SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A Cap.I MATRICE I.1. Tabel de tip matriceal. Mult imi de matrice. Not iunea de matrice st a… [616392]
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN
MATEMATICA S COLAR A
Cap.I MATRICE
I.1. Tabel de tip matriceal. Mult imi de matrice.
Not iunea de matrice st a la baza algebrei liniare. S-a ajuns la conceptul
matematic de matrice printr-un proces de abstractizare, pornind de la tabele de tip
matriceal.
Prin tabel de tip matriceal ^ nt elegem un tabel dreptunghiular de numere
reale sau complexe. Un astfel de tabel apare ^ n lucrarea unui matematician chinez
cu dou a secole ^ naintea erei noastre, ^ n leg atur a cu rezolvarea unei probleme ce
conducea la un sistem liniar.
Aplicat iile matematice ale matricelor sunt legate de sistemele liniare. ^In
acela si timp, matricele au aplicat ii ^ n domenii variate cum sunt: teoria comunic arii,
analiza vibrat ilor corpurilor ^ n mi scare, graca pe calculator, etc. Tabelele de tip
matriceal apar ^ n situat ii ^ n care este necesar a o clasicare a unor date numerice
dup a dou a criterii.
Vom considera mai ^ nt^ ai c^ ateva exemple de tip matriceal.
Exemplu: ^Intr-o ^ ntreprindere care are 3 sect ii se face o clasicare a personalului
pe grupe de v^ arst a, complet^ andu-se un tabel matriceal de tipul urm ator:
Sect ia sub 30 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani peste 60 ani
1 5 2 3 2 1
2 3 3 4 5 0
3 10 6 2 4 2
Utilitatea unui astfel de tabel const a ^ n faptul c a datele sunt prezentate ^ ntr-
o form a organizat a, orice informat ie g asindu-se mai u sor dec^ at dac a statistica ar
constat ^ ntr-o simpl a enumerare. Astfel dac a dorim s a a
am num arul salariat iilor
sect iei a treia, facem suma elementelor din linia a treia a tabelului. Dac a dorim s a
a
am num arul salariat ilor din ^ ntreprindere care au v^ arsta cuprins a ^ ntre 30 si 39
de ani, facem suma elementelor din coloana a doua a tabelului.
Denit ie: O matrice mneste o serie de mnintr ari, numite elemente, aranjate
^ nmlinii si ncoloane. ^In cazul ^ n care o matrice se noteaz a cu A, elementul din
r^ andul i si coloana jse noteaz a cu aij si matricea se scrie
1
2SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
A=0
BBBBB@a11: : : a 1n
:
:
:
am1: : : a mn1
CCCCCA:
De obicei matricele se noteaz a cu litere mari.
Exemple de matrice:
Matricea A=(1 2 3)
este matricea de tipul (1 ;3) cu elementele din N.
Elementele ei sunt a11= 1; a12= 2; a13= 3.
Matricea B=0
@p
2
5
61
Aeste matricea de tipul (3 ;1) cu elementele din R.
Elementele ei sunt a11=p
2; a21= 5; a31= 6.
Matricea C=(
2 4
1 0)
este matricea de tipul (2 ;2) cu elementele din Z.
Elementele ei sunt a11= 2; a12= 4; a21= 1; a22= 0.
Matricea D=0
@1
202
31
234
35
212
31
Aeste matricea de tipul (3 ;3) cu elementele din
Q. Elementele ei sunt a11=1
2; a12= 0; a13=2
3; a21=1
2; a22= 3; a23=
4
3; a31=5
2; a32= 1; a33=2
3.
Mult imea tuturor matricelor de tipul ( m; n) cu elemente din mult imea nu-
merelor complexe se noteaz a Mm;n(Q). In mult imea Mm;n(Q) se disting submult imi
importante de matrice:
Mm;n(R) -mult imea matricelor de tipul ( m; n) cu elemente numere reale;
Mm;n(Q) -mult imea matricelor de tipul ( m; n) cu elemente numere rat ionale;
Mm;n(Z) -mult imea matricelor de tipul ( m; n) cu elemente numere ^ ntregi.
Deoarece ZQRC^ ntre mult imile de matrice enumerate exist a:
Mm;n(Z)Mm;n(Q)Mm;n(R)Mm;n(C) .
Matrice particulare:
Dac a n= 1, matricea este de tipul ( m;1) si se nume ste matrice coloan a .
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A3
Exemplu: ^In calendarul lunii iunie 2018 ziua de duminic a are urm atoarele
date: 3; 10; 17; 24 scrise pe coloan a. A sadar, avem matricea I=0
BB@3
10
17
241
CCA,
unde a11= 3; a21= 10; a31= 17; a41= 24.
Dac a m= 1, matricea este de tipul (1 ; n) si se nume ste matrice linie .
Exemplu: S apt am^ ana a doua a anului 2018 ^ ncepe ^ n data de 8 ianuarie.
Putem forma astfel matricea linie O=(8 9 10 11 12 13 14)
.
Dac a num arul mal liniilor este egal cu num arul nde coloane, matricea este
de tipul ( n; n) si se nume ste matrice p atratic a de ordinul n .
Forma general a a matricei p atratice de ordinul neste:
A=0
BBBBB@a11a12a13: : : a 1n
a21a22a23: : : a 2n
a31a32a33: : : a 3n
: : : : : : :
an1an2an3: : : a nn1
CCCCCA.
Sistemul ordonat de elemente ( a11; a22; a33; :::; a nn) se nume ste diag-
onal a principal a a matricei A, iar sistemul ordonat ( a1n; a2n 1; :::; a n1) se
nume ste diagonal a secundar a a matricei A. Suma elementelor diagonalei
principale se nume ste urma matricei si se noteaz a tr(A).
Exemplu: Fie matricea p atratic a A=0
@ 2 4 5
2 8 7
3 0 31
A2M3(R). Diago-
nala principal a este ( 2;8;3), diagonala secundar a este (5 ;8; 3), iar urma
matricei este tr(A) = 2 + 8 + 3 = 9.
Matricea p atratic a care are toate elementele diagonalei principale egale cu
1, iar celelalte elemente sunt egale cu zero se nume ste matricea unitate de
ordinul n si se noteaz a In.
Forma general a a matricei unitate de ordinul neste:
4SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
In=0
BBBBB@1 0 0 : : : 0
0 1 0 : : : 0
0 0 1 : : : 0
: : : : : : :
0 0 0 : : : 11
CCCCCA.
Matricea de tipul ( m; n) cu toate elementele egale cu zero se nume ste matrice
nul a si se noteaz a Om;n. Dac a m=n, matricea nul a se noteaz a On.
Forma general a a matricei nule de ordinul neste:
On=0
BBBBB@0 0 0 : : : 0
0 0 0 : : : 0
0 0 0 : : : 0
: : : : : : :
0 0 0 : : : 01
CCCCCA.
I.2. Operat ii cu matrice
I.2.1. Adunarea matricelor
Denit ie: Fie matricele A; B2Mmn(C), unde A= (aij)mn siB= (bij)mn.
Denim adunarea matricelor astfel:
A+B=aij+bij; i=1; n sij=1; m.
Exemplu: Dac a A=(3 1 2
4p
5 1)
siB=( 1 3 1
2 p
5 0)
, atunci A+B=
(
2 2 3
2 0 1)
2M2;3(C).
