Autorizația de construire constituie actul final de autoritate al administrației publice locale pe [616362]

1
Introducere

Autorizația de construire constituie actul final de autoritate al administrației publice locale pe
baza căruia este permisa executarea lucrărilor de construcții corespunzător măsurilor prevăzute de
lege referitoare la amplasarea, conce perea, realizarea, exploatarea ș i postutilizarea construcțiilor.
Autoritatea emitentă a autorizației de construire va stabili o perioadă de valabilitate de cel
mult 12 luni de la dat a emiterii și se poate prelungi cu înca 12 luni, interval în care solicitantul este
obligat să înceapă lucrările. În această situație, valabilitatea autorizației se extinde pe toată durata de
execuție a lucrărilor prevăzute prin autorizație, în conformitat e cu proiectul tehnic.
Topografia este o ramură a științelor măsurătorilor terestre. Aceasta se ocupă cu efectuarea
de măsurători asupra unor suprafețe de teren, unități cadastrale, forme de relief ori a altor elemente,
cu studiul metodelor de măsurat, pre cum și cu analiza instrumentarului și aparaturii necesare
desfășurării activităților. Rezultatele măsurătorilor topografice se concretizează în întocmirea
hărților, planurilor topografice, la diferite scări de proporție, precum și ale profilelor ori tabele lor cu
date măsurate.
Măsurătorile topografice se realizează pe spații cu dimensiuni variabile, în scopul obținerii
valorilor măsurate ale poziției spațiale a unui număr cât mai mare de puncte de pe suprafața
topografică a reliefului.
Începuturile măsurăto rilor terestre în România pot fi localizate începând din secolul al
XVIII -lea, când s -au executat determinări de longitudini și latitudini asupra orașelor București și
Târgoviște de către astronomul si ecleziastul român de origine greacă Hrisant Nottara și de către
astronomul Italian de origine dalmată Ruggiero Giussepe Boscovich pentru orașele Galați și Iași în
anul 1772 și pentru București și Târgoviște în anul 1776.
Primele măsurători cu caracter de topografie aplicată au fost legate de inventarierea moș iilor
boierești în Moldova, cele mai vechi planuri de moșii care s -au păstrat sunt cele din anul 1780: al
moșiei Durnești -Ungureni din ținutul Botoșani și al moșiei Brădățelul. În Țara Românească este
cunoscut planul din 1810 al moșiei Băsești, azi Livezil e, județul Dâmbovița.

2
1. DATE GENERALE

1.1 Scopul și importanța temei
Obiectul prezentei lucrări de licență îl constituie obținerea unei documentații topografice
necesare pentru realizarea autorizației de construire al unui imobil situat în județul Cluj, municipiul
Cluj-Napoca, strada Carpenului, imobil cu numărul cadastral 328799, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările
și completările ulterioare.
În conformitate cu dispozițiile Legii, lucrările de construcții sunt operațiunile specifice prin
care se realizează construcții de orice fel sau prin care se desființeaza construcții și/sau amenajări
asimilabile construcțiilor. Realizarea (edificarea) constru cțiilor civile, industriale, agricole sau de
orice natură, inclusiv a instalațiilor aferente acestora, se poate efectua numai în baza și cu
respectarea prevederilor unei autorizații de construire, emisă în temeiul Legii și în conformitate cu
prevederile do cumentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului, avizate și aprobate potrivit
Legii.
1.2 Localizarea geografică și administrativă a imobilului
Imobilul care face obiectul lucrării este situat în Municipiul Cluj -Napoca, Intravilan, județul
Cluj, strada Carpenului cu o suprafață de 1300 mp.
Municipiul Cluj -Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de
179.5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia
Transilvaniei, orașul este plasat la intersecția paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E.
Conform recensământului din 2011, 324,576 de oameni locuiau în cadrul limitelor orașului,
lucru care plasează orașul pe locul doi ca populație în România, fiind printre puținele orașe care au
înregi strat o crestere de la cifra înregistrată la recensământul din 2002. Zona metropolitană Cluj –
Napoca are o populație de 411,379 de oameni, pe când populația zonei periurbane depășește
420,000 de locuitori.

