Listă abrevieri …. 5 [616302]

1

CUPRINS
Listă abrevieri ……………………………………………………………. 5
Introducere ……………………………………………………………………………………… 7
CAPITOLUL I. VIOLENȚA. SPAȚIU PUBLIC.
SPAȚIU VIRTUAL ……………………… ……………..
17
1.1. Violența …………… …………………………………….. 17
1.1.1. Violența. Scurte repere terminologice …………….. 17
1.1.2. Scurt istoric al violenței …………………………….. 18
1.2. Spațiul public …………………………………………….. 20
1.2.1. Definirea spațiului public ………………………….. 20
1.2.2. Spațiul public în era globalizării …………………… 25
1.3. Spațiul vi rtual…………………………………………….. 27
1.3.1. Realitatea virtuală . Cyberspațiul …………………………. 28
1.3.2. Internetul, noua dimensiune socială ……………….. 31
1.3.3. Rețeaua de socializare ……………………………………….. 33
1.4. Scurte concluzii ……………….. ……………………………………….. 36
CAPITOLUL II. DIMENSIUNILE ACT UALE
ALE FENOMENULUI ……………………… ………
38
2.1. P aradigme ale violenței …………………………………… 38
2.2. Influențe psihologice ……………………… ………………………….. 42
2.2.1. Agresivitatea ………………………………………. 42
2.2.1.1. Controlul agresivității …………………….. 47
2.2.2. Frica ……………………………………………………………….. 48
2.2.3. Frust rarea………………………………………….. 49
2.3. Factori sociali ……………………………………………………………. 52
2.3.1. Religia …………………………………………………………….. 52
2.3.2. Mediul online ……………………………………… 55

2
2.3.3. Familia ……………. ……………………………………………… 57
2.3.4. Mediul înconjurător …………………………………………… 57
2.3.5. Vestimentația …………………………………………………… 61
2.4. Rolul publicului și al mulțimii în propagarea violenței …… 67
2.4.1. Public. Taxonomii …………………………………………….. 68
2.4.2. Violența mulțimilor …………………………………………… 70
2.4.2.1. Ierarhizarea mulțimilor …………………… 77
2.5. Scurte concluzii …………………………………………. ……………… 82
CAPITOLUL III. FORME ALE VIOLENȚEI ……………………… …… 84
3.1. Violența în spațiul public ……………………………………………. 84
3.1.1. Violența politică ……………………………………………….. 84
3.1.2. Te rorismul politico -social ………………………………….. 90
3.1.3. Terorismul religios ……………………………………………. 92
3.1.4. Violența în mediul școlar …………………………………… 94
3.1.5. Violența sportiv ă………………………………………………. 101
3.2. Violența în spațiul privat …………………………………………….. 106
3.2.1. Violența domestică. Trăsături generale ………………… 106
3.2.2.1. Violența domestică asup ra categoriilor
vulnerabile ……………………………………………. 108
3.2.2.1.1. Familia. Portret psihologic ………… 108
3.2.2.1.2. Efectele violenței îndreptate asupra
copilului ……………………….. 109
3.2.2.1. 3. Violența asupra femeii ……………… 111
3.2.2.1.4. Violența asupra vârstnicilor ………. 112
3.2.2. Impactul violenței domestice asupra
sferei publice ……………………………………………………. 114
3.3. Violența în spațiul v irtual ………………………………… 115
3.3.1. Terorismul cibernetic ………………………………………… 115
3.3.2. Violența jocurilor video …………………………………….. 123

3
3.3.3. Pornografia virtuală ………………………………….. ………. 126
3.4. Scurte concluzii …………………………………………………………. 131
CAPITOLUL IV. VIOLENȚA ÎN MASS -MEDIA ……………… ………. 133
4.1. Definirea conceptului de mass -media ……………………. 133
4.2. Efectele mass -media ………… ………………………………………… 135
4.3. Forme ale violenței mediatice ……………………………………… 140
4.3.1. Violența vizuală …………………………………… 140
4.3.1.1. Desenele animate, vector al violenței
vizuale ………………. …………………………………. 142
4.3.2. Violența sonoră ………………………………………………… 145
4.3.3. Violența scriptică ……………………………………………… 147
4.3.4. Violența mesajelor publicitare ……………………………. 148
4.4. Scurte concluzii …………………………………………………………. 150
CAPITOLUL V. PREVENIREA ȘI M ANAGEMENTUL
SITUAȚIILOR DE CRIZ Ă……………………………. ………..
153
5.1. Protecția categoriilor defavorizate în spațiul real ……………. 153
5.1.1. Delimitări conceptuale ………………………………………. 153
5.1.2. Direcții europene și românești ……………………………. 153
5.1.3. Protecția femeii și a copilului ……………………………… 160
5.1.4. Combaterea violenței în școli ……………………………… 165
5.1.5. Protecția minorităților ……………………………………….. 169
5.1.6. Protecția spectatorului pe arenele sportive ……………. 171
5.1.7. Protecția vârstnicilor …………………………………………. 175
5.1.8. Monitorizarea activităților suspecte din spațiul
virtual …………………………………………….. ………………. 177
5.2. Protecția categoriilor vulnerabile în mediul online …………. 180
5.3. Securitatea cibernetică. Strategii. Modele ……………………… 184
5.3.1. Modelul de securitate cibernetică american ………….. 184
5.3.2. Modelul britanic ……………………………………………….. 187

4
5.3.3. Modelul european …………………………………………….. 189
5.3.4. Strategia NATO de securitate cibernetică …………….. 190
5.3.5. Modelul românesc …………………………………………….. 192
5.4. Guvernanța online ……………………………………………………… 193
5.4.1. Derapajele guvernanței online.
Modelul panoptic ………………………………………….. …. 196
5.4.2. Exemplul francez. Legea HADOPI …………………….. 198
5.5. Rolul societății în combaterea infracțiunilor
din spațiul virtual ………………………………………………………. 200
5.6. Regle mentarea conținutului audiovizual
din România ……………………………………………… 203
5.7. Scurte concluzii …………………………………………………………. 207
CAPITOLUL VI. VIOLENȚA PRIN OCHII
UTILIZATORILOR VIRTUALI ……………………..
209
6.1. Obiectivele cercetării …………………………………………………. 209
6.2. Metoda de cercetare sociologică …………………………. 209
6.3. Alegerea publicului țintă …………………………………. …………. 210
6.4. Interpretarea datelor din punct de vedere cantitativ ………… 211
6.5. Analiza calitativă a datelor ………………………………………….. 228
6.6. Scurte c oncluzii …………………………………………. ……………… 231
CAPITOLUL VII. CONCLUZII GENERALE ………………….. ……… 234

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………… 251
ANEXE ……………………………………………………….. ………………………………… 277

5
Listă abrevieri

A.D.N. – acid dezoxiribonucleic
A.R.P.A. – Advanced Research Projects Agency
C.E. – Consiliul Europei
C.N.A. – Consiliul Național al Audiovizualului
D.M.I . – Direcția Majoră de Investiții
D.O.S. – Denial of Service
E.U. – European Union
F.B.I. – Federal Bureau Investigation
F.P.S. – First P erson Shooter
F.R.A. – European Union Agency for Fundamental Rights
G.L.E.A.M. – The Global Epidemic and Mobility Model
H.G. – Hotărâre de Guvern
H.T.M.L. – Hypertext Markup Language
I.C.A.N.N. – The Internet Corporation for Assigned Names and Numbers
I.S.H. – Interstate Highway System
J.O.R.F. – Journal Officiel de la République F rançaise
M. O f. – Monitorul Oficial
M.M.O.R.P.G. – Massively Multiplayer Online Role -Playing Game
M.O.B.A. – Multiplayer Onl ine Battle Arena
N.A.T.O. – North Atlantic Treaty Organisation
N.I.S. – The Network Information Service
N.S.A. – National Security Agency
O.M.S. – Organizația Mondială a Sănătății
O.M.E.C.T. – Ordinul Ministerului Educa ției Cercetării și Tineretului
O.N.G . – Organizație Neguvernamentală
O.N.U. – Organizația Națiunilor Unite
R.P.G. – Role-Playing Game

6
R.T.S. – Real Time Strategy
S.U.A. – Statele U nite ale Americii
T.I.A. – Total Information A warness
U.E. – Uniunea Europeană
U.N. – United Nations
U.N.A.I.D.S. – The Joint United Nations Programme on HIV and AIDS
U.N.I.C.E.F. – The United Nations Children's Fund
U.R.I. – Uniform Resource Identifier
U.S. – United States
U.S.A.I.D. – The United States Agency for International Development
w.w.w. – world wide web

7

INTRODUCERE

Pornind de la o singularitate, violența s -a manifestat inițial ca act de apărare
individuală, caracterizat prin utilizarea forței brute. Prezența sentimentului de
conservare a integrității fizice, precum și de satisfacere a nevoilor de bază , a
determinat apariția a două categorii de opozanți: individ versus animal și individ
versus individ.
Înfăptuirea con tractului social1 și aplicarea s a la nivel de mase nu a dus la
încetarea manifestărilor violente ce presupun doi oponenți individuali și o
motivație ce aduce în prim -plan siguranța. Învățată sau nu, intrinsecă sau nu naturii
umane, violența primară, de apărare a si nelui material (în primă fază), se
manifestă, indiferent de spațiul temporal sau fizic, ca o reacție instinctuală.
Implementarea unui corp de legi în sistemul de funcționare a structurii statale, a
determinat diminuarea numărului unor astfel de manifestări și a condus la apariția
unor forme legale de violență, aplicate în numele statului, celor care încălcau
prevederile ordinii publice și siguranței cetățeanului.
Evoluția social -organizatorică a in dividului, plasarea acestuia într -un spațiu
sigur de dezvol tare și emancipare, au interferat cu clivajul financiar, generator de
clase sociale și structuri ierarhice, ducând la un antagonism dezvoltator de acte de
violență inegale. Pauperizarea maselor și constrângerea lor de a manifesta
comportamente menite să me nțină și/sau să amplifice creșterea economică a clasei
conducătoare a transferat actul de violență din sfera strict fizică și în cea psihică.
Bazându -se pe o susținere armată, cu caracter legal, clasa superioară inocula
în conștiința maselor necesitatea a doptării unui comportament de acceptare și
abandon în detrimentul suprimării fizice. Manipularea psihică reprezintă o formă
delicată de violență, un abuz remitent de atitudini dorite.

1 Teoria contractului social a cunoscut o la rgă răspândire în societate prin operele lui Hobbes, Locke și Rousseau, în
secolele al XVII -lea și al XVIII -lea și stipulează trecerea la forma socială organizată supusă unor reguli și norme,
cetățenii renunțând la o serie de libertăți conferite de forma socială naturală de organizare de până at unci, în
schimbul unei protecții mai eficiente oferite de către o autoritate (statul).

8
Această formă de abordare nu asigură o unilateralitate absolută a actul ui de
violență. În situația în care calitatea vieții primează cantității, masele sunt
impulsionate să riposteze violenței cu violență, fără a ține cont de dezechilibrul de
forțe implicate.
Bilateralitatea acțiunilor conduce la androginizarea2 conceptului d e violență.
Delimitarea teoretică și practică, precum și sedimentarea în conștiința umană a
termenilor de bine și rău, determină o secționare valorică a ideii de violență.
Încărcătura ofensivă e privită ca trăsătură negativă, iar cea defensivă, ca una
pozitivă. Violența se transformă, dintr -o manifestare eminamente negativă, într -una
cu caracter bivalent: bun și rău.
Violența are un impact covârșitor asupra întregii structuri sociale a statului.
Este generatoare de comportamente, reacții, atitudini cu carac ter de rețea, care trec
dintr-un plan în altul al vieții sociale.
Sursa de emanație a actului de violență diferă ca amploare și poate fi, cel
puțin, catalogată ca individuală, locală, regională, națională și internațională.
Luând în calcul ipoteza că un ac t de violență este direct proporțional cu gravitatea
și efectele sale, violența cu caracter internațional poate fi plasată pe un plan
superior celorlalte. În cazul unui război, se aduce în discuție un număr mare de
efective materiale și umane și o distorsi onare calitativă a psihicului maselor.

2 Unificarea celor două dimensiuni ale violenței: binele și răul, respectând modelul unisexualității personajului
mitologic Androginul , văzut uneori ca o ființă bărbat -femeie ( hermafrodită), alteori ca o zeitate. În fiecare cultură în
care apare, Androginul reprezintă elementul armoniei, proiecția sufletului înaintea reîncarnării, dianaintea divizării
în ceea ce, în traducere filosofică, se identifică în conceptul ”sufle telor pereche”. ”Trei genuri de oameni au ființat
la-nceput, nu ca acum: bărbat și femeie; era și -al treilea sex, avînd cîte ceva comun cu fiecare din celelalte două.
Astăzi, doar numele a mai rămas dintr -Însul; ființa însăși a dispărut. Acest gen se num ea pe atunci androgin , căci
și înfățișarea lui conținea, ca numele, cite o parte de bărbat și femeie. Acum numele său nu – i altceva decît o poreclă
aruncată cuiva spre a -l jigni. Afară de asta, corpul întreg al fiecărui om era de o înfățișare rotundă; s patele și
coastele în formă de cerc. Aveau patru mîini și tot atîtea picioare. Aveau și două chipuri, exact la fel, așezate pe un
gît rotund, un singur cap, pe care erau așezate cele două fețe opuse una alteia, patru urechi, două organe de
procreație și, în sfîrșit, toate celelalte pe care, prin comparație cu acestea, le puteți lesne reconstitui. Umblau drept,
ca noi, și se -ndreptau în orice direcție ar fi dorit s -o apuce. Cînd însă voiau să iuțească pasul, se sprijineau
consecutiv pe cele opt membre și -și luau fuga într -o grăbită rostogolire, întocmai ca acei care fac tumbe și cad
mereu în picioare. Iată acum și cauza pentru care aceste trei genuri de oameni se deosebeau între ele. Sexul
bărbătesc era, dintru început, pruncul Soarelui: cel femeiesc al Pămîntului, iar ambigenul al lunei, căci și ea se
împărtășește din soare și pămînt. Acești oameni aveau formele rotunde și mișcările circulare, ca ale părinților.
Hărăziți cu o putere și -o vlagă miraculoasă, cu o trufie fără de margini.” (Platon, Banche tul, Editura de Vest,
Timișoara, 1992, p. 37)

9
Incidența unei astfel de situații derivă din promptitudinea cu care violența cuprinde
toate categoriile sociale, asigurând o implicare directă a tuturor pentru toți.
Gravitatea unui act de violență cu sursă de declanș are individuală are
dimensiuni reduse, cu capacitate de transformare în flagel. Incapacitatea de
gestionare de către stat a compartimentelor sociale (economic, politic, educațional
etc) produce un dezechilibru la nivel de individ și o criză la nivel de soc ietate.
Posibilitatea redusă sau inexistentă de satisfacere a unei game restrânse sau
vaste de trebuințe duc la modificarea graduală a comportamentului individului.
Utilizarea de substanțe halucinogene (alcool, droguri etc) sau dezvoltarea unei
dependențe de activități (jocuri pe calculator, vizionarea de emisiuni tv, atracția
către pornografie etc) inhibatoare ale sistemului nervos, precum și frustrarea , sau
frica instalate pe baza unei nesiguranțe, la nivel de persoană, nasc curente de
manifestare a masel or: violența dome stică; furturi ; crime ; migrație etc.
Plecând de la distorsionarea factorilor constituenți ai celulei de bază a
societății (familia), reacțiile se ramifică atingând sectorul economic, prin creșterea
deficitului bugetar, ca urmare a abandonu lui survenit la locul de muncă, sau a
lipsei repetate, a creșterii numărului de afecțiuni medicale, a optării pentru un venit
ilicit ca urmare a intreprinderii de acțiuni pe piața neagră etc. Tensionarea mediului
familial atrage după sine degradarea relați onală, comport amentală și mentală a
copilului care nu prezintă interes pentru studiu și adoptă un comportament
asemănător părintelui dominant, nu dorește sau nu reușește să se integreze pe piața
muncii, nu -și găsește echilibrul interior și scopul în viață.
Degradarea socială este un melanj de acte de violență, a căror întindere poate
lua proporții și poate avea implicații majore. Atenția acordată este însă redusă ca
urmare a naturii progresive lente a unei astfel de manifestări.
Spațiul virtual reprezintă un mediu de desfășurare a jocurilor. Multe dintre
acestea amplifică, în mod fals, instinctul generator de violență existent în for mă
latentă în fiecare individ ( jucătorul nefiind în realitate în pericol). Folosite inițial
pentru dezvoltarea aptitudinilor de luptător în diversele structuri ale forțelor

10
armate, acestea au devenit instrumente cu caracter comercial la care au acces
practic o paletă largă a populației , legal3, sau ilegal, prin intermediul variantelor
contrafăcute4.
Efectelor mesajelor ascunse, de tip subliminal5 pot transforma jucătorii în
agresori cu intenții violente . Nevoia de răspuns la actul de agresivitate poate
rămâne pasiv, manifestându -se doar prin joc, sau se poate transpune în plan fizic
contra unui segment din societate, căpătând, as tfel, un caracter activ , adeseori
utilizatorul ajungând să se creadă și în lumea reală exponentul personajului
întruchipat în joc.
Violența virtuală e cu atât mai periculoasă cu cât ea afectează diverse
categorii sociale și ne referim aici la noile generaț ii. Dincolo de disfuncțiile
lingvistice pe care l e pot prezenta la o simplă discuție mulți dintre cei ce petrec
mare parte a timpului în fața monitorului, laptop -ului6, aceștia devin tot mai puțin
sociabili, se retrag într -o lume a imaginarului, creată cu ajutorul calculatorului,
adoptând/adaptând comportamente psiho -sociale cu aspecte deviante în
numeroase situații. Și la aceasta contribuie cu preponderență ceea ce
urmăresc/citesc/descoperă în acest mediu practic nelimitat.
Copiii reprezintă un alt elemen t social pe care violența, cu preponderență
cea virtuală, îi manipulează și îi transformă radical , cu preponderență în cazurile
în care educatorii, formatorii din preajma lor ignoră elementele negative transmise
din lumea virtuală. P e de altă parte, copiii pot deveni totodată victime ale
proxeneților ori pedofililor ascunși sub identități false.

3 Accesul copiilor la programele și aplicațiile legale este interzis, dacă vârsta nu este conformă indicațiilor de
utilizare ale acestora.
4 Software -urile piratate (ilegale) sunt mult mai accesibile categoriil or ce ar fi trebuit să fie protejate, ceea ce lupta
autorităților pentru eliminarea lor devenind astfel una prioritară.
5 Mesaje transmise prin intermediul undelor sonore sau prin imaginile video, aflate la limita perceperii conștiente,
dar care rămân înti părite în subconștient și determină comportamente și atitudini în contradicție uneori cu gesturile
afișate de indivizi zi de zi.
6 Limbajul utilizat în mediul online, în discuțiile cu prietenii virtuali, în care există o suită de prescurtări și de
deform ări ale formei scriptice a limbii ( LOL – laughing out loud (râd cu voce tare) utilizat ca mijloc de exprimare a
amuzamentului; ms, sau multzu – în loc de mulțumesc, litera ”ț” este înlocuită cu particula ”tz” etc), forme care
sunt transpuse ulterior și î n plan real în convorbirile purtate și în textele scrise de tineri.

11
Tema tezei de doctorat are drept fundament relația construită prin
intermediul noilor tehnologii între cele două dimensiuni sociale care marchează în
prezent societ atea contemp orană. Lucrarea se dorește a fi un instrument util în
lupta contra agresiunii și a violenței prin corelație. Pornind de l a această premisă,
teza de față adună la un loc repere terminologice, repere legislative și opinii ale
societății precum și un set de concluzii și recomandări ce pot oferi soluții pentru
limitarea efectelor nocive ale mediului virtual în spațiul real și, în strânsă corelație,
eficientizarea acțiunilor factorilor responsabili din mediul real privind rolul
societății în combater ea fenomenului analizat . În demersul nostru am pornit de la o
realitate prezentată într -o lucrare esențială pentru studiu, realitate care ne -a folosit
drept ghid pe parcursul documentării, redactării și finalizării textului de față.
Prezentul ”este o lume plină de violență – mai multă violență decât în trecut – și,
ceea ce este probabil și mai relevant, plină de arme. Și în anii de dinainte de
venirea lui Hitler la putere, în Germania și în Austria, au existat tensiuni și ură
rasială, dar este greu de imagi nat că acestea ar fi putut determina un grup de
adolescenți, precum acei skinheads neonaziști, să dea foc unei case locuite de
emigranți și să omoare șase membri ai unei familii de turci. (…) Lumea mileniului
al treilea va continua să fie, incontestabil, o lume violentă, cu o politică violentă și
cu schimbări politice violente”.7
Lucrarea prezintă aspectele terminologice ale conceptelor utilizate în
elaborarea lucrării, elemente care au constituit fundamentul întregii teze. Au fost
documentate și stabili te principiile care stau la baza generării de stări conflictuale,
din perspectivă psihologică, economică, socială, culturală, educațională, mediatică
și mecanismele care acționează la nivel de micro și de macro grup social.
Sunt evidențiate principalele f orme de violență cu care se confruntă
societatea actuală, cu un accent deosebit pus pe latura violenței din spațiul virtual,
a corespondenței pe care aceasta o are cu formele din plan real și prin analiza

7 Eric Hobsbawm, Secolul extremelor , Editura Lider, București, 1994, pp. 527 -528

12
fenomenului ”terorism cibernetic” , generat în mediu l online dar cu efecte și în
dimensiunea reală.
De asemenea, în cuprinsul tezei sunt abo rdate reperele legislative existente
la ora redactării , cu evidențierea principalelor documente ce sunt aplicate, sau care
se află în stadiu de proiect.
O atenție apa rte este acordată studiului realizat pe utilizatorii din mediul
online, membri ai rețelei Facebook, în urma căruia am încercat să determinăm
nivelul de percepție asupra fenomenului lumii virtuale, a implicațiilor acestuia
asupra comportamentelor tinerilor , dar și să aflăm dacă noua formă de socializare
virtuală, rețeaua de socializare, este una benefică , sau nu.
La final, concluziile stu diului, concluziile generale și propunerile personale
pentru limitarea efectelor nocive ale internetului în spațiul real .
Primul capitol tratează conceptul de violență oferind delimitări
terminologice și raportarea acestuia la dimensiunile mediului în care aceasta se
produce. Totodată, sunt analiz ate teoriile legate de spațiu ( public, privat și virtual)
fiind oferite și inf ormații legate de apariția internetului și noile concepte ce s -au
născut odată cu el: cyberspațiu, realitate virtuală, mediu online, rețea de
socializare.
Cel de -al doilea capitol este dedicat dimensiunilor actuale ale fenomenului
violenței cuprinzând aspe cte legate de influențele psihologice, religioase,
economice și sociale. Vor fi analizați principalii factori generatori de violență din
sfera psihologiei (agresivitatea, frica, frustrarea), din zona socialului (religia,
familia, mediul înconjurător, vesti mentația, publicul, mulțimea etc).
În al treilea capitol expunem cele mai reprezentative forme ale violenței cu
care se confruntă în prezent societatea atât în plan real cât mai ales în mediul
virtual. De altfel structura capitolului este axată pe diferenț ierea spațiilor,
încercând astfel să scoatem în evidență particularitățile fiecărei forme în funcție de
mediul în care acestea se produc. Sunt supuse analizei violența domestică, violența

13
școlară, violența politică, violența religioasă, violența sportivă, terorismul
cibernetic, violența generată de jocurile video, pornografia online.
Capitolul al patrulea prezintă o imagine de ansamblu a violenței din spațiul
mediatic, formele sale: audio, scrisă, vizuală și publicitară. Sunt nominalizate
efectele pe care l e produc mesajele media în societate, funcțiile presei. Un accent
este pus pe rolul desenelor animate asupra psihicului copiilor.
Al cincilea capitol este reprezentativ prin reperele legislative dedicate
combaterii violenței pe toate palierele: real, virt ual, public sau privat, fiecare
subcapitol prezentând elemente din legislația națională, comunitară sau
internațională axate pe eradicarea sau limitarea efectelor nocive ale violenței. Un
subcapitol este dedicat combaterei terorismului cibernetic, cea mai periculoasă
formă a violenței virtuale cu implicații și în spațiul real dovadă fiind strategiile
elaborate de fiecare stat în parte pentru securizarea spațiului cibernetic.
Penultimul capitol, al șaselea , analizează viziunea publicului virtual privind
rolul rețelelor de socializare asupra comportamentelor tinerilor în spațiul real.
Chestionarul cu întrebări care le -a fost remis subiecților a fost creat în urma
cercetării efectuate pe parcursul elaborării temei prezentei teze, rezultatele fiind în
măsură să ofere răspunsuri cu privire la relați a dintre spațiu virtual –
comportamentul/atitudinea tinerilor.
În ultimul capitol sunt prezentate principalele concluzii extrase pe parcursul
elaborării lucrării, precum și sugestii privind eficientizarea procesului de
combatere a violenței.
Pe baza cercetărilor efectuate până la momentul actual pot fi conturate
următoarele ipostaze ale fenomenului:
a) Violența reprezintă una din temele importante ale societății
contemporane, abordate periodic de către specialiști , pe plan internațional fiind
studiate efectele acesteia pe diverse paliere sociale precum și impactul generat în
plan economic. În urma studiului, am descoperit însă diferențe majore de aplicare
a unor decizii/măsuri de combatere a formelor de violență, cauzate de diferențele

14
normativ -sociale existente în multidiversitatea culturală a societății globale. De
aceea, din acest punct de vedere, considerăm că este prioritară armonizarea
legislației pe plan național și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege atunci când
este cazul, fără a se mai apela la cutumele unei comunități sau alta. În acest sens
trebuie realizată o mai strânsă cooperare între statele lumii, schimburi de
experiență , aplicarea unor modele care peformează deja cu rezultate notabile în
unele state/re giuni ale Terrei ;
b) Fenomenul este reprezentat pe domeniul literaturii de specialitate,
specialiști în psihologie, psihiatrie, sociologie dar și din domeniul mediatic
analizând și oferind soluții factorilor responsabili prin teoriile enunțate pe baza
studii lor efectuate pentru conturarea unor strategii de combatere a violenței ;
c) România a adoptat și adaptat legislația internă astfel încât răspunsul
autorităților să fie unul eficient în lupta cu violența. Totuși , se remarcă ritmul
încetinit în ceea ce priveșt e adoptarea unui plan de acțiune privind mărirea
gradului de securitate cibernetică, proiectul fiind încă în faza de evaluare. Acest
fapt generat de inconsecvența liderilor produce perturbații majore în sistemul cu
responsabilități pe sectorul de apărare în spațiul virtual, perpetuând starea
generală de insecuritate în contextul evoluției permanente a factorilor de risc din
mediul online.
Pe parcursul tezei am dorit să reliefăm, pornind de la terminologia de
specialitate și a contextului determinat de evol uția tehnologiei dar și a
metamorfozei societății actuale, legătura existentă între spațiul real și spațiul
virtual și violență, modul de transgresare a acesteia dintr -o dimensiune în cealaltă
într-o formă mult mai amplificată și evidențierea acelor elemen te de generare,
amplificare și de menținere a procesului de transfer interdimensional al violenței.
Pornind de la aceste elemente , ne-am propus să oferim câteva sugestii de limitare a
fenomenului, soluțiile survenind în urma cercetării efectuate în timpul elaborării
prezentei teze.

15
În acest context, obiectivele lucrării de față urmează următoarele direcții de
analiză și introspecție:
a) analiza elementelor teoretice existente la nivel național și internațional și
contextualizarea acestora în sfera realității p ractice întâlnite în timpul cercetării;
b) structurarea conceptelor și noțiunilor asociate fiecărui aspect supus
cercetării: violență în formă clasică, violență în spațiul public și în spațiul privat,
violență virtuală, școlară, domestică, religioasă, econom ică, politică etc;
c) evaluarea factorilor de risc generatori de violență și managementul
acestora;
d) aprofundarea cercetării prin evaluarea comparativă a secțiunilor analizate
și evidențierea elementelor comune privind geneza și evoluția violenței;
e) stabilirea principiilor metodologice privind domeniul cercetat și
finalizarea întregului proces de elaborare a tezei printr -un studiu de caz menit să
prezinte perspectiva trangresării violenței din spațiul virtual în cel real;
f) sintetizarea datelor obținute în urma ce rcetării și proiectarea unui model
de combatere a violenței.
Ne revine sarcina de a efectua o serie de precizări privind acuratețea
informațiilor obținute în urma cercetării, întregul proces desfășurându -se în baza
normelor metodologice de cercetare științ ifică existe la momentul elaborării
studiului și în funcție de care au fost stabiliți pașii și metodele de lucru efective, în
special prin apelarea la principiile metodelor SWOT ( evidențierea punctelor, tari,
ale celor slabe, a oportunităților oferite de f enomenul analizat pe baza cărora se pot
emite ipoteze de lucru) și PESTLE ( utilizată mai ales pentru realizarea raportului
factori de mediu – violență) . Pentru atingerea scopului propus, în cazul studiului s-a
aplicat metoda de cercetare transversală cu ac cent pe latura cantitativă a
interpretării datelor cu aplicare self -administred (chestionar autoadministrat) .
Cercetarea de față a presupus și raportarea întregului demers științific la cele
două instrumente de cercetare utilizate pe parcursul analizei, e valuării și
interpretării datelor culese în timpul documentării. Astfel ne -am raportat pe

16
parcursul elaborării tezei la instrumentul studiu documentar8 și la instrumentul
analiza secundară9, precum și la cel intitulat studiu de caz .10
Din punctul nostru de vedere, lu crarea este una extrem de utilă prin
caracterul ei exhaustiv, prin înglobarea a unui număr însemnat de informații
privind diversitatea formelor de violență care amenință spectrul societal actual
multidimensional, cu precădere cel virtual, propun erile e vidențiate final având
rolul unui instrument util la dispoziția tuturor celor interesați.

8 Studiul documentar ne-a ajutat la o percepție cât mai clară a fenomenului violenței din perspectiva nor melor și
standardelor, a cutumelor existente la nivel local, național și internațional.
9 Analiza secundară ne-a permis evaluarea fenomenului prin pris ma cercetărilor de piață deja efectuate, toate de dată
recentă: 2012; 2013; 2014, reinterpretate și conte xtualizate pe parcursul lucrării.
10 Studiul de caz realizat prezintă impactul internetului asupra comportamentului tinerilor în spațiul real, așa cum
este perceput chiar de către utilizatorii mediului online.

17

CAPITOLUL I. VIOLEN ȚA. SPAȚIU PUBLIC.
SPAȚIU VIRTUAL

1.1 Violența

1.1.1. Violența. Scurte repere terminologice
Teoriile existente nu analizează conceptul de violență neapărat ca pe o
acțiune a unui singur individ, agresor , ci privesc lucrurile dintr -o perspectivă
colectivă, violența reprezentând “utilizarea de către un ansamblu de indivizi, a
forței fizice în vederea prejudicierii integrității unor p ersoane sau bunuri”11.
Factorul politic este unul din promotorii și susținătorii violenței, odată de
către puterea totalitară ce dorește anihilarea oricărei voci împotriva ei și în al doilea
rând de către opozanți, contestatari ai celor aflați la conducere . Evident că
amplitudinea fenomenului poate fi drastic limitată dacă există dialogul , acea etapă
a discuțiilor la masa negocierilor, al cărei rezultat ar trebui să fie în consens cu
măsurile puterii, dar și cu dorințele celor aflați în opoziție.
Violența poate fi supusă , dintr-o altă perspectivă , lipsei de rațiune și a
impulsului furiei de moment, precum în cazul “mișcării luddit e”12, de distrugere a
mașinilor, la începutul epocii de industrializare a societății umane13.
Asociind termenii de bază, structu rali, ai conceptului, definim violența ca
fiind “utilizarea de către un ansamblu de indivizi, a forței fizice în vederea
prejudicierii integrității unor persoane sau bunuri”14, o “modalitate de acțiune
socială menită să rezolve radical probleme ale orânduir ii sociale; mobilizare și

11 Larousse, Dicționar de Sociologie , Editura U nivers Enciclopedic, București, 1993, pp. 314 -315
12 Fenomenul a fost specific începutului secolului al XIX -lea, în Marea Britanie (1811 -1817) și a reprezentat o
formă de protest declanșată de Ned Ludd împotriva industrializării la care au aderat muncitor ii englezi, în special
din zona industriei textile. Aceștia distrugeau sistematic utilajele tehnologice pe care le vedeau ca amenințându -le
locurile de muncă. (Steven E. Jones, Against Technology From the Luddites to Neo -Luddism , Editura Routledge
Taylor & Francis Group, New York, 2006, p. 3)
13 În spatele acestei forme de manifestare socială, identificată de mulți drept răscoală, a existat totuși o minte
rațională care a gândit și coordonat întreaga mișcare.
14 Larousse, Dicționar de Sociologie , Editura Uni vers Enciclopedic, București, 1993, pp. 314 -315

18
aplicare a forței revoluționare și a maselor”15, “conduită agresivă, acută, cu
finalitate distructivă, punitivă sau transformativă”16.
Structura violenței s -a cristalizat pe o bază simplă de interacțiune și s -a
transformat într -o “necesitate” umană. Factorul declanșator de violență s -a
diversificat în timp, în funcție de nevoile indivizilor, ceea ce a condus la o
complexitate structurală a conceptului.
Violența reprezintă un fenomen care apare ca urmare a unei stări de moment,
indusă de o serie de factori ext erni, variați ca formă: sociali; economici; psihici
etc., cu un impact major imediat, ori pe termen mediu/lung, asupra structurii fizice
sau mentale a unui individ sau a unei societăți în ansamblul ei , asociată în dese
situații cu obscenitatea și pornografia .17
Începând cu ultima parte a secolului al XX -lea, fenomenul a pătruns și în
sfera informaționalului, fie ea reală ori ficțională. Tot mai multe informații
vehiculate de către mass -media conțin detalii cu un puternic accent violent.

1.1.2. Scurt istoric al violenței
Dacă inițial primele agresiuni au fost generate de nevoia de siguranță și de
hrană, treptat individul a realizat că poate face față mult mai bine pericolelor, în
grup. Au luat astfel naștere primele comunități. Transf ormarea și dezvoltarea
structurii grupurilor comunitare a venit ca replică la diminuarea treptată a gradului
de egalitate dintre indivizi, la dorința de afirmare și de legitimare a unora dintre ei
drept conducători pe criterii economice, sau divine (trimi sul lui Dumnezeu) și
nevoia de amplificare a gradului de siguranță și securitate. Aceste lucruri s -au
concretizat prin încheierea unui contract social între individ și stat /suveran .
Contractul a adus după sine apariția unui set de îndatoriri și drepturi re ciproce mai
ales din partea membrilor comuni tății care, în schimbul protecției oferite de către

15 Paul Popescu -Neveanu, Dicționar de Psihologie , Editura Albatros, București, 1978, pp. 773 -774
16 Ibidem , pp. 773 -774
17 Specialiștii asociază legăturile create teoriei observației , una din cele patru teorii a le violenței identificate de Stan
Le Roy Wilson (celelalte trei teorii: a catharsisului ; a comportamentelor agresive și cea a intăririlor deja existente )
(Cristian Florin Popescu, Dicționar de Jurnalism, Relații Publice și Publicitate , Editura Niculescu, B ucurești, 2007,
pp. 483 -484)

19
autoritate ”acceptă să cedeze o parte din drepturile lor naturale (mai ales dreptul de
a recurge la violență contra agresorilor) suveranului.18 Acesta capătă o p utere
absolută. O consecință a cedării suveranității dinspre individ spre stat ( Leviathan19)
este aceea că anarhia din plan intern dispare și se transferă spontan în plan
internațional”.20
Uimitor este faptul că opinia publică , indiferent de forma de existe nță și
indiferent de epocă a contestat și a marginalizat ideea de violență, dar nu s -a opus
ei, a îmbrățișat -o ca pe un spectacol, ca pe o refulare. Sub semnul anonimatului,
dat de integrarea într -o mulțime de oameni, sau de prezența în spatele unui difuzo r,
ecran sau monitor, care nu au cum să trădeze identitatea, individul capătă
”sentimentul unei forțe invincibile permițându -i să cedeze instinctelor (…), prin
urmare, sentimentul responsabilității, care îi reține întotdeauna pe oameni, dispare
complet”.21
Individul a fost și este consumator de violență, pornind de la adunările din
piețe când asista la decapitări, arderi pe rug, până la urmărirea știrilor cu caracter
violent, vizionarea în direct, prin intermediul internetului, a unor scene ce implică
violență , implicarea în jocuri online cu grad ridicat de agresivitate etc.
Violența devine una globală, depășește adeseori granițele unei comunități,
ale unui stat. Nevoia de a fi cel mai puternic, de a -i eclipsa pe cei din jur, primează
respectului și bun ului simț. Granițe, ce odinioară reprezentau limita teritorială și
inviolabilitatea proprietății unei națiuni, acum sunt șterse adeseori prin violență de
pe hartă. Micilor națiuni nu le rămâne altceva decât lupta. O luptă care e
asemăn ată, în viziunea inva datorilor autoconsiderați civilizatori ori propagatori ai

18 Rousseau, în lucrarea sa ” Contractul social ”, își exprimă rezervele cu privire la sustenabilitatea înțelegerii părților
contractante întrucât spune autorul nimeni și nimic nu poate garanta respectarea acordului de către autor itate/stat.
19 Leviathan este lucrarea fundamentală a filozofului Thomas Hobbes. Prin această lucrare, Hobbes devine
fondatorul teoriei politice a iluminis mului, contractualismul. Conform acestei teorii oamenii sunt parte a unei
înțelegeri (contract), prin care ei renunță la o parte din drepturile lor în favoarea suveranului. Prin aceasta, Hobbes
încearcă să ofere un fundament filosofic pentru existența monarhiei în Anglia (http://ro.wikipedia.org/wiki/Leviatanul)
20 Iuliana -Simona Țuțuianu, Apusul Westphali ei? Statul național în sistemul relațiilor internaționale în anii post –
Război Rece , Editura Militară, București, 2011, p. 23
21 Gustave Le Bon, Psihologia mulțimilor , Editura Antet XX Press, Filipeștii de Târg, Prahova, p. 12

20
noii ere a existenței umanității, terorismului (noua față a vechiului barbarism)22.
Religios, sau pur și simplu ideologic, protestul, numit terorism își are așadar
originea în nevoia micilor state d e a-și apăra valorile naționale și teritoriile în
modul cel mai violent cu putință, chiar cu prețul vieții, după cum s -a putut, și încă
se observă în unele zone ale planetei, în special în Orientul Mijlociu, ori în statele
fundamentalist -islamice din estul Asiei. Protestul, regăsit odinioară în spațiul
public transgresează în prezent în online și viceversa : organizațiile
paramilitare/teroriste își postează clipurile, mesajele, pe diverse site -uri23, ori
clonând paginile oficiale ale unor instituții considera te inamice.

1.2. Spațiul public

1.2.1. Definirea spațiului public
Pentru o înțelegere mai clară a conceptelor supuse analizei trebuie realizată
în primul rând o introspecție în sfera principiului de funcționare a agorei filosofilor
antici , a impactul ui în evoluția ulterioară a umanității, precum și a motivațiilor de
la baza stabilirii limitel or/granițel or dintre spațiu public , spațiu privat și rolul
fiecărei componente pentru buna funcționare a sistemului social.
Spațiul public este unul al autorității, aflat în j urisdicția directă a acestuia, în
timp ce spațiul privat trebuie privit ca pe o agora a societății civile în care sunt
incluse familia, proprietatea particulară, piața24.
Spațiul public este definit ca “ansamblul locurilor și al instituțiilor în care se
desfășoară viața în societate, în opoziție cu elementele care privesc viața privată,
individuală sau familială”25.

22 Reputatul specialist John St uart Mill afirma în lucrarea Principles of Political Economy with some of their
Applications to Social Philosophy că ”a tât de multă barbarie există totuși la nivelul statelor civilizate, încât toate
țările independente o folosesc ca monedă de schimb în neg ocieri.”
23 Organizațiile teroriste profită de avantajele oferite de noua tehnologie a internetului și își promovează acțiunile
prin pagini dedicate țelului lor create pe rețelele de socializare: Facebook, Twitter, Youtube. Multe dintre atentatele
teroriste au fost revendicate în spațiul online și multe amenințări și acte de cruzime cărora le -au căzut victime
cetățeni ai statelor occidentale (înclusiv decapitări ale acestora) au fost popularizate prin intermediul imaginilor
video transmise online.
24 Larouss e, Dicționar de Sociologie , Editura Univers Enciclopedic, București, 1993 , p. 216
25 Larousse, Dicționar de Media , Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 314

21
Ultima parte a secolului al XX -lea a produs o metamorfoz ă a graniței dintre
spațiul public și cel privat. Dacă î n secolul al XVII -lea pot fi î ntâlnite doar două
form e, public și privat , ulterior are loc un proces de sedimentare a compo nentelor
celor două dimensiuni, spațiul privat referindu -se la ora actuală doar la familie și
spațiul locuibil în care aceasta viețuiește, zona privată devenind u na tot mai
restrânsă.26
În timp, spațiul public a reprezentat pe de o parte o formă a tribunei de
exprimare a ideilor, dar și loc de aclamare a unor lideri cu viziuni totalitare. Tot în
public erau săvârșite și ritualuri religioase de aducere de ofrande z eilor.
Dar spațiul public nu a însemnat doar spectacole de adulare, de pedepsire a
ereticilor, ori a hoților. El a fost martorul a numeroase proteste din partea societății
civile, a amplificat și distribuit mesajele acesteia, cele mai multe de contestare a
unor măsuri decise de autoritățile vremii. Numeroase mișcări de stradă au izbucnit
și s-au purtat în spațiul public: răscoale, revoluții ce au schimbat radical societăți
șamd .
Limitele spațiului public sunt determinate de norme juridice, de reguli
privind accesul și utilizarea sa, precum și de acțiunile ce au loc între granițele sale,
înglobând la un loc tot ceea ce însemna domeniul public de odinioară, acum foarte
bine reglementat din punct de vedere al legii.
Odată cu dezvoltarea societății, atât pe verticală cât și pe orizontală, spațiul
public suferă o transformare generală. De la simplele interacțiuni față în față,
dezbateri de tipul celor din agora antichității, ori întâlnirile de pe străzile
comunității, acum apare un plan multidimens ional cu o serie de vectori noi și de
efect: presa, sub orice formă a sa, telefonia, fie fixă ori mobilă și internetul, sau
spațiul virtual.
În încercarea de a acapara și dimensiunea privată, spațiul public riscă
autodistrugerea, principiile fizicii clasice precizân d că, o expansiune mai intensă,

26 Comprimarea are drept cauză principală dezvoltarea tehnologică pe care o cunoaște omen irea,
globalizarea/mondializarea generată de noile tehnologii prefigurând în viitorul apropiat dispariția și a acestor
granițe.

22
conduce la tensionarea forțelor interioare ce mențin coeziunea acestuia ceea ce
echivalează cu o slăbire a acestora, efectul fiind unul de incontrolabilitate a
întregului, fragmentarea sa produsă odată cu intruziunea publicu lui în zona
privatului prin intermediul virtualului.
În acest sens nu trebuie omise dispute le generate pe marginea temei ajunse și
în justiție27, subterf ugiile utilizate de diverse grupuri, fie politice, fie economice, în
a clasa zona virtualului în dimens iunea publică reglementări ce ar ușura intenția
autorităților de a răspunde atacurilor venite din spațiul virtual.
Reglementările pot fi de ordin legislativ cu precizări clare privind activitatea
din spațiul virtua l, ori de control , exercitat la limita l egalității, cu riscurile specifice
încălcării anumitor drepturi și libertăți cetățenești: programul PRISM28; softurile
utilizate de marile corporații destinate monitorizării angajaților, atât la locul de
muncă cât și în spațiul lor privat.
Spațiul public c unoaște o serie de transformări morfo -spațiale și se
caracterizează printr -o structură construită pe o serie de norme sociale29, iar spațiul
privat simte și trăiește în spiritul normelor, ideilor, limitelor impuse la nivel
individual și de microgrupuri, inc luzând aici familia și/sau prietenii. Zonele de
influență dintre cele două sisteme sunt flexibile și se modifică în urma unei
negocieri între liderii acestora.
Spațiul public reprezintă în marea sa parte proiecția mentalității colective a
unei comunităț i. Agora este locul, scena desfășurării a numeroase momente
importante. Spațiul public reprezintă un loc cultural al menținerii și propagării
identității culturale. Spațiul public poate fi unul al evoluției economico -sociale ,
este un loc în care informația , comunicarea, sunt elemente esențiale, vitale.30

27 Facebook, spațiul public, sau privat ( http://itcmedia.ro/pagina -de-facebook -este-spatiu -public -o-spune -un-
tribunal -din-romania /)
28 Agenția Națională de Securitate din Statele Unite a colectat date personale despre zeci de milioane de oameni,
intrând direct în serverele unor giganți ai Internetului precum Google , Apple , Facebook ori Yahoo . Programul se
numește PRISM și este activ din 2007 (http://www.rfi.ro/articol -stiri-politica -42096 -scandalul -care-zguduie -lumea –
virtuala -programul -spionare -prism)
29 Călin Sinescu, Spațiul public al comunicării politice , în Sfera Politicii , nr. 11/2009
30 Deosebirea este conferită de eterogenitatea participanților, acele elemente sociale care, prezente la evenimente,
acțiuni etc pot emite/comite atitudini/gesturi/comportamente extrem de variate: de la pașnic la violent, de la total
acord la dezacord generalizat .

23
În plan privat, membrii microgrupului31 sunt în consonanță cu ideile expuse,
cu normele de ghidare, ei fiind uniți de aceeași viziune/ percepție a lucrurilor, în
cele mai multe cazuri.
Membrii microgrupului /grupului se remarcă prin participare a nemijlocită și
sistematică la realizarea și finalizarea unei acțiuni, interacționând între ei pe tot
parcursul acesteia, conform unor norme și atitudini impuse sau adoptate în
unanimitate. Țelul este unul și același pe ntru toți adepții, microgrupul/grupul
beneficiind de o identitate grupală32, ceea ce conferă și coeziune internă sistemului
căruia aparțin , caracteristici (țel, identitate, coeziune) văzute ca o posibilă graniță
între microgrup /grup și mediul exterior și/sa u între microgrup/ grup și alte entități
de dimensiuni similare.
Ceea ce diferențiază microgrupurile/grupurile între ele se regăsește sub
forma un or normative care se raportează la tipul , mărimea, compoziția, structura ,
coeziune, nivel de integrare socială, vechime, eficiență și dinamica de grup.33
Atunci când spațiul public este prost administrat, când normele și regulile
nu sunt aplicate, iar toleranța actelor de devianță crește gradual, nivelul de tensiune
socială urcă exponențial și se va ajunge la situa ții limită transpuse în acte de
violență/vandalism comise de indivizi i neadaptați normelor sociale aflați î n marea
masă eterogenă existentă.
Pentru a realiza un echilibru în delimitarea teritorială a celor două domenii,
au fost create zone de tranziție în care publicul și privatul pot coexista armonios
fără conflicte, dimensiuni folosite deopotrivă de ambele tabere fără posibilitatea de
a-și altera una alteia calitățile.

31 Microgrupul repre zintă un subsistem dinamic care ”asigură un prim nivel de integrare în cadrul sistemului
general, în cadrul căruia instituțiile și organizațiile vor constitui nivele superioare de structurare a vieții
psihosociale”. El reprezintă elementul de bază a unui grup primar care, î n opinia lui Dumitru Cristea, este una din
cele trei forme de expresie a unității sociale. Alături de grupul primar, autorul identifică grupul secundar format din
mai multe grupuri primare și grupul terțiar regăsit în societate sub forma mulțimilor. (Dumit ru Cristea, Tratat de
psihologie socială , volumul II , Editura Renaissance, București, 2011, p. 7)
32 Conștiința microgrupului, sau identitatea grupală, poate fi permanentă, temporală, formală sau informală ( Ibidem ,
p. 8)
33 Unii specialiști adaugă o serie de indicatori ce măsoară gradul de consens, autonomie, omogenitate, intimitate,
permeabilitate, flexibilitate și control, stratificare, autoorganizare, prestigiu, forță hedonică ( Ibidem , p. 10)

24
Spațiul virtual este o astfel de zonă, care face tranziția dinspre public și
privat: mediul online este unul de coexistență pentru public și privat; există un set
de norme ce reprezintă o sumă public – privat; accesibilitatea este supusă
controlului (modul de blocare a accesului către un conținut considerat ofensator
sau nepotrivit utiliz atorilor potențiali , sau de respingere a unui anumit tip de
indivizi). Administrarea este de regulă a unui anumit grup privat, în care politicul,
cea mai activă parte din spațiul public, nu are influență, cazul democrațiilor bine
implementate.
Spațiul pub lic este un promotor al culturii și identității comunitare, el
asigură continuitatea vieții sociale din respectiva comunitate .34 Odată cu
dezvoltarea industrială, domeniul public se transformă într -unul al circulației
mărfurilor, comerțu lui, pentru ca în p rezent să se metamorfozeze într -o autostradă
a comunicării, a pluriconexiunilor35.
Zona publică este și un sector al exprimărilor politice, un liant, o punte de
legătură între autoritate și dorința acesteia de a -și emite ideile și conceptele. În
acest caz, spațiul public se identifică cu o entitate colectivă ce nu a intrat vreodată
sub incidența vreunei reglementări statale, dar nici a unor limite spațiale, fizice, o
dimensiune care conectează societatea civilă și autoritatea impusă, ori liber aleasă.
În spațiul public au loc întâlniri între electori și aleși. Se susțin discursuri, se
analizează și se iau decizii. Aici se desfășoară numeroase evenimente care au în
substrat aceleași idei și caractere cu iz politic .36
Epoca modernă echivalează cu apariția un ei noi amenințări la adresa
spațiului public, sub forma alienării, o stare de oboseală psihică tot mai accentuată
și o stranie senzație de neapartenență la grup. Rezultatul va fi o formă a spațiului
tot mai rece, mai lipsi t de afectiv, caracterizat prin ignorarea, filtrarea și blocarea

34 Este o versiune a conștiinței celor pe care îi reprezintă, a mentalului colectiv încă din Antichitate, ori Evul Mediu,
când era privit ca spațiu de socializare, contact și dezbatere, ulterior, în secolul al XX -lea, ca loc de spectacol.
35 Francoise Choay, Espacement , Editura Shira, Milan, 2003, pp. 42 -43
36 Spațiul pub lic capătă o valență dramatică, teatrală, în care indivizii apar ca pe o scenă imaginară și interpretează o
serie de roluri adaptate ca formă și conținut în funcție de asistența aleasă drept țintă. Și cu cât eterogenitatea
publicului urmăritor este mai mar e, cu cât dezinteresul acestuia crește, în aceeași măsură și structura rolului va fi
adaptată situației, fără a cădea câtuși de puțin în zona mimetismului și a falsității.

25
tuturor interacțiunilor sociale37. Viitorul va fi unul în care oamenii vor fi tot mai
înstrăinați, mai închiși în ei înșiși, înconjurați de propria bulă comunicațională, de
spațiul lor personal.38 Proiectarea individului în bul a comunicațională39 are loc în
momentul în care acesta interacționează cu alți indivizi. Dimensiunile acesteia pot
varia în funcție de relațiile sociale stabilite și de situațiile ivite generate de fluxul
informațional: fie cultural, fie social, economic et c40.

1.2.2. Spațiul public în era globalizării
Globalizarea reprezintă în contextul evoluției tehnologice, o tranziție de la
dimensiunea clasică a noțiunii de spațiu public, cea axată în special pe dezbateri
bine argumentate pe diverse teme cu impact ma jor asupr a societății, la una mult
mai modernă, în care în joc intră, pe lângă promo torii de idei – adepți ai vechii
scheme, noi parteneri: mass -media și interesele grupurilor financiar -economice. La
un loc, acestea schimbă radical ideea de dezbatere, născocind și lansând în spațiu
ideea de consum generalizat, supus regulilor pieței economice.
În viziunea modernă a spațiului public41, dezbaterea argumentată pe
raționamente logice e înlocuită cu mesajul adaptat publicului receptor care, în
ansamblul general al tablou lui globalizării, este un ul extrem de divers și eterogen.
Astfel, unitatea omogenă a structurii spațiului public este una tot mai distorsionată,
extrem de manipulatorie și cea c are distruge din importanța ideilor emise și supusă
interesului comercial.
În paralel, spațiul public se diversifică. Din cauza eterogenității categoriilor
sociale cărora li se adresează emițătorii, din cauza capacității acestora de percepție
diferită a mesajului transmis, spațiul public unic, clasic, se divizează, ceea ce

37 Stanley Milgram, “ The Experience of Living in Cities ”, în Science , New Series, vol . 167, no. 3924, New York,
1970, pp. 1461 -1468
38 Privit ca o componentă a spațiului privat, spațiul personal este un concept mai vechi, dezvoltat la mijlocul
secolului trecut de antropologul Edward Hall, care vorbea în 1968 despre existența ereditară la om a unui sistem de
apropiere, ori de distanțare față de semeni.
39 Bula comunicațională trebuie privită ca o dimensiune proprie utilizatorului virtual, asemănătoare unui balon în
care acesta intră rupând orice legătură cu exteriorul/spațiul real, construind însă legături virtuale cu alți indivizi aflați
și ei în aceeași ipostază.
40 Edward T. Hall, Proxemics. Current Anthropology , University of Chicago Prees, Chicago, 1968, pp. 83 -93
41 Jürgen Habermas , Structural Transformation of the Public Sphere , MIT PRESS, Cambridge, 1991 , pp. 27-57, pp.
181-236

26
contează în conturarea noii sale existențe fiind identitatea culturală specifică unei
zone geografice anume, cu modelele sale socio -culturale. De unde și ideea privind
descentralizarea acestuia în mai multe spații publice conforme realităților locale.
Globalizarea spațiului public ajută enorm de mult în procesul dialogului
social și al transformării continue, fie ea individuală, ori colectivă. Pentru că
democratizarea mediului public oferă acces neîngrădit la informație unor mari
categorii sociale, excluse în siste mul clasic din schema dezbaterii diverselor
probleme supuse discuțiilor. Iar meritul principal revine mass -media în primă fază
și dezvoltării w .w.w.-ului în plan secund.
Mijloacele de comunicare în masă au modificat spațiul public, oferind noi
posibilităț i de participare la procesul decizional. Au apărut numeroase comunități
populare cu identitate și personalitate proprie, adepte ale unui stil în afara
elitismului: consumatoare de subiecte, fapte, formate de emisiuni bazate mai mult
pe emoțional decât pe r ațional.
Tot în această notă au evoluat și celelalte elemente ale spațiului privat. Cu
specificația că în cazul spațiului privat, globalizarea este una tangențială mediului,
bula comunicațională în care se află individul este una cu mult mai multe filtre ce
opresc avalanșa copleșitoare pe care o oferă procesul în sine.
În mediul privat continuă să acționeze o serie de reguli și pârghii pe care
transformarea generală a societății nu a reușit să le elimine. Fie că implică familia,
ori comunitatea locală, a cestea sunt mult mai reticente și mai predispuse să
privească la nivel de precauție tot ce înseamnă nou pentru ei.42

42 Evident că pentru a contrabalansa există și în acest caz impactul generat de mass -media pe de o parte și mediul
virtual pe de altă parte, efect ce are drept finalitate aderarea sau non -aderarea la principiile enun țate emise din
spațiul public. În funcție de cât de înregimentate sunt canoanele în diversele comunități.

29
care gener a o hologram ă ce plas a corpul utilizatorului direct în spațiul artificial
creat supus unui continuu proces de metamorfoză.
Realitatea virtuală se va transforma radical odată cu dezvoltarea și
răspândirea internetului când începe să se discute din ce în ce mai mu lt de
cyberspațiu (cyberspace)51, privit ca un hibrid între simulat orul de realitate virtuală
și sistemul mondial al rețelelor de calculatoare, world wide web -ul. Reprezintă o
proiecție în tehnologia actuală a realității din jocurile video, o dimensiune în care
pot fi regăsite atât planul fizic, cât și cel mental, atât m aterialul cât și imaterialul,
realul și imaginarul. Cyberspațiul înseamnă și informație , o superautostradă a
datelor, codate binar , unind instantaneu tot mai multe computere, devenind un lanț,
o punte de comunicare între ele.
Cyberspațiul, componentă esen țială a mediului online, determină un impact
psihologic puternic asupra utilizatorului, ce ia forma patologiei consumatorului
online. Un individ ce capătă o tendință tot mai predilectă spre o satisfacere în
imaterial a nevoilor și aspirațiilor sale, ignor ând și suprimându -le sistematic cele
existente în plan fizic, conducând, la revenirea în realitatea imediată, spre
creșterea agresivității și tendința de a nu se mai supune regulilor și normelor
sociale.
Spațiul virtual conferă utilizatorului posibilitat ea de a pune în valoare
aspecte care îi scot în evidență atuurile, minimalizând cu bună știință aspectele
defavorabile care ar fi fost ușor de depistat la un contact față în față (cazul
infractorilor, al adepț ilor pornografiei virtuale ori infantile, viol atori, răpitori, sau
posibili criminali)52. Alții, dimpotrivă, se folosesc de sistem pentru a scăpa de

51 Definiția privind c yberspa țiul suscită încă dispute între teoreticieni, în principiu acesta reprezentând o formă de
comunicare între indivizi cu ajutorul calculatorului și a mediului construit cu aj utorului acestuia. Cyberspațiul
depășeste etapa propriu -zisă a comunicațiilor telefonice, el identificându -se mai degrabă cu o formă mult mai
inteligentă a procesului de comunicare interumană (Harry W. Tyrer, Cyber -Terrorism , în Science and Technology of
Terrorism and Counterterrorism, Second Edition , edited by Tushar K. Ghosh, Mark A. Prelas, Dabir S. Vis wanath,
Sudarshan K. Loyalka, CRC Press, Boca Raton, S.U.A., 2009, p. 470)
52 Aceasta este și marea problemă care apare în relația dintre utilizatorii med iului virtual. Lipsa contactului direct,
fizic vorbind, așa cum se întâmplă în spațiul real, reprezintă un dezavantaj în privința identificării reale a
comunicatorilor. Ei se pot ascunde sub un fals paravan, pot împrumuta calități care nu le sunt caracteri stice, sau,
ceea ce este și mai grav, pot atrage în capcană persoane naive, fără apărare, în special copii, care pot deveni victime
ale violenței.

30
emoțiile inerente unei discuții în plan real. De cele mai multe ori toate acestea se
petrec după un set de reguli și norme total diferite de cele din lume a reală.
Mediul online oferă șansa comprimării fizice a spațiului și timpului.
Distanțele dispar, în orice secundă realizându -se conexiuni între utilizatori din
diverse puncte ale globului. Dacă pe de o parte poate fi privită ca beneficiu,
comprimarea spa țială vine cu marele dezavantaj al izolării și cu minimalizarea
importanței rolului de individ, component al sistemului social. Spre deosebire de
întâlnirile directe, discuțiile din agora reală, în care o afirmație făcută genera o
reacție imediată din part ea interlocutorului, în virtual, pe online, răspunsul poate fi
primit cu mult mai târziu și nu cuantificat în secunde, ci chiar în ore sau zile.
Utilizatorul are neașteptata șansă de a reflecta cu atenție la ceea ce urmează a
transmite, generând îndoieli, stare de anxietate ori de frustrare celui care așteaptă
răspunsul.
Procesele descrise anterior pot fi clasificate în trei categorii: înflăcărarea ,
flirtul și generozitatea53.
Prima, înflăcărarea , presupune argumentarea până dincolo de limitele
calmului, a unor idei lansate în discuția participanților la dialogul virtual. Este
momentul în care indivizii își aruncă invective cu o intensitate cu mult peste cea
întâlnită în eventualitatea unei discuții față în față.
Flirtul reprezintă exacerbarea spiritului se xualității, utilizatorii profitând de
lipsa canoanelor din spațiul real, lasă deoparte pudoarea, mergând până la
propuneri directe, indecente, trimiterea de poze nud, sau comiterea de acte de
exhibiționism online.
Despre generozitate reciprocă: în spațiu l virtual, spiritul civic este cu mult
mai puternic. Indivizii tind să fie mai receptivi la stări disperate, emise de către
interlocutori. Ba mai mult decât atât, devin mult mai motivați să -i ajute pe semenii
aflați în dificultate decât ar face -o în realit ate.

53 Norman N. Holland, The Internet Regression, in Psychoanalytic Studies (an e -journal), Institute for Psychol ogical
Study of the Arts, University of Florida, 1996

31
Participanții la procesul comunicațional online, apelând la aceeași
dezinhibiție, devin tot mai deschiși, ajungând chiar la a -și publica detalii ascunse
din viața personală54, o deschidere generată tocmai pe raportul care se stabilește
între utilizato r – nu cu interlocutorul, cu mediul online – ci mai degrabă cu
calculatorul propriu, în care vede ceva mai mult decât o simplă mașinărie. Se
realizează un transfer de personalitate, personificarea tehnologicului care devine
prietenul, confidentul utilizato rului, făcând și mai complicată relația dintre ei.

1.3.2. Internetul, noua dimensiune socială
Apărut inițial ca un mijloc de comunicare internă, intraorganizațională,
internetul, pe atunci intranet55, a devenit în prezent, unul din elementele
primordiale, fără de care viața omului modern nu poate fi concepută.
Acest nou sector a reușit să acapareze tot mai mult existența umanității, în
special pe cea a noii generații, mult mai dinamică și receptivă la ceea ce înseamnă
nou.
Internetul are capacitatea de a inf orma și de a ține la curent
beneficiarul/utilizatorul cu date din realitatea imediată, aproape simultan producerii
ei, înglobând în structura sa și factorul jurnalistic. Într -o societate dominată de
ideea globalizării56, a unificării cultu ral-organizațional e, internetul devine cel mai
important promotor al ideii, construit pe existența unor “rețele electronice

54 Norman Holland, op.cit.
55 Istoria consemnează ca dată a apariției internetului sfârșitul deceniului șase când, în Statele Unite ale Americii
apar ISH și ARPA, Interstate Highway System, respectiv Adva nced Research Projects Agency, două structuri
menite prin statutul lor să creeze și să dezvolte noi tehnologii concretizate ulterior sub forma unei rețele -prototip, ce
conecta mai multe unități de calculatoare din numeroasele instituții aflate în subordine a ARPA, strămoșul
internetului de astăzi. Prevăzut inițial ca un domeniu exclusiv militar, dedicat armatei SUA, dornică să dețină un
sistem de control asupra rachetelor intercontinentale în cazul unui eventual conflict nuclear, tehnologia ajunge să fie
adoptată și dezvoltată în afara mediului militar, în sectorul public al societății civile, în cadrul unor prestigioase
centre universitare americane. La început, rețeaua includea patru ordinatoare situate câte unul în fiecare universitate
implicată în proiect . Între acestea având loc și transmisia primului pachet de date . Prima conexiune ARPANET a
fost realizată în 29 octombrie 1969, ora 22:30 între University of California din Los Angeles și Institutul de
Cercetare Stanford și a decurs astfel: cei de la un ca pat al rețelei au tastat un “L” și apoi, prin telefon, au cerut
confirmarea funcționării transferului de date de la cei de la celalalt capat al conexiunii. Dialogul a fost urmatorul: „ –
Vedeți L -ul?;-Da, vedem L -ul!;Apoi au tastat un O și au întrebat din n ou:-Vedeți O -ul?;-Da, vedem O -ul, a venit
raspunsul.;Apoi au tastat un G și conexiunea a picat. Totuși începuse o nouă revoluție în domeniul comunicațiilor.”
(Gabriela Grosseck, Internet – istoric, evoluție, perspective). (http://consilr.info.uaic.ro/uploads_lt4el/resources/
pdfromInternet_evolutie_perspective.pdf)
56 Globalizarea – În acest proces, media și internetul au jucat un rol esențial, nu numai prin favorizarea multiplicării
schimb urilor internaționale, ci și impunând întreprinderilor o viziune diferită, mondială, “globală, în ceea ce privește
strategiile și activităților lor”, (cf. Larousse, Dicționar de Media, p. 157) .