Proprietat ile adun arii matricelor:
Adunarea matricelor este comutativ a:
A+B=B+A;8A; B2Mmn(C).
Adunarea matricelor este asociativ a:
(A+B) +C=A+ (B+C);8A; B; C 2Mmn(C).
Matricea nul a Omneste element neutru pentru adunarea matricelor:
A+Omn=A;8A2Mmn(C).
Exist a B2Mmn(C) astfel ^ nc^ at:
A+B=B+A=Omn.
Matricea Bcu aceast a proprietate se nume ste opusa matricei A si se
noteaz a A= ( aij)mn.
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A5
Exemplu: Dac a A=(1
37 p
3
0 1 5)
, atunci A=(
1
3 7p
3
0 1 5)
siA+ ( A) =(1
37 p
3
0 1 5)
+(
1
3 7p
3
0 1 5)
=O23.
( A) +A=(
1
3 7p
3
0 1 5)
+(1
37 p
3
0 1 5)
=O23.
Observat ie: Dac a A; B2Mmn(C), atunci suma A+ ( B) se noteaz a
A B si se nume ste diferent a matricelor A si B .
Exemplu: A=(
2 4
5 1)
siB=(
4 2
1 3)
atunci A B=(
2 4
5 1)
(
4 2
1 3)
=(
2 4
5 1)
+(
4 2
1 3)
=0
@6 6
4 41
A.
I.2.2. Inmult irea unei matrice cu scalari si ^ nmult irea matricelor
Denit ie: Fie matricea A2Mmn(C),A= (aij)mn sik2Cun num ar complex.
Se nume ste produsul dintre num arul k si matricea A , ^ nmult irea ec arui element al
matricei cu acel num ar.
Exemplu: FieA=(3
25 9
4 17
6)
sik= 2. Avem 2A= 2(3
25 9
4 17
6)
=
(
3 10 18
8 2 7
3)
.
Propriet at i ale ^ nmult irii matricelor cu scalari:
(a+b)A=aA+bA;8a; b2C siA2Mmn(C).
a(A+B) =aA+aB;8a2C siA; B2Mmn(C).
a(bA) = (ab)A;8a; b2C siA2Mmn(C).
1A=A;8A2Mmn(C).
Denit ie: Fie matricele A= (aij)mn siB= (bij)np. Se nume ste produsul
matricelor A si B matricea C= (cik)mpale c arei elemente sunt date de egalit at ile:
cik=ai1b1k+ai2b2k+ai3b3k+:::+ainbnk;8i21;2;3; :::; n si8k21;2;3; :::; p . Ma-
tricea produs se noteaz a C=AB.
Observat ie: ^In general AB̸=BA. A sadar ^ nmult irea matricelor nu este
comutativ a.
6SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
Exemplu: Fie matricele A=(
5 3 2
0 1 2)
siB=0
@ 1 2
2 4
4 31
A.
Calcul am AB. Avem A2M23(R) siB2M32(R). Rezult a c a
AB2M22(R). Not am AB=(
c11c12
c21c22)
. Aplic^ and regula de ^ nmult ire
linie-coloan a se obt ine:
c11=a11b11+a12b21+a13b31= 5( 1) + 3 2 + ( 2)4 = 7 ,
c12=a11b12+a12b22+a13b32= 52 + 34 + ( 2)( 3) = 28 ,
c21=a21b11+a22b21+a23b31= 0( 1) + ( 1)2 + 24 = 6 ,
c22=a21b12+a22b22+a23b32= 02 + ( 1)4 + 2( 3) = 10.
A sadar AB=(
7 28
6 10)
.
Calcul am produsul BA2M3(R) si avem:
BA=0
@ 1 2
2 4
4 31
A(
5 3 2
0 1 2)
=0
@ 5 5 6
10 2 4
20 15 141
A.
Propriet at i ale ^ nmult irii matricelor:
Inmult irea matricelor este asociativ a:
(AB)C=A(BC);8A2Mmn(C); B2Mnp(C); C2Mpr(C).
Inmult irea matricelor este distributiv a fat a de adunarea matricelor:
A(B+C) =AB+AC;8A2Mmn(C); B; C 2Mnp(C).
(A+B)C=AC+BC;8A; B2Mmn(C); C2Mnp(C).
AIn=InA;8A2Mn(C).
a(AB) = (aA)B=A(aB);8a2C; A2Mmn(C); B2Mnp(C).
I.3. Determinant i
I.3.1. Determinantul unei matrice p atratice de ordin cel mult 3
Denit ie: Fie matricea p atratic a de ordinul doi A=(
a11a12
a21a22)
. Num arul
d=a11a22 a12a21se nume ste determinantul de ordin doi sau determinantul
matricei A de ordinul doi .
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A7
Pentru determinantul de ordinul doi se folose ste notat ia d=a11a12
a21a22,
det(A) saujAj.
Exemplu: Fie matricea A=(p
3 1 2
3p
3 + 1)
2M2(R). Determinantul ei
este num arul:
det(A) =p
3 1 2
3p
3 + 1= (p
3 1)(p
3 + 1) ( 2)3 = 3 1 + 6 = 8 .
Denit ie: Fie matricea p atratic a de ordinul trei A=0
@a11a12a13
a21a22a23
a31a32a331
A. Num arul
d=a11a22a33+a13a21a32+a12a23a31 a13a22a31 a12a21a33 a11a23a32
se nume ste determinantul de ordin trei sau determinantul matricei A de ordinul trei .
Pentru determinantul de ordinul trei se folose ste notat ia d=a11a12a13
a21a22a23
a31a32a33,
det(A) saujAj.
Exemplu: Fie matricea A=0
@1 2 5
0 3 2
4 2 71
A2M3(R). Determinantul ei este
num arul:
det(A) =1 2 5
0 3 2
4 2 7= 137 + ( 2)( 2)( 4) + 0 25 53( 4)
( 2)21 ( 2)07 = 21 16 + 0 + 60 + 4 + 0 = 69.
Observat ie: Pentru o matrice A= (a11)2M1(C), determinantul acesteia va
determinantul de ordinul unu, jAj=ja11j=a11.
Exemplu: Fie matricea A= ( 2 +i)2M1(C). Determinantul ei este j 2 +ij=
2 +i.
Propriet at i ale determinant iilor:
Dac a toate elementele unei linii (coloane) sunt nule, atunci determinantul
este nul.
Dac a o matrice are dou a linii (coloane) identice, atunci determinantul este
nul.
8SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
Dac a toate elementele unei linii (coloane) a unei matrice A2Mn(C) sunt
^ nmult ite cu un element k2C, obt inem o matrice al c arui determinant este
egal cu k^ nmult it cu determinantul matricei init iale.
Dac a la o linie (coloan a) a matricei A2Mn(C) adun am elementele altei linii
(coloane), ^ nmult ite cu acela si element, atunci matricea obt inut a are acela si
determinant ca si matricea A.
Dac a elementele a dou a linii (coloane) ale unei matrice A2Mn(C) sunt
proport ionale, atunci determinantul matricei este nul.
Dac a la o linie (coloan a) a matricei A2Mn(C) este o combinat ie liniar a de
celelalte linii (coloane), atunci determinantul matricei este nul.
Determinantul unei matrice p atratice este egal cu determinantul matricei
transpuse.
Dac a se permut a ^ ntre ele dou a linii (coloane) ale unei matrice A2Mn(C),
atunci determinantul matricei este opusul determinantului init ial.