3
1.3 Descrierea și situația juridică a imobilului
Imobilul este înscris în Cartea Funciară nr. 328799, având numărul cadastral 328799 în
suprafață de 1300 mp care se înscrie în favoarea lui Benta D. și soția sa Benta O.
1.4 Baza geodezo -topografică din zonă
Pentru a avea poziția planimetrică a punctelor de de taliu este necesar ca acestea să fie
determinate față de o serie de puncte c unoscute, puncte care formează rețeaua de sprijin pentru
măsură torile respective.
În componența rețelelor de sprijin intră punctele reț elei geodezice de spri jin ordin superior,
punctele reț elei de sprijin care provin din sis temul Gauss -Kruger, punctele rețelei de î ndesire de
ordinul 5, punctele reț elei de sprijin locale care prin transc alcul pot fi calculate în proiecț ia stereo
1970.
Rețeaua de sprijin formează baz a tuturor ridicărilor planimetrice, și este cunoscută sub
denumir ea de rețea geodezică de stat sau rețea de triangulație. Punctele rețelei se clasifică în funcție
de distanță dintre puncte ș i prec izia măsurătorilor efectuate î n: Puncte de oridnul I – laturile
triunghiurilor formate din aceste puncte au o lungime de max. 60 k m, ca densitate un punct acoperă
în medie o suprafață de 500 km pătrați . Verificarea se face prin metoda Screiber; Puncte de ordinul
II – laturile triunghiurilor formate din aceste punct e au o lungime de 20 km, iar densitatea lor este de
1 punct/150 km pătrați . Verificarea se face tot prin metoda Screiber; Puncte de ordinul III – laturile
triunghiurilor sunt de 5 -10 km, punctele au o densitate de 1 punct/50 km pătrați , iar verificarea se
face prin metoda turului de orizont; Puncte de ordinul IV – au o precizie mai mică, distanța între
două puncte este de 1 -2 km, densitatea punctelor este de 1 punct/20 km.
În cazul în care punctele reț elei geodezice de stat nu asigură densitatea necesară
măsurătorilor ce urmează a fi efectuate, se îndesesc puncte avâ nd ordinul V. Pu nctele de ordinul I –
III formează rețeaua de triangulație geodezică de ordin superior, iar punctel e de ordinul IV -V
constituie rețeaua de îndesire, numită și triangulația geodezi că de ordin inferior .
1.4.1 Proiecția stereografică 1970
Proiecția Stereografică 1970 r eprezintă proiecția cartografic ă oficială a Romaniei. Aceasta a
fost adoptată în anul 1973 și a î nlocuit ve chea proiecție Gauss -Kruger. Toate lucră rile topo –

4
geodezice ef ectuate pe teritoriul României sunt executate î n sistem de proiecț ie Stereo 70 sau
Stereografic 1970 : hărți și planuri cadastrale, hărț i topografice etc.
Ca urmare a Decretului nr. 305 din septembrie 1971, emis de catre Consiliul de Stat al
României, î n sectorul civil al țării s -a decis înlocuirea proiecției Gauss -Kruger cu o nouă proiecție
denumită proiecția Stereografică 1970. Printre altele, Decretul prevedea urmatoarele: “lucrările
geodezice, topo -fotogrametrice și cartografice necesare economiei națion ale se execută in sistem de
proiecție stereografică 1970 și sistem de cote referite la Marea Neagra”.
Proiecția Stereografică 1970 este conformă, nu deformează unghiurile, permitând ca
masurătorile geodezice să fie prelucrate direct în planul de proiecție, fără a se calcula coordonate
geografice, cu condiția aplicării prealabile a unor corecții de reducere a măsurătorilor la planul de
proiecție. Proiecția deformează ariile, în funcție de departarea acestora față de polul proiecției.
Dintre elementele caract eristice proiecției Stereo70 amintim Punctul central al proiecției,
Adâncimea planului de proiecție și Deformațiile lungimilor.
Punctul central al proiecției (polul proiecției) este un punct fictiv, care nu este materializat pe
teren, situat aproximativ în centrul geometric al teritoriului României, la nord de orașul Făgăraș.
Coordonatele geografice ale acestui punct sunt de 25 ˚ longitudine estică ș i de 46˚ latitudine nordică .
Adâncimea planului de proiecț ie este de aproximativ 3.2 km față de planul tangent la sfera
terestră în punctul central. Î n urma intersecției dintre acest plan și sfera terestră de raza medie s-a
obținut un cerc al deformațiilor nule cu raza apropiată de 202 km.
Deformația relativă pe unitatea de lungime, în punctul central al proiecție i este egală cu -25
cm/km si crește odată cu mă rirea distanței față de acesta până la valoarea zero pentru o distanță de
aproximativ 202 km. După această distanță valorile deformaț iei relative pe unit atea de lungime
devin pozitive ș i ating valoarea de 63,7 cm/km la o depărtare de centrul proiecț iei de aproximativ
385 km.
Modul în care se realizează proiecția punctelor de pe suprafața terestră pe planul proiecț iei
Stereografice 1970 este prezentat în următoarea figură :

5

Fig 1 – Proiecț ia punctelor de p e suprafața terestră pe planul proiecț iei Stereografice 1970
 r – raza cercului deformaț iilor nule (aproximativ 202 km);
 H – adâncimea planului de proiecț ie (aproximativ 3.2 km);
 1, 2, 3, …, 9 – puncte de pe suprafața terestră ;
 1’, 2’, 3’, …, 9’ – puncte de pe suprafața planului de proiecț ie Stereografic e 1970.
1.4.2 Sistemul de cote Marea Neagră 1975
Pentru determinarea altitudinii punctel or topografice a fost necesar să se ia în considerare o
suprafață de nivel , numit geoid, față de care să se poata determina atât înălțimile punctelor, cât și
adâncimile punctelor barimetrice , situate pe fundul mărilor ș i oceanelor.
Geoidul este considerat ca fiin d suprafața liniștită a mărilor ș i oceanelor, prelung ită imaginar
sub continente. În topografie este denumi tă suprafaț a de nivel zero.
Pentru o anumită țară, suprafața de nivel zero se determină prin observații î ndelungate ,
executate față de un reper fix numit zero fundamental, folosindu -se aparate speciale numite
medimaremetre sau medimaregrafe.

