35 la 1, în anul 1950; 44 la 1, în anul 1973; 72 la 1, în anul 1992; 88 la 1, în
anul 2013; 89 la 1, în anul 201524. Sursa: World poverty Statistics , disponibil online pe
http://www.statisticbrain.com/world -poverty -statistics/, accesat la d ata de 31 iulie 2017.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
89 din 114 Dintre l ucrările publica te care abordează acest su biect amintesc:
– carte: Protecția mediului – necesitate, reglementare și implementare
(2016);
– curs: Protecția mediului (coautor, 2013);
– articole: Environmental protection. A priority for the 21th Century
(2011) ; European Union policy regarding environmen tal security (2012) ;
Protecția mediului înconjurător – o prioritate a secolului XXI (2012) ;
– comunicări științifice: Environment’s security – main component of
human security (2013).
Un loc aparte în cercetarea științifică desfă șurată până în prezent, pe
care am abordat -o în legătură c u securitatea este de ținut de infrastructura
teritorială și, cu deosebire, de infrastructura critică .
Argumentul pe care l-am avut în abordarea acestor teme este acela
potrivit căruia, î n orice comunitate, organiza ție, stat e tc., infrastructura are rolul
de a fi coloana vertebrală și de a arăta nivelul de dezvoltare și de bunăstare.
În lucrările științifice a m eviden țiat, printre altele:
– infrastructura teritorial ă este un factor cheie în dezvoltarea durabil ă;
– contextul e uropean al dezvolt ării infrastructurii de transport și de
energie din UE și aspecte ale acestor infrastructuri din Germania și Grecia;
– aspecte ale infrastructurii teritorial e a țării noastre (infrastructura
de transport, culturală, sani tară, sportivă );
– infrastruc tura militară și infrastru ctura critică.
Dintre lucrările publicate amintesc:
– cărți: Infrastructura teritorială și dezvoltarea durabilă (coautor, 2015) ;
Infrastructura critică – reglementări legislative și de planificare a protecției
(coautor, 2017) ;
– capitol carte : Critical infrastructures protection – imperative of a
sustainable future (2017) ;
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
90 din 114 – articole: Protecția infrastructurilor critice – necesitate a prezentului.
Studiu de caz: Impactul din 11 Martie 2011 al Tsunamiului T ohoku asupra
elementelor defensive din infrastructura critică a Japoniei (2012);
Infrastructura teritorială – factor cheie în dezvoltarea durabilă (2015) ;
Infrastructura – condiție a dezvoltării economice. Studiu de caz: evaluarea
infrastructurii 2015 -2016 în Uniunea Europeană (coautor, 2016) .
În cadrul subiectelor de importan ță ale domeniului infrastructurii
teritoriale , și cu deosebire a infrastructurii critice , se înscrie reziliența, adică
capacitatea infrastructurii în cauză de adaptare la perturbările apărute și
menținerea structurii și funcției sale de bază.
În ce privește infrastructurile critice naționale, capacitatea lor de
adaptare se referă la mai multe aspecte , cum ar fi : planificarea coordonată între
sectoare și rețele ; măsuri de aplicare recep tive, flexibile și în timp util ;
dezvoltarea unei culturi organizaționale în acest domeniu care să asigure un
minim de servicii pe timpul în trerup erii activității datorate unor situații de
urgență și dezastre și revenirea în cel mai scurt timp la activitat ea completă.
Altfel spus, în domeniul infrastructurilor critice, rezilien ța este capacitatea
acestora de a preveni apari ția unei crize, de a absorbi impactul produs prin
materializarea crizei și de a reduce perioada de recuperare.
Protecția infrastructuri lor critice reprezintă unul din pilonii pe care se
sprijină securitatea națională, capacitatea de guvernare, stabilitatea economică și
conviețuirea în pace. Prin măsurile și acțiunile destinate protec ției infrastructurii
critice na ționale/ europene se cont ribuie la crearea unui viitor durabil necesar
genera ției prezente și celor viitoare.
Perturbarea sau întreruperea activității unei infrastructuri critice
naționale poate produce efecte negative semnificative alt or infrastructuri critice
naționale/europene și, prin efect de avalanșă, po ate cauza pagube majore.
Astfel de efecte pot afecta localități, regiuni sau state vecine și pot influența
viața și activitatea unui număr mare de persoane.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
91 din 114 Protec ția infrastructurilor critice na ționale și asig urarea continuită ții
activită ții acestora sunt vitale pentru securitatea na țională, sănătatea și siguran ța
publică, vitalitatea economică și bunăstarea socială. În acela și timp, protecția
infrastructurilor critice naționale și asigurarea continuită ții acti vității acestora ar
trebuie în țelese ca fiind imperativ e pentru prezent și pentru realizarea unui viitor
durabil.
Un element important pe care l -am desprins în urma cercetărilor
științifice efectuate îl reprezintă necesitatea existen ței și îmbunătă țirii culturi
de securitate . În acest sens, e ducația și autoeduca ția sunt premis ele fundamental e
pentru realizarea germenilor unei culturi de securitate.
Cei care devin membri ai unor instituții din sfera securi tății pot constitui
catalizatori ai adap tării acestora la necesităților sociale . Institu țiile cu atribu ții în
domeniul securită ții pot fi adaptate cerințelor din interior prin capacitatea
membrilor de a remodela forma și fondul problemelor. Astfel,
se explic ă rezilien ța la schimbări a instituții lor din sfera securi tății na ționale.