Dac a A; B2Mn(C), atunci det(AB) =det(A)det(B).
I.3.2. Reguli de calcul pentru determinant i
A. Regula lui Sarrus
Se copiaz a sub determinant linia ^ nt^ ai si linia a dou a;
Se adun a produsele termenilor situat i pe diagonala principal a si pe paralelele
la aceasta;
Se scad produsele termenilor situat i pe diagonala secundar a si pe paralelele
la aceasta.
a11a12a13
a21a22a23
a31a32a33
a11a12a13
a21a22a23=a11a22a33+a21a32a13+a31a12a23 a13a22a31 a23
a32a11 a33a12a21.
B. Regula triunghiului
Produsul elementelor de pe diagonala principal a, a11a22a33, si produsele
elementelor a13a21a32; a12a23a31, considerate "v^ arfuri" ale triunghiurilor av^ and
ecare o latur a paralel a cu diagonala principal a sunt precedate de semnul "+".
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A9
Produsul elementelor de pe diagonala secundar a, a13a22a31, si produsele
elementelor a12a21a33; a11a32a23, considerate "v^ arfuri" ale triunghiurilor av^ and
ecare o latur a paralel a cu diagonala secundar a sunt precedate de semnul "-".
a11a12a13
a21a22a23
a31a32a33=a11a22a33+a13a21a32+a31a12a23 a13a22a31 a11
a23a32 a33a21a12.
C. Regula minorilor
Fie matricea A= (aij)mno matrice ptratic de ordinul n.
Denit ie: Determinantul de ordinul n 1 se nume ste minorul elementului aij,
care se obt ine din determinantul matricei Asuprim^ and linia i si coloana j si se
noteaz a dij.
Denit ie: Num arul ij= ( 1)i+jdijse nume ste complementul algebric al ele-
mentului aij.
Fie matricea A=0
@a11a12a13
a21a22a23
a31a32a331
A. Minorul elementului a11ested11=
a22a23
a32a33 si complementul algebric este num arul 11= ( 1)1+1d11=d11. Mi-
norul elementului a22ested22=a11a13
a31a33 si complementul algebric este num arul
22= ( 1)2+2d22=d22.
Exemplu: Fie matricea A=0
@7 5 3
1 0 1
2 4 61
A. Dorim s a calcul am matricea B=
(ij)33, unde ijreprezint a complementul algebric al elementului aijal matricei A.
Aplic^ and denit ia complementului algebric avem:
11= ( 1)1+1d11=d11=0 1
4 6= 4;
12= ( 1)1+2d12= d12= 1 1
2 6= 4;
13= ( 1)1+3d13=d13=1 0
2 4= 4;
21= ( 1)2+1d21= d21= 0 1
4 6= 4;
10SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
22= ( 1)2+2d22=d22=7 3
2 6= 36;
23= ( 1)2+3d23= d23= 7 5
2 4= 18;
31= ( 1)3+1d31=d31=5 3
0 1= 5;
32= ( 1)3+2d32= d32= 7 3
1 1= 4;
33= ( 1)3+3d33=d33=7 5
1 0= 5;
Obt inem B=0
@4 4 4
4 36 18
5 4 51
A.
I.3.3. Rangul unei matrice
Denit ie: FieA2Mmn(C) o matruce nenul a. Spunem c a matricea Aare
rangulr si not am rangA =r, dac a Aare un minor nenul de ordin r, iar tot i minorii
luiAde ordin mai mare dec^ at r(dac a exist a) sunt nuli.
Observat ii:
Dac a A= 0, atunci rangA = 0;
rangA =rangAt;
Rangul unei matrice nu se schimb a dac a permutam liniile, respectiv coloanele,
^ ntre ele;
Rangul unei matrice nu se schimb a dac a^ nmult im o linie, respectiv o coloan a,
cu un element nenul;
Dac a rangA =r, tot i minorii de ordin mai mare sau egal cu r+ 1 sunt nuli.
Exemplu: Fie matricea A=0
@7 5 3
1 0 1
2 4 61
A.
det(A) =7 5 3
1 0 1
2 4 6= 0 + 12 + 10 0 30 28 = 36̸= 0 =)rang (A) = 3.
I.4. Matrice inversabile
Denit ie: O matrice A2Mn(C) se nume ste matrice inversabil a dac a exist a o
matrice B2Mn(C) astfel ^ nc^ at AB=BA=In. Matricea Bse nume ste inversa
matricei A si se noteaz a B=A 1.
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A11
Observat ie: Se poate spune c a matricea Aeste inversa matricei B si au loc
relat iile:
AA 1=A 1A=In si (A 1) 1=A.
Teorema I.4.1: Inversa unei matrice p atratice, dac a exist a, este unic a.
Teorema I.4.2: O matrice p atratice A2Mn(C) este inversabil a dac a si numai
dac a det(A)̸= 0.
Inversa matricei Aeste dat a de formula A 1=1
det(A)A, unde Aeste ma-
tricea adjunct a a matricei A, ale c arei elemente reprezint a complementii algebrici ai
elementelor matricei transpuse At.
Exemplu: Fie matricea A=0
@3 2 1
0 5 0
2 1 01
A.
Calcul am determinantul matricei pentru a stabili dac a este inversabil a. Avem:
det(A) =3 2 1
0 5 0
2 1 0= 0 + 0 + 0 + 10 0 0 = 10 ̸= 0.
ezult a c a Aeste inversabil a si inversa ei este A 1=1
det(A)A.
Scriem transpusa At=0
@3 0 2
2 5 1
1 0 01
A si determin am matricea adjunct a.
Obt inem A=0
@0 1 5
0 2 0
10 1 151
A si prin urmare A 1=0
@0 1
10 1
2
01
50
10 1
103
21
A.
CAP.II SISTEME DE ECUAT II LINIARE
II.1. Not iuni generale
Sistemele de ecuat ii liniare intervin aproape ^ n toate domeniile matematicii
aplicate. In unele cazuri apar ^ n mod natural din formularea problemei, iar ^ n alte
cazuri rezult a din aplicarea unor metode numerice de rezolvare a problemelor init iale.
Exemplu: O fabric a de mobil a produce scaune de tip A; B; C . Fiecare scaun trece
prin trei etape: prelucrare, asamblare si nisare. Capacitatea maxim a a fabricii
pentru prelucrare este de 308 ore, pentru asamblare este de 283 ore si pentru nisare
este de 251 ore. Pentru scaunele de tipul Asunt necesare pentru prelucrare 6 ore,
pentru asamblare 5 ore si pentru nisare 4 ore. Pentru scaunele de tipul Bsunt
necesare pentru prelucrare 3 ore, pentru asamblare 4 ore si pentru nisare 3 ore, iar
pentru scaunele de tip Cavem 1 ora pentru prelucrare, 1 ora pentru asamblare si 2
ore pentru nisare.
12SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
C^ ate scaune de ecare tip se pot produce utiliz^ and la maxim capacitatea
fabricii?
Vom ^ nregistra datele problemei ^ ntr-un tabel matriceal, ^ n care vom analiza
datele, le vom corela si le vom interpreta.
Scaune de tip A Scaune de tip B Scaune de tip C Num arul de ore
6 3 1 308 (prelucrare)
5 4 1 283 (asamblare)
4 3 2 251 (nisare)
Not am cu:
x num arul de scaune de tip A;
y num arul de scaune de tip B;
z num arul de scaune de tip C.
