Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării [616358]
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRIC OLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: HORTICULTURĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
Absolvent: [anonimizat]:
Prof. dr. Maria APAHIDEAN
CLUJ -NAPOCA
2017
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
2
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: HORTICULTURĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența
fertilizării în z ona Ș imleul Silvaniei jud. Sălaj
Absolvent: [anonimizat]:
Prof. dr. Maria APAHIDEAN
CLUJ -NAPOCA
2017
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
3
CERCETĂRI PRIVIND COMPORTAREA UNOR HIBRIZI DE VARZĂ
SUB INFLUENȚA FERTILIZĂRII ÎN ZONA ȘIMLEUL SILVANIEI
JUD. SĂLAJ
Autor: Fodoran Octav Mihai
Îndrumător: Prof.dr. Maria Apahidean
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca,
Calea Mănăștur 3 -5, 400372, Cluj -Napoca, România
[anonimizat]
REZUMAT
Varza albă este originară din zona Mării Mediterane, provenind din specia sălbatică
Brassica oleracea. A fost cultivată de popoarele antice, în special de către greci și romani.
Datorită benificiilor multiple, cultivarea verzei are o importanță economică ridicată pe plan
mondial și national.
Scopul principal al lucrării a fost studiul influenței fertilizărilor foliare și a soiurilor
asupra dezvoltării, creșterii și a producției de varză de toamnă.
Pentru a stabili în ce măsură influențează pe de o part e soiul, pe de altă parte
fertilizarea foliară, creșterea, dezvoltarea și producția de varză de toamnă, în anul 2016 s -a
înființat o experiență bifactorială, având următorii factori și graduările aferente:
Factorul A soiul, cu 3 graduări: soiurile de var ză de toamnă: Ișalnița, Buzoiană și
Gloria,
Factorul B modul de fertilizare, tot cu 3 graduări: fără fertilizare suplimentară,
fertilizare foliară cu Macromix și fertilizare foliară cu Macromix + Microplant.
Producțiile realizate în cazul celor nouă v ariante au fost cuprinse între 47,35 t/ha, la
soiul Ișalnița, fără fertilizare, respectiv 102,86 t/ha, la soiul Buzoiană, fertilizat cu combinația
de îngrășăminte Macromix+Microplant.
CUVINTE CHEIE: Cultivar , fertilizare foliară, varză de toamnă.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
4
RESEARCH REGARDING THE BEHAVIOR OF SOME HYBRIDS
CABBAGE BY THE INFLUENCE OF FERTILIZATION IN THE AREA
OF SILVANIE JUD. SĂLAJ
Author: Fodoran Octav Mihai
Scientifically coordinator : Prof.dr. Maria Apahidean
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj -Napoca,
Calea Manastur 3 -5, 400372, Cluj -Napoca, Romania
[anonimizat]
ABSTRACT
White cabbage has the origin in the Mediterranean Sea, originating from the wild
Brassica oleracea. It was cultivated by the ancient peoples, e specially by the Greeks and the
Romans. Thanks to the multiple benefits, white cabbage cultivation has a high economic
importance on the world and at the national levels.
The main aim of the paper was to study the influence of foliar fertilization and
varieties on the development, growth and production of autumn cabbage.
In order to determine to what extent the variety influences on the one hand the foliar
fertilization, the growth, the development and the production of autumn cabbage, in the year
2016 a bifactorial experience has been established with the following factors and graduations:
Factor A : variety with 3 graduations: autumn cabbage varieties: Isalnita, Buzoian a
and Gloria
Factor B : fertilization mode, also with 3 graduations without additio nal fertilization,
foliar fertilization with Macromix and foliar fertilization with Macromix + Microplant.
The yields for the nine variants were 47.35 t / ha, in the Isalnita variety, without
fertilization, respectively 102.86 t / ha, in the Buzoian varie ty, fertilized with the Macromix +
Microplant fertilizer combination
KEY WORDS: varieties , foliar fertilization, autumn cabbage.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
5
Capitolul I. Importanța cultivării legumelor ………………………….. ………………………….. ………. 7
Capitolul II.Studiul actual al cunoașterii în ceea ce privește cultura verzei albe de căpățână 9
2.1 Importanța economica și alimentară ………………………….. ………………………….. …………. 9
2.2 Importanța terapeutic ă ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 9
2.3 Originea și aria de răspândire ………………………….. ………………………….. ……………….. 12
2.3.1 Originea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 12
2.3.2 Aria de r ăspândire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 12
2.4 Particularitați botanice și biologice ………………………….. ………………………….. …………. 14
2.5 Relațiile cu factorii de mediu ………………………….. ………………………….. …………………. 17
2.5.1 Temperatura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 17
2.5.2 Umiditatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 18
2.5.3 Lumina ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
2.5.4 Solul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 18
2.6 Soiuri și hibrizi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 19
Capitolul III. Caracteristici tehnologice ale culturii verzei albe de c ăpățână ………………….. 22
3.1 Tehnologia de cultură în câmp ………………………….. ………………………….. ……………….. 22
3.1.1 Cultura verzei timpurii. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 23
3.1.2 Cultura verzei de vară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 26
3.1.3 Cultura verzei de toamnă ………………………….. ………………………….. …………………………. 27
3.1.4 Cultura verzei prin semănat direct ………………………….. ………………………….. …………….. 27
3.1.5 Cultura verzei albe în seră ………………………….. ………………………….. ……………………….. 28
3.2 Tehnologia de cultură în spații protejate ………………………….. ………………………….. …. 29
3.2.1 Tehnologia de cultură a verzei în solarii ………………………….. ………………………….. ……. 29
3.2.2 Tehnologia de cultură prin protejare temporară ………………………….. ………………………. 30
3.3 Recoltarea și condiționarea ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
3.4 Păstrarea și condiționarea ………………………….. ………………………….. …………………….. 31
Capitolul IV. Studiul condițiilor naturale ale localității șimleul silvaniei ……………………….. 32
4.1 Istoricul, situația geografică și ad ministrativă ………………………….. ………………………. 32
4.2 Repere geografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 33
4.6 Rețeaua hidrografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 34
Capitolul V. Organizarea și desfășurarea cercetărilor ………………………….. ……………………. 36
5.1 Scopul și obiectivele cercetărilor ………………………….. ………………………….. …………….. 36
5.2 Materialul biologic folosit în experiențe ………………………….. ………………………….. …… 37
5.2.1 Soiul de varză de toamnă “de i șalnița” ………………………….. ………………………….. ………. 37
5.2.2 Soiul de varz ă de toamnă “buzoiană” ………………………….. ………………………….. ………… 37
5.2.2 Soiul de varză de toamnă “gloria” ………………………….. ………………………….. …………….. 38
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
6
5.3 Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 39
5.4 Tehnologia de cultură aplicată ………………………….. ………………………….. ……………….. 45
Capitolul VI. Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. …………………… 49
6.1 Rezultate privind creșterea și dezvoltarea plantelor ………………………….. ………………. 49
6.2 Rezultate privind producția ………………………….. ………………………….. …………………… 55
Capitolul VII. Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. ………….. 59
7.1 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 59
7.2. Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 60
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 61
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
7
CAPITOLU L I. IMPORTANȚA CULTIVĂRII LEGUMELOR
Cultura legumelor a constituit una din primele activități practice ale omului. Pe măsura
dezvoltării societății s -au dezvoltat continuu cunoștințele și metodele de cultivare a plantelor
legumicole.
În felul acesta legumicultura s -a consolidat ca o știință de sine stătătoare,
desprinzându -se de fitotehnie, din care face parte în sens larg.
Perfecționarea tehnologiilor de cultură a legumelor în câmp, apariția și dezvoltarea culturilor
forțate în sere și răsadnițe și a celor protejate în adăposturi din mase plastice sau sticlă fără
sursă permanentă de încălzire, a determinat o delimitare și mai puternică a legumiculturii ca
știintă de sine stătătoare (http :// il.md).
Datorită valorii alimentare ridicate, legumele însoțesc din ce în ce mai mult în hrana omului
alte produse ca: pâinea, carnea, brânzeturile etc., contribuind la o mai bună asimilare a
acestora. Valoarea și imp ortanța consumului de legume se apreciază nu numai strict din punct
de vedere nutritiv și mai cu seamă după efectul favorabil asupra organismului uman.
Din analiza compoziției chimice a legumelor rezultă că ele conțin aproximativ 78 –
93% apă și 7 -22 % s.u . Conținutul cel mai ridicat în s.u. îl au legumele din grupa cepei (de la
13,5 % – praz la 38% -usturoi) iar cel mai scăz ut (4,8 -5%) castraveții, salată .
(www.agricultor.ro)
Cele mai frecvente vitamine ce se găsesc î n majoritatea legumelor sunt A, B, C, D, E, K, PP.
Un om matur, în funcț ie de activitatea pe care o depune în 24 ore, are nevoie de
vitamina A – 1 mg, vitamina B1 si B2 cate 2 mg, vitamina C – 50 mg, vitamina PP – 20 mg.
În cazul efortului fizic, cantitatea de vitamine C, B si PP se dublează . Conținutul în săruri
minerale sporeș te valoarea alimentară a legumelor. Să rurile minerale au un rol important în
formarea și întărirea oaselor, în formarea hemoglobinei din sânge, precum și la neutralizarea
activității secreț iilor gastrice.
Majoritatea le gumelor conțin săruri de calciu, fier, magneziu, fosfor, etc. Având aceste
calități, legumele nu ar trebui să lipsească din meniul nostru zilnic . (http ://gradinalegume.ro)
Față de alimente, legumele au un conținut mediu mai scăzut de substanțe energetice (lipide,
glucide) fiind produse hipocalorice.
Compoziția depinde în mare măsură de specie, de varietate și soi, dar și de condițiile naturale
și agrotehnice în care se desfășoară culturile.
Astfel , continunul mediu de glucide la diferite specii, dife ră între 3,7 -6% dar poate
ajunge la 10 -26% în ceapă, praz, pepeni, mazăre verde, usturoi, cartofi, hrean. Conținutul
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
8
mediu de protide variază între 1,3 -2,2%, dar atinge valori maxime de 3,5 -8,5% în spanac,
mazăre verde, usturoi, ciuperci. Conținutul de lip ide este foarte scăzut, cel mai ridicat fiind de
0,7% în frunzele de pătrunjel.
Glucidele . Se găsesc în legume sub formă de zaharuri simple, monoglucide,
oliglucide, poliglucide sub formă de amidon, ca substanță de rezervă în rădăcini și tuberculi
precum și celuloză, hemiceluloză, substanțe pectice, ca elemente de construcție a țesuturilor
de susținere și vasculare denumite „fibre alimentare”.
Monoglucidele predominant în legume sunt mai ușor asimilate în organism decât
oliglucidele iar unele poliglucide, ca celuloză, hemiceluloză deși au o digestibilitate redusă, au
efect favorabil în formarea bolului alimentar .
Legumele acoperă aproximativ o treime din necesarul de fibre în alimentație, cele mai
bogate fiind morcovii, țelină, varza, conopida, broccoli, ardeiul, fasolea, mazărea. Se știe că
proteinele de origine animală au o valoare biologică mai ridicată, și echilibrat de aminoacizi
esențiali, față de proteinele vegetale, dar prin combinarea diverselor vegetale, în anumite
proporții, se poate asigură necesarul de aminoacizi asentiali .
Lipidele. Sunt substanțe formate din acizii grași și derivații acestora prin esterificare
cu alcooli(gliceride, ceride, steride, precum și din lipidele complexe(glicofosfolipide,
sfingolipide). Lipidel e de origine vegetală sunt mai bogate în acizi grași nesaturați( oleic,
linoleic, linolenic) care defavorizează creșterea colesterolului sangvin, prevenind o serie de
boli metabolice ca ateroscleroza: hiper tensiunea arterială, infarctul miocardic și hemor agia
cerebrală .
Vitaminele sunt substanțe absolut necesare dezvoltării și întreținerii funcțiilor vitale
organismului uman. Lipsa sau insuficienta lor din alimentație, chiar și pe o perioadă scurtă,
cauzează grave disfuncții ale proceselor metabolice sau boli specifice(rahitism, scorbut).
În general toate legumele intens colorate sunt bogate în carotenoide, dar mai ales
morcovul roșu, spanacul, frunzele de pătrunjel și țelină, varza de frunze, dovlecelul, ardeiul.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
9
CAPITOLUL II. STUDIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN CEEA CE
PRIVEȘTE CULTURA VERZEI ALBE DE CĂPĂȚÂNĂ
2.1 IMPORTANȚA ECONOMICA ȘI ALIMENTARĂ
Căpătina, ca parte comestibilă, se poate consuma în tot timpul anului în stare
proaspătă, mutată, deshidratată sau congelată. Valoarea alimentară a verzei este dată de
conținutul ridicat în hidrați de carbon, săruri minerale și vitamine utilizate aproape i ntegral de
organismul uman. Sub aspect economic, cultura verzei își justifică rentabilitatea prin
realizarea de venituri substanțiale în urma valorificării producției pentru consumul intern și la
export.
Varza este o legumă foarte puțin calorică, e a avînd în jur de 25 de calorii (100 kjouli)
la 100 de grame de produs. Glucidele, care furnizează o parte din calorii, sînt constituite în
primul rînd din pentosan, glucide parțial asimilabile. În afară de asta, ele mai conțin zaharoză,
glucoză și fructoz ă.
Protidele, care completează aportul energetic, sînt prezente și ele la un nivel ridicat.
Bogăția vitaminică a verzei trebuie însă subliniată, ea figurînd printre legumele cu cel mai
mare conținut de vitamina C (cele mai bogate sînt foile aflate la exterior). Prin fierbere însă se
pierde cam 30 -40 la sută din conținutul de vitamina C.
Varza este de asemenea foarte bogată în vitamina E: 2 -7 mg la 100 g, ceea ce
constituie un adevărat record pentru o legumă, 200 de grame de varză consumate zilnic
acoperind necesarul zilnic de vitamina E . Vitaminele din grupă B sunt și ele foarte bine
reprezentate: B1, B2, B3, B5, B6, B9, adică toate cele care constituie grupa anticanceroasă .
2.2 IMPORTANȚA TERAPEUTIC Ă
Această legumă prezintă numeroase efecte pozitive asupra sănătății și poate fi
consumată atât în stare crudă, în salate, cât și gătită, fără să își piardă calitățile nutritive.