32
complexe de informații și de comunicare, care alocă cea mai mare parte din resurse
activităților din zona informației și comunicării”57.
Globalizarea comunicațională apare ca idee încă de la mijlocul secolului
trecut, metamorfozată ulterior în conceptul de sat planetar58, și cel de sat mondial .
Ideea de internet capătă formă și sens la începutul anilor '90 ai secolului al
XX-lea, când apare browser -ul bazat pe text și imagini59, urmată de lansarea mai
multor sistem e de operare , fiecare dintre ele văzut ca o alternativă la cele deja
apărute până la momentul lansării : Windows , cel mai popular la ora actual ă pe plan
internațional60; a programului oferit de că tre compania Apple61; a sistem elor open –
source62; platforma Linux63.

57 Ion Marin, De la satul global la satul mondial? în Revista d e Studii Media , nr. 2, editată de Fundația România
2000 și Universitatea HYPERION, 2013, p. 10
58 Adela Deliu, în articolul Ideologia globalizării – repere teoretice , apărut în Revista Sfera Politicii , nr. 163,
septembrie 2011, aduce aminte de Marshall McLu han, cel care prin sintagma „satul global” ( the global village )
vorbea de integrarea piețelor, interdependența economică, interconectare comunicațională.
59 Browser -ul, sau navigatorul de internet, este o aplicație software care interpretează și afișează da te formatate
utilizând Hypertext Markup Languare (HTML) ȋn World Wide Web (WWW). O sursă de informație este identificată
printr -un URI ( Uniform Resource Identifier) și poate fi o pagină web, o imagine, un videoclip sau orice alt conținut.
Hiperlink -urile p rezente ȋn resurse facilitează utilizatorii să navigheze mai ușor. Deși browser -ele sunt destinate ȋn
primul rând pentru a accesa World Wide Web -ul, ele pot fi utilizate și pentru a accesa informații furnizate de servere
web din cadrul unor rețele private. Unele browser -e pot fi folosite pentru a salva informațiile din resurse ȋn fișiere.
Istoria browserelor web datează de la sfârșitul anilor 1980 când o varietate de tehnologii au pus bazele primului
browser web, WorldWideWeb de către Tim Berners -Lee, ȋn 19 91. Introducerea browserului web Mosaic NCSA din
1993 – unul din primele browsere web grafice – a condus la o explozie ȋn utilizarea web -ului. Liderul echipei
Mosaic de la NCSA, Marc Andreessen și-a deschis propria sa companie, numită Netscape și a lansat ȋn 1994
Netscape Navigator, care a devenit rapid cel mai popular browser web din lume, totalizând 90% din utilizarea
webului. (http://ro.saferpedia.eu/)
60 Sistemul de operare reprezinta software -ul care gestionează sau operează hardware -ul computerului și, de
asemenea, servește ca o punte de legătură între hardware și programele de pe computer, cum ar fi un procesor de
text. Windows este cel mai popular sistem de operare lansat pe piață. Cu o interfață grafică ușor de înțeles și de
administrat, programul la nsat pe piață, în versiunea text și imagine, la începutul anilor ’90, a ajuns în present la
versiunea 8, fiind pregătită și cea cu numărul 9. Primele încercări de realizare Windows au început în 1980. În
momentul lansării sistemele de operare Windows și MS -DOS anterioare rulau pe aproximativ 80% dintre
computerele lumii. (http://windows.microsoft.com/)
61 Sistemul de operare MacOs a fost lansat în 1984 și a fost dezvoltat inițial de către compania americană NeXT,
achiziționată ulterior de către Apple. În pr ezent, sistemul rulează pe calculatoare clasice cât și pe dispozitive mobile
(telefoane, tablete etc) și se află în concurență directă cu Windows.
62 Politica open source (sursă liberă) presupune dezvoltare de programe informatice prin facilitarea accesulu i
utilizatorilor pe tot parcursul creaționist. Aceștia au dreptul de a interveni și de a realiza modificări ale programelor
atunci când consideră că este necesar.
63 Sistemul de operare Linux, așa cum este cunoscut el, a apărut în anul 1991 și este consider at alternativa Windows
printre avantajele oferite fiind caracterul gratuit al acestuia, imunitatea în fața atacurilor virușilor (extensiile folosite
de aplicațiile ce rulează pe o astfel de platformă nefiind compatibile cu cele ale sistemului Microsoft) î n fața
programelor tip spion etc. Singurele deficiențe se raportează la modul de utilizare și de administrare a lui, Linux
fiind destul de complicat de utilizat de către persoanele neavizate.

33
Ulterior, lista avea să fie completată și de alte sisteme de operare64, oferta
pieței demonstrând avântul sectorului informatic în contextul dezvoltării
tehnologice65. Privit în ansamblu, fenomenul online reprezintă cea mai mare
revoluție tehnologică din istoria omenirii.
Odată cu dezvoltarea accentuată a mediului online și cu omniprezența
acestuia în viața societății de zi cu zi, a crescut și tendința omului de a se adapta
noilor dimensiuni comunicaționale. Treptat, socializarea clasică a fost înlocuit ă cu
conexiunile virtuale tip text prin intermediul programelor tip messenger66, ori cu
legăturile video realizate prin intermediul camerelor web.
Brusc, are loc o translație a timpului petrec ut pentru socializare din spațiul
public, real, în mediul virtual. Iar un rol esențial în această metamorfoza re îl are
mișcarea/dezvoltarea internetului, odată cu apariția de site -uri, axate pe sectoare de
interes bine conturate și dedicate unui anumit pu blic țintă. Internetul trece astfel de
la un format clasic/generalist la unul specializat, de nișă.

1.3.3. Rețeaua de socializare
Tot ca un efect al separării informaționale, în paralel se produce dezvoltarea
rețelei de socializare67, un loc de întâlnire a mai multor indivizi aflați acolo cu un
scop bine determinat, fie că discutăm de pasiune, hobby -uri, ori chestiuni strict
profesi onale, mediu cu dinamică alertă ce atrage tot mai mulți utilizatori.
Spre deosebire de alte tipuri de rețele ce pun în legătură oa menii, telefonia
mobilă, rețeaua de socializare se remarcă prin omogenitatea structurii. Membrii
unor astfel de comunități sunt atrași fie de fotografie, artă, muzică, sport ori

64 Lista este completată de programe derivate din structura a dou ă dintre cele trei sisteme de operare amintite:
Windows și Linux dar și de sistemul dezvoltat de compania Google și destinat telefoanelor mobile: Android.
65 În România, cercetarea din domeniul informatic a cunoscut maximul dinamicii sale odată cu lansarea pe piață în
anii 80 a unor unități informatice bazate pe pe sistemele de operare dezvoltate de IBM și Microsoft cea mai
cunoscută variantă fiind HC -85. În 2013, producătorul român, ICE Felix a intrat în insolvență.
66 Aplicație ce permite socializarea in stantanee a doi sau a mai multor interlocutori, aceștia putând schimba
impresii, fișiere text, audio video între ei și mai nou, putând realiza și conexiuni video.
67 Rețeaua de socializare reprezintă un trend al lumii virtuale în care tineri de pretutinden i folosesc mijloacele
tehnologice de care dispun pentru a comunica, realiza schimb de impresii etc. La ora actuală cele mai dinamice
rețele de socializare sunt: Facebook , apărută inițial ca o rețea studențească; Twitter , axată în principal pe difuzarea
imediată a unor informații de ultimă oră și al cărei rol s -a obervat în timpul Primăverii Arabe din 2011; LinkedIn ,
destinată profesioniștilor și celor aflați în căutarea unui loc de muncă extrem de bine plătit; YouTub e, folosită pentru
vizionarea de videocli puri; Flickr , pentru pasionații de fotografie.

34
cinematografie, elemente fundamentale în creionarea profilului de utilizator c are,
combinate cu detalii specifice de identificare a individului: vârstă, sex, ocupație,
stil de viață etc., definesc tabloul complet al profilului social caracteristic oricărui
membru din rețea. De menționat că administratorii acestora pot impune multe a lte
filtre menite a ține departe de grup pe acei membri care țin cu tot dinadinsul să facă
parte dintr -o rețea, sau alta, fără a avea vreo tangență cu domeniul. Însă, cu cât
limitele grupului se îndepărtează pe principiul cercurilor concentrice , cu atât
posibilitatea de a verifica autenticitatea d atelor introduse e mai redusă , ceea ce
poate genera o rată mai cres cută a pericolelor determinate de subinformarea/
manipularea publicului . Pe de o parte sunt efectele pozitive , asemănătoare celor
generate de mass media : socializare, informare, dezbatere, divertisment68, dar
dintr-o altă perspectivă membrii se confruntă cu un puternic sentiment de
nesiguranță, îndoială și teamă.69
Rețeaua de socializare este informație, cultură și divertisment, deopotrivă.
Pe intern et informația circulă mult mai rapid decât o face în sistemul clasic, și acest
fapt conduce la apariția unui nou tip de consumator care nu mai e dependent de
mijloacele clasice de informare în masă. În mediul virtual, implicit în cadrul unei
rețele de soci alizare, individul are la dispoziție într-o formă codificată cuvântul și
sunetul și imaginea la un loc, un nou tip de cultură informațională publică creată
respectând principiile de bază ale jurnalismului civic. Rețeaua de socializare, ca
parte componentă a mediului virtual, se poate substitui presei clasice, demonstrând
că poate utiliza oricare din armele specifice jurnalistice din spațiul real, ba mai
mult, arătând că îi poate depăși pe aceștia din toate punctele de vedere, date fiind
aria de acoperire a internetului.

68 Mass media, spun teoreticieni precum Claude Jean Bertrand, „ își manifestă forța pe trei paliere importante ale
necesităților individului. Pe de o parte, informarea, dorința acestuia de a fi la current cu to t ceeqa ce se întâmplă în
jurul său: funcția informativă. Apoi funcția de educare și formare a individului care îl ajută pe acesta să
conștientizeze și să contextualizeze evenimentele. Funcția de divertisment și funcția de socializare completează
tabloul s pectacolului mediatic. (Claude Jean Bertrand , O introducere în presa scrisă și vorbită” , Editura Polirom,
Iași, 2001, pp. 34 -40)
69 Utilizatorii rețelelor de socializare se confruntă tot mai des cu ipostaze ale dialogului/interacțiunii virtuale cu
persoane rău-intenționate, a căror identitate reală nu corespunde celei afișate drept profil.

35
Rețeau a de socializare contribuie la dezvoltarea, propagarea și păstrarea
valorilor ce definesc identitatea unei națiuni. Treptat, cu fiecare nouă generație,
dispar sistemele tradiționale de formare culturală a individului. Familia, școala,
biserica, sunt înlocuite de versiuni moderne adaptate mediului online. Spațiul
multidimensional al virtualului găzduiește la ora actuală diverse platforme axate pe
educația individului, atât ca viitor părinte, cât și ca potențial membru activ al
societăți i.
Un raport70 din 2010, legat de activitatea online a celor tineri prezintă o
creștere de 100% a interesului pentru rețelele de socializare. 55% dintre
respondenți, cu vârste cuprinse între 12 -13 ani, 82% între 14 -17 ani, erau la data
efectuării sondajul ui membri ai unuia sau mai multor site -uri de socializare; 72%
agreau ideea de socializare online.
Același raport relevă și apartenența utilizatorilor la una din rețelele de
socializare, 73% erau membri Facebook, alți 48% utilizau MySpace, în timp ce
doar 14% erau interesați de Linkedin.
Într-un alt raport71, care prezintă dinamica evoluției fenomenului în rândul
persoanelor adulte, se remarcă o creștere de peste 60% a numărului de utilizatori
de rețele de socializare, de la 8% în 2005, la 72% în 2013.
După grupele de vârstă, interesul cel mai mare pentru acest sistem de
socializare l -au arătat cei din grupa 18 -29 de ani, cu o creștere de 80%, de la 9% la
89% urmate de cei din sectorul 30 -49 de ani, cu 70% creștere, de la 7%, la 78%. La
categoria între 50 ș i 60 de ani, creșterea este de 10 ori mai mare față de 2005, 60%.
Sectorul de vârstă peste 65 de ani, are cea mai mare evoluție pe scara
procentuală, cu o creștere de la puțin peste 1% în 2005, la 43% în 2013.
Dacă în cazul adulților arată adaptabilitate a celor mai în vârstă la ceea ce
înseamnă nou, îngrijorătoare sunt aspectele legate de numărul tot mai mare de

70 Social media and mobile Internet use among teens and young adults Final Report Pew Research Center’s Internet
& American Life Project, Washington, 2010
71 72% of Online Adults are Social Networking Site Users , Pew Research Center’s Internet & American Life
Project,Washington, 2013

36
copii cu vârsta până în 12 ani, care accesează internetul, devenind potențiale
victime pentru cei care își ascund viciile sub diverse portrete fr umos conturate72.

1.4. Scurte c oncluzii
Capitolul de față a prezentat în linii mari mediul de dezvoltare a stărilor
conflictuale din societatea contemporană. În cuprinsul său, am realizat evoluția
conceptului de violență pornind la modalitatea de metamorfozar e a spațiului în care
aceasta se propagă, evidențiind acest aspect prin prisma dezvoltării noilor
tehnologii.
Dezvoltarea accelerată a acestora a surprins societatea contemporană care se
află în prezent într -un continuu proces de adaptare, încercând în a celași timp să
repare efectele negative generate de lumea virtuală/digitală asupra psihicului uman.
Revoluția generată de apariția internetului a adus pe lângă beneficii și deservicii
populației, aceasta confruntându -se cu un puternic proces de dezbinare , de izolare .
Privind latura pozitivă, internetul a deschis numeroase oportunități, pe cele
culturale, educative, ori pur informative. Au apărut șanse nebănuite de deschidere
economică, atât pentru micii întreprinzători, dar mai ales pentru marile companii,
acum în postura de transnaționale ori multinaționale. Astfel, mediul online și -a
sporit puterea în cadrul acestui complex fenomen al globalizării.
Rețeaua de socializare reprezintă liantul comunicațional al viitorului73, fiind
cea mai facilă cale de a tra nsmite informații către un public bine definit și
specializat pe un anumit domeniu. Acest nou model de existență socială generează

72 În plus, un recent studiu se aduce în discuție problema contagiunii între membrii rețelelor de socializare existente,
stările experimentate de unii utilizatori fiind rapid asimilate de către ”prietenii” lor aflați în listă. De regulă,
senzațiile negative trăite de aceștia se propagă cu mult mai repede decât cele pozitive. Totul ține de conținutul
mesajului transmis (Marcel Salathé, Duy Q Vu, S hashank Khandelwal, David R Hunter, The dynamics of health
behavior sentiments on a large online social network , EPJ Data Science 2013 2:4)
73 În prezent, pornind de la aceste aspecte, tot mai multe voci aduc în discuție trecerea la o nouă etapă a evoluți ei
speciei umane cu indivizi care vor trăi mai mult, dar care vor fi tot mai dependenți de tehnologie. Dezvoltarea
acestui sector va determina dispariția multor locuri de muncă și a multor sarcini executate de om, astfel acesta având
mai mult timp pentru l umea virtuală. Oamenii vor ajunge să dezbată problemele majore ale societății viitorului doar
în spațiul virtual. (Cadell Last, Global Brain and the Future of Human Society , World Future Review
1946756714533207. doi:10.1177/1946756714533207)

37
și perfecționează informația cu un scop precis, acela de a testa impactul acesteia în
rândul membrilor săi , beneficiari din s pațiul real .
Societatea rețelei de socializare nu mai acceptă greșelile aleșilor, nu mai este
dispusă să dea credit la nesfârșit politicienilor , iar mediul virtual contribuie din plin
la propagarea nemulțumirilor. Prin atitudinile afișate, noua comunitat e
demonstrează că are capacitatea de a transforma lumea, de a transforma clasa
politică. De cealaltă parte, societatea din plan real devine tot mai incapabilă de a
înțelege rolul noii entități. În frunte cu liderii săi, aceasta refuză rolul pe care
mediul online, comunitatea reprezentată de rețelele de socializare, îl joacă în noua
formă a statului.
Noua enitate are curajul de a spune lucrurilor pe nume, ea nefiind îngrădită
de normele și canoanele sistemului real. Are curajul de a dezbate probleme tabu
pentru majoritatea, a învățat singură ce înseamnă justiție, egalitate socială, libertate
și democrație. Și poate tocmai de aceea reprezintă un pericol imens pentru
tradiționalism, mult prea închistate în realitatea clasică.
Lipsa unei granițe stricte între cele două dimensiuni spațiu – privat generează
confuzii la nivel i nternațional, existând acuzații privind intruziunea în spațiul privat
al individului (monitorizarea activității acestuia de pe internet ).

38

CAPITOLUL II. DIMENSIUNILE ACTUALE ALE F ENOMENULUI

2.1. P aradigme ale violenței
Există numeroase tipologii care încearcă să definească și să realizeze o
ierarhie a fenomenului violenței . Fiecare școală de gândire vine cu propria viziune,
dar care împrumută din caracteristicile standard ale aces teia așa cum au fost ele
stabilite de legi, ori de reglementări ale diverselor organizații internaționale:
violență fizică ; economică ; simbolică .
Cea fizică se raportează strict la atacuri ce aduc integritate persoanei.
Violența economică reprezintă abuzu l comis de către o autoritate, organizație,
individ ce utilizează la forță pentru deposedare de bunuri materiale.
Simbolismul în violență se reîntâlnește în situațiile când autoritățile,
organizațiile își depășesc simplul rol de arbitri sociali și încearc ă prin utilizarea a
diverși termeni semnificanți pentru indivizi să schimbe atitudinile acestora, sau să
le amenințe subtil libertățile individuale.
Violența este raportată la agresor , perspectivă din care regăsim :
a) violență individuală (cu efect letal: asa sinate, execuții; cu efect neletal:
bătăi , violuri);
b) violență colectivă (cu efect mortal: atacuri teroriste, războaie, revoluții
etc; cu efect neletal: demonstrații, greve). 74
Violența poate fi conturată pe trei paliere:
a) un prim palier care conturează la tura sa fizică cu victimă ca efect direct
(omorul și tentativa de omor, violul și tentativa de viol, lovituri și răniri grave ale
victimei, furturi bazate pe comiterea unui act violent);
b) pe al doilea palier se regăsește factorul economic (în acest caz viol ența
poate fi privită ca tentativă de deposedare de bunuri);

74 Henri Dorvi l, Ouvrage recensé: Jean -Claude Chesnais. Histoire de la violence (en Occident de 1800 à nos jours) ,
Paris, Éditions Robert Laffont, Collection Les hommes et l’histoire , 1981, 436 p, în Nouvelles pratiques sociales,
vol. 1, nr. 1 , Les Presses de l’Universi té du Québec à Montréal , Montreal, 1988, p. 205

39
c) al treilea palier reprezentat de violența simbolică, morală (existentă la
nivel de relație între clasele sociale, în raporturile dintre clasa conducătoare
dominantă și cea dominată, în raporturi le dintre indivizi și încercările acestora de a
se domina unii pe alții).75
Raportul Organizației Mondiale a Sănătății din 200276 clasifică violența în :
a) violență autoprovocată (cu suicid, tentative de suicid pe de o parte,
automutilarea din cealaltă perspect ivă);
b) violență interpersonală (cu subsidiarele sale: violență familială –
detaliată mai sus si violență comunitară – violența școlară, violența din
penitenciare, acte de vandalism, agresiuni sexuale) ;
c) violența colectivă (violență economică, violență politi că, violență
socială, rasială, religioasă) . 77
Violența simb olică folosește de fiecare dată un mijloc aflat la dispoziția
dominatorului, creatorul de imagini și simboluri, mass – media și se referă cu
precăde re la acțiunile clasei politice care dorește să i mpună în subconștientul
societății anumite reprezentări privind lumea din jur. Scopul acțiunii este acela de a
determina publicul receptor să acționeze în acord cu linia emitentului. Discursul
politic po ate fi considerat drept o formă a violenței simbolice , modalitatea de
construcție a mesajului ce urmează a fi transmis către societate fiind una
determinatoare și manipulatoare, scopurile organizației politice înlocuind în mintea
receptorului idealurile proprii. De cele mai multe ori, este creată o falsă
reprezentare a societății pentru aceasta, clasa politică apelând la concepte specifice
marketingului și publicității, activităților de PR.
Violența poate avea ca surse de proveniență mass media, școala, familia sau
mediul virtual . Prin violență mediatică se subînțelege totalitatea mesajelor
transmise prin intermediul mijloacelor de informare în masă, mesaje cu un conținut

75 Ștefan Stănciugelu, Paradigmele violenței. Note de curs , Școala Națională de Studii Politice și Administrative,
Facultatea de Științe Politice, pp. 2 -4
76 Următorul raport privind violența globală va fi da t publicității la finalul anului 2014.
77 Krug EG et al., eds , W orld report on violence and health ., World Health Organisation, Geneva, 2002, p. 6

40
verbal neadecvat publicului consumator, scene nerecomandate categoriilor
considerate a fi vulnerabile, ori care incită la nesupunere socia lă78.
Violența școlară apare ca urmare a comportamentului imitator arătat de
individ. El are tendința de a -și manifesta în fața colegilor, pe de o parte disprețul
față de autoritate, așa cum l -a perceput el preluat din programele TV, ori forța doar
de dragu l de a impresiona și de a ajunge în centrul atenției.
În ceea ce privește violența familială , este și cea mai dezbătută și care
beneficiază și de cea mai mare atenție din partea publicului întrucât aici se regăsesc
violența asupra copilului și cea comisă l a adresa femeii, dar și violența cu tentă
sexuală.
Legislația națională79 stabilește în termeni clari formele pe care le poate lua
violența în cadrul unei familii: abuzul (de ordin fizic80, emoțional81, psihologic82,
sexual83 și economic84).
Exploatarea poate fi sexuală, sau prin muncă prin încălcarea flagrantă a
prevederilor legale ale Codului Muncii privind vârsta minimă de la care o persoană
e aptă pentru muncă85, dar și ale altor reglementări internaționale86.

78 Conform rapoartelor Consiliului National al Audiovizualului pe 2004 și următoarele, rapoarte ce pot fi acces ate la
adresa http://www.cna.ro/ -Sondaje -.html.
79 Hotărârea de G uvern nr. 49/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 117/16 februarie 2011, prezintă
metodologia privind prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în sit uațiile de violență asupra
copilului și de violență în familie și a Metodologiei de intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind
copiii exploatați și aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de pers oane,
precum și copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state.
80 În cazul în care individul suferă vătămări corporale comise de către o persoană cu răspundere în mediul în care s -a
produs evenimentul .
81 Acea expunere succesivă și repetată a unui individ la situații și acțiuni ce depășesc capacitatea lui de percepere și
înțelegere: intimidări, amenințări, terorizări, restrângeri ale libertății de acțiune, denigrări, acuzații nedrepte,
discriminări, ridiculizări și alte atitudini ostile .
82 Factorul psihologic intervine în următoarele cazuri: injurii, amenințări, intimidări, uciderea animalelor domestice
preferate, privarea de satisfacerea nevoilor personale esențiale mâncare, somn etc.
83 Această formă include totalitate a situațiilor cu care se pot întâlni membrii unei familii, indiferent de sex: injurii cu
implicații sexuale, realizarea de comentarii degradante la adresa victimei, atingerea acesteia și provocarea de reacții
neplăcute, dar și actul sexual fără consimțămân t. În cazul copilului violența sexuală presupune și atacurile comise
asupra individului incapabil să realizeze implicațiile acțiunilor, activități nepotrivite pentru vârsta sa și pe care
trebuie să le suporte prin constrângere fizică ori seducție. Regăsim violența sexuală înțeleasă ca: molestare;
atragerea copilului în diverse jocuri cu caracter erotic; furnizarea, ori facilitarea accesului copilului spre vizionarea
diverselor materiale video cu caracter erotic, sau pornografic, inclusiv a desenelor animate din aceeași categorie;
căsătoria, ori logodna timpurie întâlnită cu precădere în comunitățile rome; mutilarea genitală; hărțuirea sexuală.
84 Aspecte de ordin alimentar, vestimentar, igienic, medical, educațional, emoțional cu abandonul familial drept cea
mai periculoasă și gravă formă de expresie . Formele acestui tip de violență apar atunci când agresorul refuză victimei
accesul la servicii indispensabile traiului de zi cu zi: mediu propice pentru o dezvoltare normală din punct de vedere
fizic și psihologic , interzicerea accesului la servicii medicale, educație, adăpost, hrană, fonduri necesare existenței .

41
Gesturile violente comise asupra copilului sunt s ancționate de lege. Cele mai
dese situații incrimitate în legislație privesc forțarea copilului de a consuma băuturi
alcoolice, sau substanțe medicamentoase periculoase pentru a genera artificial o
boală care să trimită copilul spre investigații, provocând u-i dureri cu mult peste
capacitatea lui de percepție. Tot violență se consideră a fi și bruscarea copiilor cu
vârste de sub un an, gesturile putându -le provoca grave leziuni interne, ori
cerebrale.
Un caz particular este așa -numitul Sindrom Stockholm : adu larea indusă de
către unul din părinți, mult mai agresiv, în detrimentul celuilalt, sau simpatia tot
mai puternică arătată de victimă, agresorului, conștientă că altă șansă de a
supraviețui nu există.
Sancționat este și traficul de carne vie, cu scopul bin e precizat cel al
exploatării: pedofilie, prostituție, ori exploatarea lor prin muncă.
Cea mai recentă și agresivă formă de violență existentă: violența virtuală .87
Fenomenul apare când ca urmare a utilizării obsedante a tehnologiei de ultimă
generație cu scopul accesării rețelelor web, utilizatorul vizualizează conținut ilegal,
sau ofensator (pornind de la muzică și încheind cu imagini cu caracter erotico –
pornografic), ori când este asaltat de mesaje rasiste, xenofobe care intimidează și
discriminează.
Internetul reprezintă cea mai facilă metodă de recrutare, de atragere în
capcane a categoriilor vulnerabile. Toate studiile indică o scădere a vârstei de acces
a utilizatorului. Ceea ce conduce la ideea generală că pericolele sunt tot mai mari,
cei mici neavâ nd posibilitatea de a discerne binele de rău. Astfel, ei pot ceda cu
ușurință unor promisiuni false și să divulge date cu caracter personal: nume real,

85 Conform Art 13, alineat 1 din Codul Muncii (Legea 53/2003) , vârsta minimă de la care se consideră că o persoană
este aptă pentru a intra în câmpul munci i este 16 ani.
86 Convenția Organizației Internaționale a Muncii, nr. 182/1999, adoptată la a 87 -a sesiune a Conferinței Generale a
organizației desfășurată la Geneva, 17 iunie 1999.
87 Un loc special îl are violen ța generat ă de jocurile video și de petrecer ea, din cauza acestora, a foarte multor ore în
mediul virtual. Agresivitatea tinde să capete noi valențe când în calcul aceste două aspecte cumulat. Cu cât individul
petrece mai mult timp în pielea unor personale ireale din jocurile video, online, cu atât pericolul de a nu mai distinge
între cele două dimensiuni este mai mare, ajungând să confunde spațiile și având tendința de a comite diverse acte
violente. Mai ales că în unele creații, el este recompensat pentru atitudinile violente arătate. Cu cât simțur ile
raționale îi sunt atrofiate, cu atât pericolul de rata ținta realității este mai ridicată.

42
adresa, date de cont bancar, unor persoane rău -intenționate ce pozează în
binevoitori. De asemenea, aceș tia pot deveni extrem de ușor victimele pedofililor
sau criminalilor.

2.2.Influențe psihologice

2.2.1. Agresivitatea
Agresivitatea este determinată instinctual ca urmare a unui impuls de
moment , reprezentând “instinctul luptei îndreptate împotriva indiv izilor din aceeași
specie, la animal și la om”88, subiectul fiind o ființă, om sau animal, care atacă de
obicei fără provocare. Comportamentul violent este, așadar, unul pentru impunerea
unor viziuni cu orice preț, în timp ce comportamentul agresiv este unu l cu tendință
predatorie, ori de apărare.
Agresivitatea poate fi exprimată sub numeroase forme, atât în raport cu sine,
cât mai ales cu semenii. Paradoxal, ea are, spre deosebire de violență, un rol
esențial în stabilirea și statuarea unor relații, norme, canoane ce guvernează viața
oamenilor, pornind de la celula de bază a societății, familia și până la cel al unei
întregi societăți.
Tot tendința agresivă de apărare a teritoriului a generat și dorința
reglementării regimului de proprietate, element constit uent al contractului social,
act ce dă coeziune unei societăți aflate pe un teritoriu dat și asigurându -i totodată
normele pentru o bună conviețuire.
Pornind de la aceste date se construiește și ierarhia într -o societate. Apar
norme clare de exercitare a f ormelor de agresiune, violența fiind un act
condamnabil, acestea intrând într -un proces de ritualizare (indivizii mai slabi fiind
protejați în fața unor eventuale atacuri). În fruntea societății, în mod logic își fac
loc cei mai puternici indivizi și totod ată cei mai experimentați. Grupul devine
astfel mai protejat și indivizii se simt și mai în siguranță în cadrul său.

88 Lorenz Konrad , Așa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii , Editura Humanitas, București, 1998, p. 6

43
Agresivitatea, drept cauză pentru efectul violență, este generată de sistemul
nervos autonom89, specializat în gestionarea acelor funcții vi tale caracteristice
subconștientului , care modifică din punct de vedere fiziologic starea subiectului,
maximizându -i acestuia excitația și energia necesare exercitării unei reacții la
stimulul resimțit ca potențial pericol. Simultan este lansată și senzați a emoțional –
primară de teamă, mânie, față de sursa pericolului.
Ceea ce deosebește omul de animal este rațiunea, per ansamblu ambele
evidențiind comportamente agresive preprogramate în A .D.N., dar care se
activează atât în funcție de factorii externi, dar și din cauza unor probleme de
funcționare defectuoasă a organismului, durerea, dar mai ales stresul, fiind
principalele elemente nocive, marcante pentru o stare de agresivitate.
Din punct de vedere psihologic oamenii nu se nasc cu repertorii preformate
de comportament agresiv. Ei le dobândesc în decursul existenței într-un fel, sau
altul, ființa umană având ca principală caracteristică principiul învățării90. E un alt
aspect care diferențiază omul de animal. Pe măsura satisfacerii trebuințelor
primare, situa te pe nivele inferioare, omul trece la un alt nivel mai superior.
Ființa umană a fost construită să respecte un set de principii ce are la bază
porniri instinctuale legate de apartenența omului la un grup social (acesta îi oferă
siguranță cu cât este mai mare ca dimensiuni), dar și de supunere față de o
autoritate (privită ca o formă de supraviețuire). Totodată , în codul genetic apare
scris tendința de a avea grijă de semeni, de a aproba anumite acțiuni conforme cu
interesele proprii, dar și de a lupta pen tru a ieși în evidență. În același timp în
subconștientul omului se regăsesc bine conturate elemente ce țin de factorii
religioși, familiali și tradiționaliști91.

89 Nucleul amigdalian este considerat de către medi ci, responsabil cu agresivitatea ființei umane. (Christina
Sehlmeyer, Sonja Schöning, Pienie Zwitserlood, Bettina Pfleiderer, Tilo Kircher, Volker Arolt, Carsten Konrad
Human Fear Conditioning and Extinction in Neuroimaging: A Systematic Review , Journal of the Public Library of
Science, vol 4, partea a 6 -a, 2009)
90 Albert Bandura, Social Learning Theory , General Learning Press, New York, 1977, p. 2
91 Richard Brodie, Virusul minții. Cum ne poate fi de folos o știință revoluționară, Memetica, Editura Paralela 45
Pitești, 2010, pp. 99 -104

44
Etologia92 caută să aducă o explicație logică reacțiilor umane, completând în
urma demersurilor făcute imaginea încă destul de necunoscută a universului minții
omului. Este o știință multidisciplinară care combină cunoștințele din psihologie cu
cele psihiatrice, neurologice și/sau biologice.
Astfel, o concluzie la care s -a ajuns se raportează la co mplexitatea gândirii
afective a individului social, una cu mult peste setul de emoții manifestate în cazul
animalelor considerate superioare. Omul este rezultatul cumulării tuturor
componentelor vieții sale psihice. El are capacitatea de a trece un modul
informațional prin mai multe faze de analiză: rațională ; emoțională sau
imaginativă, judecata sa nefiind supusă instinctelor primare. În plus, acesteia i se
adaugă amprenta socio -culturală a grupului din care face parte individul, un
complex de simboluri ș i canoane aflate în strânsă legătură cu zona raționalului.
Zona imaginației are drept rol creativitatea și fantezia indivizilor,
determinând totodată tendința comportamentală care asigură menținerea
echilibrului social, dar în același timp, conferă grupulu i capacitate de a evolua, de a
progresa.
Comunitat ea ca unitate socială este una divizată în două: lumea proprie,
sectorul căruia subiectul simte că îi aparține și grupul celorlalți, al celor cu care el
simte că nu are ce discuta și cu care riscă, în afara ideii de competiție, să aibă
relații conflictuale care pot conduce la violență.
De foarte multe ori se ajunge la categorisirea celor din afara grupului propriu
ca fiind evoluați dintr -o altă specie, cu totul inferioară (impunerea rasei ariene în
cel de -al doilea conflict mondial).

92 Etologia este disciplina care se ocupă cu studiul biologiei comportamentului animal și uman. Etimologia etologiei
are ca sursă cuvântul grecesc "ethos"(ήθος) cu semnificația de caracter, obicei, deprindere sau manifestare și "logos"
cu sensul de discurs despre, sau semnificația mai generală de disciplină sau știință. (Ioan Sîrbu, Etologie (biologia
comportamentului animal), Suport de curs și seminarii , Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Facultatea de
Științe, catedra de ecologie și protecția mediului, 2013, p. 3)

47
2.2.1.1. Controlul agresivității
Prin natura ființei sale, omul deține capacitatea de a -și inhiba pornirile
agresive, activând comportamentul de ajutorare. Plânsul, lăsarea capului în jos ca
semn de resemnare ori de supunere, zâmbetul prietenos, reprezintă el emente ale
acestui tip de comportament ce îi conferă individului social o șansă de a evita un
conflict agresiv. În aceeași notă, poate fi inclusă intervenția activă a liderilor
grupului pentru aplanarea situațiilor tensionate, precum și mobilitatea grupulu i de a
răspunde eficient și rapid la anumite cerințe impuse.
Ca simbol al dezamorsării ori inhibării unei acțiuni potențial agresive din
partea unor membri din grup, ori din partea unor grupuri rivale, liderii/conducătorii
apelează la o serie de simboluri: copilul, văzut ca inocență și puritate, este în
numeroase culturi un element vital utilizat în întâmpinarea oaspeților și femeia,
cercetările efectuate99 evidențiind o reducere a stărilor de enervare din rândul
subiecților -potențial agresori după ce acesto ra li s -au expus spre vedere imagini
reprezentând nuduri feminine. Agresivitatea poate fi controlată și prin oferirea de
daruri și cadouri, în special alimentare, multe entități sociale practicând acest
obicei ca gest al prieteniei.
Lupta ritualizată, reg ăsită în sport dar și la anumite triburi presupune
utilizarea armelor, în așa manieră încât rezultatul final să se soldeze cu răni minore
ale celor doi sau mai mulți combatanți. Simbolistic folosirea armamentului într -o
asemenea formă de luptă intră sub in cidență unui control al agresivității în formă
cultural -socială. Regula de bază este cea a acceptării unanime a sistemului de
luptă, altfel, forma nondistructivă metamorfozând -se rapid în distructiv.
Agresivitatea verbală apare atunci când un membru al com unității/grupului
încalcă unul din principiile sacre. Sub forma unor imprecații (aceleași utilizate în
mod frecvent în prezent de individul contemporan bolnav de coprolalie100) ori

99 Robert Baron, a publicat în 1974 două lucrări importante pe această temă a diminuării tendinței agresive a
individului prin apelarea la factorul feminin. Prima dintre ele Sexual Arousal and Physical Agression: The Influence
of ”Cheescake” and Nudes iar cea de a doua intitulată The Agression -Inhibiting Influence of Hightened Sexual
Arousal.
100 Tendința individului de a folosi expresii și cuvinte obscene. Prezintă caracter patologic.

48
luând aspectul unui duel sonor/cântec caracteristic comunităților arhaice, ac este
clișee verbale elimină din context acțiunea fizică propriu -zisă, factorul declanșator
de violență
Un rol esențial în diminuarea efectului violenței la nivel de grup îl au liderii
acestuia. Ei sunt cei care trebuie să găsească metode pentru aplanarea c onflictelor,
pentru medierea și consolarea părților afectate, precum și pentru apropierea
membrilor comunității, strângerea l egăturilor. Formele de salut și sărbătorile,
regăsite sub aceeași structură în toate culturile, sunt principii ce stau la baza bu nei
conviețuiri de grup. Sărbătorile reprezintă o ocazie pentru reconciliere, participanții
apelând la cadouri ca semn de prețuire și respect. Totodată , momentul reunirii
reprezintă o oportunitate pentru a arăta unui potențial agresor extern unitatea de
grup.
Tot ca o metodă de control a agresivității este considerat ă a fi refularea
simbolică, privită ca o cale de descărcare a tensiunilor existente la nivel de grup.
Ironiile, tachinările, glumele sunt unanim acceptate ca mod de expresie a trăirilor
interioa re care, în alte circumstanțe, ar genera conflicte între membri sau între
grupări adverse. Spectacolele de carnaval și de cabaret reprezintă supapa prin care
indivizii simpli se pot transpune, ironic, în rolul unei autorități pe care nu o
simpatizează, ast fel sentimentele de ură acumulate fiind eliberate.

2.2.2. Frica
Frica îl determină pe om să reacționeze la stimulii externi , “toți oamenii
suferă de frică. Cel care nu suferă de frică nu -i normal și asta nu are nimic comun
cu curajul”101. Frica102 îi generea ză omului diverse stări psihice, cea mai evidentă
în prezent fiind cea a nesiguranței zilei de mâine care are mai multe stadii de

101 Septimiu Chelcea, Piramida fricilor sociale în România de ieri și de azi , în Revista Punctul Critic nr.3 , Editura
Niculescu, București, 2011 , pp. 18 -33
102 Deși par sinonimice, societate a având tendința de a considera frica, anxietatea, angoasa, fobia ca având același
înțeles, totuși trebuie efectuată o distincție terminologică a conceptelor amintite. Fobia trebuie privită ca o stare de
teamă intensă și irațională pe care un om o experim entează în prezența unei situații considerate de el ca având grad
maxim de periculozitate. Anxietatea este caracteristică unei stări emoționale plină de neliniște, îngrijorare și teamă,
toate nemotivate. Angoasa reprezintă starea trăită de un individ priv ită ca un sentiment generalizat de nesiguranță.
(Septimiu Chelcea, Piramida fricilor sociale . Fricile sociale în România – o schiță psihosociologică, în Sociologie
Românească, vol. VII, nr. 4, Asociația Română de Sociologie, București, 2009, pp. 3 -18

49
intensitate, cel mai puternic putând determina reacții instinctuale greu de prevăzut,
ca în cazul fricii legate de amenințarea foametei. Starea de frică semnalează/atrage
atenția asupra pericolului ce planează asupra individului, grupului social. Ea poa te
fi spontană sau premeditată, ea fiind cea care sprijină “dominația și autoritatea
păturii conducătoare”103.
Sentimentul de frică are caracter transmisibil, cuprinzând fie un grup
restrâns de indivizi ce și -au transmis unul altuia prin comunicare verbală sau
nonverb ală (gesturi, mimica feței etc) starea, fie o comunitate locală/regională/
națională, propagarea sporind în intensitate cu cât numărul celor atinși sporește .104
Frica este cea care îl face pe om să se însingureze. În contrast cu senzația de
teamă, de care omul se poate folosi pentru a scăpa de anumite pericole, de a le
evita, frica îl paralizează, îi anihilează simțurile raț ionalului și îl împinge uneori
către fapte necugetate.
Frica e o reacție, la urma urmei normală, în raport cu diverse fenomene și
procese sociale (de la spectrul șomajului, teama de viața de Apoi, până la revoluție
ori acte de terorism).105
Totodată, regimur ile politice din anumite state, numeroasele organizații cu
putere decizională pe paliere diferite ale societății, multitudinea de instituții
existente sau clase sociale propriu -zise, cu toate sunt factori generatori ai fricii.

2.2.3. Frust rarea
Într-o pri mă accepțiune106, frustrarea este cea care îi determină omului
acțiunea de moment, starea sa de agresivitate cu tendință spre violență, existând și
ipoteza unei eredități a violenței, omul născându -se cu acest “sindrom”. Iar pentru

103 Ilie Bădescu, Frica și comunismul. Contribuții asupra Revoluției din decembrie , în Sociologie Românească , vol.
1-2, Asociația Română de Sociologie, București, 1990, pp. 31 -48
104 Efectul poartă numele de ” reacție comportamentală circulară ”, dezvoltat la începu tul secolului al XX -lea de
Herbert Blumer și se referă mai exact la amplificarea stării de panică a unui individ pornind de la simpla observare a
comportamentului unei persoane din jur deja afectate de sentimentul fricii, idee întărită mai târziu de Ulf Di mberg.
105 Septimiu Chelcea propune pe baza observațiilor făcute o construcție piramidală a fricii în care la bază se regăsesc
temerile individului pierderea vieții, a libertății și a spațiului locativ pe plan personal, în timp ce la vârf se regăsesc
fricile , legate de viitorul urmașilor săi: libertate; loc de muncă; casă etc. (Septimiu Chelcea, op.cit .)
106 Sigmund Freud, mereu aflat într -o cercetare aprofundată a creierului uman , a lansat teoria psihodinamicității
(conform lui Adrian Neculau în lucrarea Psiho logie socială , Editura Polirom, Iași, 1998, p. 430) la care a aderat și
un alt nume important al vremii , Konrad Lorenz ).

50
a explica stările impulsiv o-violente, totul este pus pe seama unei forțe psihice de o
putere mult prea mare pentru a putea fi înfrântă.107
Violența , în psihanaliză108, este mereu un amalgam de furie, ostilitate, stări
care nu au neapărat un exponent la nivel de conștient. Din perspect iva teoriei sale,
indivizii acționează diferit în situații limită impuse, natura firii lor fiind puternic
influențată de diferențele biologice ale mediului social în care aceștia își duc
existența.
Omul este singura ființă care poate să comită premeditat a cte cu caracter
violent și singurul care poate să vizualizeze în prealabil consecințele acțiunilor
sale. Faptul se datorează capacității sale de a judeca faptele, de a le analiza și de a
emite teorii cu privire la ele.
Filtrul de analiză este cel care sep ară omul de anima l și îl trimite în categoria
superioară, acolo unde se spune că ar trebui să se comporte ca atare. Judecata,
raționamentul sunt elemente determinante în separarea omului de animal ,
specialiștilor fiindu -le destul de greu să găsească elemen tele care îl determină pe
individ să treacă dincolo de granița raționalului, ajungând adeseori să comită acte
tot mai reprobabile. Iar o primă teorie ar fi cea legată de condiția agresorului în
situațiile limită ivite, clipă în care, sub impactul forței ps ihice, orice altă valoare
afectivă în raport cu victima este distrusă, înăbușită109.
O altă teori e propune imaginea unui individ care tot timpul încearcă să se
adapteze mediului din care face parte evidențiind o interdependență între agresiune
și frustrare110, atunci când procesul de adaptare eșuează. Ipoteza a fost contestată,
criticile susținând că frustrarea nu c onduce întotdeauna la violență, bazându -și

107 Studiile efectuate au arătat că ”ori de câte ori în desfășurarea normală a comportamentului motivant intervine un
obstacol, organismu l recurge la reacții diverse, mai mult sau mai puțin directe, mai mult sau mai puțin ocolite,
pentru a se adapta la situația creată și a atinge scopul propus”. Frustrarea reprezintă ” ansamblul de factori și procese
prin care satisfacerea unei nevoi sau a unei motivații este împiedicată din cauza prezenței unui obstacol sau a unei
bariere” (Tiberiu Rudică, Psihologia frustrației , Editura Polirom, Iași, 2006, p. 27)
108 Psihanaliza este o ștință fundamentată pe principiile enunțate de Sigmund Freud și presupu ne evaluarea acțiunilor
ființei umane prin prisma relației stabilite la nivel subconștient -conștient.
109 Nicolae Mitrofan, Voicu Zdrenghea, Tudorel Butoi, Psihologia judiciară , Casa de Cultură și Presă, Șansa,
București, 1998, p. 343
110 Jody C. Dill, Craig A . Anderson, Effects of Frustration Justification on Hostile Aggression , în Aggressive
Behavior , volume 21, pp. 359 -369, 1995

51
afirmațiile pe stările de apatie sau urletele de neputință pe care le scot oamenii în
anumite stări; ten dința acestora de a da frâu liber în scris senzațiilor trăite.
Conform unei alte ipoteze, tendința spre a comite acte de violență crește cu
cât subiectul este supus unei stări de excitație continuă care, de cele mai multe ori ,
îi întrerupe activitatea coti diană. Energia transferată din exterior amplificând
gradul de violență al subiecților supuși experimentului. Ulterior au fost efectuate și
alte studii, menite a realiza diverse conexiuni între stimul și interpretarea acordată
de subiect , acuzații nefondate stare de furie reacție necontrolată, ori situații de
genul în care involuntar un individ se descarcă asupra altuia, deși acesta din urmă
nu are o legătură directă cu ceea ce a cauzat starea de furie a subiectului.
Psihicul uman dispune de o largă și imens ă sursă de stimuli agresivi pe care
omul are tendința de a -i folosi în diverse moduri , distructiv , autodistructiv ori,
dimpotrivă, non-distructiv , totul ținând de capacitatea individului de a -și stăpânii
reacțiile. Sentimentul de frustrație este unul gener at de intensitatea obstacolului
întâlnit de individ, de viziunea pe care acesta o are asupra problemei cu care se
confruntă, de pregătirea școlară/profesională a acestuia, dar și de aspirațiile către
care tinde.111
Frustrarea dintr -o altă perspectivă poate f i asimilată ideii constructivismului:
resemnare ; umor ; reverie , reacțiile de violență/agresiune, ivindu -se doar atunci
când subiectul este sâcâit. Altfel spus, frustrarea nu are tot timpul efecte agresive și
de foarte multe ori agresiunea, violența, pot fi generate de cu totul și cu totul alți
factori, dincolo de granița psihologiei: acțiuni pre -comandate ; actul de a imita
necontrolat un rol/un personaj dintr -un film sau joc video etc. ; ori acțiuni menite
îmbogățirii unui individ sau a unui grup anume, asas inate, jafuri sau diverse
încercări de înlăturare a unor lideri politici.112Fie că vorbim de personalitatea
individului, de sexul acestuia, de mediul în care își trăiește acesta viața de zi cu zi,

111 Aspectele evidențiate conferă obstacolului ”un anumit grad de periculozitate și un anumit înțeles, specific
frustrării: privarea , deposedarea persoanei de un bun, de un drept” (Tiberiu Rudică, op.cit ., p. 29)
112 Iată deci și alte elemente care pot conduce către stări de violență. Factori sociali, economici și/sau politici.

52
la orice pas se poate regăsi unul din elementele generatoare de posibile acte
reprobabile.

2.3. Factori sociali

2.3.1. Religia
Violența, componentă definitorie a spațiului laic, își găsește locul și în planul
sacru, ceea ce reprezintă prezența ubicuă a conceptului pe toate nivelele de
existență ale individului. Vi olența devine astfel intrinsecă acestuia. Dacă profanul
nu poate furniza informații exacte despre desfășurarea primul ui act de violență,
sacrul prin intermediul Bibliei, prezintă cauzele, condițiile și personajele care au
dus la acesta.
Actul de violență p rimordială a luat naștere la scurt timp după crearea lumii,
în plan fiind prezente șase personaje: Dumnezeu, Adam, Eva, șarpele, Cain și
Abel. Pornind de la relația dintre Dumnezeu (Creatorul Lumii și Făuritorul celor
văzute și nevăzute), primul om (Adam) – făcut din ”țăr îna pămîntului”113 și femeia
acestuia (Eva), creată din coasta lui, putem observa raportul de subordonare,
echivalent celui întâlnit în spațiul laic.
Există astfel, o relație pe verticală între Dumnezeu și Adam și Eva, o relație
de tip pirami dal care are la bază condiția celor doi, creați ca să ”lucreze și să (…)
păzească”114 grădina Edenului și interzicerea accesului la ”pomul cunoștinței
binelui și răului”.115
Raportându -ne la planul profan se dorește implementarea unei legi și
încheierea într e Dumnezeu și Adam și Eva a unui prim contract social la nivel
sacru.
Respectarea ”legii” impuse de Dumnezeu atrage după sine asigurarea unei
vieți lipsite de griji. Își înstrăinează astfel libertatea (inexistentă pentru ei în fapt,

113 “Geneza (Facerea)”, în Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechi ului și Noului Testament, Societatea Biblică, p. 2
114 Ibidem, p. 3
115 Ibidem , p. 3

53
dar prezentă în stare l atentă la nivelul subconștientului) și se supun
neconștientizând nevoile și așteptările ce se aflau în arborele cunoașterii.
Apariția celui de -al patrulea personaj, șarpele, duce la încălcarea regulilor și
la înfăptuirea primului act de nesupunere. Șarpele , întruchiparea nevoii de
cunoaștere, de evoluare, de nesupunere, duce la exteriorizarea elementelor telurice
din care omul a luat viață.
Regula ”Să mîncați din el și nici să nu vă atingeți de el, ca să nu muriți”116
este încălcată din dorința de egalitate a părută în sufletul omului. Răscularea
împotriva Creatorului la îndemnul ”vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu,
cunoscând binele și răul”117 duce la o răsturnare de planuri ceea ce face ca relația
dintre Dumnezeu, Adam și Eva să se transforme dintr -una pe verticală, într -una
parțial pe orizontală.
”Eliberarea” a fost înfăptuită însă teama decăderii și înlocuir ii sale ( ”Iată că
omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscînd binele și răul. Să -l împiedecăm dar acum
ca nu cumva să -și întindă mîna, să ia și di n pomul vieții, să mănînce din el și să
trăiască în veci” )118, îl face pe Dumnezeu să profite de raportul inegal de putere și
să și-l supună p rin ”forță”. Reacția la ”forță” a fost naș terea sentimentului de frică
ce nu legitimează cu adevărat conceptul de p utere ci îl recunoaște ca necesitate a
menținerii și conservării integrității individuale.
Clivajul duce la revenirea omului la baza piramidei. Conștient fiind de sine,
în această etapă, omul acționează în direcția construirii și consolidării forței sale.
În planul de acțiune, odată cu apariția lui Cain și mai târziu a lui Abel, fii lui
Adam și ai Evei se creează o relație pură pe orizontală care presupune însă tot un
raport de supunere: părinți -copii.
Pentru înduplecarea lui Dumnezeu și iertarea păcatului de nesupunere a
părinților lor, Cain și Abel îi duc acestuia drept jertfă ”roadele pămîntului” și

116 Ibidem , p. 3
117Ibidem, p. 3
118Ibidem, p. 4

54
respectiv ”oile întîi născute ale turmei (…) și grăsimea lor”119. Dumnezeu a respins
ofranda plugarului Cain și nu a acceptat rodul ”pământului blestemat” di n care
doar ei, oamenii cu trudă trebuiau să își obțină hrana. În schimb jertfa lui Abel
consta în creația lui Dumnezeu și a fost acceptată.
Raporturile dintre Cain și Abel se deteriorează , iar starea de tensiune
culminează cu comiterea fratricidului120. Primul act de violență a fost înfăptuit;
omul s -a întors împotriva omului. Apare astfel o nouă consecință a păcatului, a
nesupunerii primordiale. Omul este prezentat ca o ființă mult prea slabă, incapabilă
să își gestioneze corespunzător trăirile și impulsur ile ci are nevoie de cineva care
să-l ghidez e și să îi sugereze acțiunile – Dumnezeu.
Se conștientizează pentru întâia oară termenul de moarte și pecetea vinei și
nesupunerii urmează să se transmită din generație în generație prin diversificarea
modului de înfățișare și manifestare a păcatului. Sângele lui Abel a pătat pământul
din care urmașii urmașilor lui Adam vor prinde viață purtând în ei pe veci primul
act de violență.
Are loc o a doua izgonire a celui de -al doilea Adam (Cain) drept pedeapsă.
Neacord area pedepsei capitale îl face pe Cain să fie recunoscător în fața lui
Dumnezeu să îl accepte și să respecte poruncile și îndemnurile sale.
Relația de supunere și recunoaștere unilaterală de tip piramidal se regăsește
în fiecare societate, profană, sau sac ră, rezultând o decădere a individului în individ
și o înlănțuire în hățișurile vinei născătoare de violență.

119 Ibidem , p. 4
120 “Abel era cioban, iar Cain era plugar. După o bucată de vreme, Cain a adus Domnului o jertfă de mâncare din
roadele pământului. Abel a adus și el o jertfă de mâncare din oile întâi născute ale turmei lui și din grăsimea lor.
Domnul a privit cu plăcere spre Abel și spre jertfa lui; dar spre Cain și spre jertfa lui, n -a privit cu plăcere. Cain s -a
mâniat foarte tare, și i s-a posomorât fața. Și Domnul a zis lui Cain: “Pentru ce te -ai mâniat, și pentru ce ți s -a
posomorât fața? Nu-i așa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci rău, păcatul pândește la ușă; dorința lui se
ține după tine, dar tu să -l stăpânești. În să Cain a zis fratelui său Abel: “Haidem să ieșim la câmp.” Dar pe când erau
la câmp, Cain s -a ridicat împotriva fratelui său Abel, și l -a omorât. Domnul a zis lui Cain: “Unde este fratele tău
Abel?” El a răspuns: “Nu știu. Sunt eu păzitorul fratelui meu?” (Ibidem , pp. 4 -5)

57
2.3.3. Familia
O altă componentă cu o determinare hotărâtoare asupra creșterii gradului de
violență este dată de sexul individu lui. Este bine de știut că bărbații sunt cu mult
mai predispuși spre violență. Băieții, spre deosebire de fete , sunt încurajați
perpetuu de către societate să aibă o tendință mai agresivă, una în plan fizic, spre
deosebire de femei , adepte ale unei forme d e violență verbală ori vizuală, fapt ce a
determinat apariția unei polemici în jurul ideii de emancipare a femeii ca vector al
violenței.
Dintr -o altă abordare, familia în sine poate fi considerată ca fiind factor
decisiv în stoparea ori, dimpotrivă, acce ntuarea fenomenului violenței. Evoluția
comportamentului unui individ depinde foarte mult, fie că e vorba de latura
constructivă, fie că e vorba de cea distructivă, de direcția și tăria educației pe care
individul a primit -o în mediul familial125. Familia es te cea care poate încuraja sau
descuraja formele agresive sau violente spre care tinde individul.
Imediat după răsturnarea unor regimuri totalitare, în societățile respective are
loc un fenomen de percepție greșită a conceptului de libertate . Faptul că tim p de
câteva decenii părinților le -au fost interzise o sumedenie de drepturi, i -a determinat
pe aceștia să exagereze cu privire l a educația acordată celor mici. Părinții nu s -au
opus setei copilului de a citi orice, de a viziona orice, chit că nu erau produ sele
respective pe măsura capacității consumatorului de a le înțelege. Predispoziția spre
violență a copilului rămâne la fel de mare chiar dacă părinții îl pedepsesc tocmai
pentru o acțiune de același tip126.

2.3.4. Mediul înconjurător
Starea de agresiune/v iolență, poate apărea și în situația în care subiectul este
supus unei surse de zgomot mult peste limita admisă , ori temperatura mediului
înconjurător este cu mult peste normal, sau în condițiile unei aglomerații urbane .

125 Tiberiu Bogdan, Ioan Sântea, Rodica Drăgan -Cornianu, Comportamentul uman în procesul judiciar , Serviciul
editorial și cinematografic, București, 1983, p. 39
126 George Kenneth, Mary Gergen, Sylvie Justrans, Psychologie Sociale , Edition Etude s Vivantey, Canada , 1992, p.
285

58
Zgomotul, conform unor studii127, amplifică starea de agresivitate a indivizilor în
funcție de intensitatea sunetelor emise, cu specificația că subiectul care
reacționează trebuie să fie deja într -o predispoziție de a comite acte violente.
Traficul rutier poate genera stare de agresiune, ce ea ce conduce la ideea că
locuitorii din marile aglomerații urbane au o mai mare sensibilitate față de cei ce
își duc traiul într -un mediu mai prietenos , punându -se tot mai des semnul egalității
între zgomot, forța agresiunii și stres128. Rezultatele studiul ui au mai arătat că omul
are tendința de a fi agresiv indiferent de tonalitatea sunetului: înaltă, medie sau
joasă.
Zgomotul provoacă agresiune și implicit poate conduce la violență întrucât
irită oamenii, oferindu -le acestora doar o singură șansă de a se exprima, de a se
face auziți.
Un rol important în atenuarea efectului agresiv îl are natura, existând o
paralelă directă între mediul înconjurător și incidența stării de agresiune129. Altfel
spus, un mediu liniștit format din elemente de natură pură, poate r educe drastic
intențiile agresive prin faptul că peisajul are capacitatea de a liniști și de a limpezi
gândurile.
Un alt rol determinant în ceea ce privește violența îl are temperatura
mediului înconjurător, studiile realizate reliefând tendința creșterii exponențiale a
fenomenului , pe perioada anotimpului cald130, numărul cazurilor de violență fiind
cu mult mai mare , fapt explicabil prin conexiunile interumane ce sunt mai
numeroase generate pe timpul verii, prin tendința omul ui de a-și părăsi mai des
habita tul personal pentru a interacționa și a -și stabili astfel relații de comunicare cu

127 Studiul ”Effect of noise and perceived control on going and subsequent agressive behaviour ” a fost publicat în
Journal of P ersonality and Social Psychology, 34(5 ), 1976, pp. 774-781
128 D. R. Sherrod, B.S. Moore, ” Environm ental noise, perceived control and agression ”, în Journal of Social
Psychology, 109 , Routledge, New York, 1979, pp. 245-252
129 F.E. Kuo, W.C. Sullivan, Agression and violence in the inner city effects of environment via mental fatique , în
Environment and Be havior, 33(4), 2001, SUA, pp. 543-571
130 J. Simister, E. Van de Vliert: Is there more violence in very hot weather? Test over time in Pakistan and across
countries worldwide , în Pakistan Journal of Meteorology, 2 (4) 2005, pp. 55-70

59
semenii . Numărul de acțiuni violente probabile crește proporțional și din cauza
activității rutiniere, odată cu creșterea temperaturii aerului 131.
Un individ supus unui șoc t ermic, va avea mereu tendința de agresiune față
de semenii săi, va fi tot mai indezirabil, ostil, furios, un stres determinat de căldură.
În strânsă relație cu aceste elemente se află societatea, mediul social, în care
se petrece evenimentul, poziționarea sa geografică și evident nivelul economic la
care se află situată comunitatea în cauză.
Este bine știută legătura dintre nivelul educației individului, categoria socială
din care face parte pe de o parte și actul violent, de cealaltă parte. Oamenii fără
educație, împovărați de grija zilei de mâine, oamenii care aplică legile naturale ale
supraviețuirii pentru a rămâne în viață. Este imaginea societății marginale din
cadrul marelui colos numit megalopolis global. Adunate la un loc, sărăcia, foamea,
proasta e ducație, de care beneficiază locuitorii cartierelor situate la limita
teritorială a marilor orașe, conduc spre un îngrijorător indice ridicat al violenței.
Paradoxal, referitor la aspectul socio -cultural al comunității, se remarcă o tendință
mai agresivă l a popoarele nordice din zona Scandinaviei.
La polul opus se situează comunitățile locale din zona Ecuatorului, mult mai
rezistente la factorul stres al căldurii, datorită adaptării organismului la
temperaturile zonei geografice. Cu cât se îndepărtează de E cuator, populația iese
din climatul său de calm și tinde să devină tot mai agresivă și violența ajungând
până spre ceea ce se cunoaște ca vina culturii sudului pentru violență132.
O altă cauză, amenințarea tot mai reală a creșterii nivelului Oceanului
Planet ar, determină un factor de stres în plus pentru zonele geografice din imediata
apropiere, deșertificarea unor zone odinioară prolifice din punct de vedere agricol,
ceea ce conduce către sărăcirea populației aferente, dar și către foamete.
Coroborate, cele două elemente vor determina în viitorul apropiat o creștere a

131 Ehor Boyanowsky: Clim ate, Aggression and Crime: Worrisome implications of the Ecs -TC Syndrome for a
Changing Environment , School of Criminology, Simon Fraser University, Canada, 2007
132 În SUA, există în anumite comunități, o tradiție culturală specifică conform căreia populați a are dreptul de a
reacționa violent ori de câte ori reputația le este distrusă, tendință întâlnită mai ales în statele din sudul țării.
(conform lui Timothy Hayes în lucrarea The Subculture of Violence in the South , Mississippi State University, 2006:
http://etd.lsu.edu/docs/available/etd -07022006 -123237/unrestricted/Hayes_dis.pdf )

60
migrației masive a respectivelor comunități către zone mai ospitaliere în care
evident vor da peste altele deja instalate acolo. Care se vor vedea în postura de a
apela la forță pentru apărarea a ceea ce au.
Odată cu deșertificarea masivă a anumitor zone, va crește și temperatura
atmosferică , factor prielni c pentru creșterea numărului de zile călduroase, lipsa
unei ciclicități a anotimpurilor în zonele temperat continentale, ceea ce va culmina
cu o creștere a sentimentului de frustrare, cauzată de pierderea condițiilor de mediu
echilibrat și în continuarea celor expuse mai devreme, către un tot mai acut
sentiment de stres generat de căldură (se știe că populația situată pe paralele tot
mai apropi ate de cei doi poli se adaptează extrem de greu condițiilor meteo
extreme: temperaturi caniculare zile la rând, furtuni și mai nou, cutremure tot mai
dese în zone cunoscute până mai ieri ca fiind liniștite din punct de vedere tectonic ).
Toate datele expuse mai sus reprezintă conglomeratul primordial pentru ceea ce ar
putea fi un viitor tot mai nesigur, tot mai violent.
De altfel, o creștere infimă pe scara Celsius , sub un grad, poate determina nu
mai puțin de 24.000 de crime la nivelul Statelor Unite133. O creștere cu 2oC a
temperaturii globale determină un plus la rata criminalității individuale de aproape
15%, în timp ce stările conflictuale de grup se înmulțesc în unele regiuni ale
globului cu nu mai puțin de 50% în unele cazuri134: se remarcă rata crescută a
violenței domestice în India pe perioada sezonului secetos ; în timpul migrației din
Brazilia determinată de vremea ploioasă și un număr tot mai crescut de atacuri și
crime în SUA și Tanzania.135

133 Studiile efectuate în S.U.A. au arătat că pe parcursul verii se înregistrează o rată a criminalității cu 2,5% mai
mare față de cele raportate toamna, iarna ori primăvara. Ac est lucru iese în evidență în verile în care temperatura
aerului este mai mare decât normalul climatologic. Testele de laborator au indicat la nivel psihologic diminuarea
stării de confort a subiecților și amplificarea sentimentelor de ostilitate a acestor a, direct proporțional cu creșterea
temperaturii mediului ambiant. Pornind de la aceste date, specialiștii au ajus la concluzia că orice creștere a
temperaturii oricât de infimă ar fi aceasta poate determina anual un plus de 24.000 de crime la o pupulație de 270 de
milioane de locuitori. ( Craig Anderson, ” Heat and violence. Current directions ” în Psychological Science, 10(1),
Washington, 2001, pp. 33-38)
134 Ibidem, pp. 33 -38
135 Totuși, deși factorul temperatură conduce la o incidenț ă tot mai mare a acestor ev enimente în toate societățile
(comunități analizate în perioadele caniculare), nu s -a putut preciza dacă este și cauza -mamă a recrudescenței
violenței, tot mai mult luându -se în calcul necesitatea unor alte și alte studii pentru a stabili clar corelația di ntre
căldură și numărul mare de atacuri.

61
Contrar așteptărilor, nu vremea este și factorul generator de violență de pe
continentul african, alți factori sociali precum migrația, densitatea populației, rata
mortalității infantile și prox imitatea teritorială de graniță fiind la originea
numeroaselor conflicte civile, înregistrate și mediatizate în ultima perio adă136.