Orele destinate prelucr arii, asambl arii si nis arii sunt decise de ecuat iile:
6x+ 3y+z= 308
5x+ 4y+z= 283
4x+ 3y+ 2z= 251.
Deci sistemul ce trebuie rezolvat este: 8
<
:6x+ 3y+z= 308
5x+ 4y+z= 283
4x+ 3y+ 2z= 251.
S-a obt inut un sistem de trei ecuat ii cu trei necunoscute ^ n care necunos-
cutele x; y; z au exponentul 1.
Denit ie: Un sistem de ecuat ii de gradul 1, cu una sau mai multe necunoscute
se nume ste sistem de ecuat ii liniare .
Forma general a a unui sistem de mecuat ii liniare cu nnecunoscute este:8
>><
>>:a11x1+a12x2+:::+a1nxn=b1
a21x1+a22x2+:::+a2nxn=b2
::::::::::::::::::::::::::::::::::
am1x1+am2x2+:::+amnxn=bm.
Unde:
x1; x2; :::; x nsunt necunoscutele sistemului;
aij; i=1; m; j =1; nsunt coecient ii necunoscutelor;
b1; b2; :::; b msunt termenii liberi ai sistemului.
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A13
Asociem sistemului de ecuat ii liniare urm atoarele matrice:
A=0
BBBB@a11a12a13: : : a 1n
a21a22a23: : : a 2n
a31a32a33: : : a 3n
: : : : : : :
an1an2an3: : : a mn1
CCCCA2Mm;n(C);B=0
BB@b1
b2
:
bm1
CCA2Mm;1(C);
X=0
BB@x1
x2
:
xn1
CCA2Mn;1(C);~A=0
BBBB@a11a12a13: : : a 1nb1
a21a22a23: : : a 2nb2
a31a32a33: : : a 3nb3
: : : : : : :
an1an2an3: : : a mnbm1
CCCCA2Mm;n+1(C).
Aeste matricea coecient ilor necunoscutelor sau matricea sistemului;
Beste matricea termenilor liberi;
Xeste matricea necunoscutelor;
~Aeste matricea extins a a sistemului care se obt ine ad aug^ and la matricea A
coloana termenilor liberi.
Denit ie: Un sistem de ecuat ii liniare ^ n care matricea termenilor liberi are toate
elementele zero se nume ste sistem liniar omogen .
Denit ie: Se nume ste solut ie a sistemului de ecuat ii liniare un sistem ordonat de
nnumere ( 1; 2; :::; n) astfel ^ nc^ at ^ nlocuind necunoscutele x1; x2; :::; x nrespectiv
cu aceste numere, toate ecuat iile sistemului sunt identic satisf acute.
Denit ie: Un sistem este:
compatibil dac a are cel put in o solut ie;
compatibil determinat dac a are solut ie unic a;
compatibil nedeterminat dac a are o innitate de solut ii;
incompatibil dac a nu are solut ii.
Sistemul de ecuat ii liniare se poate scrie sub forma unei ecuat ii matriceale
astfel:
AX=B.
Dac a matricea Aeste matrice inversabil a, atunci aplic^ and tehnica rezolv arii
unei ecuat ii matriceale se obt ine solut ia sistemului:
X=A 1B.
14SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
II.2. Metode de rezolvare a sistemelor liniare
A rezolva un sistem de ecuat ii liniare ^ nseamn a a decide dac a acesta este
compatibil sau incompatibil, iar ^ n cazul incompatibilit at ii, a-i g asi solut ia unic a,
atunci c^ and este determinat, si solut ia general a c^ and este nedeterminat.
Voi prezenta urm atoarele metode de rezolvare a sistemelor:
1.Metoda lui Cramer
Aceast a metod a permite rezolvarea sistemelor liniare de necuat ii cu nne-
cunoscute av^ and determinantul asociat matricei sistemului nenul.
Teorema II.2.1: (Teorema lui Cramer) Dac a m=n sid=det(A)̸= 0, atunci
sistemul AX=Beste compatibil determinat, iar unica sa solut ie are componentele
xi=di
d, unde dise obt ine ^ nlocuind ^ n dcoloana icu coloana termenilor liberi.
Observat ie: Un sistem liniar ce se poate rezolva prin metoda lui Cramer se
nume ste sistem de tip Cramer.
^In concluzie, un sistem de tip Cramer este compatibil determinat dac a ma-
tricea sa este nesingula a, iar solut ia este dat a de formulele lui Cramer ( xi=di
d).
Pentru a g asi solut ia sistemului avem de calculat n+ 1 determinant i si de efectuat
n^ mp art iri.
Exemplu: Fie sistemul8
<
:x+y z= 0
3x 2y+ 2z= 5
2x+ 3y 2z= 2.
Calcul^ and determinantul matricei sistemului,
det(A) =1 1 1
3 2 2
2 3 2= 5,
deducem c a sistemul este compatibil determinat. Pentru a obt ine solut ia calcul am
determinant ii:
d1=0 1 1
5 2 2
2 3 2= 5,
d2=1 0 1
3 5 2
2 2 2= 10,
d3=1 1 0
3 2 5
2 3 2= 5.
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A15
dieste determinantul matricei obt inute din Aprin ^ nlocuirea coloanei icu
coloana termenilor liberi. Componentele solut iei sunt:
x=d1
det(A)= 5
5= 1;
y=d2
det(A)= 10
5= 2;
z=d3
det(A)= 15
5= 3:
2. Metode de rezolvare a sistemelor liniare de mecuat ii si nnecunos-
cute
Teorema II.2.2: (Kronecker-Capelli) Un sistem de ecuat ii liniare este compatibil
dac a si numai dac a rg(A) =rg(~A).
Demonstrat ie: =)Vom presupune c a sistemul este compatibil. Deci exist a
2Kn,Kcorp comutativ, =0
BB@x1
x2
:
xn1
CCAastfel ^ nc^ at A=Bsau1cA
1+2cA
2+
:::+ncA
n=B.
Obt inem c a B2< cA
1; :::; cA
n>, adic a < cA
1; :::; cA
n; b > =< cA
1; :::; cA
n>. Prin ur-
mare dim K< cA
1; :::; cA
n; B >| {z }
rg(~A)=dim K< cA
1; :::; cA
n>| {z }
rg(A), adic a rg(A) =rg(~A).
(= Fie rg(A) = rg(~A) = r. Atunci dim K< cA
1; :::; cA
n>=r=dim K<
cA
1; :::; cA
n; B > .
Cum din orice sistem de generatori ai unui spat iu vectorial se poate extrage
o baz a, rezult a c a putem extrage fcA
j1; :::; cA
jrgbaz a a subspat iului < cA
1; :::; cA
n>. Am
determinat un sistem liniar independent < cA
j1; :::; cA
jr>curelemente ^ n subspat iul
< cA
1; :::; cA
n; B > . Deoarece dim K< cA
1; :::; cA
n; b >=r, rezult a c a fcA
j1; :::; cA
jrgeste
baz a pentru subspat iul < cA
1; :::; cA
n; B > . Dar B2< cA
1; :::; cA
n>Prin urmare, exist a
(1; :::; n)2Knastfel ^ nc^ at 1cA
1+2cA
2+:::+ncA
n=B, adic a sistemul este
compatibil.
Teorema II.2.3: ( Rouch e) Un sistem liniar este compatibil dac a si numai dac a
tot i minorii caracteristici sunt nuli.
