Introducere … … .1 [616345]

1

Cuprins
Introducere ………………………………………………… …………… .1
Capitolul 1: Concepte și defini ții ale salariului
1.1 Scurt istoric despre salariu…………………………………………………………. ..2
1.2 Formele de salarizare……………………………………………………………….. …8
1.3 Delimit ările conceptuale privind salariul………………………………. ……..13
Capitolul 2 : Evoluția salariilor medii în Rom ânia
2.1 Evoluția salariilor medii în Rom ânia în perioada 2006 -2012…… ..…15
2.2 Evoluția salariilor medii în Rom ânia în perioada 2018 -2020…… ..…21
Capitolul 3: Salariul mediu – prezent și viitor
3.1 Dinamici ale salariului în anul 2019………………………………………… ….32
3.2 Posibilit ăți de majorare a salariilor în Rom ânia…………………….. ……..48
Bibliografie ………………………………………………………………53

2
INTRODUCERE

“Dac ă vreti ca omul s ă-și consacre muncii
sale tot timpul și toat ă energia sa, dati -i un
salariu care s ă-l pun ă deasupra preocup ărilor
pecuniare.” -Henri Ford
Am ales ca și lucrare de licen ță “Evolu ția salariului mediu în Rom ânia”,
deoarece eu consider c ă este un subiect de actualitate prin care se poate observa
cât de mult s -a dezvoltat domeniul economic pornind de la salarizarea în toate
domeniile de activitate.
Lucrarea a fost structura tă în 3 capitole, în primul capitol am discutat despre
concepte și defini ții ale salariului încă din perioada romanilor.
În capitolul 2 am vorbit despre evolu ția salariilor medii în Rom ânia în dou ă
perioade importante 2006 -2012 , respectiv 2018 -2020.
În capitolul 3, considerat ca și un studiu de caz, am discutat despre salariul
mediu at ât în prezent c ât și în viitor.
Exist ă în literatura de specialitate suficiente referiri la rolul salariului, în
cadrul pie ții muncii, în activitatea economic ă în general. Exist ă totodat ă și
opinii care pun în discu ție rolul salariului ca “singurul regulator al pie ții
muncii”.
Unii consider ă că trebuie asigurate surse de venit pentru existen ță, chiar și
atunci c ând anumi ți oameni nu vor s ă munceasc ă. Indiferent dac ă ne referim la
câștigul salarial, la venitul salaria l sau, pur și simplu, la salariu, asocierea

3
acestor categorii au con ținut și un rol legate, în principal, de satisfacerea
trebuin țelor fiziologice, de sec uritate și existen ță, respectiv a motiva ției
economice.
Esen ța salariului decurge în mod direct din economia de pia ță. El este o
form ă specific ă de venit care revine factorului munc ă în anumite condi ții
social -economice.
Aceste condi ții sunt cele a pie ții muncii, în care posesorul factorului munc ă-
persoana liber ă din punct de vedere juridic dar care nu dispune de alte resurse
productive – închiriaz ă forța sa de munc ă, ofer ă serviciile muncii sale, pe baz ă
de contract , altor agen ți economici care de țin și ceilal ți factori de produc ție.
Ca urmare, salariul apare ca venit ce reprezint ă “prețul unei munci închiriate
și întrebuin țate de un întreprinz ător”.

CAPITOLUL I

4
CONCEPTE ȘI DEFINI ȚII ALE SALARIULUI
1.1. Scurt istoric despre salariu
Termenul de salariu își are origine aîn limba latin ă, unde “salarium”
semnific ă suma ce se pl ătea solda ților romani pentru cump ărarea s ării. El
reflect ă o rela ție de dependen ță a individului fa ță de cel care -l plătea, motiv
pentru care a c ăpătat – în timp – sensul de venit al unui om dependent de altul
din punct de vedere economic, respectiv al salariului.
În func ție de calitatea beneficiarului de venit, termenul de salariu a cunoscut
și alte denumiri cum ar fi: leafă – pentru func ționarii civili; sold ă- pentru
militari ; retribu ție- pentru cadre superioare; simbrie – pentru personalul casnic.
În limbajul curent, salariul constituie remunerarea muncii. În timp, natura sa
a fost încă prezentat ăîn diferite feluri.
Astfel, clasicii econo miei politice, în secolul al-XIX-lea, au elaborat dou ă
teorii asupra salariului:
-teoria salariului natural relev ă că ceea ce se pl ătește, reprezint ă minimul
necesar pentru existen ța salariatului și a familiei sa le, care nu poate fi dep ășit
în jos întruc ât existen ța salariatului devine imposibil ăși nici în sus, pentru c ă
antreneaz ă creșterea natalit ății, ceea cear conduce la cre șterea ofertei de
munc ăși ca urmare la o sc ădere a salariului la nivelul s ău natural.
Aceast ă idee, foarte clară la D.Ricar do, a fost preluat ă de K.Marx, dar el
consider ă că salariul reprezint ănecesarul pentru o existen ță normal ăși nu poate
crește pentru c ă i se opune șomajul, dup ă aceeași logic ă pe care o indic ă
Ricardo.
-teoria fondului desalarii, existent ă inițial la A.Smith a fost pus ă la punct de
J.Stuart Mill, care consider ă că salariul este rezultatul unui raport între fondul

5
de salarii, adic ă un volum, o sum ă de capital predominant destinat pl ății
salariilor, și num ărul celor în situ ația de a se angaja. M ărimea sa lariului nici în
aceast ă optic ă nu se poate modifica deoarece progresul tehnic atrage cre șterea
capitalului fix și diminuarea fondului de salarii ceea ce face s ă creasc ă oferta
de munc ăși salariul s ă se men ținã.
În plus, o interven ție extern ă pieței pentru cre șterea salariului ar avea ca efect
creșterea natalit ății și formarea șomajului care determin ă, la r ândul s ău,
scăderea salariului.
La începutul secolului XX, s-a impus teoria productivit ății marginale, care
este și astăzi cea mai larg folosit ăși acceptat ăîn explicarea salariului.
Aceasta apar ține neoclasicilor și deplaseaz ăexplica ția salariului de la costul
muncii spre utilitatea sa. Salariatul abordeaz ă aceasta însă prin conceptul de
desutilitate, ca expresie a raportului dintre efortul depus de el și câștigul ob ținut,
fapt care face ca oferta de munc ă să fie o func ție cresc ătoare de salariul real.
Capitalismul vede utilitatea muncii prin productivitatea sa m ărginal ă care,
pe termen scurt, în virtutea legii randamentelor descresc ătoare, este și ea în
scădere, iar datorit ă acestui fapt, cererea de munc ă devine o func ție
descresc ătoare de salariul real.
În acest context, salariul se rupe de costul muncii și reprezint ă o sum ă ce
corespunde unui anumit raport dintre utilitatea pe care o are munca pentru
salariat și pentru capitalist, c ând desutilitatea muncii și productivitatea sa
marginal ă sunt egale.
Teoria raportului de for țe dintre salaria ți și cei ce folosesc for ța de munc ă
sau dintre sindicate și patronat confer ă salariului substan ța social ă. Această

6
concep ție, mult mai empiric ă, interpreteaz ă salariul ca expresie a raportului
dintre for țele momentului: sindicate, puterea politic ă, presiunea șomajului etc.
Se reg ăsesc aici tezele reformiste din Anglia și cele marxiste. Pe un plan
evident teoretic, noua școală de la Cambridge (I.Robinson, P.Sraffa, L.Pasinetti)
a reluat studiul explica țiilor cu privire la salariu, ajung ând la concluz ia ca nu
exist ă reguli prestabilite de determinare a reparti ției veniturilor între salarii și
profituri și nici în func ție de rata exploat ării cum spunea K.Marx, sau de
productivitatea marginal ăa muncii, precum sus țin neoclasicii, ci este vorba de
o împărțire negociat ă între parteneri i sociali, iar salariul este evident rezultatul
acesteia.
În contextul realit ăților moderne, salariul a devenit o no țiune complex ăși,
uneori, ambigu ă. Aceasta este în bun ă măsură confirmat ă de analiza salariului
din diferite puncte de vedere.
În teoria și practica economic ă contemporan ă, salariul a c ăpătat o dubl ă
semnifica ție. Pe de o parte, el este un venit – venitul adus pentru serviciul
efectuat de posesorul factorului munc ă – salariatul. Este venit pentru c ă se
obține dup ă prestarea muncii și se deduce din pre țul mărfii. El este – pe de alt ă
parte – un cost, reprezent ând cheltuiala facut ă de întreprinz ător pentru serviciul
presta t de factorul munc ă și se include în costul m ărfii.
Salariul – ca venit – este deci ob ținut numai de salaria ți și reprezint ă “prețul
muncii” depuse de ace știa; este un venit însușit ca urmare a prest ării unei munci
salariale și prin natura lui nu include și alte venituri ob ținute prin munc ă ( de
către micii produc ători, liber profesioni ști etc.).
În țările dezvoltate el reprezint ă cea mai mare parte aveniturilor popula ției
ocupate ( în unele state chiar peste 90%).

7
Salariul se stabile ște pe baza unui consens între posesorul factorului munc ăși
cel ce are nevoie de acest factor de produc ție, în contextu l general al raportului
dintre cererea și oferta de munc ă.
La stabilirea salariului, raportul cerere -ofertă de munc ă acționeaz ăîn dou ă
etape:
– prima -relev ă condi țiile de ansam blu proprii unei economii, ramuri,
subramuri și piețe locale;
– a doua -este cea care corespunde situa ției reale din firmele unde se face
angajarea.
În timp ce prima treapt ă permite formarea salariului ipotetic sau teoretic, cea
de-a doua îl stabilește pe cel efectiv, nominal.
Natura salariului a fost perceput ă diferit și tratat ă ca atare de diferite școli și
curente de g ândire economic ă.
Astfel, exist ă teorii care explic ă salariul ca fiind determinat de un singur
factor (moniste) cum ar fi: costul form ării resurselor de munc ă ( suma
reprezent ând strictul necesar pentru existen ța salariului și întreținerea familiei
sale); sau rezultatele muncii, care la r ândul s ău depind de productivitatea
muncii sau preg ătirea și experien ța salariatului ( capitalul cultural) etc.
Alte teorii consider ă salariul ca av ându-și substan ța în doi factori (dualiste),
respectiv costul for ței de munc ăși productivitatea muncii. Pentru reprezenta ții
acestor teorii salariul reprezint ă o parte din produsul muncii, condi ționat de
nivelul eficien ței muncii (productivitatea) dar nu mai mic dec ât costul form ării
forței de munc ă.