6
Pentru România , suprafața de nivel zero este suprafața liniștită, de nivel mediu, a Mării
Negre. Lucră rile de nivelment executat e înainte de 1951 au fost racorda te la o placa de bronz
instalată pe chei î n apro pierea maregrafului din Constanț a. Această placă poartă , prin tre altele,
înscrisă altitudinea sa de 2.48 m față de “zero miră maregraf” , adică față de nivelul mă rii, accep tat
sau presupus la data instalării maregrafului. Direcția Topografică Militară , folosind da tele
înregistră rilor l a maregraful din portul Constanț a, în inte rvalul 1933 -1975, a stabilit față de zero al
mirei maregrafului , astfel încât altitudinea plă cii de bronz, men ționată mai înainte a fost stabilită la
2,341 m. Astfel prin intermediul unor luc rări de nivelme nt geometric repetat și determină ri
gravimetrice, s -a calculat altitudinea reperului fundamental de tip I -DTM din Capela Mil itară din
Constanț a, care este punctul zero fundamental pentru re țeaua de nivelment de stat din țara noastră .
Rețeaua de nivelment a țării este structurată pe șase ordine, fiind independentă de cea
planimetrică ș i cuprinde peste 17500 de repere determinate î n sistemul de altitudini normale Marea
Neagră 1975, cu punctul zero fundamental în Capela Militară Constanța. Î n ansamblu rețeaua
noastră altimetrică este considerată una dintre cele mai reprezentative din Europa.
Prin normele elaborate de Oficiul Național de Geodezie și Cadastru, prelucrările mă rimilor
topografice trebuie să se facă pe pla nul național de proiecț ie.

7
2. NORME ȘI REGLEMENTĂRI JURIDICE ȘI TEHNICE PRIVIND
EFECTUAREA DOCUMENTAȚIILOR

2.1 Norme juridice, scopul, obiectul și rolul cadastrului general
Definiția cadastrului general dată de prima formulare a Legii cadastrului și publicității
imobiliare nr. 7/1996, era urmatoarea : Cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu de
evidența tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, descrierea
pe hărți topografice și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri imobile
de pe întreg teritoriul țării, indiferent de destinația lor și de proprietar. Entitățile de bază ale acestui
sistem sunt: parcela, construcția și proprietarul.
Prin modificarea acestei legi, produsă prin Legea nr. 247/2005, Titlul XII, avem o nouă
definiție a cadastrul ui general, astfel: Cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu de
evidența tehnică, economică și juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul țării; Prin imobil se
ințelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcții, a parținând aceluiași proprietar;
Prin parcelă se înțelege suprafața de teren cu aceeași categorie de folosință; Sistemul de evidență al
cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliară.
Rolul cadastrului este de a furn iza date reale cu privire la:
 determinarea întinderii, configurației și poziției corpurilor de proprietate, a destinației
și folosinței lor;
 identificarea proprietarilor de bunuri imobile și înscrierea lor în registrele cadastrale;
 stabilirea categoriei de terenuri după însușirile calitative;
 inventarierea suprafețelor mecanizabile și nemecanizabile, a pantelor terenurilor;
 bonitarea solurilor după gradul de fertilitate în funcție de categoriile de folosință
agricole;
 inventarierea terenurilor degrada te care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare, a
celor care pot fi scoase din circuitul agricol, a terenurilor amenajate si ameliorate.
Scopul executării lucrări lor de cadastru este să pună la dispoziția celor interesați, în orice
moment, date reale și complete pentru:
 determinarea stadiului și evoluției fondului funciar pe județe și pe țară;

8
 stabilirea impozitului funciar;
 cunoașterea fondului imobiliar -edilitar și starea acestuia;
 întocmirea studiilor și proiectelor pentru sistematizarea teritoriul ui și localităților;
 obținerea de date pentru întreținerea străzilor, drumurilor, căilor ferate etc;
 alegerea amplasamentelor obiectivelor industrial și social -culturale;
 folosirea, amenajarea și regularizarea cursurilor de apă;
 amenajarea și exploatarea rațională a pădurilor;
 protecția mediului;
 soluționarea litigiilor cu privire la terenuri dintre proprietari;
 realizarea bazei de date cadastrale necesare întocmirii SIT -urilor.
Cadastrul s -a dovedit a fi de -a lungul timpului u n ansamblu de activități tehnico –
organizatorice menite să deserveasca administrația, pe proprietarii bunurilor imobile în problemele
drepturilor reale de proprietate, iar din alt punct de vedere, cadastral a constituit o instituție
progresistă care a contr ibuit la dovedirea și garantarea proprietății.
Lucrările de cadastru sunt importante pentru realizarea sistemelor informaționale ale
teritoriului, capabile să furnizeze rapid date reale administrației publice locale și centrale, precum și
altor sectoare in teresate.
2.2 Funcțiile cadastrului general
Realizarea practică a cadastrului se face prin trei funcții corespunzătoare celor trei aspecte
ale acestuia. Funcția tehnică are ca obiect următoarele lucrări:
 stabilirea și marcarea pe teren prin borne cadastra le a hotarelor teritoriilor
administrative (comune, orașe, municipii);
 identificarea și marcarea prin borne a limitelor intravilanelor localităților;
 delimitarea bunurilor imobile din cuprinsul unui teritoriu administrativ, a parcelelor
din cadrul acesto ra în funcție de categoria de folosință și de posesorii acestora;
 efectuarea măsurătorilor pe teren și prelucrarea datelor cadastrale;
 întocmirea sau reambularea planurilor cadastrale;
 numerotarea cadastrală a sectoarelor cadastrale și a bunurilor imobile de pe întregul
teritoriu administrativ comunal, orășenesc sau municipal;
 întocmirea registrelor cadastrale și a situațiilor de sin teză și întreținerea cadastrului.