Demonstrat ie: =)Fie sistemul AX=Bcompatibil. Din teorema Kronecker-
Capelli, rezult a c a rg(A) =rg(~A) =r. Fie dminorul de ordin ral lui A,d̸= 0.
Deoarece orice minor caracteristic este un minor de ordin r+1 al lui ~A, obt inut prin
bordarea lui d, din rg(~A) =rrezult a c a orice minor de ordin r+ 1 este nul. Prin
urmare orice minor caracteristic este nul.
(= Fie r=rg(A) sidun minor de ordin ral lui A,d̸= 0. Cum tot i minorii de
ordin r+ 1 care-l bordeaz a pe d^ nAsunt nuli, pentru c a r=rg(A) si tot i minorii
16SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
caracteristici sunt nuli. Rezult a c a rg(~A) =r=rg(A). Din teorema Kronecker-
Capelli obt inem c a sistemul este compatibil.
Cele dou a teoreme nu dau o metod a de a
are a solut iilor sistemului liniar,
ci ne permite s a decidem dac a acesta este compatibil sau nu.
Pentru a determina solut iile sistemului vom proceda astfel:
Dac a m=n sidet(A)̸= 0, sistemul este compatibil determinat si se rezolv a
cu regula lui Cramer.
Dac a m̸=nsaum=n, dar det(A) = 0, atunci:
– calcul am rangul lui A, x^ and minorul principal dp(minorul nenul care d a rangul);
– calcul am minorii caracteristici dc; ei se obt in din minorul principal prin bordare
cu termeni liberi si c^ ate una dintre liniile r amase ^ n afara lui dp;
– dac a exist a un minor caracteristic nenul, sistemul este incompatibil; dac a tot i mi-
norii caracteristici sunt nuli sau dac a nu exist a minori caracteristici, atunci sistemul
este compatibil; pentru a-l rezolva p astr am doar ecuat iile corespunz atoare lui dp
si doar necunoscutele corespunz atoare lui dp; d am valori literale celorlalte necunos-
cute si le trecem ^ n dreapta; sistemul r amas este de tip Cramer si se rezolv a ca atare.
3. Metoda transform arilor elementare ( Metoda elimin arii a lui Gauss)
Denit ie: Dou a sisteme de ecuat ii liniare sunt echivalente dac a ambele sunt
compatibile si au acelea si solut ii sau dac a ambele sunt incompatibile.
Teorema II.2.4: Dac a dou a sisteme au matricele extinse echivalente pe linii,
atunci ele sunt echivalente.
Metoda transform arilor elementare este de fapt procedeul de reducere a ne-
cunoscutelor, scris, eventual, sub form a matriceal a. In cazul sistemelor de dou a
ecuat ii cu dou a necunoscute, aceast a metod a este de fapt metoda reducerii.
Exist a trei tipuri de transform ari elementare:
schimbarea a dou a ecuat ii;
^ nmult irea unei ecuat ii cu un scalar nenul;
adunarea unei ecuat ii ^ nmult ite cu un scalar la o alt a ecuat ie.
Observat ii:
Metoda lui Gauss este aplicabil a pentru orice fel de sisteme de ecuat ii liniare.
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A17
Trebuie remarcat a forma triunghiular a a sistemului si simplitatea rezolv arii
lui cu cuno stint e elementare, pornind de la ultima ecuat ie c atre prima.
Dac a ultima ecuat ie a sistemului adus la forma triunghiular a (trapezoidal a)
are dou a sau mai multe necunoscute, se p astreaz a una dintre ele ca necunos-
cut a principal a, iar celelalte vor considerate necunoscute secundare si se
vor nota cu parametrii.
Dac a ^ n sistemul de ecuat ii liniare adus la forma triunghiular a, apar ecuat ii
contradictorii (membrul ^ nt^ ai este nul, iar al doilea este nenul), atunci sis-
temul este incompatibil.
Exemplu: Fie sistemul:8
<
:a b+ 2c+d+ 3e= 2
a b+c+d+e= 1
3a+ 2b+c 4d+ 4e= 3.
Aducem matricea extins a a sistemului la o matrice e salon:
eA=0
@1 1 2 1 3 2
1 1 1 1 1 1
3 2 1 4 4 31
Al2=l2 l1;l3=l3+3l1!0
@1 1 2 1 3 2
0 0 1 0 2 1
0 1 7 1 13 31
A
l2=l3;l3= l2!0
@1 1 2 1 3 2
0 1 7 1 13 3
0 0 1 0 2 11
A.
Obt inem sistemul:8
<
:a b+ 2c+d+ 3e= 2
b+ 7c d+ 13e= 3
c+ 2e= 1,
echivalent cu cel init ial, iar rezolv^ andu-l obt inem:
S=f(4 2;4 ;1 2; ; )j; 2Rg.
II.3. Sisteme omogene
Denit ie: Un sistem de ecuat ii liniare care are termenul liber al ec arei ecuat ii
nul se nume ste sistem omogen .
Forma general a a unui sistem omogen cu mecuat ii si nnecunoscute este:8
>><
>>:a11x1+a12x2+:::+a1nxn= 0
a21x1+a22x2+:::+a2nxn= 0
::::::::::::::::::::::::::::::::::
am1x1+am2x2+:::+amnxn= 0.
Observat ie: Orice sistem omogen este compatibil.
18SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
^Intr-adev ar, se observ a c a atribuind necunoscutelor valoarea zero se obt ine
egalitate. Rezult a c a sistemul are cel put in o solut ie si anume solut ia banal a
(0;0; :::;0).
Se pune ^ n schimb problema dac a sistemele omogene admit si alte solut ii
si dac a da, atunci r am^ ane de studiat cum le determin am. Este de remarcat faptul
c a rezultatele de la celelalte tipuri de sisteme se aplic a si sistemelor omogene, cu
condit ia s a consider am termenii liberi zero.
Dac a not am rangul matricei coecient ilor cu R si num arul necunoscutelor
cunatunci avem:
Dac a r=n, atunci sistemul admite solut ia banal a ca solut ie unic a;
Dac a r < n , atunci sistemul are si solut ii nenule.
Deci, condit ia neces a si sucient a pentru ca un sistem omogen s a admit a si
solut ii diferite de solut ia banal a este ca determinantul matricei sistemului s a nu e
nul.
Dac a sistemul omogen are necuat ii si n+1 necunoscute, iar rangul matricei
Aesten, atunci sistemul este compatibil.
Fie sistemul:8
>><
>>:a11x1+a12x2+:::+a1nxna1n+1xn+1+ = 0
a21x1+a22x2+:::+a2nxn+a2n+1xn+1= 0
::::::::::::::::::::::::::::::::::
an1x1+an2x2+:::+annxn+ann+1xn+1= 0,
cu matricea A= (aij); i=1; n; j =1; n+ 1. Cum rang (A) = n, se pot forma
n+ 1 minori de ordin maxim n, nenuli. Vom considera d1, minor de ordin nnenul,
suprim^ and din Acoloana 1. Acesta va ales minor principal, necunoscuta x1
necunoscut a secundar a si x2; x3; :::; x n+1necunoscute principale. Analog putem alege
minorii d2; d3; :::; d n+1.