8
Indiferent d e teorie salariul este partea din venitul cre at ce revine în mod
direct salaria ților pentru participarea la activita tea economic ă, mai ales sub
form ă băneasc ă (uneori și în natur ă sau sub alte forme).
Veniturile salariale sunt formate în general din 3 componente:
a) salariul individului stabilit pe baza unei serii de criterii , diferite în
legisla ția și practica diferitelor țări și firme;
b) salariul colectiv – care reprezint ă venitur ile primi te de salariaț i din
remunerarea colectiv ă, fiind atribuit tuturor angaja ților unei întreprinderi
pentru participar ea în calitate de salaria ți,în vederea cointeres ării la activitatea
întreprinderii;
c) salariul social – care reprezint ă acea parte din venitul na țional prin care
societatea, în ansamblul s ău, intervine pentru a spor i veniturile unor categorii
de salaria ți sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora ce se confrunt ă cu o
situa ție familial mai grea sau cu risc uri (accidente de munc ă, boli profesionale,
șomaj).
În func ție de obiectivele pe care le urm ărește acesta, se împarte în dou ă
categorii: salariul social afectat, care reprezint ă suplimentul de venit v ărsat în
mod regulat unor categorii de salaria ți, în func ție de situa țialor familial ă, și
salariul social am ânat, acordat pentru riscuri comune tuturor oamenilor.
Structura valoric ăși natural -material ă a venitului na țional, care constituie
substan ța salariului, determin ăexistența salariului nominal și real.
Salariul nominal –reprezint ă suma de bani pe care salariatul o prime ște
atunci c ând lucreaz ă, și el poate fi brut, exprimat prin suma de bani total ă
cuvenit ă factorului munc ă salariat ă, și net, reprezentat ă prin suma de bani

9
efectiv încasat ă după scăderea din salariul brut a impozitului pe salariu, a
contribu ției pentru șomaj, pentru pensii suplimenta re.
Salariul nominal brut cuprinde drepturile în bani și în natur ă cuvenite
salaria ților pentru munca efectiv prestat ă (inclusiv pentru timpul lucrat
suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicat ă, sporurile și indemniza țiile
acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alteadaosuri la salarii potrivit
legii, sumele pl ătite pentru timpul nelucrat (indemniza țiile pentru co ncediile de
odihn ă și studii, zile de s ărbătoare și alte zile libere, sumele pl ătite din fondul
de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacan țăși alte sume
plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor
colective de munc ă, sumele pl ătite din profitul net și alte fonduri (inclusiv
contravaloarea tichetelor de mas ă).
Salariul nominal net se ob ține prin sc ăderea din salariul nominal net a
impozitului, contribu ției salaria ților pentru asigur ările sociale de s ănătate,
contribu ției individuale de asigur ări sociale de stat și a contribu ției salaria ților
la bugetul asigur ărilor pentru șomaj.
Salariul real -reprezint ă cantitatea de bunuri și servicii care poate fi
cumparat ă la un moment dat cu salariul nominal.
Salariul real este influen țat de 3 factori:
a) mărimea salariului nominal – influen țează direct propor țional, c ând ceilal ți
factori r ămân nemodifica ți;
b) varia ția indicelui pre țurilor – invers propor țional;
c) nivelul impozitului pe salariu și a altor re țineri, independente de salariat
(șomaj, pensie suplimentar ă), care diminueaz ă salariul nominal și care
acționează ca și factorul precedent, adic ă invers propor țional.

10
Salariul nominal și salariul real nu evolueaz ă întotdeauna în același sens.
Astfel, dac ă are loc o cre ștere a salariului nominal care dep ăsește creșterea
nivelului pre țurilor, atunci salariul real cre ște, ambele (at ât salariul nominal c ât
și salariul real) evolueaz ă în același sens.
Dacă, dimpotriv ă, aceast ă creștere a salariului nominal este devansat ă de
creșterea nivelului pre țurilor, atunci asistă m la o reducere a salariului real, cele
două mărimi evolu ând în sensuri contrare.
Pentru cre șterea salariului real în multe țări se încearc ă mărirea prin diverse
forme a salariului nominal net în primul r ând prin cre șterea volumului de
munc ăși reducerea impozitului pe salariu.
1.2.Formele de salarizare
Încadrarea salariatului într-o anumit ă categorie de salarizare se face în
diferite fo rme. Formele desalarizare reprezint ă modalit ățile prin care se
determin ă mărimea c âștigului salarial și obliga țiile salariatului pentru ob ținerea
acestuia.
Deși teoretic exist ă mai multe forme de salarizare ( în func ție de legisla ția și
practica din diferite țări) sunt utilizate de regul ă 3 asemenea forme prin care se
realizeaz ă legătura dintre salariu și cantitatea, calitatea, importan ța activit ății și
în general rezultatele muncii.
Clasificarea în cele trei forme de salarizare are la bază două elemente:
-timpul pe care salariatul îl acordă activit ății pentru care a fost angajat de
patron;
-volumul de munc ă pe care salariatul îl depune pentru a produce un anumit
bun sau pentru a efectua o anumit ă lucrare ( un serviciu).

11
În func ție de raportul dintre timpul pentru care a fost angajat și volumul de
munc ă depus de salariat, exist ă:
a) salarizarea în regie –prin care se asigur ă remunerarea salariatului dup ă
timpul lucrat, f ără a preciza cantitatea de munc ă pe care acesta trebuie s ă o
depun ăîn unitatea de timp, dar se stabile ște ce are def ăcut și ce r ăspunderi îi
revin.
Salarizarea în regie este indicată acolo unde calitatea produselor reprezint ă
mai mare împortan ță decât cantit atea lor, munca nu poate fi normat ă pentru a
se stabili timpul normal de execu ție, evident produc ției pe lucr ător ar fi greu de
ținut sau este costisitoare etc.
Salarizarea în regie prezint ă avantaje și dezavantaje. Printre avantaje
menționăm:
– salariul se calculeaz ă foarte simplu, u șor de in țeles;
– salaria ții au mai mult ă siguran ță in privin ța sumei pe care o primesc,
deoarece ea nu variaz ăîn propor ție direct ă cu produc ția;
– se reduc mult cheltuielile administrative pentru calculul și contabilitatea
sumelor.
Dintre dezavantaje amintim:
– nu stimuleaz ă lucrătorii pentru cre șterea productivit ății muncii;
– exist ă tenta ția de încetinire a ritmului de lucru în condi țiile unei
supravegheri ineficiente a lucrului și atunci c ând exist ă dorin ța de a presta ore
suplimentare salarizate cu majorare;
– necesit ă o supraveghere mai atent ă a salaria ților pentru a asigura
respectarea disciplinei în munc ă, ceea ce atrage cre șterea cheltuielil or firmei;

12
– veniturile efective ale muncitorilor sunt, în general, mai mici dec ât ale celor
salariza ți în acord.
b) salariul în acord –prin care seasigur ă remunerarea salariatului dup ă
cantitat ea de bunuri produse sau a num ărului de opera ții executate în unitatea
de timp și a tarifului pe produs sau lucrare.
Avantajele acestei forme de salarizare constau în:
-stimuleaz ă productivitatea salariatului;
-eviden țiază mai bine leg ătura dintre munca depus ăși salariul primit;
-cheltuieli reduse prin renun țarea lasupraveghetorii necesari în cazul
salariz ării în regie.
Principalul dezavantaj al acestei forme de salarizare îl reprezint ă faptul c ă,
în dorin ța de a ob ține salarii mai mari, se pune accentu l mai mult pe cantitatea,
uneori în detrimentul calit ății.
c) salarizarea mixt ă –const ă într-o remunerare fix ă pe unitatea de timp, de
regul ă pe o zi de munc ă, cese acord ăîn func ție de îndeplinirea unor condi ții
tehnice, tehnologice, de organizare etc., fiecare condi ție av ând un tarif.
Trebuie men ționatc ă primele dou ă forme ( în regie și în acord) nu exist ăîn
form ă pură. Astfel, salarizarea în regie – după cum s -a vazut – nu ține seama
numai de o anumit ă calificare și calitate, iar cea în acord are învedere și timpul
necesar pentru a desf ășura un anumit volum de munc ă.
De astfel, salarizarea în acord este o form ă transformat ă a salariz ării în
unitatea de timp, dar cu avantajele enumerate mai sus.
Salariul fixat de firm ă este ridicat și nu poate fi ob ținut numai de salaria ții cu
aptitudini deosebite care îndeplinesc toate condi țiile.

13
Aplicarea difer itelor forme de salarizare este de multe ori contestat ă atât de
salaria ți cât și de patronat, fapt ce a determinat c ăutarea permanent ă a unor
modalit ăți de îmbun ătățire a formelor de salarizare, dintre care amintim:
-corectarea (vizeaz ă menținerea salariului la un nivel decent prin adaptarea
rapid ă a acestuia la infla ție și egalizarea salariilor din sectorul de stat și cel
privat și mixt pentru munca egal ă),
– partic iparea (vizeaz ă admiterea salaria ților la împărțirea profitului ob ținut
de firm ăîmbrăcând forma unor cote -părți din profit, acord ării de ac țiuni sau
stabilirii unui procent din cifra de afaceri)
– socializarea (const ă în acordarea unui surplus la salariu pentru salaria ții
aflați în situa ții grele care nu pot face fa ță numai cu salariul încasat pentru
munca depus ă.
Mărimea salariului depinde de o serie de factori printre care: cererea și oferta
de munc ă, oscila țiile pre țurilor la bunurile de consum, de interese, de calit ățile
individuale, de greutatea, complexitatea și condi țiile în care se desf ășoară
munca etc.
Indiferent d e forma de salarizare exist ă o continu ă contestare a m ărimii
veniturilor salariale fie de partea salaria ților fie a unit ăților.
Mărimea și dinamica salariului difer ă pe țări, zone economice, domenii și
întreprinderi și se stabile ște în func ție de o serie de elemente precum:
– costul form ării resurselor de munc ă, respectiv cheltuielile pentru
întreținerea salariatului și familiei sale ca și a cheltuielilor de calificare;
– nivelul productivit ății muncii, at ât în unitatea în care este angajat
salariatul, c ât și cel la nivelul societ ății și care influen țează direct pre țul
bunurilor și serviciilor nec esare salariatului și familiei sale;