Consumul regulat de varză are efect anticancerigen datorită antocianilor. Un st udiu desfășurat
în China arată că un consum zilnic de legume crucifere (precum varza, broccoli, conopida,
varza de Bruxelles) este asociat cu un risc mult mai mic de cancer la sân.( http://www.csid.ro )
O mare atenție este necesară la compresele pentru răni sau abcese. Se vor alege frunze
tinere, din care se vor tăia fâșii late de 3 -4 cm alături de nervura centrală a frunzei. Dacă nu
avem la dispoziție frunze tinere, atunci alegem foile cele mai netede și tăiem fâșii de la
margine sau dinspre nervuri, pe care apoi le presăm și le aplicăm ca țiglele pe acoperiș; grație
acestei așezări, secreția se scurge printre ele. În orice caz, pe rană nu trebuie să fie nicio
încrețitură, ci numai frunze netede, bine întinse.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
10
Vindecarea cu varză a unui abces de orice mărime și orice vechime este nepericuloasă
și recidivele sunt rare.
Cicatricele rămase după aplicarea frunzelor de varză au un aspect frumos și curat.
Scarlatina, pojarul, vărsatul și alte boli asemănătoare care au fost tratate cu varză nu lasă după
ele decât puține complicații sau chiar deloc.
Boli la care efectul verzei se face cel mai bine simțit
Varza este un remediu bun de luat în seamă pentru urmă toarele afecțiuni: vărsat,
urticarie, pojar, scarlatină, zona zoster, eczeme, afecțiuni eruptive, erizipel (cangrenos,
traumatic), inflamații ale capilarelor, vaselor de sânge, ganglionilor lim fatici, leziuni, răni,
febre, malarie, nevralgii de orice fel, reu matism, coxalgie, diabet și gută, migrene, astm,
guturai, bronșit e, inflamații oculare.
Diferite moduri de aplicare
Amețeală, cefalee, irascibilitate, tensiuni nervoase: se înfășoară picioarele cu frunze
de varză, schimbând compresa dimineața și seara.
Arsuri: compresele cu varză atenuează arsurile, durerea, evită forma rea bășicilor și
lasă în urmă cicatrice curate și mult mai puțin inestetice (față, mâini, gât).
Astm: dimineața și seara, pe piept și porțiunea superioară a abdomenului, se pun
comprese din frunze mari.
Cruste pe pielea capului: se îndepărtează părul de pe partea bolnavă, apoi se aplică
fâșii de frunze și se fixează bine cu o căciuliță. Se înlocuiesc de 2 ori pe zi; dacă secreția este
abundentă, se schimbă mai des, deoarece altfel apar iri tații. La fiecare schimbare se spală bine
capul.
Gută: se pun compre se pe locurile dureroase; dacă sunt atinse degetele, se înfășoară
piciorul sau mâna în fâșii din frunze de varză, se leagă, se învelesc locurile cu vată și apoi cu
o pânză.
Inflamații oculare: când sunt intense, se pun comprese ziua și noaptea, dacă sunt m ai
ușoare, numai noaptea.
Malarie: compresele care se aplică pe brațe și picioare atrag sângele în aceste părți și
micșorează brusc afluxul de sânge la cap.
Nevralgii: compresele se aplică pe locurile dureroase.
Panarițiu: se înfășoară degetul întreg, reîn noindu -se compresa dimineața și seara.
Pojar: compresele se pun dimineața și seara pe extre mități, cu frunze de varză ușor
încălzite. Concomitent se beau ceaiuri medicinale din tei, viorele sau mușețel.
Reumatism: se pun comprese pe locurile dureroase.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
11
Înainte de aplicarea frunzelor de varză, se recomandă ca pielea să fie bine spălată, în
toate cazurile.( http://www.medicina -alternativa.terapii -naturiste.com/terapia -cu-varza/ )
Boli prevenite prin consumul de varza
Boala canceroasă – în ultimii douăzeci de ani au fost efectuate nu mai puțin de 94 de
studii, care au arătat ca varza consumată crudă, murată sau gătită rapid are efecte antitumorale
și anticancerigene. Principiile active din frunzele de varză induc celulelor maligne apoptoza
(un program de autodistrugere folosit de organism pentru eliminarea celulelor îmbătrânite),
reglează acțiunea hormonilor steroidieni în organism (implicați în apariția a numeroase fo rme
de cancer), reglează ritmul de diviziune celulară, induc o creștere a producției enzimelor
responsabile de inactivarea și de eliminarea celulelor maligne.
Cancerul vezicii urinare -sunt diagnosticate la nivel mondial, în medie, câte 336.000
de noi caz uri în fiecare an, afectând de trei ori mai mulți bărbați decât femei. Conform
cercetărilor medicilor de la Universitatea din Texas, care au studiat cazurile a 697 de bolnavi
de cancer al vezicii urinare, în paralel cu cazurile a 708 persoane sănătoase din aceeași grupă
de vârstă și de aceeași rasă, consumul de varză reduce puternic incidența acestei boli. La
persoanele care consumă de mai multe ori pe săptămâna varză crudă (dar și alte legume
înrudite, cum ar fi varză roșie sau broccoli) incidență cancerul ui vezicii urinare este cu 29%
mai mică .
Cancerul de prostată – o cercetare făcută în Statele Unite pe 1000 de persoane de sex
masculin arată că persoanele care consumă, la măcar o treime din meșe, legume în stare crudă
au cu 35% mai mari șanse să nu facă această boală. Interesant este ca la cei care consumă, la
măcar o treime din mese, în mod special varză crudă și legume înrudite (broccoli, varză
roșie), riscul de a face cancer la prostată scade cu 44%.
Cancerul la sân -femeile care consumă varză sau varză murată se bucură într -o
proporție foarte ridicată de imunitat e față de cancerul la sân. Conform cercetărilor, cea mai
ridicată rată a imunității o au femeile care au consumat varză, încă de la vârstă de 12 -13 ani,
măcar o data la 2 -3 zile. În multe regiuni din Polonia, de pildă, unde datorită obiceiurilor
culinare o femeie consumă încă din adolescentă, anual, în medie, 25 -30 kg de varză, cazurile
de cancer mamar sunt mai rare, cu incredibilul procentaj de 72%, față de celelalte zone ale
lumii.
Cancerul de colon și de rect -într-un studiu -gigant făcut în Olanda, au f ost colectate
datele privind vulnerabilitatea la cancer de intestin, în raport cu obiceiurile alimentare, de la o
sută de mii de persoane, pe o perioadă de timp de șase ani. (http://www.formula –
as.ro/2011/995/medicina -naturii -44/varza -14441 )
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
12
2.3 ORIGINEA ȘI ARIA DE RĂSPÂNDIRE
2.3.1 ORIGINEA
Varza albă este originară din zona Mării Mediterane, provenind din specia sălbatică
Brassica oleracea var. silvestris L. A fost cultivată de popoarele antice, în special de către
greci și romani. La celelalte popoare din Eu ropa s -a răspândit prin sec. IX -XII, la început în
zona occidentală și apoi în cea orientală.
Din grupa legumelor vărzoase fac parte următoarele specii : varza albă pentru
căpățână, varza roșie, varza creață, gulia, conopida, broccoli, varza de Bruxelles, varza
chinezească, varza pentru frunze. Toate aceste specii fac parte din familia Brassicaceae și se
comportă în cultură ca plante bianuale făcând excepție conopida și b roccoli, care sunt anuale.
După unii autori (Schwanitz, citat de Indrea, 1979) formele de varză cunoscute în
antichitate aveau o rozetă densă dar fără căpățână. Forma actuală a verzei pentru căpățână a
apărut prin sec. al XII -lea ca o mutație urmată apoi d e lucrări de selecție.
Figura 2.1
2.3.2 Aria de r ăspândire
Varza albă este răspândită în majoritatea regiunilor de pe glob, cu climă temperată,
subtropicală sau chiar tropicală. În anul 2012 pe glob s -au cultivat aproximativ 2 mil. ha
realizându -se o producție medie de 24,4 t/ha.
În Europa s -au cultivat 183,9 mii ha cu o producție medie de 28,3 t/ha. Printre țările
mari cultivatoare se află Polonia (33 mii ha 34,4 t/ha), România (3 0 mii ha 22,5 t/ha), Serbia
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
13
(27 mii ha 12,7 t/ha), Mar ea Britanie (15 mii ha -52,8 t/ha), Spania (13 mii ha 27,6 t/ha ),
Franța (11 mii ha 22,8 t/ha), Italia (17 mii ha -19,5 t/ha), Germania(14,4mii ha – 54.3 t/ha).
Se poate observa în figura 2.2 că în perioada 2010 -2014 suprafețele mondiale cât și
producția medie la ha, cultivate cu varz ă au crescut considerabil.
Figura 2.2 Evolutia suprafețelor cultivate și producția medie la plantele vărzoase
pe plan mondial 2010 -2014 ( www.fao.org )
În România, cultura verzei albe pentru căpățână este răspândită în toate zonele cu
excepția regiunilor înalte de munte. Regiunile foarte favorabile sunt reprezentate de luncile
râurilor din zona colinară din Transilvania, Moldova, dar și în zona de Câmpie din sudul și
vestul țării (în special pentru culturile extratimpurii din solarii și cele timpurii din câmp).
Figura 2.3 Evoluția producției totale cât și a suprafețelor cultivate cu plante
vărzoase în perioada 2010 -2014 Romania ( www.fao.org )
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
14
2.4 PARTICULARITAȚI BOTANICE ȘI BIOLOGICE
Clasificarea științifică a verz ei este dată de figura următoare :
Regnul Plantae
Divizia Magnoliophyta
Clasa Magnoliopsida
Ordinul Brassicales
Familia Brassicaceae
Genul Brassica
Specia Oleraceae
Varietatea Capitata
Forma Alba
Clasificarea științifică a verzei albe de căpățână
Denumirea științifică derivă din latin a “brassica”.
Varza albă este o specie bi enală, care în primul an de vegetatie formează în sol o
rădăcină ramificată iar la suprafață o tulpină scurtă (cocean) pe care sunt dispuse frunzele.
Înălțimea plantelor este de aproximativ 35-40 cm în stadiu vegetativ, tulpinile
florifere,
formate în anul al doilea ajungând până la 2 metri .
Rădăcina (Figura 2. 4.) este pivotantă și bine ra mificată (Indrea și colab, 2007 )° La
culturile înființate prin semănat direct, acestea pătrund în sol până la 120 -150 cm, marea
majoritate a acestora fiind răspândite însă până la 30 -40 cm adâncime (Indrea și Apahidean,
2004; întărea și colab., 2007 ). Mai mult de 90% din Sistemul radicular al plantelor mature se
găsește pe această adâncime și pe un perimetru de 40 cm. La culturile înființate prin răsad,
datorită ruperii vârfului rădăcinii principale, în momentul repicării răsadului sau la plantare
(în cazul răsadurilor nerepicate) sistemul radicular se ramifică și nu mai pătrunde în
profunzime (Măniuțiu, 2008).
De aceea , culturile înființate prin răsad are nevoie de mai multe udări față de cele semănate
direct.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
15
Figura 2.4 Rădăcina de varză (http://soilandhealth.org )
Tulpina,în primul an de cultură cînd se formează căpățîna, este scurtă (15 -30 cm) și
are forma cilindrică, pe ea se insera frunzele de rozet ă și cele care formează căpățîna . La
plantele sem incere, în anul al doilea de cultură,are înălțimea de 90 -150 cm și este ramificată.
Frunzele prin modul lor de creștere participă la formarea căpățînii. Cele exterioare au
culoarea verde închis albăstrui, sunt acoperite cu pruină și au nervurile mai mult sau mai puțin
evidente cu o culoare mai deschisă decât frunzele. Cele interioare su nt alb -gălbui și servesc
pentru depunerea substanțelor de rezervă.
Florile au culoarea galbenă ș i pot fi în număr de 3 000 -4 000 pe o plantă ; perioada de
înflorire este cu prinsă între 20 -25 de zile. Fructul este o silicvă de formă cilindrică ușor turtită,
care conține 15-30 semințe. Pe o plantă se pot forma circa 1 400 de silicve. Semințele sînt
mici, de formă sferică,au suprafața netedă și culoarea maron închis. Fiind plan tă bienală,
semințele se obțin în anul al doilea de viată.
Căpățâna (Figura 2.4.1.) este formată din 60 -75 frunze și reprezintă 70 -80% din
greutatea plantei. Ele au formă diferită: sferică, rotund -turtită, ovală și pot avea în medie 0,5 -l
kg la soiurile timpurii și 2 -4 kg la cele tardive . Diametru căpățânilor este un character de soi
cu valoarea cuprinsă între 25 -35 cm. (Indrea și colab., 2007).
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
16
Figura 2.4.1 Secțiune longitudinală: 1 – Frunze exterioare, 2 – Frunze interioare, 3 –
Inima frunzei, 4 – Tulpina principală, 5 – Merist emă terminală, 6 – Frunzele din
căpățână
În anul al doilea, după parcurgerea perioadei de vernalizare, apar tulpinile florifere pe
care sunt frunzele mici, sesile. Tulpinile florifere sunt ramificate, ajung la o înalțime de 100-
150 cm și poartă inflorescențe de tip racem.
Florile bisexuate sunt galbene, pe tipul 4. Pedicelul floral are o lungime de aproximativ 2 cm,
sepalele au formă oblongă și o lungime de aproximativ 1 cm, petalele obovate cu o lungime
de 1,5 -2,5 cm, galbe ne sau alb -gălbui . Cele patru sepale au poziție mai mult sau mai puțin
erectă. Bobocii florali se deschid sub presiunea creșterii rapide a petalelor. Deschiderea
florilor începe după -masa și de obicei se deschid în totalitate până dimineața următoare.
Anterele se deschid câteva ore mai târziu ca florile. Nectarul, care atrage polenizatorii, mai
ales albinele, este secretat de două glande nectarifere situate între baza staminelor scurte și
ovar.
În Figura 2.4.2 planta se află în anul al doilea de vegetație când deja a aparut tulpina floriferă
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
17
Figura 2.4.2
2.5 RELAȚIILE CU FACTORII DE MEDIU
Când se face alegeriile speciilor legumicole, se va ține seama de următoarele
elemente: dinamica temperaturii mediului ca factor limitativ, urmărită pe intervale mai mici
(semidecadă, decadă), dinamica precipitațiilor, cerințele speciilor legumicole față de
temperatură, în general și pe fenofaze.La toate acestea se adaugă și alți factori, precum: durata
de strălucire a soarelui, care influențează direct temperatura, potențialul productiv al soiurilor
(Popescu și Zăvoianu, 2011).
Varza se poate cultiva în diferite zone, deoarece are o plasticitate biologică ridicată. Se poate
cultiva până la altitudini de 1300 -1500 m.