Putem rezolva ecuat iile principale^ n raport cu necunoscutele principale dup a
formulele lui Cramer deoarece di̸= 0. Solut iile sistemului sunt formate din sisteme
den+ 1 numere proport ionale cu d1; d2; d3; :::;( 1)ndn+1:
x1
d1= x2
d2=x3
d3=:::=xn+1
( 1)ndn+1=t.
De unde obt inem c a:
x1=td1;x2= td2;x3=td3;:::xn+1= ( 1)ntdn+1.
Dac a ^ i d am lui tvalori arbitrare obt inem toate solut iile sistemului.
Propriet at i:
Dac a ( 1; 2; :::; n) si ( 1; 2; :::; n) sunt solut ii ale unui sistem omogen,
atunci si ( 1+1; 2+2; :::; n+n) este solut ie a sistemului.
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A19
Dac a ( 1; 2; :::; n) este solut ie a unui sistem omogen, atunci si ( k1; k
2; :::; kn) este solut ie a aceluia si sistem.
III APLICAT II
III.1. Ecuat ii matriceale
1. Fiind date a; b; c; p 2Z, ar atat i c aa2+p ab ac
ab b2+p bc
ac bc c2+peste un num ar
^ ntreg divizibil cu p2.
(Olimpiad a Alba, 2016, clasa a XI-a)
Solut ie: Calcul am determinantul si avem: a2+p ab ac
ab b2+p bc
ac bc c2+p= (a2+p)(b2+p)(c2+p) +a2b2c2+a2b2c2 a2c2(b2+
p) b2c2(a2+p) a2b2(c2+p) =a2p2+b2p2+c2p2+p3=p2(a2+b2+c2+p).
Dar numerele sunt ^ ntregi, rezult a c a se divide cu p2.
2. Fie A; B2M2(R) astfel ^ nc^ at AB=(
5 2
7 3)
. Calculat i BA+ (BA) 1.
(Olimpiad a Arad, 2016, clasa a XI-a)
Solut ie: Calcul am determinantul si avem:
det(AB) =5 2
7 3= 15 14 = 1 ̸= 0. Dar det(AB) =det(A)det(B) = 1,
rezult a c a A siBsunt inversabile.
Not am cu X=(
5 2
7 3)
si obt inem BA=A 1XA.
Prin urmare ( BA) 1= (A 1XA) 1= (XA) 1A=A 1X 1A.
Atunci BA+ (BA) 1=A 1XA+A 1X 1A= 1(X+X 1)A.
Calcul am X 1folosind eliminare Gauss si avem:
(X=I 2) =(
5 2j1 0
7 3j0 1)
1
5L1!(
12
5j1
50
7 3j0 1)
L2 7L1!(
12
5j1
50
01
5j 7
51)
5L2!(
12
5j1
50
0 1j 7 5)
L1 2
5L2!(
1 0j3 2
0 1j 7 5)
.
Rezult a c a X 1(
3 2
7 5)
.
20SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
Deci X+X 1=(
5 2
7 3)
+(
3 2
7 5)
=(
8 0
0 8)
= 8I2. Am obt inut
BA+ (BA) 1= 8I2.
3. a) Fie matricea X2M2(Z); X=(
1 1
0 1)
. Calculat i Xn; n2N.
b) Fie matricele A; B2M2(Z) cu proprietatea AB=(
1 2016
0 1)
. Demonstrat i
c a exist a o matrice X2M2(Z),astfel ^ nc^ at D2016=BA.
(Olimpiad a Galat i, 2016, clasa a XI-a)
Solut ie: a) Avem:
X2=(
1 1
0 1)
(
1 1
0 1)
=(
1 2
0 1)
;
X3=X2X=(
1 2
0 1)
(
1 1
0 1)
=(
1 3
0 1)
.
Deducem c a Xn=(
1n
0 1)
; n2N.
b)AB=(
1 2016
0 1)
, rezult a c a det(AB) = 1, deci det(A)det(B) = 1, de
unde avem c a det(A)̸= 0 si det(B)̸= 0. Prin urmare Aeste inversabil a.
AB=(
1 2016
0 1)
=X2016=)B=A 1X2016=)BA=A 1X2016A=)
BA=A 1XX:::X|{z }
de2016 oriA
=)BA=A 1X(AA 1)X(AA 1):::X(AA 1)XA| {z }
de2016 orifactorulXside 2015 orifactorul (AA 1)=
(A 1XA)2016.
BA= (A 1XA)2016=)A 1XA=D=) 9D2M2(Z) astfel ^ nc^ at
D2016=BA.
4. Se consider a matricea A=(
5 4
4 3)
; A2M2(R).
a) Ar atat i c a A2= 2A I2.
b) G asit i inversa matricei A.
c) Determinat i matricea X2M2(R) av^ and proprietatea c a AX =B, unde
A=(
7 6
6 5)
.
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A21
Solut ie: a) Calcul am A2 si obt inem:
A2=(
5 4
4 3)
(
5 4
4 3)
=(
9 8
8 7)
=(
10 8
8 6)
(
1 0
0 1)
=
2(
5 4
4 3)
(
1 0
0 1)
= 2A I2.
b) (A=I 2) =(
5 4 j1 0
4 3j0 1)
1
5L1!(
14
5j1
50
4 3j0 1)
L2+4L1!(
14
5j1
50
01
5j4
51)
5L2!
(
14
5j1
50
0 1j4 5)
L1 4
5L2!(
1 0j 3 4
0 1j4 5)
.
Deci A 1=(
3 4
4 5)
= 2I2 A.
c) Fie matricea Xde forma X=(
a b
c d)
. Avem:
AX=B=)(
5 4
4 3)
(
a b
c d)
=(
7 6
6 5)
, de unde obt inem sistemul:
8
>><
>>:5a+ 4c= 7
5b+ 4d= 6
4a 3c= 6
4b 3d= 5(){
a+c= 1
b+d= 1=)8
>><
>>:a= 3
b= 2
c= 2
d= 1=)X=(
3 2
2 1)
.
5. Se consider a matricele A=0
@2 2 3
1 1 0
1 2 11
A siB=0
@2 2 3
5 3 6
7 6 101
A.
a) Rezolvat i ecuat ia matriceal a XA=B.
b) Fie Xsolut ia ecuat ie considerate. Determinat i Xn, pentru n2N.
(Concurs Haimovici, 2015, clasa a XI-a)
Solut ie: a) Calcul am determinantul matricei A:
det(A) =2 2 3
1 1 0
1 2 1= 2 + 6 + 0 3 0 2 = 1.
Cum determinantul matricei este nenul, rezult a c a exist a A 1.
Avem XA=BjA 1=)X(AA 1)|{z}
I3=BA 1=)XI3=BA 1=)
X=BA 1.
^In continuare calcul am inversa matricei Afolosind eliminarea Gauss.
(A=I 3) =0
@2 2 3 j1 0 0
1 1 0j0 1 0
1 2 1 j0 0 11
A1
2L1!0
@1 13
2j1
20 0
1 1 0j0 1 0
1 2 1 j0 0 11
AL2 L1;L3+L1!
22SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A0
@1 13
2j1
20 0
0 2 3
2j 1
21 0
0 35
2j1
20 11
A( 1
2)L2!0
@1 13
2j1
20 0
0 13
4j1
4 1
20
0 35
2j1
20 11
AL1 L2;L3 3L2!
0
@1 03
4j1
41
20
0 13
4j1
4 1
20
0 01
4j 1
43
211
A4L3!0
@1 03
4j1
41
20
0 13
4j1
4 1
20
0 0 1 j 1 6 41
AL1 3
4L3;L2 3
4L3!
