Ștef M ădălina-Georgiana Contabilitatea produselor finite la [616343]

1
Ștef M ădălina-Georgiana Contabilitatea produselor finite la
S.C. “PERIND” S.A. Oradea – Cuprins

CUPRINS

ARGUMENT …………………………………… …………………………………………… …………….. 2
CAP. I . PREZENTAREA GENERAL Ă A S.C. “PERIND” S.A. ORADEA ………….. 4
1.1. CONSIDERA ȚII GENERALE PRIVIND SOCIETATEA ……………… …. 4
1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE …………………. …………………………………….. 6
1.3 STRUCTURA DE PRODUC ȚIE ȘI CONDUCERE …………………………. 7
CAP II. MEDIUL EXTERN AL S.C. “PERIND” S.A. ORADEA ………………………… 9
2.1. MICROMEDIUL FIRMEI …………………….. ………………………………………10
2.2. MACROMEDIUL FIRMEI …………………….. ………………………………………14
CAP III. CONTABILITATEA PRODUSELOR FINITE ……… …………………………….16
3.1. CONCEPTE, NO ȚIUNI TEORETICE SPECIFICE TEMEI ……………16
3.2. CLASIFICAREA ȘI STRUCTURA STOCURILOR ………………………. ….17
3.3. METODE UTILIZATE ÎN CONTABILITATEA STOCURILO R ………19
3.4. SISTEMUL DE CONTURI UTILIZATE …………… …………………………….22
3.5. DOCUMENTE UTILIZATE ……………………. ……………………………………..24
3.6. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA PRODUSEL OR
FINITE LA S.C. „PERIND” S.A. …………………. …………………………………………… ..
…………………………………………. …………………………………………… ……………..26
CAP IV: ANALIZA ACTIVIT ĂȚII ECONOMICO-FINANCIARE LA S.C.
“PERIND” S.A. ORADEA ………………………… …………………………………………… ……31
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………………… ……………………………………36
BIBLIOGRAFIE ……………………………….. …………………………………………… …………..39
ANEXE ……………………………………… …………………………………………… …………………40

2
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor
finite la S.C. “PERIND” S.A .- Argument
ARGUMENT

„Contabilitatea reprezint ă limba afacerilor.”
Warren Buffet

Contabilitatea produselor finite este o tem ă important ă, deoarece consider c ă produsele
finite reprezint ă o component ă marcant ă în contabilitate, ținând în eviden ță produc ția societ ăților
comerciale .
Mă bucur c ă am ales aceast ă tem ă pentru c ă este reprezentativ ă teoretic și practic pentru
finalizarea studiilor mele economice.
Produsele finite se încadreaz ă în categoria stocurilor și reprezint ă produsele pentru care
prelucrarea s-a încheiat, care au parcurs în întreg ime fazele procesului de produc ție, au fost
recep ționate de controlul tehnic de calitate, au fost con statate corespunz ătoare calitativ și care
sunt utilizate ca atare, f ără s ă mai suporte alt ă transformare, putând fi depozitate în vederea
livr ării sau expediate direct clien ților cu document legal.
Scopul proiectului este de a prezenta un studiu și o analiz ă a stocurilor de produse finite
la S.C. PERIND S.A. ORADEA, acesta fiind realizat î n semestrul II al anului școlar 2016/2017
sub coordonarea doamnei profesoare ec.Va șadi-Sant ău Marioara-Aurina. La baza realiz ării
proiectului st ă studiul și consultarea unor c ărți și materiale întocmite de speciali ști în domeniu.
Am structurat lucrarea în 4 capitole și anume:

Cap. I „Prezentarea general ă a S.C. PERIND S.A.”

Cap. II „Mediul extern al S.C. PERIND S.A”

Cap.III „Contabilitatea produselor finite”

Cap. IV „Analiza activit ății economico-financiare la S.C PERIND S.A.”

3
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor
finite la S.C. PERIND S.A. – Argument

Capitolul I , intitulat “Prezentarea general ă a S.C. PERIND S.A ORADEA prezint ă
informa ții referitoare la denumirea, sediul, forma juridic ă, capitalul social, p ărțile sociale,
obiectul de activitate, conducerea și administrarea societ ății, precum și structura organizatoric ă a
entit ății.
Capitolul II , intitulat “Mediul extern al S.C. PERIND S.A ORADE A” oglinde ște
elementele componente de micro și macromediu specifice societ ății analizate.
Capitolul III , intitulat “Contabilitatea produselor finite” însu meaz ă no țiunile teoretice
privind produsele finite, care se refer ă la: structura stocurilor, metode utilizate în cont abilitatea
stocurilor, sistemul de conturi utilizate și principalele opera ții contabile privind produsele finite.
Totodat ă, la sfâr șitul capitolului am realizat un studiu de caz privi nd contabilitatea produselor
finite la S.C. PERIND S.A. ORADEA. În fundamentul f iec ărei opera ții contabile, exist ă un
document justificativ anexat.
Capitolul IV , intitulat “Analiza activit ății economico-financiar ă la S.C. PERIND S.A.
ORADEA înf ățișeaz ă o scurt ă analiz ă a activit ății economico-financiar ă și a situa ției stocurilor
de produse finite în cadrul unit ății de referin ță .
Proiectul se încheie cu concluziile și propunerile proprii care trebuie luate în conside ra ție
pentru armonia și îmbun ătățirea activit ății financiare la S.C. „PERIND” S.A. ORADEA,
men ționând ulterior sursele de informare (Bibliografia) și ata șând anexele utilizate la studiul de
caz efectuat.

4
Ștef M ădălina – Georgiana Prezentare gene ral ă a S.C.„PERIND” S.A. Oradea
CAP. I . PREZENTAREA GENERAL Ă A S.C. “PERIND” S.A.
ORADEA

1.1. CONSIDERA ȚII GENERALE PRIVIND SOCIETATEA

Denumirea societ ății este Societatea Comercial ă ’’PERIND’’ S.A., fondat ă în anul 1922,
fiind liderul na țional în fabricarea m ăturilor, articolelor de periaj, a bidinelelor și a periilor de
văruit, a accesoriilor de baie și buc ătărie precum și a periilor industriale.În orice document se va
men ționa denumirea, forma juridic ă, sediul social, num ărul registrului comer țului și codul unic
de înregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscal emi se de aparatele de marcat electronice, care vor
cuprinde elementele prev ăzute de legisla ția din domeniu.
Sediul societ ății este România, localitatea Oradea, strada Petre Carp nr. 2, cod po ștal
410154, jude țul Bihor, telefon 0259/409200, fax 0259/433777. Sed iul societ ății poate fi schimbat
în alt ă localitate din România, pe baza hot ărârii Adun ării Generale a Ac ționarilor, potrivit legii.
Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezent an țe, agen ții situate și în alte localit ăți din țar ă și
str ăin ătate. Firma are puncte de lucru dup ă cum urmeaz ă:
1.Comuna Filipe știi de Târg, jude țul Prahova : tel/fax 0244/389668
2.Oradea, strada Louis Pasteur nr 44, ju de țul Bihor tel/fax 0259/457088
3.Sighetu Marma ției, strada Avram Iancu nr 22, jude țul Maramure ș tel/fax
0262/311678
4.Târgu Jiu, strada Ecaterina Teodoroiu nr 407, jude țul Gorj
5.Oradea, strada Czaran Gyula nr 14, jud e țul Bihor

Societatea comercial ă PERIND S.A. este o persoan ă juridic ă român ă, având forma
juridic ă de societate pe ac țiuni.
Aceasta î și desfa șoar ă activitatea conform legisla ției române în vigoare și a actului
constitutiv. Capitalul social este fixat la suma de 4.401.151 lei, împ ărțit în 19.219 ac țiuni
nominative a câte 229 lei fiecare, în întregime sub scris și v ărsat de c ătre ac ționari. Capitalul