9
Documentele tehnice principale ale cadastrului sunt dosarul lucrărilor de delimitate, planurile
și hărțile cadastrale, registrele și fișele cadastrale.
Funcția economică are ca obiect executarea urmatoarelor lucrări: încadrarea terenurilor
agricole în clase de calitate; evid ența terenurilor agricole în funcție de stadiul degradării, a
terenurilor amenajate prin lucrări de îmbunătățiri funciare; evidența clădirilor după materialele de
construcție, dotarea cu instalații, confort, gradul de uzura, etc.
Funcția juridică a cadastr ului general trebuie să asigure identificarea corectă a proprietarilor
de terenuri și construcții și înscrierea acestora în documentele cadastrului general, pe baza dreptului
și actului juridic pe care se întemeiaza proprietatea. Se asigură publicitatea im obiliară, adica ce
deține fiecare cetățean pe teritoriul țării și cui aparține un anumit bun imobil.
2.3 Sistemul cărții funciare
Functionarea si organizarea cartilor funciare se bazeaza pe anumite reguli fundamentale
numite principii. Principiile de carte funciara sunt regulile de baza referitoare la organizarea,
conducerea si tinerea cartilor funciare, precum si la activitatea propriu -zisa de publicitate imobiliara
(operatiunile de inscriere a actelor si faptelor juridice privitoare la imobilele cuprinse in cartea
funciara). Identificarea si cunoasterea acestor principii este de o reala importanta practica, ea fiind
premisa aplicarii unitare si corecte a publicitatii imobiliare la nivel national.
Principiul opozabilitatii
Dacă, în conformitate cu prevederile art. 17 si 18 din Decretul -Lege nr . 115/1938 drepturile
reale imobiliare pot fi constituite, m odificate ori stinse, numai dacă sunt înscrise în cartea funciară ,
ceea ce achivala cu principiul efectului constitutiv de dre pturi reale al înscrieri i în cartea funciară ,
sub imperiul Legii nr. 7/1996 înscrierea î n carte a funciară a actului juridic de c onstituire, dobândire,
recunoaștere, stingere, modificare ș i de transmisiune a unor drepturi reale imobiliare are ca efect
opoza bilitatea față de eventu alii titulari de dre pturi reale imobiliare cu același obiect, față de acelaș i
autor, care nu au efectuat această operaț iune sau au efectuat -o ulterior art. 27 din legea 7/1996 si art.
93 din Regulament.
Iată, deci, că prin noua lege se înlocuieș te efec tul constitutiv de drepturi al înscrierii în cartea
funciară cu cel al opozabil ității. Ca urmare, între părti, operaț iunile juridice privind drepturi reale
imobiliare îș i produc efectele de la data î ncheieri i lor, în forma cerută de lege , dar ele pot fi opuse
terților numai de la data î nscrierii lor.

10
Legea consacră și anumite excepții de la principiul opozabilității, care sunt de strictă aplicare
și interpretare, acestea sunt cazurile în care drepturil e reale se dobândesc prin : succesiune,
accesiune, vânzare silită, uzucapiune, prin efectul legii, expropriere sau hotărâre judecătorească. În
aceste cazuri, drepturile reale sunt opozabile terților de la data dobândirii, fără să fie necesară
înscrierea.
Principiul publicitatii integrale
In esenta, principiul publ icitatii integrale este regula conform careia in cartea funciara trebuie
inscrise toate drepturile reale imobiliare, operatiunile materiale si, in cazurile anume prevazute de
lege, drepturile de creanta, faptele sau alte raporturi juridice in legatura cu i mobilele cuprinse in
cartea funciara.
Principiul legalitatii
Principiul legalitatii, nu poate fi confundat cu principiul oficialitatii, este un mijloc de
asigurare a corectitudinii si exactitatii inscrierilor din cartea funciara.
Legalitatea formala exprim a faptul ca registratorul va dispune numai inscrierea actelor si
faptelor juridice prevazute sau permise de lege, sprijinindu -se pe cerere si actele ce o insotesc.
Principiul oficialitatii
Potrivit acestui principiu, registratorul are dreptul si obligatia legala de a verifica din oficiu
cererea de inscriere, valabilitatea titlului in baza caruia se cere inscrierea in cartea funciara si
cuprinsul cartii funciare.
Principiul neutralitatii
Principiul neutralitatii consta in faptul ca inscrierile in cartea func iara nu se fac din oficiu, ci
numai la cererea celor interesati si numai cu privire la continutul cererii. Ca urmare, registratorul de
carte funciara poate dispune efectuarea de inscrieri numai in baza cererii formulata de persoana
interesata si numai in l imitele acesteia.
Principiul specialitatii
Acest principiu, consacrat si sub numele de principiul individualizarii, asigura exactitatea si
precizia documentelor cadastrale si a cartilor funciare. Regula este aceea ca cererea de inscriere a