0
@1 0 0 j1 4 3
0 1 0 j1 5 3
0 0 1 j 1 6 41
A.
Deci A 1=0
@1 4 3
1 5 3
1 6 41
A.
X=BA 1=B=0
@2 2 3
5 3 6
7 6 101
A0
@1 4 3
1 5 3
1 6 41
A=0
@1 0 0
2 1 0
3 2 11
A=
I3+0
@0 0 0
2 0 0
3 2 01
A.
Not am D=0
@0 0 0
2 0 0
3 2 01
Asi avem:
D2=0
@0 0 0
2 0 0
3 2 01
A0
@0 0 0
2 0 0
3 2 01
A=0
@0 0 0
0 0 0
3 0 01
A.
D3=0
@0 0 0
0 0 0
0 0 01
A=O3.
b) Avem:
Xn= (I3+D)n=C0
nIn
3+C1
nIn 1
3D+C2
nIn 2
3D2+:::+Cn
nDn=I3+nD+n(n 1)
2D2=0
@1 0 0
0 1 0
0 0 11
A+0
@0 0 0
2n0 0
3n2n01
A+0
@0 0 0
0 0 0
2n(n 1) 0 01
A=0
@1 0 0
2n 1 0
n(2n+ 1) 2 n11
A.
III.2. Sisteme de ecuat ii liniare
1. S a rezolv am sistemul de ecuat ii asociat problemei enunt ate la ^ nceputul para-
grafului II.1.:
8
<
:6x+ 3y+z= 308
5x+ 4y+z= 283
4x+ 3y+ 2z= 251.
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A23
Solut ie: Matricea sistemului este A=0
@6 3 1
5 4 1
4 3 21
A, iar determinantul ei este
d=det(A) =6 3 1
5 4 1
4 3 2= 11.
Deoarece det(A)̸= 0, sistemul este de tip Cramer si solut ia este dat a de
formulele lui Cramer:
x=dx
d; y=dy
d; z=dz
d, unde
dx=308 3 1
283 4 1
251 3 2= 2464 + 849 + 753 1004 924 1698 = 440;
dy=6 308 1
5 283 1
4 251 2= 3396 + 1255 + 1232 1132 1506 3080 = 165;
dz=6 3 308
5 4 283
4 3 251= 6024 + 4620 + 3396 4928 5094 3765 = 253.
Solut ia sistemui este x=440
11= 40; y=165
11= 15; z=253
11= 23.
Se vor obt ine 40 scaune tip A, 15 scaune tip B, 23 scaune tip C.
2. Folosind calea matriceal a, rezolvat i sistemul:
8
<
:x+ 2y+z= 3
2x yy+ 2z= 1
x+ 2y z= 3.
Solut ie: Consider am matricele A=0
@1 2 1
2 1 2
1 2 11
A,B=0
@3
1
31
A siX=
0
@x
y
z1
A.
Sistemul este echivalent cu ecuat ia matriceal a Ax=B. Cum det(A) =
10̸= 0, rezult a c a matricea Aeste inversabil a si A=0
@ 3 4 5
4 2 0
5 0 51
A, de unde
deducem c a A 1=1
100
@ 3 4 5
4 2 0
5 0 51
A. Dar AX=B() X=A 1B, de unde
24SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
rezult a c a A 1B=1
100
@ 3 4 5
4 2 0
5 0 51
A0
@3
1
31
A=1
100
@ 20
10
301
A=0
@ 2
1
31
A
si obt inem x= 2; y= 1; z= 3.
Tripletul ( 2; 1; 3) este solut ia sistemului.
3. Folosind regula lui Cramer, rezolvat i sistemul:
8
>><
>>:x+y+z 2t= 0
2x+y+ 3z 4t= 5
3x y+z+ 2t= 10
x+y 3z+ 5t= 5.
Solut ie: Calcul am determinantul matricei asociate sistemului si avem:
d=1 1 1 2
2 1 3 4
3 1 1 2
1 1 3 5=4 0 2 0
5 0 4 2
3 1 1 2
4 0 2 7=4 2 0
5 4 2
4 2 7= 22 1 0
5 4 2
4 2 7=
20 1 0
3 4 2
8 2 7= 10̸= 0, rezult a c a sistemul este compatibil determinat.
Remarc am si faptul c a dx=0 1 1 2
5 1 3 4
10 1 1 2
5 1 3 5= 50 1 1 2
1 1 3 4
2 1 1 2
1 1 3 5=
50 1 0 0
1 1 2 2
2 1 2 0
1 1 4 7= 51 2 2
2 2 0
1 4 7= 51 2 2
2 0 0
1 3 7= 10,
dy=1 0 1 2
2 5 3 4
3 10 1 2
1 5 3 5= 20,dx=1 1 0 2
2 1 5 4
3 1 10 2
1 1 5 5= 30 si
dt=1 1 1 0
2 1 3 5
3 1 1 10
1 1 3 5= 10, deducem c a x= 1; y= 2; z= 3; t= 1 .
4. Folosind metoda lui Gauss, rezolvat i sistemul:
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A258
>><
>>:x+ 2y 4z= 13
2x+y 3z+ 4t= 10
3x+y+ 2z 2t= 1
2x+ 3y z+ 2t= 10.
Solut ie: Deoarece coecientul necunoscutei xdin prima ecuat ie a sistemului este
1, vom elimina necunoscuta xdin ecuat iile a 2-a, a 3-a, a 4-a. Vom ^ nmult i, pe
r^ and, prima ecuat ie cu 2, cu 3 si cu 2. Adun am succesiv rezultatele obt inute
la ecuat ii. Obt inem:
8
>><
>>:x+ 2y 4z= 13
3y+ 5z+ 4t= 16
5y+ 14z 2t= 38
y 7z 2t= 16.
Deoarece coecientul necunoscutei ydin cea de a patra ecuat ie a sistemului
nou obt inut este 1, elimin am necunoscuta ydin ecuat iile a 2-a si a 3-a. Vom ^ nmult i,
pe r^ and, ecuat ia a 4-a cu 3 si cu 5. Adun am succesiv rezultatele obt inute la ecuat iile
a 2-a si a 3-a. Obt inem:
8
>><
>>:x+ 2y 4z= 13
y 7z 2t= 16
8z+t= 16
7z+ 4t= 14.
^Inmult im cea de-a treia ecuat ie a noului sistem cu 7
8 si apoi ecuat ia obt inut a
o adun am cu cea de a patra ecuat ie a sistemului. Obt inem:
8
>><
>>:x+ 2y 4z= 13
y 7z 2t= 16
8z+t= 16
t= 0.
Deducem c a t= 0; z= 2; y= 2; x= 1. Prin urmare, solut ia sistemului
init ial este (1 ;2; 2;0).
5. Fie sistemul8
<
:2×1 5×2+ 4×3= 1
3×1+x2+x3= 2
2×1 x2+ 2×3= 0. Determinat i solut ia acestui sistem.
Solut ie: Pentru a determina solut ia acestui sistem o s a folosim metoda trans-
form a rilor elementare. Elimin am necunoscuta x1din ultimele dou a ecuat ii ale
sistemului si obt inem:{
3×1+x2+x3= 2j 2
2×1 x2+ 2×3= 0j 3(){
6×1+ 2×2+ 2×3= 4
6×1 3×2+ 6×3= 0.