5
Ștef M ădălina – Georgiana Prezentare gene ral ă a S.C.„PERIND” S.A. Oradea

social este de ținut integral de ac ționarii principali și de c ătre al ți ac ționari. Ac ționarii principali
sunt men ționa ți în lista urm ătoare:
1.Ciorba Ioan-10.228
2.S.C. Perind S.A. -1106
3.Matica Daniela-886
4.Ciorba Vasile-885
5.Cirdei Victor-813
6.Popa Silvia-658
Ac țiunile nu vor putea fi emise pentru o sum ă mai mic ă decât valoarea nominal ă. Valoarea
nominal ă a unei ac țiuni este de 229 lei. Ac țiunile sunt de valoare egal ă, ele acord ă drepturi egale
posesorilor lor. Ac țiunile vor purta timbrul sec al societ ății și semn ătura a doi administratori.
Societatea va ține eviden ța ac ționarilor într-un registru numerotat, sigilat și parafat de
pre ședintele consiliului de administra ție care se p ăstreaz ă la sediul societ ății. În cazul pierderii
unor ac țiuni proprietarul va trebui s ă anun țe Consiliul de Administra ție și se face public faptul
prin pres ă, în cel pu țin dou ă ziare de larg ă circula ție în localitatea în care se afl ă sediul societ ății.
Dup ă 6 luni va putea ob ține un duplicat al ac țiunii.
Ac țiunile sunt indivizibile, societatea nerecunoscând decât un singur proprietar pentru
fiecare ac țiune. Dac ă o ac țiune apar ține mai multor persoane, acestea vor trebui s ă desemneze un
reprezentant care s ă exercite drepturile acestora legate de posesia ac țiunii. Fiecare ac țiune
subscris ă și v ărsat ă de ac ționari confer ă acestora dreptul la un vot în Adunarea General ă a
Ac ționarilor, dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la
distribuirea beneficiilor, conform prevederilor pre zentului statut și depozi țiilor legale, respectiv
la alte drepturi prev ăzute de statut. Exerci țiul dreptului la vot se suspend ă pentru ac ționarii care
nu sunt la curent cu v ărs ămintele ajunse la scaden ță . De ținerea ac țiunii implic ă adeziunea de
drept la actul constitutiv. Ac țiunile vor circula liber între ac ționari, so ț-so ție, rude de gradul 1 și 2
fără nici o restric ție. Ac țiunile se vor putea vinde c ătre ter ți numai dup ă ce acestea au fost oferite
ac ționarilor la acela și pre ț și în acelea și condi ții. Dreptul de preem țiune va fi exercitat în 30 zile
de la primirea notific ării, notificare care trebuie f ăcut ă în scris personal fiec ărui ac ționar de c ătre
vânz ător. Notificarea trebuie

6
Ștef M ădălina – Georgiana Prezentare gene ral ă a S.C.„PERIND” S.A. Oradea

Notificarea trebuie f ăcut ă numai dac ă ac ționarul dore ște s ă vând ă ac țiunile c ătre ter ți.
Răscump ărarea de c ătre societate a ac țiunilor de la ac ționarii care vând sau doresc s ă se retrag ă
se va face conform prevederilor Legii 31/1990 modif icat ă. Regimul ac țiunilor trebuie s ă fie
conform cu art.103-109 din Legea nr. 31/1990 modifi cat ă.
Majorarea sau mic șorarea capitalului social al societ ății va putea fi f ăcut ă ca urmare a
hot ărârii Adun ării Generale a Ac ționarilor, cu respectarea prevederilor legale. Adun area
General ă a Ac ționarilor este organul de conducere al societ ății care decide asupra activit ății
acesteia și asigur ă politica ei economic ă și comercial ă. Adun ările generale ale ac ționarilor sunt
ordinare și extraordinare dup ă caz.

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

S.C. “PERIND” S.A. î și desf ăș oar ă activitatea în conformitate cu legile române, în b aza
Actului constitutiv, având ca principal obiect de a ctivitate: 3291 Fabricarea m ăturilor și a
periilor. De asemenea societatea are și obiecte de activitate secundare cum ar fi:
0220-exploatare forestier ă
1610-tăierea și rindeluirea lemnului
3109-fabricarea de mobil ă
4120-lucr ări de construc ții a cl ădirilor reziden țiale și nereziden țiale
4321-lucr ări de instala ții electric
4613-intermedieri în comer țul cu material lemnos și materiale de construc ție și
echipamente sanitare
4690-comer ț cu ridicata nespecializat
4941-transporturi rutiere de m ărfuri
5210-depozit ări
5629-alte servicii de alimenta ție

7
Ștef M ădălina – Georgiana Prezentare genera l ă a S.C.„PERIND” S.A. Oradea

O echip ă de adev ăra ți profesioni ști, o excelent ă înzestrare tehnologic ă, o logistic ă de
excep ție, o distribu ție na țional ă fac din Grupul PERIND un partener redutabil, certi ficat în
Sistemul de Management al Calit ății ISO 9001:2008.

1.3 STRUCTURA DE PRODUC ȚIE ȘI CONDUCERE

Adunarea General ă a Asocia ților este organul de conducere al societ ății, care decide
asupra tuturor activit ăților desf ăș urate pentru realizarea obiectului de activitate.
Aceasta are urm ătoarele atribu ții principale: stabile ște strategia economic ă și comercial ă a
societ ății; adopt ă programul de activitate și bugetul de venituri și cheltuieli pe durata fiec ărui
exerci țiu economico-financiar;aprob ă bilan țul și stabile ște repartizarea beneficiului net;
desemneaz ă și revoc ă pe administratori și cenzori, le stabile ște împuternicirile și remunera ția și
le va descarca pentru activitatea lor .
Num ărul de angaja ți ai S.C. “PERIND” S.A. atinge pragul de 98 angaja ți în anul 2016.
Pre ședintele Consiliului de Administra ție este Ciorba Ioan , având și func ția de director al
societ ății.
Pentru actele urgente ale c ăror neîndeplinire ar cauza pagube societ ății, poate decide
administratorul.
Gestiunea societ ății este controlat ă de asocia ți și de c ătre un cenzor (expert
contabil) numit de c ătre Adunarea General ă a Asocia ților pentru o perioad ă de 3 ani. Pentru
activitatea desfa șurat ă, cenzorul prime ște o indemniza ție fix ă stabilit ă de c ătre cei doi asocia ți și
are urm ătoarele atribu ții : să fac ă lunar și pe nea șteptate inspec ția casei; s ă ia parte la adun ările
generale, trecând în ordinea de zi propunerile pe c are le consider ă necesare; s ă vegheze ca
dispozi țiile legii și ale Actului constitutiv s ă fie îndeplinite; s ă prezinte Adun ării Generale un
raport am ănun țit și cu propunerile pe care le consider ă necesare asupra bilan țului și repartiz ării
profitului.

8

Ștef M ădălina – Georgiana Prezentare gene ral ă a S.C.„PERIND” S.A. Oradea

Structura organizatoric ă a S.C. “PERIND” S.A. este redat ă schematic cu ajutorul
urm ătoarei organigrame:

AGA
CA
Manager
general
Produc ție
Depozit
Atelier
Între ținere
Vânz ări
Cercetare
Marketing
Economic
Financiar
Contabilitate
Resurse
Umane

9
Ștef M ădălina – Georgiana Mediul extern al S.C. „PERIND” S .A. Oradea
CAP II. MEDIUL EXTERN AL S.C. “PERIND” S.A. ORADEA

Prin mediul extern al întreprinderii se în țelege ansamblul factorilor externi acesteia,
factori a c ăror existen ță este susceptibil ă de a-i influen ța comportamentul și performan țele sale,
afectând-o într-un fel sau altul.
Deoarece impactul poate fi direct (ac țiunile concuren ței) sau indirect (schimb ări generale
în climatul de afaceri), analiza mediului extern tr ebuie realizat ă în dou ă contexte diferite:
contextul concuren țial (micromediul ), generat de elemente aflate în imediata vecin ătate a
organiza ției și caracterizat prin posibilit ăți sporite de influen țare a acesteia, respectiv contextul
general (macromediul) , mai îndep ărtat și cu posibilit ăți mai reduse de influen ță asupra
întreprinderii.
Principalii factori ai mediului extern sunt:
a) Factorii economici (pia ța intern ă, puterea de cump ărare a popula ției)
b) Factorii tehnici și tehnologici (tehnologiile utilizate, eliminarea t ehnologiilor nepoluante)
c) Factorii de management (calitatea studiilo r, deciziile factorilor de conducere)
d) Factorii politici (stabilitatea politic ă,politicile statului)
e) Factorii socio-culturali (cultura și mentalitatea na țional ă, știin ța, credin ța)
f) Factorii juridici (legi, decrete, hot ărâri guvernamentale)
g) Factorii demografici (num ărul popula ției, rata natalit ății și mortalit ății)
h) Factorii ecologici (relieful, vegeta ția, fauna, resursele naturale)

10
Ștef M ădălina – Georgiana Mediul extern al S.C. „PERIND” S .A. Oradea

2.1. MICROMEDIUL FIRMEI

Principalele organiza ții ale mediului extern cu care SC. PERIND S.A stab ile ște rela ții
sunt:
1. Furnizorii ( SC.ALSET.SRL, SC TEHNIC-ART. SA, SC ROMTATAY.SA)
2.Clien ții (Praktiker România, Metro România, Selgros Român ia, Kaufland
România,Coramet România, Cora România, Billa Români a)
3. Institu țiile bancare (Banca Transilvania, BRD Societe Gener ale)
4. Societ ățile de Asigur ări (ARDAF, OMNIASIG
5. Camera de Comer ț și Industrie Bihor
6. Întreprinderile concurente (SC.COSEPT.SRL , SC ALDIA DECOR S.A etc.)
7. Institu țiile statului (Agen ția Na țional ă a Administra ției Fiscale, Curtea de Conturi)
8. Mass-media (ziarul Cri șana și ziarul Jurnalul Na țional)
9. Asocia țiile comerciale
Furnizorii reprezint ă o component ă a micromediului care asigur ă firmei resursele
necesare realiz ării obiectivelor firmei.Ace știa stabilesc cu societatea rela ții contractuale, în
general contracte de vânzare-cump ărare, inclusiv pentru ob ținerea de documenta ții, licen țe,
brevete de pe pia ța inov ării. Obliga țiile societ ății fa ță de ace știa se sting în momentul achit ării
unui echivalent valoric sau efectuarea unei contrap resta ții.