11
actelor si faptelor juridice in cartea funciara sa fie admisa, numai daca in cuprinsul sau imobilele
sunt precis determinate.
Principiul prioritatii
Principiul prioritatii este regula potrivit careia efectele inscrierilor se produc retroactiv, de la
data inregistrati i cererii de inscriere. Data inscrierii confera rangul inscrierii, adica efectul acesteia
fata de celelalte inscrieri.
Principiul relativitatii
Principiul relativitatii, denumit si al consensului sau al acordului de vointe, este regula
conform careia orice inscriere in cartea funciara se poate face numai impotriva celui care la data
cererii era inscris in cartea funciara sau care urmeaza sa fie inscris ca titular al dreptului asupra
caruia se va face inscrierea.

Principiul fortei probante
Potrivit acestui principiu dreptul real inscris in cartea funciara se considera a fi exact, pe de o
parte, iar pe de alta parte nici un drept real nu poate exista si deci nu poate fi opus nimanui, daca nu
este inscris in cartea funciara.
2.4 Calculul suprafețelor
În activ itatea de cadastru cunoașterea ariei suprafețelor este o problemă de bază, suprafaț a
este un atribut ele mentar ală turi d e folosinț a, forma de proprietate sau deținere etc., față de care nu
se poate realiza evidența cadastrală .
În cadastru, prin suprafață, se înțelege aria unui contur î nchis proiectat pe un pl an de
referință. Metodele ș i procedeele de ca lcul a suprafețelor diferă în funcț ie de tipul datelor (numerice
sau grafice), de precizia cerută respectiv scopul urmă rit, de me todele de măsurare utilizate. Astfel,
determinarea suprafeț elor se poate face prin proce dee grafice, procedee mecanice ș i procedeul
analitic.
Relaț iile generale de calcul al suprafeț elor prin procedeul analitic:

12

Se consider ă conturul unui triunghi (1 -2-3) definit prin coordonatele rectangulare ale
vârfurilor, suprafaț a triun ghiului 123 poate fi determinată analitic în funcț ie de coordonata X
respectiv Y a punctelor de contur astfel:

De obicei suprafaț a unu i contur poligonal se calculează cu o formulă și se verifica cu
cealaltă. Astăzi este utilizat pe scară largă, calculul suprafețelor pe cale analitică asistată de
calculator.
În cad astrul general calculul suprafeț elor se face analitic, din coordonate le punctelor de
contur ale unităț ii administrativ -teritoriale (permietrul extravilan și intravilan subdivizat î n sectoare
cadastrale) ale corpurilor de proprietate și ale parcelelor rezultate în urma prelucră rii operațiunilor
de teren ș i de birou.
)1iY1iY(iX S2n
1i

)1iX1iX(iY S2n
1i

Fig. 2

13
Valorile suprafețelor calculate înscrise î n documentele cadastrul ui general se exprimă în
metri pătrați. Suprafețele calculate înregistrate î n cadastrul general po t fi diferite de suprafețele
înscrise î n actele de proprietate (titlu de proprietate, acte de vânzare -cumpă rare etc.)
Calculul analitic al suprafeț elor se fac e pentru: un itatea administrativ -teritorială , extravilan –
intravilan, sectoarele cadastrale, corpurile de propri etate, parcele. Pentru control în calculul
suprafeț elor ( în cazul î n care nu au fost determinate ana litic toate elementele), se au în vedere
următoarele:
 suma suprafeț elor parcelelor componente ale unu i corp de proprietate este egală cu
suprafaț a calculată a cor pului de proprietate, cu constrângere pe aceasta;
 suma suprafeț elor corp urilor de proprietate este egală cu suprafața calculată a
sectoarelor cadastrale , cu constrângere pe acestea;
 suma suprafeț elor s ectoarelor cadastrale este egală cu suprafața calculată a
extravilanului ș i a intrav ilanului, cu constrâ ngere pe acestea.
2.5 Norme tehnice privind documentațiile cadastrale (legea 700)
Art. 266. (1) Documentația anexată la solicitarea rece pției planului topografic necesar
întocmirii documentaț iei de autorizare a lucrărilor de construire sau desființ are:
 borderoul;
 dovada achită rii tarifelor legale;
 cererea de recepț ie;
 copia avizului de începere a lucrării, după caz;
 copia extrasului de carte funciară pentru informare;
 copia cerficatului de urbanism;
 inventarul de coordo nate al imobilului î n format digital;
 calculul analitic al suprafeț elor;
 memoriul tehnic, care va cuprinde: metodele de lucru, preciziile obț inute, date
referitoare la imobil, suprafaț a pe care se exec ută lucrarea, date referitoare la situația
existentă și la cea propusă , specificarea modulului de materializare a limitelor;
 planul de încadrare în zonă la scara 1 :5.000 – 1:10.000;