2.5.1 Temperatura
Varza albă este o plantă de climat temperat. Temperatura optimă de creștere a
plantelor este d e 15-20°C, minimă 2 -3°C iar maximă 30°C. Semințele încep să germineze la
3-4°C iar temperatura optimă de germinație este de 18 -20°C, când germinația se realizează
după 3 -4 zile. La o temperatură în substrat de 10 -12°C sunt necesare pentru germinație 10 -12
zile iar la 15°C, germinația se realizează după 7 -8 zile.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
18
Plantele tinere de varză rezistă la -2…-3 °C când nu au fost călite în prealabil și până la -10°C
dacă acestea au fost bine călite. Pentru parcurgerea perioadei de vernalizare plantele necesită
temperaturi de 4 -5°C, timp de două luni, în timpul perioadei de repaus vegetativ.
2.5.2 Umiditatea
Cerințele față de umiditate sunt mari. Consumul zilnic de apă este variabil, de la 0,2 –
0,4 l până la 2 -2,5 l pe plantă, în funcție de faza de vegetație. Până la formarea căpățânilor,
umiditatea solului trebuie menținută la 70 -75% din capacitatea de câmp și 75 -80% în faza de
formare a căpățânilor.
După formarea căpățânilor, ploile abundente imediat dupa o perioada mai
îndelungată de secetă determină, la unele soiuri, crăparea căpățânilor și astfel se depreciază
calitativ.
Plantele au nevoie de o cantitate mică de apă în primele faze ale vegetației, când încă
sistemul radicular este puțin dezvoltat deoarece rădăcinile să nu se axfisieze și de o cantitate
mult mai mare de apă în timpul sintetizării și depozitării substanțelor de rezervă (Chilom,
2005).
Adâncimea la care se situează rădăcinile plantelor depinde în mare măsură de tipul de
sol, metodele de producere a răsadurilor, aprovizionarea cu apă a sol ului, metodele de irigare,
suplimentarea solului cu exigen și un drenaj corespunzător. Un sistem radicular puternic ajută
la evitarea problemelor ascciate cu stresul cauzat de secetă în perioada de cultură. Cea mai
mare parte a sistemului radicular atinge adâncimea de 35 cm, deci această porțiune trebuie
irigată cu regularitate, mai ales în perioadele secetoase.
2.5.3 Lumina
Varza albă este o plantă tipică, de zi lungă, lipsa luminii provoacă alungirea răsadului
și formarea unor căpățâni mici și puțin îndesate. Intensitatea luminoasă ridicată promovează
dezvoltarea frunzelor late și formarea căpățânii. Greutatea căpățânii descrește dacă
intensitatea luminii este mai mică de 200 cal/cm 2/zi. Lungimea zilei nu afectează formarea
căpăț ânii, dar poate reduce rata creșterii și greutatea frunzelor
2.5.4 Solul
Varza are cerințe ridicate față de sol. Rezultate bune se obțin pe soluri bine structurate
și fertile. Pentru culturile timpurii sunt potrivite solurile mijlocii spre ușoare iar pentru cele de
vară-toamnă, cele mijlocii spre compacte care rețin mai bine ap a în timpul verii.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
19
Reacția solului trebuie să fie neutră spre ușor alcalină (pH=6,5 -7,8). Pentru cultura
verzei trebuie evitate solurile acide care, favorizează atacul de hernie (Plasmodiophora
brassicae) (Puia, 2006).
La plantele vărzoase întâlnim o ser ie de deficiențe nutritionale: deficiența de bor (care
duce la o creștere săracă și formarea unei căpățâni insuficient dezvoltate, deformată, cu
frunzele brunificate și tulpini goale), deficiența de molibden (care cauzează pete galbene pe
frunze, moartea ț esuturilor, puncte de creștere deformate, formarea deficitară a căpățânii sau
chiar lipsa acesteia.
Consumul specific e ste de 3 -3,5 kg N, 0,9 -l,2 kg P 2O5, 4-5 kg K 2O, 5-5,8 kg CaO, 0,4 –
0,6 kg MgO la tona de produs. Pentru obținerea unui produs de calitate, raportul între azot și
potasiu trebuie să fie l:l,5. Excesul de azot și insuficiența de potasiu determină prelungirea
perioadei de vegetație, formarea unei căpățâni afânate și reduce capacitatea de păstrare a
acestora.
Fosforul are efect favorabil asupra sistemului radicular și a formării căpățânii.
Contribuie la mărirea procentului de substanță uscată în plantă.
Azotul are rol important în procesul de nutriție, influențând în mod direct formarea
căpățânii. Azotul se administrează înainte de plantare și fazial în cursul perioadei de vegetație.
Excesul de azot în pe rioada creșterii intense a căpățânilor, favorizează crăparea acestora.
Potasiul și calciul trebuie să se afle în echilibru cu celelalte elemente nutritive.
2.6 SOIURI ȘI HIBRIZI
Sortimentul de soiuri (cultivaruri) de varză albă pentru căpățână este foarte larg
dezvoltat mai ales în țările cu un sector de ameliorare puternic și într -o continuă îmbunătățire.
La noi în țară se cultivă atăt populațiile locale, unele soiuri ameliorat e cu polenizare
liberă, cât și hibrizi Fl , provenind din străinătate. În ultimii ani au fost obținuți primii hibrizi
comerciali la Stațiunea de Cercetări Legumicole Bacău (Mihu 2000).
Soiurile de varză se pot clasifica dupa: precocitate (timpurii , de vară sau de toamnă) ,
recomandarea pentru sistemul de cultură (în camp, în sere sau solarii).
Alegerea materialului biologic se va face în așa fel încât speciile legumicole alese să
fie în măsură să valorifice condițiile climatice create printr -un efort financ iar deosebit.
Pentru îndeplinirea obiectivului principal, realizarea unor culturi profitabile, este necesar să se
țină seama de câteva criterii:
-plantele cultivate trebuie să realizeze producții mari și de calitate
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
20
-să se aleagă hibrizi F 1 sau soiuri sp ecializate care să corespundă atât cerințelor
tehnologice cât și a celor de piață.
În cultură se găsesc soiuri și hibrizi cu perioadă de vegetație diferită care se cultivă în
câmp, sere sau solarii și permit astfel obținerea producției eșalonate, în funcți e de destinația
acesteia.Soiurile recomandate pentru cultură conform Catalogului oficial al soiurilor -2014,
grupate după durata perioadei de vegetație sunt trecute în Figura 2.6.
Soiurile cultivate în zona noastră fac parte din subspecii diferite:
-ssp.o rientalis , care cuprinde soiuri cultivate în Asia Mică, Iran, Balcani, și Ucraina.
Sunt mai rezistente la temperaturi ridicate și secetă, datorită faptului că frunzele au
cuticula groasă, stomatele mai mici și dese, asigurând astfel, prin transpirație, sc ăderea
temperaturii la nivelul frunzei .
-ssp.euro pea, cuprinde soiuri europene și asiatice din zona continentală, adaptate la un
climat umed și răcoros, nu suportă temperaturi prea ridicate.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
21
Figura 2.6 Extras din Catalogul official al soiurilor din anul 2014
H-hibrid, a -td soi târziu, ex -soi extratimpuriu, std -soi semitardiv, stm -soi
semitimpuriu, (8) -soi de primăvară, (9) -soi de toamnă
Sursa: Catalogul olîcial al soiurilor de plante de cultură din România, 2014
(http://istis.ro/image/data/download/catalog -oficial/catalog -2014.pdf )
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
22
CAPITOLUL III. CARACTERISTICI TEHNOLOGICE ALE CULTURII
VERZEI ALBE DE C ĂPĂȚÂNĂ
La noi în țară dispune m de condiții pedo -climatice favo rabile pentru cultivarea a
nume roase specii legumicole, dar condițiile naturale pentru culturile din liber sunt favorabile
numai în anumite perioade ale anului, de aceea apar întreruperi în aprovizionarea pieței cu
produse p roaspete.
Pentru eșalonarea producției de legume, se pot folosi diferite metode tehnologice, realizând
un adevărat conveer de legume, pe anumite durate de timp: un an sau diferite perioade din an
(primăvara, vara, toamna), în funcție de cerințele pieței ș i de posibilitățile tehnice ale
producătorilor.
Exemple de culturi pe durata unui an :
-culturi forțate (în sere încălzite) și în câmp deschis
-culturi protejate (în solarii) și în câmp deschis, în cadru l căreia există subdiviziuni:
» culturi timpurii (primăvara);
» culturi semitimpurii (vara);
» culturi târzii (toamna).
Varza albă de căpătână este de obicei cultivată într -un aso lament pus la punct , alături de
porumb, cartofi , tomatele, ceapa, ardeii ș i morcovii.
3.1 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ÎN CÂMP
Cultura verzei se amplasează pe terenuri nivelate, irigabile, cu soluri mijlocii spre
ușoare (cultura timpurie) sau mijlocii spre compacte (culturile de vara -toamna), fertlle (3 -4 %
humus), cu reacție neutră spre ușor alcalină. Pe același teren sau după a lte crucifere, poate
urma după 3 -4 ani.
În asolament, varza poate urma după leguminoase anuale sau perene, dupa solanofructoase,
sau bostănoase. Bune premergătoare sunt și culturile de rădăc inoase și bulboase.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
23
3.1.1 Cultura verzei timpurii.
Pregătirea terenului începe din toamnă când se fertilizează cu 20 -30 t/ha gunoi de
grajd, binei descompus, 300 -400 kg/ha superfosfat și 100-150 kg/ha sare potasică, care se
încorporează în sol, cu arătura adâncă, la 28 -30 cm.
Primăvara, arătura se grăpează, se administrează 100 -150 kg/ha azotat de amoniu sau
200-250 kg/ha Complex III. Pentru combaterea buruienilor se erbicidează la pregătirea patului
germinativ cu Treflan 24 EC, 3,5 -5 l/ha sau Dual 500 EC, 3 -4 l/ha. Imediat dup ă aplicare se
încorporează erbicidul în sol, cu grapa cu discuri sau combinatorul. Terenul se modelează în
straturi, în special atunci când urmează să udăm pe rigole.
Producerea răsadul ui are loc în răsadnițe calde.
Semanatul se face în ultima decadă a l unii ianuarie până la începutul lunii februarie,
folosind 400 -600 g sămânță pentru răsadul necesar la un hectar d e cultură (10 -12 g sămânță la
m2).
Se poate semăna și în sere înmulțitor, dar repicatul se va executa în răsadnițe sau
solarii cu pat de biocombustibil. Când plantele au 1 -2 frunze adevărate se repică în ghivece
sau cuburi nutritive de 5 x 5 cm. În perioada de producere a răsadurilor acestea se udă cu
cantități moderate de apă , se face aerisirea frecventă, o fertilizare cu soluții de îngrăș ăminte
complexe (0,5 -0,75%) și 2 -3 tratamente cu Orthocid 0,2% sau Dithane 0,2% pentru a preveni
putrezirea plăntuțelor și mana. Cu 2 -3 săptămâni înainte de plantare, răsadurile se călesc, prin
descoperirea completă în timpul zilei și în nopțile fără înghe ț.
Plantarea răsadurilor se realizează în luna martie până la începutul lunii aprilie, când
în sol se înregistrează 8°C și pentru 2 -3 zile nu se prevăd înghețuri. Pe teren nemodelat se
plantează la distanțe de 50 -60 cm între rânduri și 30 cm între plante pe rând iar pe teren
modelat la 70 -75/25 cm.
Lucrările de întreținere constau în completarea golurilor după 3 -4 zile de la plantare,
două prașile mecanice și 1 -2 prașile manuale pe rând. La 3 -4 săptămâni de la plantare se
administrează 150 kg/ha azotat de amoniu și 80 -100 kg/ha sare potasică. În perioadele
secetoas e se fac 3 -4 udări cu 300 -400 m3 apă la ha. Combaterea bolilor și dăunătorilor se are
în vedere tot timpul perioadei de vegetatie și în acest scop se folosesc pr odusele specificate în
tabelul 3 . La aplicarea tratamentelor se adaugă Aracet 0,15% pentru a asigura aderarea
soluției pe frunze.
Recoltarea începe în ultima decadă a lunii mai, în zonele de câmpie și la începutul
lunii iunie, în celelalte regiuni. Se recoltează manual, prin 2 -3 treceri, prin tăierea căpătânilor,
când acestea au ajus la maturitatea tehnică. Se obțin 20 -30 t/ha.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
24
Combaterea bolilor și dăunătorilor la legumele vărzoase
Tabelul 3
Combaterea ecologic ă
In agricultura ecologica se aplica urmatoarele masuri pentru protectia plantelor
impotriva daunatorilor, bolilor si buruienilor:
-selectarea unor soiuri si specii de plante – de recomandat sunt soiurile rezistente la
daunatori si boli
-asolament potrivit;
-lucrari potrivite ale solului;
-protectia organismelor, care combat in mod natural daunatorii plantelor, creând
conditii favorabile pentru dezvoltarea lor
-arderea buruienilor.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
25
La cultivarea unor culturi ecologice in anumite conditii se admite folosirea unor
ingrasaminte si adausuri pentru imbunatatirea insusirilor solului, precum si unor produ se
pentru protectia plantelor, de exemplu , sunt permise produse pe baza de extracte de plante,
uleiuri vegetale aromatice, emulsii minerale uleioase, anumite pesticide clasice – pe baza de
sulf sau cupru .
Buha verzei – Mamestra brassicae
Insectă polifagă care atacă, pe lângă plante de crucifere ca varza, conopida, muștarul,
rapița, și culturile de sfeclă, mazăre, tutun și unele plante medicinale. La apariție, omizile rod
epiderma inferioară și miezul frunzelor, apoi perforează fr unza sub formă de orificii
neregulate.
Prevenire și combatere : Punerea în jurul plantelor de capcane făcute din cutii de
conserve cărora li se scoate si cel de -al doilea capac sau folii plastice late de 8 cm dintre care
3 cm se îngroapă în sol. Aceste capc ane se umplu cu amestec de tărâte, melasă si ber e în care
viermii se vor îneca. Se mai recomandă tratamente generale cu macerat de ardei iute, apă cu
săpun, infuzie de busuioc, pelin, rubarbă sau sunătoare .
Fluturele alb al verzei – Pieris brassicae L
Atacă cruciferele cultivate și spontane, producând pagube mai mari la culturile de
varză și conopidă. În primele vârste, larvele rod epiderma inferioară și miezul frunzelor.
Începând cu vârsta a III -a, larvele se răspândesc pe toate frunzele, pe care le ro d mai ales pe
margini.
Prevenire și combatere : Menta si menta piperita tin la distanta fluturele alb al verzei
sau albilita. Oregano face acelasi lucru cu fluturele, alungandu -l de pe plantatiile de varza,
conopida si broccoli. Mai putem folosi in batalia cu albilita tufe de rozmarin, salvie ori
cimbru.