11
Ștef M ădălina – Georgiana Mediul extern al S.C. „PERIND” S .A. Oradea

Astfel, principalii furnizori ai S.C.” PERIND” S.A. sunt:
Nr.
crt. Denumire furnizor Adresa Con ținut Cota de
pia ță
1. SC ROMTATAY SA Str Lt Nicolae Pacu nr.81,
Bucure ști, Sec.3, România Articole și
semifabricate
plastic 15%
2. SC ALSET SRL Str. Gheorghe Asachi nr.6, Cluj
Napoca, România Ambalaje, aditivi 5%
3. SC TEHNIC ART SRL Str. Aristide Demetriade nr.15,
Timi șoara, România Ambalaje din
plastic 5%
4. SC ACTIV MEDIA PLAN SRL Bdul Unirii nr.57, Sec.3,
Bucure ști, România Combustibili solizi,
lichizi și gazo și,
materii prime
virgine și reciclate 15%
5. SC POLYONE SRL Sos. Olteni ței nr.181, Pope ști
Leordeni, Ilfov, România Coloran ți, aditivi 5%
6. SC PLASTICS BAVARIA SRL Str. Iancu Jianu nr.26, Bra șov,
România Utilaje de injec ție și
extrudere mase
plastice 20%
7. SC CHARL SRL
Str. Ioan Mure șan nr.57,
Timi șoara, România Materii prime
plastice-
regranulate,
macin ături 10%
8. SC SELLNORD SRL Mera,nr 157, com. Baciu,
România Lacuri,vopsele 5%
9. SC CHEMCO TRADE SRL Str. Câmpia Libert ății nr.46,
Bucure ști, România Răș ini, pigmen ți
organici, agen ți de
îngro șare 10%
10. AL ȚII 10%
Clien ții reprezentint ă cea mai important ă component ă a micromediului întreprinderii,
nevoile lor reprezentând punctul de plecare în fund amentarea obiectivelor politicii de marketing
a întreprinderii. În func ție de statutul lor și de natura solicit ărilor fa ță de produsele întreprinderii,
clien ții se clasific ă în dou ă mai grupe:
• Consumatori finali
• Intermediari.
Consumatorii finali ai produselor sunt cei care asi gur ă pia ța de desfacere a produselor
întreprinderii. La rândul lor ei pot fi:
• Consumatori, persoane fizice
• Utilizatori industriali
• Institu ții de înv ăță mânt, cultur ă etc.
• Agen ții guvernamentale.

12
Ștef M ădălina – Georgiana Mediul extern al S.C. „PERIND” S .A. Oradea

Nr.
crt. Denumire client Adresa Con ținut Cota de
pia ță
1. PRAKTIKER ROMÂNIA Str.Ogorului,
nr.65, Oradea,
România Produse alimentare-
nealimentare 20%
2. CORA ROMÂNIA Sos. Dudesti-
Pantelimon,
nr.73, sec. 3,
Bucuresti,
România Produse alimentare-
nealimentare 5%
3. CONSUMATORI
INDIVIDUALI – – 30%
4. KAUFLAND ROMÂNIA Bd.Bor șului
nr.6, Oradea,
România
Str.Nuf ărului
nr.110, Oradea,
România Produse alimentare-
nealimentare 10%
5. METRO ROMÂNIA Calea Clujului
nr.131, Oradea,
România Produse alimentare-
nealimentare 5%
6. CORAMET ROMÂNIA Str.Tractori știlor
nr.2, Cluj-
Napoca,
România Produse alimentare-
nealimentare 5%
7. SELGROS ROMÂNIA Calea Some șeni
nr.8, Cluj-
Napoca,
România
Str.Blejoi
nr.190,
com.Blejoi,
Prahova,
România Produse alimentare-
nealimentare 15%
8. AL ȚII – – 10%

Concuren ții sunt persoanele (fizice sau juridice) ce concureaz ă cu o alta/ altele în
vederea atingerii acelora și obiective de afaceri.
Concuren ții ac ționeaz ă pe pia ță utilizând o gam ă variat ă de mijloace și tehnici. Cei mai
importan ți concuren ți ai unei firme sunt cei care ac ționeaz ă în cadrul aceleia și pie țe-țint ă și
utilizeaz ă aceea și strategie. Ei alc ătuiesc un grup strategic. Identificarea grupurilor strategice
prezint ă importan ță deosebit ă pentru orice firm ă, deoarece concuren ța se manifest ă atât în
interiorul grupurilor, cât și între grupurile strategice. Fiecare concurent va c ăuta s ă ob țin ă un
avantaj competitiv în raport cu ceilal ți concuren ți prin diferen țieri; acest lucru

13
Ștef M ădălina – Georgiana Mediul extern al S.C. „PERIND” S .A. Oradea

confer ă niveluri diferite fiec ărui concurent în parte. Ele sunt exprimate prin pun erea în eviden ță a
punctelor tari și a punctelor slabe ale concuren ței.

Nr.
crt. Denumire concurent Adresa Con ținut Cota de
pia ță
1. SC DD PLASTICS SRL Bd.Dimitrie Pompeiu nr.8, Sec.2,
Bucure ști, România Articole și mase
plastice 15%
2. SC GINO PROD COM
SRL Șos.Bucure ști-Urziceni nr.25,
Afuma ți, jud.Ilfov, România Articole și mase
plastice 10%
3. SC FACOMA PROD
SRL Str.Maramure ș nr.7, Craiova,
România Articole și mase
plastice 10%
4.
SC SEA PLAST SRL Str.8 Martie nr.3, Constan ța,
România Articole și mase
plastice 15%
5. SC PLASTOR SA Str.Clujului,nr.175, Oradea, România Articole și mase
plastice 25%
6. SC CEPROPLAST
IMPEX SRL Str.Aurel Vlaicu nr.87, Ia și, România Articole și mase
plastice 15%
7. AL ȚII Articole și mase
plastice 20%

Institu țiile bancare sunt acele institu ții care asigur ă finan țarea societ ății, precum și
servicii de consultan ță și informa ții privind: situa ția financiar ă a societ ății, solvabilitatea acesteia,
modalit ăți de creditare și de plat ă utilizate.
Societ ățile de asigur ări sunt institu ții care protejeaz ă patrimoniul societ ății împotriva
incendiilor, inunda țiilor, exploziilor, etc.
Camerele de Comer ț și Industrie sunt organele autonome neguvernamentale, care
promoveaz ă comer țul și industria în conformitate cu cerin țele economiei de pia ță și sprijin ă
interesele membrilor s ăi în raport cu autorit ățile române și cu organismele similare din
str ăin ătate.
Institu țiile statului sunt organisme prin care statul intervine asupra fi rmei având rol în
finan țare, asigurare, control-evaluare. Dintre organismel e statului, cu care societatea stabile ște
rela ții de influen țare reciproc ă sunt: I.T.M., Casa de Asigur ări Sociale, Administra ția Financiar ă,
Prim ăria Muncipiului Oradea, Prefectura jude țului Bihor, Poli ția etc.

14
Ștef M ădălina – Georgiana Mediul extern al S.C. „PERIND” S .A. Oradea

Mass-media se constituie din totalitatea mijloacelor tehnice d e comunicare în mas ă a
informa țiilor (grupuri de pres ă, radio, televiziune, internet).