2.3.5 Vestimentația
Specialiștii din domeniul psihologiei au ajuns la concluzia că în relația de
comunicare dintre indivizii realizată la nivel intracomunitar dar și interc omunitar,
unul din elemen tele determinante în stabilirea conexiunii este da t de aspectul
exterior al acest ora, vestimentați a137. Indiferent de cui se adresează, vestimentația a
reprezentat periodic o modalitate de expresie a atitudinii ființei umane conformă cu
tendința modei existentă la nivel de societate la acel moment. Moda est e pe de o
parte proces ul continuu de evoluție la care supus ă imaginea individului în spațiul
public de către designeri i vestimentari138, evoluți e perpetu ă pentru a răspunde
astfel cerințelor și așteptărilor publicului consumator139, dar și un criteriu de
departajare socială.
Ținuta vestimentară a unui individ comunică. Datorită ei se stabilesc relațiile
necesare bunei funcționări a societății, codul adoptat de individ putând oferi celor
din jur informații privind: sexul; vârsta; rangul social; ramura de act ivitate
economică; averea deținută; comunitatea din care provine. Vestimentația a
constituit de -a lungul istoriei unul din tiparele de diferențiere socială, de grup, sau
de clasă muncitoare , cunoscut fiind faptul că persoanele din clasele sociale

136 Halvard Buhaug, ” Climate not to blame for African civil wars ”, în The Proceedings of the National Academy of
Sciences of the USA , Washington, 2010
137 ”În stabilirea relației curente dintre indivizi circa 70% se tra nsmite prin ceea ce se vede, circa 23% prin tonul
conversației, adică ce seaude și doar aproximativ 7% contează fondul mesajului” (Adina Nanu, Ovidiu Buta,
Bărbatul și moda , Editura Polirom, Iași, 2009, p. 19)
138 Moda trebuie privită ca tendința unei societ ăți de a se adapta schimbărilor frecvente survenite în ambient, dans,
muzică, literatură etc, dar și în activități și comportament, în funcție de evoluția și variațiile gustului (Adina Nanu,
Ovidiu Buta, op.cit ., p. 21)
139 În timp, moda în vestimentație a c unoscut o serie de transformări majore, pornind de la modalitatea de promovare
a noutăților adresate publicului (în trecut, noutățile vestimentare erau prezentate la marile spectacole de către
reprezentanții aristocrației, în prezent prin intermediul parad elor de modă) și încheind cu procesul tehnic de realizare
a hainelor (țesături și broderii complicate, inedite și imposibil de realizat manual sau cu tehnologia specifică altor
decenii; utilizare de fibre artificiale, sintetice și mai nolu termoreglabile; folosirea de materiale care își modifică în
funcție de luminozitatea mediul ambiant, nuanța culorii impregnate sau care își modifică chiar și forma).

62
superioa re adoptă un stil vestimentar luxuriant, în confo rmitate cu poziția lor
socială, în contrast cu ținutele indivizilor din categoriile nevoiașe , ori cu
uniformele specifice spectrului economic , mult mai sobre și supuse unei linii
unice, conservator -tradițion alite: muncitorii din uzine se remarcă prin ținuta
formată din salopetă, cizme de cauciuc, bască sau cască de protecție; brutarii prin
bonetă și halat alb; elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal prin uniforme
individuali zate, adaptate conform regula mentului intern existent la nivel de
instituție educațională; doct orii prin halate de o anumită culoare î n funcție de
specializarea lor etc.
Asociată îndeosebi violenței în mediul școlar140, vestimentația, ca vector al
agresiunii cu potențial violent nu se raportează doar la acest sector al societății
contemporane. Ipostaze similare pot fi întâlnite și în celelalte domen ii ale
activităților economice, în special în zona relațiilor cu publicul , sub forma unei
violențe de ordin vizual . Aici, o ținută opulentă , extravagantă, neadecvată mediului
de lucru poate fi generatoarea unei stări tensionate atât în mediul de lucru
instituțional intern cât și în relația pe care funcționarii o au cu cetățenii, întrucât
îmbrăcămintea reprezintă un indicator al statutului soc ial al celui care o poartă.
Un rol esențial în limitarea efectelor agresive determinate de ves timentației îl
deține cromatica ținutei adoptate de un individ. Culoarea hainelor este cea care
acționează la nivel de subconștient determinând în funcție de int ensitatea ei ,
agitație , sau dimpotrivă calm și relaxare.141 Pornind de la ignorarea importanței
cromaticii vestimen tației aleasă de individ pentru afișarea în spațiul public,
combinarea, fără a respecta o logică anume, a mulțimii practic in finite de nuanțe,
se poate formula una din premisele generatoare de agresiune vestim entară.

140 Ținuta afișată de elevi în mediul școlar, mai extravagantă, mai opulentă, mai stridentă din punct de ved ere
coloristic, coafurile, machiajul în aceeași notă, sunt considerate de către educatori și formatori drept aspecte ce pot
genera stări conflictuale în interiorul colectivității. Pe de o parte stări de frustrare din partea colegilor care din
motive financ iare nu își pot permite hainele și accesoriile afișate de făptuitori. Pe de altă parte, atitudine de
respingere a acestora. În unele situații pot apărea stări de disconfort create în timpul orelor de curs de către
zgomotele produse de pantofii cu toc meta lic, cercei, lanțuri etc, accesorii întâlnite la vestimentația elevilor.
141 Culoarea roșie este cea care determină intrarea într -o fază de alertă a organismului, prin excitația generată la
nivelul sistemului nervos simpatic responsabil cu stimularea activi tății inimii, a aparatului respirator etc. Culoarea
albastru -marin determină intrarea organismului în starea de relaxare caracteristică intensificării activității din zona
parasimpatică.

67
etc. Pentru aplanarea situației soluția găsită de către educatori și formatori s -a
concretizat în crearea unei uniforme unice/individuale care să identifice fiecare
instituție școlară în parte, idee rapid adoptată de elevi care au văzut în măsura luată
drept o șansă de a -și arăta apartenența la un grup . Stilul vestimentar este unul mai
puțin conformist dar cu elemente specifice spațiului șco lar în care activează elevii.
O astfel de uniformă anulează practic ideea tradiționalismului vestimentar conform
căreia toți elevii trebuie să poarte același model/tipar asemeni muncitorilor din
fabrici, amintiți anterior, creionând imaginea unei libertăți democratice de
exprimare , a egalității de șanse și a sexelor. 158

2.4. Rolul p ublic ului și al mulțimii în propagarea violenței
Pentru a înțelege mai bine rolul publicului, al mulțimilor în propagarea
violenței, trebuie înțeles individul , judecățile sale care ”nu se sprijină pe cercetări
sau deducții logice, ci sunt, cel mai adesea, expresii dogmatice acceptate sub
autoritatea părinților, profesorilor, bisericii și liderilor sociali, economici și de altă
natură.”159
Publicul poate fi definit ca o entitate om ogenă, structurată după un set de
norme și reguli bine stabilite și unanim acceptate de către membri care acționează
organizat spre îndeplinirea unui deziderat comun. Publicul nu acționează haotic și
rămâne fidel scopului stabilit inițial, influențat fiind de liderul/liderii pe care îl/îi
urmează. Publicul nu trebuie confundat cu poporul, lumea întreagă. În funcție de
prioritățile zonale se pot distinge mai multe tipuri de public:

158 Asociată violenței vestimentare regăsim violența olfactivă generată de utilizarea neconformă ca dozaj și
intensitate a parfumului, deodorantului în spațiul public. Codurile vestimentare nu vorbesc și nu cup rind elemente
care să ofere o perspectivă asupra modului de combatere a acestui tip de violență, decizia fiind una exclusiv a
individului. Pe lângă disconfortul creat celorlați indivizi aflați în proxima vecinătate a agresorului (mijloace de
transport în c omun, spații publice comerciale, baruri etc), utilizarea, sau dimpotrivă neutilizarea unui
parfum/deodorant/săpun poate avea consecințe și asupra stării de sănătate a individului. La ora actuală coexistă pe
piață patru tipuri de parfum: apa de colonie ; apa de toaletă , apa de parfum și parfumul (diferența între cele patru
forme este dată de concentrația uleiului aromatic, de la 2, 5 % în cazul apei de colonie, 4 -8% la apa de toaletă, 15 –
18% pentru apa de parfum și între 15 -30% pentru parfum). Proveniența lor este fie de origine animală, fie de origine
vegetală. Inițial tendința producătorilor de parfum a fost aceea de a oferi produse distincte pentru bărbați și femei,
ulterior în urma transformărilor survenite la nivel de mentalitate colectivă, prin pris ma ad optării unor elemente
feminine de către bărbați și vicerversa (androginizarea ființei umane), feminismul și masculinul în industria
parfumeriei au fost înlocuite de alte elemente aflate în sfera tinerescului, care pun accentul pe latura emoțională.
(Adina Nanu, Ovidiu Buta, op.cit ., p. 265)
159 Edward L. Bernays, Cristalizarea opiniei publice , Editura comunicare.ro, București, 2003, p. 74

68
local;național ;transcontinental etc. Dintr -o altă perspectivă se pot întâlni publicuri
formate în jurul unor discipline sportive, ori având ca pasiune muzica sau arta .
Totodată , publicurile se pot forma în jurul mijloacelor de informare în masă sau în
mediul online , în rețelele sociale .

2.4.1. Public. Taxonomii
Există mai multe ti pologii de clasificare a publicurilor care țin de atitudinea
comportamentală a membrilor săi și în acest caz publicurile se împart în:
a) publicuri active dedicate tuturor problemelor societății din care fac
parte;
b) publicuri apatice, sau inactive;
c) publicu ri concentrate asupra unei singure probleme;
d) publicuri interesate de informațiile masmedia și a căror agendă zilnică
e creată în funcție de mesaje transmise de presă .160
Din perspectiva relației pe care publicul o are în raport cu comunicatorul de
idei publ icul poate fi intern (format din persoane aflate în interiorul organizației
din care face parte comunicatorul) și extern (parteneri, alte instituții publice ori
private). Publicul își poate exprima opinia cu priv ire la temele supuse dezbaterii în
moduri di ferite în funcție de efectul pe care tema respectivă îl are asupra existenței.
În acest caz, își exprimă acordul și se identifică drept grupul de sprijin, poate
dezaproba ideile expuse și atunci devine grup opozant, sau poate rămâne indiferent
la mesajul r eceptat și devine grup neutru161.
După caracterul geografic publicurile sunt:
a) publicuri naționale (include angajații presei locale, naționale,
comunitatea din arealul dat, reprezentanții instituțiilor ce administrează zona
respectivă, investitorii și cons umatorii);162

160 Marcela Monica Stoica, Introducere în relații publice , Editura Pro Universitaria, București, 2010, p. 146
161 Ideea îi ap aține lui Fraser P. Seitel care în stabilirea caracteristicilor specifice fiecărei categorii în parte, a apelat
la principiile matematicii conform cărora un element poate aparține mai multor mulțimi concomitent. Tot după el,
publicul se poate împărți în public tradițional (dedicat valorilor deja existente) și public viitor ce urmează a adera la
principiile organizației).
162 Cristina Coman, Relații publice – principii și strategii , Editura Polirom, Iași, 2006, p. 26

71
Trei sunt problemele care adună la un loc mai mulți indivizi creionând
dimensiunile unei mulțimi168. Acestea se raportează la problemele de cogniție cu
care se confruntă posibilii membri, aflați în căutarea unei soluții pentru dilemele de
grup ivite (solu ția există, sau este în curs de descoperire ), dileme care privesc
aspecte legate de coordonare generală , toți participanții urmând să adopte aceeași
formă de comportament pentru reușita planului stabilit (tranzacție importantă,
comportament în trafic) și o a treia dimensiune privind cooperarea între membrii
echipei , încercându -se eliminarea elementelor sociale egoiste sau neîncrezătoare
care ar putea îngreuna reușita planului (forme de protest social).
Pentru a funcționa eficient mulțimile trebuie să benef icieze de premise ale
existenței favorabile desfășurării acțiunilor propuse, un set de reguli care să
mențină ordinea, disciplina și coeziunea internă, norme care să ofere posibilitatea
fiecărui membru dreptul de a -și expune viziunea, indiferent de gradul său de
cultură, inteligența grupului fiind în directă legătură cu capacitatea individuală cu
mult mai diversificată a indivizilor care îl compun de a găsi soluții pentru scopul
comun.
Iritarea, starea de nervozitate, po t apărea în clipa în care individul simte că
planurile sale nu mai corespund realității din teren și de cele mai multe ori apare
alternativa părăsirii fără violență însă, a mediului respectiv. Grupul/m ulțimea din
care acesta provine a ajuns într -o fază a supraomogenizării, etapă în care apa re
gândirea de grup și premisa pentru respingerea oricărei idei de inovare și de
evoluție a mulțimii respective. Mulțime poate considerată și ”o adunare destul de
numeroasă de oameni care intră în interacțiune directă unii cu alții într -un spațiu
public”.169 Relațiile interumane sunt, prin urmare, motorul societății. Îi dau acesteia
viață și o întrețin; fără acestea nemaiputând vorbi de viață socială, economică sau
culturală, mulțimile reprezentând parte integrantă a comunităților din marile
aglomerații urban e.

168 James Surowiecki, Înțelepciunea mulțimilor , Editura Publica, București, 2011, pp. 17 -18
169 Anthony Giddens, Sociologie , Editura All, București, 2000, pp. 548-549

72
Aglomera rea/mulțimea, este eterogenă. Indivizii care o compun se află , de
regulă involuntar, în același loc, conștienți unii de ceilalți, dar cu interese total
opuse.
Totuși , mulțimile se pot forma și voluntar, sub auspiciile unor
îndemnuri/chemări, sp ectacole, concerte, demonstrații, sau în momente de panică
generate de catastrofe ale naturii ori de mâna omului.
Deodată, de la eterogenitatea idealului general se ajunge la un crez comun,
cu această ocazie mulțimea tinzând spre un comportament unitar. Oa menii își
exprimă la un loc nemulțumirile, dau frâu liber frustrărilor acumulate de -a lungul
unei perioade de timp și cer cu toată convingerea lor schimbarea lucrurilor. Cer
demisia celor vinovați, salarii mai mari ori implementarea unui sistem de reforme
benefic. Dar, în multe alte cazuri, mulțimile militează pentru susținerea unei
anumite persoane sau pentru protecția mediului. Considerate a fi extrem de
periculoase întrucât, de la un anumit punct psihologic vorbind, acestea nu mai pot
fi controlate efici ent, de cele mai multe ori autoritățile le ignoră sau le pun la zid
tocmai, spun ele, pentru a evita efectele distructive generate de neîndeplinirea
obiectivelor propuse.
La fel se întâmplă și în cazul mediului virtual. Și aici se poate vorbi despre o
mulțime de oameni, una conectată prin intermediul rețelelor de internet. Oameni
care intră în interacțiune unii cu ceilalți, fac schimb de idei, crezuri și la nevoie
generează atitudini și comportamente asemănătoare unor grupări prezente în viața
reală, în spa țiul public real.
O simplă situație poate decla nșa o acțiune mai amplă la care să adere un
număr important de indivizi care apoi, mânați de aceleași sentimente și idei, să
aspire spre realizarea unui ideal generat de acea întâmplare care i -a adus împreună
în același loc170.
Mulțimea acționează precum un spirit colectiv, ca o entitate bine definită.
Dacă în cazul mulțimii din spațiul real apar lideri care insuflă o anumită nuanță

170 Gustave LeBon, op.cit , pp. 9 -11

73
crezului comun, fapt atât de drag și plăcut oamenilor din planul politic care își pot
implementa subtil ideile proprii, nu același lucru se întâmplă în mediul virtual,
acolo unde nu anumiți lideri sună adunarea, ci multitudinea vocilor la unison,
formată din frustrările comune ale utilizatorilor care nu acceptă ca lumea politică
pe car e ei o contestă cu toții, să intre în rândurile lor. Mulțimea virtuală este una
emancipată, ale cărei nemulțumiri nu mai pot fi satisfăcute de simplele promisiuni
făcute de anumite personaje din viața publică. Psihologic, mulțimea din online a
atins acea l imită a răbdării , fapt pentru care clasa politică evită pe cât se poate
contactul cu astfel de entități171.
Ca și în cazul lumii reale și în mediul virtual sentimentele și acțiunile sunt
contagioase. Individul își poate, prin urmare, sacrifica interesul per sonal în
detrimentul celui colectiv. Ba mai mult, sub influența mentalului mulțimii, poate
ajunge să comită diverse acte contrare voinței, credinței sale, el supunându -se
întru-totul direcțiilor prestabilite ori stabilite ulterior, nemaiținând cont de prop riile
obiceiuri.172
Omul din mulțime poate fi pur și simplu fascinat de cele întâlnite, văzute sau
simțite în grupul din care face parte . Voința și discernământul dispar, el devenind
parte integrantă în sistem. În aceeași măsură în care anumite simțuri sun t anihilate,
pe același regim de frecvență altele sunt amplificate. Individul se poate transforma
radical: dintr-un ins aflat pe o treaptă superioară a civilizației , devine unul care
abia pășește în civilizație.
De cele mai multe ori, mulțimea a acționat, sau acționează, asemeni unui
“animal social”173, de cele mai multe ori acțiunile acestuia generând violență,

171 Și tot din această cauză, pornind de la teoriile emise de Freud, aprofundate de Edward Bernays și aplicate pe
masele populare, autoritățile politice au demarat un amplu proces de subjugare a mentalului colectiv prin detur narea
atenției acestuia de la problemele cotidiene importante, minimalizând și căutând mereu pretexte pentru
implementarea anumitor decizii menite a le spori puterea. Se știe că un popor slab, obosit, bolnav și cu o educație
precară, este unul mai ușor de controlat.
172 Herbert Blumer în eseul său ” Outline of collective behavior ” pomenește de o uniformizare a idealurilor
participanților, de implicare a crezurilor și de o reacție la unison a colectivității asemănătoare răspândirii virale a
unui microb. Altfel spus, individul devine apt pentru sacrificiul suprem în numele țelului comun (Herbert Blumer în
Readings in Collective Behavior , by Robert R. Evans, Chigaco 1969, p. 77)
173 Serge Moscovici, Epoca maselor. Tratat istoric asupra psihologiei maselor , Editura I nstitutul European , Iași,
2001, pp. 13-14

74
întrucât oamenii au tendința de a -și exterioriza în acțiune, pasiuni, frustrări,
sentimente, vise, sub diverse forme de exprimare. În plus, mulțimea capătă o aură
de ușoară invincibilitate. Are impresia că numărul mare de participanți îi conferă
puterea supremă, niciunul dintre participanți neasumându -și un rol principal
indiferent că în individualitatea lor sunt oameni cu funcții de răspundere, în
mulțime cu toții fiind egali.
Mulțimea este mereu impulsivă, schimbătoare, irascibilă174, adeseori
irațională. Aceasta este mai mereu intolerantă, autoritară și mai ales conservatoare.
De aceea, foarte mulți lideri ce au încercat să impună anumite directive mul țimilor,
au fost apostrofați, huiduiți și alungați de la tribună. Ceea ce le -a lipsit sau le
lipsește în prezent celor ce vor să se impună ca lideri este carisma. Un lider politic
carismatic poate să atragă mulțimea alături de el, spre deosebire de un altu l, aflat la
polul opus. Mulțimea are nevoie de un lider sau de lideri puternici, determinați,
care știu ce să obțină pentru bunăstarea celor care fac parte din ea.
De cele mai multe ori realitatea prezentată la nivel de mulțime poate să fie
una deformată. Ori intenționat, ori ca urmare a limitării intelectuale ce se
instaurează, după cum afirmam mai sus, la nivel mental colectiv. Iraționalul este
cel care decide care realitate trebuie crezută: un periculos joc care poate genera
foarte ușor violență.
Dintr -o altă perspectivă, pericolul generat de o mulțime este cel al
imprevizibilului, altfel spus, mobilitatea grupului. Instinctual, participanții pot lua
decizii bruște care să schimbe la propriu direcția de mișcare a mulțimii, generând
situații inedite greu d e stăpânit și de guvernat, mai ales dacă în urma unei
asemenea mobilități, instituții publice au ajuns în mâna hoardelor. Mulțimea nu
acceptă limite impuse, indiferent dacă sunt fizice sau psihice. Sub influența
mentalului colectiv se întâmplă numeroase ac te antisociale care în mod normal, la
nivel individual nu s -ar petrece.

174 Gustave LeBon, op.cit. , pp. 15-17

75
Un individ de unul singur nu ar avea curajul să ocupe clădirea guvernului
spre exemplu, dar în consensiune cu mulțimea, poate să acționeze ca atare.
Pe de altă parte, cu cât numărul pa rticipanților este mai mare, cu cât ideile
simpliste și exagerate sunt mai puternice, ori bănuiala se transformă în fapt
incontestabil, cu atât periculozitatea crește, cu atât violența devine singura metodă
de corectare a situației, pentru că în mulțime, c eea ce este la ordinea zilei se
numește emoție și nu intelect. Aflate în situații de urgență, mulțimile se
transformă, ajungând de foarte multe ori să fie măcinate în interior de lupte interne
pentru supraviețuire sau pentru ieșirea dintr -o anumită stare d e pericol.
De cele mai multe ori violențele stau departe de mulțimi. Ele apar doar
atunci când în preajma cercului lor se ivesc grupări adverse ca interes sau
orientare, altfel oamenii sunt predispuși de cele mai multe ori să evite stările
conflictuale175.
Omul, ca element al mulțimii, reacționează fără discernământ, mai ales
atunci când dorește obținerea unui bun, produs, eveniment, pe care nu ar fi avut
cum să -l posede în alte condiții, ori la care nu ar fi ajuns prea curând. Doar în astfel
de situații se poate transforma radical mulțimea: promoții la supermarket, porți
deschise la un important meci de fotbal etc. Istoria a demonstrat că mai multe
victime au produs îmbulzirile către raioane, tribune, săli, decât în alte cazuri.
Aceste entități sunt animat e de trei caracteristici esențiale pentru existența
lor:
a) sociabilitatea înțeleasă drept capacitatea individului de a stabili și
menține relații sociale pornind de la un set de trebuințe personale psihologice ce țin
de spectrul afectiv, emoțional, control și protecție ;
b) sodalitatea percepută ca reprezentând aptitudinea individului de forma
sau de a se integra într -un grup pe baza unor trebuințe funcționale: obținerea de
bunuri necesare supraviețuirii, protecție în fața fenomenelor naturii ;

175 David Schweingruper, Ronald Wohlstein, The Madding Crowd goes to School: Myths about crowds in
Introductory Sociology Textbooks în Teaching Sociology 33(2), Valdosta State Uni versity, 2005, pp. 136 -153

76
c) socialitatea , sau capacitatea individului de a se integra în viața socială a
unui grup și de a participa activ la activitățile acestuia .176
Individul din mulțime poate fi privit ca un tip „ivit pe neașteptate într -o
civilizație îmbătrânită. În școli, cu care se mândreau cei din secolul trecut, nu s -a
putut face altceva decât să se predea maselor tehnicile vieții moderne, dar nu s-a
reușit și educarea lor li s-au dat instrumente pentru a trăi intens, dar nu și
sensibilitate pentru marile îndatoriri istorice; li s -au inoculat în mod violent
orgoliul și puterea mijloacelor moderne, dar nu și spiritul. De aceea nu vor să aibă
nimic comun cu spiritul”177. El știe să mânuiască noul, e atras doar de lumea
materială, uită de trecutul său istoric și pare tot mai rupt de comunitatea spir ituală.
El apa re sub masca unui individ rebel , mereu nesupus regulilor sociale, un ins
barbar care încearcă să își impună ideile prin cele mai rudimentare mijloace
posibile. Este proiecția marilor dictatori ai planetei, simpli produși cantitativi ai
mulțim ii care, pretinzând că știu foarte bine cum trebuie să guverneze îndreaptă
națiunile spre haos, colaps ori războaie. El se poate asocia în grupuri178,
colectivități179 sau organizații180 în funcție de aspirațiile de moment ori a celor
proiectate în viitor.

176 Dumitru Cristea, op.cit , p. 5
177 ”Omul –masă ”, în viziunea lui José Ortega Y Gasset , Revolta maselor , Ediția a III -a, Editura Humanitas, 2007 p.
86
178 Grupul reprezintă o entitate socială alcătuită din indivizi care ”interacțione ază direct pe baza unor reguli
acceptate și se recunosc ca membri ai unei entități distincte, într -un anumit moment și loc” (Dumitru Cristea, op.cit. ,
p. 6)
179 Colectivitățile sunt entități formate pe baza ”unor principii și norme general acceptate”, fără u n contact efectiv
între membri (cazul etniilor, credincioșilor etc). ( Ibidem , p. 6)
180 Organizațiile sunt formațiuni create deliberat cu un scop bine întemeiat. ( Ibidem , p. 6)

81

Tabel 1. Clasificare a mulțimilor188

Societatea își are, psihologic, limitele sale și prin urmare, ciclic, își
generează autodistrugerea. Rezultatul jocului conducător -supus poate fi unul de

188 Această clasificare a mulțimilor a avut la bază ideile formulate de mai mulți specialiști printre care și Gustave L e
Bon, op.cit, pp. 77-79 Tipuri de mulțime Caracteristici
Mulțimi ce activează în spațiul real mulțimi de tip stradal, comercial; mulțimi animate
de crezuri comune: religioase; politice; economice
etc
Mulțimi din spațiul online ”unitate prin diversitate” ( mulțimi alcătuite din
indivizi de diferite facturi, cu diverse orientări,
animați de un crez anume)
Mulțimi spontane Aceste entități se caracterizează prin
circumstanțialitatea determin atoare pentru
reunirea mai multor indivizi în același spațiu (cozi
la casa de bilete, la supermarket etc).
Caracteristică acestor mulțimi este dimensiunea
efemeră a lor în raport cu timpul.
Mulțimi psihologice Caracterizate prin dimensiunea comună a gând irii
și orientării celor care le formează (judecători,
microbiști, polițiști etc)
Mulțimi organizate Alcătuite din persoane ce participă deliberat la o
acțiune
Mulțimi comunitare Formate din oameni ce aparțin unei anumite etnii,
rase, culturi
Mulțimi et erogene Anonime: mulțimi de stradă; Neanonime: întruniri
politice
Mulțimi omogene Secte (clase politice, ordine religioase etc)
Caste (militari, preoți, muncitori)
Clase (burghezi, țărani)

82
eliminare definitivă din scenă a unuia, sau altuia dintre actanți. Însă se pot ivi și
situații în care, în timpul procesului, sunt respinse doar anumite părți dintr -un
sistem, cele mai violente, sau cele mai deranjante, așa cum reiese din unele lucrări
privind teoriile violenței civile189.
Scene de violență mai pot fi generate și atunci când în rândul masei
elem entele de referință nu mai corespund, când intensitatea schimburilor de opinii,
în contradictoriu crește, sau din cauza degradării tot mai accentuate a societății.
Mișcările maselor au în acest caz drept scop reformarea întregii societăți. Deși
multe se do resc a fi pașnice, apar și inerentele conflicte care se pot solda și cu
victime de ambele tabere.
Atunci când masele sunt determinate în a -și îndepărta, violent, liderul
despot, organizatorii acțiunii trebuie să țină cont de resursele umane pe care le au
la dispoziție, de cele financiare și, mai ales, de capacitatea de organizare a acestora
pentru ca planul să reușească190. La toate acestea se adaugă momentul oportun
punerii planului în acțiune. În plus organizatorii se pot lovi și de variabilele
inerente or icărui eveniment, acele variabile date de neprevăzut, de
imprevizibilitatea oferită de realitatea din teren191, ori cea dată de factorul timp, sau
de rezistența arătată de liderul ce urmează a fi înlăturat de către mase. De foarte
multe ori, acțiunile în cau ză se soldează utilizarea din plin a forței .

2.5. Scurte c oncluzii
În cel de -al doilea capitol al lucrării ne -am propus să conexăm elemente din
sfera socialului, psihologicului, mediul înconjurător etc pentru a pune în valoare
legăturile directe dintre e lementele nominalizate în cuprinsul capitolului și
propagarea fenomenului de violență la nivel planetar.

189 James B. Rule prin lucrarea sa „ Theories of Civil Violence ” încearcă să prezinte o altfel de imagine a violenței,
alta decât cea zug răvită de teoreticienii adepți ai gândirii marxiste. Rule, spre deosebire de gândirea acestora
conform căreia violența maselor are ca unic scop schimbarea societățiii civile, vine și afirmă că situații de revoltă se
pot ivi și în momente de liniște social ă, când societatea funcționează la parametrii normali.
190 Charles Tilly, From mobilization to Revolution , Random House, New York, 1978, pp. 52-90
191 James B. Rule, Theories of Civil Violence , University of Chicago Press, Chicago, 1989, p. 179

83
Așa cum am evidențiat, există o strânsă legătură între mediul social din care
provin potențialii agresori care pot manifesta tendințe autodistructive c oncretizate
în acțiuni sinucigașe sau de automutilare, ori care își pot canaliza stările agresive
asupra celor cu care interacționează direct. Actele de violență comise pot fi
individuale sau colective, se pot produce în spațiul public, sau în cel privat ș i mai
nou în cel virtual.
Pe parcursul capitolului am menționat studii de specialitate, lucrări ale unor
renumiți specialiști care susțin rolul fiecărui factor în parte, sau aflat într -o relație
de interdependență, în generarea, propagarea și menținerea un ei stări conflictuale,
propice apariției violenței. Ca noutate, am încercat să evidențiem rolul climei în
acțiunea agresivă a unei comunități prin prisma schimbărilor meteo determinate de
încălzirea globală. Astfel, raportându -ne la acest element, trebuie să atragem
atenția asupra unei posibile recrudescențe a violenței în anumite zone ale planetei
supuse unor fenomene meteo extreme care pot determina metamorfoze majore ale
mediului înconjurător din punct de vedere geografico -economic.192
De asemenea, în tim pul cercetării am descoperit că mediul virtual reprezintă
punctul de întâlnire al nemulțumirilor și frustrărilor indivizilor, internetul devenind
o reală tribună de exprimare pentru aceștia și un promotor pentru acțiuni concrete
în spațiul real pentru uti lizarea forței este una din metodele de a se face auziți.193

192 În perspectiv a accentuării procesului de încălzire globală, societatea contemporană se poate confrunta în viitorul
apropiat cu o criză alimentară majoră determinată de deșertificarea unor zone în prezent cu mare potențial agricol,
ori inundarea acestora ca urmare a cre șterii nivelului Oceanului Planetar. Aceste date, coroborate cu indicele
demografic din statele sărace, vor conduce la o amplificare a violenței în unele comunități care se vor vedea nevoite
să lupte pentru supraviețuire. În plus, factorul poluare contribu ie și el la generarea unei stări generale de neliniște și
tensiune socială.
193 Mediul online poate fi periculos în măsura în care utilizatorii devin dependenți de lumea virtuală, de jocurile
pline de violență în care se angrenează, posibilitatea de a nu ma i discerne între real și ireal, între lumea virtuală și
cea reală fiind tot mai mare cu cât vârsta utilizatorilor scade, cu cât accesul la astfel de conținut este facil copiilor.

84

CAPITOLUL III. FORME ALE VIOLENȚEI

3.1. Violența în spațiul public

3.1.1. Violența politică
Violența își diversifică proveniența, natura, forma, aplicabilitatea și
gravitatea odată cu înch eierea contractului social și formarea statelor. În contextul
renunțării la dezvoltarea și utilizarea mijloacelor propri de apărare și prin
acceptarea unui set de îndatoriri colective, statul dezvoltă o componentă
protectoare la nivel de comunitate, care a trage după sine formarea unui set de legi
care să sancționeze abaterile individuale sau de grup și crearea unei formațiuni
armate care să asigure, prin acte de violență legitime, siguranța și bună -starea.
Având, atât la bază, căt și la vârf, individul, sta tul își arogă trăsăturile
acestuia. Inițial prin intermediul unui pater familias (conducător) și mai târziu prin
structurile statale moderne (guvern, parlament, partide etc.) violența devine o
caracteristică omniprezentă a societăților. Statul în sine, pri n apariția sa, produce
un dezechilibru, posibil declanșator de violențe, prin crearea și sporirea
inegalităților sociale. Clivajul interuman determină apariția inechității și absența
egalității. Plecând de la Machiavelli care “sugerează că natura relațiilo r politice
este setea de putere, dorința de a domina; de aici conflictul dintre elite (dominante)
și mase (dominate)” și ajungând la Hobbes care “arată că natura relațiilor politice
este lupta pentru resurse (totdeauna insuficiente)”194 descoperim natura vio lentă
intrinsecă a individului și implicit a statului.
Singura ființă născută pentru prietenie, înzestrată cu darul vorbirii și al
rațiunii, cu înclinare spre artele liberale și cu pasiunea cunoașterii195, omul, a
deprins reacțiile violente și agresive ale a nimalelor și le -a însușit și le -a transformat
în stil de viață. Violența dobândește astfel o caracteristică bivalentă de declanșare:

194 Adrian -Paul Iliescu, Introducere în politologie , Editura All, București, 2 002, p. 43
195 Erasmus din Rotterdam, Despre război și pace , Editura Incitatus, București, 2001, p. 9

85
pe verticală și pe orizontală. Manifestarea ei nu dezvoltă însă o trăsătură imuabilă.
Actele de violență, indiferent de poz iția și direcția pe care le ocupă pe axele de
declanșare, dezvoltă un comportament de interdependență, determinându -se,
influențându -se și/sau intersectându -se.
Impulsul declanșării pe verticală a manifestărilor violente este condiționat de
acțiunile extre mității superioare a societății (conducătorului, guvernului,
parlamentului etc) care diseminează pe orizontală, la nivel de individ, o gamă
variată de nemulțumiri, ce aduc atingere planului economic, educațional, medical,
etnic, cultural, religios etc. Imp actul acestei direcții de manifestare este unul
covârșitor, angrenând în declanșarea și escaladarea sa un număr însemnat de
indivizi și bunuri materiale, culminând în majoritatea cazurilor cu o instabilitate
politică și socială, cu un declin economic și o stare de fapt incertă, care poate
declanșa reintrarea în bucla conflictuală, abordând ca punct de plecare un alt
subiect cu un grad mai mare sau mai mic de importanță față de cel precedent. În
acestă etapă pot lua naștere acțiuni violente cu punct de decla nșare pe orizontală (la
nivel de mase), fără a implica o presiune descendentă exercitată de clasa
conducătoare. Efectul secundar (un nou conflict), declanșat ex abrupto dezvoltă o
tendință ascendentă, de întoarcere la cauza declanșatoare a efectului primar (primul
conflict).
Finalizarea ciclului de perturbații socio -politice poate presupune o gamă
variată de acțiuni, atât pe orizontală, la nivel de sferă politică, cât și pe verticală, de
la aleși la alegători și implicit pe orizontală, la nivel de individ, printre care:
apelarea la violența legitimă a statului și aplicarea acesteia prin : intermed iul
armatei, jandarmeriei etc; asigurarea unui climat politic stabil; implementarea unui
set de măsuri care să aplaneze nemulțumirile participanților la destabiliza rea
socială etc.
Un statut special revine intervențiilor armate de instaurare și/sau restabilire a
ordinii și păcii într -un areal geografic dat , de extindere teritorială, de asimilare a
unor teritorii care să asigure o poziționare geostrategică pe harta re lațiilor

86
internaționale etc. În aceste cazuri, violența parcurge o direcție de propagare
diferită. Având la bază un sistem internațional anarhic, acțiunile violente se
declanșează pe orizontala verticalității superioare (la nivel de guverne), între două
sau mai multe state și presupun neutralizarea unuia dintre actanți și instaurarea
unei conduceri care să favorizeze interesele statului/elor învingătoare. Măsurile
luate duc la declanșarea unei stări conflictuale pe orizontala verticalității inferioare
(la n ivel de indivizi). Însă, repercursiunile nu au un caracter local strict. Se pot
extinde la nivel regional și/sau global prin apariția consecințelor, în special, de
natură economică și de reorientare a interesului național.
Natura și gradul de implicare a populației și resurselor, fiind direct
proporționale cu efectele acestora, permit clasificarea mișcărilor violente cu
amprentă politică în acțiuni violente cu implicare politică directă și efect amplu:
a) revolta și violența urbană (spontane sau organizate);
b) rebeliunea armată sau/și rezistența (conflictele militare din Afganistan,
Irlanda de Nord, Georgia europeană, state din Africa);
c) revoluția și contrarevoluția (Revoluția de la 1789, Marea Revoluție
Roșie a lui Lenin, revoluțiile de “catifea” ori violente d in blocul estic european);
d) starea de teroare sau represiune;
e) terorismul transnațional sau internațional (atentate cu bombe, asasinate
etc);
f) războiul civil;
g) războiul convențional;
h) războiul nuclear.196
În cazul în care societatea se confruntă cu a cțiuni viole nte cu implicare
politică indirectă și efect redus , acestea pot fi întâlnite sub forma :
a) actelor izolate de sabotaj sau a atacuri lor asupra proprietății;
b) războiul ui gangsterilor și vendetel or;
c) terorism ului politic intern;

196 Ion Marin, Violența politică – între armă și cuvânt , Editura Fundația “România 2000”, București, 2008, p. 19

87
d) luptelor gherile lor locale;
e) răscoal elor;
f) raiduri lor de tip gherilă asupra unor state străine;
g) răpiri lor;
h) luării de ostatici.197
Implicarea și dezvoltarea de către sferele politice a unor comportamente și
reacții violente constante, în plan intern și/sau extern, ar compromite status quo -ul
intern și/sau internațional, declanșând o stare anarhică posibilă reconfiguratoare a
sistemului politic. Acest lucru a condus la aplicarea unui set de tehnici menite să
asigure o stare de siguranță și echilibru temporar, care să permită o acceptare mult
mai f acilă a declanșărilor politice violente, fiind considerate în această etapă
esențiale pentru reintrarea într -un nou ciclu de echilibru.
Mitul , unul dintre primele instrumente politice de preîntâmpinare a
manifestărilor violente indezirabile, a acționat „ca un adevărat tampon (amortizor
moral) între putere și o anumită colectivitate. Șocul nemulțumirilor sau al căderii
iminente a fost aplatizat”.198 Mijloc de manipulare eficient, mitul politic s -a folosit
de o exacerbare a calităților și înzestrărilor actorilo r politici, păstrându -și
însemnătatea de -a lungul secolelor. De la regii sumerieni ai mileniului al IV -lea
î.e.n. care își atribuiau rolul de locțiitori ai divinității supreme și apreciau forma de
organizare politică (monarhie absolută) ca fiind de origine providențială199, până la
totalitariștii secolului al XX -lea care -i confereau partidului unic statutul de singură
soluție pentru stoparea crizelor și falimentelor, variantă a așteptărilor fără
alternativă.200
Sloganul , prin proveniența sa etimologică de sorg inte irlandeză
(sluag’g’ainn) are o încărcătură conflictuală, reprezentând chemarea la luptă201,

197 Ibidem , p. 19
198 Dumitru Lepădatu, Procese ș i fenomene politice , Editura Actami, București, 2000, p. 165
199 Ovidiu Drimba, Istoria culturii și civilizației , vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985, pp. 74 –
75
200 Dumitru Lepădatu, op.cit. , p. 169
201 Sergiu Tamaș, Dicționar politic , Editura Academiei Române, București, 1993 p. 253

88
însă “ca orice mijloace manipulatorii crează și o aparență de legitimitate”202,
inducând în anumite condiții o stare de liniște socială. Caracterul său bivalent de
instigare și recunoaștere, îl face utilizabil atât în stări de schilibru social, de pace,
cât și în perioade de revoltă și războaie.
Legitimitatea , la rândul său, are implicații esențiale în inducerea unui climat
neconflictual. Recunoașterea de drept de c ătre masele sociale a reprezentanților săi
indică existența sau posibilitatea de constituire a unui mecanism de conlucrare a
celor două sectoare (social și politic) în vederea stabilirii și atingerii optime a
intereselor comune, a existenței unui dialog pe rmanent, menit să eficientizeze
dezvoltarea și implementarea de politici, a siguranței economice și a creșterii
armonioase a condițiilor de viață etc.
Legitimitatea prezintă însă o dimensiune instabilă, cu trăsături efemere.
Garantarea ei este strâns legat ă de asigurarea unui context de eficientizare mutuală.
În sens contrar, votul favorabil, de susținere, este retras, garantarea intrând în sfera
ilegalității.
Legitimitatea nu se limitează la spațiul intern al unei comunități, el
extinzându -se în sfera rela țiilor internaționale, statele recunoscându -și, sau nu,
reciproc statutul și suveranitatea. Absența legitimității atrage după sine un
ansamblu de reacții violente, cu caracteristici specifice, în funcție de sfera de
manifestare: revolte, războaie, acte de terorism etc.
Conceput ca un factor determinant de echilibru și stabilitate a raporturilor
interstatale, conceptul de balanță de puter e “a luat naștere formal în istorie în a
doua jumătate a secolului al XV -lea, în Europa (…) într -un mediu internațional
foarte slab conturat”203. Opțiunea pentru constituirea unei configurări de natura
balanței de putere, e strâns legată de existența unei configurații bipolare sau
multipolare în care una din “marile puteri se dezvoltă pe un fundal revizionist (și)

202 Dumitru Lepădatu, op.cit. , p. 173
203 Adrian Miroiu (coord), Manual de relații internaționale , Editura Polirom, Iași, 2006, p. 199

89
devine o amen ințare la adresa securității și statusului tuturor celorlalte mari puteri
ale sistemului”204.
În această circumstanță, statele cu statut defavorabil fac apel la balanța de
putere care presupune încheierea unei coaliții, înglobând astfel puterile lor relative
și transformându -le într -o putere echivalentă cu cea a statului revizionist, scăzând
riscul și probabilitatea unui atac al acestuia205.
Balanța de putere nu își poate demonstra însă eficiența decât pe perioade
determinate de timp. Intrarea sa în stare de co laps este inevitabilă din cauza
trăsăturii violente a umanității, care, sub aspectul interesului național sau a binelui
general, transformă starea de echilibru a sistemului internațional într -o stare
beligerantă. Dovadă stau Prim ul și Al Doilea Război Mond ial și declarația unuia
dintre cei mai reprezentativi oameni politici ai vremii: “Suntem fericiți să luptăm
pentru pacea lumii și pentru eliberarea popoarelor (…) pentru drepturile popoarelor
mari și mici, pentru libera determinare a oamenilor. (…) Civiliz ația însăși pare
pusă în pericol. Dar dreptul e mai presus decât pacea”.206 Utopismul păcii
permanente promovate de idealiști nu a dus mai departe de idealul unei păci
relative susținute de realiști.207 În aceste condiții se dezvoltă noțiunea de dilemă a
secur ității. Termenul concentrează în esența sa imperiozitatea înarmărilor
succesive a actorilor statali. Creșterea arsenalului armat sau a nivelului de
tehnologizare militară a unuia dintre participanții jocului cu sumă nulă, induce în
sistemul celuilalt o sta re de vulnerabilitate, de inferioritate și de lezare a sistemului
de securitate națională și regională.

204 Ibidem , p. 199
205 Ibidem , p. 199
206 Constantin Vlad, Diplomația secolului XX , Editura Fundația Europeană Titulescu, p. 47 – Fragment din discursul
ținut de Woodrow Wilson în fața Congresului, la 2 aprilie 1917
207 Balanța de putere rezistă, dar suferă transformări în ceea ce privește însemnătatea dimensiunilor de interes. În
momentu l de față, “continuă să păstreze o importantă dimensiune teritorială (…) dar începe să prevaleze o
dimensiune militară, tehnologică și economică, în sensul în care ierarhiile de putere la nivelul sistemului
internațional nu se mai stabileau prin calculul t eritorial, al resurselor și populației, ci se luau în calcul criterii precum
dezvoltarea economică, veniturile bugetare, capacitățile militare, inovațiile tehnologice, sub influența decisivă a
revoluției industriale”, ajungând să se transforme în timpul Ră zboiului Rece “într -o aprigă cursă a înarmărilor între
cei doi poli sistemici, dublată de o politică externă expansionistă”. (Adrian Miroiu, op.cit. , p. 207)

90
Efectul unei astfel de acțiuni induce necesitatea permanentă a înarmării și
diminuează tendința de manifestare violentă ca urmare a lipsei reciproce de
informații cu privire la capacitatea arsenalului militar deținut208. Indiferent de
natura actorilor și de scena de desfășurare a acțiunilor lor, locală, regională,
internațională, istoria văzută în plan politico -social, a fost și va continua să fie
marcată de mișcările ciclice stereotipe cu determinare reciprocă: violență –
nonviolență.

3.1.2. T erorismul politico -social
“Proiectat” ca act de violență superioară, prin natura sa amplă premeditată, a
efectivului uman și material implicat, a impactului devastat or afectiv uman,
terorismul determină întrepătrunderea spațiilor public și privat.
Terorism ul, fie politico -social, religios și /sau cibernetic , se declanșează ca
act de violență publică prin vizarea unui efect cantitativ, de interes general, dar cu
perce pere individuală la nivel de spațiu privat. Atingerea directă sau indirectă a
părții ca element generator al întregului generează o stare de labilitate psihologică,
de intimidare graduală, de la individ la grupuri, la mase, la popoare, care
vulnerabilizeaz ă unitatea statală și/sau internațională.
Prin complexitatea sa, termenul de terorism, derivat din latinescul terror,
terroris (groază, frică, spaimă), a fost definit în multe moduri, nereușindu -se
elaborarea unei variante unanim acceptate.
Terorismul poli tico-social, manifestare provenită din aplicabilitatea generală
a termenului de terorism, are dublă direcție de distribuție a factorului declanșator
de violență. Pe de o parte “elementul intențional, este de ordin politic, în sensul că

208 Criza rachetelor din Cuba din anul 1962, a reprezentat însă un moment de cumpănă, marcat de o varietate de
acțiuni care aveau drept scop determinarea capacității de intervenție a celor doi pioni importanți ai sistemului
internațional, Statele Unite ale Americii (SUA) și Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS). Balanța de
putere a suferit o nouă dizolvare odată cu destrămarea și dispariția URSS -ului, producându -se o “mutație” fără
precedent pe scena relațiilor internaționale, apariția unui sistem unipolar. Statele Unite ale Americii obțin statutul de
hegemon, unic diriguitor al lumii. Star ea de fapt evoluează însă spre constituirea unor noi centre de autoritate care să
echilibreze sau să înlocuiască actualul actor dominant. Apariția unei noi balanțe de putere este strâns legată de
capacitatea statelor emergente (Brazilia, Rusia, India, Chin a) de a dezvolta o dimensiune economică superioară, de a
injecta capital autohton pe piețele internaționale, creând o stare de dependență financiară.

91
actul de teroare est e dirijat contra statului, organelor sale sau reprezentanților săi,
împotriva organizației politice statale, sau formei sale constituționale”209, pe de altă
parte, elementul intențional este de natură socială “urmărind impunerea unei
ideologii sau doctrine s ociale sau economice, ori distrugerea unei orânduiri
sociale”210.
Globalizarea, starea de fapt a secolului al XXI -lea, a dus la extinderea
impactului unui act de violență de natură teroristă. În acest context, delimitarea
inexistentă între stare prin interco nectivitatea și interdependența multilaterală face
inexistentă diferența dintre termenii de național și internațional, când se ia în calcul
aplicarea managementului de criză și capacitățile militare și financiare implicate.
Spațiul fizic, prin delimitarea sa teritorială, economică, culturală etc, se
transformă într -un spațiu comun, prejudicierea oricărui perimetru sau element
constituent, aduce atingere tuturor celor implicați.
Paradoxul constă în faptul că în acest spațiu există entități statale care
“simu lează” o deschidere spre restul actorilor politici prin raporturi economice,
prin încheierea de acorduri internaționale, în fapt axându -se pe limitarea procesului
de întrepătrundere ideologică, culturală, considerat ca fiind incompatibil și
inevitabil sort it eșecului.
Deschiderea parțială a statelor, cu precădere a celor din Orientul Mijlociu,
precum și interesele geostrategice occidentale crează un mediu tensionant, cu o
predispoziție ridicată spre acte violente radicale, de natură teroristă, cu caracter
bilateral.
Terorismul nu poate fi caracteristica exclusivă a unor entități dintr -un anumit
areal geografic. Terorismul este un element structural, prezent în fiecare organism
statal sau non -statal, la care se face apel în vederea atingerii unor obiective.

209 Ion Bodunescu, Flagelul terorismului internațional , Editura Militară, București, 1978, p. 37
210 Ibidem , p. 36

92
Componenta declanșatoare și modul de abordare a actului în sine, sunt cele care
diferă și care acordă, sau nu, manifestării violente o trăsătură legitimă.211

3.1.3. Terorismul religios
Sintagma de terorism religios a fost „construită” și promovată de către
instituțiile media prin prisma relației strânse cu dimensiunea politică a fenomenului
de violență.
Între violența politică și violența religioasă există strânse legături,
numeroase atentate comise de organizațiile teroriste având ca punct de declanșare
riposta la adresa intruziunii sau a tentativelor de intruziune a unei puteri statale în
perimetrul de existență al unei entități suverane. Conexarea conceptelor de terorism
și religie decurge din înregimentarea factorilor de acțiune (a indivizilor) într -o
ideologie fundamentalistă.
Protestele religioase, cu puternice accente de violență s -au dezvoltat și
continuă să se manifeste pe două direcții:
a) menținerea liniei clasice a ideilor, legilor și obiceiurilor impuse de
religie, a canoanelor socio -culturale specifi ce zonei islamice și izolarea liderilor
considerați a fi încălcat linia Coranului;
b) conceperea și aplicarea de strategii împotriva țărilor considerate de
fundament aliștii islamici drept vinovate pentru declanșarea și menținerea stărilor
de tensiune din lume a arabă. 212
Conceptul de Războiul sfânt (Jihad -ul), s -a format pe ideea
fundamentalismului, viziune a comunității religioase, putând fi privit ca o luptă
împotriva a ceea ce este contrar literei și spiritului Coranului.

211 Teroriștii acționează în plan bidimensional. Pe de o parte, ei sunt animați de ”spiritul de sacrificiu pentru binele și
fericirea familiei neamului etc; martirizarea”. În același timp acționează psihologic pentru controlul adepților. Ei se
împart în trei categorii: lideri , total dedicați cauzei; activiști , persoane cunoscute autorităților pentru
comportamentelor lor deviante sociopate ori psihopate care se implică în revoltele antisociale ale grupării; idealiști ,
de regulă persoane frustrate, neîmp linite social ori profesionalm folosiți drept armă de luptă. (Stanciu Ion -Aurel,
Fizionomia psiho -socială a terorismului contemporan, în Colocviu Strategic, nr.19/2004 , Universitatea Națională de
Apărare Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitat e, 2004)
212 http://sorinovidiuanghel.blogspot.ro/2009_04_01_archive.html

95
Tinerii din ziua de azi sunt tot mai absorbiți de lumea digitală,
desconsiderând natura, mediu l înconjurător. Ei intră într -un puternic proces de
simbioză cu mediul virtual, ceea ce, precum în cazul sevrajului generat de lipsa
drogurilor, determină odată cu ruperea de online și trecerea în offline apariția unor
stări emoționale și psihice asemănăt oare șocurilor traumatice. Cauza apariției unor
astfel de situației este pusă pe seama faptului că timpul petrecut de tineri în mediul
virtual este folosit de acesta din urmă pentru a rescrie efectiv anumite funcții ale
creierului așa cum se întâmplă la co nsumatorii de heroină, cocaină, ecstasy sau alte
droguri.217
Utilizatorii de internet cărora, de exemplu, le -a fost blocat accesul la rețea au
manifestat stări de agitație nejustificată, ritmul cardiac mult peste limita normală,
la fel și tensiunea. Analize le medicale efectuate au scos în evidență și modificări
ale cortexului asemănătoare, în unele cazuri cu cele generate de boli specifice
creierului precum meningita. Mai mult se pune tot mai mult accent în ultima
perioadă pe un nou fenomen cu implicații neg ative asupra mentalului ”phubbing
phenomenon”.218
Abuzul căruia este supus creierul utilizatorului de internet în timpul
îndelungat pe care acesta îl petrece în fața calculatorului poate produce, așadar, la
nivel de cortex mari transformări: scăderea ratei de atenție, a creșterii inexplicabile
a stării de surescitare și de emoție, ampli ficarea stării de impulsivitate /agresivitate
acestuia, tendința de a obține, asemeni ipostazelor trăite virtual, recompense în
spațiul real. Cei mai mulți dintre copiii utiliz atori ai mediului online ajung să
considere lumea reală ca pe o altă fereastră a jocului/timpului virtual, una pe care o
consideră nu la fel de bună precum cea ireală. Pe lângă anxietate și depresie,

217 Un recent studiu relevă că internetul și noile tehnologii reprezintă sursele principale pentru dezordinea creată la
nivelul psihicului tinerei generații. Tinerii supuși studiului au prezentat grave afecțiuni în momentul în care accesul
la inter net le -a fost blocat, o parte a lor afișând reacții de adversitate față de ceilalți membri, chiar și față de
coordonatorii proiectului, unele mergând până la faza violentă. (Michela Romano, Lisa A. Osborne, Roberto
Truzoli, Phil Reed, Differential Psycholo gical Impact of Internet Exposure on Internet Addicts, PLoS ONE 8(2):
e55162, MIT, United States of America, 2013)
218 Specialiști din domeniul psihologiei aduc în discuție existența unui nou fenomen:” Phubbing Phenomenon ”,
tendința tinerilor de a utiliza tot mai des telefoanele pentru a accesa internetul și rețelele de socializare, privită ca
simptom al dependenței noii generații de aceste mijloace de comunicare în masă.

96
spațiul virtual determină și apariția personalității mul tiple la adolescenți219, sau a
problemelor de atenție și de gândire (lipsa concentrării, ruperea de realitate,
tendința de acționa fără o gândire în prealabil asupra consecințelor etc).
Sectorul educațional reprezintă și el o proiecție perfectă pentru ilust rarea
conceptului de violență. În mediul școlar, violența a existat din toate t impurile și s –
a manifestat prin impunerea unui grup sau altul în detrimentul oponenților.
Pedepsele la adresa agresorilor erau pe măsură: cei în cauză erau fie eliminați
pentru o perioadă din mediu, ori se alegeau adesea cu nota scăzută la purtare.
Prin violență în școală se înțelege orice formă de manifestare a unor
comportamente precum: exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire,
tachinare, ironizare, imitare, a menințare, hărțuire; bruscare, împingere, lovire,
rănire; comportament care intră sub incidența legii (viol, consum/comercializare de
droguri, vandalism –provocarea de stricăciuni cu bună stiință – furt); ofensa adusă
statutului/autorității cadrului didactic (limbaj sau conduită ireverențioasă față de
cadrul didactic); comportament școlar neadecvat: întârzierea la ore, părăsirea clasei
în timpul orei, fumatul în școală și orice alt comportament care contravine flagrant
regulamentului școlar în vigoare.220
Dintr -o altă perspectivă, lucrările de specialitate sintetizează câteva tendințe
asupra formelor de manifestare a violenței în școala contemporană:
a) trecerea de la violența fizică, directă, vizibilă, legitimată și încurajată,
uneori, la forme mai subtile, masc ate sub forma unei violențe de tip simbolic,
situată la nivelul valorilor promovate, la nivelul tipurilor de relații din spațiul
școlii și a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente;
b) proliferarea violențelor în școală care au ca fundamen t diferențele etnice,
religioase, de statut social sau de gen;
c) multiplicarea formelor de violență asupra profesorilor;

219 Elias Aboujaoude, medic psihiatru american, vorbește în lucrarea sa Virtually You: The Dangerous Powers of the
E-personality , despre îngrijorătorul fenomen întâlnit în rândul adolescenților, utilizatori de internet și anume
personalitatea multiplă pe care aceștia ajung să o experimenteze. Autorul amintește printre altele de iluzia
grandomani ei, egoism, impulsivitate, regres infantil, tirania emoției, situații privite ca adevărate cazuri patologice de
tratat în centre psihiatrice.
220 http://www.tineriimpotrivaviolentei.edumanager.ro/

97
d) creșterea numărului fenomenelor de violență gravă în școală, care intră
sub incidența legii (crime, violuri, utilizarea armelor de foc) ca urmare a
escaladării violenței societale;
e) difuzia fenomenelor de violență din afara școlii sau din imediata
apropiere a acesteia, la spațiul școlar propriu -zis. 221
Violența din spațiul educațional reprezintă o formă complexă de exprimare
socială. Are p e de o parte, o determinare pornită din mediul familial, comunitar
dublată de o influență generată de factori psihologici și culturali întâlniți în spațiul
școlii. Violența este un cumul de subviolențe: forma importată din afara școlii în
strânsă conexiune cu cea din interior la care se adaugă violența adulților ( tutori,
profesori etc) asupra elevilor precum și actele de violență ale elevilor la adresa
profesorilor.
Comiterea actului de violență școlară este determinată de mai mulți factori
psihologici: de ordin familial (climat nefavorabil unei dezvoltări corecte din punct
de vedere al educației); de ordin școlar ( supraaprecierea aptitudinilor, divergențe
privind conduita, conflictele între elevi). Acestora li se adaugă aspectele privind
factorii interni ge neratori de violență (frustrări specifice vârstei) dar și elementele
externe din sfera socio -culturală, psiho -afectivă.
Dar nu toți copiii care prezintă stări de frustrare devin și violenți. Unii dintre
ei se retrag într -o dimensiune a realității doar de ei cunoscută, reacționând agresiv
sau violent în clipa în care percep atitudinile celor din preajmă ca fiind agresive ori
pentru a li se comite o nedreptate. Defectul de percepție a realității este cel care
stimulează reacțiile pe care aceștia le vor tran spune în relație cu potențialii
agresori. Ei ”acționează pe baza prezumției de ostilitate sau de amenințare, nedând
prea multă atenție la ceea ce se întâmplă de fapt”.222
Astfel de copii sunt extrem de vulnerabili din punct de vedere al stărilor
emoționale , înclinațiile lor spre ostilitate manifestându -se încă din primele
experiențe, contacte realizate cu mediul școlar. În timp ce o parte a lor reușește în

221 Raportul UNICEF asupra violenței în școli Violența în șco ală, Editura Alpha MDN, București, 2006, p. 55
222 Daniel Goleman, Inteligența emoțională , ediția a 3 -a, Editura Curtea Veche, București, 2000, p. 300

98
primii ani de școală o corectare a comportamentului, cealaltă se confruntă tot mai
des cu stările conf lictuale, fiind incapabili de a stabili relații armonioase cu colegii
ori profesorii și fiind predispuși a deveni delicvenți în perioada adolescenței.
În cazul fetelor, atitudinea lor antisocială rareori se transpune în acte de
violență fizică ci mai deg rabă în adoptarea unei atitudini de protest social prin
gestică și limbaj ori prin începerea vieții sexuale cu mul timp înainte în raport cu
celelalte fete, fapt văzut ca o formă de ”maturizare”, de trecere în lumea adulților.
Transformarea și adaptare g enerațiilor în linia impusă de dezvoltarea
tehnologică atrag după sine acordarea unor noi valențe conceptului de violență,
care nu se rezumă la a fi un act efemer cu acțiune locală. El suferă, prin
intermediul mijloacelor de comunicare virtuale, un efect d e translație din spațiul
real, noul mediu conferindu -i și posibilitatea de a fi reactivat ori de câte ori
utilizatorii, surse de emanare a violenței, sau doar receptori pasivi ai actu lui în sine,
doresc. Importanța acordată actelor care imediat producerii sunt promovate și
descrise pe rețelele de socializare se înscrie în linia narcisismului trasată de
sociologi, psihologi și psihiatri.
În strânsă corelație cu dezvoltarea factorului violență în spațiul real pornind
din mediul școlar se află fenomenul aba ndonului oricărei forme educaționale223 în
formă prematură ( imediat după începerea ciclului de învățământ), fie în forma sa
de maturitate (spre finalizarea uneia dintre formele: preșcolar; primar; gimnazial;
liceal; universitar etc). Elementele favorabile ab andonului, sunt identificate și
catalogate de către specialișt i224 în trei substraturi.
Primul, reprezentat de mediul familial în care sunt incluși dificultățile
materiale, tiparul educațional parental225, modelul fratern226, mediul familial

223 Cel mai recent studiu UNICEF, datat septembrie 2014, indică o cifră de 170.000 de tineri români care
aban donează anual școala, prognoza pentru următorii 10 ani fiind de 500.000 de elevi care vor părăsi mediul
educațional înainte de finalizarea studiilor. (http://adevarul.ro/educatie/scoala/studiu -unicef -19-copiii -romani -nu-
merg -liceu -In-10-ani-rata-abandonulu i-scolar -s-ar-putea -tripla -1_54101d6e0d133766a80379f1/index.html)
224 Conform Bogdan Voicu (coord.) Renunțarea timpurie la educație, posibile căi de prevenire, raportul studiului
„Soluții eficiente pentru prevenirea abandonului școlar: costuri și mecanisme” realizat în perioada iunie 2009 –
decembrie 2009, Editura Vanemonde, București, 2010
225 Cele mai multe cazuri de abandon școlare se înregistrează în familiile cu părinți absolvenți ai ciclului primar sau
gimnazial, cu excepțiile cazurilor în care părinții o feră șansa copiilor de a termina 10 -12 clase pentru a avea mai
multe posibilități de a intra pe piața muncii.