Păduchele cenușiu al verzei – Brevicoryne brassicae L.
Păduchele cenușiu este o specie nemigratoare, ce se dezvoltă pe plantele din familia
Cruciferae. În cursul unui an se pot succede 16 -18 generații. În a nii de invazie, adulții și
larvele formează colonii masive, acoperind uneori complet frunzele și lăstarii din care sug
sucul celular.
Prevenire și combatere : Se realizează un ceai din pelin destul de concentrat si cu
acesta se stropesc plantele. Frunzele d evin foarte amare, iar gustul în deranjează pe dăunătorii
care nu se mai întorc a doua oară.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
26
3.1.2 Cultura verzei de vară
Varza albă de vară asigură consumul de la începutul lunii iulie p âma în p rima decadă a
lunii septembrie .
Răsadul se produce după t ehnologia generală repicat sau nerepicat, în răsadnițe, sere
înmulțitor sau sere solar cu pat de biocombustibil. Pen tru eșalonarea consumului, semăn atul
se execută în două epoci: prima între 20 -28 februarie, iar a doua în tre 7-15 martie. Cantitatea
de săm ânță necesară pentr un un ha este de 300 -350 g.
Pregătirea terenului se face ca pentru cultura timpurie. Din toamnă se administrează
30-
40 t/ha gunoi de grajd, 350 -450 kg/ha superfosfat și 150 -200 kg/ha sare potasică iar
primăvara la pregătir ea patului germinativ, 250 -300 kg/ha Complex III.
Producerea răsadurilor. În vederea eșalonării producției tot timpul verii, se poate
semăna din prima decadă a lunii martie, până în prima decadă a lunii aprilie. Răsadul
se produce în răsad nițe sau solarii calde iar pentru semănăturile mai târzii chiar în
solarii neîncălzite. Se seamănă rar (3 -4 g sămânță/m2), fiind necesare 300 -350 g
sămânță pentru obținerea răsadului pentru un hectar de cultură. Se aplică lucrările ob ișnuite
de întreținere a răsadurilor. Vârsta răsadului la plantare trebuie să fie de 40 -45 zile.Plantarea
răsadurilor se realizează începând din luna aprilie până în prima jumătate a lunii mai, în
funcție de data semănatului. Distanțele de plantare sunt de 70-75/25 -30 cm.
Înainte de plantare răsadul se mocirlește. Pentru asigurarea prinderiirăsadurilor, este
bine ca plantarea să se facă pe timp înnourat, după o ploaie sau după ce terenul a fost irigat.
Lucrările de întreținere sunt asemănătoare cu cele de la cultura timpurie. Deoarece,
perioada de vegetație a soiurilor de vară este mai lungă comparativ cu cele timpurii, se aplică
2-3 prașile mecanice și 2 prașile manuale pe rând. Sunt necesare două fertilizări faziale: prima
la 3-4 săptămâni de la plantare, cu 100 kg/ha azotat de amoniu și a doua la începutul perioadei
de formare a căpățânilor, cu 100 -150 kg/ha azotat de amoniu și 80 -100 kg/ha sare potasică sau
300 kg/ha Complex III (15:15:15). Se aplică 5 -6 udări, în perioade le secetoase, cu norme de
400-500m3 apă/ha.
Recoltarea începe din luna iulie și continuuă până în august -septembrie,în funcție de
data plantării. Se recoltează eșalonat, prin 2 -3 treceri, prin tăierea căpățânilor îndesate.
Producția medie este de 30 -40 t/ha.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
27
3.1.3 Cultura verzei de toamnă
Cultura de toamnă urmează în același an, după legume verdețuri sau alte
culturi timpurii de legume (cartofi timpurii, mazăre, etc.).
Pregătirea de bază a soluluise face din toamnă, înainte de înființarea legumelor
verdețuri, când se fertilizează cu 30 -40 t/ha gunoi de grajd, 350 -450 kg/ha superfosfat și 150 –
200 kg/ha sare potasică care se încorporează în sol cu arătura adâncă, la 28 -30 cm. După
recoltarea culturii secundare, dacă solul rămâne tasat se face o arătură superficială care se
execută în agregat cu grapa stelată pentru asigurarea mărunțirii solului. Se administrează 250 –
300 kg/ha Complex III și se erbicidează cu Dual 500 EC, 3 -4 l/ha sau Treflan 24 EC, 4 -5 l/ha.
Producere a răsadurilorare loc pe straturi, în liber folosind 300 -400 g sămânță
pentru un ha de cultură. Semănatul se face manual, pe suprafețe mici, la 8 -10 cm între rânduri
asigurând o desime de aproximativ 400 plante/m2(3-4 g sămânță/m2). Pe suprafețe m ari se
seamănă cu SUP -21, în benzi de câte opt rânduri, după schema 62,5 + 12,5 x 7. Pentru
combaterea buruienilor se poate erbicida, după semănat, cu Ramrod 65 PU,6 kg/ha sau Lasso
48 CE, 4 l/ha. În perioada de producere a răsadurilor, se udă repetat, se plivește, dacă nu s -a
erbicidat și se combat puricii (Phyllotreta sp.). Vârsta răsadului la plantare este de 35 -40 zile.
Plantarea răsadurilorare loc de la sfârșitul lunii mai până la sfârșitul lunii iunie, în
funcție de perioada de vegetație a soiurilor utilizate, și în funcție de zona de cultură. Înainte de
plantare, răsadurile se fasonează și se mocirlesc.Distanța de plantare este de 70 -75 cm între
rânduri și 30-35 cm între plante pe rând.
Lucrările de întreținere sunt aceleași ca pentru cultura de vară . Recoltarease face în
lunile octombrie -noiembrie, după căderea primelor brume, care determină grăbirea maturării
căpățânilor. Producția este de 40 -60 t/ha.
3.1.4 Cultura verzei prin semănat direct
Pentru obținerea producției de vară -toamnă se poate practica cultura verzei prin
semănat direct.Culturile prin semănat direct se amplasează pe terenuri care nu formează
crustă. Patul germinativ trebuie să fie bine mărunțit și nivelat.
Înființarea culturii se realizează ecanizat, cu SPC -6 (8), ec hipat cu discuri de
distribuție corespunzătoare, la distanțe de 70 -75 cm între rânduri, folosind 1 -1,5 kg sămânță la
hectar.Adâncimea de semănat este de 2 -2,5 cm pe solurile mai ușoare și 1,5 -2 cm pe solurile
cu textură mijlocie.Perioada de semănat este de la sfârșitul lunii martie, până la începutul lunii
mai, în funcție de momentul când vrem să obținem producția.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
28
Lucrările de întreținere sunt asemănătoare cu cele aplicate la culturile înființate prin
răsad. Când plantele au 2 -3 frunze adevărate se face răritul la distanțe de 25 -30 cm, la soiurile
semitimpurii și 30 -40 cm la cele semitârzii și târzii. Plantele rezultate din rărit se pot folosi
pentru complectarea eventualelor goluri sau la înființarea unor noi culturi. Pentru combaterea
buruienilor, i mediat după semănat se erbicidează cu Ramrod (Satecid), 6 -8 kg/ha. După
răsărirea plantelor se acordă atenție deosebită combaterii puricilor (Phyllotreta sp.) care pot să
compromită cultura încă din primele faze de vegetație. Deoarece, la culturile î nființate prin
semănat direct, înrădăcinarea plantelor este mai profundă, acestea rezistă mai bine la
secetă, deci numărul de udări poate fi mai redus, comparativ cu cele înființate prin răsad.
Recoltarea poate începe din lunile iulie -august și durează până în octombrie –
noiembrie, în funcție de data semănatului și perioada de vegetație a soiurilor utilizate. Se
obțin producții de 30 -40 t/ha la soiurile semitimpurii și 40 -60 t/ha la cele târzii.
3.1.5 Cultura verzei albe în seră
Varza fiind o specie cu cerințe mai scăzute față de căldură poate fi cultivată în sere, în
ciclul I mai ales atunci când din anumite considerente nu se pot asigura condiții bune pentru
speciile termofile.
Pregătirea serelor constă în fertilizarea de bază cu gunoi de grajd 40 t/ha și
îngrășăminte chimice: superfosfat 500 -600 kg/ha, sulfat de potasiu 200 -300 kg/ha și azotat de
amoniu, 150 -250 kg/ha. Urmează mobilizarea solului cu MSS -1,4 și mărunțirea cu freza.
Producerea răsadurilorare loc în sera înmulțitor. Se seamănă în octoombrie –
noiembrie, în așa fel încât la plantare răsadul să aibă vârsta de 55 -60 zile. Sunt necesare 400 g
sămănță. Răsadul se repică în cuburi de 7 x 7 cm. Cultura se înființează în decembrie –
ianuarie, la distanțe de 45/4 0 cm.
Lucrările de întreținere constau în completarea golurilor, afânarea solului, udarea la
interval de 10 -12 zile, cu norme de 200 -250 m3/ha. Se aplică o fertilizare fazială înainte
de începerea formării căpățânilor, cu 200 -250 kg/ha Complex III.
Pentru asigurarea luminii se menține în stare curată sticla. Temperatura se asigură la
valori de 18 -20șC în zile cu nebulozitate ridicată, 20 -24șC în zile senine și 14 -16șC, noaptea.
Combaterea bolilor și dăunătorilor se face preventiv, avându -se în vedere în special
mana și putregaiul cenușiu.Se recoltează eșalonat în perioada martie -aprilie. Plantele se taie
sub căpățână lăsând și 2 -3 frunze protectoare.Producția este de 30 -40 t/ha.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
29
3.2 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ÎN SPAȚ II PROTEJATE
3.2.1 Tehnologia de cultură a verzei în solarii
Pregătirea solariilor începe din toamnă, când după desființarea culturilor
premergătoare se administrează 35 -40 t/ha gunoi de grajd, 400 -500 kg/ha superfosfat și 200 –
250 kg/ha sulfat de potasiu, care se înc orporează, cu mașina de săpat sol MSS -1,4 la 28 -30
cm. Primăvara devreme se acoperă solariile, lăsându -se deschise la capete pentru zvântarea
solului, apoi se fertilizează cu 200 -250 kg/ha azotat de amoniu sau Complex III, 300
kg/ha care se înc orporează cu freza. Terenul se modelează în straturi de 140 -150 cm.
Producerea răsadurilorare loc în sere înmulțitor, răsadnițe calde sau solarii cu pat de
biocombustibil. Se seamănă la începutul lunii ianuarie, 7 -10 g sămânță la m2, fiind
necesare 400 -500 g, pentru asigurarea răsadurilor pentru un hectar de cultură.
Răsadul se repică în cuburi nutritive de 5/5 cm.În perioada de producere a răsadurilor
se acordă atenție deosebită prevenirii atacului de boli prin aeri siri și tratamente preventive
împotriva căderii plăntuțelor (Pythium de baryanum) șimană (Perenospora brassicae),
utilizând produse specifice (Dithane 0,2%; Captadin 0,3%, Previcur 0,15%).
Plantarea răsadurilor se realizează cât mai devreme posibil, începând de la sfârșitul
lunii februarie, în zonele de câmpie, până la 1 -15 martie, în celelalte zone. Distanțele
de plantare sunt de 40/30 cm sau 50/25 cm.
După aproximativ o săptămână de la plantare se execută completarea golurilo r, cu
răsad din același soi și de aceeași vârstă. Se fac 2 -3 prașile manuale și 2 fertilizări faziale;
prima la 2 -3 săptămâni după plantare și apoi după alte 3 -4 săptămâni, cu 150 kg/ha azotat de
amoniu sau 200 -250 kg/ha Complex III.
Udatul se face de 2 -3 ori în martie cu câte 200 -250 m3/ha și de 4 -6 ori în aprilie și mai,
cu 300 m3apă la ha, de obicei dimineața.
Aerisirea se execută în perioadele călduroase, pentru a menține în timpul zilei
temperaturi de 20 -22șC, iar noaptea cel puțin 10 -12șC. Temperaturile prea ridicate pot
determina inhibarea formării căpățânilor.
Recoltarea căpățânilor are loc imediat ce acestea s -au format și sunt suficient de
îndesate, în 2 -3 etape, începând din luna mai. Se obțin producții de 30 -40 t/ha.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
30
3.2.2 Tehnologia de cultură prin protejare temporară
Pentru obținerea unor producții extratimpurii de varză, în lipsa solariilor clasice se
poate practica cultura sub tunele joase.
Pregătirea terenului se desfășoară ca pentru cultura timpurie în teren neprotejat.
Răsadul se produce, repicat, în cuburi nutritive sau ghivece, cu aproximativ 10 zile
mai devreme decât pentru cultura neprotejată.
Plantarea răsadurilorare loc, când în sol se realizează cel puțin 6șC, de obicei
începând din p rima decadă a lunii martie. Distanța de plantare este de 90+30+30/30 cm sau
100+50/22 cm, realizând astfel o desime de 70 sau 60 mii plante la ha.
Imediat după plantare, are loc instalarea tunelelor, la distanțe de 70 cm între
ele. Lățimea tun elelor este de 70 cm iar înălțimea de 35 -40 cm, folosind folii de 140 cm
lățime și 0,05 -0,07 mm grosime. Pentru a nu fi necesară aerisirea zilnică atunelelor se
folosește folie perforată, în partea superioară a unelului, pe 5 -6 rânduri, la distanțe de 10 -15
cm, cu orificii de 12 -15 mm diametru.
Lucrările de întreținere sunt cele obișnuite, prezentate la cultura timpurie în câmp. În
zilele cu insolație puternică se recurge la o aerisire suplimentară, prin deschiderea tunelelor la
capete sau prin ridicare a foliei, pe una din laturi, în așa fel încât temperatura să nu
depășească 28 -30șC, în interior.
După 3 -5 săptămâni de la plantare, în funcție de mersul vremii, tunelele se ridică de pe
cultură și pot fi folosite pentru protejarea culturilor te rmofile.
Recoltarea se realizează cu 2 -3 săptămâni mai devreme decât la cultura timpurie în
câmp aproape simultan cu cea din solarii.
3.3 RECOLTAREA ȘI CONDIȚIONAREA
Varza, una dintre principalele legume murate, are nevoie de atenție specială atunci
când este culeasă astfel ca frunzele să rămână intacte și fără bătături. Și pentru depozitare
calitatea verzei contează foarte mult astfel că de acest aspect depinde durabilitatea legumei
dar și calitatea acesteia atunci când este scoasă pe piață.