2.2. MACROMEDIUL FIRMEI

Macromediul const ă în mari for țe sociale care afecteaz ă întreg micromediul, stimulând
sau frânând activitatea desf ăș urat ă de întreprindere. El este format din: mediul demog rafic,
mediul economic, mediul natural, mediul tehnologic, mediul politic, mediul cultural.
Mediul demografic – este de o deosebit ă importan ță pentru marketologii societ ății comerciale
PERIND, deoacere aceasta implic ă oamenii, iar oamenii formeaz ă pie țile. Aici sunt
discutate caracteristici demografice ca:
1) Cre șterea popula ției si densit ății – aceast ă informa ție ofer ă marketologilor indica ții despre
cererea de anumite bunuri și servicii.
2) Schimbarea pe vârste a popula ției – astfel S.C. “PERIND” S.A. îsi poate specializ a produc ția
pe anumite categorii de vârste.
3) Cre șterea numărului persoanelor cu studii – aceasta indic ă o anumit ă cerere de produse
calitative.
4) Cre șterea diversității.
Mediul economic – cuprinde totalitatea factorilor din economie care i nfluen țeaz ă capacitatea
firmei PERIND SA de a concura în domeniul s ău de activitate, dar și posibilitatea și
disponibilitatea consumatorilor de a cump ăra diverse bunuri și servicii. Între factorii care
influen țeaz ă puterea de cump ărare se num ără veniturile curente, veniturile disponibile, pre țurile,
tendin ța spre economii sau consum și politica de credite.
Rata de cre ștere a economiei unei ță ri are un impact important asupra eforturilor de ma rketing
ale unei întreprinderi – o rat ă înalt ă de cre ștere înseamn ă o economie puternic ă și prin urmare un
poten țial de marketing ridicat. De asemenea când venituri le nominale

15
Ștef M ădălina – Georgiana Mediul extern al S.C. „PERIND” S .A. Oradea

dep ăș esc rata infla ției are loc o cre ștere a veniturilor reale și consumatorii î și pot procura cantit ăți
sporite de bunuri și servicii.
Mediul tehnologic – are un rol important în atingerea scopurilor și obiectivelor propuse.
Tehnologia, în cadrul întreprinderii Perind, determ in ă modul de satisfacere a diferitelor trebuin țe
ale consumatorilor și influen țeaz ă deciziile de marketing referitoare la noi produse și servicii,
ambalare, promovare, distribu ție etc. La SC PERIND SA tehnologiile avansate neces it ă
preg ătirea atât a personalului, dar și a consumatorilor care nu sunt întotdeauna recepti vi.
Mediul politic – este format de structurile sociale ale societ ății, for țele politice ce ac ționeaz ă și de
raporturile stabilite între acestea. Toate acestea determin ă un climat politic stabil în cadrul
societ ății.
Mediul cultural – include institu țiile și factorii care definesc o societate, conferindu-i un sistem
propriu de valori, de tradi ții, norme și obiceiuri ce genereaz ă un anumit comportament etic,
moral și cultural pentru to ți membrii s ăi.
Mediul natural – face parte din cadrul general în care întreprindere a își desf ăș oar ă activitatea,
exercitând asupra acesteia unele constrângeri sau o ferindu-i anumite oportunit ăți. S.C.
„PERIND” S.A. încearc ă s ă-și organizeze astfel întreaga activitate încât s ă protejeze mediul
ambiant, dar s ă și combat ă degradarea lui.
Monitorizarea tuturor factorilor de micromediu și de macromediu trebuie s ă aib ă loc
continuu, fiecare component ă a mediului de marketing nu trebuie rupt ă din context, ci urm ărit ă
în interdependen ță cu to ți ceilal ți factori.

16
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te
CAP III. CONTABILITATEA PRODUSELOR FINITE

3.1. CONCEPTE, NO ȚIUNI TEORETICE SPECIFICE TEMEI

Stocurile sunt elemente ale activului patrimonial, respectiv fac parte din activele
circulante .
,,Activul patrimonial este reprezentat de resursele controlate de unitate ca rezultat al unor
evenimente trecute și de la care se a șteaptă beneficii economice viitoare“. Activele circulante î și
schimb ă în mod continuu, în cadrul ciclului de exploatare, forma material ă și utilitatea. Acestea
cuprind toate valorile economice sub forma stocuril or și a produc ției în curs de execu ție,
crean țelor, valorilor mobiliare de plasament (investi ții financiare pe termen scurt) și a
disponibilit ăților b ăne ști.
În conformitate cu Standardele Interna ționale de Contabilitate ( IAS 2,,Contabilitatea
stocurilor“), stocurile sunt active :
o de ținute în scopul vânz ării pe parcursul de desf ăș urare a activit ății ;
o în curs de produc ție în scopul vânz ării;
o care iau forma materiilor prime și a altor materiale care urmeaz ă a fi folosite în procesul
de produc ție sau pentru prestarea de servicii;
O bun ă gestiune a stocurilor implic ă respectarea unor condt ții, cum ar fi indicarea cu
precizie a naturii bunurilor, înregistrarea intr ării în stoc în momentul transferului de proprietate și
evaluarea bunurilor (la intrare și la ie șire) s ă fie definit ă cu exactitate și s ă r ămân ă invariabil ă.
Spre deosebire de celelalte categorii de bunuri, st ocurile au o caracteristic ă specific ă, și anume c ă
acestea se consum ă la prima lor utilizare, în procesul de produc ție. În cadrul ciclului de
exploatare, stocurile intr ă și ies din patrimoniu în mod continuu. Un ciclu de e xploatare a
stocurilor nu poate fi mai mare de un an. Continuit atea ciclului de exploatare are la baz ă
aprovizionarea continu ă cu stocuri de natura materiilor și materialelor pentru societ ățile cu
activitate de produc ție și cu stocuri de natura m ărfurilor pentru societ ățile care desf ăș oar ă
activitate de comer ț.

17
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te
3.2. CLASIFICAREA ȘI STRUCTURA STOCURILOR

Potrivit profesorului universitar doctor Mihai Ris tea (2015), structura patrimonial ă a
stocurilor poate fi clasificat ă în func ție de mai multe criterii, cum ar fi:
a) Dup ă apartenența la patrimoniu, stocurile se clasific ă în:
– Stocuri care apar țin entit ății patrimoniale și care se g ăsesc în cadrul unit ății sau se afl ă
temporar la ter ți (în custodie, în consigna ție, pentru prelucrare sau repara ții);
– Stocuri care nu apar țin entit ății economice, dar care se g ăsesc în depozitele acesteia,
aduse de ter ți în scopul vânz ării în consigna ție, prelucrare sau reparare.
b) Dup ă sursa de provenien ță , stocurile se pot clasifica:
– Stocuri achizi ționate – provenite din cump ărarea de la ter ți;
– Stocuri fabricate – provenite din activitatea propr ie de produc ție.
c) Dup ă gradul de individualizare și modul de gestionare, stocurile pot fi:
– Stocuri fungibile, interschimbabile;
– Stocuri identificabile, individualizate pe articole , elemente .
În cadrul patrimoniului unei unit ăți economice, stocurile se g ăsesc sub mai multe forme.
Principalele structuri ale stocurilor sunt: materii prime, materiale consumabile, materiale de
natura obiectelor de inventar, produse, produc ție în curs de execu ție, animale și p ăsări , m ărfurile
și ambalajele.
Materiile prime sunt substan ța principal ă a produselor care urmeaz ă a fi ob ținute în
activitatea de produc ție. Ele particip ă direct la fabricarea produselor și se reg ăsesc integral sau
par țial în produsul la a c ărui proces de fabrica ție particip ă, fie în form ă ini țial ă fie transformate.
Materialele consumabile iau forma bunurilor care p articip ă sau ajut ă la procesul de
produc ție sau de exploatare, și care nu se reg ăsesc, de regul ă, în produsele realizate. Acestea se
reg ăsesc în unitate sub form ă de materiale auxiliare, combustibili, materiale pe ntru ambalat,
piese de schimb, semin țe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile.

18
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor finit e
Materiale de natura obiectelor de inventar sunt bu nuri de valoare mic ă sau de scurt ă
durat ă, care sunt destinate utiliz ării repetate în mai multe cicluri de produc ție. Aceste bunuri au o
valoare mai mic ă decât limita legal ă pentru a putea fi considerate imobiliz ări corporale sau au o
perioad ă de folosin ță mai mic ă de un an. Limita legal ă actual ă este 2.500 lei . Acestea iau forma
de SDV (scule, dispozitive, verificatoare), echipam ente de protec ție și de lucru, AMC (aparate de
măsur ă și control).
Produsele sunt bunuri realizate în produc ție proprie. În aceast ă categorie se încadreaz ă
următoarele elemente patrimoniale: semifabricatele, pro dusele finite, produc ția agricol ă și
produc ția rezidual ă.
Produc ția în curs de execu ție este acea parte a produc ției care nu a parcurs toate fazele
procesului tehnologic(produc ție neterminat ă), precum și produsele nesupuse probelor și
recep ției tehnice.
Mărfurile sunt bunurile achizi ționate în scopul revânz ării, în aceea și stare.
Ambalajele sunt stocurile utilizate pentru p ăstrarea și transportul bunurilor în bune
condi ții, acestea pot proveni din produc ție proprie, din achizi ție sau prin refolosirea unor
ambalaje.
Active biologice de natura stocurilor sunt animale destinate produc ției de carne, animale
de ținute în vederea vânz ării, pe știi din fermele piscicole, culturile agricole (cum ar fi cea de
grâu sau de porumb) și copaci crescu ți pentru cherestea.