14
 planul topografic (în format analogic ș i digital – format .dxf) la scara 1:5.000 –
1:100, după caz, care va cuprinde reprezentar ea reliefului pentru zona supusă
investiț iei;
 fișierul .cpxml pentru zona supusă investiț iei.
(2) Pentru imob ilele aparținând do meniului pub lic sau privat al UAT -ului/județului/statului
care nu sunt înscrise î n evidentele de cadastru și publicitate imobiliară, la recepț ia planurilor
topografice necesare î ntocmirii documentaț iei de autorizare a luc rărilor de construire/desființare ș i la
recepț ia planurilor aferente studiilor de fezabilitate, nu se solicită extrasul de carte funciară ș i
certificatul de urbanism. În cazul identifică rii unor suprapuneri cu imobile înregistrate în baza de
date grafice, recepția se efectuează cu menț ionar ea suprapunerii pe planul recepționat și în procesul
verbal de recepț ie. Planul topografic supus recepț iei va purta sem nătura și ștampila deținătorului
legal al terenului și menț iunea “Certific amplasamentul”.
(3) La recepț ia planur ilor topografice necesare întocmirii documentației de autorizare a
lucrărilor de construire pentru lucrările de utilitate publice, care fac obiectul Legii energiei electrice
și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, nu se solicită extrasul
de carte funciară și certificat de urbanism. Pe planul topografic recepționat, oficiul teritorial va face
mențiunea “Exercitarea drepturilor de uz și de servitute asupra proprietăților private se face pe baza
convențiilor cadru, înche iate potrivit prevederilor Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.
123/2012”.
Art. 276. (1) Pentru recepț ia planului topografic, suport al documentației de urbanism,
documentaț ia se depune la oficiul terito rial. Planul topografic recepționat stă la baza întocmirii
documentației ce se realizează ulterior de proiectant, în vederea obținerii autorizației de
construire/desființ are.
(2) Anterior solicitării recepției planului de situație în vederea emiterii autorizaț iei de
construire pentru imobil – teren înscris în evidentele de cadastru și carte funciară fără geometrie, se
solicită actualizarea inf ormaț iilor tehnice, pentru integrarea geometriei imobilului în sistemul
integrat de cadastru și carte funciară, în vederea evitării suprapunerilor și a edi ficării construcț iilor
pe amplasa mente greș ite.

15

3. INSTRUMENTE ȘI METODE DE MĂSURARE

3.1 Metode și principii de măsurare utilizănd tehnologia GPS (noțiuni generale,
sistemul ROMPOS)
Tehnologiile lucrărilor de ridicare s -au perfecționat continuu datorită apariț iei unor inst alații
și instrumente geo -topo-fotogrammetrice moderne, caracteristicile tehnice principale ale a cestora
fiind precizia, siguranța î n exploatare, grad ul sporit de operativitate și eficiența economică ridicată .
Din cauza costului ridicat, care este cu mult mai mare ca al instrumentelor clasice,
răspândirea acestora este limitată, dar generalizarea în dotare, recomandată de performanțele
enumerate mai sus, este doar o problemă de timp. Din aceste motive instrumentele și procedeele
clasice de lucru vor fi menținute, în paralel, o perioadă de timp.
Revoluționând tehnica măsură torilor terestre Sistemul Global de Poziț ionare (Global
Positioning System), prin avantajele oferite , și anume precizie, randament, viteză și simplitate, iși
găsește tot mai multe aplicații atât în realizarea rețelelor de sprijin cât și în aplicațiile inginereș ti.
Se pun astfel bazele utilizării pe scară largă a tehnologiei în toate domeniile științei
măsură torilor terestre argumentele ce stau la baza alegerii teh nicii G.P.S. fiind:
 nu trebuie să existe vizibilitate a punctului urmă rit;
 precizia instrumentală milimetrică (1 mm pe coordonate, în continuă ameliorare)
satisface nevoile de precizie pentru toate deomeniile de utilizare;