101
3.1.5. Violența sportivă
De-a lungul istoriei, rolul ma rilor evenimente sportive a fost dincolo de
ideea de competiție, în urma căreia cineva trebuia să câștige în detrimentul
celuilalt. La început, sportul era privit ca un eveniment dedicat zeilor într -un ritual
ce implica și sacrul. Alteori onora imaginea și cinstea, milostenia conducătorilor
supremi. Ulterior, avea să se transforme în Jocurilor Olimpice sau Campionatele
mondiale pe diverse discipline.
Dacă pentru unele categorii de public ideea de a lua parte la eveniment este
echivalentul susținerii evenime ntului social în sine, pentru altele, conștiința a
rămas întipărită în ideea ofrandelor din antichitate: grupări care privesc sportul ca
pe o acțiune mult prea ancorată în ideologie. Sportul reprezintă un fenomen social,
o apropiere între membrii comunităț ii dar și între comunități. Fenomenul sportiv
determină transformarea agresivității în efort pentru a atinge în final un scop
respectând principiile concurenței conform unor reguli și tradiții transmise din
generație în generație. Apelând la factorii emoț ionali generatori de pasiune, dăruire
totală unui țel, competițiile sportive contribuie în proliferarea fenomenului
violenței, epoca Imperiului Roman demonstrând înclinația spre agresivitate în
sport: luptele între gladiatori din arenă, aici violența spor tivă reprezentând
contactul fizic existent între sportivi cu scop declarat de intimidare, de scoatere din
joc a adversarului.
Sporturile pot fi grupate în trei mari categorii: combative (lupte, box etc),
elegante (gimnastică, dans sportiv etc) și mecanice (altele decât cele de cazinou:
bowling -ul). Fiecare generează un grad mai mare sau mai mic de s atisfacție în
rândul publicului. B ărbații optează pentru sporturile cu implicații de combativitate,
femeile au ales sporturile elegante. Pariurile, pe care unii suporteri le fac pe
victoria echipei favorite, sporește și ele gradul de plăcere/excitare al acestora
atunci când rezultatul este unul favorabil alegerii făcute.233

233 S.L. Sargent, D. Zillmann, J.B. Weaver III, The Gender Gap in the Development of Televised Sports în Journal
of Sport and Social Issues 22(1) , 1998, pp. 46 –64

102
Violența se poate raporta și la o a doua dimensiune care poate avea o
legătură, la un moment dat, cu acțiunea din teren. O dimensiune în care rezultanta
implică și suporterii în urma unei decizii nefavorabile uneia/unuia dintre
echipe/participanți la joc sau ca urmare a provocărilor galeriilor adverse.
Tipuri de violență în sport :
a) după co mbatanți : între suporteri; între suporteri și jucători; între
suporteri și forțele de ordine; în această categorie nu sunt incluse acțiunile
bețivilor.
b) după caracteristici : violențe spontane: î n funcție de circumstanțe și de
apariția unor factori putern ici emoțional; huliganismul234, violență în formă
organ izată ( fără o legătură directă cu întrecerea sportivă; manifestări violente
generate de nucleul dur al suporterilor unui club ca răspuns la provocările galeriei
clubului rival ); incidentele derulate înai nte de meci și de coordonarea acțiunilor
prin noile tehnologii de comunicare (GSM, internet);
c) catastrofele (prăbușirea tribunelor, morți) : determinate de infrastructura
defectuoasă, de organizare ; de lipsa serviciilor de securitate etc.235
Actele de viol ență se regăsesc pe arenele sportive într -una din formele de
mai sus, individual, sau combinate mai multe între ele și au drept autori elemente
antisociale recunoscuți drept fanatici suporteri ai unei echipe. Cele mai dese
conflicte care se soldează cu vic time, daune materiale se înregistrează în cazul
acelor partide, catalogate de forțele de ordine cu risc maxim, care implică mari
cluburi rivale, ori țări ce își dispută teritorial o anume parte geografică a lumii.
Conflictele între suporteri pot avea loc a tât pe stadion, minimalizate ca efect fizic,
dar active puternic la capitolul ambiental și în afara arenei, pe străzile din preajma

234 Huliganismul reprezintă cea mai activă formă de expresie a nemul țumirii și se materializează de fiecare dată:
indisciplină sau incitare la nesupunere; comportament deviant sau incitant spre violență; atitudine distructivă față de
suporterii adverși sau față de mijloacele fixe existente în tribunele arenelor de joc și u tilizarea acestora pentru a
împiedica desfășurarea activității sportive ori pentru a genera intimidare în rândul galeriei opozante. ( Gheorge
Florian, Prevenirea violenței în sport, Revista de criminologie, de criminalistică și de penologie, nr. 4/2006,
Societatea Română de Criminalistică și de Criminologie, București, 2006, p. 80)
235 Ibidem , p.79

103
stadionului, sălii în care a avut loc evenimentul, în punctele de sosire/plecare a
mijloacelor de transport în comun.
Public ul de pe arene deține un rol important pentru via ța unui club. El este
cel care ajută la consacrarea vedetelor dar și la minimalizarea importanței acestora,
generându -le o stare continuă de insecuritate, de vulnerabilitate pe plan sportiv.
Publicul este acel elem ent care poate inhiba prin comportament capacitatea de
concentrare a jucătorilor din teren, inclusiv pe cei ai echipelor gazdă ce ajung astfel
să prefere meciurile disputate în deplasare.
De cealaltă parte, echipele din teren prezintă publicului un spectacol ce se
înscrie dincolo de linia de demarcație dintre învingător și învins. Interesul
combatanților este acela de a genera o atmosferă dinamică în care interesul
spectatorilor să crească exponențial. ”Cu cât este mai interesant, cu atât mai
numeros va fi publicul, ceea ce determină o creștere a vânzărilor de bilete și a
audienței TV, ceea ce rezultă în profituri mai mari pentru echipe și deci o creștere a
câștigurilor jucătorilor.”236
Publicul participant la manifestările sportive este format din:
a) suporteri ocazionali, pasivi, care vin vin doar pentru spectacol și nu au
spirit colectiv fără cunoștințe temeinice în domeniu;
b) suporteri stabili, activi, pasionați dedicați sportului, culorilor
clubului și care însoțesc echipa în deplasările sale î n țară;
c) suporteri pașnici;
d) suporteri cu risc de violență punctuală;
e) suporteri huligani specializați în violență (nucleul dur).237
Fanatismul sportiv manifestat prin actel e de huliganism poate căpăta aspecte
tragice un rezultat catastrofal pentru echipa susținută: pierderea unui campionat, a

236 James Surowiecki, op.cit ., Editura Publica , București, 2011, p. 151
237 Ibidem, pp. 78 -79

104
unei finale de cupă etc se poate transforma într -o revoltă generală în care anarhia
poate cuprinde străzile unei metropole .238
Dar astfel de situații se înregistrează și cu ocazia altor evenimente: o
demonstrație obișnuită cu alte mize decât cele sportive poate căpăta semnificații
particulare în caz de degenerare când, la adăpostul unor încleștări între
manifestanți și forțele de ordine, apar implicațiile nucleelor dure ale galeriilor
cluburilor cu tradiț ie.
Printre acțiunile considerate ca fiind elemente componente ale violenței
sportive, autoritățile au inclus: tachinările și provocările verbale de orice fel;
scuiparea adversarilor; luptele fără armă; aruncarea cu obiecte (de la monezi și
terminând cu ba nnere și scaune) în teren, spre arbitri, jucă tori sau alți oficiali
prezenți la eveniment; utilizarea de mesaje obscene la adresa suporterilor adverși;
folosirea ilegală a dispozitivelor pirotehnice în afara celor existente în protocolul
semnat cu forțele de ordine (acolo unde s -a semnat așa ceva); utilizarea armelor
letale; provocarea și generarea de busculade.239
Privit ca o puternică industrie a economiei, sportul generând în unele state
ale lumii venituri comparabile cu alte sectoare240, domeniul pare a fi schimbat doar
tehnologia în raport cu ceea ce reprezentau competițiile în trecut.
Violența înregistrată ca urmare a evenimentelor sportive reprezintă o formă
adaptată celei existente odinioară, violența reprezentând un adjuvant, un element
ce marchează i revocabil competiția în sine241.
Sportul reprezintă o cale pentru exprimarea agresiunii ce există și care
trebuie eliberată. În teorie se regăsesc patru aspecte ale problemei care pot constitui

238 Geamurile magazinelor sunt sparte, apar în decor cauciucuri și piese de m obilier aprinse și folosite drept baricade
în fața asaltului forțelor de ordine. Lupte de stradă în care ambele tabere folosesc logistica din dotare pentru a se
impune una în fața celeilalte.
239 http://en.wikipedia.org/wiki/Football_hooliganism
240 R. Todd Je well, Afsheen Moti, and Dennis Coates, Violence and Aggression in Sporting Contests: Economics,
History and Policy , Editura Springer Publishing, New York, 2011, p. 11
241 George Orwell afirma în 1945 faptul că sportul nu are nimic în comun cu ideea de fair -play (joc corect), mai
degrabă având un specific violent dublat de egoism, gelozie ce anulează orice idee de a respecta jocul în sine,
conferind o puternică doză de sadism privitorului. Deși, își au originile în trecutul Antic, al imperiilor de odinioară,
sporturile, mai notează Orwell, nu par a fi evoluat cu nimic față de acele timpuri, în prezent nefiind mari diferențe cu
privire la conținutul lor violent (George Orwell, The Collected Essays, Journalism and Letters of George Orwell,
vol. IV , Editura Martin Seeker &Warburg Limited, London, 1968, pp. 40 -44)

107
sau psihologice, ori libertății altui membru al aceleiași familii, periclitând în mod
serios dezvoltarea personalității lui ori a familiei;
b) abuzul sexual – înțeles ca orice contact sexual nec onsimțit de către
partener, realizat cu sau fără ajutorul forței, prin folosirea unor elemente de
intimidare, amenințare, hărțuire, constrângere;
c) abuzul psihologic sau emoțional – include comportamente inadecvate
manifestate de către agresor, ce conduc la degradarea continuă și la umilirea
partenerului de cuplu sau a copilului, luarea în râs a acestuia prin utilizarea unor
formule de amenințare, de disprețuire sau de insultare publică a acestuia, aducând
prin acțiunile în cauză atingere identității și încre derii în sine. Aceasta poate fi
considerată cea mai distructivă formă de agresiune domestică;
d) abuzul economic – conceput ca fiind un act de control inechitabil
asupra resurselor financiare, culturale sau sociale, de care dispune o familie.
Abuzul economic poate fi perceput ca orice formă de interzicere a membrilor
familiei de a avea acces la educație, la obținerea unui loc de muncă și/sau la
negarea dreptului la proprietate;
e) abuzul social – se află în strânsă legătură cu abuzul economic în sensul
că reuneșt e în aria sa de manifestare toate obstacolele invizibile și intangibile care
opresc membrii unei familii de la îndeplinirea planurilor propuse, sau de la
exercitarea drepturilor oferite de Constituție. Ca elemente ale abuzului social mai
pot fi menționate și glumele neadecvate, criticile privind aspectul fizic sau
capacitatea intelectuală, precum și alte metode de control și supraveghere, ce
contravin normelor și principiilor liberei circulații a individului în societate
(verificarea convorbirilor, controlu l telefonic, urmărirea, privarea de libertate sau
refuzul accesului în căminul conjugal).245

245 Monica Ancuța ( coord.), Stop violența în familie. Cunoaștere, prevenție, intervenție , Program de informare
realizat de Asociația Lumen și Centrul Social pentru Ocrotirea Femeilor Victime ale Violenței Domestice, Direcția
Generală de Asistență Socială și Protecția Copilul ui, pp. 9 -10

108
Violența domestică are repercursiuni deopotrivă, asupra femeilor, cât și a
bărbaților, cu o creștere numerică substanțială a primei categorii, precum și a
subsisteme lor nucleului de bază a familiei, care îi cuprind pe copii și vârstnicilor.
Alături de femei, copiii sunt cei mai vulnerabili la atacurile domestice, în
urma atacurilor repetate cărora le -au fost expuși, fiind necesară condilierea
psihologică de recuperar e, de lungă durată. În ambele cazuri sunt sesizate tulburări
comportamentale, probleme emoționale și mentale.

3.2.2. 1. Violența domestică asupra categoriilor vulnerabile

3.2.2.1. 1. Familia. Portret psihologic
Medii propice dezvoltării actelor agresive g eneratoare de violență domestică
sunt identificabile în toate sferele societății actuale, fără a se ține cont de factori
precum poziția socială, nivelul educațional, situația financiară, vârstă ori
apartenență etnică .
Membrii famiilor predispuse la violenț ă dezvoltă o serie de caracteristici
după care pot fi identificați abuzatorii, respectiv victimele: copii, femei,
vârstnici246.
Agresorul este de regulă o persoană care reacționează impulsiv, cu furie și
izbucniri violente, mascându -și probleme personale pr in blamarea celor din jur,
încercând să rezolve diversele situații conflictuale apelând la violență. O persoană
predispusă la a deveni agresor manifestă dorințe egoiste, are o stimă de sine
scăzute și este cuprins de teama abandonului de către partener ș i de către copii.247
Femeia victimă se definește pe sine în funcție de necesitățile partenerului, se
consideră direct responsabilă pentru starea de agresivitate a partenerului și se
interiorizează sentimental. O astfel de persoană ajunge în timp să se izolez e de cei

246 Simona Gabriela Sînzianu, Violența în familie, prezentată în presa din România , Editura Lumen, Iași, 2006, pp.
26-27
247 Ibidem , pp.26 -27

115
implică o diminuare a taxelor și impozitelor furnizate către sta t, ca urmare a
micșorării cifrei de afaceri.
Agresorul poartă încărcătura indirectă a faptelor sale asupra economiei
naționale, victima transformându -se în “agresor” direct al statului, pe plan
financiar, prin repercursiunile ce survin asupra celui din ur mă.

3.3. Violența în spațiul virtual

3.3.1. Terorismul cibernetic
Amenințările tot mai des întâlnite atât în spațiul real cât și în mediul virtual
indică vulnerabilitatea societății secolului al XXI -lea.
Cyberteroriștii devin tot mai creativi, reușin d să conceapă aplicații ce ajung
în cele din urmă să infecteze computerele de destinație, cu un scop precis:
obținerea de date cu carac ter înalt de confidențialitate. Sursa atacată dispune de
posibilități de protecție prin utilizarea unui program antivirus sau prin securizarea
accesului la baza de date.
Fenomenul cyberterorismului265 nu a apărut odată cu apariția internetului,
formele incipiente de terorism cibernetic realizându -se prin transferurile de viruși
cu ajutorul dischetelor.
Conform principiului dom inoului, virusul ajungea în final pe un computer cu
informații ce puteau fi valorificate. Acest lucru a fost perceput mult mai bine odată
cu explozia tehnologică și apariția internetului.
Cyberterorismul reprezintă o nouă dimensiune a războiului informați onal.
Este o formă ce se propagă online, gestionată pe de o parte de tabere cu scop bine
determinat în planul acțiunilor teroriste, de grupări de adolescenți independenți unii
de alții din punct de vedere geografic, dar uniți tehnologic, care urmăresc
săvârșirea de acte infracționale.

265 „Utilizarea premeditată de activități perturbatoare, sau amenințarea cu privire la aceasta, față de calculatoare
și/sau rețele de calculatoare, cu intenția de a cauza un prejudiciu sau de a intimida orice pers oană”
(http://ro.saferpedia.eu/wiki/Cyberteroris m)

116
Forțele armate utilizează puterea informației pe care, combinând -o cu
avantajele oferite de internet construiesc cyberwar -ul (războiul informațional
online), tehnică folosită de armata Statelor Unite ale Americii în conflicte le de
după septembrie 2001.
Războiul cibernetic presupune atacuri directe către anumite servere deținute
de instituții publice, sectoare importante ale societății din statele recunoscute ca
fiind dușmani ai agresorilor.
Atacurile sunt concertate din mai m ulte locații, fără ca deținătorul de drept al
computerului dinspre care a pornit atacul, să fie conștient de implicarea sa.
Încercările de a stabilire cu exactitate a hărții unui atac cibernetic, este deseori
sortită eșecului, lumea virtualului fiind un or ganism viu, asemeni unui creier uman
ce se dezvoltă266. Învață, trăiește și se apară totodată. Asemeni creierului uman,
rețeaua world wide web dispune de mijloace de contracarare a unor acțiuni externe.
Un atac cibernetic poate avea drept cauză:
a) utilizarea de software pirat care nu permite o actualizare la zi cu aplicații
ce permit lupta cu programele -spion;
b) accesul neautorizat (accesul fără drept la un sistem informatic prin care
se înțelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate în
relație funcțională, dintre care unul sau mai multe asigură prelucrarea automată a
datelor, cu ajutorul unui program informatic267);
c) atacul generat de un virus (un program special creat pentru a pătrunde
într-un sistem informatic cu scopul bine sta bilit de a -l distruge prin multiplicarea sa
și invadarea spațiului ocupat de diverse programe și sisteme de operare);
d) utilizarea ilegală a mijloacelor de plată online (se disting mai multe
forme de fraude electronice: fraude legate de cărți de credit pier dute sau furate;
fraude legate de cărți de credit produse și personalizate dar care nu au ajuns în

266 Există la ora actuală peste două miliarde de pagini web cu milioane de programatori, administratori și
colaboratori ce schimbă periodic conținutul acestora (cf. James F. Dunningan, Noua amenințare mondi ală: Cyber –
Terorismul , Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 18)
267 Legea nr. 161 din 19/04/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților
publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și san cționarea corupției , Monitorul Oficial, Partea
I, nr. 279 din 21/04/2003, art. 35, alineatul 1, lit. a)

117
posesia titularului de drept ceea ce presupune implicarea unor persoane din
sistemul bancar; contrafacerea de cărți de credit; fraude legate de tranzacționar ea
online prin rețeaua internet; carduri obținute în urma unor cereri adresate instituției
financiare și necorespunzătoare adevărului; fraude săvârșite în complicitate directă
cu proprietarii de magazine);
e) punerea spre vânzare de produse care nu se află în posesia atacatorului ,
utilizând o clonă a unei pagini de internet a unui comerciant ce deține o cotă de
piață ridicată (acțiunea de scamming268).
Tranzacțiile online nu presupun prezența fizică a unui document emis de o
bancă anume, fiind folosite datele de identificare obținute prin: subtilizarea
cardurilor și copierea informațiilor de pe benzile magnetice urmată de returnarea
obiectului; copierea datelor de pe cardurile utilizatorilor la bancomate; accesarea
neautorizată a bazelor de date deținute de magaz inele virtuale; interceptarea
transferului de date; generarea unor serii valide ale cărților de credit folosind
programe de tip keygen269; schimburi de informații efectuate pe forumuri.
Sunt identificate mai multe forme de manifestare a acțiunilor de teroris m
cibernetic. Atacatorii utilizează mediul virtual pentru că acesta e un bun mijloc d e
propagandă și de publicitate și asigură posibil itatea de colectare de fonduri. De
asemenea spațiul online oferă șansa de a informa, dise mina și de a recruta noi
adepți p rin utilizarea unor canale de comunicații sigure , instruindu -i pe aceștia în
tehnicile războilului cibernetic și a propagării lui . Prin internet, cyberteroriștii pot
coordona și controla operați uni ilegale diver se.
De la primul primul atac terorist produs și lansat în spațiul cibernetic270
situația la nivel modial a evoluat, mediul online devenind spațiul favorabil pentru

268 http://dictionary.reference.com/browse/scam
269 Sau key generator: program ce permite găsi rea unei combinații compatibile de cifre necesare activării unui soft
licențiat sau, în cazul nostru, a unei serii de card ce garantează accesul la un cont bancar.
270 În 1998, organizația teroristă Tigrii Tamili pentru eliberare a supus ambasadele srilankez e timp de două
săptămâni, unui atac de aproximativ 800 e -mailuri pe zi, cu același text: “Suntem tigrii negri din Internet și facem
acest lucru pentru a vă întrerupe comunicația” (Cătălin Stoian, “Terorismul în spațiul cibernetic.Forme și posibilități
de c ontracarare a acțiunilor teroriste cibernetice”, în Revista Infosfera, Studii de Securitate și Informații pentru
Apărare , anul 1, NR.1, MApN, București, 2009, p. 57)

118
promovarea unor idealuri care până la apariția internetului erau greu de adus spre
cunoștință publicului larg.
Analizând cazul organizații lor de tip Al -Qaida, sau Hamas, se poate observa
tendința agresivă, în scop propagandistic pe care o exercită în mediul virtual. Pe
site-ul official al organizației271 Hamas sunt expuse în mai multe limbi de circulație
internațională rolul și menirea sa, rel ațiile existente între locuitorii de diverse etnii
din zonă.
În mediul virtual au apărut și grupări de o cu totul altă factură, cu misiuni ce
presupun furtul de date ale utilizatorilor individuali, agresiunea de tip spionaj și
comerțul ilicit. Ultimele da te272 indică o creștere alarmantă a numărului de atacuri
cibernetice cu multe entități și guverne din spațiul asiatic în rol principal. Dincolo
de cifra impresionantă a atacurilor (peste 47.000 în 2012 și peste 63.000 în
2013273), demnă de luat în seamă este p roporția celor care au căzut victime fără a
conștientiza acest fapt: 66%.
Specialiștii au identificat patruzeci de state aflate la originea atacurilor, în
fruntea activităților de spionaj regăsindu -se China cu 96% din infracțiunile comise,
în timp ce majo riatea atacurilor ce vizează activăți economico -financiare provin
din spațiul Europei de Est și din Statele Unite ale Americii.
Pe baza informațiilor colectate, s -a putut realiza o imagine a infractorului
cibernetic274. Majoritatea infracțiunilor sunt comise de pe rsoane angajate într -un
sistem, direct implicate în colectarea banilor (casieri, chelneri etc), dar și de
membri din cadrul departmanetelor IT, de pază și securitate a instituțiilor, de
servicii de mentenanță ori din compartimentul financiar -contabil . Pe lista
atacatorilor cibernetici apăr și conducătorilor de firme și organizații, precum și

271 Site-ul oficial al organizației, hamasinfo.net are activă doar versiunea în limba arabă. În schimb, aripa militară a
organizației Ezzedeen Al Qassam Brigades este prezentă la zi cu informații în limba engleză la adresa:
http://qassam.ps/. Aceștia desfășoară și o intensă activitate pe rețelele de socializare de tip Twitter.
272 Studiul realizat de Verizon Communications, un important lider pe piață a fost lansat în primul trimestru al anului
2013 și cuprinde informații referitoare la atacurile cibernetice din anul precedent, http://www.verizonenterprise.com
/resources/reports/rp_data -breach -inves tigations -report -2013_en_xg.pdf
273 Conform celei mai recente investigații Verizon ce prevede activitatea infracțională din mediul virtual a anului
2013, 2014 Data Breach Investigations Report (DBIR), Verizon Communication Inc, p. 3
274 2013 Data Breach Investigatio ns Report , Verizon Communication Inc., pp. 22 -24

119
persoanele colaboratoare. Atacatorul cibernetic urmărește să producă pagube,
având drept motivație răzbunarea, obținerea avantajelor financiare, sau pentru
distra cție.
Principalele grupări ce comit infracțiuni în spațiul virtual sunt reprezentate
de organizații de crimă organizată, organizații aflate în subordinea unor instituții
publice, organizații a căror structură și administrare este necunoscută, atacatori
independenți, atacatori – activiști, atacatori – foști angajați ai companiei spionate.
Atacurile cibernetice se împart în:
a) atacuri de tip malware ;275
b) atacu ri ce vizează direct conținutul unor site -uri ori al unor rețele de
calculatoare, prin sparg erea sisteme lor de sucuritate ( parole, nume de utilizatori
etc);
c) atacuri produse pe rețelele de socializare;
d) atacuri realizate prin utilizare de metode incorecte: insistență în a obține
informații de la victimă;
e) atacuri fizice care presupun preluarea efectivă a contro lului unei unități,
rețele de PC -uri;
f) atacuri soldate cu furturi de date necesare pentru accesul la diverse
conturi bancare;
g) atacuri de tip spionaj;
h) atacuri ce vizează sistemul de operare utilizat;
i) atacuri ce exploatează anumite vulnerabilități existente într-un sist em,
informații primite prin int ermediul programelor de tip spyware (programe de tip
spion) instalate276;

275 Programul malware presupune existența unor software -uri rău intenționate special create pentru a produce
pagube într -un calculator sau într -o rețea. Aceste programe sunt instalate de regulă fără știrea ut ilizatorului prin
accesarea unui link care promite vizualizarea unui conținut interesant.
276 Programele spyware sunt programe care captează pe ascuns date de marketing și le folosesc apoi pentru a
transmite utilizatorului reclame corespunzătoare dar nesolic itate. Prezența programelor spyware pe calculator este de
obicei ascunsă utilizatorului, programul fiind instalat în mod secret. Programele spyware colectează diverse tipuri de
informații personale: obiceiuri de a naviga pe Internet și site -urile care au f ost vizitate, dar pot interacționa și cu
sistemul de operare al utilizatorului, cum ar fi instalarea de software adițional, redirecționarea activității browser –
ului de web sau modificarea modului de comportare al unor motoare de căutare pentru a trimite ut ilizatorul în mod

120
j) atacuri ce vizează transferul de date între anumite entități (unități
bancare, ori cele dintre mijloacele de plată moderne și sistemul de re cunoaștere din
unitatea bancară aferentă).
Mijloacele de comunicare se transformă și adaptează noil or cerințe ale lumii
digitale, i ndividul social depinde tot mai mult de internet și își setează agenda
zilnică în funcție de acesta. Unul din pilonii de ba ză al noii dimensiuni sociale este
dat de timp, în raport de care sunt stabilite repere în ceea ce privește activitatea din
toate sectoarele economiei mondiale. Internetul este cel care stabilește standardul
temporal cel care dă precizia acțiunilor din spa țiul real: aviație, telecomunicații,
centrale nucleare, activități bursiere etc.
Calculatoarele care gestionează la nivel mondial viața de zi cu zi a societății
își sincronizează ora în funcție de fluxul primit de la serverele specializate277, o
țintă per manentă pentru atacatorii cibernetici, în condițiile în care odată preluat
contr olul asupra unuia dintre aceste fluxuri haosul putându -se instala ușor într -o
comunitate. Aceștia se folosesc în acțiunile lor chiar de membrii comunității
atacate, mulți dintr e aceștia conectați la internet dar nespecializați ori neinformați
cu privire la metodele de atac ale teroriștilor cibernetici. Utilizatorii internetului
sunt atacați și, fără voia lor, sunt transformați în arme aflate la dispoziția
răufăcătorilor virtuali .
Terorismul cibernetic se foloșeste și de inovațiile apărute în sectorul
medical, cele bazate pe elemente ce țin de domeniul informatice: stimulatoare
cardiace ori alte implanturi destinate uzului individual, bazate pe transmisii radio
tip wireless. Ace stea sunt extrem de vulne rabile atacurilor teroriștilor, întrucât nu
sunt programate să -și updateze software -ul existent astfel încât riposta în cazul
unor încercări de intruziune în sistem să fie una eficientă. Un dispozitiv infectat

necerut la anumite site -uri. (http://www.securitatea -informatiilor.ro/tipuri -de-atacuri -informatice/programe -de-tip-
spyware/)
277 Zilnic se înregistrează 6,5 miliarde de cereri de sincronizare a timpului cu serverele existente (Judah Levin e, The
Impact of Leap Seconds on Digital Time Services , prelegere susținută în cadrul reuniunii ITU-BIPM Workshop
“Future of International Time Scale” , 19-20 septembrie 2013, Geneva, publicată în numărul 7 din septembrie 2013
al revistei ITU News Magazine (https://itunews.itu.int/En/4276 -Impact -of-leap-seconds -on-digital -time-services –
BRInternet -time-servers.note.aspx)

121
poate reprezenta o am enințare majoră pentru mediul din care purtătorul acestuia
face parte, virusul transferat pe unitatea infectată facilitând accesul hackeri -lor în
sistem.
Atacurile teroriste virtuale prin intermediul virușilor ori a programelor de tip
malware pot fi asem uite unor epidemii din spațiul real cauzate de virușii biologici.
Diferența este dată de viteza de răspândire a acestora ceea ce face mai probabilă
apariția unei pandemii virtuale, în fața căreia societatea ar fi cu mult mai
vulnerabilă. Spre deosebire de un virus biologic care afectează o anumită arie
geografică ce poate fi izolată până la găsirea unui antidot, virusul informatic este
mult mai rapid , el putând infecta milioane de calculatoare aflate într -un areal cu
mult mai mare decât spațiul biologic rea l, nefiind necesară existența premisei
apropierii fizice dintre doi indivizi pentru ca să fie realizată matricea transmiterii
de la persoana infectată la victimă.
În plus, inteligența atacatorilor cibernetici a generat apariția unei fo rme de
virus de ti p ”troian” ( ascuns) nedetectabil de sistemul de algoritmi sistematic
updatat de specialiștii în combaterea fenomenului, ceea ce face munca acestora și
mai dificilă în crearea unui antidot. Această formă de virus poate fi implantată în
sistemul informatic a les drept țintă și poate rămâne în fază latentă mult timp fără a
fi detectată, fiind ulterior activată de o setare înscrisă în codul său, moment din
care controlul asupra sistemului infectat ajunge în mâna teroriștilor cibernetici. Din
fericire, grupările din care aceștia fac parte, în ciuda similitudinilor existente între
virușii informatici și cei biologici, au evitat utilizarea formei din spațiul real,
efectele acesteia asupra populației neputând fi la fel de ușor de controlat precum în
cazul sistemelor informatice infectate.
Fenomenele infracționale din mediul online produc anual prejudicii
însemnate pe plan economic cu efecte pe toate palierele societății.
Efectele se resimt mai ales în statele în curs de dezvoltare unde și cea mai
mică variație a P IB-ului poate avea repercursiuni grave asupra mediului social,
asupra populației active, în condițiile în care pierderile economiei la nivel mondial

122
s-au cifrat în 2013 la peste 400 de miliarde de dolari. Transpuse în plan social,
datele278 reprezintă echiva lentul a 200.000 de locuri de muncă în Statele Unite ale
Americii, sau a 150.000 în Uniunea Europeană. Altfel spus, cybeterorismul aduce
mari prejudicii societății, competiției, sc himbului de mărfuri mai ales că din punct
de vedere economic fenomenul va cr ește vertiginos pe măsură ce afacerile din
mediul online se vor dezvolta ceea ce se concretiza într -un un trend ascendent al
furtului de proprietate intelectuală amplificând fenomenul .
Statisticile nu au însă un grad de încredere ridicat atât timp cât in formațiile
colectate sunt incomplete, multe dintre atacuri nefiind raportate din motive variate.
Informațiile privind prejudiciile sunt furnizate de rețeaua Wikileaks, victimele
cyberterorismului preferând să ascundă, pentru a nu le fi afectată imaginea pu blică,
adevărul.
Costurile directe (pierderile imediate), cumulate cu cele indirecte (cheltuieli
efectuate pentru acoperirea pagubelor, pentru securizarea sistemelor atacate etc)
variază de la stat la stat, în funcție de dezvoltarea economică a arealului atacat,
furtul de proprietate intelectuală de exemplu având un impact mai mare asupra
unei economii bazate mai mult pe industrie și unul mai mic asupra economiilor din
statele agrare.
Raportate la cele două en tități angrenate în operațiune, victimă – agresor,
costurile efective finale sunt în favoarea atacatorului, ceea ce transformă
fenomenul într -una din atracțiile celor ce acționează în spațiul criminalității
cibernetice. Prima, așteaptă deopotrivă să câștige de pe urma investițiilor făcute în
domeniu l proprietății intelectuale. Practic să obțină cu mult mai mult față de suma
investită așa încât să realizeze și profit. Numai că, în cazul furtului de informații
confidențiale legate direct de investiția inițială, încasările finale vor fi cu mult mai
mici. Departamentul de Comerț al Statelor Unite ale Americii estimează pierderile
companiilor, cauzate de furtul de proprietate intelectuală la 638 de miliarde de

278 Net Losses: Estimating the Global Cost of Cybercrime Economic impact of cybercrime II , Editura Center for
Strategic and International Stu dies, Washington, 2014

123
dolari anual.279 De regulă, cele mai mari cheltuieli sunt cele privind acoperirea sau
eliminarea ef ectelor unui atac cibernetic. Comparativ, dacă în urma unui furt de
date confidențiale etc pagubele au fost de 875 de milioane de dolari, costurile de
acoperire au fost de 10 ori mai mari.280

3.3.2. Violența jocurilor video
O subramură a violenței din me diul virtual, cu implicații asemănătoare în
spațiul real, este cea a jocurilor video, în prezent tot mai complexe, ajungând să
reproducă fidelitatea realității din spațiul social, cauzând generarea unui
dezechilibru la nivelul psihicului uman. Petrecerea t impului în dimensiunea
virtuală îi ajută pe jucători să își depășească stările de angoasă și de neîmplinire cu
care se confruntă în spațiul real. Jocul video ajută la detensionare și motivarea
sinelui. Dar e doar o mică parte pozitivă care este rapid anula tă de alte aspecte mai
periculoase.
Social, sunt identificate au fost identificate trei categorii, grupuri de
adolescenți, utilizatore a jocurilor video:
a) categoria agresivă care vede prin violența întâlnită în
jocurile video, un mode l de impunere a unui statut aparte în mediul real, actul
violent fiind singura soluție în rezolvarea problemelor cu care se confruntă;
b) categoria victimelor formată din indivizi obișnuiți cu violența dar care
nu o consideră o armă de luptă în spațiul real, preferând să stea departe, resemnați,
de orice formă de luptă pentru statut, teritoriu etc;
c) categoria ”eroilor”, a celor care sunt conștienți de prezența violenței,
de nocivitatea ei, dar care, spre deosebire de cei din categoria anterioară încearcă
să nu ramână indiferenți la încercările de re ducere și diminuare a acesteia.281

279 “Stolen Intellectual Property Harms American Businesses Says Acting Deputy Secretary Blank ”, The Commerce
Blog , U.S. Department of Commerce, 2011 (http://www.commerce.gov/blog/2011/11/29/stolen -intellectual –
property -harms -american -businesses -says-acting -deputy -secretary)
280The World’s Community and the War on Cyber Crime – What About Italy ?, https://www.securitysummit.it/upload/
file/Atti/22.03.12_JART%20ARMIN.pdf, p. 12
281 Studiul Enfants sous influence: Les écrans rendent -ils les je unes violents ? (Copii supuși influențelor: Violența
tinerilor și ecranul , trad.) a fost realizat pe teritoriul Franței între anii 1997 și 2000, iar rezultatele acestuia au fost
publicate în anul 2000 la Eitura Armand Colin din Paris)

124
Un copil, adolescent, tânăr se va orienta către unul din grupurile amintite
anterior în funcție de rezonanța jocului cu trăirile proprii anterioare, cu ego -ul său.
Copilul va fi atr as de jocurile cu un conținut violent extrem dacă în interiorul său
are acumulată o sumă de trări marcate de violențe care au rămas întipărite în
mintea sa. Nu este vorba strict de pedepse fizice resimțite de subiect, ci pot fi
incluse și situațiile de des tabilizare emoțională: părinți divortați, separați pentru o
perioadă mai mare de timp, perioade lungi trăite în companie bonelor etc. Dacă nu
poate regăsi în cei din jurul său sprijinul de care are nevoie pentru a se vindeca,
trauma se va adânci și recuper area sa va fi tot mai greoaie, el desensibilizându -se
treptat și devenind o țintă predilectă pentru adoptarea unui comportament agresiv.
Dacă în familie există armonie, liniște, dialog, un set de norme și valori clar
instituite iar părinții sunt prietenii copilului și nu inchizitori, șansele ca acesta să
devină salvator și nu victimă, cu atât mai pu țin agresor, cresc exponențial. Pe când,
la cealaltă extremă întâlnim cazurile de copii ce provin dintr -un mediu familial
dezorganizat, fără un set de valori bi ne definit.
În cazul jocurilor video apare o nouă formă a violenței, una cultivată pentru
egou -ul participantului la joc. Acesta este îndemnat să comită acte de violență, să
elimine adeversari fără importanță simbolică dar care îi asigură evoluția și urc area
pe scara ierarhică. Cu cât are mai multe victime la activ, cu atât șansele de a deveni
mai ”important” cresc. O violență narcisistă la care trebuie să ia aminte formatori
și educatorii tinerei generații pentru că odată cuceriți de această dimensiune,
adolescenții, copiii ajung să cadă pradă instinctelor violente pentru a fi, fiecare în
parte, un tip de lider suprem și în realitate, precum se întâmplă și în virtual.
Efectele nocive ale jocurilor practicate pe internet pot dura până la 24 de ore
din mom entul terminării activității. Expunerea prelungită la scene de violență
virtuală, deși conferă jucătorului abilități sporite în a reacționa rapid în diverse
situații, generează o putere de concentrare ulterioară extrem de redusă282. Două

282 Society for Person ality and Social Psychology, "Video games boost visual attention but reduce impulse control."
în ScienceDaily , 4 August 2013 ( http://www.sciencedaily.com/releases/2013/08/130804081115.htm)

125
procese cognitive su nt extrem de importante la acest nivel: procesul proactiv cu
implicații în păstrarea de informații ce sunt necesare unei decizii ulterioare și
procesul reactiv , sau modul spontan de a lua decizii283.
Aproape 50% dintre utlizatori sunt de sex feminin284. La cap itolul vârstă,
acestea dominând clasamentul285 la secțiunea peste 35 de ani, în timp ce bărbații
sunt conform acelorași surse mai numeroși la categoria 15 -24 de ani.
În ceea ce privește tehnologia folosită, nu se remarcă tranziția către
dispozitivele de ti p smartphone, mulți dintre jucători adoptând varianta clasică a
calculatorului de tip desktop, 73%286. Până de curând cel mai important element al
rețelei de internet utilizate era viteza, la ora actuală tot ceea ce contează este
stabilitatea și fiabilitatea rețelei.
Studiile287 indică atenția persoanelor de sex masculin pentru jocurile de
acțiune288 și cele de strategie289. Analizele de piață arată o atracție mai mare a
femeilor pentru jocuri axate pe activități de bucătărie, modă, centrate pe creație și
investig ație ori dedicate creșterii unui animăluț virtual290. Specialiștii consideră
această opțiune făcută de femei drept consecință a instinctelor lor interioare, a
dorinței lor de a rămâne mereu cu mintea activă, logică și nepervertită. Un aspect
negativ al utili zării j ocurilor de către femei este tendința utilizatoarelor de a se
considera victime291, cu atât mai mare cu cât crește sexualitatea imaginii virtuale
pe care femeile o adoptă pentru a le reprezenta în timpul jocului.

283 Kira Bailey, Robert West, Craig Anderson, A negative association between video game experience and proactive
cognitive control în Psychophysiology , vol 47, p. I, USA, 2010, pp. 34 -42
284 Consumerlab New ways to play games Exploring changing video gaming behaviors An Ericsson Consumer
Insight Summary Report March 2014, Ericsson AB, Stockholm, 2014
285 http://www.telegraph.co.uk/technology/video -games/10472696/Women -gamers -aged -over-35-outnumber –
men.html
286 http://www .gandul.info/it -c /pr ofilul -gam erul ui -rom an -tanar-nocturn -perf ec tionist -socia bil -si-bi ne-inf orm at -12105520
287 http://lab501.ro/stiri/intel -prezinta -portretul -gamerului -roman
288 43% dintre băieți optează pentru jocurile de acțiune, de tip First Person Shooter (FPS) (acțiunea este cea pe care o
vede protagonstul jocului), 18% abordează jocuri de tip Multiplayer Onl ine Battle Arena (MOBA) (jucătorul
controlează unul sau două personaje) Massively Multiplayer Online Role -Playing Game (MMORPG) (jucătorul
poate prelua controlul mai multor caractere ficționale din joc) sau Role -Playing Game (RPG) (utilizatorul intră în
pielea unuia dintre persoanejele incluse în meniul jocului).
289 13% optează pentru jocurile de tip Real Time Strategy (RTS) (utilizatorul are la dispoziție spre control un areal
pe care trebuie să îl gestioneze atât economic, cât și socio -administrativ ori mi litar)
290 http: //www .tele gra ph. c o.uk /tec hnology/video -gam e s/10472696/Wom en -gam ers -a ged-over-35-outnum be r -m en.htm l
291 http://www.descopera.ro/dnews/11531317 -un-studiu -realizat -pe-femeile -pasionate -de-jocuri -video -arata -cum-ne-
modifica -identitatea -digitala -perceptia -despre -propria -persoana

126
Disfuncționalitatea poartă numele de e fectul Proteus292, un fenomen ce presupune
adoptarea în viața reală a comportamentului virtual. Efectul are impact și mai
ridicat dacă imaginea virtuală, avatarul, redă sau este copia fidelă a jucătorului.
Ca motive alese pentru joc, se remarcă dorința de r elaxare, ori pentru
umplerea timpului în stațiile mijloacelor de transport în comun. Cea mai puternică
motivație este dată de dorința acestora de a interacționa social, de a colabora în
vederea încheierii cu succes a unei misiuni din joc, ori pentru mențin erea legăturii
cu prietenii din grup.
După timpul efectiv dedicat activității de gaming în fiecare zi, jucătorii se
împart în patru categorii: extremi (7%) – petrec în medie peste șase ore pe zi
jucându -se, heavy (17%) între patru -șase ore, medii (42%) în tre două -patru ore și
light (34%) sub două ore293.

3.3.3. Pornografia virtuală
Fenomenul pornografiei online reprezintă o altă latură negativă a mediului
virtual. Una cu implicații majore la nivelul percepției aspectelor legate de viața
sexuală, de raport urile între membrii societății. Copiii sunt cei mai expuși
riscurilor generate de activitatea pornografică desfășurată pe internet, prin
vizualizarea unui conținut neadecvat vârstei și prin posibilitatea de a cădea pradă
persoanelor adepte ale pedofiliei. De asemenea, dorința de a reproduce în mediul
real a unor scene experimentate pe site -urile cu un astfel de conținut produc asupra
copilului traume majore.
Cazurile de pornografie care implică și copiii, existente pe internet, devin tot
mai numeroase și a u drept cauză dorința acestora de a afla răspunsuri la întrebările
pentru care societatea nu are un răspuns sau pentru care consideră că încă nu e
timpul să răspundă294.

292 Jesse Fox, Jeremy N. Bailenson, Liz Tricase, The embodiment of sexualized virtual selves: The Proteus effect and
experiences of self -objectification via avatars , în Computers in Human Behavior 29 (2013), pp. 930 -938
293 http://www.yoda.ro/jocuri/studiu -intel-gamerul -roman -e-un-tip-sociabil -perfectionist -dar-somnoros.html
294 Patru din cinci copii cu vârste de 16 ani din Marea Britanie accesează periodic conținut pornografic, unul din trei
copii cu vârste de 10 ani declarând că a și urmărit materiale pornografice cu conținut explicit. 26% dintre tinerii
intervievați care s -au adreseaza psihologilor afirmă că au fost afectați de pornografia de pe Internet. Șase din zece

127
Numeroase organizații non -guvernamentale au decis să ia atitudine și să
determine auto ritățile să ia o decizie drastică făcând publice numeroase informații
care reliefează dramatismul din mediul virtual295. În plus, organizațiile fac apel și
la alți factori, părinți, educatori, formatori pentru a conlucra în efortul depus în
vederea limitării efectelor generate în rândul tinerilor.
Pornografia online este direct răspunzătoare de apariția și menținerea
dependenței de internet, unul din factori, care poate conduce către apariția tendinței
agresive din partea utilizatorilor și nu în ultimul rând în transformarea acestuia
într-un infractor -agresor atât în spațiul virtual cât mai ales în cel real.296
Pornografia online este de două tipuri ” hardcore ” (scene de viol, sex în
poziții nefirești etc) și ” softcore ” (scene ce se limitează doar la exemplifica rea
anumitor raporturi fără prea multe amănunte, scene des întâlnite și în producțiile
cinematografice difuzate la cinema ori televizor). Din punct de vedere al
conținutului inclus avem pornografie de tip adult (raporturi sexuale întreținute de
adulți) , infantil297 (scene cu adulți întreținând raporturi sexuale cu copii, ori copii
între ei) , zoofil (raporturi sexuale întreținute de oameni cu animale), necrofil
(raporturi sexuale între oameni și cadavre) .
Dintr -o altă perspectivă, se vorbește de pornografie on line atunci când
scenele/imaginile prezentate se referă la contactul sexual (contactul genital -genital,
oral-genital, anal -genital sau oral -anal, dintre persoane de sex diferit sau de același
sex), sau sunt pline cruzime, ori presupun acțiuni de masturbare , activități de sado –
masochism.298

copii recunosc că downloadează material pornografic, iar p e majoritatea acestor site -uri pot avea acces la conținut
fără vreo restricție anume ( http://www.dailymail.co.uk/news/article -2131799/Children -grow -addicted -online -porn –
sites -Third -10-year-olds-seen -explicit -images.html).
295 Safernet.ro, hotline dezvoltat d e asociația Focus în cadrul proiectului Sigur.Info raportează că numărul de sesizări
valide privind materiale referitoare la pornografie infantilă online a crescut cu peste 30% față de 2012 și cu aproape
240% față de 2011. 87% dintre sesizările valide sunt legate de cazuri de pornografie infantilă online, 10% privind
conținutul neadecvat vârstei publicat pe rețelele sociale și 3% de materiale de pornografie adultă accesibile
minorilor. ( http://safernet.ro/noutati.html)
296 http://netaddiction.com/cybersex -cyberpron/
297 Se consi deră a fi pornografie infantilă, înfățișarea vizuală a unei persoane care pare să fie minor cu un
comportament sexual explicit ori a unei imagini care reprezintă un minor cu un comportament sexual explicit
(conform Convenței Consiliului Europei pentru combaterea criminalității informatice , semnată la Budapesta, la data
de 23 noiembrie 2001, articolul 9 alin.2 lit.b) și c)).
298 U.S. Code Collection, Legal Information Institute: http://www4.law.cornell.edu/uscode/18/2256.html

128
Dezvoltarea tehnologică a permis punerea în aplicare a imaginației
creatorilor de pornografie online. Sunt numeroase ipostazele în care apar
imagini/scene cu adulți întreținând raporturi sexuale dar peste care au fost
trans puse chipuri de copii299. De asemenea în ultima vreme se practică în mediul
virtual ideea pornografiei cu subînțeles, indusă: site -uri de recrutare a viitoarele
modele din lumea modei, pagini web care prezintă sub formă de fotografii ori
filmulețe, tinere cu vârste relativ mici prezentându -și non -erotic aptitudinile dar
care prin prisma existentă la nivel de cortex cerebral, referitoare la relația
modeling -erotism -sexualitate pot insinua pentru unele categorii social de conceptul
de pornografie indusă. De reg ulă acest conținut se adresează recrutorilor din
domeniu, contra cost, dar din ce în ce mai des se atrage atenția că printre aceștia
există și persoane rău -intenționate care folosesc lumea modei drept paravan pentru
activități de prostituție.
Copiii din ge nerația născută după 1990, sunt primii care consideră
tehnologia virtuală ca fiind un bun indispensabil de a cărui existență nu se pot
dispensa. Majoritatea conflictelor declanșate între copii și adulți apare ca urmare a
diferențelor de percepție a impact ului activităților virtuale asupra celor dintâi.
Există și situații în care părinții ignoră primele simptome pe care le generează
mediul virtual asupra psihicului copilului. La rândul lui, copilul refuză sfaturile
primite cu efectele ce survin: tulburări d e comportament, probleme de sănătate, sau
mai rău, victime ale agresiunii virtu ale (furt de identitate, răpire , viol etc).
Violența virtuală, ca act cu implicații sexuale, se poate defini ca fiind acel
atac pus în practică prin forme de exprimare specifice jurnalismului și
marketingului, de către organizații sau indivizi rău intenționaț i, de obicei
premeditat; atacul are ca țintă comunități, grupuri, vulnerabile, fizic, intelectual,
sexual, rasial etc, sau, individual, o persoană aparținând grupurilor resp ective, cu
un scop bine definit: obținerea de foloase necuvenite, date confidențiale sau
servicii de natură sexuală.

299 Tehnica ut ilizată poartă denumirea de Computer Generated Porn și stă la baza a ceea ce se regăsește în mediul
virtual drept pornografie sintetică (realizată prin trucaje specifice).

129
Copilul, preadolescent, sau adolescent este chinuit, hărțuit, umilit, pus într -o
situație neplăcută, sau victimizat în alt mod de către al t copil, preadolescent sau
adolescent prin utilizarea Internetului, a tehnologiilor digitale sau interactive sau a
telefoanelor mobile. Este ca zul a violenței virtuale de tip cyberbullying300, sau
intimidarea virtuală cu tupeu. În contrast cu agresiunea fizi că din plan real, în
online nu avem puternic vs. slab, aici toți sunt egali protejați fiind de posibilitatea
creării unor conturi false din spatele cărora se pot concerta numeroase atacuri.
Putând să își ascundă identitatea, cei slabi, victime ale celor ma i potenți fizic din
spațiul real, se pot transforma în virtual în niște agresori feroce.
Copiii recunos c agresiunile cyberbullying. 48 % dintre ei susțin că au fost
victimele în plan real ale unor indivizi apropiați ca vârstă (evenimente petrecute
mai ales în zona ș colilor), în timp ce aproape 30 % dintre ei au experimentat și
varianta virtuală a ataculrilor de această natură. Pe grupe de sex, fetele au avut mai
mult de suferit în comparație cu băieții, (26%, față de 18%).301 De remarcat vârsta
celor agresați: de la opt ani în sus, cu un vârf de 24% în cazul copiilor de 10 ani.
Studiul a mai scos în evidență și modalitatea prin care s -a realizat agresiunea: 34%
dintre cei cu care s -a discutat reliefând folosirea unor te rmeni ofensatori, injurioși,
27% fiind vict imele unor atacuri realizate via jocurilor video ori a unor înregistrări
audio -video302.
În România303, 21% dintre copiii intervievați au declarat că au fost deranjați
de un atac produs pe internet. 29% dintre aceș tia au precizat că au fost expuș i unei
înșirui ri de imagini cu nuanță sexuală, online sau offline (19 % pe Internet). Dintre
cei expuș i la imagini sexua le pe internet, 44% au precizat că au fost dezgustați de
ceea ce au văzut, accesat.

300 Bullying at School and Online – An Education.com Special Edition , American Associa tion of School
Administrators, Alexandria, SUA, 2009, p. 7
301 Virtual violence ii , Part II: Primary -aged children’s experience of Cyberbullying, published by Beatbullying
Rochester House, London, 2012, p. 4
302 Ibidem , p. 5
303 Sonia Livingstone, Leslie Haddon, Anke Görzig, and Kjartan Ólafsson EU kids online: final report , EU Kids
Online, London School of Economics & Political Science, London, UK, 2011, pp. 14 -34

130
Îngrijorătoare sunt semnalele privind hărțuirea online și offline, nu mai puțin
de 42% dintre copiii români, unul dintre cele mai mari procente la nivel european,
mărturisind că au fost victimile unui atac, în 14% din cazuri evenimentul fiind
realizat pe internet.
Totodată , copiii din România sunt cei mai agresați la c apitolul ” sexting ”304
(o subramură a cyberbullyingului), 24% dintre repondenți declarând operatorilor
de sondaj că au văzut sau au primit mesaje cu implicații sexuale transmise online.
Dintre cei expuși, 28% a u precizat s -au simțit ofensați (copii cu vârste între 11 și
16 ani). 32% dintre tinerii din România au discutat pe internet cu persoane
necunoscute , 13% dintre copii chiar întâlnindu -se cu astfel de persoane, cu
precizarea că mulți dintre necunoscuți erau prieteni, sau rude ale unor
cunoștințe.305
Formele cele mai întâlnite ale agresiunii cărora copiii, în special, trebuie să
le facă față sunt: zvonul; ridiculizarea victimei; insulta; amenințarea; distribuția de
material ofensator.
Impactul emoțional al atacurilor este unul major, 54% dintre victimele
fenomenului de cyberbully -ing suferind stări de violență, mânie, tristețe sau
apatie.306 82% dintre părinții intervievați, au susținut existența intenției sau a
atacului efectiv asupra copiilor lor.
Pentru a reduce ampl oarea stărilor de angoasă, 51,3 % dintre p ărinți recunosc
că sunt extrem de atenți la conținutul online accesat, în cazul copiilor de până ân
10 ani, începând cu cei de 7 ani. Procentul atenț iei scade la 46, 3% în cazul
părinților cu copii cu vârste cuprine în intervalul 11 -14 ani și la 45,9% atunc i când
adolescenții ating între 15 și 18 ani.307

304 Fenomen perceput ca realizarea de către tineri a unor mesaje cu conținut sexual explicit, a unor fotografii cu
aceeași tematică privindu -i pe ei înșiși sau persoane din mediul lor apropiat și transmiterea acestora către alte
persoane de aceeași vârstă cu ei sau apropiată ( Dena T. Sacco, with Rebecca Argudin, James Maguire, Kelly Tallon,
Sexting: Youth Practices and Legal Implications, Berkman Center for Internet & Society, Harvard University, 2010,
p. 3)
305 Sonia Livingstone, Leslie Haddon, Anke Görzig, and Kjartan Ólafsson, op.cit. , pp. 14 -34
306http://www.bitdefender.ro/news/hartuirea -online -un-fenomen -care-afecteaza -89-dintre -copii -arata -un-studiu –
bitdefender -2227.html
307http://www.hotforsecurity.com/blog/one -in-four-19-year-olds-in-the-u-s-face-tight -parental -control -online –
2922.html

133
CAPITOLUL IV . VIOLENȚA MEDIATICĂ

4.1. Definirea conceptului de ma ss-media
Mass -media cuprind în ansamblul lor o gamă largă de instrumente (presă,
radio, tv, cinematograf etc) cu dublă direcție de acțiune. Pe de o parte, mass -media
reprezintă o sursă de informare a maselor, iar pe de altă parte, este un mediu
propice de dezvoltare și răspândire a unor forme complexe de manipulare310.
Mass -media concepute ca o rețea de canale de comunicare unidirecționale,
în care rolurile de emițător și receptor au un caracter fix, neschimbabil, au devenit
o cale facilă de determinare a anu mitor comportamente umane, de influențare
graduală a comportamentului cotidian, a preocupărilor și preferințelor: de la
alegerea unei anumite mărci de băutură, până la culoarea mașinii, sau culoarea
unui partid.
Concepute ca instrumente de întrepătrundere a spațiului public cu cel privat,
mass -media și -au extins aria de aplicabilitate spre spațiul virtual. Prin canalele lor,
asigură un flux continuu de informații, indivizii având posibilitatea de a fi în
legătură directă, în timp real, cu orice eveniment, indiferent de distanța fizică c e îi
desparte.
Principiile de funcționare ale mass -media au la bază, după cum urmează:
funcția de informare – care presupune respectarea dreptului publicului la
informație de bună calitate, reală; funcția de educare și formar e – în strânsă
legătură cu dinamica procesului educațional și de culturalizare a individului;
funcția de divertisment – îndreptată spre relaxarea individului și extragerea
acestuia din cotidian.311

310 Profesorul norvegian Thomas Mathiesen a lansat în spațiul public teoria Synopticonului care presupune că
publicul massmedia este unul sedus pentru a urmări prog ramele TV de către conducătorii aflați în umbră care au
mare grijă să selecționeze pe cei care sunt urmăriți: persoane cu influență în sferele politicii, economiei etc.
Synopticonul este modelul care rupe populația de valorile și normele locale, aceasta de venind adepta mondializării.
(Thomas Mathiesen, The Viewer Society Michel Foucault's Panopticon Revisited , in Theoretical criminology: an
international journal 1(2) , Sage Publications, London, 1997, pp. 215 -232)
311 Claude Jean Bertrand (coord.), “ Funcțiile mass -media. Regimuri, autori și roluri ”, în O introducere în presa
scrisă și vorbită , Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 31 -40

134
Rețelele formale de difuzare a informațiilor reprezintă capa citatea de a
furniza o gamă de date cu caracter general, care au impact la nivel global, precum
și o serie de știri cu caracteristici de nișă, care vizează structuri umane de
dimensiuni fluctuante, în permanentă transformare, în funcție de interesele lor
pentru un anumit subiect într -un anumit interval de timp.
Cunoașterea, considerată cu secole în urmă ca fiind o caracteristică, prin
excelență, a claselor conducătoare și a erudiților, ajunge treptat, odată cu apariția
tiparului, să -și facă drum spre baza s ocietății, spre individul de rând.
Traseul de la sursă spre receptorul de masă, se transformă treptat într -unul
sinuos. Informația își pierde din conținut, pentru o înțelegere facilă a ei, sau își
îngreunează forma de prezentare prin utilizarea unor termen i greoi, tehnici, care să
îngrădească priceperea, sau chiar sesizarea ei și suferă o serie de transformări
dorite sau nu. Printre acestea își are locul mezinformarea, prin care “se înțelege tot
ceea ce este negativ în informare, erori involuntare prin acci dent, prin traducere
etc, cât și dezinformarea intenționată”312.
Zvonurile, construite la rândul lor pentru deturnarea ideilor și
comportamentelor umane, acționează în structurile media asemeni unui virus.
Dispersarea sa se face în mod rapid, plecând ca inf ormație confidențială din sursă
sigură, prin preluarea și redifuzarea sa fără o verificare în prealabil din minimum
trei surse.
De asemenea, informația poate avea de suferit și ca umare a unor procese de
manipulare politică, economică, de montaj, de pagina ție, sau prin omisiune.313
Alterările suferite de o știre sunt direct proporționale cu volumul de
manipulare și cu gradul de interes al grupului de difuzare.
Astfel, în funcție de dezvoltarea dobândită, manipularea poate fi
caracterizată ca:
a) manipulare mic ă – când vorbim despre un proces ce urmărește
“modificări minore ale situației sociale, dar cu efecte cuprinzător de ample”;

312 Maria Pandrea, Munca intelectuală , Editura Victor, București, 2000, p. 34
313 Țuțu Pișleag, George Antoniu Pișleag, George Lucian Onofrei, op.cit, pp. 91 -105

135
b) manipulare medie – când se urmărește “inducerea sentimentului de
supunere față de autoritate, sau declanșarea revoltelor puternice” ;
c) manipulare mare – cu efecte dificil de observat, întrucât este aplicată
indivizilor la vârste foarte fragede; un astfel de procedeu acționând la nivelul unei
societăți date și influențând sistemul de valori al membrilor care o compun.314

4.2. Efectele mas s- media
Mass -media au un rol esențial în educarea și formarea caracterului public.
De aceea orice transmite, orice încearcă să trimită către publicul receptor produce
un anume efect în r ândul acestuia. Efectele pot fi mai puternice, sau cu efecte
limitate , în funcție de rezonanța mesajului emis către receptor și de feedback -ul
transmis de acesta către emițător.
De-a lungul istoriei au existat mai multe de etape de evaluare a efectului pe
care media îl are asupra publicului. O primă fază, la începutul secol ului al XX -lea,
în anii apariției sonorului în cinematografie și a inventării radioului când se vorbea
de supremația absolută pe care aceste două mijloace le au asupra modelării
comportamentului ființei umane (mai toți teoreticienii invocând drept laitmoti v
invazia marțienilor din 1938315).
I-a urmat, în perioada cuprinsă de deceniile patru și șase , o etapă în care s -a
demonstrat că, totuși, comportamentul consumatorului media este limitat influențat
de mass media316. Odată cu dezvoltarea tot mai accentuată a televiziunii și, de la
sfârșitul secolului al XX -lea, cu apariția jurnalismului online, toți teoreticienii și -au
revizuit atitudinile revenind la ideile vehiculate de predecesorii lor.
De asemenea, în funcție de numărul celor afectați de un mesaj efectele se
împart în: microefecte ce se raportează la individ ca simplu element social;

314 Bogdan Ficeac, Tehnici de manipulare , Editura Nemira, București, 1996, pp. 30 -40
315 Țuțu Pișleag, George Antoniu Pișleag, George Lucian Onofrei, op.cit ., p. 84
316 Cercetările lui Paul Lazarsfeld și ale clegilor săi au arătat c ă receptorii mesajului mediatic, deși au comportament
cu mult mai activ decât se credea până atunci, consideră influența mass -media drept o opțiune în definirea
caracterului lor (Elihu Katz, Lazarsfeld’s map of media effects , în International Journal of Pu blic Opinion Research
Vol.13, No.3 , Oxford University, 2001, pp. 270 -278)

136
mezoefecte raportate la nivel de comunitate; macroefecte întâlnite la scară mai
mare socială.
Efectele puternice includ mai multe modele:
a) modelul stimul -răspuns317, efectul prod us fiind mai rapid și de o
intensitate mai mare datorită legăturii strânse existente între comunicator și
recepto r. Modelul se adaptează perfect pe acel tip de societate manipulabilă dacă
mesajul ce urmează să ajungă la ea este ambalat într -o campanie de p romovare
bine conturată și direcționată. Metoda a fost cu succes utilizată în scop
propagandistic mai ales de către naziști în cel de -al doilea război mondial ;
b) modelul hegemonic318 ce are la bază tendința claselor dominante de a –
și subjuga sistemele media pe ntru a servi propriilor interese. Efectul este cu atât
mai puternic cu cât el se bazează pe lipsa de reacție a publicului la mesajul
transmis ;
c) modelul dependenței319 are la bază ideea relației de interdependență
dintre mass -media și public, fiecare dintre pă rți având nevoie una de cealaltă
pentru a -și satisface anumite necesități. Se produce în anumite circumstanțe și este
de obicei unidirecțională, feedback -ul neinfluențând în mod decisiv emițătorul,
reacția cea mai puternică, la capitolul schimbare de atitu dini și comportamente
înregistrându -se la nivel de receptor ;
d) modelul spirala tăcerii320 cu cele două componente ale sale:
majoritatea tăcută și minoritatea tăcută se raportează la modul de percepție a
publicului a unei probleme promovate de mass media, prin prisma ideilor deja
existente în conștiința sa. În foarte multe cazuri, neregăsindu -și idealurile în ceea
ce prezintă drept valori mass media și unii și alții din cele două componente intră
într-o formă de protest, ignorând mesajele promovate prin presă de tabăra activă.

317 Mihai Coman, Introducere în sistemul mass media , Editura Polirom, Iași, 1999, p. 110
318 Mihai Coman, op. cit ., p. 110
319 Albert Bandura, Social cognitive theory of mass communicati on Media effects , editată de J. Bryant și D.
Zillmann, Hillsdale, New Jersey, Editua LEA, 1994, p. 61
320 Remy Rieffel, Efectele mass media , în O introducere în presa scrisă și vorbită (Claude Jean Bertrand, coord.)
Editura Polirom, Iași, 1999, p. 84

137
În cadrul efectelor limitate sunt incluse: modelul fluxului în doi pași321 (în
care un rol decisiv îl deține liderul de opinie, cel care practic filtrează conținutul
transmis de mass media și îl reformulează spr e a fi difuzat către consumator );
modelul agendei322 (care se raportează la faptul că mass media reușește să
influențeze publicul prin modalitatea de selecție a informațiilor difuzate, știut
faptul că omul consideră ca fiind importante știrile /reportajele transmise primele);
modelul culti vării323 (presupune raportarea la modul cum presa educă și formează
caractere și a influenței asupra celor două categorii de public: fide l și ocazional);
modelul uses and gratifications324(se referă la faptul că produsele media sunt
selectate și utilizate în c onformitate cu nevoile consumatorilor având în subsidiar
cele trei principii: identitate, cunoaștere, diversitate ).
În ultima vreme se vorbește tot mai des despre imagologie ca armă utilizată
de către mass media în promovarea unor acțiuni de manipulare a o piniei publice.
Pornind de la definirea conceptului325 se poate observa modul prin care presa
modelează atitudini și comportamente în spațiul real și virtual deopotrivă.
Caracterul manipulatoriu, de inducere subliminală a unei anumite atitudini,
asemeni cele i generate de consumul excesiv al jocurilor video, poate avea efecte și
reacții multiple în sfera publicului consumator. Atât de acceptare și de adulare a
agendei publice oferite de presă, cât și de respingere a a acesteia , ori de ignoranță
totală a mesaju lui imagologic transmis în funcție de ecoul pe care îl are
decodificarea imaginii326 persoanelor, evenimentelor promovate de presă327. Pe

321 Ioan Drăgan, Paradigme ale comunicării de masă , Editura Șansa, București, 1996, p. 202
322 Maxwell Mc Combs, News influence on our picture of the world în Media effects , editată de J. Bryant și D.
Zillmann, Hillsdale, New Jersey, Editura LEA, 1994, p. 11
323 George Gerbner, Growing Up with Television: The Cultivation Perspective, în Media Effects , editată de J. Bryant
și D. Zillmann, Hillsdale, New Jersey, Editura LEA, 1994, p. 23
324 Alan M. Rubin, Media uses and effects. A uses and gratifications perspective în Med ia effects , editată de J.
Bryant și D. Zillmann, New Jersey, Editura LEA, 1994, p. 419
325 Imagologia poate fi considerată o formă de fardare psihofizică, atitudinală și compoprtamentală individuală mai
ales prin interrelațiile curente și o formă -implicație într-un statut de natură publică […] o discipli nă foarte complexă
generată de multiplicarea și rafinarea psihicului uman, a valorilor vieții sociale pe latura comunicării și a
multiplicării explozive a statutelor rolurilor și ierarhiilor în toate tipu rile de activitate umană, inclusiv profesională”
(Ana Maria Sireteanu, Media și imagologia , Editura Tritonic, București, 2005, p. 13)
326 Procesul de decodificare a imaginii promovate de media este unul mai complex dacă ne raportăm la schema
clasică a comuni cării (emițător – canal de codare (presă: radio; tv; ziar; mediu virtual) – canal de decodificare
(limbaj etc) receptor). Decodificarea imagologică are în vedere două aspecte: unul explicit (verbal și nonverbal) și

138
baza acestor date , receptorii îi putem identifica în receptori activi328, selectivi -activi
sau pasivi329.
Efectul procesului de decodificare poate determina printre altele și apariția
unei din formele violență analizate în continuare . Mijloacele de comun icare în
masă sunt responsabile și pentru impunerea unor anumit e stereotipii cu efect
negativ, atitudini de respingere a unor c ategorii sociale: imigranți; persoane cu
handicap, minorități etnice etc, sau trenduri privind situația socială în ansamblul ei:
corupția clase politice, disoluția ideii de autoritate, supraviețuirea prin activități
ilegale ori prin violență.
Procesul de comunicare imagologică se desfășoară pe două paliere330: unul
al convicțiunii , celălalt al persuasiunii . Primul palier preia în procesul
comunicațional elemente caracteristice procesiunilor religioase ori din zona
educaționalului, cel de -al doilea apelând la tehnici din sfera informării politice, a
relațiilor publice și marketingului. Ele pot acționa simultan sau independent una
față de cealaltă în funcție de complexitatea mesajului imagologic ce trebuie
transmis publicului. În cazul convicțiunii, emisia idei i formulate de către emițător
are drept finalitate modificarea în subconștient a atitudinii comportamentate a
individului, determinând favorizarea unei direcții temporare de acțiune dorită de
emițător. Pe celălalt palier, al pe rsuasiunii se acționează pent ru modificarea
comportamentalui consumatorului pentru o perioadă mai mare de timp apelând la
zvon, manipulare ori minciună.
Pe baza acestor elemente și în contextul unui factor economic tot mai
pregnant, industria media a secolului al XXI -lea a determinat o schimbare de

unul implicit (contextualizarea în funcț ie de o serie parametri psiho -socialo -economici conjuncturali emisiei
mesajului). Răspunsul final obținut conduce către decodificarea imagologică a unui mesaj.
327 Comportamentele pe care le generează inducerea imagologică mediatică pot fi diferite de la rec eptor la receptor
și țin de cultura generală a acestora, pregătirea profesională, interesul tematic, interesul social, temperament,
inteligenț, atitudinea mediului familial și al celui reprezentat de anturaj, dispoziția de moment a consumatorului
(Ana Mari a Sireteanu, op.cit ., p. 37)
328 Aceștia optează optează ca și cei din categoria selectivi -activi, un mesaj al unui anumit canal mediatic și chiar
lucrează cu jurnaliștii acestui mediu, prin intermediul feedback -ului la procesul de creație al mesajului.
329 Consumatorii pasivi recepționează mesajul, dar atitudinea lor nu este direct influențată de acesta.
330 Ștefan Vlăduțescu, Comunicare jurnalistică negativă , Editura Academiei Române, București, 2006, p. 13

139
ansamblu a imaginii presei dintr -una a pozitivității actului comunicațional într -una
în care elementul negativist este omniprezent. 331
Jurnalismul negativ are următoarele caracteristici:
a) reprezintă un instrument al unei persuasiuni ce se vrea a fi convictive
(jurnaliștii acționează după reguli și principii specifice mediului în care activează
având drept obiective mesaje pur persuasive) ;
b) deconectează principiul informării obiective, aplicând factoidul (are loc
anihilarea factorului inform ațional pur și proiectarea publicului într -un mediu
artificial creat, în care acesta poate fi mai ușor controlat printr -o educație
persuasivă consolidată) ;
c) exploatează ”realitatea debilizată” prin fragmentar și complex (are
drept caractere subsidiare indu cerea unor stări generale de confuzie, ambiguue,
iraționale);
d) introducere a caracterului neonest și a denaturării intenționate a
mesajului (de regulă, interesul economic reglat prin factorul publicitate, determină
devierea calitativ -pozitivă a mesajului pe ntru satisfacerea dorințelor lăuntrice ale
publicului, tentat să consume informații cu impact negativ) ;
e) propagă ignoranța și agresivitatea (ignoranța pornește de la premisa
simplificării și debilizării soluțiilor oferite unei probleme supuse discuției/anal izei,
cu cât acestea sunt mai simple și debile cu atât publicul va fi mai sedus și
acaparat) .332

331 Forma cea mai periculoasă a jurnalis mului cu influe nțe negative apare atunci când manipulatorii maschează
mesajul, dându -i o tentă pozitivă și astfel atrăgând și o parte a publicului ce respinge din start informațiile de o
asemenea factură. ”Producțiile de jurnalism negativ ajung la noi pe calea unui jurna lis m pozitiv minat de un limbaj
și o cogitație (analiză filtrată de cuget, n.n.) puse în slujba unor interese negative. Aceste interese ne parvin antrenate
ca minciună, seducție, ficțiune și mit.” ( Ibidem , p. 104)
332 Ibidem , pp. 125 -130

140
4.3.Forme ale violenței mediatice
Impactul covârșitor al mass -media asupra indivizilor la nivel de grup sau
societate, rezultă și din formele sale de man ifestare: vizuală, fonică, scriptică,
publicitară care permit transpunerea și induc indignarea.