19
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te
3.3. METODE UTILIZATE ÎN CONTABILITATEA STOCURILOR

Contabilitatea analitic ă a structurilor de stocuri se organizeaz ă pe tipuri de bunuri stocate
sau pe grupuri și locuri de depozitare (gestiuni). Dac ă se folose ște metoda inventarului
permanent, contabilitatea analitic ă se poate organiza dup ă urm ătoarele metode: metoda
cantitativ-valoric ă, metoda operativ-contabil ă și metoda global-valoric ă.
Metoda cantitativ-valoric ă presupune organizarea la locul depozitului a unei eviden țe
cantitative pe tipuri de bunuri, iar în contabilita tea analitic ă se ține o eviden ță cantitativ-
valoric ă pe tipuri de bunuri și pe gestiuni. În cele dou ă eviden țe se fac înregistr ări pentru intr ări
și ie șiri de stocuri.
Metoda operativ-contabil ă (pe solduri) presupune organizarea la locul depozi tului a unei
eviden țe cantitative pe tipuri de bunuri, iar în contabili tatea analitic ă se ține o eviden ță valoric ă
a intr ărilor și ie șirilor de stocuri pe gestiuni. La sfâr șitul lunii se organizeaz ă o eviden ță
cantitativ-valoric ă cu scopul de a verifica concordan ța dintre contabilitatea analitic ă și eviden ța
cantitativ ă ținut ă la depozit. Pe baza eviden ței cantitative de la locul depozitului, se calculea z ă
soldul final al gestiunii prin ponderarea cantit ăților în stoc cu pre țul de evaluare ales în func ție
de metoda de evaluare ( FIFO, LIFO, CMP ).
Metoda global-valoric ă presupune organizarea unei eviden țe valorice în contabilitatea
analitic ă, dar și la nivel de gestiune. Se efectueaz ă, periodic, un control asupra integrit ății
bunurilor stocate. Altfel spus, se inventariaz ă și se evalueaz ă stocurile, iar soldul final calculat
trebuie s ă fie egal cu soldul final din contabilitatea analit ic ă.
Reglement ările legale în vigoare desemneaz ă patru momente de evaluare a stocurilor și
anume evaluarea la intrare în patrimoniu , evaluare a la ie șirea din patrimoniu, evaluarea la
inventariere și evaluarea la întocmirea bilan țului.
La intrarea în patrimoniu, bunurile sunt evaluate și înregistrate în contabilitate în func ție
de modul prin care acestea au fost dobândite, și anume:
→ bunurile procurate cu titlu oneros se vor evalua l a cost de achizi ție;
→ bunurile rezultate din propria produc ție se vor evalua la costul de produc ție;

20
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te

→ bunurile ob ținute cu titlu gratuit se vor evalua la valoarea ju st ă (valoarea de utilitate);
→ bunurile aduse ca aport în natur ă la capitalul social se vor evalua la valoarea de a port.
Evaluarea stocurilor în bilan ț trebuie f ăcut ă la valoarea cea mai mic ă dintre cost și
valoarea realizabil ă net ă. Altfel spus, activele nu pot fi evaluate la o val oare mai mare decât
valoarea care s-ar ob ține prin utilizarea sau vânzarea lor. Potrivit prin cipiului pruden ței, atunci
când valoarea contabil ă este mai mare decât cea realizabil ă net ă, costul stocurilor se diminueaz ă
pân ă la nivelul valorii realizabile nete.
La ie șirea stocurilor din patrimoniu prin vânzare, consum , dona ții sau alte c ăi de ie șire,
acestea se vor evalua prin aplicarea uneia din meto dele urm ătoare:
Metoda identific ării individuale ( specifice ) const ă în evaluarea stocurilor ie șite la costul
istoric (de intrare) și se poate folosi în cazul stocurilor de folosin ță îndelungat ă, care se pot
identifica prin serie, dat ă de intrare, cost de achizi ție sau cost de produc ție.
Metoda costului mediu ponderat ( CMP ) const ă în calcularea unui cost mediu dup ă
fiecare intrare ( recep ție) sau la sfâr șitul lunii, având în vedere cantit ățile existente în stoc și cele
intrate, precum și pre țurile.
Calculul dup ă fiecare intrare
CMP =



Vsp = valoare stoc precedent Qsp = cantitate stoc precedent
Vi = valoarea intr ării Qi = cantitatea in trat ă

Calculul la sfâr șitul lunii:
CMP =



Vsi = valoare stoc ini țial Qsi = cantitate stoc ini țial
Vi = valoarea intr ării Qi = cantitatea intrat ă

21
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te

Metoda prima intrare – prima ie șire ( FIFO ) are la baz ă ideea c ă primele loturi de bunuri
intrate sunt primele care vor ie și ( consum sau vânzare ). Pentru sc ăderea din gestiune se
folose ște costul de achizi ție sau produc ție al primului lot, pân ă la epuizarea acestuia. În
continuare se va folosi costul lotului urm ător, pân ă la epuizarea acestuia.
Metoda ultima intrare – prima ie șire ( LIFO ) presupune c ă ultimele loturi intrate sunt
cele care vor ie și primele. La sc ăderea din gestiune se folose ște costul de achizi ție sau de
produc ție al ultimului lot pân ă la epuizarea acestuia. În continuare se va folosi costul lotului
anterior, pân ă la epuizarea acestuia.
Pentru a alege o metod ă de evaluare a ie șirilor din stoc trebuie analizat ă în func ție de
fluctua ția pre țurilor pe pia ță și de politica contabil ă adoptat ă de societate. Acelea și ie șiri,
evaluate dup ă diferite metode de evaluare conduc la valori difer ite ale rezultatului contabil,
respectiv conduc la informa ții diferite în balan ță și în contul de rezultate.
La inventarierea patrimoniului de la sfâr șitul exerci țiului, stocurile se evalueaz ă la
valoarea actual ă sau la valoarea de utilitate, denumit ă și valoare de inventar. Aceast ă valoare se
stabile ște în func ție de utilitatea bunului în întreprindere (pentru s tocurile care nu sunt destinate
vânz ării) sau în func ție de pre țul pie ței (pentru stocurile destinate vânz ării).
La stabilirea valorii de inventar se va aplica pri ncipiul pruden ței, potrivit c ăruia nu este
admis ă supraevaluarea elementelor de activ și de venituri, respectiv nu este admis ă subevaluarea
elementelor de pasiv și de cheltuieli.
Metoda inventarului permanent
În condi țiile folosirii inventarului permanent, se înregistr eaz ă în contabilitate toate
opera țiile de intrare și de ie șire, acest lucru permi țând stabilirea și cunoa șterea în orice moment
al stocurilor (cantitativ, cat și valoric). Acest lucru presupune contabilizarea mi șcărilor de stocuri
prin debitarea (la intrarea acestora în patrimoniu) și creditarea (la scoaterea din patrimoniu)
conturilor de stocuri. Prin sondaje sau inventarier e se pot descoperi diferen țele sub form ă de
plusuri sau minusuri, corectându-se stocul și soldul contabil, oferind astfel un control perman ent
asupra situa ției stocurilor.

22
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te

VALOARE STOC FINAL = VALOARE STOC INI ȚIAL+VALOARE INTR ĂRI–VALOARE
IE ȘIRI

Aceast ă metod ă se folose ște în majoritatea unit ăților patrimoniale, iar în unit ățile mari
este obligatorie, deoarece asigur ă un control strict și permanent asupra gestiunii stocurilor.
Metoda inventarului intermitent
Inventarul intermitent const ă în stabilirea valorii ie șirilor și înregistrarea acestora în
contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la s fâr șitul perioadei. Aceast ă metod ă const ă în
faptul c ă pe parcursul perioadei de gestiune, mi șcările stocurilor nu se înregistreaz ă prin conturile
de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli. La sfâ r șitul perioadei, în baza inventarului faptic, se
compar ă și se regularizeaz ă stocul din inventar cu cel contabil (scriptic).

VALOARE IE ȘIRI= VALOARE STOC INI ȚIAL+VALOARE INTR ĂRI–VALOARE STOC
FINAL

Aceast ă metod ă se poate folosi numai în unit ățile patrimoniale mici și mijlocii, în mod
op țional. Ea nu asigur ă un control riguros asupra gestiunii stocurilor, lu cru care poate duce la
descoperirea de nereguli.