Pentru toți cetă țenii este important să cunoască că este nu numai un drept ci și o
obliga ție să contribuie la asigurarea securită ții prin mijloace legale.
Activitatea de cercetare științifică s-a îmbogă țit și prin abordarea altor
teme, cum ar fi istoria militară și evocarea unor personalită ți militare și civile .
În acest sens, exemplific:
– articole: Istoria militară – componentă a istoriei și științei militare ;
O pagină din isto ria orașului Ploiești: 1 august 1943 sau duminica neagră .
– comunicările științifice: Contribuția lui Nicolae Titulescu la
reprezentarea și apărarea intereselor naționale ale României (2011) ;
Umanism, patriotism și naționalism în activitate a lui Spiru Haret (2012);
Gheorghe Țițeica – „un simplu soldat al țări” (2013) ; Ștefan Fălcoianu – militar
de seamă al Armatei Române și membru activ al Academiei Române (2013) ;
Dimensiunea militară și politică a activității mareșalului Alexandru Averescu
(2014) ; Simion Mehedinți – profesor al profesorilor și român al românilor
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
92 din 114 (2015) ; Ecaterina Teodoroiu – Domnița Armatei Române (2015) ;
George Coșbuc – poetul aproape de sufletul neamului său (2016).
Realizările științifice persona le au adus extinderea orizontului de
cunoa ștere și au contribuit la evolu ția mea profesională și personală .
Cunoa șterea și rezultatele științifice dobândite pe axele prezentate se constituie
într-un instrument util pentru desf ășurarea programelor universitare de licen ță,
programelor universitare de masterat și programelor de cursuri postuniversitare
din cadrul Universită ții Na ționale de Apărare „Carol I”, precum și pentru cei
care sunt interesa ți de aprofundarea unor aspect e ale securită ții pe care le -am
abordat.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
93 din 114
PARTEA A II -A:
DIREC ȚII DE DEZVOLTARE A CARIEREI PROFESIONALE,
ACADEMICE ȘI ȘTIIN ȚIFICE
CAPITOLUL 4:
PLANUL DE DEZVOLTARE A CARIEREI PROFESIONALE,
ACADEMICE ȘI ȘTIIN ȚIFICE
Societatea umană nu poate exista, perpetua și dezvolta fără transmiterea
de la o genera ție la alta a cuno ștințelor acumulate, a deprinderilor și priceperilor
formate. În acest sens, un rol important îl de ține educa ția și cadrul didactic
(educator, înv ățător, profesor). Orice form ă de înv ățământ trebuie s ă ofere
tuturor șanse egale pentru afirmarea și dezvoltarea personalit ății.
Statutul de cadru didactic universitar conferă deținătorului o anumită
prestanță conferită de recunoașterea, în mediul universitar intern și extern,
a meritelor și a calității activității didactice și de cercetare științifică , în egală
măsură cu necesitatea adaptării impuse de schimbările intervenite în plan
național care impun continuarea pregătirii profesionale. Pasiunea și voca ția de
dascăl sunt două dintre elemente le esențiale pentru a fi un cadru didactic
universitar apreciat .
Activitatea didactică o desfă șor în prezent în cadrul Departamentului
opera ții multina ționale, studii strategice și de securitate /Facultatea de Securita te
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
94 din 114 și Apărare/Universitatea Na țională de Apărare „Carol I ”, pregătind și predând
următoarele discipline, astfel:
– „Securitate Na țională și Euroatlantică ” și „Doctrine Politico -Militare ”
la programul de studii universitare de licen ță / Departamentul comuni care
publică și interculturală în domeniul securită ții și apărării;
– „Infrastructura teritorială ” la programul de studii universitare de licen ță
/ Departamentului opera ții multina ționale, studii strategice și de securitate,
disciplina;
– „Securitate Na țională și Euroatlantică ” la programul de studii
universitare de licen ță / Departamentul sisteme informa ționale militare
și informa ții pentru apărare ;
– „Securitate Na țională și Euroatlantică ” și „Protec ția Mediului ” la
program ele de studii universitare de master at – specializările „Securitate și
apărare”, „Managementul crizelor și prevenirea conflictelor”, „Comunicare
publică în domeniul securită ții și apărării”;
– „Infrastructura teritorială ” la programul de studii universitare de
masterat din cadrul Departamentul ui sisteme informa ționale militare
și informa ții pentru apărare;
– „Securitate Na țională și Euroatlantică ” la programul de studii
universitare de doctor at – Școala Doctorală, speci alizarea „Informa ții și
securitate na țională ”;
– „Securitate Na țională și Euroatlantică ” la programele de cursuri
postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă : Informare și
Relații Publice , Diploma ția Apărării și Resurse Umane.
A doua parte a tezei de abili tare se fundamentează pe abilită țile
și competen țele dobândite și confirmate cu ocazia activită ților didactice și a
celor de cercetare științifică desfă șurate până în prezent.
Datorită cadrului de manifestare a comp etențelor personal e în domeniul
„Informa ții și securitate na țională ”, consider că dezvoltare pe viitor a carierei
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
95 din 114 profesionale se va axa prioritar pe activită ți didactice , de cercetare științifică și
coordonare științifică în subdomenii le securitate, i nfrastructuri, apărare
și informa ții militare în care am ob ținut rezultate apreciabile , și, desigur, pe
calitatea de conducător de doctorat în domeniul de abilitare „Informa ții
și securitate na țională ”.
Dezvoltarea carierei mele profesionale viitoare se va realiza pe
următoarele patru direc ții principale:
1. activitatea didactică (educa țională) ;
2. activitatea de cercetare științifică;
3. activitatea de conducător de doctorat ;
4. activitatea de management universita r.