În funcție de surplusul de azot, căpățânile de varză devin mai sensibile la crăpare iar
pretabilitatea la depozitare a căpățânilor scade. Pentru a evita crăparea căpățânilor și a
cotorului și pentru a crește capacitatea de depozitare, nu se iriga varza pentru depozitar e
înainte de recoltare.
Recoltarea durează între 1 -2 săptămâni în cazul folosirii hibrizilor F1 , care au o
perioadă de maturitate mult mai uniformă decât soiurile sau cultivarurile cu polenizare liberă
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
31
Producția este diferită și depinde de soi precum și d e tehnologia aplicată. La soiurile
timpurii se obțin 25 -30 t/ha, la cele semitimpurii, 30 -40 t/ha și poate să ajungă la 40 -60 t/ha la
cele târzii, în culturile de toamnă. Producția diferă foarte mult și în funcție de materialul
biologic folosit. Astfel, da că în cazul cultivarurilor cu polenizare liberă, producția variază de
la 10 la 25 t/ha, la hibrizii F 1, poate ajunge de la 40 la 60 de tone .
Pentru ușurarea lucrării de recoltat se folosesc platforme speciale care permit
transportul, relativ ușor, al pr oducției din parcelă la locul de condiționare sau depozitare. În
perioada de recoltare trebuie evitată crăparea căpătânilor datorată unui regim necorespunzător
de umiditate, și care determină deprecierea calitativă a căpățânilor .
3.4 PĂSTRAREA ȘI CONDIȚI ONAREA
Depozitarea se face numai la temperaturi de 2 și 4 grad Celsius
În ceea ce privește depozitarea verzei, se recomandă efectuarea unui tratament cu o
substanță pe bază de cupru ținând cont de timpul de depozitare. Umiditatea relativă a aerului
trebuie să fie de 90 -95 la sută.
Trebuie să se țină cont și de pierderile la depozitare care pot fi cauzate de umiditate (5 –
8 la sută) și curățarea la scoaterea din depozit (15 -25 la sută). Media pie rderilor este de 15 -25
la sută.
Producția obținută din cu lturile de toamnă se poate păstra pe o perioadă de până la 5 -6
luni, în depozite specializate, unde se asigură controlul factorilor de mediu, cu condiția
utilizarii în cultură a soiurilor care se pretează la păstrarea îndelungată.
În perioadele ploioase s e recomandă o predepozitare, în spații acoperite, pentru a
favoriza zvântarea căpățânilor, timp de 1 -2 săptămâni. După această perioadă varza se
condiționează și se sortează pe calități după care se introduce în spațiul de depozitare,
Pentru perioade mai scurte păstrarea se poate face în pivnițe, magazii unde se așează
pe stelaje sau se clădesc în prisme (1,5 -2/ 1,5 m) pe podea. Cantități mai mici se pot păstra în
silozuri sau șanțuri. În lipsa spațiilor de depozitare, se poate păstra (2 -4 luni) în prisme
acoperite cu paie și coceni (tulpini) de porumb. Prismele pot f1 de 2 m lățime și 1,5 m
înălțime asigurându -se și coșuri de aerisire distanțate la 2 m.
In depozitele specializate, cu climat controlat, varza se păstrează în lăzi paletizate sau
în containere , după ce în prealabil a fost sortată riguro s (Indrea și Apahidean, 2004).
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
32
CAPITOLUL IV. STUDIUL CONDIȚIILOR NATURALE ALE
LOCALITĂȚII ȘIMLEUL SILVANIEI
4.1 ISTORICUL, SITUAȚIA GEOGRAFICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ
Așezat la poalele dealului Măgura, în frumoasa depresiune care -i poarta numele,
orașul Șimleu Silvaniei a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1251, când într -un
document emis la Alba -Iulia, se amintește de „Vathașomlya„, prima denumire cunoscută a
localitătii. La 1251 Vatha, împreună cu f iii săi Paușa și Dionisie au vândut moșia Șimleu
palatinului Roland și magistratului Mauriciu din familia Pok pentru suma de 100 de florini.
O ipoteză este că denumirea reală a localitătii a fost „Vatha Solyomvar” (Cetatea
Șoimului a lui Vath ).
Localitatea Cehei este amintită documentar în anul 1259 sub denumirea de „Terra
Chechy”, iar în anul 1854 sub denumirea de „Șomlyo Csehi”. Celelalte localități sunt atestate
mult mai târziu, respectiv Pusta în anul 1913 sub denumirea de „Csehipuszta” și „B ic” în anul
1956 sub denumirea actuală.
Istoria orașului este cu mult mai veche decât anul 1251, acest ținut făcând parte din
statul lui Burebista și Decebal, conform descoperirilor arheologice făcute pe dealul Măgura
Șimleului, ca și tezaurul dacic de arg int de la Cehei, datând de la sfârșitul sec. al II – lea î.Hr ,
care pun în lumină existența unei puternice așezări dacice, probabil antica Dacidava, pomenită
de geograful Ptolomeu în al său „Îndreptar geografic”.
Studiul asupra Tezaurului de la Șimleu a d atat obiectele din aur pentru perioada regilor
gepizi din secolul V după Hr. Este vorba de circa 8 kilograme de piese din aur și argint aurit,
podoabe și accesorii de port, vase și medalioane. Interesant de menționat faptul că Tezaurul
de la Șimleu a fost scos la suprafață în doua rânduri, prima etapă fiind datată pentru anul
1797. Descoperitorii tezaurului sunt doi copii, care păzeau animalele pe versantul sudic al
dealului cunoscut sub denumirea de „Măgura Șimleului”. Cei doi copii au reușit să aducă la
suprafață 2.425,5 grame de obiecte din aur, care au ajuns, în cele din urmă, la Muzeul de
Istorie Naturală din Viena, care a plătit pentru acest tezaur suma de 2.411 forini. Descoperirea
comorii a fost anunțată subprefectului de pe atunci al comitatului Cra snei, Kallai Istvan, care
a dirijat comoara spre Austria, având în vedere statutul de pe atunci al Imperiului Austro –
Ungar. Totuși, din transportul de atunci spre Viena, s -a reușit deturnarea a 3 obiecte din aur,
respectiv 3 medalioane, care au ajuns în ce le din urmă la guvernatorul Transilvaniei de pe
atunci – Gyorgy Banffy, medalioane despre care nici în ziua de azi nu se mai știe nimic,
fiindu -le pierdută definitiv urmă.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
33
4.2 Repere geografice
Șimleu Silvaniei , Figura 4.2 (în maghiară Szilagysomlyo,, în traducere „Șimleu
Sălajului”, în idiș Shamloya, în germană Schomlenmarkt) este situat în partea de vest a
județului Sălaj, la o distanță de 29 km pe șoseaua națională D.N. 1H față de municipiul Zalău,
reședința județului Sălaj. Împreună cu localitățile ru rale componente: Bic, Cehei și Pustă,
ocupă o suprafață de 62,26 km2 sub Măgura Șimleului, în bazinul hidrografic al Crasnei.
Figura 4.2 Orașul Șimleul Silvaniei
Este așezat în lunca și terasele a II -a și a III -a ale Văii Crasna fiind dominat în partea
de nord de masivul cristalin al Măgurii Șimleului, rămășită a unui vechi lanț cristalin, având
aspect de muncel și o altitudine maximă de 597 m. Dealurile premontane din împrejurimile
orașului au aspectul unor culmi domoale, în cea mai mare parte despăduri te.
Se învecinează cu localitățile:
la Est cu satul Pericei, comuna Pericei
la Nord – Est cu satul Badacin, comuna Pericei
la Nord cu satul Giurtelecul Șimleului, comuna Maieriste
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
34
la Nord – Vest cu satul Uileacu Șimleului și satul Cristelec , comuna Maieriste
la Vest cu satul Bilghezd, comuna Nușfalău
la Sud – Vest cu satul Nușfalău, comuna Nușfalău
la Sud cu satele Huseni și Ratin, comuna Crasna
la Sud – Est cu satul Crasna, comuna Crasna.
Râul Crasna, al doilea râu important al județului Sălaj, care izvorăște din Înșeuarea
Oșeană, aflată între Munții Meseș și Munții Plopiș, influențează în mod direct relieful
orașului, fiind principalul agent modelator al acestuia.
4.3 Trăsăturile climatice ale orașului sunt condiționate de f actori generali și locali. În
linii mari, ținutul se încadrează în sectorul cu climă temperată cu ușoare influențe oceanice.
De aici rezultă prezența unor temperaturi medii anuale de aproximativ 9 grade Celsius și o
amplitudine ce variază între 19,3 și 27, 6 grade Celsius.
4.4 Aspectul depresionar al reliefului , favorizează pătrunderea dinspre S -S.E. a
maselor de aer și stagnarea lor având drept consecință apariția fenomenelor de inversiune
termică. În afară de inversiunile de temperatură, mai sunt caracteri stice brumele timpurii și
uneori și cele târzii, un număr redus de zile cu ceață și umiditate ridicată de vale în raport cu
versanții.
Cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 700mm, cu un maxim în lunile iunie –
iulie și cu un minim în martie.
4.5 Vânturile cele mai frecvente bat din sectorul V. și N.V. și aduc cu ele umezeală.
În partea estică a orașului, au fost descoperite izvoare termale. Temperatura apei are
40 grade Celsius și un conținut de săruri asemănător cu cel de la băile Boghiș. Izvorul este
legat de falia râului Crasna ce continuă până în apropierea localității Supuru de Jos.
4.6 REȚEAUA HIDROGRAFICĂ
Principala caracteristică a rețelei hidrografice a Sălajului este relativa uniformitate a
repartiției râurilor pe întregul teritoriu, cu o foarte slabă prezență a rețelei lacustre naturale,
dar cu apariția din ce în ce mai des a lacurilor artificiale. Râurile Someș, Crasna, Barcău,
Almaș, Agrij si Sălaj reprezintă principalele ape curgătoare din județ. De asemenea, pe raza
județului se află și Lacul de acumulare Vârșolț de pe cursul râului Crasna.
4.7 Flora bogată în: păduri de foioase (făgete și gorunete unde predomină fagul,
carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de
conifere (pinul), speci i de arbuști (tulichina, socul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul,
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
35
sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic,
urzica galbenă, sânișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din flora de primăv ară (păștița,
floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua).
4.8 Fauna este diversificată în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara,
iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele,
ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broas ca). Fauna
apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul,
scobarul) și păsări de apă (rațe, lișițe)
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
36
CAPITOLUL V. ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA
CERCETĂRILOR
5.1 SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR
Scopul principal al lucrării este studiul influenței fertilizărilor foliare și a soiurilor
asupra, producției, creșterii și dezvoltării la varză de toamnă.
Obiectivele experienței s-au desfășurat în anul 201 6, în orașul Șimleul Silvaniei
județul Sălaj, s -a urmărit să clarifice câteva aspecte importante, după cum urmează:
influența fertilizărilor foliare asupra creșterii, dezvoltării și a producției de
varză de toamnă.
comportarea în cultură a celor 3 soiuri luate în cultură;
efectuarea unor măsurători, asupra unor caractere, atât la plantare, înainte de
formarea căpățânilor, cât și la recoltare, după cum urmează:
o La plantare s -au făcut următoarele observații:
înălțimea plantelor;
numărul frunzelor;
diametrul rozetei de frun ze;
greutatea plantelor;
o La începutul formării căpățânilor s -au făcut următoarele observații:
înălțimea plantelor;
numărul frunzelor;
diametrul rozetei de frunze;
o La recoltare s -au făcut următoarele observații:
La plante:
înălțimea plantelor;
diametrul rozetei de frunze;
greutatea plantelor;
numărul frunzelor din rozete;
La căpățâni: .
înălțimea căpățânilor;
diametrul căpățânilor;
greutatea căpățânilor;
numărul frunzelor din căpățâni;
influența factorilor studiați asupra volumului producți ei;
influența factorilor studiați asupra calității producției.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
37
5.2 MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ÎN EXPERIENȚE
5.2.1 Soiul de varză de toamnă “DE I ȘALNIȚA”
Perioada de vegetatie de 120 -135 zile.
Cultura prin rasad,pentru cultura de toamna insamantare aprilie -iunie,iar cand
rasadul are 6 -8 frunze se planteaza in locul definitiv.
Capatana este globuloasa , usor turtita,foarte îndesată
Culoarea căpățânii este verde albastrui cu pruina
Limbul frunzei este de culoarea verde -albăstruie și formă alungită la frunzele
bazale.
Frunzele mediane și cele din vârful rozetei sunt rotunjite ;
Marginile limbului sunt mijlociu ondulate
Frunze interioare fine
Culoarea frunzei interioare este albă,s uculentă
Greutatea căpățânii este în medie de 3 -5 kg.
Rezistență bună la păstrare.
Se recomandă pentru consum în stare proaspătă și pentru murat.
La cultivarea verzei terenul nu se fertilizează, este indicat să se facă o
fertilizare abundentă culturii premergătoa re.
5.2.2 Soiul de varză de toamnă “ BUZOIANĂ ”
Perioadă de vegetație de 135 -140 zile,
Înălțime mijlocie, 60 -70 cm;
Căpățătana verzei Buzoiană este circulară, îndesată, cu diametrul între 18 -21
cm, greutate de 2.0 -3.5 kg la 70% din plante.
Frunzele de varză din căpățănă sunt fine, albe, suculente, diametru al rozetei
de frunze mijlociu spre mare (75 -90 cm).
Este un soi de varză de toamnă tolerant față de boli, putându -se obține 60 -80
t/ha.
Frunza de la bază are înălțimea între 30 -32cm, cu pețiolul de 15 -19 cm si 1 -3
bractee;
Limbul frunzei este de culoarea verde -albăstruie și formă alungită la frunzele
bazale.
Frunzele mediane și cele din vârful rozetei sunt rotunjite ;
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
38
Marginile limbului sunt mijlociu o ndulate
Suprafața limbului este ușor gofrată, prezentând o nervură proeminentă;
Gradul de acoperire cu pruină este foarte bun;
Înălțimea căpățânii este cuprinsă între 16 -18 cm;
Căpățâna este foarte compactă și semiacoperită cu frunze;
Poziția rozetei după formarea căpățânii: căpățâna este parțial acoperită de
frunze.
Coceanul exterior este de 5 -6 cm; .