3.4. SISTEMUL DE CONTURI UTILIZATE

Rezultatul procesului de produc ție într-o unitate patrimonial ă cu caracter productiv se
concretizeaz ă în ob ținerea de produse care pot fi: produse finite, semi fabricate și produse
reziduale. Contabilitatea produselor se realizeaz ă cu ajutorul grupei 34 “Produse” din Planul de
conturi general care cuprinde urm ătoarele conturi:
– 341 “Semifabricate”
– 345 “Produse finite”
– 346 “Produse reziduale”

23
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te

– 347 “Produse agricole”
Toate aceste conturi au func ția contabil ă de activ, sunt conturi de bilan ț și au rolul de a
furniza informa ții de reflectare și control gestionar privind situa ția și mi șcarea stocurilor de
produse.
Contul 345 “Produse finite”
– se debiteaz ă cu pre țul de înregistrare al produselor finite intrate în gestiune, inclusiv
plusurile constatate la inventariere.
– se crediteaz ă cu pre țul de înregistrare al produselor finite ie șite din gestiune spre vânzare
sau alte destina ții.
– soldul debitor reprezint ă pre țul de înregistrare al produselor finite existente î n stoc.
Conturile 341 “Semifabricate” și 346 “Produse reziduale ” func ționeaz ă dup ă acelea și
reguli ca și contul 345 “Produse finite” ținând îns ă eviden ța semifabricatelor și respectiv a
produselor reziduale.
Contul 347 “Produse agricole”
– se debiteaz ă la pre ț de înregistrare a produselor agricole intrate în g estiune și plusurile la
inventar
– se crediteaz ă la pre ț de înregistrare a produselor agricole intrate în g estiune și plusurile la
inventar
– soldul debitor reprezint ă valoarea la pre ț de înregistrare a produselor agricole existente în
stoc la sfâr șitul perioadei.

Evaluarea și înregistrarea în contabilitate a stocurilor de pr oduse se face la costuri de
produc ție efective sau la pre țuri prestabilite (standard).
În cazul în care se utilizeaz ă pre țuri prestabilite pentru înregistrarea produselor,
diferen țele dintre pre țurile prestabilite (standard) și costurile de produc ție efective, calculate la
sfâr șitul lunii, se vor înregistra distinct într-un cont de diferen țe de pre ț și anume în contul
348“Diferen țe de pre ț la produse” .Este un cont rectificativ al valorii de înregistra re a
produselor.

24

Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te

– se debiteaz ă cu diferen țele în plus sau în minus dintre costul de produc ție efectiv și
pre țul prestabilit (standard) al produselor ob ținute, în ro șu sau în negru, dup ă caz.
– se crediteaz ă cu diferen țele în plus sau în minus aferente produselor ie șite din gestiune,
în ro șu sau în negru, dup ă caz.
– soldul contului este debitor și reprezint ă diferen țele de pre ț aferente produselor existente
în stoc .

3.5. DOCUMENTE UTILIZATE

În cadrul întreprinderii, activele circulante ma teriale ocazioneaz ă numeroase opera ții,
care pot fi grupate dup ă con ținutul lor în:
1. Opera ții de aprovizionare și conservare;
2. Opera ții de eliberare din depozit;
3. Opera ții de inventariere.
Aceste opera țiuni sunt consemnate în diferite documente și eviden țe operative
distincte.
1. Opera țiile de aprovizionare și conservare sunt eviden țiate în urm ătoarele
documente:
• Comenzile , se emit de c ătre unit ățile patrimoniale c ătre furnizori;
• Contractele economice , se încheie cu furnizorii pe baza comenzilor;
• Registrul de comenzi , este utilizat pentru urm ărirea modului în care sunt realizate
contractele de aprovizionare;
• Avizul de înso țire a m ărfii , este un document de înso țire a stocurilor pe timpul
transportului, document pe baza c ăruia se întocme ște factura fiscal ă, sau document de primire în
gestiunea cump ărătorului;

25
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor finit e

• Factura fiscal ă, realizeaz ă pe lâng ă func țiile avizului de înso țire și pe cele de
transport pentru viza de control financiar preventi v, și totodat ă este act justificativ pentru
decontarea contravalorii;
• Fi șa de magazie , este un document de eviden ță operativ ă a magaziei și se întocme ște
separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de stocuri materiale.
• Nota de intrare-recep ție , se întocme ște la sosirea stocurilor de la furnizor și la
intrarea acestora în depozitul unit ății;
2. Opera țiile de eliberare din depozit sunt eviden țiate în urm ătoarele documente:
• Bonul de consum , este utilizat pentru eliberarea din magazie a sto curilor;
• Fi șa limit ă de consum .
3. Opera țiile de inventariere sunt eviden țiate în contabilitate prin intermediul listelor de
inventar
În leg ătur ă cu opera țiile de intrare și ie șire a bunurilor, legisla ția în vigoare prevede
urm ătoarele obliga ții pentru agen ții economici:
• Bunurile materiale intrate în patrimoniu se consemn eaz ă în documente adecvate și se
opereaz ă în eviden ța locurilor de depozitare;
• Bunurile primite pentru prelucrare sau în custodie, se recep ționeaz ă și se înregistreaz ă
distinct ca intr ări în gestiune;
• Bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sos ite dar ne recep ționate se înregistreaz ă
distinct în contabilitate ca intr ări în patrimoniu;
• Bunurile sosite f ără factur ă se înregistreaz ă ca intr ări în gestiune, pe baza recep ției și a
documentelor de înso țire;
Bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistreaz ă în contabilitate ca ie șiri din gestiune pe
baza documentelor justificative.

26
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor finit e

3.6. STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA PRODUSELOR
FINITE LA S.C. „PERIND” S.A.

La începutul lunii aprilie 2017, S.C. „PERIND” S.A. înregistreaz ă următoarea situa ție
economico-financiar ă:

1. Pe baza facturii nr. 50 din data de 02.04.2 017 se achizi ționeaz ă de la S.C. „SELLNORD”
S.R.L. cutii cu vopsele 500 de buc ăți la valoarea de 20 lei/buc + TVA 19%, urmând ca la data de
03.04.2017 să se dea în consum materii prime în valoare de 3.000 lei.
a) Achizi ționarea de materii prime:
% = 401 “Furnizori” 11.900
301 “Materii prime” 10.000

4426“TVA deductibil ă”
1.900

ACTIVE SUMA PASIVE SUMA
1.Construc ții (212)
2.Echipamente tehnologice (2131)
3.Mijloace de transport (2133)
4.Materii prime (301)
5.Materiale consumabile (302)
6.Produse finite (345)
7.M ărfuri (371)
8.Clien ți (4111)
9.Conturi la b ănci în lei (5121)
10.Casa în lei (5311) 3.025.432
1.200.000
6.250.000
1.700.000
1.200.000
5.800.000
1.300.000
2.200.000
800.000
800.000 1.Capital social subscris
(1012)
2.Profit și pierdere (121)
3.Amortizarea mijloacelor de
transport (2813)
4.Furnizori (401)
5.Personal-salarii datorate
(421)
6.Creditori diver și (462)
4.800.000

2.800.232
3.575.000

7.600.000
4.900.200

600.000
TOTAL ACTIV 24.275.432 TOTAL PASIV 24.275.432

27
Cf . Factur ă nr.50/02.04.2017
b) Darea în consum a materiilor prime:
601 “Cheltuieli cu materii prime” = 301 “Materii p rime” 3.000

Cf. Bonul de consum nr. 2/03.04.2017
2. Se achit ă furnizorului SC „ROMTATAY” SA pentru materiile pri me furnizate suma de
6.000 lei, conform Ordinului de plat ă nr. 4 din data de 05.04.2017.
401 „Furnizori”
= 5121 “Conturi la banci in l ei” 6.000

Cf. Ordin de plat ă nr.4/05.04.2017
3. Se ob țin 500 m ături „Amanda” pe baza Bonului de predare nr.5 din 0 6.04.2017, la un
cost prestabilit de 25 lei/bucata.

345 “Produse finite” = 711 ”Venitu ri aferente
costurilor stocurilor de
produse” 12.500

Cf. Bon de predare nr.5/06.04.2017
4. Se ob țin 200 buc. Ghiveci cu suport p ătrat “Miori ța” 45×45 cm, conform Bonului de
predare nr. 6 din 09.04.2017, la un cost prestabili t de 70 lei/bucata.
345 “Produse finite” = 711 ”Ve nituri aferente
costurilor stocurilor de
produse” 14.000
Cf. Bon de predare nr.6/09.04.2017

28
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te

5. Se vând pe baza facturii nr. 61 din 12.04.2017 c ătre CORAMET ROMÂNIA 200 buc.
„Ghiveci Miorita”, la un pre ț de vânzare de 70 lei/buc + TVA 19%.