14
– dinamica pre țurilor (indicele infla ției);
– raportul între cererea și oferta de munc ă pe pia ța muncii.
După al doilea r ăzboi mondial a existat o influen ță de for ță de munc ă
ultracalificat ă spre țările dezvoltate, îndeosebi spre S.U.A. ca și o mas ă mare
de oameni, îndeosebi șomeri din țările în curs de dezvoltare spre acelea și țări,
unde îndeplinesc de cele mai multe ori activit ățile cele mai mizere, care cer o
calificare sc ăzută și sunt pl ătite la nivelul cel mai de jos, mult sub salariile
lucrătorilor autohtoni;
-migra ția for ței de munc ă pe plan interna țional;
-alți factori, în spec ial extra economici printre care : gradul de organizare în
sindicate și capacitatea acestora de a dialoga cu patronatul și stabili contracte
de munc ă, prin care s ă se acorde salarii avantajoase; legisla ția cu privire la
salarizare, mi șcarea salarial ă și revendicativ ă și implicit rolul statului și al
organelor sale specializa te în elaborarea și aplicarea acestei legisla ții, a
supravegherii rela țiilor dintre patronat și sindicate.
La stabilirea m ărimii salariului un rol important îl au raporturile între
patronat și salariat, primul urm ărind folosirea eficient ă a muncii printr -un
salariu corespunz ător (salariu de eficien ță – raportul între eficien ța muncii și
costul s ău) iar secundul prin comportamentul s ău contradictoriu.
Acest comportament al salariatului își are motiva ția, de pe o parte, în
înteres ul său de a avea un venit c ât mai mare, depun ând munc ă suplimentar ă
sau mai intense, diminu ându-și timpul liber (efectul de substituire), iar pe de
altă parte, atunci c ând consider ă că are un venit suficient pentru un nivel de
viață normal, apropiat aspira țiilor sale, el renun ță la munci suplimentare și chiar
la o parte din munc ă cuprins ăîn programul obi șnuit, în favoarea timpului liber.

15
O importan ță deosebit ă, generatoare de tensiuni s ociale o are stabilirea
salariului minim. Nivelul acestuia se stabile ște prin negocieri între patronat
șisindicate și se revizuie ște periodic, urm ărindu -se asigurarea unui venit care
să asigure salariatului o existent ă normal ă, decent ă. Stabilirea acestui nivel are
loc prin calcule specific e, diferite de la o țară la alta.
Din punctu l de vedere al patronatului, stabilirea unui nivel ridicat al
salariului minim, duce la renun țarea la salaria ții cu rezultate reduse de eficien ța
a muncii și angajarea altora cu calificare mai ridicat ăși implicit cu un raport
favorabil între costurile salariale și eficien ța unit ății.
1.3.Delimitările conceptual privind salariul
La orice activitate economic ă particip ă trei categorii de factori: munca
oamenilor, capitalul și pământul. Venitul total produs se distribuie, de aceea,
sub forma salariului, care revine propriet arilor m uncii; a profitului,
proprietarilor de capital și rentei; propriet arilor dep ământ.
Distribu ția veniturilor este însă nu doar o consecin ță a produc ției, ci și o
condi ție a ei, a continu ării sale, cu influen țe notabile asupra propor țiilor și
ritmului cre șterii economice. În teoria și practica economic ă, salariul ocup ă un
loc deosebit de importa nt.
În “Declara ția universal ă a drepturilor omului”, adoptat ăși proclamat ă de
Adunarea General ă a O.N.U. la 10 decembrie 1948 se arat ă că:
“1.Orice persoan ă are dreptul la munc ă, la libera alegere a muncii sale, la
condi ții echit abile și satisf ăcătoare de munc ă, precum și la ocrotirea împotriva
șomajului.
2.Toți oamenii, f ără nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru
munca egal ă.

16
3.Orice om care munce ște aredreptul la o retribuire echitabil ăși
satisf ăcătoare care să-i asigure atât lui, c ât și familiei sale, o existen ță conform ă
cu demnitatea uman ăși completat ă, la nevoie, prin alte mijloace de protecție
social ă.”
Ca urmare a particip ării sale la eforturile sociale, în articolul 25 se arat ă
că:”Orice om are dreptul la un nivel de trai care s ă-i asigure s ănătatea și
bunăstarea lui și a familiei sale, cuprinz ând hrana, îmbrăcămintea, locuin ța,
îngrijirea medical ă precum și serviciile sociale necesare.”
Fiind forma de venit cea mai important ă pentru om, salariul condi ționeaz ă
situa ția economic ă a unui num ăr mare de locuitori.
În țările dezvoltate economic, salaria ții reprezint ă 65-93% din popula ția
ocupat ă, iar în cele mai pu țin dezvoltate din Africa, Asia și America Latin ă,
aceast ă pondere este evident mai mic ă, dar în creștere.
Consta tăm o varietate de opinii cu privire la caracterul de marf ă al for ței de
munc ă și de preț al salariului.
Când munca se desf ășoară pentru sine este o munc ă independent și produce
venit, iar când se desfășoară pentru o ter ță persoan ă este munca dependentă și
produce salariu.
Salariul este mai mic dec ât venitul, întruc ât “astfel nu ar exista interes s ă
facă să produc ă o astfel de munc ă”.
Relațiile pe care le prilejuie ște salariul sunt, dup ă unii autori, pl ăți legate de
închirierea for ței de munc ă de utilizatori.
Pe timpul închirierii muncii, salariatul este la dispozi țiacelui ce o
utilizeaz ă.În aceast ăoptică, salariul reprezint ă chiria și, respectiv , prețul muncii.

17
Acesta se formeaz ă urmând, în linii generale, acelea și reguli ca în cazul altor
mărfuri, av ând însă anumite particularit ăți.

CAPITOLUL II
EVOLUȚIA SALARIILOR ÎN ROM ÂNIA
2.1. E voluția salariilor în Romania în perioada 2006 -2012

18
În anul 2006 c âștigul salarial mediu lunar brut pe total economie a fost de
1100 lei (vezi tab.1.) , în creștere cu 18,4% (+178 lei) fa ță de anul 2005. C âștigul
salarial mediu lunar net la nivelul economiei na ționale (866 lei) a înregistrat o
creștere de 16,1% (+120 lei), comparativ cu anul precedent.
Sursa: Institutul Național de Statistică

Tab.1.Cre șterea salariului mediu brut lunar între anii 2006 -2012.
Comparativ cu media pe economie, c âștigul salarial mediu lunar net din anul
2006 a fost mai mare de 2,6 ori în intermedieri financiare, cu 81,9% în
administra ție public ă, cu 75,1% în industria extractiv ă, cu 55,7% în energie
electric și termic ă, gaze și apă, cu 23,2% în învățământ, cu 22,7% în transport,
depozitare și comunica ții.
Estim ările privind evolu ția caștigurilor salariale medii nete în perioada 2006 –
2008 la nivel na țional au condus la o cre ștere în term eni nominali cu 37,1%
respectiv o creștere a salariului real cu 17,5% .
020040060080010001200140016001800
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Ianuarie
Iulie
Decembrie

19
Evolu țiile de la nivel regional indic ă o creștere at ât a salariului mediu net c ât
și a salariului real. Astfel, pentru perioada 2006 -2008 au fost prognozate
creșteri ale c âștigului salarial mediu net cuprinse între 34,4,% (regiunea
București) și 40,0% (regiunea Vest).
Creșteri importante, peste media na țional ă, ale c âștigului salarial real, au fost
estimate pentru regiun ea Nord -Est și Nord -Vest (18%), respectiv Vest (20%),
celelalte regiuni av ând creșteri sub medie.
Salariul mediu net din Rom ânia a fost de 1358 lei în luna februarie din acest
an(2009), în creștere cu doar 0,2% (3 lei) fa ță de luna anterioar ă,a anun țat
Statistica (INS) .
În luna februarie 2009, în majoritatea activit ăților economice nivelul
câștigului salari al mediu net a fost în ușoară creștere fa ță de luna ianuarie 2009,
când s-au acordat prime ocazionale (premii anuale, al 13 -lea salariu) ori s -au
realizat produc ții mai mari.
Cele mai accentuate sc ăderi salariale (de peste 10%) s -au înregistrat în
activit ățile de asigur ări, reasigur ări și ale fondurilor de pensii, sc ăderi între 5%
și 10% fiind în telecomunica ții sau în activit ățile de servicii în tehnologia
informa ției.
Cele mai mari valori ale salariului mediu s -au înregistrat în activit ățile de
transporturi aeriene (3.313 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (728
lei). Fa ță de aceeași lună a anului trecut, salariul mediu a crescut în februarie
cu 19,8%.
Câștigul salarial mediu net a crescut în decembrie, fa ță de luna anterioar ă, cu
7,6% sau 113 lei,la 1604 lei, evolu ția fiind determinate de acordarea primelor
de sărbători și a premiilor anuale.

20
În luna decembrie 2011, în majoritatea activit ăților din sectorul economic ,
nivelul c âștigului salarial mediu net a fost mai mare dec âtîn luna precendent ă
ca urmare a acord ării de prime ocazionale (inclusiv pentru s ărbători și sfârșitul
de an),pl ății sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou și tichete de mas ă).
De asemenea, c âștigurile salariale medii nete din luna decemb rie au fost mai
mari comparativ cu luna precedent ă ca urmare a realiz ărilor de produc ții ori
încasărilor mai mari (func ție de contracte), precum și a disponibiliz ării
salaria ților cu c âștiguri salariale mici.
Valorile cele mai mari ale c âștigului mediu net au fost raportate p entru
fabricarea produselor farmaceutice de baz ăși a preparatelor
farmaceutice(27,1%) și în telecomunica ții(23,4%).
Major ări între 17% și 20% au avut loc în fabricarea altor mijloace de
transport, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricare a hârtiei și
a produselor din h ârtie, intermedieri financiare (cu excep ția activit ăților de
asigur ări și al fondurilor de pensii), activit ăți de editare și între 14% și 17% în
produc ția și furnizarea de energie electric ăși termic ă, gaze, ap ă caldăși aer
condi ționat, fabricarea produselor din tutun, colectarea și epu rarea apelor uzate,
captarea, tratarea și distribu ția apei.
Creșteri de 12% -14% au fost consemnate în activit ăți auxiliare
intermedierilor financiare (inclusiv activit ăți de asigurare și fondur i de pensii),
depozitare și activit ăți auxiliare pentru transport, industria metalurgic ă,
fabricarea echipelor electrice, repararea, întreținerea și instalarea ma șinilor și
echipamentelor, fabricarea b ăuturilor, tip ărirea și reproducerea pe suporturi a
îinregistr ărilor.