Coceanul interior este mijlociu, 6,0 -8,0 cm;
Culoarea frunzelor din interiorul căpățânii este albă;
Frunzele din interiorul căpățânii sunt foarte fi ne;
Intervalul de la plantat la maturitate este de 90 -95 de zile;
Rezistența la crăpare : 15 zile de la maturitatea de consum;
Toleranță la atacul patogenilor specifici. Este tolerant față de Fusarium
oxysporum f. sp. conglutinans rasa 1
Cultura reușește bine în toate zonele de cultură a verzei din țara noastră
În zonele sudice se cultivă în cultură succesivă, după plante care părăsesc
devreme terenul;
5.2.2 Soiul de varză de toamnă “ GLORIA ”
Gloria F1 – hibrid de varza alba
Perioda de vegetatie este de 80 -90 zile
Cãpãțâna formatã este rotundã, usor turtita, compactã,
Greutatea cãpãțânii este cuprinsă între 3 -4 kg,
Rezistență foarte bunã la cr ãpare, manipulare si transport.
Rozeta de frunze este mare
Culoare rozetei verde -albãstrui, a coperitã cu pruinã.
Planta are vigurozitate medie si
Sistem radicular bine dezvoltat.
Toleranta foarte buna la caldura si rezistenta la Fusarium
Densitatea recomandata de plantare este de 40.000 plante/ha.
Planta este adaptata la conditii pedoclimatice dificile.
Hibridul este recomandat pentru consum în stare proaspătă și industrializare.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
39
5.3 MATERIAL ȘI METODĂ
Pentru a stabili în ce măsură influențează pe de o parte soiul, pe de altă parte
fertilizarea foliară, creșterea, dezvoltarea și p roducția de varză de toamnă, în anul 2016, s -a
infunțat o experiență bifactorială, având următorii factori și graduările aferente:
Factorul A: soiul, cu 3 graduări:
o a1 – Ișalnița
o a2 – Buzoiană
o a3 – Gloria
Factorul B: modul de fertilizare:
o b1 – fără fertilizare suplimentară
o b2 – fertilizare foliară cu Macromix
o b3 – fertilizare foliară cu Macromix + Microplant.
Descrierea modului de fertilizare: în perioada de vegetație s -au efectuat câte 3
fertilizări foliare. Atât în cazul fertilizării numai cu Mac romix, cât și în cazul combinației
Macromix + Microplant, fertilizarea s -a efectuat de odată cu tratamentele fitosanitare. În cazul
combinației celor doi fertilizanți, la prima fertilizare s -a aplicat numai fertilizantul Macromic,
la a doua Macromix + Micr oplant, la a treia numai Microplant.
Din combinarea factorilor au rezultat 9 variante experimentale, care sunt descrise în
tabelul 5.1. Variantele au fost amplasate în câte trei repetiții, suprafața unei parcele
experimentale fiind de 12 m2. Schema de amp lasare a experienței este prezentată în tabelul
5.2.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
40
Tabelul 5.1
Tabelul variantelor experimentale la cultura de varză
Nr. Variantă Mod de fertilizare Soiul
1.
Fără fertilizare foliară Ișalnița
2. Buzoiană
3. Gloria
4.
Fertilizare foliară cu Macromix Ișalnița
5. Buzoiană
6. Gloria
7.
Fertilizare foliară cu Macromix + Microplant Ișalnița
8. Buzoiană
9. Gloria
Tabel 5.2
Schema de așezare a experienței
REPETIȚIA I
V1
V2
V3
V4
V5
V6
V7
V8
V9 REPETIȚIA II
V9
V8
V7
V6
V5
V4
V3
V2
V1 REPETIȚIA III
V9
V3
V5
V7
V1
V2
V4
V6
V8
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
41
Descrierea îngrășămintelor foliare
Wuxal Macromix
Wuxal Macromix este un îngrășământ foliar NPK sub formă de suspensie concentrată,
pentru completarea necesarului de microelemente al plantelor. Prin optimizarea nutriției
plantei,Wuxal Macromixare, de asemenea, și un efect stabilizator asupra sănătății plantei.
Îngrășământul Wuxal Macromix face parte din categoria îngrășă mintelor foliare, cu
concentrație mare de NPK. Este un produs marcă înregistrată ® Aglukon Speziald.
Conținutul îngrășământului este prezentat în tabelul 5.3.
Se folosește în fertilizarea foliară, completând necesarul de microelemente al
plantelor; oferă susținere echilibrată cu scopul dezvoltării plantei în condiții de stres.
Nutrienții se absorb excelent. Frunzele sunt acoperite bine; are aderență bună.
Este un produs sigur pentru toate culturile (Tabelul 5.4.). Se poate aplica fără a
depinde de condi țiile meteorologice.Se caracterizează printr -un aport bine echilibrat de
nutrienti, satisfăcând cerințele majorității culturilor în etapele critice de dezvoltare.
Micronutrienții cationici sunt complet chelatați; suprachelatarea reduce duritatea apei
din soluția de pulverizare. Se poate pulveriza sau stropi cu echipamente obișnuite HV si LV.
Elementele componenete optimizează nutritia plantei, Wuxal Macromix având astfel
un rol de stabilizator asupra sănătății plantei.
Doza de administrare: 2 -5 l/ha (de la 0,3 % l/ha(0,1 %) ca un regulator de pH și de
duritate a apei)
Tabelul 5.3
Compiziția îngrășământului Wuxal Macromix
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
42
Principalele benefi cii ale Wuxal Macromix:
• aport bine echilibrat de nutrienți, adecvat pentru cerințele majorității culturilor în
timpul etapelor critice de dezvoltare
• asigură absorbția excelentă a nutrienților
• reglarea pH -ului soluției de pulverizare
• acoperire excelentă a frunzelor, aderență bună
• sigur pentru toate culturile
• micronutrienți cationici complet chelatați
• suprachelatarea reduce duritatea apei din soluția de pulverizare
• aplicare independentă de condițiile meteorologice
• poate fi aplicat cu toate echipamentele obișnuite de pulverizare și stropire HV și LV
• compatibil cu majoritatea pesticidelor utilizate în mod normal.
(http://www.kwizda -agro.ro )
Tabelul 5.4
Folosirea îngrășământului asupra culturilor și dozele de aplicare
Tabelul 5.5
Aplicarea produsului în cazul culturilor de varză
Cultura Numarul de tratamente Faza de aplicare Doza de aplicare, l/ha
Varză 1-3 Faza de 3 frunze până la formarea căpățânii 2-3
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
43
Wuxal microplant
Wuxal Microplant este un îngrășământ extrem de con -centrat în micronutrienți,
potrivit pentru nutriția foliară a culturilor intensive. Nutrienții sunt ușor asi -milabili pentru
plante.
Din acest motiv, Wuxal Microplant este recomandat pentru a corecta direct deficiența
acută de micronutrienți și pentru a preveni apariția deficiențelor latente.
Conținut extrem de concentrat de micronutrienți. Complet și puternic chelatat cu
EDTA.
Conținutul îngrășământului este prezentat in tabelul 5.6
Tabelul 5.6
Compoziția îngrășământului Wuxal microplant
Principalele benefi cii ale Wuxal Microplant
• nutrienți ușor asimilabili pentru plante, siguranță sporită a culturilor
• micronutrienți cationici complet chelatați
• aplicare sigură, independent de condițiile meteorologice
• suprachelatarea îmbunătățește calitatea apei din soluția de pulverizare
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
44
• conține azot, potasiu și magneziu ca sursă suplimentară de nutrienți pentru a evita
tratarea neechilibrată cu micronutrienți
• poate fi aplicat cu toate echipamentele obișnuite de pulverizare și stropire HV și LV
• compatibil cu majoritatea pesticidelor utilizate în mod normal
Îngrășământul Microplant poate fi folosit la o gama larga de planta, așa cum este
menționat în tabelul 5.7.
Mod de actiune:
Ingrasamantul Wuxal Microplant este indicat cand exista o care nta acuta de
microelemente, precum si in cazurile in care se preconizeaza o carenta latenta.
Elementele nutritive actioneaza conform necesitatilor fiziologice ale plantei.
Aplicarile se fac la interval minim de 8 -10 zile.
Este recomandat ca inainte de aplicare sa se efectueze o testare a sensibilitatii soiului,
din cauza unei sensibilitati a varietatilor singulare.
Tabelul 5.7
TIPUL DE
CULTURA PERIOADA RECOMANDATA DOZA
Pomi
fructiferi -vara timpuriu, in perioade de seceta→2 -3 aplicari
-in mijlocul verii→4 -5 aplicari
-dpa recolatare→2 -3 aplicari 1L/ha
1L/ha
0,5L/ha
Vita de vie -de la aparitia fructelor, pana la inceperea coacerii→2 -3 aplicari 1L/ha
Legume -in perioada de crestere rapida→3 -4 aplicari 2L/ha
Cereale -se recomanda 1 tratament de crestere pentru tulpina si 2 tratamente la
aparitia spicului 2L/ha
Rapita -inainte de inflorire→1 -2 aplicari 2L/ha
Pepeni -in perioada de dezvoltare a culturii→3 -4 aplicari 2L/ha
Sfecla de
zahar -intre perioada de 4 frunze si inainte de aparitia plantei protectoare→ 2
aplicari 2L/ha
Cartofi -in perioada de dupa inflorire→1 -2 aplicari 1L/ha
Porumb -in etapa de 2 -6 frunze→1 -2 aplicari 1L/ha
Pepiniere -la nevoie→1 -2 aplicari 1L/ha
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
45
Preparare si utilizare:
Ingrasamantul Wuxal Microplant se poate folosi in combinatii cu alte produse de
protectie a plantelor.
Se recomanda pregatirea unei cantitati de proba inainte de utilizare. Se indica folosirea
urmatorilor pasi in etapa de preparare si umplere a masinii de stropit:
se introduce apa
se porneste mixerul
se adauga Wuxal Microplant
dupa preferinta, se pot adauga si alte produse tip Wuxal
se pot adauga produsele d eprotectie a plantelor
se umple recipientul cu apa
Trebuie sa se foloseasca solutia imediat. Solutia obtinuta astfel se foloseste prin
stropire sau pulverizare.
Pentru cele mai bune rezultate este indicat ca solutia se sa aplice dimineata sau seara
sau in zile cu cer acoperit. ( http://www.ferma -gradina.ro )
5.4 TEHNOLOGIA DE CULTURĂ APLICA TĂ
Terenul pe care s -a efectuat experința este unul de tip Luvosol și se află în zona
neinundabilă la poalele Măgurii Șimleu . Primăvara, la topirea zăpezii, o parte din zăpada se
infiltrează in sol iar o parte se scurge .
Toamna , la pregătirea terenului, s-au administrat îngrășăminte chimice NPK 16:16:
16, în cantitate de 300 kg/ha substanță comercială, care s -a încorporat în sol la 25 -28 cm
adâncime prin arătură adâncă. Terenul a fost modelat în straturi de 150 cm.
Răsaduri le au fost produse pe răsadniț e, care au avut lățime de 1,2 m și o lungime de 2
m. Semănatul s -a efectuat în data de 0 3.05.201 6. După semănare s -a efectuat o udare cu apă
călduță, după care răsadnița s -a acoperit cu o folie de polietilenă, cu scopul de a menține
umiditatea solului. Ace asta s -a menținut până ce răsadurile au crescut, o mare atenție a fost
dată aerisirii permanente a spațiului de producere a răsadurilor.
În perioada de producere a răsadurilor s -au aplicat numeroase lucrări de ingrijire cu
scopul de a obține un răsad viguros și de bună calitate. Astfel s -a acordat atenție deosebită
prevenirii atacului de boli, tratamente preventive împotriva căderii plantelor și mană. În
perioada de producere a răsadurilor s -au efectuat două tratamente: primul s -a efectuat imediat
după semănat cu Mesurol granule, prin împrăștiere, 1 g/m2 împotriva melcilor și
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
46
coropișnitelor. Tratamentul următor s -a realizat la 10 zile de la semănat cu
Previcur+Dantop+Trend. Acest tratament asigură o protecție de lungă durată a răsadului (până
la plantar e).
Udatul s -a făcut de câte ori a fost nevoie, cu furtunul prevăzut cu sita cu orilîcii fine,
apa fiind călduță.S -au efectuat cu deosebită atenție și la timp următoarele lucrări: plivitul
buruienilor, controlul sanitar periodic pentru depistarea bolilor și dăunătorilor.
Plantarea răsadurilor a avut loc în zile favorabile plantării, în perioada 10-14.06.2016 .
Distanțele de plantare au fost următoarele: 70 cm între rânduri si 35 cm între plante pe rând.
Înainte de plantare fiecare răsad s -a fasonat și apoi s-a mocirlit cu un amestec format dintr -o
parte balega proaspătă de bovine, o parte pământ cu conținut ridicat de argilă și o parte apă.
Fiecare parcelă experimentală a avut o lungime de 4 m și o lățime de 3 m, rezultând o
suprafață de 12 m2.
Lucrările de întreținere .
După 4 -5 zile de la plantare s -au completat golurile, cu răsad din acelasi soi și de
aceeași vârstă. La 3 -4 zile de la completarea golurilor s -a efectuat un tratament cu
Dihtane+Furry+Trend. Solul s -a menținut afânat prin aplicarea a 3 prașile manuale la
intervale de 2 săptămâni.
Tratamenele fitosanitare s -au efectuat cu substanțele următoare:
Fungicide:Previcur, Dithane, Topsin, Bravo, Ortiva
Insecticide: Faster, Furry, Calypso, Dantop, Mavrik,Talstar.
Moluscide: Optimol, Mesurol, granule -4 tratamente
Prima irigare s -a efectuat imediat după plantare pentru a asigura prinderea răsadului. Restul
udărilor s -au efectuat din momentul începerii formării căpățânilor la intervale de 5 zile până la
sfârșitul recoltatului. S -a folosit irigarea prin picurare Figur a 5.1 . Apa folosită a fost preluată
din râul Crasna, de unde a fost scoasă cu o motopompă, și a fost transportata cu o cisternă.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
47
Figura 5.1 Sistem de irigare prin picurare
Fertilizările au fost efectuate, în funcție de variantele experimentale, după cum
urmează:
Prima fertilizare: Macromix, odată cu tratamentul Bravo+Calypso+Treni la 20 zile de
la plantare. Fertilizarea s -a făcut la ambele variante care includ fertilizantul Macromix.
A doua fertilizare: în funcție de variante, Macromix sau Macromix+Microplant, la 14
zile după prima, împreună cu Topsin+ Talstar+Trend.
A treia fertilizare: în funcție de variante, Macromix sau Microplant, la 21 zile după
adoua fertilizare împreună cu Ortiv a+Faster+Trend.