4111 „Clien ți” = % 16. 660
7015 „Venituri din
vânzarea produselor
finite” 14.000
4427 „TVA colectat ă” 2.660

Cf. Factur ă nr.61/12.04.2017
6. Se achit ă contravaloarea facturii nr. 62 din 14.04.2017 conf orm Ordinului de plat ă nr. 13
din 16.04.2017.
401 „Furnizori”
= 5121 “Conturi la banci in l ei” 3.500

Cf. Ordin de plat ă nr.13/16.04.2017

7. Se vând pe baza facturii nr. 63 din 18.04.201 7 către clientul PRAKTIKER ROMÂNIA
produse finite în valoare de 2000 de lei + TVA 19%. Desc ărcarea din gestiune se face
conform Notei de contabilitate nr. 1 din 18.04.2017 .
a) Vânzare de produse finite:
4111 ”Clienți” = % 2. 380
7015 “Venituri din
vânzarea produselor
finite” 2.000
4427 „TVA colectat ă” 380

29
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor finit e

Cf. Factur ă nr.63/18.04.2017
b) Desc ărcarea din gestiune:

345 ”Produse finite” = 711 ” V2 af costurilor
stoc. de prod.” -2.000
Cf. Not ă de contabilitate nr.1/18.04.2017
8. Se încaseaz ă prin banc ă contravaloarea Facturii nr. 63 din 18.04.2017, con form Ordinului
de plat ă nr. 23 din 25.04.2017.
5121 “Conturi la
bănci în lei” = 4111 “Clien ți” 2.380

Cf. Ordinul d e plat ă nr. 23/25.04.2017
9. Se dau în consum materiale consumabile, confor m Bonului de consum nr. 10 din
28.04.2017 în valoare de 5.000 lei.
602 “Cheltuieli cu
materiale
consumabile” = 302 “Materiale
consumabile” 5.000

Cf. Bonul de consum nr. 10/28.04.2017
10. Se înregistreaz ă regularizarea T.V.A. și închiderea conturilor de cheltuieli și venituri,
conform Notei de contabilitate nr. 2 din 30.04.2017 .
a) Regularizarea T.V.A.:
4427 “TVA colectat ă” = % 3.040
4426 “TVA
deductibil ă” 1.900
4423 ”TVA de plat ă” 1.140

Cf. Not ă de contabilitate nr. 2/30.04.2017

30
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te

b) Închiderea conturilor de cheltuieli și venituri:
-pentru venituri:

% = 121 “Profit și
pierdere” 40.500
711” Venituri af
costurilor stoc. de
prod.” 24.500
7015 „Venituri din
vânzarea produselor
finite” 16.000
Cf. Not ă de contabilitate nr. 2/30.04.2017
-pentru cheltuieli:

121 “Profit și
pierdere” = % 8.00 0
601 “Cheltuieli cu
materii prime” 3.000
602 “Cheltuieli cu
materiale
consumabile” 5.000

Cf. Not ă de contabilitate nr. 2/30.04.2017

31
Ștef M ădălina – Georgiana Analiza activit ății economico-financiar ă la
S.C. „PERIND” S.A. Oradea
CAP IV: ANALIZA ACTIVIT ĂȚII ECONOMICO-FINANCIARE LA
S.C. “PERIND” S.A. ORADEA

Conform http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html , principalii indicatori financiari ai
S.C. “PERIND” S.A. pentru anii 2016 și 2017 sunt:

Indicator 2016 2017 ∆ ∆%
Cifra de Afaceri 22.288.290 22.920.764 632.474 2.83%
Rezultatul Net 524.702 546.102 21.400 4.07%
Active totale 23.599.615 24.275.432 675.817 2.86%

Așa cum se observ ă și din tabelul de mai sus societatea înregistreaz ă o cre ștere a cifrei de
afaceri în 2017 fa ță de 2016 cu 2.83% și o cre ștere a rezultatului net în 2017 fa ță de 2016 cu
4.07%.
În ceea ce privesc activele totale, societatea înr egistreaz ă o cre ștere a valorii acestora în
2017 fa ță de 2016 cu 2.86%.
Cre șterile rezultatului net și ale activelor totale sunt datorate extinderii act ivit ății în mai
multe puncte de lucru.
Conducerea societ ății a hot ărât s ă m ăreasc ă capacitatea de produc ție prin achizi ționarea
de noi spa ții de lucru, utilaje tehnologice și materie prim ă, fapt care a dus la cre șterea vânz ărilor.

32
Ștef M ădălina – Georgiana Analiza activit ății economico-financiar ă la
S.C. „PERIND” S.A. Oradea

Fig.1 Analiza cifrei de afaceri, a rezultatului nei și a activelor totale
Surs ă: Realizare proprie din sursele furnizate de societ ate

05.000.000 10.000.000 15.000.000 20.000.000 25.000.000 30.000.000
2016 2017 Cifr ă de afaceri
Rezultat net
Active totale

33

Ștef M ădălina – Georgiana Analiza activit ății economico-financiar ă la
S.C. „PERIND” S.A. Oradea

În urma compar ării ultimilor doi ani, S.C. PERIND S.A. prezint ă urm ătoarea situa ție a
stocurilor:

Nr.
crt. Tipuri de stocuri Valoare stoc
anul 2016
(S V2016 ) Valoare stoc
anul
2017(S V2017 ) ∆ = S V2017 –
SV2016
1. Materii prime 3.600.000 3.900.000 + 300.000
2. Materiale consumabile

3.100.000 3.200.000 + 100.000
3. Produse finite 1.400.000 1.200.000 – 200.000
4. Mărfuri 1.300.000 2.300.000 + 1.000.000
5. Ambalaje 600.000 600.000 0
TOTAL 10.000.000 11.200.000 + 1.200.000

Asupra mărimii și dinamicii stocurilor firmei S.C. „PERIND” S.A. î și exercit ă
influen ța un foarte mare num ăr de factori, de diverse maturii dintre care princi palii sunt:

• Frecven ța livr ărilor (aprovizion ărilor) de la furnizori :
se stabile ște luându-se în considera ție atât condi țiile de livrare ale furnizorului, cât și cele de
primire ale consumatorului. Condi țiile se refer ă la natura cererii, momentele de consum, natura
resurselor, ciclitatea produc ției ș. a.
Strategiile care pot fi aplicate de furnizori în or ganizarea și derularea livr ărilor c ătre
beneficiarii s ăi sunt: livrarea alternativ ă sau simultan ă.

34
Ștef M ădălina – Georgiana Analiza activit ății economico-financiar ă la
S.C. „PERIND” S.A. Oradea

Livrarea alternativ ă determinat ă formarea de stocuri mai mari la beneficiari pentru
perioade de timp mai lungi. Livrarea simultan ă ac ționeaz ă invers fiind mai eficient ă pentru
beneficiari, îns ă aceast ă strategie necesit ă organizarea mai complex ă și mai ampl ă a activit ății de
desfacere, implicând un efort suplimentar din parte a furnizorului, ceea ce nu întotdeauna este
favorabil.
• Cantitatea minim ă care poate fi comandat ă și cump ărat ă de un beneficiar de la
furnizor în condi ții economice avantajoase . De obicei, aceasta este stabilit ă de
produc ător ca reprezentând limita sub care fabrica ția unui produs ar antrena cheltuieli de
produc ție mai mari și pre țuri de realizare mai ridicate.
• Capacitatea de transport a mijloacelor folosite în aducerea resurselor materiale în
corela ție cu distan ța de transport; condi ționare reciproc ă asigur ă realizarea procesului
de transport a resurselor materiale cu cheltuieli c ât mai mici. Ca rezultat, m ărimea
stocurilor este condi ționat ă de capacitatea de transport în special pentru resu rsele care se
asigur ă din import.
• Condi țiile naturale și climaterice determin ă de regul ă, formarea stocurilor sezoniere la
resursele materiale a c ăror exploatare sau transport se întrerupe, ca urmar e a influen ței
nefavorabile specifice sezonului de iarn ă.
• Propriet ățile fizico-chimice. Limiteaz ă durata de stocare în timp a resurselor materiale
perisabile, a celor cu termene scurte de garan ție sau a celor care prin compozi ția și
structura specific ă se degradeaz ă, dac ă sunt sta ționate în stocuri pe o perioad ă mai mare
de timp decât cea admis ă de caracteristicile specifice.
• Capacitatea de depozitare existent ă disponibil ă sau care poate fi închiriat ă limiteaz ă
cantitatea maxim ă de materiale ce poate fi stocat ă la un moment dat.
• Periodicitatea fabrica ției la produc ători condi ționeaz ă intervalul minim la care se pot
aproviziona resursele materiale de la sursa direct ă, deci intervalul între dou ă
reaprovizion ări succesive.
• Nivelul planificat al volumului produc ției realizate .