21
Scăderi ale c âștigului salarial mediu net fa ță de luna precedent ă au fost
cauzate de acordarea în luna noiembrie a primelor ocazionale,de nerealiz ările
de produc ție ori încasările mai mici (func ție de contracte) ori dificult ățile
financiare din sectorul economic.
Cele mai semnificative s căderi s -au înregistrat în alte activit ăți
extractive(14,2%) și în extrac ția minereurilor metalifere, prelucrarea lemnului,
fabricarea produselor din lemn și plut ă (cu excep ția mobile i; inclusiv fabricarea
articolelor din paie și din alte material e vegetale împletite) -între 2% și 4,5%.
În sectorul bugetar s -au înregistrat u șoare creșteri ale c âștigului salarial
mediu net fa ță de luna noiembrie în sănătate și asisten ța social ă (0,7%), ca
urmare a pl ății drepturilor salariale restante cuvenite salaria ților din unele
unități din domeniul asisten ței sociale care s -au confruntat cu dificult ăți
financiare în lunile precedente, precum și a disponibiliz ării personalului care
realiza câștiguri salariale mici, respectivî n administra ție public (0,6%), ca
urmare a acord ării de sume resta nte pentru diferite sporuri ori a pl ății
concediilor de odihn ă.
În învățământ s-a înregistrat o u șoară scăderea c âștigului salarial fa ță de
noiembrie ( -1,8%),ca urmare a reducerii pl ății cu ora a cadrelor didactice
cauzat ă de vacan țașcolar ă.
În luna februarie 2012, c âștigul salarial mediu brut a fost de 2028 lei, în
creștere cu 6 lei fa ță de luna ianuarie. Câștigul s alarial mediu net a fost de 1472
lei, în creștere fa ță de luna anterioar ă cu 5 lei (0,3%).
Valorile cele mai mari ale c âștigului salarial mediu net s -au înregistat în
fabricarea produselor din tutun (4489 lei), iar cele mai mici în hoteluri și
restaurante (824 lei).

22
Indicele c âștigului salarial pentru luna fe bruarie 2012 fa ță de luna
precedent ă, calculate ca raport între indicele c âștigului salarial net și indicele
prețurilor de consum, a fost de 99,7%.
În cursul anului se înregistreaz ă fluctua ții ale c âștigului salarial determinate,
în principal, de acordarea premiilor anuale și a prim elor de s ărbători
(decembrie, martie/aprilie).
Acestea influen țează creșterile sau sc ăderile în func ție de perioada în care
sunt acordate,conduc ând, în cele din urm ă, la estomparea fluctua țiilor
câștigului salarial lunar la nivelul întregului an.
În luna februarie 2012, în majoritatea activit ăților din sectorul economic,
nivel ul câștigului salarial mediu net a fost mai mic dec ât în luna ianuarie 2012
ca urmare a nereali zărilor de produc ții ori încasărilor mai mici (func ție de
contracte), a reducerii sau întreruperii activit ății ca urmare a condi țiilor meteo
nefavorabile, a dificult ăților financiare și concediilor f ără plată.
Cele mai semnificativ e scăderi ale c âștigului salarial mediu net s -au
înregistrat dup ă cum urmeaz ă:
– între 8,5% și 10,5% în trasporturi pe ap ă, extrac ția petrolului brut și a
gazelor nat urale, activit ăți de servicii anexe extrac ției;
– între 4,5% și 7,5% în activit ăți de produc ție cinematografic ă, video și de
programe de televiziune (inclusivî nregistr ări audio și activit ăți de editare
muzical ă; activit ăți de difuzare și transmitere de programe), activit ăți de
editare, fabricarea altor mijloace de transport, alte activit ăți de servicii,
produc ția și furnizarea de energie electric ăși termic ă, gaze, ap ă caldăși aer
condi ționat;

23
-între 2,0% și 3,5% în alte activit ăți extractive, hoteluri și restaurant, tip ărirea
și reproducerea pe suporturi a înregistr ărilor, extrac ția minereurilor metalifere,
fabricarea h ârtiei și a produselor din h ârtie, tranzac ții imobiliare, fabricarea de
mașini, utilaje și echipamente fabricare a substan țelor și a produselor chimice,
captarea, tratarea și distribu ția apei.
Creșteri ale c âștigului salarial mediu net fa ță de luna precedent ă au fost
determinate de acordarea de premii ocazionale, sume din profitul net și din alte
fonduri (inclusiv tichete de mas ă), de realiz ările de produc ție ori încasările mai
mari (func ție de contracte).
Cele mai semnificative cre șteri ale c âștigului salarial mediu net s -au
înregistrat dup ă cum urmeaz ă:
– cu 44,7% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 11,0% în activit ăți
uxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activit ăți de asigurare și fonduri de
pensii);
– între 4,0% și 7,5% în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice
și optice, prelucrarea lemnului, fabricarea produsel or din lemn și plut ă (inclusiv
activit ăți de servicii informatice);
– între 3,0% și 4,0% în activit ăți profesionale, științifice și tehnice, fabricarea
produselor din cauciuc și mase plastic, fabricarea autovechiculelor de transport
rutier,a remorcilor și semiremorcilor, activit ăți de asigur ări, reasigur ări și ale
fonduri lor de pensii ( cu excepț ia celor din sistemul public de asigur ări sociale).
În sectorul buget ar s-au înregis trat ușoare creșteri ale c âștigului salarial
mediu net fa ță de luna ianuarie în:
-învățământ (0,8%) ca urmare a pl ății cu ora a cadrelor didactice;

24
-administra ție public ă (0,5%) ca urmare a acord ării de sume pentru diferite
sporuri ori a pl ății concediilor de odihn ă.
În activit ățile de s ănătate și asisten ță social ă (-0,3%) c âștigul salarial mediu
net a fost în ușoară scădere fa ță de luna ianuarie ca urmare a nepl ății drepturilor
salariale cuvenite salaria ților din unele unit ăți din domeniul asist enței sociale
care s -au confruntat cu dificult ăți financiare.
2.2.Evoluția salariilor în Romania în perioada 2018-2020
În luna februarie 2018, c âștigul salarial mediu brut a fost d e 4128 lei, iar
câștigul salarial mediu net a fost de 2487 lei, în ușoară creștere fa ță de luna
precedent ă cu 3 lei(+0,1%).
Valorile cele mai mari ale c âștigului salarial mediu net s -au înregistrat în
activitățil e de servicii în tehnologia informa ției (inclusiv activit ăți de servicii
informatice) (6134 lei), iar cele mai mici in hoteluri și restaurant (1499 lei),
informeaz ă Institutul Național de Statistic ă (INS).
În luna februarie 2018, nivelul c âștigului salarial mediu net a înregistrat, în
aproape egal ă măsură, atât creșteri, c ât și scăderi fa ță de luna precedent ă.
Creșterile c âștigului salarial mediu net fa ță de luna ianuarie 2018 din sectorul
economic s -au datorat acord ării de prime ocazionale (premii anuale ori pentru
performan țe deosebite, al 13 -lea salariu), drepturi în natur ă.
Cele mai semnificative cre șteri ale c âștigului salarial mediu net s -au
înregistrat dup ă cum urmeaz ă:
– cu 12,8% în fabricarea produselor farmaceutice debaz ăși a preparatelor
farmaceutice, respectiv cu 10,1 % în fabricarea produselor din tutun;

25
-între 3,5% și 7,0% în activit ăți de produc ție cinematografic ă, video și de
programe de televiziune, înregistr ări audio și activit ăți de editare muzical ă
(inclusiv activit ăți de difuzare și transmitere de programe), agricultur ă,
vânătoare și servicii anexe, construc ții, activit ăți auxilia re intermedia rilor;
– financiare, activit ăți de asigurare și fonduri de pensii, fabricarea produselor
de cocserie și a produselor ob ținute d in prelucrarea țițeiului, fabricarea
echipamentelor electrice;
-între 1,5% și 3,0% în activit ăți profesionale, științifice și tehnice, extrac ția
cărbunelui superior și inferior, alte activit ăți extractive, alte activit ăți de
servicii, produc ția și furnizarea de energie electric ăși termic ă, gaze, ap ă caldăși
aer condi ționat, cercetare -dezvoltare.
Sursa: Institutul Național de Statistică

Tab.2.Cre șterea salariului mediu net în luna februarie 2018

Scăderile c âștigului salarial mediu net fa ță de luna iuanuarie 2018 au fost
determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime
Creșterea salariului mediu net
produse farmaceutice
produse din tutun
productie cinematografica
activitati profesionale

26
anuale ori pentru performan țe), drepturi în natur ăși ajutoare b ănești, su me din
profitul net și din alte fonduri.
De asemenea, sc ăderile c âștigului salarial mediu net au fost cauzate de
nerealiz ările de produc ție ori încasările mai mici (func ție de contracte), precum
și de angaj ările de personal cu c âștiguri salariale mici în unele activit ăți
economice.
În luna aprilie 2018, c âștigul salarial mediu brut a fost de 4.512 lei, cu 0,5%
mai mare decat în luna martie 2018, iar c âștigul salarial net a fost de 2.713 lei,
în creștere fa ță de luna precedent ă cu 9lei(+0,3%), potrivit informa ților oferite
de Institutul Na țional de Statistic ă (INS).
Valoril e cele mai mari alec âștigului salarial mediu net s -au înregistrat în
activit ăți de servicii în tehnologia informa ției (6.437 de lei), iar cele mai mici
în hoteluri și restaurant (1563 de lei).
Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, c âștigul salarial mediu net a
crescut cu 14,7%, mai precizeaz ă INS, conform Mediafax.
Indicele c âștigului salarial mediu ajustat cu infla ția-față de aceeași perioad ă
a anului precedent a fost de 109% și 99,8% pentru luna aprilie 2018 fa ță de luna
precedent ă.
În luna aprilie 2018, în majoritatea activit ăților din sectorul economic,
nivelul c âștigului salarial mediu net a fost mai mare dec ât în luna precedent ă
ca urmare a acord ării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13 -lea
salariu, pentru performan țe deosebite ori pentru s ărbătorile de Pa ște), drepturi
în natur ăși ajutoare b ănești, pl ății sumelor din profitul net și din alte fonduri
(inclusiv tichete de mas ăși tichetecadou), mai specific ă INS.