16
 productivitatea mare a măsurător ilor scurtează durata acestora, le simplifică,
rezultând costuri scă zute;
 măsurătorile nu sunt restricționate de condiț iile atmosferice sau de ora la car e se fac,
zi sau noapte, satisfăcâ nd un deziderat m ai vechi privind continuitatea înregistră rilor;
 obținerea de măsură tori în timp real ș i de rezu ltate aproape simultan cu măsură torile.
Exploatarea eficientă a tehnologiilor GPS trebuie să fie realizată cu respectarea următoarelor
condiț ii:
 Geometria Sateliț ilor: Pentru a îndeplini condiția de precizie n ecesară este nevoie ca
în momentul observației sateliții să fie dispuș i optim din punct de vedere geometric;
 Vizibilitate : Semnalul emis de satelit poate fi deformat sau obturat de diferit e
obstacole sau, poate fi recepționat după ce a fos t reflectat de di ferite suprafeț e;
 Prelucrarea ș i Transcalculul : În cazul în care ne interesează poziția reciprocă a
punctelo r staț ionate, datele fur nizate pot fi utilizate direct î n sistemul mo ndial WGS
84 nemaifiind necesară transcalcularea acestora în sistemul naț ional;
 Disponibilitatea Sistemului : Satel iții GPS fiind proprietatea NASA, semnal ul este
codificat fiind necesară determinarea perio adei optime pentru care observaț iile da u
rezultatele dorite. S -a avut î n vedere ca pe perioada determinărilor să poată fi
observat simultan cel puțin 4 sateliți, cu o elevaț ie de cel putin 15 °, iar diluț ia
geometrica a preciziei să fie ma i mică decâ t 5.
 Cerinț a de Precizie : S-a dorit a fi de ± 1-5 mm suficientă scopului pr opus; de altfel s –
a constatat că precizia de determinare a poziției relative dintre puncte se încadrează î n
valori de ordinul 1 ±3×10-6 D (km), î nca din 1990 vorbindu -se de posibilitatea
obținerii unei precizii de ± 2 mm pentru distanț e mai mici de 1 km.
Există mai multe tehnici de mă surare care pot fi folosite de majoritatea receptorilor pentru
măsură tori GPS.
Metoda statică – folosită pentru linii lungi, rețele geodezice, studiul plă cilor tectonice etc.
Oferă o precizie mare pentru distanț e lungi, dar comparativ este lentă .
Metoda static rapidă – folosită pentru o rganizarea reț elelor de control locale, îndesirea de
rețele etc. Oferă o precizie ridicată pentru mă surarea bazelor de p ână la 20 km lungime și este mult
mai rapidă decât metoda statică .

17
Metoda cinematică – folosită pentru măsurarea de detalii și măsurarea de mai multe puncte
într-o succesiune rapidă . Este o modalitate foarte eficientă pentru măsurarea mai multor pun cte
situate aproape unul de altul.
Metoda de măsurare î n timp real RTK – la această metodă sunt folosite două receptoare, unul
care este ținut fix într -o stație de referință cu coordonate cunoscu te și al doilea este mobil,
efectuându -se concomitent măsurători de distanțe spre minimum 4 sateliț i identici.
Metoda de măsurare combinată – combinarea primelor trei metod e poate asigura executarea
orică rui proiect or icât de amplu, cu condiția cunoașterii ș i aprecierii corecte a locului și momentului
unde se pretează a fi utilizată fiecare metodă . Rol ul impactului planificarii lucrărilor se va evidenția
în acest caz î n mod deosebit.
În vederea lucrării me le de licență s -au folosit metoda radierii punctelor prin tehnologie GPS
prin metoda RTK (real time kinematic) prin conexiune la reț eaua ROMPOS, pentru imp lementarea
sistemului de proiecț ie Stereo 70, ne închiderea fiind de ± 3 cm. Observațiile din teren au fost
executate cu GPS ComNav T300, care are o precizie în limitele admise de instrucțiunile în viguare
(a legii nr. 7 a Cadastrului).

Fig 3. GPS ComNav T300

Metoda cinematică î n timp real (RTK)

18
Prin definiție poziționarea î n timp real RTK (Real Time Kinematic ) este varianta modernă a
metodei cinematice, car e presupune utilizarea unei stații de referință (permanentă GPS), de
coordonate WGS (World Geodetic System) cunoscute ș i a unui receptor mobil, instalat î n punctul
nou. Pe baza semnalelor emise de p atru sa teliți, î nregistrate simul tan de cele două receptoare, stația
de referința calculează unele corecț ii care se transmit prin unde radio UHF (Ultra High Frequency)
receptorului mob il, unde se obțin și se afișează î n timp real coordonatele antenei, resp ectiv ale
bornei punctului nou.

Fig. 4 SurvCE

Sistemul ROMPOS
ROMPOS este un sistem românesc de determinare a poziției prin care se asigură poziționări
precise în sistemul de referința ș i coordonate european ETRS89 (European Terrestrial Reference
System 1989) . ROMPOS se bazează pe sisteme de navigați e prin satelit (GNSS – Global Navig ation

19
Satellite Systems) incluzând GPS, Glonass și Galileo și pe baza rețelei naționale de staț ii GNSS
permanente.
Sistemul ROMPOS rep rezintă un proiect al Agenției Naț ionale de Cada stru și Publicitate
Imobiliară (ANCPI) și a fost lansat în România î n luna se ptembrie 2008. Acesta realizează sisteme
de determinare a poziț iei de tip DGNSS (Differential GNSS) ș i RTK (Real Time Kinematic).
Serviciile DGNSS/RTK se bazează pe transferul datelor prin intermediul internetului. Aceste date
sunt transmise î n format standardizat RTCM (Radio Technical Commission for Maritime Services)
cu ajutorul tehnologiei NTRIP (Networked Transport of RTCM via Int ernet Protocol).
ROMPOS este utilizat î n special în lucră ri de geodezie, cadastru, fotogrammetrie, to pografie,
cartografie, GIS, putând fi utilizat și în alte domenii de activitate în care se dorește determinarea
poziți ei pe ba za sistemelor globale de navi gație prin satelit: navigaț ie terestr ă, maritimă și fluvială ,
manag ementul dezastrelor, geodinamică sau meteorologie.