4.3.1. Violența vizuală
Se materializează prin intermediul televizorului, care reușește să capteze
atenția individului într -o măsură mult superioară celorlalte două forme. În acest
caz, “f orța televiziunii decurge din capacitatea pe care o are de a transmite imagini
în mișcare, de a te face să vezi în fața ochilor “realități” care nu sunt în a cel loc sau
care nici nu există (…) penetrând cu o forță deosebită sub conștientul uman”333.
Începând cu 2009, Consiliul Național al Audiovizualului a lansat ample
campanii de evaluare a gradului de violență conținut de programele media
transmise, răspunzând astfel numeroaselor semnale din presa scrisă dar și din
partea a numer oase organizații de profil. Rezultatele la ca re s-a ajuns indică faptul
că ”programele TV constituie mijloace puternice de promovare a culturii violenței
în țara noastră”334. Aspectul îngrijorător evidențiat de către analiști privește gradul
tot mai mare al ponderii violenței de tip real în opoziție cu cea ficțională. În calcul
au fost luate toate producțiile, fiind monitorizate atât spoturile publicitare cât și
programele informative ori cele destinate copiilor sau cu conținut de divertisment.
Audiovizualul abundă în imagini cu un conținut bogat în violență.
Coroborând acest aspect cu detaliile tehnice de emisie (24 de cadre pe secundă, sau
în cazul efectelor speciale de doar 12 cadre pe secundă) și luând în calcul
experimentele realizate de -a lungul timpulu i cu privire la creierul uman și puterea
sa de absorbție a conținutului informațional335, din cauza supraîncărcării fluxului

333 Virgiliu Gheorghe, Revrăjirea lumii sau de ce nu vrem să ne desprindem de televizor , Editura Prodromos,
București, 2013, p. 15
334 http://www.cna.ro/IMG/pdf/3.comparatii_canale220109.pdf
335 Ben Bagdikian, reputat analist media prevedea încă din 1971, în lucrarea The Informati on Machines: Their
impact on Men and the Media, avalanșa informațională căreia va trebui să îi facă față omul, asemuind asaltul mass –
media cu puterea forței nucleare, depinzând doar de om cum îi va face față (Ben H. Bagdikian, The Information
Machines: The ir Impact on Men and the Media , Editura Harper and Row, New York, 1971, p. 45)

141
unidirecț ional emițător -receptor, acesta este bulversat. Senzațiile pe care le
generează mesajul la nivel de subconștient sunt: bucur ie, plăcere, dorință, emoții,
senzații, ceea ce echivalează cu hiperactivitate în emisfera dreaptă, reducând
activitatea din emisfera stângă responsabilă pentru rațiune și logică336.
Prin urmare, apare posibilitatea, tendința consumatorului media de a
reproduce în spațiul real a ceea a vizionat la televizor sau pe media online. În plus,
excesul informațional determină creșterea ratei de desensibilizare a publicului,
conținutul violent generând o retragere a acestuia din societate pe măsură ce gradul
de inse curitate crește. Desensibilizarea conduce totodată la o posibilă
recrudescență a tendinței agresive în rândul receptorilor care vor asimila violența
prezentată în cadrul programelor media ca fiind un fapt banal, cotidian.
Televiziunea este cea mai des incr iminată atunci când se vorbește despre
violență. Studiile efectuate se raportează într -o proporție covârșitoare la
programele difuzate pe posturile tv date fiind influența imaginii asupra psihicului
uman, timpul tot mai îndelungat petrecut de public în faț a micului ecran.
Televiziunea vine să educe și să formeze publicul său. Și să îl distreze la nevoie,
scrie și codul deontologic al jurnalistului de televiziune. Ceea ce reușește să
transmită prin intermediul mesajului său este doar o proiecție a propriilor viziuni și
interese cultivate fiind doar ceea ce asigură audiența, conform principiilor
marketingului și publicității, transformând telespectatorii în simple mașinării de
consum și în cei mai dezinformați informați oameni ai planetei.
Vizualul genereaz ă dependență, încurajează egoismul, individualismul, în
detrimentul menținerii unor legături emoțion ale mai strânse cu cei din jur și
contribuie la alimentarea stresului, a depresiei și a creșterii ratei de suicid337.

336 http://psychology.about.com/od/cognitivepsychology/a/left -brain -right -brain.htm
337 Dezbaterea organizată de CNA, “ Nu vă uitați copiii la TV” – “Vezi ce vede copilul tău ”, a sc os la iveală
realitatea crudă în ceea ce privește efectul nociv al televizorului asupra celor mici. În afara faptului că în
conformitate cu ultimele statistici, între 25 și 30 % dintre violențele comise în fiecare an, ar fi cauzate de imaginile
văzute la t elevizor, s -a ajuns la concluzia că programele pentru 0 -3 ani îi retardează pe cei mici, iar rata creșterii
cazurilor de suicid în rândul celor mici este mai mare dacă televiziunile ajung să glorifice moartea prin sinucidere
a unui copil înclusiv dacă insi stă o perioadă mai lungă de timp asupra poveștii respective. Concluzia generală:
mass-media intoxică, poluează simbolic spațiul inteligibil în care trăim (http://www.mediafax.ro/cultura –
media/efectele -negative -ale-mass -media -cresterea -ratei-sinuciderilor -si-a-agresivitatii -copiilor -10655296 )

142
Nocivitatea programelor se răsfrâng și a supra familiilor, multe dintre acestea
fiind supuse unui puternic șoc emoțional în urma vizionării spectacolului TV . Pot
fi întâlnite următoarele ipostaze :
a) familia, membrii săi ajung, din cauza timpului petrecut în fața
televizorului să se neglijeze recip roc, motiv generator de nemulțumiri atunci când
sarcinile zilnice nu sunt îndeplinite iar până la violență conjugală mai rămâne doar
un pas de făcut;
b) viața de cuplu, așa cum este conștientizată de mare parte a familiilor nu
este reprezentată în viața de f amilie ficționalizată la TV, ori preluată din viața reală
și promovată ca o poveste de succes;
c) aspectele legate de viața de familie din ficțiunile TV intră în
contradictoriu cu cele ale telespectatorului ceea ce, ca și în cazul anterior, este
similar cu a gravarea problemelor din interior și la o creștere a gradului de
nemulțumire, frus trare și neînțelegeri familiale;
d) individualismul promovat prin producțiile televizate conduc la slăbirea
relațiilor din sânul familiei, de aici și conflictele inerente;
e) pericolul comparării partenerului cu unul din personajele dintr -o creație
TV, ceea ce este echivalent cu o stare de tensiune în relația de cuplu;
f) tendința de a adapta, asemeni personajelor ficționale, comportamentul
acestora, mai ales a părții care presupune în călcarea liniilor corectitudinii și
onestității (relații sexuale în afara căsătoriei, stil de viață boem specific unui
răufăcător etc).

4.3.1.1. Desenele animate, vector al violenței vizuale
Desenele animate sunt considerate un util model de învățare ș i de dezvoltare
a creativității copilului, pornind de la ideea general întipărită în conștiința
publicului că, în perioada copilăriei, prin joacă și distracție se pot acumula
informații esențiale pentru cei mici. Lumea virtuală creată de animație le confer ă
preșcolarilor deprinderi și aptitudini noi, precum și capacitatea de a gândi și
operaționaliza prin intuiție, empatizând totodată cu personajul și, în cazul în care

145
personaje: invitație la înușirea bunurilor altora, mințirea celor din jur, ori situație
de agresiuni cu iz sexual, ironizarea celorlalte personaje etc.

4.3.2. Violența sonoră
Se remarcă prin utilizarea frecventă a mesajelor transmise prin sunet, impactul
fiind net inferior celui realizat de folosirea imaginii TV întrucât r adioul, principalul
mijloc de informare ce se bazează doar pe sunet are un mare defect:
efemeritatea344. ”Un fapt auzit este mai greu de reținut decât unul citit sau
văzut” .345 Deși într -o mai mică măsură, programele difuzate de posturile de radio
intră și ele în sfera violenței promovate prin intermediul mass -media. Impactul
radioului nu este la fel de puternic precum cel al televiziunii. Violența la radio o
regăsim sub o singură formă: verbală. De la vocabular, ton și stil adoptat de către
realizatorii de pro grame, la sugerarea unui comportament vulgar prin versurile
pieselor difuzate. De cele mai multe ori, tocmai muzica este cea care promovează
agresiunea verbală pe posturile de radio346. Multe dintre piesele rock și hip -hop
împing la refuzul autorității și al regulilor de conviețuire socială.
Dar agresiunea muzicii nu se raportează numai la textul ce însoțește linia
melodică. Studii de specialitate347 arată că, pe lângă latura sa terapeutică, muzica
poate genera și efecte secundare în conștientul publicului mel oman. Unele religii
nu consideră benefic fenomenul muzical actual considerând că afectează intelectul,
producând mari dereglări ale sistemului nervos și chiar unele boli; pe lângă
efectele de ordin moral și etic dar și cele de dezvoltare a personalității i ndividului.

344 Efemeritatea este una din deficiențele cu care se confruntă spectrul audio -video al massmedia și se referă la
faptul că odată difuzat î n eter mesajul nu mai poate fi modificat. În același timp, mesajul trebuie construit și adaptat
astfel încât ascultătorul/telespectatorul să înțeleagă conținutul informațional încă din debutul transmiterii lui.
345 Vasile Traciuc , Modalități de transmitere a știrilor în radio , în Manual de jurnalism , vol. I, Editura Polirom, Iași,
1997, p. 153
346 CNA a luat decizia de a interzice, cu scopul de face curățenie în audiovizual, opt melodii ale artiștilor români.
Acestea aveau un conținut licențios și prin urmare pot fi difuzate doar după ora 23. În plus, în urma monitorizării
activității, a constatat o recidivă în folosirea limbajului vulgar și cu tentă sexuală în emisiunile matinale difuzate de
Kiss FM, Radio Zu și Radio 2.
347 Experimente efectuate pe șoareci au a rătat diferența de reacție a unor subiecți supuși unei muzici liniștitoare
comparativă cu cea a unora supuși unui ritmuri muzicale deranjante (zgomote de tobe etc), aceștia dezvoltând un
comportament cu mult mai agresiv în comparație cu primii (http://voic es.yahoo.com/music -health -benefits -harmful –
effects -2189003.html)

146
În plus muzica prin funcția sa hedonică determină auditoriul la o limitare a
dimensiunilor. Pentru mulți dintre ascultători, o piesă muzicală reprezintă doar o
satisfacere a anumitor necesități, primare unele dintre ele, sau, după cum istoria a
consemnat a generat sinucideri sau crime348.
Specialiștii în psihologie susțin cu tărie că un nivel de audiție la parametri
mult peste limita admisă poate induce o stare de nervozitate și de ripostă violentă
din partea celui care se simte agresat. În culpă , de cele mai multe ori se află chiar și
posturile de radio, apărând diferențe de volum sonor între momentele publicitare și
programul propriu -zis349.
În alte situații sunetul a reprezentat o armă redutabilă în conflictele armate.
Marii strategi ai conflicte lor militare au înțeles care este rolul sunetului și implicit
al radioului în asigurarea victoriei finale. Pe lângă tehnica propagandei prin
intermediul programelor radio difuzate către teritoriile inamice, armatele s -au
folosit de sunet pentru a semăna de ruta în rândul adversarilor ori pentru a le anula,
prin inducerea unei stări de surescitare psihică, spiritul combativității350.
Războiul psihologic declanșat prin utilizarea sunetului ca armă nu a avut
rezultatul așteptat de fiecare dată. Dacă în timpul ce lui de -al doilea război mondial
atât nemții cât și adversarii săi s -au folosit de sunet pentru a prelua avantajul în
bătălii (hitleriștii folosindu -se de utilizarea frecventă a sirenelor stukas, americanii
cu difuzoare instalate pe mijloacele de luptă ce t ransmiteau mesaje, somații,
muzică, sau înregistrări de pe câmpul de luptă), în cazul Vietnam, deși au folosit
aceleași tehnici, americanii au fost nevoiți să se recunoască înfrânți, întrucât au
ignorat dinamica socio -psihologică a celor agresați.

348 Spre exemplu, în 1999, în Statele Unite ale Americii, doi fani ai muzicii lui Marilyn Manson, reprezentant al
muzicii punk, au ucis 12 elevi și un profesor de la Liceul Columbine, iar acum 20 ani, trupa Judas Priest a făcut
obiectul unui proces în care a fost acuzată de incitare la sinucidere și violență. Și Beatles a fost acuzată de către
Charles Manson, celebrul criminal în serie, ca l -a inspirat în unele crime comise.
349 CNA a decis să re comande uniformizarea volumului sunetului în programele de radio și televiziune, astfel încât
să fie eliminat disconfortul creat telespectatorilor și ascultătorilor, resimțit în special la difuzarea publicității.
350 Japonezii, de exemplu, s -au folosit de zg omotul produs pe pietriș de bicicletele descălțate de cauciuri, pentru a -i
deruta pe englezi în timpul celui de -al doilea război mondial .

147
4.3.3 Viole nța scriptică
Presupune utilizarea agresivă a unor forme incorecte ale limbii oficiale,
folosirea elementelor de limbaj din sfera argoului și jargonului ori a unor cuvinte
fără o cunoaștere temeinică a termenilor351. ”Există un contrast evident între
mulțime a banalizată a înjurăturilor și a cuvintelor grele din experiența cotidiană și
sistematica lor omitere din pagina scrisă, pînă și din dicționare. Paradoxul se
reflectă și în zona termenului opus, constituit de expresia politeții în limbaj: aceasta
are – ca inventar – mijloace complexe, de o mare diversitate, dar se manifestă cu o
frecvență redusă în uz.”352
Comunicarea, prin formele sale, dialogul și conversația, reprezintă o
puternică armă pentru cel ce o stăpânește. Acesta se poate considera un om fericit
pentru că dispune de extraordinara posibilitate de a dialoga nemijlocit cu oameni
din diferite structuri ale societății, aflați la mică distanță sau deopotrivă la mii de
kilometri, pe care nu este neapărată nevoie a -i cunoaște. Indiscutabil, comunicarea
directă, interumană, are în prezent un rol mult mai important în raport cu ceea ce
era acum jumătate de secol, ori acum aproape două decenii când inter netul nu era
ceea ce este acum. Practic, conversația, rostirea, dialogul sunt indispensabile
indiferent de surprizele rezervate de viitor. Pentru că și în plină eră computerizată
tot regula conversațională clasică va fi baza comunicării: existența unui emițător și
a unui receptor. Și aceleași arme ca și acum mai bine de 2000 de ani, în
Antichitatea lui Aristote l ori Platon: franchețe, entuziasm și inepuizabila dorință de
a asculta și de construi un dialog.
Mass media reprezintă puntea dintre individul de acasă și lumea
înconjurătoare. Ea îi oferă acestuia accesul către tradiții și obiceiuri semenilor săi.
Mijloa cele de comunicare în masă oferă cititorului/ascultătorului/privitorului
posibilitatea de a prezenta și altora problemele cu care se confruntă. Interactivitatea

351 În Manual de Jurnalism , Cristian Florin Popescu amintește de Uli W indisch, de la Universitatea din Geneva, care
dă o unică formă acestui tip de limbaj numindu -l antilimbaj ” " Antilimbajele – afirmă autorul (Uli Windisch, n.n.) –
sunt limbajele folosite de antisocietăți, precum grupurile marginale de delincvenți, în diferite tipuri de
microsocietăți, precum acelea care se formează în închisori sau în alte forme de ghetto." (Cristian Florin Popescu,
Manual de Jurnalism I , Editura Tritonic, București, 2003, p. 68)
352 Rodica Zafiu, Paradoxuri ale limbajului agresiv , în Revista România Literară, nr. 48/2000, București, 2000

148
conferită de mass -media prezentului îl pune pe acesta în legătură directă cu factori
responsabi li, reprezentanți ai unor instituții abilitate, fără ca el să fie nevoit să îi
cunoască în prealabil, spre deosebire de formula clasică a convorbirii telefonice
unde apărea scopul. Aici, interactivitatea presupune și luarea partea la discuții pe o
temă ale atorie pentru care interlocutorul nu are neapărată pregătire. Este una din
atracțiile presei moderne cu mulți adepți în rândul publicului consumator.
Comunicarea de orice tip apelează la respect și egalitate din partea participanților.
Principiul este acel a că în proces trebuie să se implice persoane ce au ceva de
comunicat și care doresc să comunice.
Mulți dintre receptori au reclamat agresivitatea conversației atât din partea
interlocutorilor, dar și în ceea ce îi privește pe jurnaliști, de multe ori rez ultatul
obținut fiind unul fără vreo informație valoroasă în conținut. Și cu cât este mai
agresiv în tendința sa, interlocutorul/jurnalistul are toate șansele să -ți rateze
scopul/intenția, ba mai mult ascultătorii trecând de cele mai multe ori de partea
victimei atacului.353

4.3.4. Violența mesajelor publicitare
Publicitatea reprezintă cel mai periculos mod de influențare a opiniei
publice, de creare și de implementare de atitudini și comportamente la nivel de
individ, grup social, comunitate, societate în ansamblu l ei. Apelând la emoții ce
stârnesc instinctele consumeriste, primare, reclamele publicitare înglobează în
construcția lor elemente pline de sexualitate și unele care sugerează ideea de
agresivitate și competiție pentru eliminarea adversarului, atingerea s copului
indiferent de principiile moralității (apelând la metoda x poți să fii cel mai bun). În
plus, promovarea exagerată a unor ipostaze în care sunt surprinse vedete

353 Vorbim aici de devierea de la mesajul inițial ce trebuia remis publicului, de faptul că de cele mai multe ori
jurnaliștii folosesc termeni din limba română fără a ști ce reprezintă aceștia, utilizează, pentru a mări efectul
senzațional al mesajului și pen tru satisfacerea instinctelor primare ale indivizilor ce formează publicul receptor, de
cuvinte din categoria argoului, jargonului cuvinte cu inuducție explicit -sexuală , ori apelează, pentru mărirea
dramatismului situației, la unii termeni ca infractor, c ondamnat etc înainte ca justiția să se fi pronunțat cu privire la
statutul juridic al inculpatului (Cristian Florin Popescu, op.cit, pp. 60 -81)

149
recunoscute ca fiind violente, ajută și ea la expansiunea ideii de violență354. Așa
cum ș i includerea unor imagini, scene cu un important conținut emoțional, menite
să șocheze și să trezească la viață conștiința publicului sunt tot mai des întâlnite în
reclamele ce prezintă diverse campanii demarate de autorități: campanii împotriva
fumatului ; a violenței domestice ; a celor privind protecția mediului înconjurător.
În România, o analiză relevă un conținut redus de violență în spoturile
publicitare, 7,7% din numărul reclamelor analizate, existând numeroase
amendamente privind semnalizarea distinc tivă a acestor spoturi, 52% nefiind în
vreun fel marcate.355
În tendința generală de a acapara cât mai mult atenția telespectatorului, din
motive comerciale evident, presa audiovizuală nu mai ține cont de o anume
diferențiere în ceea ce privește tronsonul or ar în care difuzează clipurile violente,
foarte multe dintre acestea regăsindu -se în tronsoane orare de până în ora 23,
categoriile direct afectate de un astfel de produs mediatic fiind în fața micilor
ecrane.
Publicitatea este confundată tot mai des cu id eea de violență sexuală în care
femeia/bărbatul este privită/privit ca un simplu obiect sexual, menit să scoată în
evidență anumite atuuri ale unui a sau altuia cu scop declarat de creștere a vânzării
de produse din s fera lenjeriei intime de regulă .
Mesaju l publicitar poate să genereze o stare de disconfort și o reacție de
respingere a sa de către public tocmai prin repetiția cu insistență în cadrul
programelor radio tv, în paginile ziarelor sau prin afișaj stradal. De la flyere și
pliante ori sms -uri, ca f ormă de expresie scrisă a publicității și până la rotația
obsedantă a promo -urilor audio -video, aceste elemente contribuie din plin la

354 Un studiu britanic efectuat pe conținutul publicitar al unor publicații precum „Playboy“, „Fortune“ sau „Esqui re“
a scos la iveală că peste 56% dintre reclamele incluse în paginile publicațiilor conțineau cel puțin unul din
elementele: sexualitate, agresivitate și violență pură, o astfel de agresivitate fiind asociată de specialiști cu o tendință
ridicată de consu m de droguri sau de comitere de acte de violență (Megan Vokey, Bruce Tefft, Chris Tysiaczny, An
Analysis of Hyper -Masculinity in Magazine Advertisements , în Sex Roles Journal, vol.68, Issue 9 -10, Springer
Publishing, New York, 2013, pp. 562 -576
355 Studiul a mai scos în evidență că, la capitolul promovare clip publicitar agresiv/violent, conduce în clasament un
post de televiziune dedicat celor mici, Cartoon Network, cu o rată de 37, 23% din totalul clipurilor monitorizate
(http://www.cna.ro/IMG/pdf/9.analiza _publicitate_220109.pdf)

150
bombardamentul căruia individul social trebuie să îi facă față pe stradă, acasă, sau
online356.
Pe termen lung, repetarea la nesfârșit a mesajului poate conduce către o
blocare voluntară a mesajului de către receptor. Pe lângă deranjul produs,
reclamele suferă și la capitolul conținut de mesaj; reclame la produse
medicamentoase cu vedete pe post de promotori357, cerbi fluierăto ri, pui care nu
zboară în ciuda tuturor încercărilor358.
Legea reglementează numărul de minute de publicitate pe oră de emisie359
numai că judecând prin prisma numărului total de spoturi difuzate pe parcursul
unui an în România se va ajunge la o valoare cu mu lt peste cea stipulată prin lege.

4.3. Concluzii
Capitolul de față a prezentat rolul pe care presa îl are în formarea și educarea
publicului și în promovarea, prin conținutul neadecvat, stărilor cu potențial agresiv
în spațiul public dar și în cel privat.
Violența în cazul mass media se reflectă prin calitatea programelor difuzate,
multe dintre acestea axate pe o linie de satisfacere a instinctelor primare ale
publicului, dezumanizarea acestuia realizându -se prin inducerea manipulatorie a
unor stări, senzații neconforme cu principiile și valorile comunitare, cu normele și
cutumele deja existente.

356 Publicitatea va începe să cunoască în următorii zece ani cea mai puternică perioadă de dezvoltare susținută,
înregistrând o creștere globală estimată la 5,3% (în 2014), față de 3,6% (în 2013). Această creștere va ajunge la
5,8% î n 2015 și 2016, datorită tehnologiei mobile. În 2014, analiștii prognozează o creștere de 1,9 % în cazul
României, față de 2013, valoarea pieței românești fiind cifrată la aproape 300 de milioane de euro
(http://www.paginademedia.ro/2013/12/estimare -piata -romaneasca -de-publicitate -ar-urma -sa-creasca -cu-19-in-
2014/)
357 Codul audiovizualului prevede la articolul 126, alineat 1 faptul că ”Este interzisă difuzarea de publicitate și
teleshopping pentru medicamente și tratamente medicale sau suplimente alimentare prezentate sau recomandate de
personalități ale vieții publice, culturale, științifice, sportive ori de alte persoane, care, datorită celebrității lor, pot
încuraja consumul acestor produse sau tratamente” (sursa: cna.ro)
358 O analiză Paginademedia.ro arată că, pe toate posturile din România au rulat anul trecut peste un milion de
reclame la produse farmaceutice și tot atâtea la mâncare (http://www.paginademedia.ro/2014/02/publicitatea -tv-1-
peste -un-milion -de-reclame -la-mancare -si-la-medicamente -intr-un-an-orange -vodafone -cosmote -si-romtelecom –
cele-mai-promovate -marci -pe-tv-anul-trecut/ )
359 Potrivit Legii audiovizualului , televiziunile pot difuza 12 minute de publicitate comercială pe oră, în timp ce
posturile Societății Române de Televiziune pot difuza opt m inute de reclamă la fiecare oră (art 35, alineat 1; sursa:
cna.ro)

151
În cadrul acestui capitol am evidențiat factorii cunoscuți drept efecte ale
mass media care cauzează schimbarea atitudinală a individului, a
comportamentului acestuia . Lor li se adaugă, spunem noi, schimbarea agendei
publice a individului prin reordonarea funcțiilor de bază ale presei și care conduc
în final prin valorizarea conținutului neimportan în defavoarea problemelor majore
ale comunității.
Astfel individului i se incumbă în subconștient ideea de abatere de la normă
și valoare prin promovarea conținutului fie cu caracter violent, sexual , sau
generator de delicvență , privite toate aceste elemente ca stare de normalitate în
societate.
Violența mediatică acționează asupra tuturor categoriilor de vârstă, afectați
fiind și copiii, tinerii, adolescenții care accesează conținut neadecvat vârstei lor
adeseori din cauza neglijenței anturajului familial . În plus, desenele animate
dedicate preșcolarilor abundă, după cum am a rătat, în scene cu elemente de
violență fie verbală, fie sonoră ori vizuală, scenele vizionate de către aceștia
generând puternice modificări atitudinale pentru cei mici ce vor împrumuta din
comportamentele personajelor preferate pentru a le prezenta în sp ațiul public.
Evidențiind rolul pe care îl reprezintă fiecare dintre elementele nominalizate
anterior se poate contura imaginea generală a efectului pe care mass media îl are
asupra atitudinii comportamentale a tinerilor. Un efect psihologic în primul rând ce
se poate manifesta în spațiul real în relațiile cu semenii. Copiii sunt extrem de
sensibili în fața mesajelor cu puternic impact emoțional iar acest fapt se poate
traduce printr -o stare de teamă pe care aceștia o pot afișa în spațiul public: un
sentime nt de nesiguranță, de retragere în defensivă și stoparea procesului evolutiv
de adaptare continuă în ritmul impus de societate.
Falsa agendă creată de către mass media care influențează opinia publică,
poate genera dezechilibre majore în privința valorilor comunitare prin impunerea
unor elemente nocive dar și atractive în același timp prin forma și continutul lor
(imagini șocante, fotografii nud ușor blurate ale unor persoane ce stârnesc

152
imaginația privitorului , limbaj licențios, elemente agresive sonor șam d), în scop
publicitar și de câștigare a audienței, efectul de ansamblu fiind unul de instaurare a
unei false amenințări care poate determina o reacție de ripostă din partea
consumatorului media.
De asemenea, trebuie să precizăm că unele forme ale violențe i nu sunt
caracteristice presei, ele regăsindu -se și în afara sferei de influență media, dar
conexată cu aceasta, în acest caz fiind vorba despre agresivitatea mesajelor
publicitare din spațiul public .

153
CAPITOLUL V. PREVENIREA ȘI MANAG EMENTUL SITUAȚIILOR DE
CRIZĂ

5.1. Protecția categoriilor defavorizate în spațiul real

5.1.1. Delimitări conceptuale
Legea definește categoria defavorizată ca fiind: ”acea categorie de persoane
care fie se află pe o pozi ție de inegalitate în raport c u majoritatea cetățenilor din
cauza diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un
comportament de respingere și marginalizare”360.
În delimitarea grupurilor vulnerabile, autoritățile au luat în calcul stadiul
precar al clădirii ori lip sa unui adăpost, lipsa locului de muncă, nivelul de educație,
lipsa veniturilor. Totodată , s-a stabilit faptul că femeile sunt mai expuse riscurilor
sărăciei și excluziunii sociale decât b ărbații.
Persoanele marginalizate se situează pe o ”poziție socială periferică, de
izolare, cu acces limitat la resursele economice, politice, educaționale și
comunicaționale ale colectivității, manifestată prin absența unui minimum de
condiții sociale de viață”361. Ele se confruntă ”cu un cumul de privațiuni sociale,
cum a r fi: lipsa unui loc de muncă, lipsa unei locuințe sau locuință inadecvată,
lipsa accesului la un sistem de furnizare a apei potabile, a căldurii sau a energiei
electrice, lipsa accesului la educație sau servicii de sănătate”362.

5.1.2. Direcții europene și românești
De la aceste premise s -a plecat în crearea politicilor sociale stabilite de către
U.E., ale căror principii se regăsesc în legislația europeană :
a) mobilitatea tinerilor (încurajarea și sprijinirea acestora în găsirea unor

360 Membrii săi sunt acele persoane vârstnice, familii formate din mai mulți membri, sau monoparentale, copiii și
tinerii, persoanele cu dizabilități, persoanele infectate cu HIV, imigranți d ar și reprezentanți ai minorităților etnice.
(Ordonanța Guvernului 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare nr. 137 din 31
august , publicată în Monitorul Oficial nr. 99 din 8 februarie 2007, articol 4)
361 Legea privind preven irea și combaterea marginalizării sociale nr. 116/2002 , articolul 3
362 Grupurile vulnerabile și economia socială. Romi și femei în dificultate. Manual de intervenție , Editura Expert,
București, 2011, p. 13

154
locuri de muncă pe te ritoriul U .E., în afara țării lor de domiciliu);
b) redefinirea agendei locurilor de muncă (reformarea pieței muncii în
conformitate cu noile dimensiuni tehnologice);
c) crearea unei platforme împotriva sărăciei și excluziunii sociale (ceea
ce are drept țintă sc oaterea până în 2020 din zona sărăciei a cel puțin 20 de
milioane de cetățeni europeni).363
Juridic, pe teritoriul U .E., implementarea la nivel local a principiilor
enumerate anterior este coordonată printr -un set de măsuri dintre care se
evidențiază Direc tiva șanselor egale pe piața muncii și Directiva egalității rasiale ,
ambele incriminând orice formă de discriminare fizică, sexuală, rasială atât la locul
de muncă cât și în alte sectoare ale vieții sociale, asigurând și accesul la bunuri și
servicii (d ocumentele în cauză completează normele Tratatului de la Amsterdam364
sau cuprinse în Tratatul de la Roma din 1957 de instituire a Comunității
Economice Europene365).
Totodată, t extul Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și
combaterea violenței împot riva femeilor și a violenței domestice incriminează, în
spiritul norm alizării relațiilor sociale din cadrul mediului familial, termeni precum:
sterilizarea forțată ; mutilarea genitală a femeilor ; violența psihică etc. Documentul
întărește ideea că fenome nul violenței domestice reprezintă o formă de expresie a
anulării drepturilor omului și totodată poate fi privit și ca o formă de discriminare
sexuală .
Convenția propune și măsuri bine stabiilite pe care statele semnatare sunt
obligate să le implementeze, decizii în favoarea victimelor: servicii specializate de

363 Strategia Europa 2020 http://ec.europa.eu/social /main.jsp?catId=956&langId=en
364 ”Fără a aduce atingere celorlalte dispoziții din prezentul tratat și în limitele competențelor pe care acesta le
conferă Comunității, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentulu i
European, poate lua măsurile necesare în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine
etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală .” (Articolul 6a, din Tratatul de la
Amsterdam de modificare a T ratatului privind Uniunea Europeană, a tratatelor de instituire a comunităților
europene și a altor acte conexe, document adoptat în 1997 la Luxemburg)
365 ”Libera circulatie implica eliminarea oricarei discriminari pe motiv de cetatenie între lucratorii sta telor
membre, în ceea ce priveste încadrarea în munca, remunerarea si celelalte conditii de munca”. ”Fiecare stat
membru asigura aplicarea principiului egalitatii de remunerare între lucratorii de sex masculin și cei de sex
feminin, pentru aceeași muncă sa u pentru o muncă de aceeași valoare .” (articolele 38, respectiv 141 din Tratatul de
instituire a Comunității Europene, varianta consolidată, aplicabil din 24 iulie 2002 )

155
asistență medicală ; consiliere psihologică și juridică ; adăposturi suficiente
destinate protejării lor .
O primă etapă de acțiune presupune evaluarea, urmărirea și prevenția
actelor de violență, pro tejarea victimelor și pedepsirea agresorilor.
În cea de -a doua fază, un organism special creat va monitoriza respectarea
convenției de către statele terțe pentru ca eficiența programului în sine să fie cât
mai mare pe termen lung.
În viziunea europeană, a ctele de agresiune pot fi prevenite prin:
a) schimbarea atitudinii, rolurilor și stereotipurilor care fac ca violența
împotriva femeilor să fie acceptată;
b) instruirea de specialiștii care să lucreze cu victimele;
c) creșterea gradului de conștientizare privind di ferite forme de violență și
natura traumatizantă a acestora;
d) includerea ca disciplină în programele școlare la toate nivelele de
educație problema egalității;
e) cooperarea cu ONG -urile, mass -media și sectorul privat pentru ca
informarea publicului privind aceste probleme.366
Conform aceluiași text, p rotejarea victimelor se referă la: asigurarea că
nevoile și siguranța victimelor pe primul plan în măsurile întreprinse; înființarea
de servicii specializate de asistență, care să ofere asistență medicală, precu m și
consiliere psihologică și jurid ică victimelor și copiilor lor; înființarea de suficiente
adăposturi și introducerea de linii telefonice permanente pentru apeluri gratuite.367
Convenția prevede și sancționarea celor ce se fac vinovați de acte de
agresiun e. Pe lângă sterilizarea forțată, mutilarea genitală a femeilor sau violența
psihică, sunt incriminate: c ăsătoriile forțate; violența sexuală și violul; violența
fizică; avortul forțat; înlesnirea, complicitatea și tentativa; urmărirea; harțuirea

366 Conform Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței îm potriva femeilor și a
violenței domestice , adoptată la Instanbul, la data de 11 mai 2011, capitolul III.
367 Ibidem , capitolul IV

156
sexuală.368 Sancțiunile sunt în funcție de gravitatea faptei comise care pot
conduce, după caz, și către privarea de libertate, ori extrădare, monitorizarea sau
suprav egherea persoanelor condamnate, retragerea drepturilor părintești, dacă
interesul copilului, care poate include siguranța victimei, nu poate fi garantat în
niciun alt mod.
Alte acte normative : Directiva principiul egalității de tratament dintre femei
și bărbați în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la
promovarea profesio nală, precum și condițiile de muncă; Directiva privind
aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care
desfășoară o activitate independentă; Directiva de creare a unui cadru general în
favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și
ocuparea forței de muncă; definiția discriminării directe și indirecte; Directiva
pentru principiul egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și
femei în materie de încadrare în muncă; Comunicarea Co misiei Europene
intitulată Foaia de parcurs pentru egalitatea între femei și bărbați 2006 -2010 – 6
axe prioritare de acțiune în UE în domeniul egalității de gen .
Ca parte integrantă a Uniunii Europene, România a elaborat și adoptat un
plan strategic de re vigorare economico -socială, de integrare și de asigurare a
unui loc de muncă pentru membrii aparținând categoriilor defavorizate369, una din
principalele direcții de intervenție a autorităților pentru eliminarea oricărei forme
de excluziune socială raportân du-se la implicarea activă a tuturor factorilor
importanți de pe piața muncii (in stituții publice, asociații patronale sau
profesionale, sindicate, organizații neguvernamentale, cooperative sociale, asociații
de ajutor reciproc, fundații și asociații de ca ritate și voluntariat) pentru a permite
acces facil grupurilor vulnerabile în sectorul economic prin diseminarea în rândul
opiniei publice a problematicii.

368 Ibidem , articolele 33 -41
369 Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013 -2020 -2030, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 824 bis din 08.12.2008.

157
Documentul recomandă deschiderea accesului femeilor în sectoare ale
economiei prin tradiție rezerv ate bărbaților, elimând astfel prejudecățile cu specific
local, actele de violență în mediul familial, cazurile de hărțuire sexuală sau traficul
de ființe umane. Femeile vor beneficia de programe speciale de lucru: la domiciliu,
orar flexibil etc și de pri oritate la înscrierea pentru urmarea de cursuri de
recalificare profesională dacă există risc de delocalizare a activității economice în
care activează.
Combaterea violenței derivă din acțiunile întreprinse pentru revitalizarea
economiei, măsurile prevăz ute venind să destindă climatul social familial sau
comunitar.
Autoritățile au la dispoziție instrumentarul necesar atât pentru asigurarea
unui sistem unic de acreditare, autorizare și licențiere a furnizorilor de servicii în
domeniul asistenței sociale ș i a unor criterii unice pentru serviciile din domeniul
protecției copilului, persoanelor vârstnice sau cu dizabilități, victimelor violenței în
familie și altor categorii defavorizate, cât și pentru promovarea de programe
speciale pentru creșterea calități i vieții persoanelor în vârstă, cu implicarea mai
accentuată a autorităților publice locale și organizațiilor civice în acordarea
serviciilor socio -medicale și de îngrijire ambulatorii și la domiciliu.
Proiectele legislative reglementează cadrul unic de fi nanțare și de stabilire a
procedurilor de sprijinire a asociațiilor și fundațiilor care desfășoară activități de
asistență socială, în sensul consolidării capacității instituționale și administrative a
autorităților centrale și locale de a interacționa cu fundațiile caritabile și asociațiile
de asistență.
Programele asociațiilor și organizațiilor de profil beneficiază de sprijinul
Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea și fenomenului violenței în
familie pentru perioada 2013 -2017370, în sensul identificării acelor mecanisme
necesare eficientizării luptei împotriva traficului de persoane ori a violenței

370 Documentul a fost aprobat prin HG nr. 1.156/2012 publicată în in Monitorul Oficial, Partea I nr. 819 din 6
decembrie 2012

158
domestice ( informare, identificare, raportare și asigurare de sprijin categoriilor
afectate).
Proiecte le presupun implicarea pe de o parte a v ictimelor tr aficului de
persoane dar și din alte grupuri vulnerabile, inclusiv victime ale violenței
domestic e, precum și a p ersonalul ui autorităților publice locale și central e, inclusiv
conducerea acestora, a experți lor din cadrul structurilor publice care au
responsabilități în prevenirea și combaterea violenței domestice și a traficului de
persoane și/sau interacționează cu victime ale violenței domestice, respe ctiv ale
traficului de persoane și voluntari lor implicați în activități de sprijin destinate
grupurilor vulnerabile371.
Acestora, factorii responsabili le propun implicarea în campanii destinate
creșterii gradului de conștientizare din partea opiniei publice în ceea ce privește
violența domestică, drepturile femeii și a copilului. Autoritățile pun la dispoziția
victimelor centre dedicate cu personal specializat în prevenirea actelor de
agresiune372, protecția persoanelor vulnerabile și combaterea atât a violenței cât și a
traficului de persoane, centre dedicate și modalități discrete de protejare a
victimelor violenței domestice și traficului de persoane.
Eliminarea tiparelor de discriminare socială contribuie la o integrare mai
bună a grupurilor vulnerabile și determină o micșorare a gradului de violență.
Atenția autorităților se axează pe latura incluzi unii sociale și a echilibrării
raporturilor de șanse, promovând în rândul responsabililor locali și a partenerilor
sociali principiile existente în directivele și recomandările internaționale și oferind
sprijin pentru crearea de grupuri formale, comitete ș i comisii pentru egalitatea de
șanse și de gen în cadrul cărora să fie examinate bunele practici privind egalitatea
de șanse dezvoltate de administrațiile locale și de sectoarele productive locale
(inclusiv la nivel național și transnațional). Opinia publi că are la dispoziție ghiduri

371 Ghidul Solicitantului Condiții Specifice – DMI 6.3. – „Promovarea egalități i de șanse pe piața muncii”, publicat
de Ministerul Fondurilor Europene, București, 2014, p. 6
372 Voluntarii beneficiază de formare profesională și de calificare continuă în domeniul incluziunii sociale relevante
pentru prevenirea și combaterea violenței d omestice și a traficului de persoane, în contextul apariției a noi forme de
agresiune.

159
pentru o bună înțelegere a principiului egalității de gen și de șanse și a abordării
integratoare în ceea ce privește egalitatea de gen și de șanse în administrația
publică centrală și locală .373
România a adaptat legislația exis tentă prin includerea în text de aspecte
existente deja în legislațiile țărilor occidentale privind protecția victimelor violenței
domestice. Pentru prima dată se aduce în discuție problema emiterii ordinului de
protecție374 în cazul în care sunt constatate elemente constituente ale unui act
violent autoritățile putând cere375:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă
acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința fami liei;
c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a
locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu
vină în contact cu victima;
d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determi nate față
de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de
reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone
determinate p e care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau
în orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
h) încredințarea copiilor m inori sau stabilirea reședinței acestora.
Agresorul poate fi obligat de către instanța judecătorească la plata unor
cheltuieli ce derivă din ordinul de protecție emis în situațiile în care victimile se
află în imposibilitatea de a achita facturile aferente serviciilor de care beneficiază.

373 Ibidem , p. 7
374 Ordinul de protecție este o hotărâre judecătorească emisă de urgență prin care sunt luate măsuri imediate și
necesare în scopul de a proteja integritat ea fizică și psihică a victimei unui act de violență în familie.
375 Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie , publicată în M.Of. nr. 367 din 29 mai 2003
și republicată în M.Of. nr. 365 din 30 mai 2012

160
În plus, condamnatul poate fi constrâns în a urma ore de consiliere psiho –
terapeutică ori un tratament menit să îi reprime tendințele agresive.
Rezultatele implementării acestei măsuri arată existența a peste 1000 de
cerer i din care 953 depuse de femei în decursul primului an de la intrarea în
vigoare a legii, 123 din cele 176 de instanțe de judecată de pe teritoriul României
fiind contactată cel puțin o dată pentru eliberarea unui ordin376.

5.1.3. Protecția femeii și a copilului
În 1982, România a ratificat Convenția ONU privind eliminarea oricăror
forme de discriminare a femeii . Documentul377, alături de Charta Națiunilor Unite
din 24 octombrie 1945 privind drepturile omului (ratificată de România în 1965),
reprezintă baza de la care s -a plecat în combaterea violenței pe plan intern prin
elaborarea unui cadrul legal specific prevenirii și combaterii violenței împotriva
femeii adaptabil în funcție de rapoartele din teren referitoare la atitudinile,
obiceiurile și practicile gen eratoare de violență, cercetări și statistici care prezintă
amploarea fenomenului și soluțiile pentru combaterea lui.
Cea de a IV-a ediție a Conferinței mondiale ONU asupra femeii de la
Beijing (1995) include în raportul final adoptat un capitol dedicat mă surilor
recomandate statelor membre semnatare spre a fi adoptate și aplicate pentru a
reduce numărul actelor de violență la adresa femeii prin condamnarea lor și prin
eliminarea oricăror motivații de neaplicare a dispoziț iilor stipulate în Declarația

376 Cele mai multe cazuri s -au înregistrat în municipiul București, respectiv 113 cazuri la o populație de 1.677.985
locuitori. Cele mai puține s -au înregistrat în județul Covasna, 1 dosar la o populație de 206.261 locuitori, Harghita
(cu o populație de 304.969 locuitori) și Caraș Seve rin (cu o populație de 274.277 locuitori) câte 3 dosare și Vrancea
(cu o populație de 323.080 locuitori) și Bistrița Năsăud (cu o populație de 277.861 locuitori) câte 4 dosare. În total,
în aceste județe am avut înregistrate 15 cereri din care 5 au fost ad mise, iar 5 respinse. Județul cu cele mai multe
cereri de emitere a odinului de protecție înregistrate a fost județul Bacău cu 70 de cereri la o populație de 583.590,
urmat de Prahova cu 68 de cereri la o populație de 735.883 și Vaslui cu 60 de cereri la o populație de 375.151
locuitori. În aceste trei județe, în total, s -au înregistrat 198 de cereri din care 88 au fost admise, iar 49 respinse.
Studiu la nivel național cu privire la implementarea ordinului de protecție – Legea 25 din 2012 ,finantat de Open
Society Institute si coordonat de Asociația Transcena, cu sprijinul Centrului FILIA, GRADO, CPE, ARTEMIS Cluj,
ALEG, Fundația Sensiblu, Asociației FRONT și Asociației ANAIS, București, 2013, p. 9
377 Convenția ONU asupra eliminării tuturor formelor de discrim inare față de femei , adoptată și deschisă spre
semnare de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția 34/180 din 18 decembrie 1979. Intrată în vigoare
la 3 septembrie 1981, conform dispozițiilor art. 27(1.). România a ratificat Convenția la 26 noi embrie 1981 prin
Decretul nr. 342, publicat în „Buletinul Oficial al României“, partea I, nr. 94 din 28 noiembrie 1981.

161
privind eliminarea violenței împotriva femeii, ce țin de tradiții locale, religioase
etc.
Raportul recomandă combaterea actelor de agresiune prin exercitarea
atribuțiilor conferite de lege ”în direcția prevenirii, investigării, în concordanță cu
legislația naț ională și pedepsirea celor vinovați, indiferent de statutul public sau
privat al acestora”378. Sancțiunile aplicabile vinovaților nu trebuie să țină cont de
mediul în care s -a produs agresiunea: acasă ; serviciu ; în comunitate ; în societate
etc. Ele trebuie î nsoțite de măsuri care să asigure femeii protecție, ”acces la un act
de justiție corect, compensații morale și plata eventualelor cheltuielil de spitalizare
dar și includerea făptașilor în programe de reabilitare și de reeducare”.379
Statele semnatare au obl igația de a:
a) realiza studii, cercetări și de a colecta diverse informații privind actele
de violență domestică în contextul violenței asupra femeii în general și să
încurajeze orice acțiune menită să evidențieze cauzele, amploarea și mai ales
impactul în s ine al acțiunii exercitate asupra femeii și prin prisma rezultatelor
obținute să dispună s eturi de măsuri de contracarare;
b) disemina rezultatele studiilor efectuate prin intemediul simpozioanelor,
comunicatelor de presă etc;
c) sprijini realizarea de studii și analize privind impactul unor forme de
violență de genul violului comis asupra femeii ori copilului și să dea publicității
rezultatele obținute;
d) implica presa în analiza diverselor situații ivite în propriile programe
difuzate, în care apar elemente legat e de inechitate sexuală, socială etc cu scopul
final de eliminare a acestora;
e) lua în considerare orice rezoluție ori convenție internațională privind
combaterea traficului de persoane și a sclaviei;
f) dispune măsuri mult mai eficiente împotriva factorilor so ciali interni și

378 Raportul celei de a 4 -a ediții a Conferinței mondiale asupra femeii de la Beijing, septembrie 1995, Anexa II,
Platforma de acțiune , publicat de Națiunile Unite, New York, 1996, pp. 112 -130
379 Ibidem , pp. 112 -130

162
externi, prin eliminarea ori pedepsirea exemplară a persoanelor care încurajează
traficul de persoa ne (în special femeii și fete) destinat prostituției ori oricărei alte
forme de comerț sexual, mariaj forțat, mame -surogat;
g) asigura conlucr area la nivel național și internațional a instituțiilor
abilitate;
h) aloca resurse financiare și logistice pentru reușita programelor destinate
vindecării și reabilitării victimelor actelor de violență; implicarea organizațiilor
nonguvernamenta le în acțiuni le desfășurate ( asistență psihologică etc) ;
i) dezvolta programe în scopul prevenirii turismului sexual, traficului de
persoane și de protecție a potențialelor victime. 380
Diferențele între sexe, existente la nivel de comunitate locală, conforme
normelor ș i cutumelor regionale, au determinat Consiliul Europei să lanseze o
strategie privind egalitatea între sexe axată pe cinci direcții:
a) combaterea stereotipurilor și sexismelor;
b) prevenirea și combaterea actelor de violență împotriva femeilor;
c) garantarea acce sului femeilor la actul de justiție
d) crearea unui echilibru în raportul de forțe bărbați -femei în actele
decizionale publice;
e) integrarea femeilor în toate sectoarele societății, la toate nivelele381.
Textul completează lista actelor normative, a deciziilor și recomandărilor
făcute de instituțiile europene în ultimele trei decenii, printre documentele ce au
delimitat granițele violenței în familie, asupra femeii în particular, regăsindu -se
Recomandarea nr. (85) 4 a Consiliului de Miniștri din martie 1985 pri vind
violența în familie , Recomandarea 1582 din septembrie 2002 a Adunării
Parlamentare a Consiliului Europei privind violența domestică asupra femeii prin
care se cer noi măsuri împotriva agresorilor, violatorilor, precum și adaptarea
legislațiilor națion ale restricționarea accesului persoanelor agresoare din perimetrul
victimelor. La acestea se adaugă și Recomandarea 1777 din ianuarie 2007 de

380 Ibidem , pp. 112 -130
381 Gender Equality Strategy 2014 -2017 , published by Council of Europe, Strasbourg, 2014, p. 4

163
completare a listei agresiunilor asupra femeii incluzând problema drogurilor
cauzatoare de asalt sexual382.
Spațiul public european se adaptează periodic liniei Cartei drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene, documentul conținând secțiuni speciale dedicate
protecț iei categoriilor defavorizate ( femei, copii etc), egalității sexuale și
incriminării oricărui act ce ar putea dăuna integrității fizice și psihice, a oricărei
formă de sclavie și obligarea la muncă forțată precum și a exploatării prin muncă a
copiilor383.
Această din urmă categorie este la fel de expusă actelor de violență.
România și -a adaptat legislația în domeniu, pe teritoriul său fiind valabilă Legea
272 din 2004 privind protecția și p romovarea drepturilor copilului care prevede
dreptul acestuia ” de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării,
traficului, migrației ilegale, răpirii, violenț ei, pornografiei prin internet, precum si a
oricăror forme de violență, indiferent de mediul în care acesta se află: familie,
instituții de învățământ, medicale, de protecție, medii de cercetare a infracțiunilor
și de reabilitare/detenție, internet, mass -media, locuri de muncă, medii sportive,
comunitate etc”384.
Autoritățile române își orientează politicile de protecție a minorului pe trei
direcții: prevenție (orice copil are dreptul la educație, la servicii de sănătate, la
standard adecvat de trai, joacă și recreere ); protecție (copilul are dreptul la
protecție împotriva abuzului, neglijări i, exploatării și discriminării);
participare (copilul are dreptul de a lua parte la activități și programe menite să îi
asigure acestuia dezvoltarea aptitudin ilor).
Declarația Drepturilor Copilului oferă unui copil dreptul la condiții materiale
și spirituale pentru o cât mai bună dezvoltare (hrană, acces la servicii de sănătate
etc) precum și prioritate în primirea de ajutor în caz de primejdie (sprijin și adăp ost

382 Pe lista substanțelor incriminate în Recomandarea 1777 se află Rohypnol, GHB și Ketamina , narcotice ce
generează instalarea unei stări de noncombat la nivelul persoanei ce le consumă.
383 Cart a Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al UE, 326, din 24.11.2012
384 Legea 272/2004 privind protecția ș i promovarea drepturilor copilului, republicat ă, Monitorul Oficial 159/2014,
articolul 89

164
pentru orfani și copii abandonați și reclamarea celor care comit acte de violență ori
alte infracțiuni pentru includerea în proiecte de reeducare).385
Legea oferă c opilul ui dreptul la supraviețuire și de a fi protejat de orice
intenție de a fi rănit, ab uzat ori exploatat , familia având obligația de a -i asigura
acestuia șansa participării activ e la orice acțiune a vieții de familie, sau la orice la
orice altă activitate socială ori culturală, respectându -i alegerile și punctele de
vedere.
Un aspect aparte îl reprezintă obiecțiile privind diferențierea drepturilor
copilului de cele ale tinerilor, în condițiile în care în unele zone ale lumii, tinerilor
le este îngrădit accesul la vot, accesul la căsătorie, în formă clasică ori în cea
aranjată de membrii fam iliei ori dreptul de a face sex386. Situații care nu sunt
aplicabile și celor mici de până în vârsta adolescenței.
De asemenea s -a avut în vedere și incriminarea posibilității de a angrena în
luptă persoane care nu au atins 15 ani cu opțiunea proprie de a a lege implicarea în
ostilități a celor ce au între 15 și 18 ani, în conformitate cu normele Convenției
privind drepturil e copilului din noiembrie 1989.
Printre recomandările făcute statelor semnatare se numără: respectarea și
asigurarea respectării regulil or stabilite prin legile internaționale cu privire la
conflictel e armate relevante pentru copil; luarea de măsuri pentru a se asigura că
nici un copil sub 15 ani va participa direct la conflictele militare ; abține rea de la
recrutarea persoanelor care nu a u împlinit 15 ani și acordarea în celelalte cazuri de
prioritate celor mai în vârstă. Totodată , țările angrenate în conflict e militare vor
trebui să ia toate măsurile posibile pentru protecția copiilor.387
Documentul sancționează folosirea copiilor în acțiu ni ce vizează atentate
teroriste, lupte de guerillă urbană sau în conflicte militare de amploare în care sunt
implicați la nivel global numai puțin de 250.000 de copii cu vârste sub 18 ani,

385 Principiile au fost enunțate de către fondatoarea organizației Salvați Copiii, Eglantyne Jebb în 1923 și au stat la
baza Declarației Drepturilor Copilului, adoptată de Liga Națiunilor, în 1924.
386 David William Archard, Children’s Rights în Stanford Encyclopedia of Philosophy, Summer Edition 2011 ,
Edited by Center for the Study of Language and Information , Stanford University
387 Convenția privind Drepturile Copilului , adoptată de Adunarea Generală a ONU în 20 noiembrie 1989

165
foarte mulți dintre aceștia având între 7 și 9 ani, aproape o trei me fiind de sex
feminin388.
Copiilor din zonele de conflict le sunt încălcate drepturile elementare stipulate
în textul Convenției cele mai întânite forme fiind: dreptul la viață, la educație,
dreptul la un adăpost389. Acestora, Organiz ația Națiunilor Unite le adaugă : privarea
de ser vicii medicale, munca forțată ( sclavia) la negru sau în traficul de droguri,
traficul în vederea prostituției și a cerșetoriei, violența sexuală, mutilarea
copiilor390.
În regiunile neafectate de război, riscurile la care sunt expuș i copiii se
raportează la sărăcia mediului din care provin precum și la excluziunea socială391.
Pentru a întrerupe transmiterea sărăciei de la o generație la alta, statele membre
stabilesc drept prioritate sănăta tea și educația copiilor dar și sprijin părinț ilor pe
piața locurilor de muncă ori garantarea unui ajutor adecvat pentru venit în cazul
familiilor cu copii prin combinarea de beneficii universale și beneficii orientate
bine concepute.392

5.1.4. Combaterea violenței în școli
Printre cele mai întâl nite forme de violență școlară se regăsesc actele de
agresiune (unele dintre ele cu arme letale) comise de copii asupra altor copii, de
elevi asupra profesorilor, metodele de pedepsire a copiilor de către cadrele
didactice dar și diverse forme de umilire p ublică, sexuală ca metodă cu impact
psihologic major. În aceeași linie se î nscriu și atacurile verbale la adresa
persoanelor cu dizabilități, cazurile de hărțuire sexuală, crearea unor stări generale

388 Dyan Mazurana, Khristopher Carlson, The girl child and armed conflict: Recognizing and add ressing grave
violations of girls’ human rights, United Nations Division for the Advancement of Women , 2006
389 Departamentul de Stat al SUA identifica numai în Siria, în luna martie a anului 2014, peste 10.000 de victime în
rândul copiilor, peste 1, 2 mili oane de refugiați și nu mai puțin de trei milioane de elevi privați de dreptul la educație
(http://usun.state.gov/briefing/statements/223124.htm)
390 The Six Grave Violations Against Children During Armed Conflict: The Legal Foundation , published by Office
of the Special Representative of the Secretary -General for Children and Armed Conflict, New York, 2013, p. 9
391 Pe teritoriul Uniunii Europene există peste 20 de milioane de copii ce sunt supuși riscurilor enunțate ( Platforma
europeană de combatere a sărăci ei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și
teritorială , Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2011, p. 7)
392 Dimensiunea socială a Strategiei EUROPA 2020 Raport al Comitetului pentru Protecție Socială (2011), publicat
de Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2011, p. 18

166
de disconfort pentru membrii din categoriile considerate vulnerabile, actele de
agresiune comise direct sau indirect de către părinți atât față de profesori cât și față
de alți elevi.
Legea conferă autorităților dreptul de a interveni pentru aplanarea
conflictelor ivite. În ultima perioadă de timp, multe dintre școli au adoptat măsuri
de uz intern care au schimbat imaginea de ansamblu a violenței din mediul
educațional. Profesori, dar și elevi, ori persoane din aparatul auxiliar participă activ
la discuții, generând o stare generală pozitivă în unitatea de învăț ământ. De
asemenea, prin crearea posturilor de mediatori, consilieri psihologici, părțile
impli cate în acțiuni agresive dezbat împreună cu aceștia problemele ivite,
persoanele neutre fiind foarte bine poziționate din punct de vedere al credibilității.
La inițiativa Consiliului Europei, a fost redactată Carta Europeană pentru o
Școală Democratică fără Violență , prin care se asigură un mediu supus regulilor
democratice393. Elevilor li se oferă dreptul la o școală sigură și fără violență (aceștia
au responsabili tatea de a contribui la crearea unui mediu favorabil studiului și
dezvoltării persona le), dreptul la respect, la egalitate de tratament și la libertate de
exprimare fără a fi discriminați sau reprimați.
Conducere a unității școlare va permite înființarea un ui organism de decizie,
democratic ales, compus din reprezentanți ai elevilor, profesorilor, părinților și ai
altor membri ai comunității școlare, acolo unde este cazul, fiecare membru având
drept de vot.
Carta propune soluționarea conflictelor într -o man ieră pașnică și
constructivă, în parteneriat cu toți membrii comunității școlare, fiecare caz de
violență fiind cercetat cu promptitudine și în regim nediscrimatoriu.
Pornind de la ideea că școala reprezintă elementul de bază în ceea ce privește
responsabi lizarea socială și că orice comportament neadecvat petrecut în
perimetrul instituției generează unul similar în afară, specialiștii consideră că
trebuie găsite metode de eliminare a oricăror forme de discriminare a elevilor, de

393 http://www.coe.int/t/e/integrated_projects/democracy/02_Activities/15_European_School_Charter/

167
reducere a marginalizării ac estora și, ca efect direct, scăderea potențialului violent
al mediului educațional respectiv.394
Sunt considerate ca fiind prioritare următoarele probleme:
a) adaptarea politicilor de dezvoltare și cercetare educațională la noile
dimensiuni;
b) școlile trebuie să își revizuiască regulamentele interne, programele de
instruire a personalului didactic și auxiliar dar și a copiilor/elevilor având drept
țintă eradicarea violenței sub orice formă a acesteia;
c) măsurile luate de instituții trebuie să fie pe măsura amplorii fenomenului și
pentru sporirea sentimentului de siguranță a elevilor;
d) elevilor trebuie să li se predea noțiuni privind drepturile lor și regulile
democratice încă din primele faze ale procesului educațional pentru a percepe mai
bine realitatea;
e) crearea de instrumente specifice și implicarea presei pentru o conștientizare
mai bună a fenomenului de către public;
f) concentrarea atenției pe faza de prevenție, în condițiile în care intervenția
reprezintă doar o măsură pe termen scurt și adeseori ineficientă;
g) autor itățile trebuie să aibă un rol mai activ în prevenirea actelor de violență,
dincolo de emiterea de legi menite să combată fenomenul;
h) copiii trebuie să fie învățați să iasă din starea lor de martor -pasiv/victimă
al/a unei agresiuni și să raporteze orice inc ident de acest gen. De asemenea
acestora trebuie să li se acorde o atenție aparte și părerea lor să fie luată în calcul
atunci când se iau decizii cu caracter punitiv.395
Consiliul Europei a centralizat și stabilit direcțiile esențiale în combaterea
violențe i școlare, preluate și incluse și în legislația națională396. Măsurile

394 Reuniunea experților din educație despre care se amintește a avut loc l a Oslo în iunie 2011, la cerința guvernului
norvegian, a Consiliului Europei și a ONU
395 Tackling violence in schools. High -Level Expert meeting co -organised by the Government of Norway, the
Council of Europe and the UN Special Representative of the Secreta ry-General on Violence against Children,Final
Report of the meeting , published by Council of Europe, 2011.
396 Strategia cu privire la reducerea fenomenului de violență în unitățile de învățământ preuniversitar , Anexa la
OMECT nr. 1409/29.06.2007, p. 10

168
autorităților române se vor axa pe conceperea prevenirii violenței ca o dimensiune
centrată pe educație în spiritul civismului democratic (toleranță și relații
interculturale, egalitate î ntre sexe, respectarea drepturilor omului, gestionarea
pacifistă a conflictelor, valorizar ea persoanei, a nonviolenței ). Tinerii vor fi
considerați actori și parteneri -cheie în orice acțiune d esfășurată în această direcție.
Programele strategice vor inclu de și modalități de prevenție a faptelor de
violență prin sensibilizarea tuturor actorilor implicați și prevenirea timpurie a
violenței , precum și prin crearea unor metode de reacție rapidă și echilibrată în
cazul apariției situațiilor de criză. Pr evenția va presupune și conștientizarea
necesității de acțiune la toți actorii implicați și întărirea mobilizării acestora prin:
promovarea dezvoltării de schimburi, dialoguri la toate nivelurile în cadrul
comunității; acordarea priorității în ceea ce priv ește protecția și îngrijirea
victimelor actelor de violență ; susținerea familiilor în ceea ce privește exercitarea
rolului lor educativ.
Un accent deosebit trebuie acordat așadar fazei de prevenire a conflictului,
găsirii de soluții menite să aplaneze star ea de agresiune. Prevenția actelor de
violență școlară presupune existența unei strategii bazate pe modele adaptabile de
la școală la școală și care să țină cont de existența multitudinii de inter -relații între
factorii cauzatori de violență397.
Sistemul ed ucațional american își bazează rezolvarea situațiilor violente prin
Programul de rezolvare creativă a conflictelor. Elevilor dar și profesorilor li se
explică opțiunile pe care le au pentru rezolvarea situațiilor conflictuale iscate
dincolo de pasivitate ș i de agresivitate398, tehnicile ce trebuie adoptate de mediatori
pentru a asigura senzația de imparțialitate. Programul își propune eliminarea

397 Reprezentanții UNICEF propun în acest sens adoptarea modelului ecologic construit pe patru niveluri de
înțelegere și analiză a influențelor privind violența: nivelul individual, nivelul relațional, nivelul comunitar și nivelul
societal. Modelul, aplicat înc ă din anii 70, pornește de la ideea că violența este rezultatul interacțiunii dintre factorii
individuali și contextuali pe de o parte și predispozițiile comportamentale ale individului de cealaltă parte. ( Violența
în școală , UNICEF, București, 2006, p. 20 6)
398 Daniel Goleman, op.cit, p. 348

169
barierelor comunicaționale dintre elevi, aceștia învățând să discute, să empatizeze
și să găsească soluții nonviole nte la problemele create.399
Acesteia i se subsumează campaniile derulate de autorități cu sprijinul
organizațiilor nonguvernamentale cu scopul creșterii gradului de conștientizare a
fenomenului prin promovarea la nivel individual (elev, părinte, prof esor), la nivel
instituțional ( școli, universități etc), la nivel de organi zații și de comitete de
părinți .400

5.1.5. Protecția minorităților
Agresiunea la adresa minorităților implică atacul verbal, ori violența fizică.
Istoria a consemnat momente în care mi noritarii au devenit victimele unor
organizații extremiste formate din fanatici, adepți ai unui curent ce presupunea
eliminarea elementelor sociale considerate a fi parazitare : rasism (îndreptat nu
neapărat împotriva negrilor) ; antisemitism ; apartheid.401
În 1992, Organizația Națiunilor Unite adoptă Declarația privind drepturile
persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și lingvistice ,
document care are drept misiune principală armonizarea socială prin eliminarea
oricăror bariere c e ar fi blocat libertățile fundamentale ale omului, în conformitate
cu prevederile Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice,
adoptat în 1966 și intrat în vigoare în martie 1974402.