27
Cele mai semnificative cre șteri ale c âștigului salarial mediu net au fost în
domenii precum:
– extrac ția petrolului brut și a gazelor natural (+23,2%),
– în extrac ția cărbunelui superior și inferior (+20,0%), respectiv în activit ăți
de servicii anexe extrac ției (+18,8%);
– între 9% și 12% în produc ția și furnizarea de energie electric ăși termic ă,
gaze, ap ă caldăși aer condi ționat, activit ăți auxiliare intermediarilor financiare,
activit ăți de asigurare și fonduri de pensii, intermedieri financiare (cu excep ție
activit ăților de asigur ări și ale fondurilor de pensii);
– între 5,5% și 9% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor
obținute din prelucrarea țițeiului, fabricarea substan țelor și a produselor
chimice, telecomunica ții, silvicultur ă și exploatarea forestier ă.
Sursa: Institutul Național de Statistică

Tab.3.Cre șteri ale salariului mediu net în luna aprilie 2018
Cele mai semnificative sc ăderi ale c âștigului mediu net: în fabricarea
produselor din tutun ( -33,3%), respectiv în extrac ția minereurilor metalifere (-
Creșteri ale salariului mediu
extractia petrolului brut
extractia carbunelui
productia energiei electrice
produse de cocserie
servicii anexe extractiei

28
14,6%); între 5% și 9% în fabricarea b ăuturilor, fabricarea altor produse din
minerale nemetalice, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastic,
activit ăți profesionale, științifice și tehnice, fabricarea produselor farmaceutice
de baz ăși a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor șia produselor
electronice și optice.
Sursa: Institutul Național de Statistică

Tab.4.Sc ăderi ale salariului mediu net în luna aprilie 2018.
Este demn de men ționat c ă în sectorul bugetar s -au înregistrat u șoare sc ăderi
ale c âștigului salarial mediu net fa ță de luna precedent în învățământ (-1,8%),
respectiv în administra ția public ă (-0,2%).
Câștigul salarial mediu net a crescut u șor în sănătate și asisten ța social ă
(+2,3%) comparativ cu luna prec edentă, concluzioneaz ă INS.
Comparativ cu luna iunie a anului precedent, c âștigul salarial mediu net a
crescut cu 14,3%. Potrivit INS, indicele c âștigului salarial a fost de 100,6%
pentru luna iunie 2018 fa ță de luna precedent ă.
Scăderi ale salariului mediu net
produse din tutun
extractia minereurilor
fabricarea bauturilor

29
Datele INS mai arat ă că în luna iunie 2018 în majoritatea activit ăților din
sectorul economic nivelul c âștigului salarial mediu net a fost mai mare dec ât în
luna prec edentăca urmare a acord ării de prime ocazionale ( inclusiv
premiitrimestriale, anuale, de vacan ță ori pentru performan țe deosebite),
drepturi în natur ă și ajutoare b ănești, sume din profitul net și din alte fonduri (
inclusiv tichete de mas ăși tichete cadou).
De asemenea, c âștigurile salariale medii nete din luna iunie au fost mai mari
comparativ cu luna prec edentă, ca urmare a realiz ărilor de produc țe ori
încasărilor mai mari, c ât și ca urmare a disponibiliz ării de personal cu c âștiguri
salariale mici în unele activit ăți economice.
Cele mai semnificative cre șteri ale c âștigului salarial mediu net s -au
înregistrat dup ă cum urmeaz ă:
-cu 19,9% în activit ăți de editare, cu 18,7% în fabricarea produselor de
cocserie și a produselor ob ținute din prelucrarea țițeiului, respectiv cu 12,8% în
tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistr ărilor;
-cu 4,5% -9,5% în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și
optice, fabricarea substan țelor și a produselor chimice, activit ăți de asigur ări,
reasigur ări și ale fondurilor de pensii ( cu excep ția celor din sistemul public
deasigur ări sociale), depozitare și activit ăți auxiliare pentr u transport, alte
activit ăți industrial, fabricarea produselor textile;
-cu 3% -4% în activit ăți de produc ție cinem atografic ă, video și de programe
de televiziune, inregistr ări audio și activit ăți deeditare muzical ă(inclusiv
activit ăți de difuzare și transmitere de programe), comer ț, tăbăcirea și finisarea
pieilor ( inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochin ărie, fabricarea altor
mijloac e de transport, fabricarea de ma șini, utilaje și echipamente, pr oducția și
furnizarea de energie electric ăși termic ă, gaze, apă caldăși aer condi ționat.

30
Cele mai semnificative sc ăderi ale c âștigului salarial mediu net s -au
înregistrat dup ă cum urmeaz ă:
-cu 15,2% în intermedieri financiare (cu excep ția activit ăților de asigur ări și
ale fondurilor de pensii);
-cu 4,5% -9% în extrac ția c ărbunelui superior și inferior, industria
metalurgic ă, silvicultur ăși exploatare forestier ă (inclusiv pescuit și
acvacultur ă), colectarea și epurarea apelor uzate;
– cu 1,5% -3% în trasporturi pe apă, fabricarea echipamentelor electrice,
activit ăți deservicii anexe extrac ției, cercetare -dezvotare.
În sectorul bugetar s -au înregistrat sc ăderi ale c âștigului salarial mediu net
față de luna precedent ă, astfel: administra ție public ă (-0,1%), s ănătate și
asisten ță social ă (-0,1%), respectiv învățământ (-1,7%, ca urmare a reducerii
sumelor reprezent ând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacan ței
școlare), mai arat ă datele INS.
În iulie, valorile cele mai mari ale c âștigului mediu net s -au înregistrat în
activit ăți de servicii în tehnologia informa ției, inclusiv activit ăți de servicii
informatice, 6.566 lei, urmat ă de fabricarea produselorde cocserie și a
produselor ob ținute din prelucrarea țițeiului (5.344 lei) și transporturi aeriene
(5.317 lei).
Cele mai mici salarii nete lunare s -au înregistrat în hoteluri și restaurant e,
1.557 lei, urmat ț de fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.662 lei) și
prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plut ă, cu excep ția
mobile i; fabricarea articolelor din paie și din alte material e vegetale împletite
(1.792 lei).

31
În luna iuli e, nivelul c âștigului salarial mediu net a înregistrat în activit ățile
din sectorul economic, în aproape egal ă măsură, atât scăderi, c ât și creșteri fa ță
de luna precedent ă.
Pe total economie, c âștigul salarial mediu lunar brut realizat în anul 2018 pe
total economie a fost 4357 lei iar angajatorii au cheltuit în medie într-o lun ă
4573lei/salariat, în creștere cu 14,1% fa ță de anul precedent (2017).
Num ărul mediu al salaria ților a fost 5,068 milioane persoan e, în creștere cu
122.200 persoane comparativ cu anul precedent. Efectivul salaria ților la 31
decembrie 2018 a fost de 5,426 milioane perso ane, mai mare cu 63.900
persoane fa ță de sf ârșitul anului precedent.
Cele mai mari câștiguri salariale medii lunare nete realizate în anul 2018,
superioare mediei pe economia na țional ă, au fost în: info rmații și comunica ții
(+96,9%), intermedieri financiare și asigur ări (+71,5%), administra ție public ă
(+ 66,8), produc ția și furniz area de energie electric ăși termic ă, gaze, ap ă caldăși
aer condi ționat (+44,4%), industria extractivă (+43,4%), activit ăți profesionale,
științifice și tehnice(+31,0%), s ănătate și asisten ța social ă (+28,2%), resp ectiv
învățământ (+6,8%).

Sursa: Institu tul Național de Statistică

32

Tab.5. Cre șteri în medie a salariului mediu net în 2018.
Câștigurile salariale medii lunare nete care s -au situat la cea mai mare
distanță sub media pe economie au fost în: hoteluri și restaurant e (-40,8%) , alte
activit ăți de servicii ( -33,7%), construc ții (-27,2%), activit ăți de servicii
administrative și activit ăți de servicii suport ( -21,4%), tranzac ții imobiliare ( –
19,6%), agricultur ă, silvicultur ăși pescuit ( -19,1%), distribu ția apei, salubritate,
gestionarea de șeurilor, activit ăți de decontaminare ( -15,9%), comer ț (-15,7%),
activit ăți de spectacole, culturale și recreative ( -15,4%), industria prelucr ătoare
(-11,4%) , transport și depozitare ( -7,3%), precizeaz ă INS.
În anul 2018, indicele c âștigului salarial real (exprimat ca raport între
indicele c âștigului salarial nominal net și indicele pre țurilor de consum al
popula ției) a fost de 196,9% , mai mare cu 14,6 puncte procentuale fa ță de anul
precedent, respectiv cu 66,6 puncte procentuale fa ță de anul 2008.
Femeile au c âștigat în medie cu circa 2% mai pu țin dec ât bărbații, realiz ând
un câștig salarial mediu lunat brut de 4314 lei (fa ță de 4395 lei al b ărbaților) și
un câștig salarial mediu lunar net de 2615 lei ( față de 2666 lei al b ărbaților). 0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%Creșteri în medie
Cresteri in medie

33
În profil teritorial, pe jude țe, câștigul salarial mediu lunat net în anul 2018 s –
a situat sub media pe economie în 37 dintre jude țe. Cele mai sc ăzute c âștiguri
s-au înregistrat în jude țele Bistri ța-Năsăud (2044 lei, cu 22,6% mai pu țin dec ât
media pe economie), Harghita (2059 lei, cu 22,1% mai pu țin dec ât media pe
economie) și Teleorman (2079lei,cu 21,3% ma i puțin dec ât media pe
economie).
La polul opus s -a situat c âștigul salarial mediu lunar net realizat în
Municipiul B ucurești (3666 lei), cu 38,8% peste media pe economie.
Bărbații predomin ăîn rândul salaria ților (2,671 milioane persoan e, respectiv
52,7% din totalul num ărului mediu de salaria ți). Fa ță de anul anterior, num ărul
mediu al salaria ților bărbați a crescut cu 7 1.700 persoane, iar num ărul femeilor
salariate a crescut cu 50.500 persoane.
Repartizarea salari aților pe sectoare economice arat ă că majoritatea se
regăseau în sectorul ter țiar (servicii), ponderea acestora reprezent ând 62,4% în
anul 2018.
În sectorul secundar (industrie și construc ții) lucrau 35,2% dintre salaria ți,
iar în cel primar (agricultur ă, silvicultur ăși piscicultur ă) numai 2,4%.
Activit ățile de construc ții și industrie extractiv ă sunt desf ășurate cu
prepoderen ță de b ărbați, aceștia reprezent ând 86,6%, respectiv 83,6% din
totalul salaria ților acestor activit ăți.
Activit ățile caracterizate prin grad pronun țat de “feminizare” al for ței de
munc ă salariate sunt cele de s ănătate și asisten țăsocial (79,9% din num ărul total
al salaria ților acestor activit ăți), învățămâ nt (72,0%), intermedieri financare și
asigur ări (70,3%), hoteluri și restaurant e (60,4%).