Recoltatul căpățânilor a avut loc eșalonat la maturitatea de consum. Figura 5.2
Figura 5.2
Începând de la înființarea culturii, până la recoltare, s -au efectuat observații și măsurători, în
ceea ce privește creșterea și dezvoltarea plantelor.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
48
Producția s -a înregistrat pe variante și s -a făcut calculul statistic, după analiza
varianței,
iar da tele biometrice s -au folosit în elaborarea graficelor de creștere și dezvoltare care permit
obținerea unor concluzii și recomandări în ceea ce privește influența soiului și a desimii de
plantare asupra producției de varză.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
49
CAPITOLUL VI. REZULTATE ȘI DISCUȚII
6.1 REZULTATE PRIVIND CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA PLANTELOR
Măsurătorile efectuate înainte de plantare asupra răsadurilor (Figura 6.1 .) s -a observat
că înă lțimea acestora a variat între 11,2 cm, la soiul Ișalnița și 13,2 cm, la soiul Buzoiană .
Diametrul răs adurilor a fost cuprins între 11 ,4 cm, la soiul Buzoiană și 12,4 cm la soiul
Gloria . Numărul frunzelor a depins de soi, astfel, răsadurile soiului Ișalnița au avut în medie
6,5 frunze, răsadurile soiului Buzoiană 7,3 frunze, iar soiul Gloria 8 frunze.
Figura 6.1 Gradul de dezvoltare al răsadurilor înainte de plantare
Înălțime Diametru Număr frunze
Ișalnița 11.2 12 6.5
Buzoiană 13.2 11.4 7.3
Gloria 13 12.4 8
Măsurătorile efectuate la începutul formării căpățânilor (Figura 6.2.) arată
următoarele:
Înălțimea plantelor a fost în strânsă legătură cu factorii experimentali. La variantele
nefertilizate înățimea a fost cuprinsă între 52,4 cm, la soiul Ișalnița și 70 ,4 cm, la soiul
Buzoiană. La variantele fertilizate numai cu Macromix înălțimea plantelor a fost
cuprinsă între 56,2 cm și 71,5 cm la aceleași soiuri. Cele mai mari înălțimi (între 60,4
și 76,3 cm) s -au observat la variantele fertilizate cu ambii fertilizanți.
02468101214
Înălțime Diametru Număr frunzeIșalnița
Buzoiană
Gloria
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
50
La fel ca înălțimea plantelor și diametrul acestora a depins în mare măsură de
îngrășămintele aplicate și de soi ul folosit. Diametrul plantelor în cazul soiului Ișalnița
a fost cuprins între 51,4 cm, la varianta nefertilizată, 56,2 cm, la cea fertilizată cu
Macromix, respectiv 56,4 cm în cazul fertilizării cu Macromix+Microplant. Diametrul
plantelor a înregistrat ac eași tendință de creștere odată cu aplicarea îngrășămintelor
foliare și în cazul celor două soiuri Ișalnița , Buzoiană si Gloria . Astfel, în cazul
varinatelor nefertilizate diametrul plantelor a fost cuprins între 58,4 și 6 0,7 cm, în
cazul fertilizării cu Macromix între 6 1,8 și 6 4,5 cm, iar la aplicarea ambilor fertilizanți
între 6 5,8 și 6 1,7 cm.
Numărul frunzelor a fost cuprins între 29 și 36. În figura 6.2. se poate observa că la
soiul Ișalnița plantele au avut între 3 0,6 frunze (la varianta nefertiliza tă) și 3 1,5,
respectiv 3 2,7, la variantele fertilizate. La soiul Buzoiană s-au observat între 3 2,5
frunze, la varianta la care nu s -a aplicat fertilizarea foliară și 3 5,5 la varianta care a
fost fertilizată cu îngrășământul Macromix.În cazul soiului Gloria , cele mai puține
frunze s -au înregistrat tot la varianta nefertilizată ( 29,1 frunze), cele mai multe în
schimb în cazul fertilizării cu Macromix+Microplant, 3 3,5 frunze.
Figura 6.2 Gradul de dezvoltare al plantelor la începutul formării căpățânilor
Ișalnița Buzoiană Gloria
Nefertilizat Ișalnița Buzoiană Gloria
Macromix Ișalnița Buzoiană Gloria
Maromix+Microplant
Înalțime (cm) 52.4 70.4 66.9 56.2 71.5 69.7 59.4 76.3 68.7
Diametru (cm) 51.4 58.4 60.7 56.2 61.8 64.5 56.4 65.8 61.7
Număr frunze 30.6 32.5 29.1 31.5 35.5 30.8 32.7 35.9 33.5
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
51
Datele înregistrate la recoltare (Figura 6.3.) asupra înălțimii plantelor relevă faptul că
înălțimea acestora a fost cuprinsă între 5 6,4 cm, la soiul Ișalnița , fără fertilizare foliară,
respectiv 7 0,8 cm, la soiul Buzoiană , la care fertilizarea foliară a fost efectuată cu ambii
fertilizanți. Analizând fiecare soi în parte se observă că înălț imea plantelor a fost înfluen țată
pe de o parte de fertilizarea aplicată, pe de altă parte de soiul folosit. Astfel, cea mai mare
înălțime s -a înregistrat la hibridul Buzoiană (înălțimea variind între 6 7,4 și 70 ,8 cm), urmat de
soiul Gloria (înălțimea variind între 5 6,4 și 61 ,4 cm), respectiv de soiul Ișalnița (înălțimea
variind între 5 6,4 și 6 0,4 cm).
La fel ca și înălțimea plantelor și diametrul a depins de ambii fa ctori studiati. În cazul
variantelor la care nu sa aplicat fertili zarea foliară, diametrul plantelor a fost cuprins între 49,2
cm (soiul Ișalnița ) și 5 3,4 cm (soiul Buzoiană ). La variantele la care fertilizarea s -a efectuat cu
Macromix diametrul plantelor a variat între 5 3,4 cm (soiul Ișalnița ) și 58,7 cm (soiul
Buzoiană ). Fertilizarea cu Macromix+Micro plant a condus la creștere diametrului plantelor,
care a
fost cuprins între 5 5,8 cm (la soiul Ișalnița ) și 6 2,5 cm (la soiul Buzoiană ).
Numărul frunzelor din rozetă constituie o caracteristică foarte importantă în analiza
eficienței soiurilor. Chiar dacă aceste frunze au rol în protecția plantelor, acestea vor fi
eliminate înainte de valorificarea producției. Cele mai multe frunze în rozetă au fos t
înregistrate la soiul Ișalnița la toate tipurile de fertilizare aplicate (1 2,5 la varianta
nefertilizată, 9,7 la fertilizarea cu Macromix, respectiv 1 0,4 la fertilizarea cu
Macromix+Microplant). Soiurile Buzoiană și
Gloria se evidențiază printr -un număr scăzut de frunze în rozetă, mai ales la variantele la care
s-a aplicat fertilizarea foliară, caz în care rozetele au fost formate în medie din 7 -8 frunze.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
52
Figura 6.3 gradul de dezvoltare al plantelor la recoltare
Ișalnița Buzoiană Gloria
Nefertilizat Ișalnița Buzoiană Gloria
Macromix Ișalnița Buzoiană Gloria
Macromix+Microplant
Înalțime (cm) 56.4 67.4 56.4 59.1 67.8 60.4 60.4 70.8 61.4
Diametru (cm) 49.2 53.4 52.8 53.4 58.7 55.8 55.8 62.5 58.4
Nr frunze rozetă 12.5 10.4 8.4 9.7 7.7 7.8 10.4 6.9 7.6
Se știe faptul că atât diametrul cât și înălțimea căpățânilor este un caracter de soi, care
se folosește în scopul stabilirii formei căpățânii. Înălțimea căpățânilor a variat între 15,3 cm
(la soiul Ișalnița , varianta nefer tilizată) și 1 8,1 cm (la soiul Buzoiană, fertilizat cu
Macromix+Microplant). Cea mai mare influență asupra acestui caracter a avut soiul cultivat.
La soiul Ișalnița , înălțimea căpățânilor a variat între 1 5,3 și 1 6,7 cm; la soiul Buzoiană între
16,8 și 1 8,1 cm, respectiv la soiul Gloria între 16 ,6 și 1 7,2 cm cele mai mici valori s -au
înregistrat la toate soiurile la variantele nefertilizate, cele mai mari, la variantele fertilizate cu
Macromix+Microplant (Figura 6.4.).
Diametrul plantelor a fost cuprins între 2 2,6 (la soiul Gloria , fără fertilizare) și 2 7,4
cm (la soiul Buzoiană , fertilizare cu Macromix+Microplant). Se observă și în acest caz o
imfluența a soi ului asupra caracterului studiat: diametrul căpătânilor la soiul Ișalnița a fost
cuprins între 24,3 și 2 5,9 cm, la soiul Buzoiană între 2 3,4 și 2 7,4 cm, iar la soiul Gloria între
22,6 și 2 5,4 cm.
Numărul de frunze din căpățână a fost influențat de fertilizarea aplicată, astfel,
fertilizarea foliară a asigurat formarea unui număr mai mare de frun ze. Numărul mediu de
frunze la variantele fără fertilizare a variat între 3 1,2 și 3 4,7, la fertilizarea cu Macromix între
33,9 și 3 6,7, iar la fertilizarea cu Macromix+Microplant, între 3 4,4 și 4 0,4. Luând în calcul
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
53
influența soiurilor asupra numărului de frunze se observă, că soiul Ișalnița a format în medie
33,14
frunze, soiul Buzoiană 35,0 frunze, soiul Gloria , s-a evidențiat cu cel mai mare număr mediu
de frunze (3 7,16).
Figura 6.4 Gradul de dezvoltare al căpățânilor de varză la recoltare
Ișalnița Buzoiană Gloria
Nefertilizat Ișalnița Buzoiană Gloria
Macromix Ișalnița Buzoiană Gloria
Macromix+Microplant
Înalțime (cm) 15.3 16.8 16.6 16.4 17.6 16.7 16.7 18.1 17.2
Diametru
(cm) 24.3 23.4 22.6 25.1 27.1 25.4 25.9 27.4 25.7
Număr frunze
căpățână 31.2 32.7 34.4 33.9 34.6 36.7 34.4 37.7 40.4
Cei mai importanți factori în cultivarea legumelor este greutatea finală a produselor. În
prezenta lucrare s -a măsurat greutatea plantelor, dar și greutatea căpățânilor. Greutatea
căpățânilor a fost obținută prin cântărirea căpățânilor după eliminarea frunzel or din rozetă, a
frunzelor care prezentau defecte, semne de boli sau atac de dăunători.
Greutatea plantelor a variat între 1, 69 kg la soiul Ișalnița , fără fertilizare, respectiv
3,25 kg, la soiul Buzoiană , cu fertilizare cu Macromix+Microplant. Greutatea căpățânilor a
fost cuprinsă între 1, 45 kg, respectiv 2,81 kg, la aceași variante menționate anterior. Se poate
observa
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
54
că fertilizarea a avut un efect foarte semnificativ asupra greutății plantelor și a căpățânilor,
greutatea crescând odată cu aplicarea î ngrășămintelor foliare. La variantele fără fertilizare
greutatea medie a plantelor a fost de 1,83 kg, cea a căpățânilor de 1, 68 kg. La fertilizarea cu
Macromix, greutatea plantelor a fost de 2, 28 kg, cea a căpățânilor de 2, 03 kg. Fertilizarea cu
Macromix+Microplant a condus la obținerea celor mai mari greutăți ale plantelor (în medie
2,80
kg), respectiv a căpățânilor (în medie 2,40 kg.)
În Figura 6.5. se observă diferențele înregistrate între greutatea plantelor și cea a
căpățânilor. Această di ferență este dată de eliminarea frunzelor din rozetă. Diferențele dintre
cele două caractere analizate au variat între 0,11 kg (la soiul Buzoiană, fertilizat cu
Macromix) și 0,44 kg (tot la soiul Buzoiană , însă la fertilizarea cu Macromix+Microplant). În
general s -a observat că pierderi le mai mici s -au înregistrat la soiul Buzoiană , la variantele fără
fertilizare și
fertilizare cu Macromix. Eliminarea frunzelor din rozetă a produs scăderea greutății cu peste
400
g la variantele fenilizate cu Macromix+Micro plant, ceea ce însemană că fertilizarea foliară a
condus la dezvoltarea luxuriantă a frunzelor din rozetă. O altă explicație ar fi și faptul că
greutatea plantelor, respectiv a căpătânilor a fost mai mare în cazul aplicării ambilor
fertilizanți.
Figura 6. 5 Comparație între greutatea plantelor si a căpățânilor
Ișalnița Buzoiană Gloria
Nefertilizat Ișalnița Buzoiană Gloria
Macromix Ișalnița Buzoiană Gloria
Macromix+Microplant
Greutate
plantă (kg) 1.69 1.81 2.01 2.21 2.36 2.27 2.36 3.25 2.78
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
55
Greutate
căpățână 1.45 1.65 1.63 1.81 2.25 2.03 1.94 2.81 2.46
6.2 REZULTATE PRIVIND PRODUCȚIA
Producțiile obținute în cazul celor nouă variante au fost cuprinse între 47,35 t/ha, la
soiul I șalnița , fără fertilizare, respectiv 102,86 t/ha, la soiul Buzoiană, fertilizat cu combinația
de îngrășăminte Macromix+Microplant. În Figura 6.6. se poate observa că o influență pozitivă
se poate atribui nu numai aplicării fertilizanților foliari, ci și a soiurilor utilizate.
Figura 6.6 Producțiile înregistrate la variantele experimentale
Ișalnița Buzoiană Gloria
Nefertilizat Ișalnița Buzoiană Gloria
Macromix Ișalnița Buzoiană Gloria
Macromix+Microplant
Produția medie
(t/ha) 47.35 55.51 54.69 62.04 80 71.02 67.35 102.86 88.57
Influența unilaterală a modului de fertilizare asupra producției de varză (Tabelul 6.1.)
arată faptul că media producției la variantele fără fertilizare foliară a fost de 52,52 t/ha, 18,50
t/ha mai puțin decât în cazul fertilizării foliare cu Macromix și cu 33,74 t/ha mai puțin decât
în cazul fertilizării cu Macromix+Microplant. Sporurile de producție obținute în cazul
aplicării
îngășămintelor foliare au fost în ambele cazur i foarte semnificativ pozitive față de martorul
experienței (varianta fără fertilizare).
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
56
Tabelul 6.1
Influența unilaterală a modului de fertilizare asupra producției de varză de toamnă
Fertilizarea Producție
medie
(t/ha) Producție
(%) Diferența
(t/ha) Semnificați
a Producția
relativă
(%) Diferența
(t/ha) Semnificați
a
Nefertilizat 52,52 100.0 0,00 Mt. 75,1 -17,41 ooo
Macromix 71,02 135,22 18,5 *** 101,5 1,09 –
Macromix+Microplant 86,26 164,24 33,74 *** 123,3 16,33 **
Media 69,93 – – – 100,0 0,00 Mt.