Aceste direc ții vor fi inter -conectate pentru a da plus valoare întregii
activită ți profesionale și a contribui la cre șterea prestigiului structurii din care
fac parte și a Universită ții Na ționale de Apărare „Carol I” .
Propunerile de dezvoltare a carier ei profesionale sunt corelat e cu
planurile de învă țământ ale Facultă ții de Securitate și Apărare / Universitatea
Națională de Apărare „Carol I” .
În acest sens, îmi propun să realizez cât mai multe din imperativele
didactice și științifice din responsabilit atea mea; de asemenea, doresc să
construiesc o carieră universitară solidă, demnă de institu ția de învă țământ
prestigioasă în care îmi desfă șor activitatea .
4.1. PRINCIPII ALE ACTIVITĂ ȚII DIDACTICE
ȘI DE CERCETARE ȘTIIN ȚIFICĂ
Activitatea mea didactică și de cercetare științifică s -a bazat și se va
baza în continuare pe o serie de principii pe care le apreciez ca fiind esen țiale în
evolu ția unui cadru didactic .
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
96 din 114 În esen ță, acestea sunt principiile recunoscute ale activită ții didactice
care conferă îndepli nirea obiectivelor și obținerea unor rezultate apreciabile în
domeniu l „Informa ții și securitate na țională” , și anume:
1. Principiul legării teoriei de practică : este materializat prin exemplele
care sus țin con ținutul cursurilor, prin exerci țiile practice desfășurate (cum ar fi
analiza SWOT în domeniul securită ții, analiza SWOT a unei infrastructuri etc.),
prin activită țile în grup desfă șurate pe timpul seminariilor sau prin studii de caz.
Acest principiu pretinde lectur ă suplimentară; studen ții/cursan ții pot descoperi
relații, raporturi și idei noi. Domeniul informa țiilor și securit ății național e este
un domeniu amplu și complex care permite aplicarea acestui principiu la toate
programele de studii universitare (licen ță, master at, cursuri postuniversitare,
doctorat și postdo ctorat);
2. Principiul respectării particularită ților de vârstă și individuale :
înseamnă să ai cuno ștință despre persoana de educat (unele date personale,
forme de învă țământ absolvite) , iar, în timp, și despre natura sa interioară.
Indiferent de vârstă nu ne permitem să ne jucăm cu sufletul celui care urmează
programul de studii universitare (licen ță, master at, cursuri postuniversitare,
doctorat sau postdoctorat ); fiin ța umană trebuie respectată , iar relația
profesor – student trebuie să fie de câ știg reciproc (win -win);
3. Principiul accesibilită ții și individualizării cuno ștințelor: este
materializat prin dimensionarea atentă a con ținuturilor cursurilor și seminariilor
în consens cu vârsta și experien ța per soanelor de educat. Sarcinile didactice
stabilite trebuie să fie în acord cu posibilită țile psihice ale studen ților, să nu fie
nici prea u șoare ( pentru că ar conduc e la delăsare și inactivitate) și nici prea
grele ( pentru că ar conduc e la blocaje și stoparea activită ții);
4. Principiul sistematizării și continuită ții: presupune predarea integrată
a informa țiilor, conexiuni cu alte discipline și o viziune holistică, globală pentru
asigurarea unei legături pertinente între cuno ștințe. Este un principiu care
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
97 din 114 ordonează stilul de pre dare al cadrului didactic , obligă la disc iplină în gândire și
acțiune și, în final, la un stil de muncă eficient și coerent;
5. Principiul participării active și con știente a studentului în activitatea
didactică : studentul este nu numai subiect ci și obiect și trebuie determinat să fie
cointeresat în dobândirea de noi informa ții. Trebuie încurajată în țelegerea
prealabilă a cuno ștințelor, stăpânirea cumulului de cuno ștințe și aplicarea lor în
practică. În acest sens, voi continua aplicarea metodelor interactive
și participative, pentru a stimula și încuraja creativitatea, imagina ția și spiritul
critic al studen ților/cursan ților;
6. Principiul intui ției: se manifestă prin cultivarea unui limbaj simplu ,
colocvial, expresiv, al introduceri i și men ținerii unei stări de spirit bună;
de asemenea, prin folosirea ra țională a materialului didactic și prin dirijarea
atentă a observa țiilor studen ților și cursan ților pentru atingerea obiectivelor
didactice stabilite .
Având la bază aceste principii, obiectivele prioritare pe care mi le -am
propus în domeniul carierei didactice și de cercetare științifică sunt următoarele:
1. îmbunătă țirea continuă a activită ții didactice și academice : pentru
coordonare a elabor ării tezelor de doctora t, continuarea coordonării științifice
a lucrărilor de diserta ție și de licen ță, îmbunătă țirea și actualizarea con ținuturilor
disciplinelor predate , îmbunătă țirea metodelor de predare și evaluare;
2. planificarea activită ții didactice astfel în cât să realizez condi ții cât
mai favorabile învățării;
3. extinderea poten țialului de cercetare : organizare a de work -shopuri,
parteneriate și proiecte , introducerea în cu rricula universitară a unor cursuri noi
(cum ar fi cel de S ecuritate alimentară);
4. disemin are și transfer de cuno ștințe: vizibilitate științifică prin
publicare de articol e, căr ți, cursuri etc. sau prin colabor ări na ționale
și interna ționale;
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
98 din 114 5. implicare în activită țile de atragere de noi studen ți la programul de
studii universitare (licen ță, master at, doctorat ).