34
Compar ativ cu anul 2017, cre șteri semnificative ale num ărului mediu al
salaria ților s -au înregistrat în activit ățile economice: come rț (+28.000
persoane), s ănătate și asisten ță social ă (+14.000 persoane), activit ăți
profesionale, științifice și tehnice (+13.300 persoane), respectiv informa ții și
comunica ții (+12.000 persoane).
La polul opus, cu sc ăderi ale num ărului mediu al salaria ților s -au situat
activit ățile de industrie extractiv ă (-2.500 persoane) și învățământ (-1.400
persoane).

CAPITOLUL III
SALARIUL – PREZENT ȘI VIITOR

35
3.1 Dinamici ale salariului in anul 2019
Biroul Na țional de Statistic ă informeaz ă că, în trimestrul I 2019 c âștigul
salarial mediu brut lunar a fost de 6923,0 lei înregistr ând o creștere de 17,2%
față de trimestrul I 2018.
Sursa: Biroul Național de Statistică
Tab.6. Câ știgul salarial mediu lunar brut în trimestrul I 2019

În sectorul bugetar c âștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul I –
6842,0 lei (+26,5% fa ță de trimestrul I 2018), iar în sectorul economic -6954,3
lei (+13,9% fa ță de trimestrul I 2018).

Indicele c âștigului salarial pentru trimestrul I 2019 fa ță de trimestrul I 2018
(calculate ca raport între indi cele c âștigului salarial brut și indicele pre țurilor
Activit ăți
economine

Lei În % fa ță de:

Trimestrul I
2018
Trimestrul
IV 2018 Câștigul salarial
mediu pe total eco –
nomie
Total economie 6 923,0 117,2 99,1 X
Construc ții 6 558,0 117,0 94,0 94,7
Informa ții și co-
munica ții 15 454,9 118,1 98,2 de 2,2 ori
Tranzac ții
imobiliare 5 673,4 109,3 98,1 82,0
Învățământ 6 247,7 133,5 113,3 90,2

36
de consum) a fost de 114,3%, sau în creștere cu 14,3%fa ță de nivelul anului
trecut.
Biroul Na țional de Statistic ă informeaz ă, căîn trimestrul II 2019, c âștigul
salarial mediu brut a fost de 7302,6 lei, înregistr ând o creștere de 14,6% fa ță de
trimestrul II 2018.
În trimestrul II, c âștigul salarial mediu lunar în sectorul bugetar a constituit
6676,2 lei (+19,9% față de trimestrul II 2018), iar în sectorul economic -7535,6
lei (+12,8% fa ță de trimestrul II 2018).
Sursa: Biroul Național de Statistică

Activit ăți
economice

Lei În % fa ță de:

Trimestrul II
2018
Trimestrul I
2019 Câștigul salarial
mediu pe total
economie
Total economie 7 302,6 114,6 105,5 X
Construc ții 7 187,5 112,1 109,6 98,4
Informa ții și co-
munica ții 16 056,6 114,5 103,9 219,9
Tranzac ții
imobiliare 6 008,5 107,4 105,9 82,3
Învățământ 6 523,3 126,9 104,4 89,3
Tab.7. Câ știgul salarial mediu lunar brut în trimestrul II 2019

Indicele c âștigului salarial pentru trimestrul II 2019, fa ță detrimestru l II 2018
(calculate ca raport între indicele c âștigului salarial nominal brut și indicele
prețurilor de consum), a fost de 110,2% sau în creștere cu 10,2% fa ță de nivelul
anului trecut.

37
În luna iunie 2019, în majoritatea activit ăților din sectorul economic 2,
nivelul c âștigului salarial mediu net a fost mai mare dec ât în luna precedent ă
ca urmare a acord ării de prime ocazionale ( inclusiv prime trimestriale, anuale,
al 13 -lea salariu, pentru performan țe deosebite), drepturi în natur ăși ajutoare
bănești, sume din profitul net și din alte fonduri ( inclusiv bilete de valoare).
De asemene a, câștigurile salariale mediinete au fost mai mari comparativ cu
luna precedent ă ca urmare a realiz ărilor de produc ție ori încasărilor mai mari (
în func ție de contracte/proiecte), c ât și a disponibiliz ărilor de personal cu
câștiguri salariale mai mici fa ță de medie, din unele activit ăți economice.
Cele mai semnificative cre șteri ale c âștigului salarial mediu net s -au
înregistrat dup ă cum urmeaz ă:
– cu 47,2% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor ob ținute din
prelucrarea țițeiului;
– între 9,0% și 12,5% în captarea, tratarea și distribu ția apei, produc ția și
furnizarea de energie electric ăși termic ă, gaze, ap ă caldăși aer condi ționat,
activit ăți de editare, tip ărirea și reproducerea pe suporturi a înregistr ărilor;
– între 3,5% și 5,5% în fabricarea substan țelor și a produselor chimice,
fabricarea de ma șini, utilaje și echipamente, activit ăți de spectacole, cultural și
recreative, activit ăți de produc ție cinematografic ă.
În sectorul bugetar s -au înregistrat cre șteri alec âștigului salarial mediu net
față de luna precedent ă, ca urmare a acord ării de bilete de valoare (tichete de
vacan ță), în învățământ(+7,2%), administra ție public ă (+3,5%), respectiv
sănătate și asisten ță social ă (+2,3%).
Câștigul salarial mediu net a crescut în iulie, cu 13,3%, fa ță de aceeași lună
a anului trecut, la 2.708 lei, ritm încetinit fa ță de luna precedent ă, iar creșterea

38
reală, în raport cu evolu ția pre țurilor de consum, a fost de 8,4%, potrivit datelor
transmise de Institutul Na țional de Statistic ă (INS).
Față de luna precedent ă, salariul mediu net a sc ăzut cu 13 lei.
În iunie, c âștigul salarial mediu net a crescut cu 14,3% fa ță de aceeași lună
aanului trecut, p ână la 2.721 lei, da r creșterea real ă, în raportcu evolu ția
prețurilor de consum, a fost de 8,4%.
În iulie, indicele c âștigului salarial fa ță de aceeași lună a anului trecut a fost
de 108,4%.
Câștigul salarial mediu net a sc ăzut fa ță de luna precedent ă cu 13 lei (+0,6%).
Biroul Na țional de Statistic ă informeaz ă că, în trimestrul III 2019, c âștigul
salarial mediu lunar brut a fost de 7385,0 lei, înregistr ând o creștere de 13,5%
față de trimestrul III 2018.
Câștigul salarial mediu net a sc ăzut la 3044 lei în lunaaugust a acestui an, un
declin de 75 lei( -2,4%) fa ță de iulie, potrivit datelor Institutului Na țional de
Statistic ă.
Câștigul salarial mediu brut a fost 4981 lei, cu 110 lei ( -2,2%) mai mic dec ât
în luna iulie.
Valorile cele mai mari ale c âștigului salarial mediu net s -au înregistrat în
activit ăți de servicii în tehnologia informa ției (inclusiv activit ăți de servicii
informatice -6764 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de
îmbrăcăminte -1754 lei, arat ă INS.
Comparativ cu luna augu st a anului precedent, c âștigul salarial mediu net a
crescut cu 14,1%.

39
Statistica precizeaz ă, deasemenea, c ă, în cursul anului se înregistreaz ă
fluctua ții ale c âștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor
anuale și a primelor de s ărbători (decembrie, martie/aprilie).
Acestea influen țează creșterile sau sc ăderile în funcție de perioada în care
sunt acordate, conduc ând, în cele din urm ă, la estomparea fluctua țiilor
câștigului salarial lunar la nivelul întregului an.
În luna august, în majoritatea activit ăților din sectorul economic nivelul
câștigului salarial mediu net a fost mai mic dec ât în luna iulie ca urmare a
acord ării în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale
ori pentru performan țe deosebite), drepturi în natur ăși ajutoare b ănești, sume
din profitul net și din alte fonduri ( inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, sc ăderile c âștigului salarial mediu net au fost cauzate de
nerealiz ârile de produc ție ori încasările mai mici (func ție de contracte/proiecte
ori ca urmare a concediilor de odihn ă, când nu se acord ă tichete de mas ăși alte
drepturi salariale).
Cele mai mari sc ăderi ale c âștigului salarial mediu net au fost de 14,7% în
extrac ția cărbunelui superior și inferior, respectiv de 1 0,1% în fabricarea
produselor farmaceutice de baz ăși a preparatelor farmaceutice.
Cele mai mari cre șteri ale c âștigului salarial mediu net au fost de 7,2% în
fabricarea produselor de cocserie și a produselor ob ținute din prelucrarea
țițeiului.
În sectorul bugetar s -au înregistrat sc ăderi ale c âștigului salarial mediu net
ca urmare a acord ării în lunile precedente a biletelor de valoare (tichete de
vacan ță), ori ca urmare a concediilor de o dihnă, relateaz ă news.ro.*

40
S-au înregistrat sc ăderi în învățământ (-3,2%, inclusiv reducerea sumelor
reprezent ând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacan ței scolare),
administra ție public ă (-3,1%), respectiv sănătate și asisten ță social ă (-2%).
În trimestrul III, c âștigul salarial mediu lunar în sectorul bugetar a constituit
6456,4 lei, (+14,8% fa ță de trimestrul III 2018), iar în sectorul economic –
7726,6 lei (+12,9% fa ță de trimestrul III 2018).
Potrivit datelor publicate de INS, câ știgul salarial mediu brut din luna
septembrie 2019 a fost de 5.041 lei, cu 1,2% mai mare față de luna anterioară.
Sursa: Institutul Național de Statistică
Tab.8. Câ știgul salarial mediu lunar brut în trimestrul III 2019

Câștigul salarial mediu net a crescut tot cu 1,2 %, p ână la 3.082 lei, respectiv
648 de euro la cursul mediu al lunii octombrie, în care au fost încasa ți banii
cuveniti pe luna anterioar ă.
Activit ăți
economic e

Lei În % fa ță de:

Trimestrul
III 2018
Trimestrul
II 2019 Câștigul salarial
mediu pe total eco-
nomie
Total economie 7 385,0 113,5 101,1 X
Construc ții 7 661,5 114,7 106,6 103,7
Informa ții și co-
munica ții 16 174,6 113,7 100,7 219,0
Tranzac ții
imobiliare 6 239,9 111,8 103,9 84,5
Învățământ 6 203,4 117,9 95,1 84,0

41
Ajustat cu nivelul pre țurilor ( 53% din nivelul mediu European, potrivit
Eurostat) puterea de cump ărare în euro a salariului mediu s -a majorat la 1 .223
de euro (echivalent, la pre țurile medii din U E).
Pentru referin ță, potrivit institutului german de statistic ă, salariul mediu din
Germania a fost anul trecut de 1.997 euro la un nivel al pre țurilor de 104% din
media UE.
Dacă se face raportarea, rezul tă că puterea de cump ărare local ă a salariului
mediu net din Rom ânia a fost de 63,7% din cea existent ăîn Germania.
Dacă seface trimitere la perioada anterioar ă economiei de pia ță, salariul de
referin ță (puterea de cump ărare exprimat ă ca indice raportat la cea din
octombrie 1990, ultima de dinaintea liberaliz ării pre țurilor) s-a majorat cu 2,4
puncte procentuale comparativ cu luna anterioar ă, până la 212,8%.
În pofida revenirii ratei infla ției m ăsurat ă la consum ator sub nivelul de patr u
procente, puterea de cump ărare a salariului fa ță de aceeași lunăaanului anterior
a revenit pu țin peste pragul de 10%, unde a sta ționat în perioada aprilie -iulie.
Din p ăcate, evolu ția câștigurilor s -a decuplat total de cea a productivit ății
muncii. Aflat ă în scădere pronun țată din 2017 încoace, pe minus în ultimele trei
luni pentru care avem datele, și ajuns ă la valoarea minim ă de -6,1% în luna
august 2019.
Biroul Na țional de Statistic ă informeaz ă că, câștigul salarial mediu lunar brut
din economia na țional ă în anul 2019 a constituit 7356,1 lei și s-a mărit fa ță de
anul 2018 în valoarea nominal ă cu 14,1%, iar în terme ni reali (ajustat la indicele
prețurilor de consum) -cu 8,9%.
În trimestrul IV 2019 c âștigul salarial mediu lunar a fost de 78 13,1 lei,
înregistr ând o creștere de 11,8% fa ță de trimestrul IV 2018.

42
În sectorul bugetar c âștigul salarial mediu lunar a constituit 6564,1% lei
(+7,7% fa ță de trimestrul IV 2018), iar în sectorul economic 8287,0 lei (+12,9%
față de trimestrul IV 2018).
Indicele câ știgului salarial brut pentru trimestrul IV 2019 față de trimestrul
IV 2018 (calculate ca raport între indicele câ știgului salarial nominal brut și
indicele prețurilor de consum) a fost de 104,3%, sau în cre șere cu 4,3% față de
nivelul anului trecut.
În luna octombrie 2019, câ știgul salarial mediu brut a fost 5.090 lei, cu 49
lei (+1,0%) mai mare decât în luna septembrie, iar câ știgul salarial mediu net a
fost 3.116 lei, în cre ștere față de luna precedentă cu 34 lei (+1,1 %), informează
INS.
Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s -au înregistrat în
activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii
informatice) -7118 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de
îmbrăcă minte -1801 lei.
Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a
crescut cu 14,6%.
Indicele câștigului salarial a fost 110,8% pentru luna octombrie 2019 față de
aceeași perioadă a anului precedent.

Sursa: Institutul Naăional de Statistică
In % fata de:

43
Tab.9. Câ știgul salarial mediu lunar brut în trimestrul IV 2019
În luna octombrie 2019, în majoritatea activit ăților din sectorul economic 2,
nivelul c âștigului salarial mediu net a fost mai mare dec ât în luna septembrie
2019 ca urmare a acord ării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale,
pentru performan țe deosebite sau al 13 -lea salariu), drepturi în natur ăși ajutoare
bănești, sume din profitul net și din alte fonduri.
De asemenea, cre șterile c âștigului salarial mediu net s -au datorat realiz ărilor
de produc ție ori încasărilor mai mari (func ție de contracte/proiecte), c ât și a
disponibiliz ărilor de personal cu c âștiguri salariale mai mici fa ță de medie, din
unele activit ăți economice.
Cele mai semnificative cre șteri ale c âștigului salarial mediu net s -au
înregistrat dup ă cum urmeaz ă:
-cu 9,8% în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice;
-între 3,0% și 5,5% în industria metalurgic ă,fabricarea altor mijloace de
transport, fabricarea echipamentelor electrice, trasporturi de ap ă, intermedieri Activit ăți
economic e
Lei
Trimestrul
IV 2018
Trimestrul
III 2019 Castigul salarial
mediu pe total eco –
nomie
Total economie 7 813,1 111,8 105,8 X
Construc ții 7 751,3 111,1 101,2 99,2
Informa ții și co-
munica ții 17 589,5 111,7 108,7 225,1
Tranzac ții
imobiliare 6 478,2 112,0 103,8 82,9
Învățământ 6 379,6 115,7 102,8 81,7

44
financiare (cu excep ția activit ăților de asigur ări și ale fondurilor de pensii),
cercetare -dezvoltare;
-între 2,0% și 3% în activit ăți de poștăși de curier, alte activit ăți extractive,
industria construc țiilor metalice și a produselor din metal ( exclusiv mașini,
utilaje și instala ții), alte activit ăți industrial e, activit ăți de asigur ări, reasigur ări
și ale fondurilor de pensii, fabricarea de mobile, silvicultur ăși exploatare
forestier ă, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, t ăbăcirea și finisarea pieilor.
Scăderile c âștigului salarial mediu net fa ță de luna precedent ă au fost
determinate de acordarea în luna septembrie 2019 de prime ocazionale, drepturi
în natur ăși ajutoare b ănești, sume din profitul net și alte fonduri.
De asemenea, sc ăderile c âștigului salarial mediu net au fost cauzate de
nerealiz ările de produc ție ori încasările mai mici , precum și angaj ările în unele
activit ăți economice, de personal cu c âștiguri salariale mai m ici fa ță de medie.
Cele mai semnificative sc ăderi ale c âștigului salarial mediu net s -au
înregistrat dup ă cum urmeaz ă:
-cu 19,4% în extrac ția petrolului brut și a gazelor natural e, respectiv 17,6%
în fabricarea produselor de cocserie și a produselor ob ținute din prelucrarea
țițeiului;
– între 3,0% și 8,0% în fabricarea produselor din tutun, activi ăți de editare,
activit ăți de produc ție cinematografic ă, video și de programe de televiziune,
înregistr ări audio și activit ăți de editare muzical ă (inclusiv activit ăți de difuzare
și transmitere de programe), activit ăți de servicii anexe extrac ției;
– între 1,5% și 2,5% în activit ăți auxiliare pentru intermedieri financiare,
activit ăți de asigurare și fonduri de pensii, fabricarea b ăuturilor, tranzac ții
imobiliare.

45
În sectorul bugetar s -au înregistrat cre șteri ale c âștigului salarial mediu net
față de luna precedent ăîn învățământ (+3,8% ca urmare a acord ării sumelor
reprezent ând plata cu ora a cadrelor didactice), în administra ție public (+1,3%),
respectiv în sănătate și asisten ță social ă (+0,8%).
În luna noiem brie 2019, salariul mediu l brut a fost 5196 lei, cu 106 lei mai
mare dec ât în luna octombrie a aceluia și an.
Câștigul s alarial mediu net a fost de 3179 lei, în creștere fa ță de luna
precedent ă cu 63 lei.
Cel mai mare salariu mediu net s -a înregistrat în activit ăți de servici i în
tehnologia informa ției (inclusiv activit ăți de servicii informative) și a fost 7610
lei, iar cea mai mic ă leafă a fost în domeniul confec țiilor, 1803 lei.
Comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, c âștigul salarial mediu
nominal net a crescut cu 13,9% .
Indicele c âștigului salaria l a fost 109,8% pentru luna noiembrie 2019, fa ță
de aceeași perioad ă a anului precedent.
Indicele c âștigului salarial a fost 101,8% pentru luna noiembrie 2019 fa ță de
luna precedent ă.
În cursul anului se înregistreaz ă fluctua ții ale c âștigului salarial determinate,
în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de s ărbători
(decembrie, martie/aprilie).
Acestea influen țează creșterile sau sc ăderile în func ție de perioada în care
sunt acordate, conduc ând, în cele din urm ă, la estomparea fluctua țiilor
câștigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Noiembrie 2019 comparativ cu Octombrie 2019
În luna noiembrie 2019, în majoritatea activit ăților din sectorul economic2,
nivelul c âștigului salarial mediu net a fost mai mare d ecât în luna octombrie
2019 ca urmare a acord ării de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale,

46
pentru performan țe deosebite sau al 13 -lea salariu), drepturi în natur ăși ajutoare
bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de va loare).
De asemenea, cre șterile c âștigului salarial mediu net s -au datorat:
– realiz ărilor de produc ție;
– încasărilor mai mari (func ție de contracte/proiecte);
-disponibiliz ărilor de personal cu c âștiguri salariale mai mici fa ță de medie, din
unele activit ăți economice.
Cele mai semnificative cre șteri ale c âștigului salarial mediu net s -au
înregistrat dup ă cum urmeaz ă:
– între 11,0% și 13,0% în activit ăți de editare, tip ărirea și reproducerea pe
suporturi a înregistr ărilor, activit ăți de produc ție cinematografic ă, video și de
programe de televiziune, înregistr ări audio și activit ăți de editare muzical ă
(inclusiv activit ăți de difuzare și transmitere de programe), fabricarea
autov ehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor;
– între 6,5% și 9,0% în extrac ția minereurilor metalifere, fabricarea de ma șini,
utilaje și echipamente , activit ăți auxiliare pentru intermedieri financiare,
activit ăți de asigurare și fondur i de pensii, fabricarea echipamentelor electrice,
activit ăți de servicii în tehnologia informa ției (inclusiv activit ăți de servicii
informatice), fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, fabricarea
produselor din tutun;
– între 3,0% și 5,0% în fabricarea produselor textile, fabricarea substan țelor și
a produselor chimice, fabricarea h ârtiei și a produselor din h ârtie, intermedieri
financiare (cu excep ția activit ăților de asigur ări și ale fondurilor de pensii),
colectarea și epurarea ap elor uzate, alte activi tăți industriale , depozitare și
activit ăți auxiliare pentru transport, activit ăți de servicii anexe extrac ției.
Scăderile c âștigului salarial mediu net fa ță de luna precedent ă au fost
determinate:
-de acordarea în luna octombrie 2019 de prime ocazionale, drepturi în natur ăși