35
Ștef M ădălina – Georgiana Analiza activit ății economico-financiar ă la
S.C. „PERIND” S.A. Oradea

• Durata procesului de produc ție .
• Volumul și structura produc ției .
• Normele specifice de consum a resurselor materiale și consumurile standard .
• Cheltuielile de lansare a comenzilor de aproviziona re .
• Amplasamentul stocurilor de resurse materiale .
• Termenul de garan ție (valabilitate) a produc ției finite .
• Ușurin ța înlocuirii resurselor materiale (din stocuri) cu resurse substituibile .
• Consecin țele nedispunerii la timp de un stoc anumit .
• Durata de comand ă-aprovizionare .
• Durata de condi ționare-preg ătire .

Din datele din tabel, rezult ă c ă stocurile în anul 2017 au crescut cu 1.200.00 lei decât în
anul 2016, cre ștere datorat ă cre șterii în valoare a stocurilor de materii prime, de materiale
consumabile, de produse finite. Sc ăderea stocurilor de produse finite cu 200.000 lei î n anul 2017
fa ță de anul 2016 s-a datorat prelucr ării întârziate a materiilor prime, dar și organiz ării
îmdoielnice a procesului de produc ție în exerci țiul financiar de referin ță .
Se observ ă c ă stocurile de m ărfuri au crescut în anul 2017 fa ță de anul 2016 cu 1.000.000
lei, deoarece, deoarece viteza de circula ție a m ărfurilor s-a diminuat. Deoarece m ărfurile sunt de
bun ă calitate, societatea nu are stocuri nevandabile.
În ceea ce prive ște stocurile de materiale consumabile, ele au înreg istrat o cre ștere de
100.000 lei în anul 2017 fa ță de 2016 datorit ă ridic ării la timp a acestora de la furnizori, precum
și datorit ă gospod ăririi ra ționale și eficiente a acestora.

36
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te la
S.C.”PERIND” S.A. ORADEA – Concluzii și propuneri

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Caracterul continuu al produc ției implic ă constituirea de stocuri care reprezint ă cantit ăți
fizice de materiale, produse finite sau de m ărfuri necesare fiec ărei faze a ciclului de exploatare.
Din punct de vedere financiar stocurile reprezint ă aloc ări de capital care se recupereaz ă
numai dup ă parcurgerea ciclului de exploatare prin vânzarea și mi șcarea produselor realizate de
întreprindere. Pentru realizarea acestui ciclu de e xploatare întreprindere trebuie s ă de țin ă 3
categorii de stocuri: materii prime și materiale, stocuri în curs de fabrica ție, stocuri de produse
finite.
Necesarul de stocuri trebuie astfel stabilit încâ t s ă stimuleze întreprinderea în folosirea cât
mai eficient ă a acestor valori, în antrenarea tuturor factorilor care s ă duc ă la accelerarea vitezei
de rota ție și la reducerea acestor stocuri. Cre șterea competitivit ății este unul din obiectivele
urm ărite și este legat ă de modernizarea instala țiilor existente, îmbun ătățirea tehnologiilor de
fabrica ție, dezvoltarea unor noi investi ții, îmbun ătățirea activit ății comerciale, în special a
activit ății de export, cre șterea calit ății produselor, reducerea consumurilor de materiale și energie
și asigurarea unei structuri organiza ționale și opera ționale flexibile.
Ca urmare a studiului efectuat în cadrul societ ății „PERIND” S.A. asupra contabilit ății
produselor finite, am putut observa c ă aceasta își desf ăș oar ă întreaga sa activitate în conformitate
cu legisla ția în vigoare. De asemenea, societatea dispune de o dotare tehnic ă format ă dintr-un
ansamblu de mijloace tehnice specializate în extrac ția, colectarea, procesare, stocarea și vânzarea
produselor finite ce au loc în perimetrul firmei, c ontribuind astfel la desf ăș urarea eficient ă a
activit ății. Performan țele unei firme sunt condi ționate într-o mare m ăsur ă și de motivarea
salaria ților, de asigurarea convergen ței între interesele acestora și realizarea obiectivelor
întreprinderii. Se observ ă evolu ția veniturilor înregistrate în ultimii 2 ani de c ătre societate
datorit ă perfec țion ării muncii personalului, cât și de utilizarea echipamentelor tehnice eficiente.

37
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te la
S.C.”PERIND” S.A. ORADEA – Concluzii și propuneri

Obiectivele principale ale S.C. „PERIND” S.A. sunt cercetarea și analiza pie ței,
alegerea segmentului țint ă, crearea de noi avantaje și p ăstrarea avantajelor concuren țiale
existente, ob ținerea unor efecte maxime în condi ții de efort minim și elaborarea unor strategii de
dezvoltare.
Strategia de dezvoltare a afacerii S.C. „PERIND” S.A. pentru anul 2017 cons t ă într-un
plan managerial adecvat ce trebuie s ă cuprind ă implementarea noilor tehnologii ap ărute,
diversificarea echipei de lucru, stabilirea resurse lor necesare, stabilirea cunoa șterii sarcinilor și
responsabilit ăților, o politic ă de personal mai bun ă prin introducerea unui sistem de evaluare a
performan țelor, implementarea unui program de training pentru dezvoltare și perfec ționare,
cre șterea con știentiz ării companiei, amplificarea impactului companiei pe pia ța na țional ă.
Astfel, se pot extrage urm ătoarele concluzii :
o unitatea inregistreaza profit;
o societatea colaboreaza cu mai multe firme in vedere a comertului cu acestea;
o unitatea are o oferta vasta de produse si servicii oferite clientilor

Pentru a îmbun ătăți activitatea societ ății în viitorul acesteia, se recomand ă a se lua în
considerare urm ătoarele măsuri :
o perfec ționarea activit ății de aprovizionare prin permanentizarea unor contr acte de
colaborare cu furnizorii;
o procurarea de materii prime, materiale consumabile cu cele mai mici pre țuri, punerea la
dispozi ția popula ției de sortimente noi, variate, de bun ă calitate;
o operatorul economic s ă foloseasc ă în continuare mijloace de transport proprii cu
ajutorul c ărora, m ărfurile sunt transportate la domiciliul sau sediul clientului, ducând la
cre șterea vânz ărilor și a vitezei de circula ție a m ărfurilor;

38
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te la
S.C.”PERIND” S.A. ORADEA – Concluzii și propuneri

o pentru reducerea consumului de ap ă se impune luarea urm ătoarelor m ăsuri:
ra ționalizarea consumului de ap ă, adic ă folosirea ei numai în cazurile necesare, care s ă
aib ă efecte pozitive asupra calit ății activit ății societ ății; reducerea cheltuielilor cu
salariile pe unitate de produs, prin cre șterea mai rapid ă a productivit ății fa ță de salarii;
sc ăderea cheltuielilor administrative; adaptarea conti nu ă a produselor fabricate la
cerin țele pie ței.

Aceste m ăsuri implic ă eforturi multiple în toate dimensiunile societ ății, conducând la o
activitate și mai eficient ă a societ ății .

39
Ștef M ădălina – Georgiana Contabilitatea produselor fini te la
S.C.”PERIND” S.A. ORADEA – Bibliografie
BIBLIOGRAFIE
1. Victoria Bogdan, Carmen Scor țe, Diana Balaciu, M ărioara Belene și, Bazele
Contabilit ății-repere teoretice și aspecte practice, Editura Universit ății din Oradea , 2013
2. Octavian Bojian, Contabilitatea întreprinderilor, E ditura Economic ă, Bucure ști, 1999
3. Florin Coman, Contabilitatea financiar ă a societ ăților comerciale, Editura Funda ției
România de Mâine, Bucure ști, 2007
4. Mariana Farca ș, Contabilitate financiar ă, Editura Universit ății din Oradea, Oradea,
2011
5. Liliana Feleag ă, Niculae Feleag ă , Contabilitate Financiar ă, Editura Economic ă,
Bucure ști 2007
6. Dorel Mate ș, Contabilitate financiar ă, Editura Mirton, Timi șoara, 2009
7. Camelia Pa șca, Contabilitate, Editura Universit ății din Oradea, Oradea, 2007
8. Iacob Petru Pântea – Contabilitatea financiar ă româneasc ă conform ă cu Directivele
Europene, Ed. Intelcredo. Deva 2007
9. Vasile P ătru ț, Aristita Rotila, Contabilitatea întreprinderii, E ditura Alma Mater,
Bac ău, 2002
10. Mihai Ristea și colectivul de autori, Contabilitatea Financiar ă a Întreprinderii ,
Editura Universitar ă, Bucure ști, 2005
11. Mihai Ristea, Contabilitate Financiar ă, Editura Universitar ă, 2005
12. Legea contabilit ății nr.82/1991, republicat ă în iunie 2007

40

ANEXE