În activitatea didactică voi acorda aten ție învățării mixte (blending
learning) , care presupune îmbinarea învă țământului clasic fa ță în fa ță cu cel
colaborativ și completat cu învă țarea individuală, personali zată. De fapt, aceasta
constituie esen ța noii paradigme a învă țământului universitar. Mă voi concentra,
în continuare în activitatea didactică și de cercetare științifică, pe identificarea și
folosirea surselor online care sunt o bază bibliografică import antă în analizele de
securitate (umană, na țională, regională și interna țională) și pe implicarea
studen ților și cursan ților în utilizarea unor astfel de resurse .
Prin învățare, omul asimilează și își restructurează permanent întreaga
experiență cognitivă, afectivă, motrică, atitudinală și comportamentală.
Succesul participării la învățarea de -a lungul vieții depinde de patru
aspecte:
1. motiva re;
2. echipa re cu deprinderile ne cesare de învățare autodirijată,
3. acces la op ortunități de învățare continuă;
4. spriji n și facilități financiare care să sus țină participare a.
Politica educațională în domeniul educației a dulților poartă, în multe state,
amprenta situației socio -politice existent e. Pentru rezolvarea unor situa ții
educa ționale inadecvate, factorul politic ar trebuie să acorde prioritate educa ției,
care trebuie să rămân ă unul din punct ele forte al oricărui stat.
4.2. DEZVOLTAREA CARIEREI DIDACTICE
Activitatea didactică este principala prioritate profesională . În acest sens,
efortul personal se va canaliza p ermanent pe menținerea și dezvoltarea
următoarele competențe principale :
1. crearea sau/și consolidarea capacității de :
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
99 din 114 – adecvare a demersurilor didactice corespunzător colectivului (grupului
țintă) de studenți sau cursanți. Argumentul principal este motivat de faptul că
învățarea la adulți are anumite caracteristici care diferă de cea a elevilor
(din gimnaziu sau din liceu) și de care cadrul didactic universitar trebuie să țină
cont în actul de predare -învățare, precum și de faptul că stud enții și cursanții în
contextul instruirii sau reinstruirii au vârste diferite, cu experiență de viață
diferită, cu mai mult sau mai puțină experiență profesională. Este un aspect
important de luat în calcul în elaborarea conținuturilo r cursurilor .
De asemenea, se impune o atitudine de înțelegere a specificului situa țiilor din
partea cadrelor didactice universitare ;
– construirea demersurilor didactice interactive. Fiecare curs și seminar
necesită metode de abordare diferită, as tfel încât creativitatea sau lucrul în
echipă să devină cheia eficientizării activității didactice. Pentru aceasta,
voi continua să mă implic și voi implica doctoranzii, studenții, masteranzii și
cursanții în desfășurarea actului didac tic, mai ales în activitățile de seminar,
utilizând metode didactice centrate pe învățare prin descoperire și pe învățare în
echipe și în grupuri de lucru ;
– realizare a unui climat de predare -învățare stimulativ și plăcut;
– comunicare cu colegii în activitat ea educațională pentru aplicarea unor
lecții învă țate și înlăturarea unor aspecte nepotrivite ;
– autoevaluare și integrarea feed -back -ului primit în proiecția personală
a dezvoltării profesionale;
– aprofundare a și dezvoltarea conținuturilor științifice în ra port cu
standardele curriculare de performanță;
– proiectare a și realizarea dezvoltărilor curriculare intradisciplinare și
interdisciplinare.
2. menținerea preocupării permanente pentru adecvarea procesului de
învățare la nevoile fiecărui student și cursant p rin identificarea nevoilor sau a
domeniilor de dezvoltare specifică fiecărui student și cursant, a ritmul ui
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
100 din 114 dezvoltării și încurajarea creativității, inițiativei, spiritului de echipă și dorinței
de studiu ;
3. maximizarea potențialului fiecărui student și cu rsant prin implicare în
activitatea de cercetare științifică;
4. respectarea drepturilor studenților și cursanților și manifestarea unei
atitudini de empatie față de nevoile și interesele lor ;
5. participarea la soluționare diverselor probleme din cadrul comi siei
didactice și a departamentului /facultății ;
6. dezvoltarea capacității de autoevaluar e a studenților și cursanților și
utilizarea adecvată a metodelor alternative de evaluare .