399 Rezultatele programului s -au concretizat în schimbări pozitive, atitudinale și comportamentale, afișate de elevii
participanți, fiind reduse riscurile eșecurilor școlare și tendințele aresive/violente ale acestora (Jos hua L. Brown,
Linda Lantieri, J. Lawrence Aber, The Resolving Conflict Creatively Program: A School -Based Social and
Emotional Learning Program în Joseph Zins, Roger Weissberg, Margaret Wang, Herbert J. Walberg, Building
Academic Success on Social and Emot ional Learning: What Does the Research Say?, Teachers College Press,
Columbia University , New York, 2004, p. 161)
400 Toate aceste programe derulate au putut să determine, atunci când au fost aplicate la timp, un control mai mare
din partea copiilor agresivi a impulsurilor negative, a trăirilor interioare ce îndemnau la ripostă. Inițiatorii și
participanții la programe și -au stabilit drept țintă învățarea potențialului agresor de a filtra obiectiv intențiile
considerate ostile iar pentru aceasta erau îndemnaț i să empatizeze cu oponenții pentru a vedea și perspectiva lor
asupra situației.
401 În cea din urmă situație, majoritatea actelor de violență comise veneau din zona celor asupriți de către regimul
politic minoritar conducător.
402 Articolul 27 din document pr evede că ”î n statele în care există minorități etnice, religioase sau lingvistice,
persoanele aparținând acestor minorități nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, în comun cu ceilalți membri ai
grupului lor, propria lor viață culturală, de a profesa și pr actica propria lor religie sau de a folosi propria lor
limbă ”

170
Statele care au ratificat documentul se obligă să protejeze existența și
identitatea națională, etnică, culturală, religioasă și lingvistică a minorităților pe
teritoriile lor încurajând și crearea de condiții pentru promovarea propriilor
identități prin adoptarea unor măsuri legislative adecvate.
Persoa nele minoritare etnic, religios etc beneficiază de dreptul403 de a se
bucura de propria cultură, religie și limbă, indiferent de spațiul de manifestare și
fără a fi supuși actelor de discriminare , accesul la viața culturală, religioasă, socială
și economică, dreptul de vot în societatea din care face parte comunitatea fiindu -le
garantate.
Autoritățile, reprezentanții locali nu au dreptul de a interzice minorităților
înființarea asociațiilor proprii și susținerea activităților derulate sau să le limiteze
dreptul de a stabili și menține contacte cu persoane din alte grupuri sociale ori
cetățeni ai altor state de care sunt legați prin apartenență istorică .
În spațiul european este în vigoare Convenția -Cadru pentru Protecția
Minorităților Naționale , un cuprinzăt or tratat promovarea egalității depline și
efective a membrilor comunităților minoritare naționale de pe teritoriul Uniunii, in
toate domeniile: economic, social, politic și cultural.
Convenția generează condițiile pentru exprimarea, păstrarea și dezvolta rea
culturii și identității specifice a comunităților minoritare. În același timp
recomandă partenerilor garantarea egalității în fața legii și la egala protecție a legii
pentru toate minoritățile și să protejeze persoanele care ar putea fi victime ale
amenințărilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violență, datorită identității
lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase404. Măsurile completează
recomandările cuprinse în articolele 7 și 8 din Pactul internațional cu privire la

403 Declarația ONU cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, religioase și
lingvistice, articolul 2
404 Convenția -Cadru pentru Protecția Minorităților Naționa le, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, articolele
4 – 6

171
drepturile ci vile și politice din 1966 referitoare la tortură, sclavie, muncă fortață
etc405.
Prin ratificarea documentelor emise de Uniunea Europeană, a Convenției –
Cadru406, a Directivei Consiliului 2000/43/CE, din 29 iunie 2000, cu privire la
implementarea principiulu i tratamentului egal între persoane indiferent de originea
rasială sau etnică prevederile textelor respective devin aplicabile și pe teritoriul
României. Acestea sunt completate de alte acte normative emise de Consiliul
Europei407 sau de către Guvernul Român iei408.

5.1.6. Protecția spectatorului pe arenele sportive
Sportul, ca modalitate de interacțiune socială, reprezintă un fenomen social
care pune față în față indivizi, comunități locale, ori naționale. Este o formă de
comunicare interumană bazată pe compe tiție și meritocrație în care oponenții
încearcă să își atingă țelul, victoria, prin canalizarea energiilor fizice. Sportul în
general, fotbalul în special, reprezintă câmpul de bătălie în care își fac auzite vocile
identitățile naționaliste, rivalitățile între cluburi de tradiție, totul putând ușor
degenera în activități cu potențial infracțional atunci când legea devine un element
secundar în desfășurarea evenmentului, specifice zonelor instabile social,
economic ori politic. Desigur, există și reversul: situații în care atât timp cât există
un fundament solid pentru pace socială, armonie, confruntarea din teren devine un
spectacol urmărit cu plăcere de spectatorii din tribună.
Violența în sport, ca particularitate a violenței publice, nu este altceva decâ t
o proiecție amplificată a nemulțumirilor sociale acumulate într -un timp dat în care
sub protecția anonimatului, indivizi certați cu legea instigă la nesupunere socială,

405 ARTICOLUL 7 : Nimeni nu va fi supus torturii și nici unor pedepse sau tratamente crude,inumane sau
degradante. În special, este interzis ca o persoană să fie supusă, fără consimțământul să u, unei experiențe medicale
sau științifice; ARTICOLUL 8: 1 . Nimeni nu va fi ținut în sclavie; sclavia și comerțul cu sclavi, sub toate formele,
sunt interzise. 2. Nimeni nu va putea fi ținut în servitute. 3. a) Nimeni nu va putea fi constrâns să execute o muncă
forțată sau obligatorie.
406 Legea pentru ratificarea Convenției -cadru pentru protecția minorităților naționale, nr. 33 din 29 aprilie 1995
407 Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante ,
adoptată la Strasbourg, la data de 26 noiembrie 1987
408 Legea 107/2006 – pentru aprobarea OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter
fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii
și omenirii , mai 2006.

172
generând o stare generală de agresivitate. Iar când în teren, între combatanți apar
tot mai des contacte fizice dure, efectul acestora se reflectă în atitudinea
comportamentală a spectatorilor.
Dintr -o modalitate de petrecere a timpului liber aservi tă aristocrației, secolul
al XX -lea, cu ajutorul presei televizuale a produs o transformare radicală a
sportului, înglobând și o mai mare masă a populației în rândul practicanților, ori al
suporterilor unei discipline sau alta. Sportul modern, odată popularizat și făcut
cunoscut mulțimilor, a creat și creează idoli, eroi pentru cei care urmăreau și
urmăresc spectacolul din teren. Astfel că, imitarea comportamentul fie el și agresiv
al unuia dintre aceștia de vine un fapt lesne de explicat. ”Sportul, în esență,
înseamnă o luptă în urma căreia pierde și câștigă cineva. Cu alte cuvinte, el
presupune a gresivitate, înțeleasă în sens de spirit de competiție. Acceptând faptul
că sportul poate implica violență, chiar dacă este vorba despre o violență
ritualizată, se impune ca aceasta să aibă consecințe minime asupra protagoniștilor
competiției sportive.”409
Activitățile sportive moderne sunt departe de faza primordială, a jocului
simplu dedicat în totalitate, în limitele fair -play-ului, câștigării unei confruntări.
Spiritul sportivității a fost înlocuit cu marketingul publicitar, sportul a devenit o
simplă ma șinărie de produs bani. De aceea, pentru audiență se apelează la acele
elemente ce satisfac dorințele interioare, instinctuale ale publicului: violență prin
cât mai multe contacte fizice între adversari.
Situațiile diferă de la sport, la sport. Nu se pute a vorbi niciodată de o
translație a agresivității jucătorilor către spectatori, aceasta lipsind cu desăvârșire în
cazul sporturilor considerate a fi nonviolente: șahul, tenisul, echitația, atletismul ori
gimnastica. Riscul apare în celelate ramuri sportive , fotbalul, baschetul și
handbalul fiind medii propice unui transfer al combativității fizice din teren, în
rândul publicului spectator.

409 Țuțu Pișleag (coord.), Adunările publice -Potențial de conflictualitate , Editura SITECH, Craiova, 2013, pp. 158 –
159

173
Huliganismul este cea mai întâlnită formă de violență în tribunele arenelor
sportive. Huliganii, de regulă spectatori tineri, reacționează frecvent prin apelare la
forța fizică, încercând astfel să atragă atenția nu asupra pasiunii pentru un club
sportiv sau altul, ci, mai degrabă, asupra condițiilor frustrante de care se lovesc în
viața de zi cu zi. Pentru aceștia simpla prezență în spațiul public reprezintă singura
posibilitate de a -și exprima revolta, de a refuza modelele promovate de societate
drept repere dar mai ales ca semn al dezaprobării totale a deciziilor luate de liderii
sociali fără acordul lor.
Fenomenul a lu at o nouă turnură la începutul anilor 90, la puțin timp după
publicarea raportului final privind dezastrul produs pe arena din Hillsborough în
1989 soldat cu moartea a 99 de persoane și rănirea altor 700. Documentul410, prin
propunerile făcute de autor, a ad us schimbări în raportul autoritate – infractor pe
arenele sportive. Introducerea scaunelor numerotate, a camerelor de supraveghere,
completate ulterior de restricțiile privind obiectele ce puteau fi introduse pe arenele
sportive de că tre suporteri au re dus simțitor numărul acțiunilor huliganice, posibilii
agresori nemaiputând acționa în virtutea anonimatului conferit de mulțimea din
care face parte. Până la modificările sugerate în raportul Taylor, spiritul colectiv îi
îndemna pe huligani să acționeze fă ră teama de repercursiuni, ceea ce s -a schimbat
radical odată cu utilizarea înregistrărilor video care au generat arestări în masă și
care s -au lăsat cu zeci de interdicții de intrare pe stadioane pentru cei mai activi
dintre agresori.
Strategiile elaborat e pot și elaborate atât pe orizontală cât și pe verticală și
țin cont de:
a) atragerea pe stadioane a publicului feminin și a copiilor, fapt ce va
conduce și la o schimbare atitudinală a potențialilor agresori;
b) crearea de campanii de presă menite să creasc ă gradul de pozitivitate a
sportului și ca efect direct detensionarea atmosferei;
c) implicarea de specialiști în psihologie comportamentală pentru a furniza

410 Peter Murray Taylor , The Hillsborough Stadium Disaster, Interim Report, Inquiry by THE R T HON LORD
JUSTICE TAYLOR , London, 1989

174
răspunsuri competente la problemele ridicate de fenomen;
d) dezvoltarea sistemelor de securitate de pe a renele sportive atât pe partea
activă reprezentată de factorul uman trimis în dispozitiv cât și pe partea pasivă
reprezentată de factorul tehnologic;
e) instalarea unui ecran gigant în interiorul arenei pe care urmează să fie
proiectate imagini din tribune ca re pe de o parte pot descuraja anumite acte
agresive dar care pot ajuta la promovarea ideii de nonviolență.411
Evenimentele ce au marcat viața sportivă a ultimului secol au determinat
autoritățile să înăsprească legislația prin introducerea unor măsuri mult mai stricte.
Pe lângă legile interne specifice fiecărui stat în parte, există și reglementări
transfrontaliere precum Convenția Europeană privind violența pe stadioane,
comportamente deviante la competițiile sportive, partidele de fotbal în special care
recomandă statelor membre să asigure securitatea arenelor și a zonelor limitrofe, a
traseelor urmate de suporteri pentru a se evita conflictele între grupările radicale în
cazul competițiilor sportive clasificate cu risc maxim. Textul Convenției face
referir e în cuprins și la adoptarea unei legislații interne, specifice, care să prevină și
să sancționeze, prin colaborarea forțelor de ordine și a unităților de pază
specializate, actele de violență de pe arenele sportive.
În același timp factorii responsabili cu organizarea competițiilor sportive d in
statele semnatare trebuie să a sigure un control strict al mulțimii spectatorilor prin
utilizarea facilităților puse la dispoziție de arenele sportive și cu implicare a efectivă
a forțelor de ordine. O atenție aparte va fi acordată grupurilor rivale de suporteri,
acestea urmând a fi separate în spații ale tribunelor bine delimitate și controlate iar
accesul fanilor în zonele respective va fi unul strict monitorizat prin repartiția de
bilete astfel îcât să fie evitate situații confli ctuale între membrii galeriilor. Va fi
exclus, ori interzis accesul în incinta stadioanelor pentru persoanele cunoscute
pentru atitudinea lor comportamentală violentă, ori aflați sub influența băutur ilor
alcoolice ori a drogurilor, precum și introducerea de băuturi alcoolice în interiorul

411 Țuțu Pișleag (coord.), Ion Busuioc, Sorin Căpățînă, George Antoniu Pișleag,, op.cit ., p. 198

175
arenei și de preferat să restricționeze sau să blocheze vânzarea și distribuția
băuturilor alcoolice în incintele sportive și să se asigur e de integritatea
recipientelor. Forțele de ordine responsabile cu se curitatea manifestării sportive
vor avea drept sarcină și realizarea unui control mai strict privind materialele
pirotehnice ce urme ază a fi introduse pe stadioane. De dep arte cea mai importantă
misiune va fi cea a interoperabilității între angajații firme lor de securitate cu
jurisdicție asupra arenei sportive și forțele de ordine pentru un cât mai bun control
al posibilelor situați i cu potențial violent.412
Convenția Europeană a fost urmată de alte documente cu titlul de
recomandare prin care factorii decizi onali sugerează țărilor membre măsuri care să
combată actele de rasism, xenofobie și intoleranță rasială din timpul întrecerilor
sportive413.
În România este în vigoare Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și
combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive care cuprinde
recomandările UE privind combaterea violenței în sport, sugestiile forurilor
internaționale în aceeași direcție precum și principalele aspecte prezentate în
raportul Taylor.

5.1.7. Protecția vârstnicilor
Drepturile perso anelor vârstnice sunt recunoscute pe plan internațional și în
interiorul Uniuniii Europene414. Pornind de la aceste elemente factorii responsabili
europeni au demarat procedurile pentru implementarea unei strategii unice pentru
eliminarea din spațiul comunit ar a oricăror forme cauzatoare de violență și rele
tratamente asupra vârstnicilor .415

412 European Convention on Spectator Violence and Misbehaviour at Sports Events and in particular at Football
Matches , Stra sbourg, 1985
413 Recomandarea Consiliului Europei R 2001 (6) privind prevenirea actelor de rasism, xenofobie și intoleranță
rasială în sport , adoptată la data de 18 iulie 2001
414 Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene recunoaște și respectă dre ptul bătrânilor la o viață demnă
și independentă precum și dreptul acestora de a participa activ la viața comunității (articolul 25).
415 Avizul a fost dat de Comitetul Economic și Social European cu 144 voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 3 abțineri
în oct ombrie 2007.

176
Proiectul european pornește de la cifrele statistice care indică o creștere a
numărului de persoane în vârstă la nivel continental, ceea ce va reprezenta o
adevărată provoc are pentru autoritățile statelor membre puse în situația de a
răspunde pozitiv prin măsuri care să nu excludă această categorie, să nu o
marginalizeze și să nu privească ansamblul problemei ca o povară a societății
contemporane.
Atenția autorităților se v a centra pe două aspecte esențiale a problematicii: o
latură a relelor tratamente aplicate celor în vârstă dar trecute sub tăcere416 și o
direcție axată pe dinamica agresiunilor comise în cazul bătrânilor aflate în îngrijire
la domiciliu sau în centrele spe cializate.
Strategia europeană de combatere a fenomenului va ține cont de ”amploarea
riscurilor la care sunt supuse persoanele vârstnice, situația juridică a acestora,
posibilitățile de a le ajuta și de a le sprijini ar trebui puse în relație cu dispoziții le
privind relele tratamente aplicate copiilor”, evaluate pe baza unui studiu de
specialitate realizat în toate statele membre.
Țările membre U.E. vor ține cont în elaborarea planurilor de acțiune locală
de următoarele recomandări:
a) eliminarea statutului ob ligatoriu al temei relelor tratamente aplicate
persoanelor vârstnice aflate în îngrijire, printr -o sensibilizare corespunzătoare a
publicului larg ;
b) adopta rea de responsabilități și a cadrului legislativ, care să corespundă
prevederilor Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene;
c) elaborarea de rapoarte naționale privind prevenirea relelor tratamente
aplicate persoanelor vârstnice în cadrul serviciilor de îngrijire la domiciliu sau în
instituții ;

416 Statisticile date publicității pe lângă cifrele prezentate avertizează asupra faptului că numeroase agresiuni nu sunt
reclamate, ceea ce au determinat autoritățile europene să ia atitudine.

179
justifică deciziile de implementare a măsurilor în cauză prin vulnerabilitatea
societății în fața pericolelor reprezentate de terorism, creșterea traficului de
stupefiante , pagube însemnate pentru economie423 etc, si tuații considerate a fi drept
amenințări la adresa securității interne a statelor respective424.
Efectele nu se refrâng doar asupra populației și a calității vieții acestora din
punct de vedere al securității. Pe baza acesteia se poate construi și dezvolta u n
mediu de afaceri benefic pentru economia locală, climatul de siguranță oferit de
comunitate fiind un criteriu de bază în stabilirea de contacte comerciale cu
partenerii externi.
În plus metodele alese de către autoritățile din Asia au determinat
coordona torii Interpol să demareze procedurile de transformare a metropolei
Singapore într -un nod esențial destinat luptei contra fenomenului reprezentat de
criminalitate informatică .425
În orice caz, colaborarea dintre autorități și publicul rețelelor de socializar e,
eficiența acesteia demonstrează că aceste medii pot ajuta la rezolvarea unor
probleme de securitate majoră care afectează o comunitate deși procesul de
comunicare dintre cele două parți nu este întotdeauna unul facil . Dar în același
timp, rețele de soci alizare conduc spre exacerbarea acțiunilor violente din spațiul
real, participanții la astfel de acțiuni reușind prin inventivitatea lor să contracareze
acțiunile autorităților .426 Acestea din urmă sunt nevoite să își updateze periodic
strategiile de lucru, în sensul reevaluării datelor din sistem apelând la proximizarea
problemei și reducerea numărului de variabile implicate în ecuație ( oameni,

423 Protestele din Marea Britanie, din 2011, au provocat pagube companiilor de asigurări în valoare de aproximativ
250 de milioane de lire sterline, costurile operaționale ale poliției metropolitane reprezentând peste 34 de milioane
de lire sterline. (Metropolitan Police Service, 4 Days in August Strategic Review into the Disorder of August 2011
Final Report March 2012 , p. 134)
424 Controlul guvernamental asupra rețelelor de socializare d iferă de la stat la stat. Unele țări supravegheză cu
strictețe conținutul virtual. Este cazul comunităților din Bahrain, Belarus, Burma, China, Cuba, Etiopia, Iran,
Kazakhstan, Pakistan, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia, Turcia, sau Vietna m (Russell Lock,
Louise Cooke, Tom Jackson, Online Social Networking, Order and Disorder, Electronic Journal of e -Government
Volume 11, Issue 2, 2013, pp. 229 -240
425 Singapore va fi astfel integrat în rețeaua Interpol, aici urmând să fie construit cel de -al treilea centru major de
coordonare, după cele existente deja în Franța și în Argentina.
426 Ravi Gupta, Hugh Brooks, Using social media for global security , John Wiley & Sons, Inc, Indianapolis, 2013,
pp.10 -11

180
comportamente, atitudini, instrumente de comunicare utilizate)427, urmată de
examinarea și evaluarea unor situații si milare înregistrate428.
Acest proces poate fi etapizat astfel:
a) formularea problemei;
b) colectarea datelor relevante existente pe rețelele de socializare;
c) introducerea datelor în programul de analiză și evaluare;
d) analiza informațiilor;
e) formularea prin compare a rezultatelor a unei direcții de acțiune.429
Pe baza datelor colectate, în funcție de gravitatea mesajelor transmise,
autoritățile pot cere administratorului de rețea blocarea sau anularea contului de pe
care au fost transmise informațiile.

5.2. Protecția categoriilor vulnerabile în mediul online
Violența verbală, agresiunea vizuală cu puternic conținut pornografic sau
simplă publicitate, apelurile telefonice, sms -urile, mailurile, conversațiile de pe
rețelele de socializare și de pe forumuri cu un conținu t jignitor pentru destinatar
cărora li se adaugă și aluziile sexuale la adresa fetelor sunt forme ale violenței
existente în mediul virtual. Acestora li se adaugă violența fizică drept formă de
recompensă promovată de către creațiile producătorilor de jocu ri video. Pornind de
aici se poate contura imaginea unei realități extrem de periculoase a virtualului
care își face tot mai des simțită prezența din cauza incapacității de a discerne realul
de ireal în spațiul real.
Societatea civilă avertizează pericol ul existent evidențiind rolul negativ
generat de mediul virtual în plan real, cerând măsuri ferme pentru combaterea
fenomenului: de la retragerea de pe piață a produselor considerate nocive, până la
pedepsirea exemplară a făptașilor. Aceștia își motivează cerințele prin faptul că
viziunea oferită de ireal este una cu totul distorsionată, aceasta alterând simțul de

427 O metodă de lucru bazată pe acest concept ar fi descoperirea celui mai influent personaj -cheie al unei rețele
teroriste, găști de cartier, prezent pe una din rețelele de socializare.
428 Etapa oferă posibilitatea măsurării gradului de influență al unui utilizator virtual precum și capacitatea acestuia
de promovare a acțiunilor organizației pe care o reprezintă.
429 Ravi Gupta, Hugh Brooks, op.cit ., p. 65

181
selecție și de orientare a individului, sistemul de valori morale, religioase etc la
care acesta se raportează fiind unul surogat în care totul s e obține fie ieftin , fie
apelând la violență. Acțiunile la care participă, fără discernământ, pedepsite în
spațiul real, îi conturează consumatorului o imagine a unui sistem de valori propice
pentru dezvoltarea capacităților sale de nesupunere socială, dev enind un element
fără personalitate în mare masă dependentă de violența consumată.
Reperele legislative în ceea ce privește violența în spațiul virtual nu există,
deși încercări de a impune o serie de măsuri cu scop punitiv pentru diversele acte
comise în mediul online au existat, dar acestea au intrat în con flict cu drepturile
fundamentale ale omului . Primul amendament al Constituției S.U.A . spune:
„Congresul nu va emite nicio lege … care să limiteze libertatea de exprimare” iar
Convenția Europeană a D repturilor Omului recomandă statelor membre să nu
limiteze, în spiritul Pactului Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Civile și
Politice, libertatea de exprimare și accesul la informație fiind înțelese ca ”libertatea
de a căuta, primi și difuza infor mații și idei de tot felul, indiferent de frontiere, oral,
în scris sau în formă tipărită, prin intermediul artelor sau prin orice alte mijloace
alese.”430 în condițiile însă a unor ”obligații și răspunderi speciale (…) limitări care
trebuie însă stabilite în mod expres p rin lege”431 și care sunt necesare pentru
respectarea drepturilor sau reputației altora, sau pentru apărarea securității
naționale, ordinii publice, săn ătății sau moralității publice.
Noțiuni legislative privind combaterea acțiunilor generat oare de violență se
regăsesc în schimb în legislația împotriva pornografiei. Dispoziții privind
sancționarea distribuției de imagini din sfera pedofiliei, zoofiliei ori necrofiliei în
versiunea pornografiei virtuale apar în legislațiile multor țări. Dar ca și în cazul
celorlalte forme de violență virtuală toată intervenția legii se oprește la limitele
impuse de reglementările drepturilor omului.

430 Pactul Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Civile și Politice , 1966, articolul 19
431 Ibidem

182
Sunt avute în vedere faptele care privesc:
a) creatorii de site -uri cu conținut pornografic. ( accesul la site tr ebuie să fie
parolat și taxat, sumele încasate urmând să fie declarate organelor fiscale
teritoriale);
b) administratorii de site -uri (au obligația să ofere autorităților informațiii
despre numărul accesărilor);
c) realizarea și administrarea site -urilor avâ nd caracter pedofil, zoofil sau
necrofil care este strict interzisă432.
Legislația prevede totodată obligația proprietarilor de site -uri pornografice
de a notifica utilizatorul asupra condițiilor legale de acces: vârsta acestuia care
trebuie să fie de minim 18 a ni împliniți.
Pedofilia în spațiul virtual este interzisă în majoritatea statelor lumii, factorii
responsabili, sub coordonarea I nterpolului și a a Departamentului Justiției din
S.U.A. concentrându -și eforturile în depistarea și anihilarea site -urilor cu conținut
pornografic infantil. Efortul este unul imens în condițiile în care autorii au acces
liber la tehnologie și la posibilitatea de a difuza imaginile retransmițând conținutul
pornografic de pe servere aflate în spațiul teritorial -administrativ al uno r state cu
multe lacune legislative în domeniu. Pornografia infantilă este interzisă în
S.U.A.433, în Uniunea Europeană434 în timp ce în Australia încă problema suscită
dezbateri aprinse. Legislația internațională incriminează atât obținerea accesului cu
bună știință la pornografie infantilă, prin intermediul tehnologiei informațiilor și
comunicațiilor cât și ademenirea copiilor în scopuri sexuale în contextul utilizării
imaginilor/producțiilor video spre a fi difuzate în mediul online. Legea este
îngăd uitoare cu persoanele care accesează involuntar site -urile pornografice,
caracterul intențional fiind dovedit de o plată în avans pentru accesul la conținutul
respectiv.

432 Legea privind prevenirea și combaterea pornografiei nr. 196/2003, republicată , Monitorul Oficial, Partea I, nr.
198 din 20 martie 2014, articolul 7
433 În 2003, a intrat în vigoare Protect Act , lege care sancționează orice formă de abuz la adresa copilului.
434 Directiva privind combaterea abuzului sexual as upra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei
infantile , nr. 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului European din 13 decembrie 2011

183
Sunt supuși sancțiunii autorii de producții pornografice, intermediarii dintre
copii și persoanele care realizează și promovează astfel de creații. Directiva U .E.
privind combaterea pornografiei infantile virtuale lasă la latitudinea statelor
membre deciziile privind eventualele sancțiuni în cazul în care apar ”activitățile
sexuale recipro c consimțite în care pot fi implicați copii și care pot fi considerate
ca o descoperire normală a sexualității în cursul dezvoltării umane, avându -se în
vedere tradițiile culturale și juridice diferite și noile forme de stabilire și menținere
a relațiilor între copii și între adolescenți, inclusiv prin intermediul tehnologiilor
informațiilor și comunicațiilor.”435
Legislația europeană condamnă și instigarea, complicitatea și tentativa fiind
sancționate: determinarea, cu scop sexual, a unui copil care nu a împ linit vârsta
consimțământului sexual să asiste la activități sexuale, chiar și fără a fi obligat să
participe, ori să asiste la un abuz sexual, chiar și fără a fi obligat să participe;
practicarea unor activități sexuale cu un copil care nu a împlinit vârs ta
consimțământului sexual , sau când se abuzează de o poziție recunoscută de
încredere, autoritate sau influență asupra copilului ori când se abuzează de situația
deosebit de vulnerabilă a unui copil, în principal ca urmare a unui handicap psihic
sau fizic sau ca urmar e a unei situații de dependență. În aceeași categorie a
sancțiunilor se află și constrângerea, forțarea sau amenințarea unui copil în scopul
practicării unor activități sexuale cu un terț.
Elemente noi definesc și sancțiunile care sunt aplicab ile pentru oricare dintre
infracțiunile comise, pedepsele mergând de la decăderea din drepturi a unei
persoane condamnate pentru astfel de infracțiuni, punerea sub sechestru și
confiscarea averii dobândite în urma practicării activității incriminate.
Autor itățile au puterea de a decide eliminarea acestora de pe serverele aflata
sub directa jurisdicție și pot cere statelor cu care au tratate încheiate să facă același
lucru cu site -urile aflate pe teritoriile acestora. De asemenea accesul către
conținutul onl ine poate fi restricționat cu notificarea prealabilă a utilizatorilor și cu

435 Ibidem , punctul 20

184
justificarea aferentă restricției impuse. Restricțiile pot fi contestate în instanță în
conformitate cu prevederile legate de accesul liber la informație.
Restricții mult mai sever e sunt întâlnite în statele musulmane precum și în
cele cu un regim autoritarist. În Indonezia, Singapore, China, în țările arabe,
pornografia sub orice formă a acesteia este strict interzisă436. Ba mai mult, China a
încercat să implementeze un program437 meni t să îi descurajeze pe utilizatorii și
consumatorii de conținut pornografic, dar măsura a fost amânată pe termen
nedefinit în urma reacțiilor externe.
În lipsa unei legislații care să combată eficient actele de agresi une comise în
spațiul virtual ( odată de pășită granița, faptele comise de delicvenți ca urmare a
inspirării din jocurile video practicate se supun legilor existente), singurele
modalități de combatere a fenomenului intră în atribuțiile organizațiilor
nonguvernamentale, a autorităților polițieneș ti și a părinților/educatorilor.
Recomandările făcute prin intermediul campaniilor derulate de către instituțiile
statului oferă metode prin care tinerii/copiii se pot apăra de atacurile violente
intâlnite în spațiul online. Părinții sunt invitați să discu te mai des cu cei mici
despre problemele cu care se confruntă, astfel fiind create premisele evitării unei
posibile stări cauzatoare de violență ulterioare. Profesorii sunt chemați să elaboreze
strategii cuprinzătoare pentru combaterea agresiunilor și viol enței în mediul școlar.

5.3. Securitatea cibernetică. Strategii. Modele

5.3.1. Modelul de securitate cibernetică american
Economia americană, ritmul socie tății din SUA depind de spațiul virtual.
Prin urmare autoritățile federale din SUA dezvoltă continu u noi strategii de
combatere a atac urilor cibernetice care vizează serviciile de telecomunicații,

436 Bill against Pornography and Porno -Action în Iondonezia, Control o f Obscene and Indecent Articles Ordinance
și Prevention aof Child Pornography Ordinance în Honk -Kong, Computer Information Network and Internet
Security, Protection, and Management Regulations , sunt câteva exemple de acțiuni ale autorităților din statele
menționate menite să limiteze, printre altele, efectele nocive ale pornografiei infantile.
437 Proiectul ” Green Dam Youth Escort ” demarat de autoritățile chineze urma să blocheze din 2009 accesul
utilizatorilor la conținutul pornografic online. Totuși, măsura a fost privită de către activiștii drepturilor omuluiși ca
o formă cenzură și de supraveghere a populației.

185
centralele electrice, rafinăriile, rețelele informatice ale burselor economice,
subminând securitatea națională, generând panică și instabilitate în societate ,
provocând pagube însemnate economiei438. Autoritățile americane au stabilit drept
prioritate națională lupta împotriva criminalit ății informatice, în elaborarea
politici lor și strategii lor fiind implicați lideri ai armatei, ai serviciilor secrete și din
cadrul marilor corporații IT, experți ce elaborează metode de contracarare a tuturor
acțiunilor infracționale din mediul online.
Instituțiile și departamentele implicate beneficiază de toată susținerea
financiară aferentă pentru dezvoltarea de tehnologii ne cesare identificării de
potențiale atacuri asupra rețelelor cibernetice: softuri de monitorizare și urmărire
online, softuri de detectare automată a atacurilor pe baza unor formule cheie
întâlnite în atacuri precedente, sensori de alarmă în caz de atac etc .
Direct răspunzătoare este o entitate special creată439 aflată în subordinea
directă a președintelui SUA cu următoarele misiuni:
a) evaluarea vulnerabilităților din sistem și ierarhizarea acestora;
b) elaborarea de metode pentru eliminarea acestora;
c) crearea unui sistem de identificare și de prevenție a atacurilor;
d) dezvoltarea unui plan de alertare când are loc un atac și reconstituirea
elementelor definitorii pentru elaborarea de strategii ulterioare.
Sub directa coordonarea a acestei instituții intră reprezentanț i ai FBI,
Serviciului Secret , Departamentului Apărării, serviciilor secrete și experți
specializați în criminalitate informatică.440 În lupta pentru combaterea atacurilor
cibernetice s -a implicat și președintele SUA care în Analiza Președintelui privind

438 Conform publicației Bloomberg, costurile generate de cyberteroris m economiei americane mai ales în perioada
de după septembrie 2001, se ridică la aproximativ 150 de miliarde de dolari (pierderi+cheltuieli pentru combaterea
efectelor) (http://www.bloomberg.com/news/2014 -08-29/next -u-s-bank -bailout -could -come -after-a-cyber -terror –
attack.html)
439 Presidential Decision Directive 63, Critical Infrastr ucture Protection , May 22, 1998, at section II
440 La nivelul FBI au fost create structuri speciale de lucru și de supraveghere online precum National Cyber
Investigative Joint Task Force, Cyber Task Forces – iGuardian , InfraGard: Protecting Infrastructure , National Cyber –
Forensics & Training Alliance , Strategic Alliance Cyber Crime Working Group -Cyber Action Teams care au drept
misiune depistarea intruziunilor în sistemele de securitate informatice ale instituțiilor americane, furturile de
identitate și fraudele online.

186
Politica Securității Cibernetice441 a identificat zece aspecte ce trebuie luate în
calcul:
a) desemnarea unei responsabil oficial, coordonator pentru activitatea
privind politica de securitate cibernetică națională;
b) realizarea unei documentații periodice cu noi el emente pentru o cât mai
eficientă securizare cibernetică, documente ce urmează a fi supuse aprobării
administrației prezidențiale;
c) stabilirea problemei privind securitatea cibernetică drept una din
prioritățile de bază în programul de lucru al președintelu i;
d) încluderea în structurile de conducere a instituțiilor abilitate a unor
persoane pe linia respectării drepturilor omului;
e) efecturarea de analize juridice privind eliminarea eventualelor conflicte
legale;
f) demarea de campanii naționale pentru prevenirea ș i educarea publicului în
privința pericolelor din spațiul cibernetic;
g) dezvoltarea împreună cu partenerii externi de politici comune pentru
combaterea criminalității cibernetice;
h) realizarea unui plan de acțiune pentru a răspunde la incidentele din spațiul
virtual și realizarea unui dialog eficient cu partenerii din sectorul public și cel
privat;
i) dezvoltarea unui plan -cadru pentru elaborarea unei strategii de
supraveghere a evoluției jocurilor video pentru a descoperi potențiale elemente ce
ar putea amenința securitatea în spațiul virtual;
j) crearea unei structuri de management eficiente.

441 Cyberspace Policy Review. Assuring a Trusted and Resilient Information and Communications Infrastructure ,
White House, Washington, 2009

187
5.3.2. Modelul britanic
Strategia Angliei pentru combaterea infracțiunilor din spațiul virtual se
axează pe cinci direcții majore442:
a) criminaltatea online;
b) amenințările pu blice;
c) amenintările sectorului de afaceri;
d) amenințările la adresa instituțiilor guvernamentale;
e) amenințări indirecte.
În cazul criminalității online, autoritățile britanice împart atacurile
cibernetice în două categorii: financiare și non -financiare. Atacu rile cibernetice
financiare se referă la acțiunile criminale cu scop financiar comise de indivizi sau
de către grupuri organizate având ca scop obținerea de bani sau de foloase
necuvenite din partea instituțiilor publice sau private. Atacurile comise pot a vea
uneori și implicații violente iar banii obținuți pot servi pentru a finanța activitățile
teroriste.
În cea de -a doua categorie intră atacurile la adresa copiilor: atacuri cu
implicații sexuale, promovare de imagini ofensatoare etc comise la adresa cop iilor
și tinerilor prin intermediul rețelelor sociale, site -uri șamd, atacuri comise în afara
mediului virtual dar cu propagare ulterioară în online sau cazuri de exploatare a
acestora,dar și atacurile rasiste, extremiste ori cu caracter religios.
Amenință rile publice reprezintă totalitatea atacurilor din categoria fraudelor
online și a furtului de identitate precum și orice acțiune ce vizează siguranța
copiilor ori activitățile de promovare a ideilor rasiste și de încurajare a
terorismului.
Sectorul financ iar beneficiază și el de o atenție sporită din partea
responsabililor cu securitatea cibernetică. Sunt vizate tentativele de fraudă online,
atacurile asupra bazelor de date și furtul de proprietate intelectuală.

442 Cyber Crime Strategy , Presented to Parliament by the Secretary of State for the Home Department by Command
of Her Majesty, 2010.

188
Instituțiile guvernamentale reprezintă o țin tă predilectă pentru hackeri.
Aceștia pot profita de naivitatea utilizatorilor virtuali și sub o identitate falsă, a
unui oficial guvernamental pot percepe taxe și comisioane pentru diverse servicii
publice.
Efectele indirecte ale atacurilor cibernetice se reflectă în teama
consumatorilor online în a utiliza serviciile online ale instituțiilor. De aceea, în
acest caz, autoritățile vor demara campanii de informare în rândul cetățenilor,
prezentându -le acestora metode de apărare și de folosire sigură a resurs elor puse la
dispoziție de instituții în spațiul virtual. Autoritățile vor demara acțiuni de reducere
a criminalității virtuale prin crearea unui mediu ostil pentru criminalii financiari ori
pentru agresorii sexuali și sporirea încrederii utilizatorilor de bună credință prin
furnizarea de informații corecte și ușor de înțeles legate de atacurile cibernetice. În
acest sens, va fi creat cadrul legislativ adecvat aducerii în fața justiției și pedepsirii
agresorilor din mediul online. De asemenea va fi pus la d ispoziția cetățenilor și al
instituțiilor publice un sistem de raportare a atacurilor, statisticile fiind folosite
ulterior pentru crearea de noi metode de combatere a agresiunilor online.
Strategia britanică mai prevede totodată și colaborarea între insti tuțiile
abilitate din Marea Britanie și omologii din statele partenere dar și între autorități și
companiile IT pentru dezvoltarea de noi sisteme de protecție și securitate virtuală
axate pe:
a) siguranța copiilor în mediul virtual;
b) protecția consumatorului ș i cumpărătorului online;
c) crearea de unități de intervenție rapidă în caz de atac cibernetic;
d) realizarea unei baze de date privind atacurile cibernetice (fraude,
agresiuni sexuale etc);
e) adaptarea la noile tehnologii utilizate de hackeri.

189
5.3.3. Modelul e uropean
Strategia Uniunii Europene în domeniul securității cibernetice cuprinde
elemente definitorii pentru domenii precum piața internă, justiția și afacerile
interne și politica externă și se va axa pe următoarele direcții443:
a) obținerea unei reziliențe a infrastructurilor cibernetice;
b) reducerea drastică a criminalității informatice;
c) dezvoltarea unei politici de apărare împotriva atacurilor cibernetice și a
capacităților necesare în contextul politicii de securitate și apărare comună
(PSAC) ;
d) dezvoltarea res urselor industriale și tehnologice necesare pentru
securitatea cibernetică;
e) stabilirea unei politici internaționale coerente a Uniunii Europene
privind spațiul cibernetic și promovarea valorilor fundamentale ale UE.
La nivelul Uniunii Europene activează pe ntru asigurarea securității
cibernetice Centrul european de combatere a criminalității informatice care
propune legi de combatere a atacurilor împotriva sistemelor informatice. În același
timp au fost create premisele pentru lansarea unei alianțe mondiale împotriva
abuzurilor sexuale asupra copiilor comise prin intermediul internetului. De
asemenea, autoritățile urmăresc crearea unei unei rețele de centre naționale de
excelență pentru combaterea criminalității informatice, care să faciliteze formarea
profes ională și consolidarea capacităților.444
Printre măsurile prevăzute se numără următoarele:
a) statele membre trebuie să adopte o strategie în materie de securitate a
rețelelor și a informației și să desemneze o autoritate competentă națională în acest
domeniu care să dispună de resursele financiare și umane adecvate pentru a

443 Strategia în domeniul securității cibernetice, „Un spațiu cibernetic deschis, sigur și securizat”, Bruxelles, 2013
444Comunicatul de presă al Comisiei Europene privind Planul UE în domeniul securității cibernetice pentru
protejarea internetului deschis, a libertății online și a o portunităților generate de internet, din data de 7 februarie
2013.

190
preveni, gestiona și soluționa riscurile și incidentele NIS445;
b) crearea unui mecanism de cooperare între statele membre și Comisie
pentru emiterea din timp a unor avertismente referitoare la riscuri și incidente
printr -o infrastructură securizată, pentru a coopera și pentru a organiza evaluări
periodice;
c) operatorii de infrastructuri critice din anumite sectoare (servicii
financiare, transporturi, energie, sănătate), operatorii de servicii ale societății
informaționale (și anume: magazine de aplicații, platforme de comerț electronic,
plăți pe internet, cloud computing, motoare de căutare, rețele sociale) și
administrațiile publice trebuie să adopte practici de management al riscurilor și să
raporteze incidentele majore de securitate privind serviciile lor de bază446.

5.3.4. Strategia NATO de securitate cibernetică
Securitatea cibernetică reprezintă una din cele cinci priorități a Organizației
Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) pentru perioada următoare447. Creșterea
alarmantă a numărului de atacuri cibernetice având drept ținte obiective militare a
determinat conducerea NATO să introducă terorismul cibernetic pe agenda de
lucru, măsurile ce urmează a fi adoptate și implementate de către toate statele
membre ale alianței vizând acțiunile de sabotaj, spionaj și cele de diversiune puse
la calșe de către organizații ce activează în spațiul privat. Demersul NATO este
unul care datează încă de la începutul acestui secol448 dar implementarea măsurilor
convenite atunci au fost întârziate de conflictele militare în care a fost angrenată
organizația. Deș i din punct de vedere militar situația nu diferă foarte mult,

445 The Network Information Service , reprezintă un protocol tehnic de transmitere online a unor informații privind
configurarea sistemelor informatice (nume de utilizatori, parole etc ( www.li nux-nis.org))
446 Ibidem
447 Karl-Heinz Kamp, NATO’s 2014 Summit Agenda Research Paper , NATO Defense College Research Division,
Roma, 2013, pp. 4 -5
448 Strategia privind combaterea terorismului cibernetic a fost inclusă pe agenda summit -ului NATO desfășurat la
Praga în 2002

191
înmulțirea atacurilor cibernetice au determinat schimbarea atitudinii generale la
nivel de org anizație449.
Atacurile care vizează structurile cibernetice ale NATO sunt axate pe trei
direcții: atacurile tip Denial of Service (DOS)450; atacul prin intermediul
programelor tip malware451; atacurile active452.
În funcție de gravitatea atacurilor, scala războiu lui cibernetic poate fi
reprezentată astfel ( de la cel mai grav, la cel mai puțin grav):
a) război cibernetic general;
b) terorism cibernetic;
c) sabotaj cibernetic;
d) spionaj cibernetic;
e) crimminalitate informatică;
f) vandalism informatic.453
Pe baza acestei ierarhii, li derii NATO au elaborat principiile de bază ale
acțiunilor de combatere a atacurilor cibernetice din spațiile statelor membre:
a) sprijin acordat țărilor aliate, în special statelor ale căror rețele sunt
vitale alianței prin schimb de informații și metode ef iciente de luptă;
b) dezvoltarea de capacități suplimentare de apărare prin intermediul
Programului de planificare a apărării NATO și a Inițiative i de apărare inteligentă
NATO ( platforma de luptă împotriva atacurilor de tip malware, platforma de
dezvoltare a capacităților de apărare multinațională, platforma de învățare și de
antrenament în lupta comună contra infracțiunilor cibernetice);

449 În prezent, NATO operează pe 30 de importante rețele virtuale de comunicații ce deservesc peste 100.000 de
calculatoare, supuse cel puțin unui atac cibernetic pe zi. Anual se înregistrează cel puțin 2.500 de incidente
cibernetice (Christine Hegenbart, Semantic Matter NATO, Cyberspace and Future Threats , NATO Defense College
Research Division, Roma, 2014, p. 1)
450 Un astfel de atac presupune întreruperea sau suspendarea transmisiei de date între două sau mai multe
calculatoare. Atacul este com is de către o singură persoană.
451 Programe special create pentru distrugerea, ori infectarea calculatoarelor în vederea furtului de informații
confidențiale.
452 Furtul de informații confidențiale permite atacatorului penetrarea sistemului informatic prin u tilizarea identității
persoanelor care au drept de administrare pe unitatea respectivă, operațiune cunoscută în limbajul de specialitate
drept ” spoofing ”. O altă metodă, ” sniffing ”, presupune monitorizarea unei rețele cu scopul obținerii în timp real a
unor informații care le pot oferi agresorului facilitarea accesului.
453 Christine Hegenbart, op.cit ., p. 9

192
c) mărirea capacităților de apărare cibernetică realizabilă prin
implementarea de noi tehnologii de luptă și de formarea p ersonalului pentru ca
acesta să se adapteze rapid noilor provocări;
d) cooperarea multinațională atât între membrii NATO cât și între Alianță
și state partenere din afara ei;
e) stabilirea unei relații active cu producătorii din industria de profil.454

5.3.5. Modelul românesc
În contextul creșterii gradului de agresivitate în mediul virtual și în urma
recomandărilor Uniunii Europene, auroritățile române au adoptat un proiect de lege
privind securitatea cibernetică a României, aflat în stadiu de dezbatere publi că,
care vine în completarea Strategiei Naționale de Apărare unde problema
criminalității în mediul virtual a fost inclusă în lista priorităților naționale.
Principalele direcții de acțiune în domeniul securității cibernetice au în
vedere:
a) fundamentarea u nei strategii de securitate cibernetică în România, în
conformitate cu prevederile europene și internaționale;
b) asigurarea colaborării structurilor responsabile cu securitatea
cibernetică atât pe plan intern cât și la nivel internațional;
c) stabilirea unor mi nime norme de respectat de către instituțiile publice și
private;
d) realizarea unei strategii unice privind capacitatea de reacție în caz de
atac informatic;
e) constituirea unei comunități a specialiștilor și experților în securitate
informatică și asigurarea comunicării cu organisme similare internaționale;
f) crearea unei instituții naționale, responsabilă cu problemele legate de
incidentele din spațiul virtual, în conformitate cu normele europene și cele

454 http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_78170.htm

193
NATO.455
Pentru asigurarea bunei funcționări a luptei împot riva criminalității informatice
autoritățile române intenționează înființarea Sistemului Național de Securitate
Cibernetică, aflat sub directa coordonare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării
și care va avea ca obiect de activitate:
a) furnizarea suportulu i informațional necesar elaborării măsurilor
proactive și reactive, în vederea asigurării securității cibernetice;
b) prevenirea actelor criminale din spațiul virtual, ca principal mijloc de
asigurare a securității cibernetice, prin crearea și dezvoltarea cap abilităților
necesare analizei și prognozei evoluției stării acesteia;
c) asigurarea cooperării și coordonării instituțiilor componente în vederea
bunei funcționări a sistemului;
d) contracararea eficientă a amenințărilor sau a atacurilor cibernetice, prin
ident ificarea și blocarea manifestării acestora cu scopul menținerii sau restabilirii
securității infrastructurilor cibernetice.456
Activitatea Sistemului Național de Securitate Cibernetică va fi asigurată de
către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică for mat din reprezentanți ai
Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului
Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informațională, Serviciului
Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de
Telecomunicații Speciale, Serviciului de Protecție și Pază, Oficiului Registrului
Național al Informațiilor Secrete de Stat, precum și Secretarul Consiliului Suprem
de Apărare a Țării.

5.4. Guvernanța online
Mediul online suscită numeroase controverse atunc i când în discuții se aduce
tema guvernanței, a implementării unui sistem care să gestioneze și să sancționeze
abaterile de la normele și valorile comunitare. Dincolo de încălcarea drepturilor

455 Strategia Națională de Apărare , Administrația Prezidențială, București, 2010, p. 25
456 Conform Pro iectului de Lege a securității cibernetice a României , aprobat de Guvernul României în ședința din
data de 30 aprilie 2014.

194
stipulate în convențiile și tratatele internaționale, trebuie p recizat că este necesară
instituirea unui control asupra mediului online457, pornind de la înmulțirea
atacurilor cibernetice, a proliferării amenințărilor de tip cyberbullying ori a
accesului la conținut pornografic.
Guvernanța mediului virtual trebuie conce ptualizată tridimensional: o primă
dimensiune, cea a infrastructurii care asigură tehnic suportul transmisiei de date; o
a doua dimensiune a codurilor și normelor de coordonare a activităților
desfășurate în online ; o a treia dimensiune reprezentată de con ținutul
informațional existent .458 Procesul presupune o abordare a problematicii virtuale
dincolo de latura sa pur logistică, un accent aparte fiind pus pe schimbul de
informații ce este realizat prin intermediul rețelelor.
Întrucât nu pot fi încălcate liber tățile de informare și cele de exprimare
prevăzute de legislație, factorii responsabili raportează existența unei guvernanțe a
spațiului virtual la un set de acțiuni459 privind:
a) stabilirea unui termen clar pentru globalizarea activității ICANN ;460
b) sporirea imp ortanței Forumului privind Guvernanța asupra
internetului;461
c) crearea unei platforme online care să asigure trasparența în aplicarea
măsurilor privind guvernanța online;
d) revizuirea legislațiilor naționale pentru remedierea po sibilelor conflicte
legislative.

457 Guvernanța mediului online presupune existența unui set de principii, măsuri, reguli, norme procedurale care să
asigure buna funcț ionare a internetului dar nu din punct de vedere tehnic ci prin prisma faptului că dimensiunea
spațiului virtual trebuie privită ca o nouă formă societală.
458 Yochai Benkler, From Consumers to Users: Shifting the Deeper Structures of Regulation Towards Sust ainable
Commons and User Access, Federal Communications Law Journal, vol. 52, Washington, 2000, p. 562
459 http://europa.eu/rapid/press -release_IP -14-142_en.htm
460 Internet Corporation for Assigned Names and Numbers , companie americană care administrează și a tribuie nume
de domenii și adrese de IP utilizatorilor virtuali. La 29 sept. 2006 ICANN a semnat un nou contract cu Ministerul
Comerțului din America ( Department of Commerce sau DOC ), aceasta reprezentând un mare pas spre realizarea
unui control deplin și centralizat asupra tuturor identificatorilor din Internet. (wikipedia.org)
461 Forumul reprezintă spațiul în care entitățile ce activează în mediul online se întâlnesc și dezbat problemele
importante generate de lumea virtuală. În cadrul forumului se întâlne sc atât reprezentanți ai autorităților cât și ai
mediului privat. A fost creat la inițiativa secretarului general ONU în 2006.

195
La nivelul Uniunii Europene, autoritățile și -au propus în contextul instituiri i
unui control al internetului: protejarea integrității și caracterului universal și
deschis ale Internetului; maximizarea drepturilor și libertăților utilizatorilor de
Internet ; promovarea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal;
consolidarea statului de drept și cooperării eficiente împotriva criminalității
informatice; maximizarea potențialului Internetului de a promova democrația și
diversitatea culturală; protejarea copiilor și a tinerilor.462
Direcțiile de acțiune ale autorităților se vor axa pe:
a) dezvoltarea și promovarea unui “memorandum de înțelegere”, în
conformitate cu valorile și principiile adoptate de Consiliul Europei cu privire la
guvernanța Inter netului, în scopul protejării itegrității și caracterului universal și
deschis al Internetului ca mijloc de garantare a libertății de exprimare și a libertății
Internetului;
b) dezvoltarea de principii privind neutralitatea Internetului care să
garanteze fapt ul că utilizatorii de Internet au acces la conținutul, aplicațiile și
serviciile pe care le aleg, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului;
c) alcătuirea unui compendiu al drepturilor omului pentru utilizatorii de
Internet, ca instrument care să îi ajute pe aceștia în comunicarea cu actorii Internet
șî cu autoritățile statului, atunci când consideră că le -au fost încălcate drepturile și
libertățile;
d) promovarea standardelor privind respectarea drepturilor omului, statul de
drept și protecția datelor c u caracter personal;
e) promovarea utilizării Internetului în exercitarea drepturilor democratice
ale cetățenilor: alegeri, consultări publice etc;
f) consolidarea cooperării internaționale și asistenței reciproce în vederea
protejării copiilor și tinerilor, în special cu privire la pornografie infantilă și

462 Strategia Consiliului Europei privind guvernanța Internetului 2012 -2015 , Consiliul Europei, Bruxelles, 2012

196
grooming, precum și îndepărtarea de la sursă a materialelor conținând abuzuri
împotriva copiilor.463
5.4.1. Derapajele guvernanței online. Mo delul panoptic
Controversele privind procesul de instaurare a unei g uvernanțe pentru
mediul virtual pornesc de la rolurile pe care fiecare dintre părțile implicate în
acțiune îl va deține464. Faptul în sine necesită, prin urmare, transparență totală în
procesul decizional și includerea tuturor participanților, fără discrimina re, în
activitatea de guvernare. Utilizatorilor virtuali trebuie să li se asigure căile de atac
necesare în situațiile în care se constată încălcarea drepturilor.
Guvernanța online poate reprezentare o reproiectare a ideii de panoptic465
conceptualizată de i mportante nume ale științei466 și care inoculează în conștiința
umană problematica înfricoșătoare a posibilelor calamități ce se pot abate asupra
unei comunități dintr -un areal geografic dat în urma aplicării unui plan de
dezvoltare și de modernizare din pun ct de vedere tehnologic în cazul nostru.
Proiectul guvernanței online tinde să transforme lumea virtuală într -un tipar
al orașului perfect, în care toți membrii săi se simt liberi, au iluzia libertății, dar în
realitate sunt supuși unui cont rol din umbră. Internetul se poate transforma în cazul
apariției unor der apaje incontrolabile din partea guvernatorilor , în prototipul
spațiului proiectat în secolul al XVIII -lea de savanții vremii, o dimensiune perfect
structurată, uniformizată, fără elemente disonante, indivizii neadaptați sistemului,

463 http://www.apti.r o/strategia -CoE-guvernanta -Internetului
464 ICANN este privit ca o entitate ca va continua să ramână în subordinea autorităților americane, formată în
continuare din actori provenind din spațiul economico -financiar care vor privi problema ca pe o simplă afac ere.
Acest fapt a determinat autoritățile ruse să demareze procedurile de creare a unui model de internet rusesc,
independent de sistemul deja existent.
465 Conceptul enunțat și de George Orwell în lucrarea 1984 dar și de Zygmunt Bauman în Globalizarea și ef ectele ei
sociale se bazează pe ideea excluderii spațiului privat, forma sa ramasă nesupravegheată sau în stadiu
nesupravegheabil. ”În orașul lui Orwell din 1984, în fiecare casă era câte un televizor, însă oamenii nu aveau voie
să îl închidă și nu știau în ce moment aparatul devenea cameră de luat vederi.” (Zygmunt Bauman, Globalizarea și
efectele ei sociale , Editura ANTET, Filipeștii de Târg, Prahova, 2007, p. 50)
466 Printre numele preocupate de teoria panopticonului s -au numărat Richard Sennett, Charle s Abrams, Jane Jacobs,
Marc Fried sau Michel Foucault. Acesta din urmă preia o idee a unui alt savant, Michael Crozier și construiește
ipoteticul turn al Panopticului din care puterea (Crozier afirmă că rolul de conducere aparține acelor entități opace,
cu acțiuni impenetrabile din afară care pentru ele sunt foarte clare și lipsite de riscuri) poate controla orice mișcare
din pavilioanele așezate în formă de stea, combinând cele două atuuri conferite de strategie: viziune de ansamblu
asupra zonei coroborat ă cu teama celor controlați și invizibilitatea oferită de turn controlorilor care nu sunt nevoiți
să părăsească incinta.

197
fiind eliminați treptat sau izolați . Modelul de guvernare a spațiu lui virtual îl va
transforma radical, determinând, prin aplicarea complexă a teoriilor bazate
științific pe deductibilitate și de predictibilitate a acțiuni lor indivizilor, apariția unui
model perfect, fără cusur.
Practic, riscurile la care sunt supuși internetul și utilizatorii săi derivă din
derapajele guvernanței online care poate genera eliminarea caracterului de
democrație în spațiul virtual. Legăturile dintre utilizatori se vor dezintegra treptat,
aceștia fiind cuprinși tot mai des de sentimente de tristețe și de însingurare ce vor
amplifica starea generală de nemulțumire, de frustrare, potențial pentru instaurarea
unei situații conflictuale.
Indivizii d in spațiul virtual se vor confrunta , într-o guvernanță panoptică,
dincolo de sentimentul de siguranț ă, cu o gravă problemă i dentitară, pericolul
monotoniei distrugând capacitatea de a raționa și de a analiza problematicile
întâlni te prin prisma schimbului liber de informații. În plus, dacă este preluat
principiul legii ș i ordinii aplicabile în unele state avansate democratic și aplicat
neținând cont de cutumele și regulile comunitare locale, efectul poate fi unul de
surescitare, de suspiciune reciprocă, int oleranță față de intruși și de creștere a
intoleranței rasiale, re ligioase ori etnice, întrucât ” temerile contemporane, tipicele
spaime urbane, sunt provocate de agresorul interior spre deosebire de acele spaime
care au dus odinioară la construirea orașelo r.”467
Guvernanța online se bazează din perspectiva panopticului pe manipularea
ideii de nesiguranță cu care se confruntă la ora actuală utilizatorii virtuali. Atât
timp cât aceasta va exista, șansele de reușită ale proiectului vor fi pe măsură.
Prevalarea guvernatorilor de acest factor rămâne chintesența organizatorică a
întregului sistem. Panopticul crează falsa impresie de egalitate a participanților.
Deși conviețuiesc împreună, utilizatorii virtuali și guvernanții se află în ipostaze
total opozabile. Pri mii navighează în spațiul online cu teamă, suspiciune, frică de
posibilele efecte pe care le -ar putea resimți. Ceilalți beneficiază de viziunea clară a

467 Zygmunt Bauman, op.cit , p. 49

198
întregii strategii, ei fiind de fapt creatorii regulilor jocului. Guvernanța panoptică
nu face altceva d ecât să reordoneze spațiul virtual în funcție de prioritățile înscrise
în proiect, în beneficiul unei singure categorii.468

5.4.2. Exemplul francez: Legea Hadopi469
Legea franceză pentru difuzarea creațiilor de autor pe internet și re spectarea
drepturilor ac estora470 s-a făcut remarcată (și din acest motiv am decis să o
includem ca parte constituentă separată a subcapitolului privind guvernanța online )
prin strictețea cu care autoritățile din Franța au privit în momentul adoptării ei
respectarea drepturilor cre ative ale autorului promovat în mediul virtual. Strictețe
care se aseamănă, exprimându -ne punctul de vedere comparativ, cu metodele de
lucru ale altor state remarcate prin severitatea controlului aplicat pe conținutul
online. Deosebirea este aceea că pentr u francezi acest control strict se referă strict
și exclusiv la protejarea ideilor transmise în spațiul virtual. Totuși, deși astfel de
măsuri există pe tot în lume, Franța a inovat metodele de lucru prin implementarea
unor măsuri controversate văzute de c ătre opinia publică drept intruziune în spațiul
privat al individului, asemănător supravegherii/monitorizării activității acestuia
desfășurate pe internet .
Proiectul francez presupune o reacție din partea autorităților realizată în trei
pași471, în funcție d e gravitatea și de repetabilitatea actului de infracțiune comis în
mediul online, sancțiunile fiind, în proiectul original472, pe măsura daunelor
generate:
a) primul pas presupune, în cazul constatării infracțiunii, transmiterea

468 Ideile modelului panoptic au fost abandonate la un moment dat în așteptarea unor tehnologii cu mult m ai
avansate, ceea ce se traduce în prezent cu reactivarea principiilor creatorilor odată cu dezvoltarea mediului online.
469 Hadopi ( Haute Autorité pour la Diffusion des Œuvres et la Protection des Droits sur Internet, Înalta Autoritate
pentru transmiterea operelor pe internet și respectarea drepturilor de autor în mediul online) .
470 Legea nr. 669 din 12 iunie 2009 publicată în JORF nr. 0135 din 13 iunie 2009, pagina 9666, text 2, privind
promovarea difuzării și protejării operelor de autor pe internet.
471 http://www.la -loi-hadopi.fr/procedure -hadopi.html
472 Legea a fost modificată în 2013 în urma protestelor organizațiilor civile care au cerut chiar abrogarea ei, dar din
cercetările desfășurate până în prezent (septembrie 2014, n.n.), președintele Franței nu a semnat un decret de anulare
a ei.