4. STUDIU DE CAZ

4.1 Operații geodezo -topografice e fectuate

20
4.1.1 Lucrări de teren
4.1.2 Lucrări de birou
4.2 Prezentarea softurilor utilizate
TopoLT este un program ce functionează sub AutoCAD sau IntelliCAD. Programul TopoLT
constituie un ajutor pentru cei ce realizează planuri topografice sau cadastrale în format digital.
Facilitățile oferite de acest program sunt :
 raporte ază direct în desenul CAD fișierul de coordonate, raportează direct
coordonatele din stația totală sau transmite coordonate din desen către stația totală;
 la raportare, textele punctelor pot fi optimizate astfel încat să nu existe suprapuneri
între ele sau suprapuneri față de celelalte entități aflate în apropierea punctului;
 codurile punctelor sunt traduse conform fișierului de interpretare a codurilor definit
de utilizator;
 se pot introduce grafic puncte cu sau fără cote, cotele pot fi obținute și prin
interpolare;
 se pot introduce automat puncte pentru entitățile (linii, polilinii, arce etc.) din desen
ce nu au puncte la capete;
 pot fi calculate coordonatele punctelor radiate (puncte polare) inclusiv cu
posibilitatea importului de măsurători de la majorit atea stațiilor totale cunoscute;
 pot fi receptionate măsurători pe portul serial de la un instrument;
 se pot face selecții ale punctelor după cod sau se pot modifica codurile punctelor;
 din desen pot fi extrase coordonatele punctelor și salvate în diferite formate, inclusiv
în formatele definite la instrumente (stații totale) sau în formate definite de utilizator;
 se pot crea tabele de coordonate pentru punctele selectate, inclusiv tabel separat
pentru punctele de stație;
 se poate crea modelul 3D al terenul ui și curbele de nivel, se pot calcula volume fără
nici un fel de restricție (volumul obținut prin intersecția unei suprafete 3D cu un plan
sau volumul dintre două suprafețe 3D de orice formă grid sau triunghiuri);
 modelele 3D pot fi tăiate sau unite;
 pot fi proiectate vertical entități 2D pe un model 3D pentru realizarea unor linii de
secțiune;

21
 se pot vizualiza tridimensional entitățile dintr -un desen cu randare în timp real, pot fi
salvate filme AVI cu corpurile tridimensionale în mișcare, pot fi salvate imagini, pot
fi vizualizate fișiere 3ds, se pot atașa texturi la corpurile 3D inclusiv cu atașarea unor
imagini în coordonate pentru o vizualizare fotorealistică a modelelor 3D, vizualizarea
este valabilă și pentru funcțiile de creare a modelului 3D și de calcul de volume;
 pot fi transformate imagini raster pentru a realiza corelarea acestora cu sistemul de
coordonate al planului, de asemenea imaginile raster pot fi atât tăiate cât și încadrate
odată cu efectuarea transformării, imaginile raster pot fi salv ate în diferite formate,
formatul de culori poate fi schimbat;
 se pot insera automat simboluri punctiforme de tip bloc .dwg sau shape după codul
punctului, interpretarea codurilor fiind dată de fișierul în care sunt definite codurile;
 se pot scala, roti, s au șterge simbolurile punctiforme automat după codurile
punctelor;
 se pot schimba automat simbolurile liniare (tipurile de linii) conform fișierului de
interpretare a codurilor;
 se pot detașa suprafețe folosind metodele cunoscute din cadastru pentru detașă ri
respectiv: paralelă, paralelă cu o direcție, perpendiculară, proporțională, printr -un
punct obligat și detașare cu deschidere obligată;
 se poate desena automat carioajul;
 se pot crea planșe numerotate pentru a putea face vizualizări sau printări planșă cu
planșă pentru cazul planșelor înlănțuite;
 se poate desena automat planșa cu chenar și cartuș ținând cont de spațiul de printare a
imprimantei și de formatul hârtiei;
 desenează poligoane, trasee sau puncte în Google Earth folosind librăria TransLT, un
alt produs al aceleași firme;
 configurarea programului a fost gândită astfel încat să asigure o cât mai larga gamă
de situații;
 programul funcționeaza în mai multe limbi, de asemenea programul poate fi tradus de
către utilizator în orice limbă.

4.3 Întocmirea planului topograf ic

22
4.4 Conținutul documentației tehnice