Principiile enumerate la subcapitolul 2.1 vor sta la baza realizării
următoarel or obiective al e carierei didactice :
1. îmbunătă țirea continuă a activită ții didactice și a materialelor
necesare studen ților și cursan ților. Astfel, î mi propun să actualizez ,
să revizuiesc și să republic cursurile pe care le -am elaborat anterior, concomitent
cu actualizarea periodică a fișelor disciplinelor ;
2. particip area la proiectarea și realizarea dezvoltărilor curriculare intra
și interdisciplinare, la activită țile administrative care fac obiectul
departamentului, facultă ții și universită ții;
3. continuarea coordonării științifice a lucrărilor de licen ță, diserta ție și
doctorat;
4. proiectarea unei noi fi șe a disciplinei , Securitatea alimentară ,
la programul de studii universitare licen ță și master at;
5. încuraj area partici pării studenților , cursan ților și a colegilor cadre
didactice la diverse forme de pregătire universitară desfășurate fie în
Universitatea Națională de Apărare „Carol I“, fie în alte universități civile
naționale sau internaționale , în scopul creșterii capacității de transfer a
cunoștințelor și rezultatelor cercetării științifice către mediul militar și civil ;
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
101 din 114 6. încurajarea studenților și cursan ților pentru a se implica în activități
de cercetare, cercuri științifice etc. care să le perm ită dezvoltarea profesională ,
și acționarea pentru atragerea tinerilor cercetători, a personalului didactic,
a doctoranzilor și masteranzilor în unele activități didactice desfășurate în cadrul
departamentului ;
7. participarea activă la menținerea unei comunic ări deschis e și
permanentă cu personalul din toate departamentele Facultă ții de Securitate
și Apărare și ale Universită ții Naționale de Apărare „Carol I“ ;
8. manifestarea unei preocupări permanente pentru a facilita învățarea,
printr -o abordare didactică flexibilă, combinată cu utilizarea eficientă a bazei
materiale didactice existente la nivelul departamentului și atragerea de sponsori
pentru îmbunătă țirea bazei didactice;
9. evaluarea corect ă a eficienț ei demersur ilor didactice personale ;
10. împreună cu colegii din departament/facultate mă voi implica în
promovarea specializărilor facultă ții pentru atragerea de viitori studen ți
și încurajarea mobilită ților;
11. participarea, în func ție de situa ție, la elaborarea unor noi specializări
și la elaborarea cu rriculei universitare necesară.
Voi acorda aten ție, în continuare, pregătirii mele profesionale prin
studierea noilor apari ții editoriale din domeni ile informa țiilor și securit ății
național e, infrastructurii teritoriale, protec ției mediului și informa ții militare.
Competen țele unui absolvent de studii universitare (licen ță, master at,
doctorat) și de cursuri postuniversitare sunt necesare pentru fo rmarea
și dezvolta rea personală și pentru incluziune a socială (profil de formare
european).
Investi țiile în educa ție și formare profesională sunt esen țiale pentru
dezvoltarea personală și îmbunătă țirea perspectivelor profesionale, cu alte
cuvinte , acestea reprezintă una di ntre soluțiile pentru un viitor mai bun .
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
102 din 114 În cadrul U niunii Europene , 2% din europeni au un nivel sl ab de
pregătire în cazul unor competen țe, cum ar fi scrisul, cititul și socotitul, motiv
pentru care au acces mai greu pe pia ța muncii25.
Potrivit Cadrului strategic al UE – educa ție și formare profesională
2020 , fiecare stat membru al Uniunii răspunde de sistemele de educa ție și
formare. Rolul acestor sisteme este de a contribui la soluționarea unor provocări
comune care au impact asupra securită ții, precum: îmbătrânirea popula ției,
lipsa lucrătorilor califi cați în diverse domenii , evolu țiile tehnologice rapide ,
concuren ța regională și interna țională , corup ția, lipsa coeziunii sociale etc.
Pentru a continua progresele ob ținute în învă țământul s uperior și pentru
diminuarea sau înlăturarea unor deficien țe încă existente în sistemul
de învă țământ ( cum ar fi: părăsirea timpurie a școlii sau nivel scăzut de educa ție
la unele persoane ), un obiectiv26 al UE este ca până în anul 2020, 20% din
locurile de muncă să dețină competen țe cu un nivel mai ridicat; în acela și timp,
este încurajată mobilitatea în rândul studen ților și a cadrelor didactice.
România urmează ace astă tendin ță.
4.3. DEZVOLTAREA CARIEREI DE CERCETARE ȘTIIN ȚIFICĂ
Activitatea de cercetare științifică constituie o altă direcție , aflată în
strânsă concordan ță cu activitatea didactică, pe care îmi voi canaliza activitatea
în viitor. În activitatea de cercetare științifică voi avea permanent în a tenție
implementarea unui caracter interdisciplinar.
25 Comisia Europeană, Să în țelegem politicile Uniunii Europene. Educ ație, formare, tineret și
sport . Cheia succesului – educa ția și formarea profesională , Oficiul pentru Publica ții al
Uniunii Europene, Luxemburg, 2014, p. 3.
26 Comunica re a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și
Social European și Comitetul Regiunilor , Regândirea educa ției: investi ții în competen țe
pentru rezultate socio -economice mai bune, Strasbourg, 2012.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
103 din 114 Obiectivele din punct de vedere al carierei de cercetare științifică sunt
următoarele:
– continuarea demersului de publicare a unor articole cu teme de
actualitate di n domeniul securităț ii, infrastructuri i teritoriale și informa ții
milita re în diverse reviste științifice indexate în bazele de date interna ționale;
– participarea, în mod constant, cu diverse comunicări la conferințe
științifice desfășurate pe plan național sau internațional ;
– participarea la org anizarea manifestărilor științifice (conferin țe
științifice, ateliere de lucru etc.) în cadrul structurii /facultă ții din care fac parte;
– continuarea activită ții publicistice prin publicarea : unui curs în calitate
de autor pentru disciplin a Infrastructura teritorială , unui curs în calitate de
coautor pentru disciplin a Doctrine politico -militare destinat studen ților de la
programul de studii universitare de licen ță și a un or cărți de specialitate, în
calitate de autor și coautor (Infrastructura teritorială și acțiunile militare ,
Complexul de securitate: Orientul Mijlociu );
– continuarea schimbului de experien ță și de colabor are cu cadre
didactice de la universită ți de specialitate din țară și străinătate cu specializări
asemănătoare . În acest sens, voi acord a o aten ție deosebită desfă șurării unei
mobilită ți la o facultate din afara țării;
– implicarea în inițierea unor proiecte de cercetare științifică specifice
domeniului „Informa ții și securitate na țională ”;
– implicare activ ă în organiz area conferințelo r științifice di n cadrul
Facultății de Securitate și Apărare, căutând oportunități de colaborare cu
structuri publice sau private.