Adun^ and cele dou a ecuat ii, obt inem:
6×1+ 2×2+ 2×3+ 6×1 3×2+ 6×3= 4 + 0 () x2+ 8×3= 4.
26SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
Lu am prima si a treia ecuat ie:
{
2×1 5×2+ 4×3= 1
2×1 x2+ 2×3= 0j ( 1)(){
2×1 5×2+ 4×3= 1
2×1+x2 2×3= 0j ( 1)
Adun^ and cele dou a ecuat ii, obt inem:
2×1 5×2+ 4×3 2×1+x2 2×3= 1 + 0 () 4×2+ 2×3= 1.
Sistemul echivalent care se obt ine dup a eliminarea necunoscutei x, din ul-
timele dou a ecuat ii ale sistemului dat, este:
{
x2+ 8×3= 4
4×2+ 2×3= 1.
Din prima ecuat ie obt inem x2+ 8×3= 4() x2= 8×3 4.
Inlocuind ^ n cea de-a doua ecuat ie a sistemului, se obt ine:
4(8×3 4)+2 x3= 1() 32×3+16+2 x3= 1() 30×3+16 = 1 () x3=1
2.
Rezolv am sistemul astfel obt inut, prin ^ nlocuirea de jos ^ n sus a necunos-
cutelor cu valorile g asite:8
<
:2×1 5×2+ 4×3= 1
x2= 8×3 4
x3=1
2()8
<
:2×1 5×2+ 4×3= 1
x2= 0
x3=1
2()8
<
:x1= 1
2
x2= 0
x3=1
2.
Am obt inut solut ia S=f( 1
2; 0;1
2)g.
6. S a se discute sistemul{
(m+ 1)x+my= 0
3mx (m+ 2)y= 0^ n funct ie de valorile parametru-
luim2R.
Solut ie: Se calculeaz a determinantul sistemului si se determin a valorile lui mpen-
tru care este nul. Consider am matricea asociat a sistemului A=(
m+ 1 m
3m m + 2)
.
det(A) =m+ 1 m
3m m + 2= (m+ 1)( m+ 2) 3m2= 2m2+ 3m+ 2.
Rezolv am ecuat ia 2m2+ 3m+ 2 = 0, obt inem ∆ = 25, m1= 3 p
25
4= 2
sim2= 3+p
25
4= 1
2.
Se discut a sistemul pentru cazul m= 1
2.
m= 1
2=)det(A) = 0 = )sistemul este compatibil nedeterminat.
{1
2x 1
2y= 0j:1
2
3
2x+3
2y= 0j:3
2=){
x y= 0
x+y= 0j( 1)=){
x y= 0
x y= 0=)x=y
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A27
y=; 2R=)x==)(; ); 2R.
Deci pentru m= 1
2sistemul este compatibil nedeterminat cu solut ia
(; ); 2R.
Se discut a sistemul pentru cazul m= 2.
m= 2 =)det(A) = 0 = )sistemul este compatibil nedeterminat.
{
3x+ 2y= 0
6x+ 4y= 0j: 2=){
3x+ 2y= 0
3x+ 2y= 0j: 2=)3x+ 2y= 0.
y=; 2R=)x= 2
3=)( 2
3;); 2R.
Deci pentru m= 2 sistemul este compatibil nedeterminat cu solut ia ( 2
3;); 2
R.
Se discut a sistemul pentru cazul m2R f 2
3;g.
m2R f 2
3=)det(A)̸= 0 =)sistemul este compatibil determinat si
are doar solut ia banal a x=y= 0.
7. Se consider a sistemul8
<
:x+y+z=o
mx+y+z=m 1
x+my+ 2z= 1,m2R si se noteaz a cu A
matricea lui.
a) Determinat i m, astfel ^ nc^ at det(A) = 0.
b) Ar atat i c a sistemul este compatibil, oricare ar m2R.
c) Determinat i m, stiind c a sistemul are o solut ie ( x0;y0;z0) cuz0= 2.
(Variant a Bac, 2009)
Solut ie: a)det(A) =1 1 1
m1 1
1m2= 2 + m2+ 1 1 m 2m=m2 3m+ 2.
Cum det(A) = 0, avem m2 3m+ 2 = 0 si discriminantul ∆ = 1.
Prin urmare, m1=3 1
2= 1 si m2=3+1
2= 2, deci m2 f1;2g.
b) Dac a m2R f1;2g, atunci sistemul este de tip Cramer, deci este compatibil
determinat. Pentru m= 1, avem ~A=0
@1 1 1 0
1 1 1 0
1 1 2 11
A. Rangul matricei Aeste 2
28SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A
sidp=(
1 1
1 2)
= 0 este un minor principal. Exist a un singur minor caracteristic
dc=0
@1 1 0
1 1 0
1 2 11
A= 0 deci, conform teoremei lui Rouch e, sistemul este compa-
tibil.
Dac a m= 2, avem ~A=0
@1 1 1 0
2 1 1 1
1 2 2 11
A. Rangul matricei Aeste 2 si
dp=(
1 1
1 2)
= 0 este un minor principal. Avem un singur minor caracteristic
dc=0
@1 1 0
2 1 0
1 2 11
A= 0 deci, conform teoremei lui Rouch e, sistemul este compa-
tibil.
c)^Inlocuind pe z0= 2, obt inem8
<
:x0+y0= 2
mx 0+y0=m 3
x0+my0= 5.Cum x0= y0 2,
rezult a c a{
my0 2m+y0=m 3
y0 2 +my0= 5, de unde, prin adunare, obt inem c a
2m 2 =m 8, deci m= 2.
8. Se consider a numerele reale a; b; c distincte dou a c^ ate dou a si urm atorul sistem
de ecuat ii ^ n mult imea numerelor reale:8
<
:x+y+z= 1
ax+by+cz= 1
a3x+b3y+c3z= 1.
a) Ar atat i c a sistemul are o singur a solut ie unic a dac a si numai dac a a+b+c̸= 0.
b) Rezolvat i sistemul ^ n cazul a+b+c= 0.
(Olimpiad a Sibiu, 2016, clasa a XI-a)
Solut ie: a) Fie matricea sistemului A=0
@1 1 1
a b c
a3b3c31
A si calcul am determi-
nantul matricei A.
det(A) =0
@1 1 1
a b c
a3b3c31
A=bc3+ab3+ca3 a3b b3c c3a= (c a)(c b)(b
a)(a+b+c).
Dara̸=b; b̸=c; c̸=a si conform enunt ului rezult a c a ( c a)(c b)(b a)̸= 0.
SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A29
Cum sistemul are solut ie unic a, avem det(A)̸= 0 rezult^ and astfel c a a+b+
c̸= 0.
b)^In cazul a+b+c= 0 avem det(A) = 0. Consider am minorul1 1
a b=b a̸= 0,
rezult a rang (A) = 2.
Minorul caracteristic va dc= (1 a)(1 b)(b a)(a+b+c). Avem solut ii
pentru sistemul dat dac a a= 1 sau b= 1 sau c= 1.
Not am z=2R si obt inem:
x=(c b)+b 1
b a;y=(a c)+1 a
b a; 2R.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: SISTEME DE ECUAT II LINIARE ^IN MATEMATICA S COLAR A Cap.I MATRICE I.1. Tabel de tip matriceal. Mult imi de matrice. Not iunea de matrice st a… [616392] (ID: 616392)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