47
ajutoare b ănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de
valoare).
-de nerealiz ările de produc îie ori încasările mai mici (func ție de
contracte/proiecte), precum și de anga jările în unele activit ăți economice de
personal cu c âștiguri salariale mai mici fa ță de medie.
Cele mai semnificative sc ăderi ale c âștigului salarial mediu net s -au înre-
gistrat dup ă cum urmeaz ă:
– între 3,5% și 6,5% în industria metalurgic ă, extrac ția petrolului brut și a
gazelor naturale, transporturi pe ap ă;
– între 1,0% și 2,5% în produc ția și furnizarea de energie electric ăși termic ă,
gaze, ap ă caldăși aer condi ționat, repararea, întreținerea și instalarea ma șinilor
și echipamentelor, silvicultura și exploatare forestier ă (inclusiv pescuit și
acvacultura), transporturi aeriene, fabricarea produselor farmaceutice de baz ăși
a preparatelor farmaceutice.
În sectorul bugetar3 s -au înregistrat u șoare creșteri ale c âștigului salarial
mediu net fa ță de luna precedent ăîn administra ție public ă (+1,0%), respectiv în
sănătate și asisten ță social ă (+0,5%).
Câștigul salarial mediu net a sc ăzut ușor în învățămâ nt comparativ cu luna
precedent ă (-0,2%).
Câștigul salarial mediu brut lunar se determin ă prin raportarea sumelor
brute pl ătite din fondul de salarii, din profitul net și alte fonduri (exclusiv
sumele compensatorii, sumele pl ătite retroactiv ca urmare a c âștigării în
instan ță a drepturilor b ănești aferente anilor anteriori) la num ărul mediu al
salaria ților.
Câștigul salarial mediu net a crescut în luna decembrie 2019 cu 13% fa ță de
aceeași lună a anului anterior, astfel c ă salariul mediu net a fost 3.340 lei, cei
din IT au c âștigat 7.689 lei, în timp ce cei care lu creaz ăîn fabricile de
îmbrăcăminte au c âștigat 1.853 lei.

48
În luna decembrie 2019, salariul mediu net a fost în creșterecu 5,1% fa ță de
luna noiembrie a aceluia și an, iar salariul mediu brut a crescut cu 5,2%,
ajung ând la 5.465 lei, arat ă datele Institutului Na țional de Statistic ă.
Cele mai mari cre șteri ale c âștigului salarial mediu net din sectorul privat s –
au înregistrat în sectorul de tehnologie informatic ă, unde salariul mediu net a
fost de 7.689 lei, la polul opus se afl ă industria d e fabricare a articolelor de
îmbrăcăminte, unde salariul mediu net este de doar 1.853 lei.
Câștigul salarial mediu brut a sc ăzut, în luna ianuarie fa ță de decembrie, cu
4,4%, p ână la valoarea de 5.225 de lei, în timp ce salariul mediu net s -a redus
cu 4,5%, p ânâ la 3.189 blei, raportat la perioada de referin ță, arat ă datele
Institutului Na țional de Statistic ă (INS).
Potrivit sursei citate, valorile cele mai mari ale c âștigului salarial mediu net
s-au înregistrat în activit ăți de servicii în tehnologia i nforma ției (inclusiv
activit ăți de servicii informatice -7.478), iar cele mai mici în hoteluri și
restaurant -1.803 lei.
În luna ianuarie 2020, în majoritatea activit ăților din sectorul economic,
nivelul c âștigului salarial mediu net a sc ăzut fa ță de luna pr ecedent ă ca urmarea
acord ării în luna decembrie 2019 a premiilor ocazionale (prime trimestriale,
anuale, pentru s ărbătorile de iarn ă, pentru performan țe deosebite sau al 13 -lea
salariu), drepturilor în natur ă și ajutoarelor b ănești, sumelor din profitul net și
din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, c âștigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai
mici comparativ cu luna precedent ă ca urmarea nerealiz ărilor de produc ție ori
încasările mai mici (fu ncție de contracte/proiecte) sau a angaj ărilor de personal
cu câștiguri salariale mai mici fa ță de medie, în unele activit ăți economice.

49
Cele mai semnificative sc ăderi ale c âștigului salarial mediu net s -au
înregistrat dup ă cum urmeaz ă:
– între 19,5% și 22,5% în alte activit ăți extractive, intermedieri financiare (cu
excep ția activit ăților de asigur ări și ale fondurilor de pensii), industria
metalurgic ă, extrac ția cărbunelui superior și inferior ;
– între 12% și 16% în tranzac ții imobiliare, fabricarea substan țelor și a
produselor chimice, fabricarea produselor farmaceutice de baza și a
preparatelor farmaceutice, tip ărirea și reproducerea pe suporturi a
înregistr ărilor, activit ăți auxiliare pentru intermedieri financiare, activit ăți de
asigur are și fonduri de pensii.
În sectorul bugetar s -au înregistrat cre șteri ale c âștigului salarial mediu net
față de luna precedent ă, în principal ca urmare a aplic ării prevederilor legale
pentru personalul pl ătit din fonduri publice, astfel:
– învățământ- +3,6%;
-sănătate și asisten ță social ă- +2,0%;
-administra ție public ă- +1,7%.
În februarie, c âștigul salarial mediu net a fost de 2.933 lei, în creștere fa ță de
aceeași lună a anului trecut (+17,9%), dar în scădere fa ță de luna precedent ă cu
3 lei ( -0,1%).
Totodat ă, indicele c âstigului salarial real fa ță de aceeași perioad ă a anului
precedent a fost de 113,6%.Indicele c âștigului salarial real a fost de 99,1%
pentru luna februarie fa ță de luna precedent ă.
Valorile cele mai mari ale c âștigului salarial mediu net s -au înregistrat în
activit ăți de servicii în tehnologia informa ției (inclusiv activit ăți de servicii

50
informatice) -6.683 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de
îmbrăcăminte -1.728 lei.
În februarie, comparativ cu ianuarie, cele mai mari sc ăderi ale c âștigului
salarial mediu net au fost de 20,6% în extrac ția minereurilor metalifere,
respectiv de 14,9% în extrac ția petrolului brut și a gazelor naturale.
În schimb, cele mai mari cre șteri au fost de 8,6% în fabrica rea produselor
farmaceutice de baz ăși a preparatelor farmaceutice, de 8,1% în activit ăți
auxiliare intermedierilor financiare, activit ăți de asigurare și fonduri de pensii
și de 7,7% în activit ăți de produc ție cinematografic ă, video și de programe de
telev iziune, înregistr ări audio și activit ăți de editare muzical ă (inclusiv activit ăți
de difuzare și transmitere de programe).
În sectorul bugetar, s -au înregistrat u șoare creșteri ale c âștigului salarial
mediu net fa ță de luna precedent ăîn administra ție public ă +1,6%, respectiv în
învățământ +1,3%.
În sănătate și asisten ță social ă, câștigul salarial mediu net a fost în ușoară
scădere cu -1,3% comparativ cu luna precedent ă.

3.2 Posibilit ăți de majorare a salariilor în Rom ânia

Câștigul salarial mediu net lunar ar urma s ă treac ă pragul de 3000 de lei p ână
în 2021, cota de 500 de euro/lun ă fiind deja bifată în 2018, cea de 600 de
euro/lun ă în 2019 și cea de 700 de euro/lun ă în anul 2021.
Evid ent, aceste cre șteri depind și ele de reducerea cursului de schimb
euro/leu dar și de p ăstrarea infla ției în jurul valorii optime din punct de vedere

51
teoretic (de 2%) și chiar sub valoarea central ă a intervalului țintit de BNR,
respectiv 2,5 puncte procentuale +/ – 1%.
Oricum, se poate remarca diminuarea undeva la jum ătate și sub jum ătate a
ritmului de cre ștere a salariilor, care va fi în anii urm ători mult mai aproape de
creșterea PIB, respectiv de posibilit ătile reale ale economiei.
În prezent, de la 1 ianuarie 2020, salariul minim brut pe economie este de
2230 lei. Astfel, angajatul prime ște în mână un salariu net de 1346 lei, iar firma
suport ă în total un salariu întreg de 2280 de lei.
Dacă s-ar aplica o majorare european ă descris ă de consulta ntul fiscal,
patronii rom âni ar urma s ă suporte un cost salarial cu 1057 de lei mai mare
decât în prezent. Aceasta ar însemna o cre ștere substan țială a costului cu
salariul minim, pentru firmele rom ânești, de peste 46%.
O astfel de majorare, care are la ba ză procentul de 60% din salariul mediu,
ar putea conduce noi și noi major ări automate ale salariului minim, de la un an
la altul, ca un bulg ăre de z ăpadă care se rostogole ște.
Aceasta pen tru că fiecare creștere a salariului minim angrenează o majorare
a salariului mediu, care la rândul ei va atrage, anul următor, o nouă majorare a
salariului minim și tot așa, dacă nu vor apărea scăderi în zona salariilor mari
din economia națională.
O astfel de decizie este însă una foarte greu de luat și necesită un process
lung de adoptare.

52

Bibliografie
1.Alexandru Puiu – Management.Analize și studii comparative ,
Editura Independența Economică, Pite ști, 2007

2.Cătălin Huidumac – Micronomie , Editura Libertas, 2008

53
3.Cătălin Huidumac – Macroeconomie , Editura Libertas, 2008

4.Ceaușu Iulian – Strategii manageriale.Management performant ,
Editura Academică de management, Bucure ști, 2005

5.Constantin Anghelache și alții – Analiză macroeconomică , Editura
Economică, 2007

6.Cristina Burghelea – Macroeconomie , Editura Transversal, 2015

7.Dr Marin Scurtu – Economie , Editura Independenta economica,
1999

8.Manolescu A. – Managementul resurselor uma ne, Editura RA,
Bucuresti, 1998

9.Popescu M – Managementul resurselor umane , Editura Tribuna
Economica, 1991

10.*** agerpres.ro

54

11.*** curierulnational.ro

12.*** business24.ro

13.*** libertatea.ro