– participarea la organiz area unor work -shopuri ( școli de vară ) pe teme
diverse din domeniul securității alimentare, în colab orare cu Sistemul de
Informa ții pe Securitatea Alimentară (SISA) Agro Intelligence, București și cu
Strategikon, București .
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
104 din 114 În ceea ce privește calitate de conducător de doctorat și proiecția
activităților de îndrumare doctorate în domeniul „Informa ții și securitate
națională ” voi urmări permanent să îmi dezvolt competențele în scopul
desfășurării eficiente a următoarelor activități:
– asistarea studenților -doctoranzi pe timpul parcurgerii modulului
de studii universitare avansate cu materi ale didactic e și explicații (în func ție de
situa ție) care să le permită înțelegerea problematicii specifice temei abordate ;
– propunerea unor teme de cercetare axate pe probleme de actualitate din
domeniul informa țiilor și securit ății național e, incomplet analizate;
– asigurarea îndrumării științifice a studen ților-doctoranzi într-o manieră
flexibilă și atractivă, planific ând și monitoriz ând adecvat activitățil e de studiu și
de cercetare și activit atea publicistic ă a acestora;
– analizarea și evaluarea obiectiv ă a referatelor de cercetare științifică
întocmite de studen ții-doctoranzi ;
– evaluarea obiectivă a tezelor de doctorat înainte de solicitarea avizului
comisiei de îndrumare în vederea susținerii publice .
Toate aceste obiective de cercetare științifică se încadrează în planurile
de cercetare care pr eocupă comunitatea universitară.
Consider că ed ucația constituie un drept al fiecărui individ, un drept
universal , care durează toată viața activă .
Educa ția adultului (lifelong learning) are menirea de a îmbunăt ăți
competen țele existente și de a genera alte competen țe (de exemplu competen țele
digitale necesare unui nivel adecvat de angajabilitat e a oricărei persoane aflate în
căutarea unui loc de muncă ).
În mediul universitar militar, e ducația adul tului are misi unea de a
îmbunătă ți competen țele existente, de a forma noi competen țe și de a completa
lacunele e xistente, posibil de justificat din sistemele form ale de învățământ
militare anterioare.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
105 din 114 4.4. DEZVOLTAREA CARIEREI DE CONDUCĂTOR DE DOCTORAT
În prezent, primul pas în obținerea calită ții de conducător de doctorat îl
constituie obținerea atestatului de abilitare .
Al doilea pas important este susținerea publică a prezentei teze de
abilitare . Consider că , atestatul de abilitare în domeniul „Informa ții și securitate
națională” reprezintă o reu șită profesională deosebită și o încunu narea a
activită ții didactice și de cercetare științifică desfă șurate până în prezent .
Scopul pe care mi l -am propus, î n cariera viitoare de conducător de
doctorat, este de a fi un c onducător de doctorat apreciat pentru munca
desfă șurată și realizările ob ținute, atât de colegi cât și de cei care doresc să
urmeze studiile doctorale.
În acest sens, obiectivele propuse din punct de vedere al carierei de
conducător de doctorat sunt următo arele:
– îmbunătă țirea continuă a con ținuturilor disciplinei Securitate Na țională
și Euroatlantică, pe care o predau în cadrul Școlii Doctorale;
– integrarea în con ținuturile temelor din fi șa disciplinei Securitate
Națională și Euroatlantică a unor aspecte noi, cum ar fi: securitatea genomică,
securitatea alimentară, securitatea infrastructurilor critice , securitatea urbană
vs. securitatea rurală etc.;
– introducerea în aria curriculară a programului de studii doctorale a unei
noi discipline – Reziliența în domeniul securită ții, care să răspundă unor aspecte
specifice și mai pu țin abordate din domeniul ui „Informa ții și securitate
națională” ;
– stabilirea unor teme de doctorat care nu au mai fost abordate științific
și care să fie înso țite de un con ținut practic, realizând, în acest fel, o legătură
clară și utilă între teorie și practică ;
– orientarea cercetărilor doctorale către nevoile de solu ționat ale
institu țiilor statului și ale comută ților. Existen ța unui con ținut practic în teza de
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
106 din 114 doctorat, ca o modalitate de argumentare și materializare a con ținutului teoretic,
reprezintă, din punctul meu de vedere, o necesitate impusă de dinamica pie ței
muncii și a mediului de securitatei;
– participarea personală și încurajarea studen ților doctoranzi de a
participa la diverse manifestă țri științifice na ționale și interna ționale cu scopul
de a asigura diseminarea cât mai largă a activită ții de cercetare științifică
efectuată ;
– încurajarea studen ților doctoranzi de a participa la mobilită țile
interna ționale, pentru a aduce un plus valoare cercetării doctorale și experien ței
profesionale și personale ;
– inițierea unui program de studii postdoctoral în cadrul Școlii Doctorale
a Universită ții Na ționale de Apărare „Carol I”, pentru a da posibilitatea
doctoranzilo r de a -și continua activitatea de cercetare științifică, fie prin
continuarea abordării temei de la doctorat, fie prin noi abordări, în care să se
îmbine mai evident conținuturile teoretice și activitatea practică;
– inițierea unor manifestări științifice doctorale și postdoctorale
(naționale și interna ționale) și a unor colaborări profesionale pe teme din
domeniul informa ții și securitate na țională între studen ții doctorali și cei
postdoctorali;
– dezvoltarea unor partenerite între echipele de cercetare di n alte școli
doctorale din țară și din străinătate pentru conceperea și depunerea unor proiecte
în domeniul studiilor doctorale și postdoctorale care să creeze oportunită ți
diverse , cum ar fi : efectuarea unor cercetări specifice domeniului inf orma ții și
securitate na țională în alte state , studii de caz etc. ;
– continuarea pregătirii profesionale pentru a răspunde exigen țelor
universitare și a mă adapta la schimbările diverse ;
– monitorizarea și încurajarea studen ților doctoranzi în demersurile
științifice propuse ;
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
107 din 114 – evaluarea obiecti vă și riguroasă a rezul tatelor cercetării științifice
înteprinse de studen ții doctoranzi și evitarea apari ției conflictului de interese în
îndrumarea studen ților doctoranzi.