199
către persoana vizată a unui ema il specificând data comiterii ilegalității;473
b) al doilea pas se aplică în momentul în care în termenul a șase luni de la
expedierea emailului, autoritățile constată recidiva;474
c) al treilea pas este și cel mai controversat și contestat de către societatea
civilă și se transpune în planul de acțiune în blocarea accesului la internet al
utilizatorului învinuit pentru încălcări repetate ale legii pentru o perioadă de la
două luni la un an cu interdicția de a mai putea încheia un alt contract de furnizare
a servic iilor de internet .475
Următoarele etape prevăzute de lege se referă la la deliberările ce au loc în
interiorul instituției pe baza cărora se va construi dosarul ce va fi remis
Parchetului, sau anularea dispoziției de urmărire, urmată de decizia instanței
privind sancționarea faptei comise de utilizator.476
Spre deosebire de mediul asiatic (cazul Singapore) în care oamenii nu sunt
deranjați de controlul exercitat de către autorități filosofia existenței lor fiind aceea
că dacă nu ai încălcat legea nu ai de ce să te temi , populaț iile aflate în spațiul
european văd lucrurile dintr -o perspectivă cu totul și cu totul diferită. Aici accentul
nu cade exclusiv pe latura exclusivă a încălcării legii. Nuanța pe care o dau
popoarele europene este una generată de individ, de securitatea acestuia, de
drepturile lui. Iar acest proiect francez Hadopi este unul din acele elemente pe care
individul/utilizatorul virtual le percepe ca pe o amenințare directă la adresa lui , a

473 Emailul nu conține date/informații privind conținutul descărcat ilegal ori identitatea făptuitorului, sistemul
urmărind doar adresele alocate de către administratorii de rețea, utilizatorilor. Aceștia urmă sunt invitaț i să își
instaleze filtre speciale pentru stoparea descărcărilor ilegale de conținut protejat.
474 În acest moment, procedura prevăzută de lege prevede transmiterea către utilizator a unei scrisori recomandate,
efectul acesteia fiind acela de a -l atenționa p e respectivul că este deja identificat și, prin urmare, oricând, dacă se
repetă fapta ilegală, poate ajunge la discuții cu autoritățile.
475 Societatea civilă, în notele sale de protest adresate autorităților reclamă severitatea acestui ultim pas dar și
lacunele din spatele stabilirii vinovăției utilizatorului adresei de internet deținute de acesta. Lacunele se raportează la
faptul că nu întotdeauna actul ilegal a fost comis chiar de învinuit, acesta putând fi victima unui cyberterorist ca
folosește ilegal ad resa respectivă etc. În cele din urmă, protestele au determinat modificarea legii blocarea accesului
la internet fiind înlocuită, în cazul dovedirii vinovăției, cu amendă. Victoria obținută de către reprezentanții societății
civile este văzută de aceștia c a o abrogare a documentului, departe însă de realitate, efectele legii fiind încă în
vigoare.
476 De la adoptarea proiectului și până în 2014, au fost expediate peste 3 milioane de avertismente din prima
categorie, peste 350.000 de avertismente expediate pri n poștă și peste 1.500 în etapa a treia. Peste 1.300 de dosare se
află în faza deliberărilor. 86 de dosare se află pe masa justiției, iar 17 își așteaptă sentința finală.
(http://www.hadopi.fr/actualites/reponse -graduee/point -presse -chiffres -cles-de-la-reponse -graduee;
http://www.numerama.com/magazine/28843 -hadopi -86-dossiers -transmis -a-la-justice.html)

200
libertăților sale .
Pe de altă parte, legea amintită ar e și plusurile ei pentru că odată cu
descoperirea actelor infracționale legate de drepturile de autor, autoritățile au
șansa, în urma investigațiilor să descopere acele elemente sociale cu predispoziție
spre a comite acte de violență în mediul online, sau în spațiu public, ori pentru
anihilarea unor rețele care promovează pornografia virtuală etc.

5.5. Rolul societății în combaterea infracțiunilor din spațiul virtual
Noua dimensiune a societății actuale, aflată în plin proces de uni versalizare
și de globa lizare, are la baza existenței sale informația care prin multitudinea
formelor sale de expresie determină conturarea sub alte aspecte a ideii de haos.
Caracterul trangresiv al informației , de la global spre particular și invers, produce
un efect de univers alizare a mesajului transmis către public și uniformizare a
acestuia în contextul dispariției granițelor deja existente în spațiul fizic al planetei,
limite depășite prin efectul de mondializare a presei, amplificat și de
apariția/dezvoltarea mediului onl ine.
Indivizii suferă, la rândul lor, o modificare a formelor de asociere și de
gândire colectivă, metamorfozarea fiind unul din efectele benefice, spunem noi, al
internetului și al evoluției aflate sub spectrul informaționalului, societatea
prezentului ” deopotrivă reală și virtuală, are un impact nemijlocit în zona
aperceptivă – în mental – și căreia norma/canonul îi caută soluția terestră. Lumea
informațională afirmă și impu ne o altă arie de investigare și identificare a
mobilurilor, precum și a faptelor periculoase, a vinovației și subiecților implicați.
Solicită o altă normă, un alt canon; care -și revendică sorgitatea în noua arie
comportamentală în care impulsurile, reacțiile, consecințele au, în mod natural,
caracteristicile <<abstracte>> imateriale, proprii informației […] Exemplu derivat:
faptele criminale din cyber -spațiu sunt considerate și sunt efectiv, manifestări
concrete ale criminalității imateriale”477

477 Dumitru Ttitus Popa, Dreptul comunicării (presa scrisă, vorbită și televizată), Editura Norma, București, 1999,
pp. 16 -17

201
Societatea are un rol activ în combaterea fenomenelor nocive din mediul
online. Reacția e i la invitația autorităților de a se implica activ în limitarea
efectelor generate în plan real de actele ilicite produse în virtual a fost una pozitivă
și s-a materializat în programe de conștientizare a publicului cu privire la pericole
dar și în creare de software -uri puse la dispoziția instituțiilor abilitate prin care
acestea să gestioneze eficient desfășurarea fenomenului.
În acțiune au intrat și centrele de cercetare universitare recunoscute pe plan
internațional care au la elaborat pe baza unor ins trumente sociologice și a unor date
statistice bine delimitate, strategii a căror destinație este aceea de a limita impactul
negativ al mediului online asupra mentalului colectiv din spațiul real.
Omul poate utiliza puterea calculatorului, a noilor tehnol ogii pentru a
rezolva situațiile periculoase născute în mediul virtual, pe lângă cele legate de
reducere a numărului de accidente, ori de eradicare a sărăciei prin implementare
unor programe economice gândit e și structurate de calculator. Pe baza datelor
colectate de statisticieni se pot realiza programe care să limiteze prin
predictibilitate, numărul de acte infracționale478. Autoritățile stabilesc profilul
comportamental al posibilului agresor pe baza informațiilor strânse în urma unor
agresiuni anterioare , a analizei obiceiurilor infractoril or în timpul jafurilor comise
(interval orar, zona de acțiune etc), acesta fiind transmis polițiștilor din teren,
eficiența acțiunii concretizându -se într -o siguranță și o securitate mai mare pentru
membrii comunității . Proiectul este aplicat cu succes și în ceea ce privește mediul
virtual, tiparul creat de program ajutând la limitarea numărului de acțiuni agresive.
Crearea profilului infractorului este un proces complicat și presupune combinarea
de imagini, obținute d e la camerele de supraveghere instalate în comunitate, cu
statisticile din baza de date. Specialiștii aflați în centrul de comandă analizează
imaginile putând transmite patrulelor din teritoriu instantaneu informații ce pot
conduce la împiedicarea comiteri i unei infracțiuni. Sistemul oferă pe baza

478 Un asemenea proiect se află în derulare în SUA, în orașul Memphis. Proiectul Blue CRUSH, creat de un
statistician, profesor la universitatea locală, permite autorităților realizarea unui profil al infractorului pe baza căruia
odată aplicat numărul infracțiunilor s -a redus simțitor ( Mem phis PD:Keeping ahead of criminals by finding the “hot
spots” IBM Smarter Planet Leadership Series Report, IBM Corporation, New York, 2011, p. 4 )

202
algoritmilor de scriere și o radiografie a criminalității specifice zonei precum și a
persoanelor cu antecedente penale ce frecventează mediul respectiv479.
Metoda este utilizată și în prevenirea și răspândirea vir ușilor informatici la
nivel global480. În acest caz, datele statistice sunt combinate cu informații legate de
obiceiurile privind transmiterea virușilor în rețele în funcție de zone geografice, de
predispoziția utilizatorilor în accesa fișiere ce pot comprom ite sistemele
informatice, precum și de vârsta și sexul acestora. Harta pandemiei din mediul
virtual este una în continuă mișcare dată fiind viteza pe care o au virușii digitali,
una cu mult superioară celor biologici limitați de aria geografică, un virus
informatic odată ce a infectat un sistem poate genera disfuncționalități în mii de
alte dispozitive compatibile aflate la distanțe apreciabile. Prevalându -se de
scenariile prezise de programul -simulator, specialiștii încearcă crearea unui antidot
universal , la nivel global, pentru eliminarea amenințărilor, tentativele lor fiind însă
îngreunate de mobilitatea și ingeniozitatea atacatorilor.
Ca metodă de protejare a datelor, există parola, o înșiruire de caractere (litere
și cifre), care asigură accesul la d ate, programe ori sisteme informatice. Parola
informatică poate utiliza și elemente ce țin de biometrie prin asocierea unei sa u mai
multor trăsături fizice ( amprentă, geometria feței sau a mâinii, culoarea irisului, ori
ADN sau miros) sau com portamentale ale unui individ ( mers, timbru vocal,
imagine termodinamică). Softurile bazate pe această tehnologie nu rezumă doar la
elementele de bază enumerate anterior. Ele include acele detali i care să facă
diferența dintre original și copie, dintre persoana deținăt oare de d rept a
informațiilor biometrice folosite pentru accesul la informații și o persoană care se
folosește de o imagine/fotografie, de o înregistrare a vocii titularului.

479 http://mpdacademy.com/criminology.php
480 Proiectul simulator G.L.E.A.M. folosește date privind mobilitatea o amenilor și a populațiilor în combinație cu
informații legate de transmiterea virușilor la nivel de epidemiei pe baza cărora se realizează un tipar privind evoluția
și răspândirea pe viitor a virușilor. Scopul proiectului este acela de a preveni o pandemie (Wouter Van den Broeck,
Corrado Gioannini, Bruno Gonçalves, Marco Quaggiotto, Vittoria Colizza, Alessandro Vespignani, The GLEaMviz
computational tool, a publicly available software to explore realistic epidemic spreading scenarios at the global
scale , BMC Infectious Diseases, vol 11, 2011, p.1, biomedcentral.com/1471 -2334/11/37)

203
Inventivitatea atacatorilor cibernetici determină și în acest sector o continuă
evoluție în criptarea accesului la informație, informaticienii, ca și în cazul
răspândirii virușilor, căutând un sistem unic, global, de generare aleatorie a unor
coduri greu de descifrat481. O noutate în securizarea accesului la informații o
reprezintă ut ilizarea fascicolelor laser, a luminii, trecerea acestora printr -un cristal
polimer inteligent ce schimbă intensitatea și proprietățile luminii în funcție de
factorii externi aplicați: căldură, energie electrică etc.482. Sistemul dezvoltat pe
această tehnolo gie permite generarea aleatorie a unui număr însemnat de coduri
mărind securitatea rețelei informatice ce îl utilizează. Codul construit pe baza
dispersiei luminii prin acest tip de cristal este unul imposibil de spart întrucât nu
poate fi copiat nexistând o prezență fizică a sa, cheia deținând -o doar emitentul și
utilizatorul final483.

5.6. Reglementarea conținutului mediatic din România
Informația și accesul la ea sunt două elemente cheie pentru viitorul omenirii
fără de care, indivizii care compun marea comunitate globală ar fi ”simplu depozit
de reacții induse, inoculate, dirijate”484. Libertatea de care dispun aceștia poate fi
definită în raport cu mediul din care provin, cultura locală fiind unul din aspectele
esențiale în accesul indivizilor la informa ție, cunoaștere etc. ”Dacă am compara, de
exemplu, viziunea despre liberate a vechilor indieni cu cea a grecilor antici, am
constata că, la cei din tîi, libertatea e abia efectul ultim al energiei degajate de
voință, efect de rupere din blestemul ciclurilor vitale și de confundare cu spiritul
universal; pe cînd la ceilalți ea este mai degrabă act în contingent, încercare adesea

481 Steganografia (știința scrierii ascunse) reprezintă una din metodele recomandate pentru criptarea datelor
informatice și presupune inserarea de informații, coduri în conținutul unor mesaje/imagini purtătoare, rezultatul
final fiind o parolă puternică greu de descifrat (Khalil Challita and Hikmat Farhat, Combining Steganography and
Cryptography : New Directions ., în International Journal on New Computer Architectures and Their App lications,
vol. 1, nr. 1, published by The Society of Digital Information and Wireless Communications, Honk Kong, 2011, pp.
199-208)
482 Roarke Horstmeyer, Sid Assawaworrarit, Changhuei Yang, Reconfigurable random bit storage using polymer –
dispersed liquid crystal, arXiv.org, Cornell University Library, 2014 (http://arxiv.org/pdf/1403.2419.pdf)
483 Roarke Horstmeyer, Benjamin Judkewitz, Ivo M. Vellekoop, Sid Assawaworrarit, Changhuei Y ang, Physical key
–protected one -time pad, în Scientific Reports 3 , Nature Publishing Group, 2013
484 Dumitru Titus Popa, op.cit ., p. 37

204
disperată de a sfîșia țesătura continuă a unui destin pre -scris”485
Prin urmare, libertatea de care dispune omul pentru a se informa e ste una
aflată într -un perpetuu proces de comuniune afectiv -rațional, supus regulilor ce
derivă din normele religioase și cele social recunoscute și adoptate de mediul
comunitar din care acesta face parte, aflate adeseori într -un raport de
conflictualitat e.486
Canoanele ce derivă nu din zona sacrului ci din realitatea obiectivă a
prezentului oferă următorul set de drepturi de care beneficiază individul social în
demersul său de a se informa și pe baza acestui proces să își formeze o viziune
asupra lucrurilo r din jur și să emită judecăți de valoare. Astfel, el beneficiază de
dreptul de : a informa; de a fi informat; de acces la sursele de informare; de a
verifica informația; de a oferi un răspuns/replică, rectificare; dreptul la propria
imagine; de a avea int imitate și viață privată; de a apela prezumția
confidențialității; selectivitatea informație; dreptul la demnintate, respect și
toleranță .487
Dreptul individului la informație488 poate fi privit din perspectivă trivalentă:
ca drept natural , drept individual și drept reflex .489 Dreptul natural se raportează la
acele caracteristici pe care individul social le dobândește prin naștere. Dreptul
individual amintește de latura conștiinței individului, unul responsabil și liber.
Dreptul reflex implică și elemente juridic e precizând diferențele existente între
drepturile anterior descrise și cele publice stipulate prin natura legii.

485 Miruna Runcan, Introducere în etica și legislația presei, Editura All Educational, București, 1998, p. 73
486 În unele cazuri, norma comunitară poate accepta ideea de furt atunci când se repară o nedreptate. În unele zone
ale lumii normele comunitare consideră violul ca fiind ceva normal ce nu trebuie pedepsit etc.
487 Dumitru Ttitus Popa, op. cit., p. 42
488 ”Dreptul la informație nu este raportat exclusiv la presă. Cetățeanul este îndreptățit să aib ă acces la orice
informație de interes public. Potrivit Constituției, autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt
obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes
personal” ( Cristian Ionescu, Drept constituțional și instituții politice. Sistemul constituțional românesc, vol. II ”,
Editura Lumina Lex, București, 1997, p. 166)
489 Dumitru Titus Popa , op.cit. , pp. 45 -46

205
Serviciile audiovizuale de pe teritoriul României490 sunt reglementate printr –
o serie de legi și decizii ale Parlamentului României și ale Cons iliului Național al
Audiovizualului, prevederi legislative în conformitate cu recomandările Uniunii
Europene. La nivel teritorial sunt aplicabile: Legea audiovizualului nr. 504/2002,
cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 41/1994 privind fun cționarea
serviciilor publice de radio și televiziune precum și Codul de reglementare a
conținutului audiovizual. L egea nr. 504 este cea reglementează difuzarea unui
serviciu de programe de către un radiodifuzor aflat în jurisdicția României
stipulând că a ceasta se poate face numai în baza licenței audiovizuale și, după caz,
și a licenței de emisie.
Licența audiovizuală se eliberează fie în baza unui concurs, în cazul unui
serviciu de programe difuzat pe cale radioelectrică terestră, fie în baza unei decizi i
a Consiliului, în cazul unui serviciu de programe difuzat prin orice alte mijloace de
telecomunicații.
Licența audiovizuală se acordă pentru o perioadă de 9 ani, atât în domeniul
radiodifuziunii sonore, cât și în cel al televiziunii, cu prelungire automa tă la
sfârșitul fiecărui ciclu. Termenul curge de la data obținerii autorizației tehnice de
funcționare, în cazul difuzării pe cale radioelectrică terestră; de la data obținerii
deciziei de autorizare audiovizuală, în cazul difuzării prin orice alte mijloa ce de
telecomunicații.
Consiliul Național al Audiovizualului s -a preocupat să dezvolte, prin
acordarea de licențe și decizii de autorizare audiovizuale pentru operatorii de radio
și televiziune și avize de retransmisie pentru televiziunea prin cablu, o pi ață
audiovizuală liberă, pluralistă și concurențială în România.
În conformitate cu prevederile Legii audiovizualului nr. 504/2002, un
distribuitor de servicii de programe are dreptul de retransmisie printr -o rețea de

490 Conform datelor CNA, valabile în luna februarie 2014, existau la nivelul României, un număr de 561 de licențe
radio, 191 pentru televiziune terestră, 30 de licențe pentru emisie radio prin satelit, alte 104 pentru televiziune via
satelit, 3 licențe emisie radio prin cablu și 302 licențe de televiziune prin cablu
(http://www.cna.ro/IMG/pdf/Statistica_SITE -3.pdf )

206
telecomunicații specificată a unor ser vicii de programe de radiodifuziune sonoră și
sau televiziune numai pe baza avizului de retransmisie.
Distribuitorii care retransmit servicii de programe prin rețele de
telecomunicații au obligația de a include și de a retransmite programele Societății
Rom âne de Televiziune: TVR1, TVR2, TVR 3. Programele radiodifuzorilor privați,
aflați sub jurisdicția României, a căror retransmisie este obligatorie în limita a 25%
din totalul programelor retransmise, se stabilesc în ordinea descrescătoare a
audienței (ratin g) și fac parte din pachetul must -carry491.
Prin cadrul instituit de Legea Audiovizualului nr. 504/2002, modificată și
completată prin Legea nr. 402/2003, CNA este "autoritatea unică de reglementare
în domeniul serviciilor de programe audiovizuale"492, dețin ând rolul principal în
asigurarea implementării predictibile, transparente și efective cadrului legislativ.
CNA asigură:
a) respectarea exprimării pluraliste de idei și de opinii în programele
transmise de radiodifuzării aflați în jurisdicția României;
b) pluralismul surselor de informare și liberă concurență în domeniul
audiovizual;
c) protejarea culturii și a limbii române, a culturii și limbilor minorităților
naționale;
d) un raport echilibrat între serviciile naționale de radiodifuziune și
televiziune și servicii le locale, regionale sau tematice;
e) protejarea minorilor;
f) apărarea demnității umane; transparența mijloacelor comunicării în masă
în sectorul audiovizual.

491 În februarie 2014, CNA a stabilit lista programelor obligatorii la retransmis pe rețelele de cablu de pe teritoriul
României. Aceasta include 31 de stații TV, la care se adaugă postul TV5, ca urmare a unui acord cu Franța precum
și stațiile regionale. (http://www.cna.ro/IMG/pdf/Lista_statiilor_principiul_must_carry_04.02.14.pdf )
492 Decizia nr. 403 din 30 iunie 2005 a CNA privind aprobarea pro cedurii și condițiilor de acordare a licenței
audiovizuale și a procedurii de eliberare a deciziei de autorizare audiovizuală

207
CNA este abilitat să emită în aplicarea legii:
a) norme cu privire la publicitatea audiovizuală și tel eshopping;
b) norme cu privire la programele și emisiunile privind campaniile
electorale;
c) norme cu privire la responsabilitățile culturale ale radiodifuzorilor.
Consiliul Național al Audiovizualului este este unica autoritate de
reglementare în domeniul pro gramelor audiovizuale, o instituție publică autonomă
aflată sub control parlamentar, condusă de un consiliu format din 11 membri.
Aceștia sunt numiți, pentru un mandat de șase ani, de Parlamentul României,
la propunerea Senatului (3), a Camerei Deputaților (3), a Președintelui României
(2) și a Guvernului (3).
Consiliul se reunește de două ori pe săptămână, marțea și joia. Ședințele
CNA sunt publice, la ele putând asista toți cei interesați493.
Entitatea CNA este sub controlul Parlamentului României prin inte rmediul
Comisiilor de Cultură, Culte, Arte și Mijloace de Informare în Masă, anual
prezentându -se un Raport de activitate supus dezbaterii parlamentarilor fără a
exista posibilitatea destituirii membrilor CNA de către factorul politic.

5.7. C oncluzii
Al cincilea capitol al tezei a prezentat succint principalele direcții existente
pe plan internațional în combaterea fenomenelor infracționale existente și a
violențelor înregistrate pe plan global.
Au fost trecute în revistă normele legislative existente în fiecare sector supus
analizei evidențiind elementele marcante ce vin în sprijinul autorităților. De
remarcat faptul că în spațiul online lucrurile sunt departe de a fi lămurite, întrucât
normele și cutumele existente la nivel de comunitate locală pot intra în contradicție
majoră cu prevederile unei guvernanțe online: într -un mediu mai restrictiv:
culturile arabe; asiatice, deciziile pot fi privite ca o stare a normalității, în timp ce
aceleași măsuri pentru culturile occidentale pot apărea ca reprezentând un atentat la

493 http://www.cna.ro/ -Consiliul -.html

208
libertățile și drepturile individului.
În plus au fost reliefate aspecte privind combaterea agresiunilor tot mai
frecvente asupra vârstnicilor copiilor, femeilor dar și a minorităților etnice,
sexuale, religioase etc.
Violența din mediul școla r reprezintă una din problemele majore cu care se
confruntă autoritățile în prezent. Coroborată cu influența venită din spațiul virtual,
violența asupra elevilor se metamorfozează și trece din forma clasică a
amenințărilor și a injuriilor adresate față în față de către agresor victimei, la o
formă ce se naște în mediul online și care poate transgresa în spațiul real sau poate
rămâne doar la nivel de virtual. Violența în aceste cazuri se raportează la
cyberbullying. În cuprinsul capitolului au fost prezentat e câteva dintre metodele ce
stau la îndemâna autorităților pentru combaterea acestei forme de violență.
De asemenea, atenția factorilor responsabili se îndreaptă și asupra formelor
de exploatare a minorilor, recrutării acestora spre a presta diverse sarcin i
neconforme vârstei lor, imorale și generatoare de traume psihice: traficul de copii
în vederea prestării de servicii sexuale prin intermediul internetului este o afacere
extrem de profitabilă pentru anumite grupări infracționale. Măsuri de combatere a
acestei forme de violență au fost incluse în legislațiile și strategiile țărilor cu cel
mai mare grad de expunere flagelului, prevederi în acest sens fiind incluse și în
strategiile de securitate cibernetică.
Pe de altă parte, autoritățile au demarat ample acțiuni de combatere a
infracțiunilor desfășurate pe arenele sportive, în special pe stadioanele pe care au
loc meciuri de fotbal. Metoda cel mai des întâlnită presupune utilizarea sistemelor
de supraveghere video a stadioanelor, scanarea imaginilor cu per soanele agresive și
interzicerea accesului acestora pe arene pentru anumite perioade de timp, în funcție
de gravitatea actelor comise. Totodată, sunt sancționate și scandările cu caracter
xenofob, rasist etc , iar la nivel continental sunt evitate stabilire a de întâlniri
sportive între state recunoscute pentru rival itatea manifestată prin violența
disputării unor teritorii .

209

CAPITOLUL VI. VIOLENȚA PRIN OCHII UTILIZATORILOR
VIRTUALI

Studiu privind impactul rețelelor de socializare asupra tinerilor
6.1. Obiec tivele cercetării
Cercetarea de piață pe care ne -am propus -o încearcă să ofere o imagine
asupra impactului noilor tehnologii în rândul tinerilor utilizatori de servicii online .
Rezultatele acestui demers sperăm să ne ofere și soluțiile necesare limitării
efectelor negative ce afectează dezvoltarea tinerilor.
Principalele obiective care au stat la baza cercetării au fost:
a) Determinarea rolului și locului pe care îl ocupă internetul în viața
tinerilor;
b) Ierarhizarea factorilor care influențează comportamentele tinerilor.
Modul de percepție a acestora;
c) Determinarea atitudinilor utilizatorilor cu privire la efectele produse de
mediul online, pe grupe de vârstă și sex, nivel al studiilor;
d) Măsurarea gradului de afectare a procesului educațional;
e) Enunțarea de măsuri și soluții menite să limiteze impactul negativ
generat în spațiul real de către acțiunile petrecute în mediul virtual

6.2. Metoda de cercet are sociologică
Pentru atingerea scopurilor propuse, demersul s -a axat în principal pe
direcția cantitativă, const rângerile de ordin temporal fiind cele care au condus către
acest stil de finalizare a studiului și pe o latură calitativă ce derivă din unele
afirmații emise de respondenți (obiecții, sugestii etc). Metoda presupune
prezentarea rezultatelor obținute pe ba za evaluării răspunsurilor primite din partea
participanților în urma completării unui chestionar alcătuit din 15 întrebări/itemi,

210
cu doi sau mi mulți subitemi, enunțuri construite în regim dihotomic, semideschis
și deschis , pe baza informațiilor culese î n timpul cercetării pentru elaborarea
prezentei teze .
Durata medie de completare a chestionarului: 5 -10 minute, în funcție de
complexitatea răspunsurilor alese de către subiecți la întrebările deschise și
semideschise.
În timpul studiului s-a aplicat meto da transversală, regimul self –
administred494 fiind cea mai bună și rapidă opțiune de evaluare în demersul propus.
Instrumentele utilizate în timpul cercetării: chestionar, ghid de completare a
acestuia, sunt disponibille la finalul expunerii.

6.3. Alegerea publicului țintă
Culegerea datelor s-a realizat în perioada 15 iulie 2014 – 31 august 2014, pe
un eșantion format din 137 de utilizatori ai mediului virtual . Principalul criteriu de
selecție a acestora a fost calitatea de membru al rețelei sociale Faceboo k.495
Eșantionul este format dintr -o gamă largă de subiecți, din diferite nivele ale
societății, cu vâ rsta cuprinsă între 17 și 52 de ani, cu studii medii și superioare
deopotrivă.
Ca limite ale studiului trebuie să menționăm că lotul de respondenți nu ar e o
valoare reprezentativă la nivel național, dar răspunsurile colectate și interpretate
pot constitui preambulul pentru un studiu ulterior ce va fi dezvoltat pe o perioadă
mai mare de timp, într -o eventuală cercetare postdoctorală, rezultatele obținute
beneficiind de o credibilitate și mai mare cu cât numărul participanților va fi
considerabil mai mare. Totuși, răspunsurile primite ne permit trasarea unor linii
concluzive privind impactul internetului și al rețelelor de socializare asupra
generației tinere .

494 Respondentul completează singur fără un ajutor extern chestionarul primit
495 Rețeaua social ă Facebook a fost aleasă pentru realizarea acestui studiu întrucît reprezintă, conform studiilor, cea
mai dinamică atât din punct de vedere a numărului de utilizatori cât și din perspectiva activității ce se desfășoară în
interiorul ei. Totodată, Facebook este un model de rețea de socializare ce îmbină mai multe platforme: audio, video
și text, reprezentând mediul ideal de propagare a violenței virtuale în formă diversificată.

211
Măsurarea datelor obținute ține cont de o serie de variabile existente: vârstă ;
sex; nivel de studii dar și de o constantă reprezentată de mediul din care subiecții
provin, aceștia fiind membri/utilizatori de internet, a rețelelor de socializare, mai
exact.

6.4. Interpretarea datelor din punct de vedere cantitativ
Din cele 130 de chestionare evaluate, au fost anulate 13 pentru lipsa
răspunsurilor aferente unuia sau mai multor itemi. În cele ce urmează, ne vom
raporta, pentru o acuratețe mai mare a rezul tatelor, strict la chestionarele aprobate.
Statistic, situația de ansamblu a cercetării se prezintă astfel:
1. Număr de chestionare înregistrate

Număr chestionare
înregistrate
Număr chestionare
validate
Număr chestionare
anulate
Total (%)
130 117 ( 90 %) 13 (10 %) 130 (100%)

Tabel 2. Numărul de chestionare înregistrate
2. Număr de participanți pe grupă de sex

Număr de participanți
Bărbați
Femei
Total (100%)
117 51 (58%) 66 (41%) 117 (100%)

Tabel 3 . Participanți pe grupă de sex

212
3. Număr de participanți pe grupă de studii ( în curs de definitivare sau
definitivate)

Număr de
participanți
Studii medii
Studii
superioare
Studiii
postuniversita
re
Alte
forme de
studiu
Total
117 13
(11,11%) 56
(47,86%) 48
(41,02%) 0 117
(100%)

Tabel 4 . Participanți pe grupă de studii
4. Număr de participanți pe grupă de vârstă

Număr de participanți
15-25 de ani
>25 de ani
Total
117 86 (73,3%) 31 (26, 7 %) 100%

Tabel 5 . Participanți pe grupă de vârstă

Itemii și subitemii ce vor fi analizați vor măsura opinia utilizatorilor de
servicii online cu privire la rolul pe care îl joacă internetul și rețeaua de socializare
în viața tinerilor. Vor fi măsurați mai mulți factori ce țin de formă dar și de
conținut precum timpul alocat mediului online și în s trânsă corelație activităților
dedicate relaționării pe rețelele de socializare, factori psihici și sociali conexanți
între mediul real și spațiul virtual.
Precizăm că itemul 12 va fi folosit pentru analiza calitativă a cercetării.

221
Item 7

”Acordați un punctaj de la 1 la 5 (1 cel important, 5 cel mai puțin important),
următoarelor efecte pozitive gen erate de mediul virtual, de rețelele de
socializare.”

a) Realizează punți de comunicare
b) Dezvoltă noi orizonturi de cunoaștere
c) Oferă informații utile și interesante
d) Relaxează
e) Distrează
f) Nu știu/Nu răspund
Complexitatea acestei cerințe derivă din faptul că sub iecții au avut de
evaluat efectele pozitive ale rețelelor de socializare și de către internet prin
extensie, pornind de la principiul cel mai important versus cel puțin important.

Subitem /
Punctaj 1 2 3 4 5
a 43 29 13 5 2
b 32 25 18 11 5
c 26 36 24 12 6
d 5 19 13 14 32
e 1 15 23 22 25

Tabel 6. Opțiunile subiecților pentru fiecare subitem în parte . Item 7

222
Rezultatele centralizate se pot grupa în trei categorii:
a) Cel mai important efect pozitiv pe care îl poate genera mediul virtual
este în opinia participanților la cercetare faptul că mediul online
realizează noi punți de comunicare.
b) Al doilea aspect relevat de sondaj indică faptul că în aceeași măsură
internetul, rețeaua de socializare deschide noi orizonturi de cunoaștere
sau că oferă informații utile utilizatorilor.
c) Într-o mai mică măsură spațiul virtual relaxează și distrează.

Item 8

”Acordați un punctaj de la 1 la 5 (1 cel important, 5 cel mai puțin
important), următoarelor efecte negative generate de mediul online, rețelele
de socializare. ”

a) Incită la agresivitate, violență
b) Tulbură procesul de învățare și asimilare
c) Distruge capacitatea de a comunica în sistem real
d) Distruge personalitatea individului
e) Afectează capacitatea de concentrare
f) Nu știu/Nu răspund
Ca și la precedentul item, responden ții au avut de realizat o ierahie a celor
mai pregnanți factori nocivi existenți în mediul virtual. Și aici subiecții au avut
libertatea de a opta pentru una sau mai multe variante.

223
Punctaj/
Subitem 1 2 3 4 5
a 22 7 8 11 15
b 13 12 9 31 18
c 53 23 13 6 9
d 38 18 28 10 6
e 9 9 22 7 28

Tabel nr. 7 reprezentând opțiunile subiecților la capitolul efecte negative . Item 8

Dintre elementele cu impactul cel mai negativ asupra utilizatorilor virtuali,
cele mai multe voturi (nota 1 și nota 2) au fost ac ordate variantelor c, de distrugere
a capacității de comunicare din spațiul real , 53 de opțiuni, varianta d, distruger e a
personalității individului, 38 de adeziuni și varianta a, incitare la
agresiune/violență , 22 de alegeri, ceea ce confirmă ideea emisă în urma analizei
itemului anterior privitoare la distrugerea relațiilor cu mediul real.
Cei mai puțin nocivi au fost considerați a fi subitemii b, tulburare a
procesului de învățare și asimilare, 31 de opțiuni cu nota 4 și subitemul e referitor
la capacit atea de concentrare, 28 dintre subiecți alegând nota 5 pentru această
variantă.

224

Item 9

”Care dintre următoarele elemente sunt cele mai nocive pentru cei
tineri? (Ierarhizați -le în funcție de gravitatea lor)”

a) Jocurile online
b) Rețelele de socializa re
c) Accesul la site -urile pentru adulți
d) Conținutul explicit al muzicii
e) Conținutul violent al informațiilor accesate
f) Timpul petrecut în mediul online
g) Altele
În urma evaluării rezultatelor pe baza clasamentelor realizate de către
subiecți , cel mai nociv elem ent prezent în mediul virtual este considerat a fi
conținutul violent al informațiilor a ccesate cu toate formele sale ( sexuală, verbală,
vizuală etc) , 58 dintre opțiunile respondenților clas ându -l pe locul 1, cel mai grav .
Al doilea ca importanță este acce sul la site -urile pentru adulți , 43 de opțiuni
exprimate pentru includerea elementului pe poziția secundă . Jocurile online, locul
3 (cu 32 nominalizări) în timp ce pe a patra poziție se clasează conținutul explicit
al muzicii accesate de tineri ( 21 opțiuni ). Cele mai puțin nocive elem ente: rețelele
de socializare ( 14 opțiuni pentru locul cinci) și timpul efectiv petrecut online (cu
12 voturi pentru ultima poziție).
De notat că și în acest caz, ierarhia este una discutabilă, întrucât la unul din
itemii anter iori, mare parte a respondenților consideră timpul alocat navigării pe
internet unul din factorii cu impact negativ asupra tinerilor. Și în acest caz se
impne o evaluare mai amplă, pe un eșantion cu mult mai reprezentativ.

229
Un alt aspect reliefat de studiu se raportează la identificarea corectă a unora
intre factorii generatori de efecte negative, asupra altora existând încă dileme în
delimitarea p ozitivului de negativ (vezi itemii 7, 8, 9).
Itemul 12, la care vom face referire în cele ce urmează aduce în discuție
măsurile ce trebuie implementate pentru rezolvarea problemelor majore
determinate de lumea virtuală, în care un rol determinant, pe lâng ă autorități care
nu pot impune restricții majore în virtutea dreptului la libera exprimare și de
informare, îl au părinții, mediul familial în care utilizatorul trăiește.
”Părinții ar trebui să fie mult mai responsabili în legătură cu ceea ce
accesează copilul . Sunt tot felul de metode: de la simpla restricție (câteva ore pe zi
la calculator, telefon fără acces la internet ) până la conturi false de Facebook și
Twitter ale părinților (ca să vadă oamenii postările copiilor, eu asa aș face!). Dar
asta doar în cazul minorilor. După o anumită vârstă contează educa ția” ( femeie,
27 de ani) .
Părinții sunt cei care scapă din vedere rolul pe care îl are socializarea în timp
real pentru cei mici. De aici și necesitatea regândirii strategiei la nivel global de
luptă împotriva pericolelor ce vin din mediul virtual. Pe de o parte, latura benefică
a contactului copilul ui cu noile tehno logii, hotărâtor în procesul de alfabetizare
digitală (esențială pentru nou direcție a societății mondiale aflată sub sfera de
influenț ă a lumii virtuale ). Pe de altă parte, latura negativă expusă pe scurt de către
respondentul nostru.
”Trebuie avut în vedere “nivelul mare al pericolulu i străzii, lipsa de
siguranță “î n fața blocului”, lipsa unor spații de joacă mari, unde copiii se pot
simți liberi, creativi și unde nu este necesară permanenta supraveghere (uneori
exagerată) a părinților. Motivația: Sistemele ierarhice create încă de la vârste
fragede la locurile de joacă sau în grupurile de vârstă apropiată (colegi de
clasă/școală, echi pe de diverse sporturi etc.), fără influența părinților, sunt un
mod bun de dezvoltare pentru viața de adult ulterioar ă. Consider că principala
problemă în ziua de azi este accesul mult prea ușor la informație, lipsa de dorință

230
a celor mici de a explora, d e a căuta, de a crea si mai ales de a socializa direct. ”
(femeie 25 de ani)
Mediul familial trebuie să bene ficieze și de un sprijin extern pentru o mai
bună protecție în fața atacurilor virtuale. Pentru aceasta ar fi nevoie de de
implicarea producătorilor de software care să realizeze o aplicație (alta decât cea
existentă sub forma Controlului Parental existent ca opțiune a programelor
antivirus ), prin care măsurile de siguranță să fie suplimentate.
Participanții la sondaj au atras atenția asupra rolu lui pe care școala îl are în
formarea tinerilor, o parte dintre aceștia sugerând implementarea în programele de
învățământ, încă de la gimnaziu ( dar nu ar fi greșit, spunem noi dacă s -ar introduce
încă de la etapa primară a educației ), a unor discipline cu specific virtual care să le
atragă atenția copiilor atât asupra pericolelor din mediul online dar care să le
formeze și atitudinea comportamentală specifică socializării în virtual.
”Cursuri de social media, time management si un curs cu sfaturi/
recoman dări despre modul î n care tinerii po t beneficia de timpul petrecut în fața
pc-ului pe reț elele de socializare, cursuri care să fie introduse începâ nd cu clasa a
cincea p ână în ultimul an de facultate.” (bărbat, 21 de ani)
În linii mari, respondenții au at ras atenția asupra faptului că se merge într -o
direcție greșită cu socializarea virtuală, întrucât aceasta înlocuiește practic
contactul fizic, conducând la o falsă apropiere de interlocutor, dublată această
încercare de existența posibilității ca sub iden titatea acestuia să fie o cu totul altă
persoană decât cea afișată de fotografia profilului.
Utilizarea exagerată a internetului, a serviciilor oferite de acesta, conduce și
la o falsă competiție în care fiecare împarte doar ce îl pune pe el/ea într -o ima gine
mai bună in fața celorlalți. Astfel ” se creează un efect de inferioriate față de
ceilalți, ducând la tulburări de personalitate si complexe sociale .” (bărbat, 17 ani).
Nu în ultimul rând, datele analizate relevă importanța care trebuie acordată
nu a tât măsurilor de eradicare a efectelor negative prin campanii, programe
informatice, sau cursuri educaționale. Respondenții emit soluția reîntoarcerii

231
publicului către valorile clasice, către normele clasice de existență a omenirii, către
informație pură, către cultură și cunoaștere, acest lucru putându -se realiza și la
nivel virtual.

6.6. Concluzii
Rezultatele studiului efectuat confirmă în mare rolul pe care îl are internetul
asupra tinerilor din ziua de azi stabilind în același timp și o ierarhie, d iscutabilă
însă din cauza numărului restrâns de respondenți, a factorilor și a elementelor cu
care se confruntă utilizatorii de servicii de internet, câteva detalii fiind
concludente:
a) Internetul influențează destul de mult comportamentul tinerilor;
b) Interne tul are un impact negativ asupra adolescenților;
c) Părinții, dar și mediul educațional ori autoritățile au fiecare rolul său de
prevenire și de limitare a efectelor nocive generate de regimul virtual.
Demersul inițiat a evidențiat că, pe lângă plăcerea ofer ită subiecților (aceea
de a descoperi noi valențe sociale din punct de vedere al comunicării cu semenii,
de a se informa cât mai bine pe o anumită temă etc), mediul online reprezintă și un
important spațiu de lucru (internetul este locul de muncă pentru o bună parte a
subiecților care aleg lumea virtuală pentru a accede către noi potențiali clienți).
Mai mult de jumătate dintre respondenți este conectată la spațiul virtual cel
puțin trei ore (vezi item 2), ceea ce sugerează dependența societății actuale f ață de
noile tehnologii. Într -o proporție majoritară (vezi item 3), subiecții folosesc
internetul pentru a culege informații, accesând site -urile pentru a completa știrile,
articolele, reportajele citite/urmărite în presa clasică (ziare, radio și tv) cu de talii
care nu au putut fi incluse în texte și prezentări din motive tehnice ori ca măsură de
cenzură impusă de politica editorială a trustului media.496

496 Este cunoscut faptul că limitele impuse de către editorii din presa clasică, tr ansmisă cu ajutorul undelor hertziene
nu permit includerea tuturor elementelor care ar completa tabloul informațional al unui eveniment (în radio și TV,
limitele sunt de cele mai multe ori temporale, aici existând reguli stricte privind durata unei știri: 40 de secunde;
maxim un minut și jumătate, în timp ce pentru un reportaj sunt alocate doar trei minute maxim trei minute și
jumătate). Pe de altă parte, conținutul informațional este supus politicii editoriale a postului/ziarului, ceea ce
determină alegere a unui anumit unghi de abordare a evenimentului de interes pentru cititor. Astfel, în mediul online,

232
Lumea virtuală este și spațiu dedicat relaxării și divertismentului, o
alternativă la stresul din realit ate, fapt benefic atât timp cât utilizatorii nu devin
victime ale acestuia și dedică timpul petrecut pe internet unor acțiuni ce le -ar putea
afecta comportamentul și atitudinea în raport cu lumea din exteriorul mediului
online.
Într-o proporție asemănăto are c elei de la întrebarea a patra ( vezi item 5),
membrii rețelelor de socializare preferă să utilizeze acest spațiu pentru a se informa
cu privire la temele de interes.497
Spațiul online este unul propice dezvoltării relațiilor sociale între semeni, un
element pozitiv dar și nociv în același timp (vezi item 6), rezultatele cercetării
noastre evidențiind pericolele pe care le generează lumea virtuală prin ruperea
subiecților de realitatea imediată, distrugerea relațiilor cu cei apropiați din familiii
dar și cu prietenii ori colegii de clasă sau de serviciu.498
Conform datelor centralizate, comportamentul tinerilor este puternic
influențat de către mediul online (vezi itemul 10), în sens negativ (vezi itemul 11),
acesta generând în atitudinea comportamentală a adolescenților o serie de
modificări care pot conduce și la agresivitate.499 Paradoxal, subiecții participanți la
cercetare nu consideră timpul alocat zilnic mediului virtual o condiție sine qua non
pentru tulburarea procesului de învățare, sau a capacită ții de concentrare.
Atitudinile și comportamentele afișate de utilizatorii virtuali în spațiul real
sunt condiționate de un set de elemente care țin de conținut, de ceea ce accesează

acesta are posibilitatea de a analiza problematica în întregul ei fără vreo intervenție editorialistică, șansele de a fi
manipulat într -o anume direcție fi ind limitate (rețelele de socializare întăresc afirmația, aici utilizatorii prezentând,
în variantă necenzurată adevărata realitate a unui eveniment atunci când aceasta este denaturată, intenționat sau nu,
de către media clasică.
497 Avantajul rețelelor de s ocializare este acela de a fi creat posibilitatea unei selecții a celor ce doresc să le devină
membri, multe dintre entitățile virtuale fiind dedicate unei nișe de informare și formare a utilizatorilor (pasionați de
artă, fotografie, muzică șamd).
498 Latura benefică a internetului și implicit a rețelelor de socializare, cea de realizare și de apropiere între semeni,
este contracarată de ruperea relațiilor clasice stabilite între indivizii societății (aceștia nu mai comunică între ei decât
prin intermediul in ternetului, deși se află în aceeași casă și, mai grav, chiar în aceeași încăpere, după cum ne relata
unul din participanții la sondaj). Internetul este benefic în această direcție atât timp cât este păstrată o proporție a
normalității, în sensul utilizării factorului de comunicare pentru stabilirea de noi contacte cu indivizi aflați la mare
distanță de utilizatorii ce doresc stabilirea contactului ori în cazul în care persoanele apropiate se află în alte areale
geografice decât cele ale utilizatorului emite nt.
499 Respondenții fac o legătură directă între timpul petrecut în mediul online, cu cel asociat jocurilor (unul din
factorii nocivi pentru personalitatea adolescentului) și cu distrugerea capacității de percepere a realității
înconjurătoare, considerată, de altfel, la fel de periculoasă.

233
ei pe site -urile vizitate. Cercetarea efectuată a încercat să clasifice aceste elemente
în funcție de gradul lor de periculozitate (vezi item 9):
d) conținutul violent al informațiilor accesate e considerat de
respondenți cel mai nociv element prezent în mediul virtual;
e) accesul la site -urile pentru adulți de către minori;
f) jocuril e online.
Dintr -o altă perspectivă, acest demers trebuie repetat pe un areal mai mare
de posibili respondenți, dintr -o zonă geografică mai extinsă, pentru ca rezultatele
finale să fie concludente mai ales privind evaluarea din perspectiva itemilor care
nu au dat randamentul scontat la capitolul gradul de nocivitate al unui
factor/element sau altul.
Efectiv, cercetarea realizată ne -a oferit următoarea imagine de ansamblu a
influențelor ce vin din mediul online și modifică atitudinile comportamentale ale
indivizilor:
a) factori pozitivi: realizarea de conexiuni utile procesului de
comunicare, deschiderea de noi orizonturi de cunoaștere, oferă informații utile;
b) factori negativi: distrugerea capacității de comunicarea în sistem real,
tulburarea procesului de învățare și de asimilare a informației, distrugerea
personalității individului.
Concluzia privind cazul rețelei de socializare este una care îmbină toate
rezultatele extrase în urma analizei atât cantitativ cât și calitativ. Efectul este unul
benefic pen tru utilizator atât timp cât sunt respectați o serie de parametri ce țin de
conduita afișată în acest mediu, limbajul folosit, conținutul accesat și mai ales de
timpul alocat pentru a socializa virtual, respondenții fiind de acord că legătura
socială din spațiul real este una vitală.

234

CAPITOLUL VII. CONCLUZII GENERALE

Violența în esența sa profundă nu poate fi stopată deoarece provine din
individ, din mentalitatea sa, din modul său de înțelegere a realității și de
reproiectare a acesteia la nivelul mentalului său, sau al cuminității/mediului căruia
îi aparține. Axându -ne pe ideea echivalenței de jure dintre starea de conservare a
individului și starea de manifestare violentă, putem spune că între cele două poate
exista un echilibru prin diminuarea ac telor nerelevante, care apar ca urmare a
gradului ridicat de manipulare și de diminuare a capacității individuale de calculare
a factorilor reali de periclitare a siguranței și a reperelor și intereselor esențiale de
direcționare în viață. Interesele autor ităților statale și/sau non -statale, nu coincid în
permanență cu interesele maselor, acestea din urmă fiind puse în fața unui cadru
legislativ, sau a unor măsuri de combatere a fenomenului de violență, care nu au
întotdeauna susținere materială sau aplicat ivă.
Internetul cu toate aspectele pe care le generează reprezintă marea provocare
pentru societatea multidmensională a prezentului, indiferent de religie, regim
economic sau politic și cu atât mai puțin a influențelor pe acești factori le pot
exercita pe ntru membrii comunității.
Alfabetizarea digitală excesivă la care sunt supuși cetățenii, indivizii sociali,
libertatea pe care le -o conferă plurivalența existentă în mediul virtual devine un
pericol pentru aceștia și prin extensie, pentru societatea în an samblul ei dacă întreg
procesul de aliniere la noile tendințe în tehnologie nu respectă câțiva pași firești în
demers.
Lumea digitală, așa cum am perceput -o în acest demers științific, este un
mediu care depășeste granițele clasicizate dintre spațiile din bidimensionalitatea
Universului perceput de ființa umană. Așa cum am evidențiat și pe parcursul tezei,
la ora actuală se manifestă un puternic curent de retrasare a limitelor dintre cele
două concepte, factorul principal în acest proces fiind considerat a fi noua
dimensiune informațională/educațională a internetului.

235
Libertatea pe care o resimte la nivelul propriei personalități individul este
una indusă: ea nu există cu adevărat atât timp cât internetul impune și are pretenția
din partea utilizatorul ui să accepte regulile sale, atitudinile și comportamentele
stabilite drept standarde.
Dimensiunea virtuală trebuie înțeleasă nu ca o simplă mașinărie cu
mecanisme puse în mișcare de ătre fiecare utilizator în parte. Deși nu sunt
considerate relevante, nu meroase producții cinematografice susțin ceea ce
teoreticienii și specialiștii au concluzionat: calculatorul, unitatea care asigură
conexiunea individului social cu lumea virtuală tinde să devină una și aceeași
entitate cu acesta. Pe lângă faptul că mediul online tinde să rescrie principii și
coduri existente la nivelul mentalului individual sau colectiv, virtualul, internetul
împrumută din ce în ce mai multe din elementele întâlnite la utilizatorii săi, în
limitele impuse de lipsa conștiinței umane. Totuși , tot mai mulți specialiști ajung la
concluzia că internetul va tinde să acționeze asemeni unui creier uman, ceea ce
tradus în termeni simpli arată societății actuale posibilitatea ca în curând mediul
online să se și comporte asemeni unei ființe umane. Luc ru improbabil a se petrece
în viitorul apropiat însă privit aspectul prin imposibilitatea acestui mediu să
reacționeze în forma din prezent asemeni unui om.
Mediul virtual rescrie mintea umană, induce atitudini și comportamente pe
care utilizatorul frecve nt are tendința să le afișeze în spațiul real, determinând o
schimbare radicală a modului de percepție a realității. Una deformată în cazul
participanților ultractivi la jocurile promovate pe internet care se concretizează în
atitudini antisociale, tendinț e agresive și violență.
Acest proces de transgresare din spațiul virtual spre plan real al atitudinilor
antisociale își are drept cauză adaptabilitatea mediului virtual la a reproduce cu
fidelitatea aferentă realitatea din jurul utilizatorului. Jocurile online din prezent au
evoluat de -a lungul timpului de la faza simplă, din etapa incipientă a dezvoltării
industriei informatice, de la jocurile cu mesaj nonviolent, la creații care prezintă
situații ipotetice, scenarii pline de agresivitate și de violență atât vizuală cât și

236
auditivă (limbaj neadecvat ori sunete ce induc starea de agitație la nivel e
subconștient).
Întregul proces ce are loc în acest plan bidemensional reprezintă efectul
unui cumul de factori ce țin de fiecare sferă a societății care se c onfruntă cu o
escaladare a agresivității și violenței în granițele sale:
a) Factori sociali care țin în primul de mediul familial din care provine
utilizatorul cu potențial agresiv: familie cu un istoric violent, dezbinată, aflată în
pragul divorțului, monopa rentală ori părinți indiferenți la ceea ce se petrece în jur;
b) Factori ce țin de sistemul educațional și de nivelul de toleranță existent la
nivelul echipei de management ( cazurile din Africa ale elevelor agresate sexual de
către profesori și tolerate de că tre superiori; cazurile de bullying din societățile mai
avansate);
c) Factori ce țin de mentalitatea comunității și de nivelul de dezvoltare
economică a acesteia;
d) Factori psihologici.
Pe baza aspectelor reliefate pe parcursul tezei putem emite următoarele
concluzii:
a) Culpabilitatea nu aparține în totalitate autoritățil or, limitarea acțiunilor
violente se poate realiza la nivel de individ prin adoptarea unui set de valori morale
și etice. Indiferența, nivelul scăzut de educație, lipsa materială etc., transformă
masele în prizonierele fenomenului de violență și le utilizează ca dezvoltatoare de
cauză sau efect.
b) Existența comunicării bi-direcționale între părinte și copil este
esențială. Părinți i ar trebui să conștientizeze că un copil se va dezvolta normal atât
timp cât va primi o explicație pentru abundența imaginilor violente cărora este
supus de către media atât clasică dar cu precăderea și de către cea online. Pe de altă
parte, trebuie avut în vedere că un consum masiv de programe violente generează o
tendinț ă de desensibilizare a publicului, de indiferență în fața actelor de violență
din spațiul real, acestea fiind privite ca o stare a normalității sociale. În plus, abuzul

237
de imagini cu conținut explicit sexual ori agresiv determină în spațiul real a unei
stări tensionate și tensionante care ușor se poate transforma în una agresivă ori
violentă.
c) Fie că se iau în discuție parametri specifici comunităților locale
/naționale din statele dezvoltate, în curs de dezvoltare, sau statele lumii a treia,
violența apare în fiecare di ntre ele sub diferite forme și cu o anumită intensitate în
funcție de numărul proiectelor demarate sau implementate de autorități pentru
combaterea fenomenului și în funcție de gradul de periculozitate al ac telor comise
în sine . Zonele defavor izate au un coeficient ridicat de declanșare a actelor de
violență, de perpetuare a acestora și de influențare emoțională. Se poate aduce în
discuție Africa, cu regiunile zguduite de conflictele armate purtate de multitudinea
de facțiuni militare existente , de violențele juvenile înregistrate în școli, de cazurile
de hărțuire sexuală, catalogate ca fiind acte firești , sau America de Sud și Centrală
în care cartelurile de droguri exercită o influență ridicată, generând stări de
agresivitate în formă latentă sau activă.
d) Liderii societății au căutat dintotdeauna diverse metode prin care să
determine cetățenii să respecte litera și spiritul legii, aspect ce se traduce la nivel
planetar prin adoptarea sau adaptarea unor modele deja existente în statele avansate
în sfera democrației, luând ca repere multiculturalitatea și diversitatea
comunităților ce formează și particularizează omenirea. În zona de influență a
Uniunii Europene , forul legislativ remite către statele membre cu titlul de directivă
ori de recomand are notificări care sunt menite să armonizeze într -o perioadă de
timp bine stabilită legislația locală astfel încât normele legislative final să fie
aceleași pe tot teritoriul aflat în jurisdicție. La nivel mondial pot fi întâlnite cu mult
mai multe situa ții aparte mult mai dificile față de normele europene. În țările
africane, în statele asiatice, aspectele legislative existente în alte zone ale Terrei pot
fi considerate depășite moral ori, dimpotrivă, mult prea restrictive. Mentalitatea
fiecărei comunită ți în parte este cea care dă verdictul final: de acceptare ori de

238
respingere a anumitor seturi de valori ce sunt promovate prin mass media, instituții
și organizații nonguver namentale, asociații de profil.
e) Lumea actuală se prezintă sub forma unei imagini a unei planete
dominată de o formă a violenței îngăduite. Actul în sine este privit la nivel
microcomunitar, ca unul al normalității, precum în cazul societăților de rit arhaic în
care bărbatul deține supremația iar violența la adresa femeii este o metodă
coercitivă, de reeducare a acesteia. La fel și în cazurile în care victima este un
minor iar agresorii sunt părinții ori rude apropiate. În fiecare dintre ipostazele
descrise se întâlnesc elemente ale violenței condamnabile prin lege, dar care sunt
ignorat e și privite drept cutume sociale cărora membrii comunităților trebuie să li
se supună. De aceea este dificil găsirea unui punct comun în rezolvarea/aplanarea
conflictelor violente.
f) Violența actuală reprezintă suma provocări lor generate de factorii
climat erici, coroborate cu factorii sociali determinanți (migrație, sărăcie, lipsa
educației, foamete etc.) , o strânsă corespondență existând între diferențele mici de
temperatură pe plus, ploile tot mai dese și numărul tot mai mare de atacuri
violente, crime și violuri, asemănătoare ca număr cu cele cel înregistrat e în
perioadele de conflict sau război. Fenomenul cuprinde tot mai mult planeta, stările
conflictuale întâlnite fiind tot mai mari ca arie de acoperire.500
g) În plan educațional, societatea modernă, aflată sub semnul dezvoltării
globale, fără granițe, se confruntă cu o nouă formă a violenței școlare, alta decât
cea clasică recunoscută în secolul al XX -lea, o dimensiune în care atât spațiul real
cât mai ales mediul virtual își au fiecare cota de repre zentati vitate. Autoritățile
împreună cu organizații pentru apărarea drepturilor copilului conlucrează pentru a
asigura tinerilor accesul la educație conform prevederilor Convenției ONU privind
drepturile copilului. Dacă în unele state tinerii nu își permit din co nsiderente
financiare studiile, în alte țări, reprezentanții organizațiilor se lovesc de
prejudecățile părinților, în special privitoare la persoanele de sex feminin, care nu

500 http://bbc.co.uk/news/science -environment -23538771

239
consideră educația ca având o valoare mai mare raportată fiind aceasta la
benefic iile obținute de familia fetei în eventualitatea unei căsătorii. Există și zone
în care din cauza calității proaste a procesului educațional, părinții renunță la a -și
mai trimite la școală copiii, cunoștințele fiind prea puține pentru a le asigura
acestora existența.
Pornind de la informațiile obținute în urma demersului științific intreprins
putem emite următoare propuneri pentru limitarea efectelor violenței:
a) Din start, e ste necesară o reevaluare a relațiilor interumane, o
reorganizare a interacțiunii părinte -copil, profesor -elev, comunitate din spațiu
real-comunitate virtuală și în același timp o filtrare mai eficientă a conținutului
promovat de mediul online .501 Considerăm că sunt necesare inițierea de campanii
pentru reliefarea importanței relațiilor de co municare în spațiul real cu copiii;
b) În relația copiilor cu mediul virtual , deși mulți dintre părinți consideră
îndeajuns monitorizarea activității online, realitatea demonstrează că este nevoie de
mult mai mult. În contextul dezvoltării acestui atât d e periculos sector, educația
celor mici trebuie readaptată . Principiile din sistemul clasic al celor șapte ani de
acasă: să vorbești civilizat, s ă nu intri în discuție cu necunoscuții etc trebuie să aibă
un corespondent și în ceea ce privește rela ția copil ului cu mediul virtual502.
c) Pentru combaterea efectelor nocive ale unor atacuri de tip
cyberbullying, sexting, ori de tipul mai clasicelor invitații la întâlniri cu
necunoscuții, acces la site -uri porno etc, părinții trebuie să poarte discuții , la
modul cel mai serios posibil, cu cei mici, prin relatarea noutățil or descoperite în
mediul virtual șamd, un adult având capacitatea de a discerne binele de rău și astfel
având opțiunea de a stabili primejdiile din jurul copilului, adolescentului.

501 Vizionarea unui conținut deja prestabilit cu un deznodământ ușor previzibil care elimină orice urmă de logică și
rațional produce o ruptură în psihicul consumatorului . Creierul acestuia nu mai are tendința de a analiza cu atenție
informațiile primite și intră într -o stare vegetativă, de primitivis m. Iar când acest lucru se produce având drept
victimă un copil, efectele pe termen mediu și lung pot fi devastatoare: fără capacitatea de a discerne încă între bine
și rău, fără explicațiile pe care acesta le caută dar nu le obține de la cei care ar trebui să i le ofere odată cu afecțiunea
și dragostea necesară unei dezvoltări normale, subiectul poate prezenta afecțiuni și tul burări psihice grave.
502 Mulți părinți greșesc enorm atunci când minimalizează importanța relației în cauză ei pornind de la premisa că
oricum copilul se află în casă și oricând îi pot verifica activitatea de pe calculator. Realitatea și datele de mai sus o
confirmă spune cu totul altceva.

240
d) Copilului trebuie să i se explice că , în ciuda falsei aparențe de libertate
conferită de mediul online, există niște limite cărora trebuie să i se supună. Trebuie
să înțeleagă că anumite informații personale odată făcute publice pot ajunge în
mâna unor grupări infracționale care se pot folosi de acestea în diverse scopuri.503
e) Combaterea agresiunilor de tip cyberbullying trebuie axată pe mai
multe direcții ce implică atât mediul familial , mediul școlar cât și autoritățile .
f) Campaniile de informare și de educare a categoriilor vulnerabile la
atacurile viirtuale vor fi construite pe două componente: preventivă și reactivă și
vor avea în vedere elementele pregnante, constitutive ale unui atac produs în
spațiul virtual: ipostazele comiterii unei agresiuni; conținutul mesajului agre siv
(conținut sexual, injurios etc) și repetitivitatea acestuia; probabilitatea stabilirii de
contacte cu persoane necunoscute; gradul de securitate personală stabilit de fiecare
utilizator vulnerabil în afișarea informațiilor cu caracter confidențial etc. În funcție
de acestea, copiii/persoanele vulnerabile vor trebui educați/instruiți de către
personal avizat (părinți, educatori, specialiști) pentru identificarea unui atac și
găsirea imediată a unei metode de combatere a acestuia conform gradului de
peric ulozitate.
g) O altă direcție de acțiune în combaterea fenomenului violenței în
mediul școlar se referă la orientarea profesională a elevilor504. Starea de tensiune
existentă este cauzată în mare măsură și de lipsa perspectivelor de viitor pentru
tineri. Pe lân gă adaptarea curriculei la cerințele impuse de dinamica pieței, un rol
important în educația adolescenților îl au centrele de orientare profesională din
școli, a căror menire este aceea de a le oferi viitorilor absolvenți traseul
profesional adecvat. Repr ezentanții acestor centre au drept sarcină evaluarea
capacităților fiecărui elev în parte, stabilindu -se în urma acesteia, profilul viitorului

503 Părinții au obligația de a îi explica rolul pe care îl are comunicarea bidirecțională în sensul că orice tentativă de
atac descoperită în timpul navigării online trebuie discutată pentru a fi evaluată.
504 Autoritățile sta tului Singapore au demarat o amplă inițiativă de studiere a viitorului pe piața muncii. Demersul lor
încearcă să stabilească tipologia locurilor de muncă în contextul dezvoltării tehnologice și a automatizării actualelor
sarcini executate cu forță umană. A stfel, ele încearcă să obțină o viziune de ansamblu care să le ajute în stabilirea de
strategii necesare recalificării actualilor muncitori, amenințati cu pierderea locului de muncă ori pentru reajustarea
programei educaționale.

241
angajat, precum și cele mai bune opțiuni de pe piața muncii. Astfel, șansele ca
elevul să nu fie integrat în sist emul social activ scad și odată cu acestea scade și
posibilitatea ca viitorul absolvent să devină delicvent.
h) Conducerile unităților de învățământ vor trebui să revizuiască
regulamentele interne pentru a lua în calcul : sancționarea noilor forme de violență:
cyberbullying; vestimentară etc; conferirea de noi atribuții (și crearea acolo unde
nu există) a unui comitet de combatere a violenței în mediul educațional;
interzicerea (și sancționarea în cazul încălcării interdicției) utilizării telefoanelor tip
”smar tphone” în timpul activităților școlare; consilierea elevilor și a părinților
pentru conștientizarea repercusiunilor actelor de violență de orice natură;
i) Introducerea în programa școlară a unor cursuri care să modeleze
gândirea preșcolarilor și a elevilor și să îi pregătească pe aceștia pentru relația cu
lumea virtuală prin cursuri specializate (social media ; securitate cibernetică505 etc).
Nu este îndeajuns ca în aceste campanii să se implice doar societatea civilă prin
instituțiile sale reprezentative. Un r ol la fel de important revine mediului familial
care trebuie să completeze prin procesul educațional intrafamilal informațiile
transmise, să educe și să îl formeze pe copil.