DL (p 5%) 4,16 4,16
DL (p 1%) 7,53 7,53
DL (p 0,1%) 15,97 15,97
Luând ca și martor media experienței (69,93 t/ha) în tabelul 6.1. se poate observa că
producția înregistrată la variantele fără fertilizare a fost mai mică cu aproape 20%, diferența
de
producție fiind de 17,41 t/ha, foarte semnificativ negativă din punct de vedere statistic. Pe de
altă
parte producția înregistrată în cazul fertilizării numai cu Macromix nu a înregistrat diferențe
asigurate statistic față de medie, chiar dacă prin folosirea comb inației de îngrășăminte
Macromix +Micromix a condus la obținerea unei producții mai mari cu 18,2% decât media,
diferența de 16,33 t/ha fiind distinct semnificativ pozitivă.
În tabelul 6.2. se poate observa că cel mai productiv soi, indiferent de fertilizarea
aplicată a fost soiul Buzoia nă, care a în registrat o producție medie de 7 9,46 t/ha, urmat de
soiul Gloria , cu o producție medie de 71,43 t/ha, cea mai mică producție a fost obținută la
soiul Ișalnița , numai 58,91 t/ha. Comparând producțiile soiurilor Buzoiană și Gloria cu cel
obținut la soiul Ișalnița se constată că soiul Buzoiană a realizat o diferență foarte semnificativ
pozitivă (cu un spor de prod ucție de 20,55 t/ha), iar soiul Gloria o diferență distinct
semnificativ pozitivă (cu un spor de producție de 12,52 t/ha). Comparând pro ducțiile cu media
experienței (6 9,93 t/ha) se observă că la soiul Ișalnița s-a înregi strat o producție mai mică cu
11,02 %, care r eprezintă o diferență distinct semnificativ negativa, iar la soi ul Buzoiană , cu un
spor de producție de 9,53 %, o diferență di stinct semnificativ pozitivă.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
57
Tabelul 6.2
Influența unilaterală a soiului asupra producției de varză de toamnă
Soiul Producție
medie (t/ha) Producție
(%) Diferența
(t/ha) Semnificați
a Producția
relativă
(%) Diferența
(t/ha) Semnificați
a
Ișalnița 58,91 100.0 0,00 Mt. 84,2 -11,02 oo
Buzoiană 79,46 134,88 20,55 *** 113,6 9,53 **
Gloria 71,43 121,25 12,52 ** 102,1 1,50 –
Media 69,93 – – – 100,0 0,00 Mt.
DL (p 5%) 6,98 6,98
DL (p 1%) 8,18 8,18
DL (p 0,1%) 13,45 13,45
Analizând influență bilaterală a factorilor experimentali asupra producției de varză de toamnă
(Tabelul 6.3.) se constată următoarele:
În cazul variantelor fără fertilizare foliară, producțiile au variat între 47,35 t/ha,
la soiul Ișalnița și 55,51 t/ha, la soiul Buzoiană, producția medie fiind de 52,51
t/ha. Luând soiul Ișalnița martorul experienței, soiurile Buzoiană și Gloria au
realiz at producții mai mari cu 8,16 t/ha, respectiv 7,34 t/ha, ambele fiind
distinct semnificativ pozitive. Față de media experienței numai soiul Ișalnița a
realizat o diferență asigurată statistic de -5,16 t/ha, care a fost semnificativ
negativă.
La variantele la care fertilizarea foliară s -a efectuat cu îngrășământul
Macromix, producțiile au fost cuprinse între 62,04 t/ha, la soiul Ișalnița și 80
t/ha, la soiul Buzoiană; soiul Gloria înregistrând o producție de 71,02 t/ha. Față
de soiul Ișalnița ambele au obți nut producții mai mari, diferențele față de
aceasta au fost de 17,96 t/ha la soiul Buzoiană (diferența este foarte
semnificativ pozitivă) și 8,98 t/ha (diferența este distinct semnificativ
pozitivă). Față de media experienței soiul Ișalnița a înregistr at o producție mai
mică cu 12,6% , diferența de 8,98 t/ha fiind distinct semnificativ negativă, iar
soiul Buzoiană un plus de producție de 12,6%, diferența de 8,98 t/ha fiind
distinct semnificativ pozitivă.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
58
Tabelul 6.3
Influența combinat ă a modului de fertilizare și a soiului asupra producției de varză de
toamnă
Varianta Produc
ție
medie
(t/ha) Producți
e relativă
(%) Diferenț
a (t/ha) Semnificați
a Producți
a relativă Diferenț
a(t/ha) Semnifi
cația
Mode de fertilizare Hibridul
Nefertilizat Ișalnița 47,35 100,0 0,00 Mt 90,2 -5,16 o
Buzoiană 55,51 117,2 8,16 ** 105,7 3 –
Gloria 54,69 115,5 7,34 ** 104,2 2,18 –
Media 52,51 – – – 100,0 0,00 Mt.
Macromix Ișalnița 62,04 100,0 0,00 Mt 87,4 -8,98 oo
Buzoiană 80 128,9 17,96 *** 112,6 8,98 **
Gloria 71,02 114,4 8,98 ** 100,0 0,00 –
Media 71,02 – – – 100,0 0,00 Mt.
Macromix+Microplan
t Ișalnița 67,35 100,0 0,00 Mt 78,0 -18,9 ooo
Buzoiană 102,86 152,7 35,51 *** 119,2 16,59 ***
Gloria 88,6 131,5 21,25 *** 102,7 2,33 –
Media 86,27 – – – 100,0 0,00 Mt.
DL (p 5%) 4,15 4,15
DL (p 1%) 6,23 6,23
DL (p 0,1%) 10,21 10,21
Cele mai bune rezultate din punct de vedere al producției s -au înregistrat la
variantele la care fertilizarea foliară s -a efectuat cu combinația de îngrășăminte
Macromix+Microplant. În acest caz producția la soiul Ișalnița a fost de 67,35
t/ha, la soiul Gl oria 88,6 t/ha, la soiul Buzoiană 102,6 t/ha. Ultimele două
soiuri au realizat producții mai mari cu 31,5%, respectiv 52,7% decât soiul
Ișalnița , diferențele de producție de 21,2 5 t/ha și 35,51 t/ha fiind foarte
semnificativ pozitive. Față de media experienței soiul Ișalnița a înregistrat o
producție mai mică cu 22%, respectiv o diferență de -18,9 t/ha, foarte
semnificativ negativă. Soiul Buzoiană , la care s -a observat un spor de
producție de 19,2% , respectiv 16, 59 t/ha,foarte semnificativ pozitivă.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
59
CAPITOLUL VII. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
7.1 CONCLUZII
Măsurătorile efectuate la începutul formării căpățânilor au arătat că înălțimea și
diametrul plantelor a fost în strânsă legătură cu factorii experimentali, numărul frunzelor a
fost determinat mai ales de soiul utilizat.
Înălțimea, cât și diametrul plant elor au fost influențate de ambii factori experimentali,
înălțimea variînd între 52,4 -76,3 cm, diametrul între 51,4 -65,8 cm. Ambele caractere au avut
valori mai mici în cazul variantelor fără fertilizare foliară și valori mai mari la fertilizarea cu
Macrom ix+Microplant.
Deși anumite caractere urmărite, cum sunt înălțimea, diametrul și numărul frunzelor
sunt în mare parte determinate de soiul cultivat s -a observat că și acestea sunt puternic
influențate de fertilizarea foliară. Valori mai mari ale acestor caractere s -au înregistrat în cazul
folosirii fertilizanților foliari.
Greutatea plantelor a variat între 1,69 kg la soiul Ișalnița, fără fertilizare, respectiv
3,25 kg, la soiul Buzoiană, cu fertilizare cu Macromix+Microplant. Greutatea căpățânilor a
fost cuprinsă între 1,45 kg, respectiv 2,81 kg, la aceleași variante menționate anterior.
Producțiile obținute în cazul celor nouă variante au fost cuprinse între 47,35 t/ha, la
soiul Ișalnița, fără fertilizare, respectiv 102,86 t/ha, la soiul Buzoiană, fe rtilizat cu combinația
de îngrășăminte Macromix+Microplant.
Influența unilaterală a modului de fertilizare asupra producției de varză arată faptul că
producțiile au crescut odată cu aplicarea fertilizării foliare, producțiile în acest caz fiind mai
mari cu 18,50 t/ha la fertilizarea cu Macromix și 33,74 t/ha la fertilizarea cu
Macromix+Microplant.
Cel mai productiv soi, indiferent de fertilizarea aplicată a fost soiul Buzoiană, care a
înregistrat o producție medie de 79,46 t/ha, urmat de soiul Gloria, c u o producție medie de
71,43 t/ha, cea mai mică producție a fost obținută la soiul Ișalnița, numai 58,91 t/ha.
Luând în calcul influența bilaterală a factorilor studiați, cea mai bună variantă, din
punct de vedere al producției obținute a fost combinația dintre soiul Buzoiană și fertilizarea
foliară cu îngrășămintele Macromix și Microplant, caz în care s -a înregistrat o producție de
peste 100 t/ha.
La soiul Buzoiană majoritatea căpățânilor au avut o greutate mai mare de 2,8 kg.
Aceast lucru conduce la pr oducții foarte ridicate, peste 90 t/ha. Având frunzele fine și
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
60
căpățânile mari și grele la orice manipulare frunzele exterioare se deteriorează foarte repede,
căpățânile pot chiar să crape, iar valorificarea este dificilă. Un alt neajuns se datorează și
faptului că în momentul de față pe piață se caută căpățâni mai mici și cât mai uniforme.
Soiurile studiate sunt mult mai calitative din punct de vedere al gustului și al fineții
frunzelor decât soiurile ți hibrizii existente pe piață însă formează căpățâni mari și foarte mari.
7.2. RECOMANDĂRI
Pentru obținerea unor producții cât mai ridicate se recomandă folosirea soiurilor
Buzoiană și Gloria.
Fertilizarea foliară cu produsele luate în experiență se recomandă deoarece asigură un
spor de producție foarte mare. Chiar dacă utilizând numai îngrășământul Macromix se pot
obține producții semnificativ mai mari decât fără fertilizare foliară, se recomandă totuși
combinarea îngrășămintelor Macromix+Microplant pentru a ridica potențialul productiv al
soiurilor.
Productii foarte ridicate se pot atinge prin cultivarea soiului Buzoiană cu fertilizare
foliară cu îngrășămintele Macromix+Microplant.
Se recomandă luarea în cultură a soiului Buzoiană dacă se dorește obținerea unor
căpățâni mari și foarte mari, peste 2, 8 kg, cu frunzele fine.
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
61
BIBLIOGRAFIE
1. Apahidean Al. S., 2003, “Cultura legumelor”, Editura AcademicPres, Cluj -Napoca
2. Apahidean Al. S., M. Apahidean, 2000, “Legumicultură specială”, vol. 1, Editura
Risoprint, Cluj -Napoca
3. Apahidean Al. S., M.Apahidean, 2001, “Legumicultură specială”, Editura
AcademicPres, Cluj -Napoca
4. Berar V., 1998, “Legumicultură”, Editura Mirton, Timișoara
5. Berar V., M.Băla, A. Dobrei, O. A. Iordănescu, G. Poșta, A. Ghiță, D. S. Poșta,
2012, „Horticultură practic ă”, Editura de Vest, Timișoara
6. Chiang M.S., C. Chong , B.S. Landry, R. Crete,1993, “Cabbage, Brassica oleracea
subsp. capitata L.“, Pergamon Press, Oxford, U.K.
7. Butnariu H., D. Indrea, C. Petrescu, P. Savitchi, Pelaghia Chilom, R. Ciofu, V.
Popescu, G. Rad u, N. Stan, 1992, “Legumicultură”, EDP, București.
8. Ciofu Ruxandra, N. Stan, V. Popescu, Pelaghia Chilom, S. Apahidean, A. Horgoș,
V. Berar, K. L. Lauer, N. Atanasiu, 2004, “Tratat de legumicultura”, Editura
CERES, București.
9. Davidovici I., D. Gavrilescu, 2 002, “Economia creșterii agroalimentare”, Editura
Editura Expert Bucure ști
10. Maniuțiu D., 2002, “Legumicultură”, Editura AcademicPres, Cluj -Napoca.
11. Măniuțiu D., 2008, “Legumicultură general”, Editura AcademicPres, Cluj -Napoca.
12. ***http://www.sanatatea.com/pub/naturist/2026 -varza -alba-planta -bienala.html
13. ***http://agrointel.ro/44545/recomandari -utile-pentru -recoltarea -si-depozitarea –
verzei -ce-reguli -trebuie -respectate -pentru -a-evita -pierderile/ Pg 27
14. ***https://www.gazetadeagricultura.info/carti -cultivarea -plantelor/agricultura –
generala/112 36-tehnologia -produselor -horticole -valorificare -in-stare -proaspata -si-
industrializare.html
15. Pârvu M., 2010, “Ghid practic de fitopatologie”, Editura Cluj University Press,
ClujNapoca
16. Popescu M., Ciora M., 2014, „Catalogul oficial al soiurilor de plante de c ultură din
România”, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
17. Popescqu., A. Popescu, 2008, “Cultura legumelor în câmp și în solarii”, Editura
M.A.S.T., București
Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării
_______________________________________________________ __________________________
62
18. Popescu, V., R. Zăvoianu, 2011, “Cultura legumelor din grupa verzei”, Editura
M.A.S.T., B ucurești.
19. Puia C., 2006, “Fitopatologie horticolă”, Editura Risoprint, Cluj -Napoca.
20. Stan N., N. Munteanu, 2001, “Legumicultură” Volumul H, Editura Ion Ionescu de
la Brad, Iași.
21. ***http://www.agristo.ro/280 -varza -isalnita.html
22. ***https://brainly.ro/tema/965270
23. ***http://www.semintep lante.ro/seminte -de-varza -soiuri/850 -varza -buzoiana -de-
buzau -100gr.html
24. ***http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/VARZA -ALBA -importanta –
origine -47.php
25. ***http://www.doradda.com/index.php?page=shop.product_details&flypage=flypa
ge.tpl&categor y_id=148&product_id=868&option=com_virtuemart&Itemid=53&l
ang=ro
26. ***http://www.sanatatea.com/pub/naturist/2026 -varza -alba-planta -bienala.html
27. ***http://www.csid.ro/diet -sport/dieta -si-nutritie/varza -top-10-beneficii -de-
necontestat -10906858/
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Fodoran Octav Mihai Cercetări privind comportarea unor hibrizi de varză sub influența fertilizării [616358] (ID: 616358)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.