Prin performan ța academică și prin corelarea cercetăr ii doctorale cu
practicile specifice din mediul na țional și interna țional, consider că voi aduce un
plus valoare prestigiului Școlii Doctorale din cadrul Universită ții Na ționale
de Apărare „Carol I ”, Bucure ști.
4.5. ACTIVITATEA DE MANAGEMENT UN IVERSITAR
Calitatea de cadru didactic în învă țământul universitar impune și
implicare în activită țile administrative ale structurii din care fac parte , în special,
și ale facultă ții / universită ții în general . Scopul acestei implicări îl reprezintă
contribu ția la asigurarea, pentru studen ți și universitate în ansamblu, a unei
legături cu mediul extern (militar și civil).
În acest sens, îmi propun ca, împreună cu colegii mei, să mă implic în
organizarea de activită ți extra -culiculare cu studen ții de la programele
universitare de licen ță și de masterat și de la studiile doctorale , pentru a corela
mai bine activită țile didactice și de cercetare din facultate / universitate cu pia ța
muncii.
Contribu ția la buna desfă șurare a activită ții de management unive rsitar
îmi va da oportunitatea de a c ompleta imagine a activită ții mele universitare ,
particip ând la desfă șurarea unor activită ți specifice domeniului.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
108 din 114
***
Prezenta teză de abilitare are la bază realizăril e personale și în echipă
făcute public și co nstituie mobilul ac țiunilor mele viitoare în activitatea
didactică, de cercetare științifică și de coordonare științifică a tezelor de doctorat
în domeniul „Informa ții și securitate na țională” .
Realizarea acestor ac țiuni va necesit a un efort continuu, pe care consider
că îl pot materializa prin capacitate și dispozi ția necesară . Este imperativă și o
stare de siguran ță și de stabilitate, astfel încât ac țiunile propuse să se
materializeze.
Existen ța stării de securitate motivează mult în îndeplinirea obiec tivelor
stabilite . Îmi exprim dorin ța că dezvoltarea carierei universitare se va materializ a
și pe drumul carierei de conducător de doctorat; a ceastă teză de abilitare cu titlul
„Impactul schimbărilor globale asupra domeniilor securită ții” fiind punctul
de plecare pe acest interesant și provocator drum profesional .
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
109 din 114
PARTEA A III -A:
LUCRĂRI DE REFERIN ȚĂ ȘI BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL 5:
LUCRĂRI REPREZENTATIVE ȘI BIBLIOGRAFIE
Capitolul prezent este destinat lucrărilor proprii relevante și a lucrărilor
științifice pe care le -am folosit în elaborarea acestei teze de abilitare .
5.1. LUCRĂRI PROPRII RELEVANTE
Cărți:
1. Filofteia Repez , Alexandru Cristian, Politicile de securitate ale Chinei
și Japoniei la începutul secolului XXI , Editura Un iversității Naționale de
Apărare „Carol I”, București, 2012, 94 p, ISBN 978 -606-660-013-2.
2. Filofteia Repez , Aspecte politice ale securității României , Editura
Militară, București, 2013, 276 p., ISBN 978 -973-32-0898 -3.
3. Filofteia Repez , Mădălina -Steluța Păt rășescu Neacșu, Ionuț -Marius
Neacșu, Securitatea alimentară și dezvoltarea durabilă , Editura Didactică și
Pedagogică, București, 2016, 1 20 p., ISBN 978 -606-683-386-8.
4. Filofteia Repez , Criză, conflict și securitate în sistemul interna țional
post-Război Rece , Editura Sitech, Craiova, 2017, 124 p., ISBN 978 -606-11-
5934 -5.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
110 din 114 5. Filofteia Repez , Aspecte ale securită ții na ționale a României în
perioada postcomunistă , Editura Sitech, Craiova, 2017, 118 p., ISBN 978 -606-
11-6028 -0.
Material didactic – cursuri, studii :
6. Filofteia Repez , Aspecte privind securitatea în America Latină – studiu ,
52 p., Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2013,
ISBN 978 -606-660-051-4.
7. Mirela Atanasiu, Filofteia Repez , Securitatea și apărarea țării î n
contextul amenințărilor teroriste , Editura Universității Naționale de Apărare
„Carol I”, București, 2013, 60 p., ISBN 978 -606-660-079-8.
8. Filofteia Repez , Securitate națională și euroatlantică – curs universitar ,
Editura Universității Naționale de Apăr are „Carol I”, București, 2015, 148 p.,
ISBN 978 -606-660-236-5.