505 Ultima reuniune a CSAT d esfășurată în data de 30 septembrie a inclus pe agenda sa problema securității
cibernetice: ”Amenințările cibernetice la adresa securității naționale și capabilitățile României de reacție la atac
cibernetic major au reprezentat pentru Consiliu o altă temă pe ordinea de zi. Membrii CSAT au hotărât ca Guvernul
României să întreprindă demersurile necesare urgentării adoptării cadrului legislativ în domeniul securității
cibernetice, să sprijine constituirea de entități, atât în cadrul sectorului public, cât și al celui privat, specializate în
evaluarea securității infrastructurilor cibernetice de interes național, iar instituțiile responsabile să ia măsuri pentru
definirea și operaționalizarea unui program destinat instruirii specialiștilor în domeniul securităț ii cibernetice. De
asemenea, Consiliul a mai hotărât ca Guvernul României să întreprindă demersuri pentru introducerea în școli a
pregătirii obligatorii cu privire la securitatea spațiului cibernetic și pentru crearea de specializări în învățământul
univer sitar și postuniversitar în domeniul securității cibernetice.Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat,
totodată și măsurile de prevenire și combatere a utilizării internetului în scopuri teroriste, ca rezultat al utilizării
spațiului virtual și a rețe lelor informatice de către entitățile teroriste și adepți ai acestora. La finalul ședinței, CSAT a
luat notă de implicațiile negative la adresa securității naționale ca urmare a declarării neconstituționalității Legii nr.
82/2012 privind retenția datelor, respectiv a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice. În urma analizei, membrii Consiliului au stabilit că se
impune de urgență o intervenție legislativă a Guvernului sau a Pa rlamentului României în vederea restabilirii
cadrului legislativ necesar îndeplinirii de către instituțiile abilitate, în condiții de legalitate, a responsabilităților ce le
revin în domeniul securității și siguranței naționale.” (http://www.pre sidency.r o/ ? _R ID=det& tb= da te&id=15250&_PR ID=ag)

242
j) În cazul violenței pe arenele sportive , acțiunile de aplanare și de
prevenire a a ctelor huliganice vor avea șanse mult mai mari de reușită dacă se va
ține cont de elemente constitutive ale violenței în sine. Totodată, combaterea
fenomenului trebuie să fie axată pe acele soluții obținute în urma analizei comune
a autorităților polițiene ști cu atribuții în combaterea fenome nului și a factorilor
decizionali din sport privind socio -dinamica grupurilor huliganice existente . Pe de
o parte, monitorizarea tribunelor, a zonelor de acces în interiorul arenelor sportive,
crearea unei tampon între galeriile rivale recunoscute pentru violențele comise. Pe
de altă parte, implicarea pres ei pentru conștientizarea fenom enului în rândul
publicului. În același timp responsabilii cu ordinea publică de pe stadioane trebuie
să țină cont și de mărimea grupulu i potențial agresor, de stilul abordat atunci când
acesta este prezent pe stadion.
k) Pe parcursul cercetării, atenția ne -a fost atrasă de o situație aparte în
lupta autorităților cu violența publicitară stradală , pus în practică în orașul sud –
america Sao Pa olo.506 Proiectul sudamerican interzice afișajul stradal
disproporționat existând reguli stricte în privința raportului dintre suprafața totală a
clădirii și dimensiunea m axim admisă a panoului/reclamei publicitare507. De
asemenea sunt prevăzute și sancțiunile pentru nerespectarea măsurilor decise de
autorități.508 Pornind de la aceste idei ne exprimăm opinia că o astfel de lege s -ar
impune și în alte comunități înclusiv din România, mai ales ca urmare a ecourilor
pozitive înregistrate în orașul Sao Paolo, ai căr ui cetățeni au salutat inițiativa

506 În 2006, autoritățile au decis interzicerea publicității stradale, sub orice formă de expresie acesteia, edilii
considerând că bannerele, panourile, flyerele, autocolantele nu fac altceva decât să agreseze vizual cetă țenii. Prin
urmare au adoptat un proiect legislativ de interzicere a astfel de forme de expresie comercială. Măsura, deși
contestată la început, a rămas în vigoare și în prezent, creatorii de publicitate adaptându -și din mers strategiile de
captare a atenț iei publicului. ( vezi Anexa nr. 9; L egea C idade L im pa, ora șul cur at în tra duc ere: http://www.prefei tur a. sp . gov. br/portal/
a_ci da de /noticia s/index .php? p=14184 )
507 Legea interzice publicitatea stradală pe malul râuril or, a lacurilor, în parcuri, pe rezervoare, zone destinate
locuitului, viaducte, tunele și alte proprietăți ale municipalității, turnuri, poduri, mașini, autobuze, biciclete șamd.
După implementarea proiectului peste 15.000 de panouri publicitare, 16.000 d e afișe au fost retrase de firmele de
publicitate din spațiul public . Regulile prevăd afișajul publicitar în raportul 1,5 metri panou la 10 metri spațiu
existent în fața magazinelor iar două astfel de creații sunt permise în același loc dacă spațiul fizic disponibil are o
valoare de 100 de metri liniari (Best Practice: Clean City Act , New York City Global Partners Innovation Exchange
Report, New York, 2011)
508 Companiile deținătoare de mijloace de expresie publicitară stradală au avut 90 de zile la dispoziți e pentru
retragerea panourilor, pentru fiecare zi deîntârziere în aplicarea hotărârii municipalității fiind sancționată cu o
amendă echivalentă cu 4.500 de dolari americani. ( Ibidem )

243
autorităților509. În plus semnalele ce vin din spațiul comunitar amintit indică
eliminarea violenței publicitare de pe lista celor mai importante probleme ale
auiorităților locale. De aceea considerăm că o astfel de lege pe teritoriul României
ar contribui în aceeași măsură la reducerea tensiunii existente în mediul societal
actual.
l) Demararea de ample campanii atât de către societatea civilă cât și d e
către autoritățile competente pentru conștientizarea opiniei publice cu pri vire la
efectele nocive ale abuzului de servicii online. Aceste campanii trebuie gândite pe
alte direcții decât cele clasice, mai ales că semnalele specialiștilor indică o
dependență de mediul virtual comparabilă cu cea între fumat și efectele sale , ori,
prin complexitatea și dificultatea situațiilor generate la nivel de consumator online,
la fel de periculoasă asemeni consumului de droguri. Gradul de periculozitate
crește exponențial , cu cât ignoranța/indiferența indivizilor, dorința lor de a nu se
supune unor recomandări care le -ar reduce gradul de satisfacere mentală a viselor
și aspiraților personale este mai mare.
m) Pe fondul creșterii alarmante a incidentelor de securitate în mediul
virtual, factorii decizionali trebuie să găsească soluții și strategii cât mai eficiente
pentru a combate răspândirea fenomenului fără a încălca drepturile cetățenești
stipulate de legislație . Aceste soluții, trebuie precizat acest fapt, nu pot fi mereu
aceleași. Inventivitatea atacatorilor /agresorilor din mediul virtual det ermină
apariția unor noi forme de propagare a acțiunilor. Ceea ce transformă munca
depusă de autorități într -un proces continuu de contracarare a hackerilor
(agresorilor).
n) Se cere , în contextul informațiilor prezentate la punctul anterior,
adoptarea în re gim de urgență a proiectului de lege privind securitatea
cibernetică , proiect adoptat de Guvernul României în luna aprilie 2014și care,

509 Sondajele de opinie indică un procentaj de 70% susținere publică pentru proiectul autorităților braziliene ( Ibidem )

244
alături legea cartelelor prepay, de telefonie mobilă, pot ajuta autoritățile în lupta
acestora nu numai cu violența dar și cu alte pericole precum terorismul;510
o) Marea dilemă cu care se confruntă autoritățile în această luptă
permanentă cu fenomenul criminaltății informatice este legată de originea atacului,
locul de unde a pornit acțiunea agresivă. Se poate afla țara, locul, dar în puține
cazuri făptașul. Iar când acesta este descoperit apar dificultăți în a -l reține pe
acesta, dacă , de exemplu, țara al cărei cetățean este respectivul agresor nu are o
înțelegere prealabilă cu statul care reclamă agresiunea. În plus, de foart e multe ori,
originea atacul este mascată prin rutarea/redirecționarea acestuia prin mai multe
servere de pe glob, ceea ce îngreunează și mai mult acțiunea de depistare a
punctului de pornire a agresiunii. În acest timp de căutare, în altă zonă a lumii, al ți
atacatori trec la comiterea de acte infracționale. De aceea, strategiile de luptă alese
de autorități t rebuie mereu adaptate și într -o permanentă conexiune cu entitățile
de profil internaționale .
p) Soluțiile ce urmează a fi aplicate intră în sfera de resp onsabiltate atât a
autorităților statului, cât și a utilizatorilor finali casnici ori din zona companiilor fie
publice ori private și ele trebuie să fie armonizate pentru a avea rezultate pozitive
pe plan național dar și internațional. De reușita demersuri lor întreprinse de
autorități depinde în ceea mai mare parte economia unei națiuni și securitatea ei
națională întrucât aceste două elemente sunt în strânsă legătură cu spațiu
cibernetic. și dacă virtualul este stabil și sigur, atunci și societatea care es te tot mai
dependentă de el este una mai sigură.511
q) Autoritățile au obligația de a realiza studii de evaluare a riscurilor pe
care le prezintă violența la nivel de comunitate locală, regională, națională ori
transfrontalieră. Rezultatele acestor studii trebu ie să conducă spre crearea unor
legi/strategii care să combată violența și care să țină seama de: nivelul de risc al

510 România, din cauza unei legislații adecvate, este una din piețele profitabile pentru comercianții ce oferă contra
cost baze de date cu adrese de email, numere de telefon sau chiar CNP -uri ale utilizatorilor v irtuali.
511 Este foarte posibil ca, la finalizarea acestui text, metodele/strategiile de acțiune împotriva agresiunilor
cibernetice să sufere în linii mari modificări: prin prisma evoluției continue a metodelor de atac puse la cale de
hackeri.

245
comunității; formele de violență ce se pot dezvolta în mediul analizat; coeziunea
socială; capacitatea locală de a reacționa în cazuri de a tac violent și capacitatea de
a redu ce și preveni astfel de atacuri ;
r) Realizarea unui sistem de acțiune performant presupune și un mediu
legislativ adecvat , rolul autorităților fiind acela de a oferi sprijinul entităților
implicate în acțiune : organizațiile din spațiul public; comunități locale: școli;
familii etc .512 Autoritățile au datoria de a crea un mediu social adecvat așteptărilor
membrilor comunității pe care o administrează. În acest sens trebuie să asigure
buna funcționare a realației de comunicare î ntre cetățenii, victime ale actelor de
violență (sau potențiale victime) și instituțiile abilitate să le rezolve, simplificând
procedurile;
s) Instituțiile care asigură protecția victimelor să beneficieze de un cadru
legislativ adecvat, fără lacune și ”portiț e legislative” ce lasă loc de interpretări .
t) Opinia publică trebuie încurajată să reclame actele de violență , mai
ales pe cele din zona domestică, în acest sens fiind necesare campanii de informare
lansate și susținute deopotrivă de autorități și instituți i/organizații din sfera
societății civil e. Ne exprimăm opinia că pârghiile care nu țin de sfera de influență
a autorităților statului în lupta cu fenomenul analizat trebuie preluate cu mult mai
multă determinare și responsabilitate de către societatea civi lă. Dacă la nivel
macro, se remarcă o reacție pozitivă din partea acesteia, atât fundațiile cât și
organizațiile de profil de protecție a copilului, a femeii etc lansând cu ajutorul mass
media campanii de conștientizare în rândul opiniei publice, la nivel micro, în
cadrul comunităților de rit arhaic, în familie, cutumele și normele existente
anulează principiile normative create de legislație513.

512 Pe plan e uropean, statele membre sunt ajutate în lupta împotriva agresiunii și violenței virtuale de măsurile luate
de instituțiile UE: decizii, directive, recomandări, sprijin logistic ce acoperă lacunele existente în legislațiile interne
ale țărilor semnatare ale Tratatului UE. La nivel internațional există documente ratificate de unele state în aceeași
direcție.
513 La acest nivel, autoritățile ar trebui să gestioneze mai eficient prevederile prevăzute de lege privind protecția
victimelor atacurilor violente, stati sticile evaluate pe parcursul cercetării evidențiind carențe majore la capitolul
sprinin acordat victimelor. Acestea nu raportează actul de violență cărora au fost supuse neavând încredere că
situația se va schimba în bine, în ciuda încercărilor organizați ilor civile de a dovedi contrariul, istoricul actelor de
violență suportate arătând în unele situații o intensificare a actelor de violență după ce victima a reclamat agresiunea.

246
u) Sunt necesare conceperea și implementarea unor programe sociale de
incluziune a categoriilor vulnerabile și supus e pericolului actului de violență :
femei; copii; absolvenți de liceu; imigranți etc, programe care să ofere soluții
viabile pentru viitorul acestora, în conformitate cu dinamica socio -economică.
Problema supusă analizei în această teză este una extrem de complexă și nu
se poate opri aici. Cercetarea de piață realizată ( se impune efectuarea unu i studiu
mai complex ulterior) indică necesitatea rezolvării temei pe direcțiile sale
dilematice: necesitatea implementării unui sistem de reguli universal valabile,
aplicarea de sancțiuni în cazurile ce impun acest lucru, stabilirea unor limite clare
pentru utilizarea serviciilor online ( limita de vârstă pentru accesul la un anumit
conținut chiar să și fie aplicată; creșterea exponențială a numărului de ore, sarcină
ce revine familiei, pe măsura înaintării în vârstă a tinerilo, de la câteva minute, zeci
de minute pentru cei cu vârste mici, până la eliminarea acestei restricții în cazul
persoanelor ce pot conștientiza și se pot apăra singuri de agresi vitatea și de viole nța
virtuală ). Simultan mediul educațional are rolul de a discuta activ cu elevii
agresivi, fie ca efect al spațiului virtual fie al celui real, pentru aplanarea,
rezolvarea stării conflictuale existente.
În ansamblu, societatea actuală are menirea de a s e adapta evoluției
tehnologice. Ea trebuie să accepte prezența mediului virtual ca vector al dezvoltării
sale viitoare. Dar, în același timp are datoria de a limita efectele pe care internetul
le translează în plan real pornind de la atitudinile și comport amentele intâlnite în
rândurile utilizatorilor, remodelate, reformulate și retransmise în lumea reală, fără
acea comștiință specifică umanității privitoare la efectele generate. Societatea
contemporană trebuie să găsească soluții pentru rezolvarea potenția lelor stări
conflictuale generate. Soluții sunt, unele parvin chiar din partea utilizatorilor. Dar
tot acest proces de gândire, de regândire a strategiei în relația cu mediul virtual
trebuie să fie pliate pe respectarea drepturilor omului și ale principiil or
fundamentele ale acestuia stipulate în documentele oficiale. Orice altă măsură, ce
contravine normelor și standardelor oficiale, ori cutumelor comunitare din spațiul

247
real, poate fi privită ca un vector al amplificării stării de tensiune care pornind de la
conștiința colectivă a mulțimii din spațiul virtual se poate transforma într -o
perpetuuă stare de nemulțumire socială.

Recomandări pentru utilizatorii serviciilor online
Vă propun un set de măsuri care să asigure utilizatorului de internet o
navigare fără probleme în spațiul virtual. Sfaturile au în vedere atât protecția
accesului la inter net, securitatea terminalului (calculatorului) utilizat cât și
protecția datelor conținute în spațiul online dar și în unitatea sistemului deopotrivă.

Protecția sist emelor informatice de acces
Protecția calculatorului și a unităților de tip laptop, tabletă etc trebuie să
pornească de la folosirea programelor software de tip firewall și antivirus. Aceste
aplicații ajută la eliminarea posibilității de infectare ori de i ntruziune în calculator
prin intermediul virușilor ori a programelor spion.
Accesul la internet trebuie realizat de către alte persoane, când nu e vorba de
proprietar, de pe conturi care nu au drept de administrare și, prin urmare, nu permit
instalarea de aplicații ce pot dăuna sistemului informatic. Persoanele autorizate să
utilizeze terminalele informatice trebuie instruite periodic cu privire la modul de
utilizare a serviciilor de internet.
Sistemul de operare, programul de protecție împotriva viruși lor trebuie
actualizate periodic cu noi elemente de securitate oferite de fornizorii oficiali și tot
periodic trebuie să i se facă o copie de siguranță a datelor existente pe unitățile de
stocare.
În cazul în care utilizatorul accesează internetul prin in termediul tabletei ori
a laptop -ului, recomandarea principală se referă la oprirea conexiunii când nu se
folosește dispozitivul pentru a naviga pe internet. Conexiunea de tip Wi -fi
(comunicații prin intermediul undelor, fără fir) trebuie să fie una sigură, de
încredere. Dispo zitivele de stocare portabile ( stick-uri USB, hard -disk-uri

248
portabile) trebuie să fie securizate și setate pentru ca informațiile stocate să nu fie
copiate, șterse, modificate ori infectate de persoane rău -intenționate.

Protecția infor mațiilor personale și a identității
Primul pas ce trebuie efectuat de către un utilizator în mediul virtual este cel
de setare pentru conturile create pe site -uri a unei parole puternice (formată din
combinație de litere mari și litere mici și cifre) astf el încât orice încercare a unui
potențial atacator cibernetic de a sustrage date despre identitatea deținătorului să
fie îngreunată. Setul de litere si cifre ales, cu cât este mai complex cu cât va fi mai
dificil de ghicit. Nu se recomandă folosirea de dat e si nume ușor de descoperit: zi
de naștere, numele celor apropiați ori cuvinte din dicționare, softurile utilizate de
către atacatori folosindu -le în primul rând pe acestea. La primul semnal că sistemul
ori contul este compr omis, parola trebuie schimbată. Parola trebuie cunoscută doar
de proprietar și nu trebuie comunicată prin intermediul mesajelor unor persoane
străine ce se pretind a reprezenta diverse instituții ale statului, ori organizații
financiar -bancare ( acestea nu solicită prin email ori SMS -uri parole de acces).
Fiecare cont deținut de utilizator trebuie criptat cu o parolă unică iar accesul
trebuie efectuat, de preferat, în cel puțin doi pași, printr -o verificare suplimentară
din partea furnizorilor de conturi.
Membrilor rețelelor de socializ are le recomandăm activarea opțiunilor de
securitate personală, accesul persoanelor necunoscute la informații fiind limitat. De
asemenea, aceste detalii trebuie cunoscute doar de grup restrâns.
Părinții trebuie să aibă în vedere faptul că socializarea în mediul virtual
reprezintă un risc major pentru copii prin existența posibilității ca aceștia să devină
victimele unor agresor i (hărțuire, urmărire, pornografie infantilă etc). Aceștia
trebuie să limiteze accesul la un conținut inadecvat vârstei.

249
Recoman dări pentru respectarea unui echilibru informațional în
programele radio TV
Secolul al XXI -lea a însemnat pentru mass -media pe lângă transformarea
determinată de evoluția tehnologică și dezvoltarea accelerată a mediului online și o
adaptare a conținutului informațional transmis publicului receptor. Principiile de
bază ale jurnalismului au trecut într -o nouă fază, ele fiind reierarhizate în funcție
de noile tendințe determinate de dinamica pieței audiovizuale, de scăderea
interesului publicului pentru infor mații ce vin din sfera culturii și a valorilor
naționale, astfel în prezent accentul punându -se pe produse media ușor de digerat
în conformitate cu ritmul la fel de dinamic al societății.
Dacă ordinea firească a principiilor ce trebuie respectate de ori ce jurnalist
este aceea în care informația, adevărată cu un conținut valoric real și obiectivă,
primează în detrimentul divertismentului și a opiniei, societatea contemporană se
află în postura de a digera produse media de o calitate îndoielnică definite drept
știri, însoțite de imagini și fotografii explicite sau care incită activarea instinctelor
primare ale publicului receptor, știrea importantă, cea care într -adevăr contează
fiind minimalizată ca importanță.
Prin urmare trebuie realizat un set de recom andări pe care orice jurnalist
trebuie să îl aibă în vedere:
a) presa trebuie să aibă un rol de psihoterapie, jurnaliștii de foarte multe ori
fiind puși în ipostaza de a oferi publicului răspunsuri la întrebări ce nu țin de sfera
informtivului ori a educării. De regulă cei care se confruntă cu astfel de situații
sunt jurnaliștii din audiovizual;
b) ziariștii trebuie să fie atenți la ce este în jurul lor , să verifice dacă
autoritățile își îndeplinesc sarcinile angajate în fața contribuabilului și să îi și
sancțion eze atunci când e cazul prin publicarea greșelilor comise;
c) mass-media este elementul cheie în relația beneficiarului cu lumea
întreagă, oferindu -i acestuia acces la zone ale lumii inaccesibile momentan fizic;

250
d) jurnaliștii trebuie să conștientizeze că rolul lor este și de mediator între
alegător și conducător. De aceea și unii și alții au nevoie în mosd echitabil de acces
la a-și exprima opinia prin intermediul microfonului, a cuvântul ui scris ;
e) presa are un rol decisiv în tendința economică adoptată de pu blic, fiind
cea care promovează , publicitar, anumite servicii, produse destinate publicului
țintă.

251

BIBLIOGRAFIE

LEGISLA ȚIE DIN ROMÂNIA
1. ***Constituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a
Constituției Român iei nr. 429/2003, republicată de Consiliul Legislativ, cu
reactualizarea denumirilor și dându -se textelor o nouă numerotare, aprobată
prin referendumul național din 18 -19 octombrie 2003 și intrată în vigoare la
data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României
a Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru
confirmarea rezultatului referendumului național din 18 -19 octombrie 2003
privind Legea de revizuire a Constituției României ;
2. ***Legea pentru aprobarea OUG nr. 31/2002 privind interzicerea
organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a
promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni
contra păcii și omenirii , nr. 107/2006 ;
3. *** Legea audiovizualului nr.504 din 11 iulie 2002 cu modificările ulterioare,
text în vigoare la data de 11 iulie 2014;
4. ***Legea pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 , nr.
103/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 518 din 11 iulie 2014 ;
5. ***Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 72
din 5 februarie 2003 ;
6. *** Legea pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, nr. 217/2003
publicată în M.Of. nr. 367 din 29 mai 2003 și republicată în M.O f. nr. 365
din 30 mai 2012 ;
7. ***Legea pe ntru ratificarea Convenției -cadru pentru protecția minorităților
naționale , nr. 33 din 29 aprilie 1995
8. ***Legea privind prevenirea și combaterea marginaliză rii sociale nr.
116/2002 , publicat ă în Monitorul Oficial, Partea I nr. 193 din 21/03/2002 ;

252
9. ***Legea privind prevenirea și combaterea pornografiei, republicată, nr.
196/2003 în Monitorul Oficial, Partea I nr. 198 din 20 martie 2014 ;
10. ***Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată,
nr. 272/2004 , Monitorul Oficial nr. 159/2014 ;
11. ***Legea privind unele m ăsuri pentru asigurarea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a funcț iilor publice și în mediul de afaceri,
prevenirea ș i sanc ționarea corup ției nr. 161 din 2003, Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 279 din 21/04/2003 ;
12. *** Hotărârea de G uvern pentru aprobarea M etodologi ei – cadru privind
prevenirea și intervenția în echipă multidisciplinară și în rețea în situațiile
de violență asupra copilului și de violență în familie și a Metodologiei de
intervenție multidisciplinară și interinstituțională privind copiii exploatați și
aflați în situații de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului
de persoane, precum și copiii români migranți victime ale altor forme de
violență pe teritoriul altor state , nr. 49/2011 , publicată în Monitorul Oficial
al României, nr. 117/16 februarie 2011 ;
13. ***Ordonanța Guvernului privind prevenirea și sancționarea tuturor
formelor de discriminare nr. 137 din 31 august 2000, publicată în Monitorul
Oficial nr. 99 din 8 februarie 2007;
14. ***Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Legii
audiovizualului nr. 504/2002 , nr. 25 din 10 aprilie 2013;
15. ***Decizia CNA privind aprobarea procedurii și condițiilor de acordare a
licenței audiovizuale și a procedurii de eliberare a deciziei d e autorizare
audiovizuală nr. 403 din 30 iunie 2005 ;
16. ***Decizia CNA privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual
nr. 220 din 24 februarie 2011 ;
17. ***Proiectul de Lege a securității cibernetice a României, aprobat de
Guvernul României în ședința din data de 30 aprilie 2014 ;

253
18. *** Strategia cu privire la reducerea fenomenului de violență în unitățile de
învățământ preuniversitar , Anexa la OMECT nr. 1409/29.06.2007 ;
19. ***Strategia Națională de Apărare, Administrația Prezidențială, București,
2010 ;
20. ***Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi
2013 -2020 -2030, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 824 bis din
08.12.2008 ;
21. ***Strategia națională pentru prevenirea și combaterea și fenomenului
violenței în familie pentru perio ada 2013 -2017 aprobată prin HG nr.
1.156/2012 publicată în in Monitorul Oficial, Partea I nr. 819 din 6
decembrie 2012 ;

LEGISLAȚIE EUROPEANĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ
1. ***Tratatul de instituire a Comunității Europene, varianta consolidată,
aplicabil din 24 iu lie 2002 ;
2. ***Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind Uniunea
Europeană, a tratatelor de instituire a comunităților europene și a altor acte
conexe, 1997;
3. ***Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea
Europeană ș i a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la
Lisabona, 13 decembrie 2007 ;
4. ***Legea privind promovarea difuzării și protejării operelor de autor pe
internet nr. 669 din 12 iunie 2009 publicată în Journal Officiel de la
République frança ise nr. 0135 din 13 iunie 2009, pagina 9666, text 2 ;
5. ***Conven ția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau
tratamentelor inumane sau degradante, adoptată la Strasbourg, la data de 26
noiembrie 1987 ;
6. ***Convenția Consiliului Europei pentru combaterea criminalității
informatice, semnată la Budapesta, la data de 23 noiembrie 2001 ;

254
7. ***Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței
împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Instanbul, la data de
11 mai 201 1;
8. ***Convenția ONU asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față
de femei, adoptată și deschisă spre semnare de Adunarea Generală a
Națiunilor Unite prin Rezoluția 34/180 din 18 decembrie 1979. Intrată în
vigoare la 3 septembrie 1981 ;
9. ***Convenț ia Organizației Internaționale a Muncii, nr. 182/1999, privind
interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor și acțiunea imediată în
vederea eliminării lor ;
10. ***Convenția privind Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Generală
a ONU în 20 noie mbrie 1989 ;
11. ***Convenția -Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, încheiată la
Strasbourg la 1 februarie 1995 ;
12. ***European Convention on Spectator Violence and Misbehaviour at Sports
Events and in particular at Football Matches, Strasbourg, 1985 ;
13. ***Presidential Decision Directive 63, Critical Infrastructure Protection,
May 22, 1998, at section II, White House, Washington, 1998 ;
14. ***Directiva 2011/92/ UE a Parlamentului European și a Consiliului
European din 13 decembrie 2011, privind combaterea abuzul ui sexual
asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile ;
15. ***Recomandarea nr. 1777 din ianuarie 2007 de completare a listei
agresiunilor asupra femeii incluzând problema drogurilor cauzatoare de asalt
sexual ;
16. ***Recomandarea Consiliului Europei R 2001 (6) privind prevenirea actelor
de rasism, xenofobie și intoleranță rasială în sport, adoptată la data de 18
iulie 2001 ;
17. ***Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al
UE, 326, din 24.11.2012 ;

255
18. ***Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, adoptat în
1966 și intrat în vigoare în martie 1974 ;
19. ***Declarația privind drepturile persoanelor aparținând minorităților
naționale, etnice, religioase și lingvistice, document care are drept misi une
principală armonizarea socială prin eliminarea oricăror bariere ce ar fi blocat
libertățile fundamentale ale omului, ONU, 1992 ;
20. ***Cyber Crime Strategy, Presented to Parliament by the Secretary of State
for the Home Department by Command of Her Majesty , 2010 ;
21. ***Cyberspace Policy Review. Assuring a Trusted and Resilient Information
and Communications Infrastructure, White House, Washington, 2009 ;
22. ***Gender Equality Strategy 2014 -2017 , Council of Europe, Strasbourg,
2014 ;
23. ***Platforma europeană de combat ere a sărăciei și a excluziunii sociale: un
cadru european pentru coeziunea socială și teritorială, Oficiul pentru
Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2011 ;
24. ***Strategia Consiliului Europei privind guvernanța Internetului 2012 -2015,
Consiliul Europe i, Bruxelles, 2012 ;
25. ***Strategia Europa 2020, Comisia Europeană, Bruxelles, 2010 ;
26. ***Strategia în domeniul securității cibernetice, „Un spațiu cibernetic
deschis, sigur și securizat”, Bruxelles, 2013 ;

LUCRĂRI DE AUTOR (I) ROMÂN (I)
1. Bodunescu, Ion, Flagelul terorismului internațional , Editura Militară,
București, 1978 ;
2. Bogdan , Tiberiu ; Sântea Ioan ; Drăgan -Cornianu Rodica, Comportamentul
uman în procesul judiciar , Serviciul editorial și cinematografic, București,
1983 ;
3. Boia, Lucian, De ce este România altfel? , Editura Humanitas, București,
2013 ;

256
4. Bondrea, Aurel, Sociologia opiniei publice și a mass -media , Editura
Fundației România de Mâine, București, 1997 ;
5. Chelcea, Septimiu, Sociologia opiniei publice , Editura S.N.S.P.A, București,
2000 ;
6. Ciascai, Gheorghe, Introducere în relații publice internaționale , Editura Pro
Universitaria, București, 2011 ;
7. Coman, Cristina, Relații publice – principii și strategii , Editura Polirom,
Iași, 2006 ;
8. Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass media , Editura Polirom, Iași,
1999 ;
9. Cristea, Dumitru, Tratat de psihologie socială , volumul II , Editura
Renaissance, București, 2011 ;
10. Drăgan, Ioan , Paradigme ale comunicării de masă , Editura Șansa,
București, 1996 ;
11. Drimba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației , vol. I, Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 1985 ;
12. Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare , Editura Nemira, București, 1996 ;
13. Gheorghe, Virgiliu, Revrăjirea lumii sau de ce nu vrem să ne desprindem de
televizor , Editura Prodromos, București, 2013 ;
14. Gheorghe,Virgiliu, Efectele televiziunii asupra minții umane , Editura
Prodomos, București, 2006 ;
15. Hogaș, Diana Loredana , Patriarhatul, subordonarea femeii și violența
domestică , Editura Lumen, Iași, 2010 ;
16. Iliescu, Adrian -Paul, Introducere în politologie , Editura All, București,
2002 ;
17. Ionescu, Cristian, Drept consti tuțional și instituții politice. Sistemul
constituțional românesc, vol. II , Editura Lumina Lex, București, 1997 ;
18. Lepădatu, Dumitru, Procese și fenomene politice , Editura Actami, București,
2000 ;

257
19. Macovei, Monica; Dăgăliță, Ad riana, Mihai, Dan, Ghid juridic pentru
ziariști, ediția a III -a, Active Watch, București, 2009 ;
20. Marin, Ion, Geopolitica și securitatea globală , Editura SemnE, București,
2013 ;
21. Marin, Ion, Violența politică – între armă și cuvânt , Editura Fundația
“România 2000”, București, 2008 ;
22. Marin, Ion, Violență politică globală în era informațională , Editura SemnE,
București, 2010 ;
23. Marin, Ion; Pișleag, Țuțu , Geopolitica și terorismul , Editura Sitech, Craiova,
2009 ;
24. Miroiu, Adrian (coord), Manual de relații internaționa le, Editura Polirom,
Iași, 2006 ;
25. Mitrofan , Nicolae ; Zdrenghea, Voicu ; Butoi , Tudorel, Psihologia judiciară ,
Casa de Cultură și Presă Șansa, București, 1998 ;
26. Nanu, Adina; Buta, Ovidiu, Bărbatul și moda, Editura Polirom, Iași, 2009;
27. Neculau, Adrian, Psiholo gie socială , Editura Polirom, Iași, 1998 ;
28. Niculescu, Tudor; Mitea, Marian; Balaban, C -tin, Gheorge; Năstase,
Gabriel, Confruntări electronice și psihologice , Editura Victor, București,
2003 ;
29. Pandrea, Maria, Munca intelectuală , Editura Victor, București, 20 00;
30. Păun, Vasile, Puterea informațională , Editura Tritonic, București, 2005 ;
31. Pișleag , Țuțu; Pișlea g, George Antoniu ; Onofrei , George Lucian, Psihologia
comunicării mediatice , Editura Sitech, Craiova, 2012 ;
32. Pișleag,Țuțu ( coord), Adunările publice – Potenția l de conflictualitate ,
Editura Sitech, Craiova, 2013 ;
33. Popa, Dumitru Titus, Dreptul comunicării (presa scrisă, vorbită și
televizată), Editura Norma, București, 1999 ;
34. Popescu, Cristian Florin, Manual de Jurnalism I , Editura Tritonic, București,
2003 ;

258
35. Popesc u, Raluca, Introducere în Sociologia familiei , Editura Polirom, Iași,
2009 ;
36. Rudică, Tiberiu, Psihologia frustrației , Editura Polirom, Iași, 2006 ;
37. Runcan, Miruna, Introducere în etica și legislația presei, Editura All
Educational, București, 1998;
38. Sireteanu , Ana Maria, Media și imagologia , Editura Tritonic, București,
2005 ;
39. Stavre, Ion, Reconstrucția societății românești prin audiovizual , Editura
Nemira, București, 2004 ;
40. Stoica, Marcela Monica, Introducere în relații publice , Editura Pro
Universitaria, Bucur ești, 2010 ;
41. Stoltz, Gabriela, Eșec școlar. Risc de eșec social , Editura Victor, București,
2000 ;
42. Surdulescu, Radu, The Raping of Identity. Studies on Physical and Symbolic
Violence , Editura Institul European, Iași, 2006 ;
43. Tămaș, Sergiu, Dicționar politic , Editura Academiei Române, București,
1993 ;
44. Țuțuianu, Iuliana -Simona, Apusul Westphaliei? Statul național în sistemul
relațiilor internaționale în anii post -Război Rece , Editura Militară,
București, 2011 ;
45. Vlad, Constantin, Diplomația secolului XX , Editura Fundația Europeană
Titulescu;
46. Vlăduțescu, Ștefan, Comunicare jurnalistică negativă , Editura Academiei
Române, București, 2006 ;

LUCRĂRI DE AUTOR (I) STRĂIN (I)
1. Aboujaoude, Elias Virtually You: The Dangerous Powers of the E –
personality , W. W. Norton, New Yo rk, 2011 ;

259
2. Bagdikian, Ben H., The Information Machines: Their Impact on Men and the
Media , Editura Harper and Row, New Y ork, 1971 ;
3. Baker, Stephen, Numerati , Editura Publica, București, 2010 ;
4. Bandura , Albert, Social Learning Theory , General Learning Press, New
Y ork, 1977 ;
5. Bard , Alexander; Söderqvist, Ian , Netocrația: noua elită a puterii și viața
după capitalism , Editura Publica, București, 2009 ;
6. Bauman, Zygmunt, Globalizarea și efectele ei sociale , Editura Antet,
Filipeștii de Târg, Prahova, 2007 ;
7. Bernays, Edward L., Cristalizarea opiniei publice , Editura comunicare.ro,
București, 2003 ;
8. Bertrand, Claude Jean , O introducere în presa scrisă și vorbită , Editura
Polirom, Iași, 2001 ;
9. Brodie, Richard, Virusul minții. Cum ne poate fi de folos o știință
revoluționar ă, Memetica, Editura Paralela 45, Pitești, 2010 ;
10. Brune, Francois, Fericirea ca obligație , Editura Trei, București, 1993 ;
11. Brunon -Ernst, Anne, Beyond Foucault. New Perspectives on Bentham's
Panopticon, Ashgate Publishing Limited, England, 2012 ;
12. Canetti , Elias, Masele și puterea, ediția a doua , Editura Nemira, București,
2008 ;
13. Choay , Francoise , D'Alfonso, Ernesto , Espacement , Editura S kira, Milan o,
2003 ;
14. Dunningan, James F., Noua amenințare mondială: Cyber – Terorismul ,
Editura Curtea V eche, București, 2009 ;
15. Eibl-Eibesfeldt, Irenäus, Agresivitatea umană, Editura Trei, București, 2009 ;
16. Erasmus din Rotterdam, Despre război și pace , Editura Incitatus, București,
2001 ;
17. Faucheux, Michel, O istorie a răului. De la tragedii provocate la crime
odioase , Editura Lider, B ucurești, 2007 ;

260
18. Gallagher, Tom, Deceniul pierdu t al României. Mirajul integrării europene
după anul 2000 , Editura ALL, București, 2010 ;
19. Gasset, José Ortega Y , Revolta maselor , Ediția a III -a, Editura Humanitas,
București, 2007 ;
20. Giddens , Anthony, Sociologie , Editura All, București, 2000 ;
21. Goleman, Daniel, Inteligența emoțională , ediția a 3 -a, Editura Curtea V eche,
București, 2000 ;
22. Gupta Ravi; Brooks, Hugh, Using social media for global security , John
Wiley & Sons, Inc, Indianapolis, 2013 ;
23. Habermas , Jürgen , Structural Transformation of the Public Sphere , MIT
PRESS, Cambridge, 1991 ;
24. Hall, Edward T., Proxemics. Current Anthropology , University of Chicago
Prees, Chicago, 1968 ;
25. Hobsbawm, Eric, Secolul extremelor , Editura Lider, București, 1994 ;
26. Johnson, Paul, Dușma nii societății , Editura Humanitas, București, 2013 ;
27. Jones , Steven E., Against Technology From the Luddites to Neo -Luddism ,
Editura Routledge Taylor & Francis Group, New Y ork, 2006 ;
28. Khanna, Parag, Lumea a doua. Imperii și influență în noua ordine globală ,
Editura Polirom, Iași, 2008 ;
29. Konrad, Lorenz , Așa-zisul rău. Despre istoria naturală a agresiunii , Editura
Humanitas, București, 1998 ;
30. Laidi, Ali, Efectul de bumerang , Editura House of Guides,București, 2007 ;
31. Le Bon, Gustave, Psihologia mulțimilor , Editura Antet XX Press, Filipeștii
de Târg, 2007 ;
32. Le Bon, Gustave, Psihologia timpurilor noi , Editura Antet XX Press,
Filipeștii de Târg;
33. Leadbeater, Charles, Noi-Gândim: inovație de masă, nu producție de masă ,
Editua Publica, București, 2010 ;

261
34. Malaparte, Curzio, Tehnica loviturii de stat , ediția a II -a revizuită, Editura
Nemira, București, 2007 ;
35. Moscovici , Serge, Epoca maselor . Tratat istoric asupra psihologiei maselor ,
Editura Institutul European , Iași, 2001 ;
36. Orwell, George, The Collected Essays, Journalism and L etters of George
Orwell, vol. IV , Editura Martin Seeker &Warburg Limited, London, 1968 ;
37. Pearson, Patricia, Scurtă istorie a anxietății , Editura Nemira, București,
2011 ;
38. Platon, Banchetul , Editura de V est, Timișoara, 1992 ;
39. Préposiet, Jean, Istoria anarhismu lui, Editura Sirius, București, 2006 ;
40. Rule, James B., Theories of Civil Violence , University of Chicago Press,
Chicago, 1989 ;
41. Sennet, Richard, The Fall of Public Man , Editura Knopf, New Y ork, 1977 ;
42. Sorel, Georges, Reflecții asupra violenței , Editura Incita tus, 2003 ;
43. Surowiecki, James, Înțelepciunea mulțimilor , Editura Publica, București
2011 ;
44. Tilly, Charles, From mobilization to Revolution , Random House, New Y ork,
1978 ;
45. Tisseron, Serge, Psihologia jocurilor video , Editura Trei, București, 2010 ;

ARTICOLE, PUBLICAȚII, LUCRĂRI DE CERCETARE
1. ***2013 Data Breach Investigations Report, Verizon Communication Inc,
New York, 2013 ;
2. ***2014 Data Breach Investigations Report (DBIR), Verizon
Communication Inc, New York, 2014 ;
3. ***4 Days in August Strategic Review into the Disorder of August 2011
Final Report March 2012, Metropolitan Police Service , London, 2012 ;
4. ***72% of Online Adults are Social Networking Site Users , Pew Research
Center’s Internet & American Life Project,Washington, 2013 ;

262
5. ***Bullying at School and On line – An Education.com Special Edition ,
American Association of School Administrators, Alexandria, SUA, 2009 ;
6. ***Consumerlab New ways to play games Exploring changing video gaming
behaviors An Ericsson Consumer Insight Summary Report March 2014,
Ericsso n AB, Stockholm, 2014 ;
7. ***Dimensiunea socială a Strategiei EUROPA 2020 Raport al Comitetului
pentru Protecție Socială , publicat de Oficiul pentru Publicații al Uniunii
Europene, Luxemburg, 2011;
8. ***Ghidul Solicitantului Condiții Specifice – DMI 6.3. – „Promovarea
egalității de șanse pe piața muncii”, Ministerul Fondurilor Europene,
București, 2014 ;
9. ***Global and regional estimates of violence against women. Prevalence
and health effects of intimate partner violence and non -partner sexual
violence, World H ealth, Organization, Geneva, 2013 ;
10. ***Grupurile vulnerabile și economia socială. Romi și femei în dificultate.
Manual de intervenție, Editura Expert, București, 2011 ;
11. ***Les enfants au bord du gouffre. Rapport commun sur les nouvelles
estimations du nombre d'orphelins et cadre d'action, UNAIDS, UNICEF și
USAID, 2004 ;
12. ***Memphis PD:Keeping ahead of criminals by finding the “hot spots”
IBM Smarter Planet Leadership Series Report, IBM Corporation, New York,
2011 ;
13. ***Net Losses: Estimating the Global Cost of C ybercrime Economic impact
of cybercrime II , Editura Center for Strategic and International Studies,
Washington, 2014 ;
14. ***Open Your Eyes There is no excuse for elder abuse Report , HSE Elder
Abuse Services, Naas, Irlanda, 2012 ;

263
15. ***Raportul celei de a 4 -a ediții a Conferinței mondiale asupra femeii de la
Beijing, septembrie 1995, Anexa II, Platforma de acțiune , publicat de
Națiunile Unite, New Y ork, 1996 ;
16. ***Raportul UNICEF asupra violenței în școli Violența în școală , Editura
Alpha MDN, București, 2006 ;
17. ***Revera Report on Ageism , Revera and the International Federation on
Ageing, Mississauga Canada, 2012 ;
18. ***Social media and mobile Internet use among teens and young adults
Final Report Pew Research Center’s Internet & American Life Project,
Washington, 201 0;
19. ***Stolen Intellectual Property Harms American Businesses Says Acting
Deputy Secretary Blank , The Commerce Blog , U.S. Department of
Commerce, Washington, 2011 ;
20. ***Studiu la nivel național cu privire la implementarea ordinului de
protecție – Legea 25 din 2012 , finanțat de Open Society Institute și
coordonat de Asociaț ia Transcena, cu sprijinul Centrului FILIA, GRADO,
CPE, ARTEMIS Cluj, ALEG, Fundaț ia Sensiblu, Asociației FRONT și
Asociaț iei ANAIS, București, 2013 ;
21. ***Tackling violence in schools. High-Level Expert meeting co -organised
by the Government of Norway, the Council of Europe and the UN Special
Representative of the Secretary -General on Violence against Children,Final
Report of the meeting , published by Council of Europe, 2011 ;
22. ***The Annual Cyber bullying Survey 2013 , Ditch The Label, Brighton UK,
2013 ;
23. ***The Six Grave Violations Against Children During Armed Conflict: The
Legal Foundation , published by Office of the Special Representative of the
Secretary -General for Children and Armed Conflict, New York, 2013
24. ***Too Often in Silence: a report on school based violence in West and
Central Africa, UNICEF , 2010 ;

264
25. ***Video games boost visual atten tion but reduce impulse control în
ScienceDaily , Society for Personality and Social Psychology, Rockville,
august 2013 ;
26. ***Violence Against Children in West and Central Africa, United Nations ,
2005 ;
27. ***Violence in the City Understanding and Supporting Community
Responses to Urban Violence , The World Bank Social Development
Department Conflict, Crime and Violenc e Team, 2011 ;
28. ***Violența asupra persoanelor vârstnice , Consiliul Național al Persoanelor
Vârstnice, București, 2009 ;
29. ***Virtual violence ii , Part II: Primary -aged children’s experience of
Cyberbullying, Beatbullying Rochester House, London, 2012 ;
30. Ancuța , Monica (coord.) , Stop violența în familie. Cunoaștere, prevenție,
intervenție , Program de informare realizat de Asociația Lumen și Centrul
Social pentru Ocrotirea Femeilor Victime ale Violenței Domestice, Direcția
Generală de Asistență Socială și Protecț ia Copilului, Editura Lumen, Iași,
2005 ;
31. Anderson, Craig, Heat and violence. Current directions în Psychological
Science, 10(1), Washington, 2001 ;
32. Archard, David Will iam, Children’s Rights în Stanford Encyclopedia of
Philosophy,Summer Edition 2011 , Center for the Study of Language and
Information , Stanford University , 2011 ;
33. Bailey, Kira; West, Robert; Andrerson, Craig, A negative association
between vi deo game experience and proactive cognitive control în
Psychophysiology , vol. 47, p. I , New York, 2010 ;
34. Bandura, Albert, Social cognitive theory of mass communication în Media
effects , Editura LEA, New Jersey, 1994 ;

265
35. Bădescu, Ilie, Frica și comunismul. Cont ribuții asupra Revoluției din
decembrie , în Sociologie Românească, vol 1 -2, Asociația Română de
Sociologie, București, 1990 ;
36. Benkler, Yochai, From Consumers to Users: Shifting the Deeper Structures
of Regulation Towards Sustainable Commons and User Access, Federal
Communications Law Journal, vol . 52, Washington, 2000 ;
37. Besse, Jean Marc, L'espace: espace politique et paysage familier , în
Rencontres de l'espace public , Lille, 2006 ;
38. Blumer, Herbert , Outline of collective behavior , în Readings in Collective
Behav ior, Chicago, 1969 ;
39. Boyanowsky , Ehor , Climate, Aggression and Crime: Worrisome
implications of the Ecs -TC Syndrome for a Changing Environment , School
of Criminology, Simon Fraser University, Burnaby , Canada, 2007 ;
40. Brown, Joshua L.; Lantieri, Linda; Aber, J . Lawrence, The Resolving
Conflict Creatively Program: A School -Based Social and Emotional
Learning Program în Joseph Zins, Roger Weissberg, Margaret Wang,
Herbert J. Walberg, Building Academic Success on Social and Emotional
Learning: What Does the Resear ch Say?, Teachers College Press, Columbia
University , New York, 2004 ;
41. Buhaug, Halvard, Climate not to blame for African civil wars , în The
Proceedings of the National Academy of Sciences of the USA , Washington,
2010 ;
42. Challita, Khalil; Farhat, Hikmat, Combi ning Steganography and
Cryptography : New Directions ., în International Journal on New Computer
Archite ctures and Their Applications, vol. 1, nr.1 , The Society of Digital
Information and Wireless Communications, Honk Kong, 2011 ;
43. Chelcea, Septimiu, Piramida fricilor sociale în România de ieri și de azi , în
Revista Punctul Critic nr.3 , Editura Niculescu, București, 2011 ;

266
44. Chelcea, Septimiu, Piramida fricilor sociale . Fricile sociale în Româ nia – o
schiță psihosociologică, în Sociologie Românească, vol. VII, nr . 4, Asociația
Română de Sociologie , București, 2009 ;
45. Deliu, Adela, Ideologia globalizării – repere teoretice , în Revista Sfera
Politicii , nr. 163, 2011 ;
46. Dill, Jody; Anderson, Craig, Effects of Frustration Justification on Hostile
Aggression , în Aggressiv e Behavior , volume 21 , New York, 1995 ;
47. Donnerstein, Edward; Wilson, David W., Effect of noise and perceived
control on going and subsequent agressive behaviour , în Journal of
Personality and Social Psychology, 34(5 ), Washington, 1976 ;
48. Dorvil, Henri, Ouvrag e recensé : Jean -Claude Chesnais. Histoire de la
violence (en Occident de 1800 à nos jours) , Paris, Éditions Robert Laffont,
Collection Les hommes et l’histoire , 1981, 436 p, în Nouvelles pratiques
sociales , vol. 1, nr. 1 , Les Presses de l’Université du Q uébec à Montréal ,
Montreal, 1988 ;
49. Duvvury, Nata; Callan, Aoife; Carney, Patricia; Raghavendra, Srinivas,
Intimate Partner Violence: Economic Costs and Implications for Growth
and Development , World Bank, 2013 ;
50. Florian, Gheorghe, Prevenirea violenței în spo rt, în Revista de criminologie,
de criminalistică și de penologie, nr. 4/2006 , Societatea Română de
Criminalistică și de Criminologie, București, 2006 ;
51. Fox, Jesse; Bail enson, Jeremy N.; Tricase, Liz, The embodiment of
sexualized virtual selves: The Proteus effect and experiences of self –
objectification via avatars , în Computers in Human Behavior 29 , 2013;
52. Gerbner, George, Growing Up with Television: The Cultivation Perspective,
în Media Effects , Editura LEA, New Jersey,1994;
53. Hazlett -Stevens , Holly, Agorapho bia, în J. E. Fisher și W. T. O’Donohue,
Pract itioner’s guide to evidence -based psychotherapy, Springer, New York,
2006 ;

267
54. Hegenbart, Christine, Semantic Matter NATO, Cyberspace and Future
Threats , NATO Defense College Research Division, Rome , 2014 ;
55. Hollan d, Norman N., The Internet Regression, in Psychoanalytic Studies (an
e-journal) , Institute for Psychological Study of the Arts, University of
Florida, 1996 ;
56. Horstmeyer Roarke; Assawaworrarit Sid; Yang, Changhuei, Reconfigurable
random bit storage using pol ymer -dispersed liquid crystal, arXiv.org,
Cornell University Library, 2014 ;
57. Horstmeyer Roarke; Judkewitz, Benjamin; Vellekoop, Ivo M.;
Assawaworrarit, Sid; Yang, Changhuei, Physical key -protected one -time
pad, în Scientific Reports 3 , Nature Publishing Gr oup, 2013 ;
58. Jewell, R. Todd; Moti, Afsheen; Coates, Dennis, Violence and A ggression in
Sporting Contests: Economics, History and Policy , Springer Publishing, New
York, 2011 ;
59. Kamp, Karl -Heinz, NATO’s 2014 Summit Agenda Research Paper , NATO
Defense College Res earch Division, Roma, 2013 ;
60. Katz, Elihu, Lazarsfeld’s map of media effects , în International Journal of
Public Opinion Research , vol.13, n o.3, Oxford University, 2001 ;
61. Kenneth, George ; Gergen, Mary ; Justrans , Sylvie, Psychologie Sociale ,
Edition Etudes Vi vante s, Montreal, 1992 ;
62. Krug EG et al., eds , World report on violence and health , World Health
Organisation, Geneva, 2002 ;
63. Kuo, F.E.; Sullivan, W.C., Agression and violence in the inner city effects of
environment via mental fatique , în Environment and Beh avior, 33(4), Utah,
2001 ;
64. Last, Cadell, Globa l Brain and the Future of Human Society , în World
Future Review , 2014
65. Levine, Judah, The Impact of Leap Seconds on Digital Time Services, în
ITU News Magazine, no. 7, 2013 ;

268
66. Livingstone, Sonia (coord.) , EU kids online: final report , EU Kids Online,
London School of Economics & Political Science, London, 2011 ;
67. Lock, Russell; Cooke, Louise; Jackson, Tom , Online Social Networking,
Order and Disorder, Electronic Journal of e -Government , volume 11 , issue
2, 2013 ;
68. Mari n, Ion, De la satul global la satul mondial? , în Revista de Studii Media,
nr. 2, editată de Fundația România 2000 și Universitatea HYPERION, 2013 ;
69. Mascheroni, Giovanna (coord.) Net Children Go Mobile Cross -national
comparisons.Report D3.3, Università Catto lica del Sacro Cuore, Milano,
2014 ;
70. Mathiesen, Thomas, The Viewer Society Michel Foucault's Panopticon
Revisited , in T heoretical criminology : an international journal 1(2), Sage
Publications, London, 1997 ;
71. Mazurana, Dyan; Carlson, Khristopher, The girl chi ld and armed conflict:
Recognizing and addressing grave violations of girls’ human rights, United
Nations Division for the Advancement of Women , 2006 ;
72. Mc Combs, Maxwell , News influence on our picture of the world în Media
effects , Editura LEA, New Jersey, 1994 ;
73. Milgram, Stanley, The Experience of Living in Cities , în Science , New
Series, vol. 167, no. 3924, New York, 1970 ;
74. Rieffel, Remy, Efectele mass media , în O introducere în presa scrisă și
vorbită (Claude Jean Bertrand, coord.) , Editura Polirom, Iași, 1999 ;
75. Romano, Michela; Osborne, Lisa A.; Truzoli, Roberto; Reed, Phil,
Differential Psychological Impact of Internet Exposure on Internet Addicts,
PLoS ONE 8(2): e55162, MIT, United States of America, 2013 ;
76. Rubin, Alan M. , Media uses and effects. A uses a nd gratifications
perspective , în Media effects , Editura LEA, New Jersey,1994 ;

269
77. Sacco , Dena T.; Argudin, Rebecca; Maguire, James; Tallon, Kelly, Sexting:
Youth Practices and Legal Implications, Berkman Center for Internet &
Society, Harvard University, 2010 ;
78. Salathé, Marcel; Q Vu, Duy; Khandel wal, Shashank; Hunter, David R., The
dynamics of health behavior sentiments on a large online social network ,
EPJ Data Science , 2013 ;
79. Sargent, S.L.; Zillmann D.; Weaver III, J.B., The Gender Gap in the
Development of Te levised Sports , în Journal of Sport and Social Issues
22(1) , 1998 ;
80. Schweingruper , David ; Wohlstein , Ronald, The Madding Crowd goes to
School: Myths about crowds in Introductory Sociology Textbooks în
Teaching Sociology 33(2) , Valdosta State University , 2005;
81. Sehlmeyer, Christina; Schöning, Sonja; Zwitserlood, Pienie; Pfleiderer,
Bettina; Kircher, Tilo; Arolt, Volker; Konrad, Carsten, Human Fear
Conditioning and Extinction in Neuroimaging: A Systematic Review , în
Journal of the Public Library of Science , vol. 4, partea a 6 -a, San Francisco,
2009 ;
82. Sherrod, D. R. ; Moore, B.S., Environmental noise, perceived control and
agressio n, în Journal of Social Psychology, 109, Routledge, New York,
1979 ;
83. Simister, J.; Van de Vliert, E., Is there more violence in very hot weather?
Test over time in Pakistan and across countries worldwide , în Pakistan
Journal of Meteorology, 2 (4), Islamabad, 2005 ;
84. Sinescu, Călin, Spațiul public al comunicării politice , în Sfera Politicii , nr.
11/2009 ;
85. Sînzianu, Simona Gabriela, Violența în familie, prezentată în presa din
România , Editura Lumen, Iași, 2006 ;

270
86. Sîrbu, Ioan, Etologie (biologia comportamentului animal), Suport de curs și
seminarii , Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu , Facultatea de Științe,
catedra de ecologie și protecția med iului, 2013 ;
87. Stanciu, Ion -Aurel, Fizionomia psiho -socială a terorismului contemporan,
în Colocviu Strategic, nr.19/2004 , Universitatea Națională de Apărare
Centrul de Studii Strategice de Apărare și Securitate, București, 2004 ;
88. Stănciugelu, Ștefan, Paradig mele violenței Note de curs , Școala Națională
de Studii Politice și Administrative , Facultatea de Științe Politice, București ;
89. Stoian, Cătălin, Terorismul în spațiul cibernetic. Forme și posibilități de
contracarare a acțiunilor teroriste cibernetice , în Revista Infosfera, Studii
de Securitate și Informații pentru Apărare , anul 1, nr.1, MApN, București,
2009 ;
90. Taylor, Peter Murray , The Hillsborough Stadium Disaster, Interim Report,
Inquiry by THE RT HON LORD JUSTICE TAYLOR , London, 1989 ;
91. Traciuc, Vasile , Mo dalități de transmitere a știrilor în radio , în Manual de
jurnalism , vol. I, Editura Polirom, Iași, 1997 ;
92. Tyrer, Harry W., Cyber -Terrorism , în Science and Technology of Terrorism
and Counterterrorism, Second Edition , CRC Press, Boca Raton, S.U.A.,
2009 ;
93. Van den Broeck, Wouter; Gioannini, Corrado; Gonçalves Bruno;
Quaggiotto, Marco; Colizza, Vittoria; Vespignani, Alessandro, The
GLEaMviz computational tool, a publicly available software to explore
realistic epidemic spreading scenarios at the global scale , în BMC
Infectious Diseases , vol. 11, 2011 ;
94. Văduva, Gheorghe (coord.) , Terorismul Dimensiun e geopolitică și
geostrategică. Războiul terorist. Războiul împotriva terorismului , Ministerul
Apărării N aționale, Statul Major General, Academia de Înalte Studii
Militare, București, 2002 ;

271
95. Voicu, Bogdan (coord.), Renunțarea timpurie la educație, posibile căi de
prevenire, raportul studiului „Soluții eficiente pentru prevenirea
abandonului școlar: costuri și mecanisme” realizat în perioada iunie 2009 –
decembrie 2009 , Editura Vanemonde, București, 2010 ;
96. Vokey, Megan; Tefft, Bruce; Tysiaczny, Chris, An Analysis of Hyper –
Masculinity in Magazine Advertisements , în Sex Roles Journal, vol. 68,
Issue 9 -10, Springer Publishing, New York, 2013 ;
97. Zafiu, Rodica, Paradoxuri ale limb ajului agresiv , în Revista România
Literară , nr. 48/2000, București, 2000 ;
98. Zillmann D.; Bryant, J.; Sapolsky, B.S. , The Enjoyment of Watching Sports
Contests, în Sports, Games, and Play: Social and Psychological Viewpoints ,
Editura Lawrence Erlbaum Associa tes, New Jersey, 1989 ;

DICȚIONARE, PERIODICE, ARTICOLE DE PRESĂ
1. ***Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, Societatea
Biblică ;
2. ***Larousse, Dicționar de Media , Editura Univers Enciclopedic, București,
2005 ;
3. ***Larousse, Dicționar de S ociologie , Editura Univers Enciclopedic,
Bucure ști, 1993 ;
4. ***Revista de Asistență Socială , Universitatea București Facultatea de
Sociologie și Asistență Socială, nr. 4/2012, Editura Polirom, Iași, 2012 ;
5. Comșulea, Elena, Dicționarul uzual al limbii române , Editura Paralela 45,
Pitești, 2008;
6. Harris, Shane, Laboratorul social , în Foreign Policy România , București,
august -septembrie 2014 ;
7. Magnier, Mark, In southern India, relatives sometimes quietly kill their
elders , Los Angeles Times, ediția din 15 ianuarie, 2013;

272
8. Popescu, Cristian Florin, Dicționar de Jurnalism, Relații Publice și
Publicitate , Editura Niculescu, București, 2007 ;
9. Popescu -Neveanu, Paul, Dicționar de Psihologie , Editura Albatros,
București, 1978 ;

RESURSE INTERNET
1. http://adevarul.ro/educatie/sc oala/studiu -unicef -19-copiii -romani -nu-merg –
liceu -In-10-ani-rata-abandonului -scolar -s-ar-putea -tripla –
1_54101d6e0d133766a80379f1/index.html;
2. http://bbc.co.uk/news/science -environment -23538771 ;
3. http://bearmarketreview.wordpress.com ;
4. http://collectedcinema.b logspot.com ;
5. http://consilr.info.uaic.ro/uploads_lt4el/resources/pdfromInternet_evolutie_p
erspective.pdf;
6. http:// dailyrecord.co.uk ;
7. http://democraticunderground.com ;
8. http://derekhaines.ch ;
9. http://dictionary.reference.com/browse/scam;
10. http://en.wikipedia.or g/wiki/Head -mounted_display ;
11. http://en.wikipedia.org/wiki/Sensorama;
12. http://en.wikipedia.org/wiki/Videoplace;
13. http://etd.lsu.edu/docs/available/etd -07022006 –
123237/unrestricted/Hayes_dis.pdf ;
14. http://europa.eu/rapid/press -release_IP -14-142_en.htm;
15. http://in digogo.com ;
16. http://itcmedia.ro/pagina -de-facebook -este-spatiu -public -o-spune -un-
tribunal -din-romania/ ;
17. http://kotaku.com/5918193/tomb -raider -creators -are-no-longer -referring -to-
games -attempted -rape-scene -as-an-attempted -rape-scene;

273
18. http://kudika.ro ;
19. http:/ /lab501.ro/stiri/intel -prezinta -portretul -gamerului -roman;
20. http://mediafax.ro ;
21. http://mobygames.com ;
22. http://mpdacademy.com/criminology.php;
23. http://netaddiction.com/cybersex -cyberpron/;
24. http://nobullying.com ;
25. http://ortodoxia.md ;
26. http://os.typepad.com ;
27. http://paginadecultura.ro ;
28. http://psychology.about.com/od/cognitivepsychology/a/left -brain -right-
brain.htm;
29. http://r -a-b-m.blogspot.ro/2011/06/african -metal -scene -kenya –
botswana.html;
30. http://rakista.com ;
31. http://ro.saferpedia.eu/wiki/Cyberterorism;
32. http://ro. saferpedia.eu;
33. http://safernet.ro/noutati.html;
34. http://sensorama3d.com ;
35. http://sorinovidiuanghel.blogspot.ro/2009_04_01_archive.html;
36. http://telegraph.co.uk ;
37. http://usun.state.gov/briefing/statements/223124.htm;
38. http://voices.yahoo.com/music -health -benefit s-harmful -effects –
2189003.html;
39. http://werd.com ;
40. http://windows.microsoft.com;
41. http://www. radiofxnet.ro ;
42. http://www.apti.ro/strategia -CoE-guvernanta -Internetului;

274
43. http://www.bitdefender.ro/news/hartuirea -online -un-fenomen -care-
afecteaza -89-dintre -copii -arata-un-studiu -bitdefender -2227.html;
44. http://www.bloomberg.com/news/2014 -08-29/next -u-s-bank -bailout -could –
come -after-a-cyber -terror -attack.html;
45. http://www.centrulfilia.ro/index.php/documente/comunicate -de-presa/172 –
2014 -studiu -privind -prevalenta -violentei -impotriva -femeilor -in-europa –
romania -tara-unde -victimele -nu-au-incredere -in-institutii;
46. http://www.cna.ro/ -Consiliul -.html;
47. http://www.cna.ro/IMG/pdf/3.comparatii_canale220109.pdf;
48. http://www.cna.ro/IMG/pdf/9.analiza_publicitate_220109.pdf;
49. http://www.cna .ro/IMG/pdf/Lista_statiilor_principiul_must_carry_04.02.14.
pdf;
50. http://www.cna.ro/IMG/pdf/Statistica_SITE -3.pdf;
51. http://www.coe.int/t/e/integrated_projects/democracy/02_Activities/15_Euro
pean_School_Charter/;
52. http://www.dailymail.co.uk/news/article -21317 99/Children -grow -addicted –
online -porn-sites-Third -10-year-olds-seen-explicit -images.html;
53. http://www.descopera.ro/dnews/11531317 -un-studiu -realizat -pe-femeile –
pasionate -de-jocuri -video -arata -cum-ne-modifica -identitatea -digitala –
perceptia -despre -propria -persoana;
54. http://www.escapistmagazine.com/news/view/128976 -The-Stanley -Parable –
Maker -Promises -to-Change -Racist -Image ;
55. http:// www.foxcrawl.com ;
56. http://www.gandul.info/it -c/profilul -gamerului -roman -tanar -nocturn –
perfectionist -sociabil -si-bine-informat -12105520;
57. http://www.hadopi.fr/actualites/reponse -graduee/point -presse -chiffres -cles-
de-la-reponse -graduee;
58. http:// www.hotforsecurity.com/blog/one -in-four-19-year-olds-in-the-u-s-
face-tight-parental -control -online -2922.html;

275
59. http://www.la -loi-hadopi.fr/procedure -hadopi.html ;
60. http://www.lagaceta.com.ar ;
61. http://www.mediafax.ro/cultura -media/efectele -negative -ale-mass -media –
cresterea -ratei-sinuciderilor -si-a-agresivitatii -copiilor -10655296;
62. http:// www.megariopreto.com.br ;
63. http://www.merriam -webster.com/dictionary/hippie ;
64. http://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_78170.htm ;
65. http://www.numerama.com/m agazine/28843 -hadopi -86-dossiers -transmis -a-
la-justice.html;
66. http://www.paginademedia.ro/2013/12/estimare -piata -romaneasca -de-
publicitate -ar-urma -sa-creasca -cu-19-in-2014/;
67. http://www.paginademedia.ro/2014/02/publicitatea -tv-1-peste -un-milion -de-
reclame -la-mancare -si-la-medicamente -intr-un-an-orange -vodafone –
cosmote -si-romtelecom -cele-mai-promovate -marci -pe-tv-anul-trecut;
68. http://www.politiaromana.ro/violenta_in_familie.htm;
69. http://www.polygon.com/2013/6/25/4464820/saints -row-4-refused –
classification -in-australia -due-to-alien;
70. http:// www.real -web.ro ;
71. http://www.rfi.ro/articol -stiri-politica -42096 -scandalul -care-zguduie -lumea –
virtuala -programul -spionare-prism;
72. http://www.salvaticopiii.ro/upload/p0002000100000002_Studiu%20 –
%20abuzul%20si%20neglijarea%20copiilor.pdf;
73. http://www.securitatea -informatiilor.ro/tipuri -de-atacuri –
informatice/programe -de-tip-spyware/;
74. http://www.telegraph.co.uk/technology/vid eo-games/10472696/Women –
gamers -aged-over-35-outnumber -men.html;
75. http://www.theguardian.com/technology/2014/mar/05/south -park-stick-of-
truth-game -censored -europe;
76. http://www.tineriimpotrivaviolentei.edumanager.ro/;

276
77. http://www.tnooz.com ;
78. http://www.unicef.r o/media/violenta -impotriva -copiilor -o-problema –
globala/;
79. http://www.yoda.ro/jocuri/studiu -intel-gamerul -roman -e-un-tip-sociabil –
perfectionist -dar-somnoros.html;
80. http://www4.law.cornell.edu/uscode/18/2256.html;
81. http://ziare.com ;
82. https://www.securitysummit.i t/upload/file/Atti/22.03.12_JART%20ARMIN.
pdf;