Articole și comunicări științifice:
9. Filofteia Repez , Politica Uniunii Europene privind asigurarea
securității mediului , 7 p., Revista Impact Strategic nr.1 din 2012, ISSN 1582 –
6511, pp.74 -80;
10. Filofteia Repez , Food security in Africa – realities and trends , 7 p.,
în Strategic changes in security and international relation , volumul 1, 2017,
conferin ța științifică cu participare interna țională a Facultă ții de securitate și
apărare , 6-7 aprilie 2017, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”,
București, ISSN 2285 -8415, pp.183 -189.
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
111 din 114 5.2. REFERIN ȚE BIBLIOGRAFICE GENERALE
Acte normative :
Strategia Na țională de Apărare a Țării pentru perioada 2015 – 2019 –
O Românie puternică în Europa și în lume , Bucure ști, 2015 .
Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada
2015 -2019 , Bucure ști, 2015.
Carta Albă a Apărării , Bucure ști, 2015.
Comisia Europeană, Să în țelegem politicile Uni unii Europene. Educ ație,
formare, tineret și sport. Cheia succesului – educa ția și formarea profesională ,
Oficiul pentru Publica ții al Uniunii Europene, Luxemburg, 2014.
Lucrări de autor :
Buzan, Barry, Popoarele, statele și teama. Edi ția a doua. O agendă
pentru studii de securitate i nterna țională în epoca de după R ăzboiul Rece,
Editura Cartier, Chi șinău, 2000.
Buzan, Barry; Waever, Ole; Wilde, de Jaap, Securitatea – un nou cadru
de analiză , Editura C.A. Publishing, Cluj -Napoca, 2011.
Carpinschi, Anton, Cultura recunoașterii și securitatea umană, Editura
Institutul European, Iași, 2012.
Dungaciu, Dan; Iuga, Vasile; Stoian, Marius, coordonatori , Teme
fundamentale pentru România 2014 , Editura RAO, București, 2014.
Mehedinți , Simion, Poporul , ediție îngrijită, studiu introductiv, note și
comentarii de Constantin Schifirneț, Editura Albatros, București, 2002.
Popescu, Mihail; Arsenie, Valentin; Văduva, Gheorghe, Arta militară
de-a lungul mileniilor , volumul 1, Editura Centrului Tehnic -Editorial al Armatei,
Bucur ești, 2004.
Repez , Filofteia , Contribuția lui Nicolae Titulescu la reprezentarea și
apărarea intereselor naționale ale României , sesiunea internațio nală de
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
112 din 114 comunicări științifice „ Evoluția ideii de unitate în istoria europeană“, Facultatea
de istorie / Universitatea Creștină “Dimitrie Cantemir”, București,15 aprilie
2011, București.
Repez, Filofteia, Securitate națională și euroatlantică – curs universitar ,
Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2015 .
Repez , Filofteia ; Popa , Eugen -Valeriu, Infrastructura teritorială și
dezvoltarea durabilă , Editura Centrului Tehnic -Editorial al Armatei, București,
2015 .
Repez , Filofteia ; Chiriac , Mircea -Dănu ț, Rezilien ța și securitatea umană ,
publicat în Revista Impact Strategic nr.4 din 2016, Editu ra Universității
Naționale de Apărare „Carol I”, pp.10 -18.
Repez , Filofteia , Criză, conflict și securitate în sistemul interna țional
post-Război Rece , Editura Sitech, Craiova, 2017 .
Rizea, Marian; Enăchescu, Daniela; Neamțu -Rizea, Cristiana ,
Infrastructuri critice , Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, 201 0.
Robinson, Paul, Dicționar de securitate interna țională , Editura C.A.
Publishing, Cluj -Napoca, 2010.
*** Educația adulților. Baze teoretice și repere practice , Editura
Polirom, Iași, 200 7.
*** Lumea în 2020. O schiță a viitorului global prezentată de Consiliul
Național de Informații al SUA , decembrie 2004, Editura Cartier, Chișinău, 2008.
Pagini de Internet accesate :
http://www.scienceve.com/10 -deadliest -natural -disasters -of-21st-century/
http://uluslararasigundem.com/ wp -content/uploads/bsk -pdf-manager/
http://topyaps.com/terrorist -attacks -21st-century
http://freebeacon.com/national -security/dni -2014 -was-deadliest -year-for-terror –
attacks -in-45-years/
https://storymaps.esri.com/stories/terrorist -attacks/?year=2016
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
113 din 114 https://www.weforum.org/age nda/2015/11/which -countries -have -had-the-most –
terrorist -attacks/
http://www.viewstorm.com/2017/01/global -terrorism -index -report -2016 -2017/.
http:// economicsandpeace.org/events/
http://economicsandpeace.org/wp -content/uploads/2016/11/Global -Terrorism –
Index -2016.2.pdf
http://visionofhumanity.org/app/uploads/2017/02/GPI -2016-Report_2.pdf
http://www.prb.org/pdf15/2015 -world -population -data-sheet_eng.pdf
http://www.worldometers.info/world -population/
http://costsofwar.org/article /civilians -killed -and-wounded
https://www.hiik.de/ en/konfliktbarometer
NECLASIFICAT
NECLA SIFICAT
114 din 114
Pagină albă
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: IMPACTUL SCHIMBĂRILOR GLOBALE ASUPRA DOMENIILOR SECURITĂ ȚII Domeniul fundamental: ȘTIINȚE MILITARE, INFORMAȚII ȘI ORDINE PUBLICĂ Domeniul d e… [616399] (ID: 616399)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.