Locul muzicii in programele radio actuale Prof.univ. drd . :George Onofrei Absolventa: Stanciu Ana-Maria -Bucuresti , 2017- Cuprins INTRODUCERE… [616298]

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Drept, Jurnalism, Psihologie și Științe ale Educației
Departamentul de Jurnalism
LUCRARE DE LICENȚĂ
Titlul lucrării :
Locul muzicii in programele radio actuale
Prof.univ. drd . :George Onofrei
Absolventa: Stanciu Ana-Maria

-Bucuresti , 2017-

Cuprins

INTRODUCERE
CAPITOLUL I MUZICA IN PRIMII ANI AI RADIOULUI
1.1Prima transmisie
1.2Societatea Romana de Radiodifuzare
1.3Momentele istorice ale radioului-muzicii
CAPITOLUL II MUZICA SI EVOLUTIA TEHNOLOGICA
2.1Istoria platanelor-softuri-prelucrare voce
2.2Primele mixere dedicate pentru Dj- istoria
2.3Evolutia echipamentelor de Dj in sfera Hip-Hop-ului si inventia
scratchingului
2.4Muzica contemporana ai anilor 80'-2017
CAPITOLUL III CUM INFULENTEAZA MUZICA PE CARE O
ASCULTAM – PERSONALITATEA SI COMPORTAMENTUL
NOSTRU
3.1De ce ascultam muzica -Metodologie de sondaj
3.2Muzica si programarea subconstientului
3.3Conceptul de rezonanta
CONCLUZII
ANEXE<POZE
BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I
MUZICA IN PRIMII ANI AI RADIOULUI

1.1 Prima transmisie
Lista stațiilor radio în limba română
RomâniaPubliceRRA · RRC · RRR · R3N · RRM · RRI
Radio Antena Brașovului · Radio București · Radio Cluj · Radio
Constanța · Radio Craiova · Radio Iași · Radio Reșița · Radio Târgu
Mureș · Radio Sighet · Radio Timișoara ·Radio Vacanța
Private · Europa FM · Uni-Fun Radio · Radio Contact · Radio 21 · Kiss FM · Digi
FM · PRO FM · Info Pro · Radio Guerrilla · Radio ZU · Realitatea FM · News
FM
BBC România · RFI România · Național FM · Romantic FM · Gold FM · Magic
FM · Vibe FM · OneFM · Itsy Bitsy · Student: [anonimizat] · Focus FM
LocaleRadio Galaxy · Radio Transilvania · Mix FM · Smart FM · Radio Sud-Est · Radio
V oces Campi · Radio Campus · Radio V ox T · Impact FM
MoldovaPubliceRadio Moldova · Radio Moldova Internațional · Radio Moldova Tineret
PrivateRadio Chișinău · Kiss FM · PRO FM · Radio 21 · Fresh FM · Radio
Noroc · Jurnal FM · Vocea Basarabiei · BBC România · Delta RFI · Publika
FM · MUZ FM

Radiofonia românească a debutat în 1908 prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanta, aparținând
Serviciului Maritim Român.
În anul următor marina militară a instalat trei posturi la Călărași, Giurgiu și Cernavodă. În 1912, din pricina
întreruperii totale a legăturilor telefonice și telegrafice prin fir, România a fost în pericol de a nu comunica cu
aliații săi.
Cu concursul inginerului Vintilă Brătianu, inginerul Emil Giurgea a reușit să instaleze în Parcul Carol I un post de
emisie-recepție de 12 kW. De energia electrică necesară s-a ocupat inginerul Dimitrie Leonida. Până în 1928, în
România fuseseră instalate numeroase posturi de radiocomunicații.
În 1921, dintr-o initiațivă guvernamentală, s-a înființat o rețea de posturi radiotelegrafice care acoperea teritoriul
țării.
Între 1925 – 1928, un grup de radioamatori al cărui inițiator a fost( Dragomir Hurmuzescu 1865 – 1954) au militat
pentru înființarea postului național de radiodifuziune. Profesorul Hurmuzescu a creat, la sfârșitul anului
1924, Asociația Prietenii Radiofoniei , în cadrul Institutului Electrotehnic, înființat tot de el.
Din inițiativa acestui grup s-a deschis în 1920 un curs de radiocomunicații la Universitatea București . În anul
1925 s-au înregistrat progrese importante în domeniul telefoniei, telegrafiei fără fir și radiofoniei.
La 19 noiembrie 1925, ora 15, în cadrul expoziției Luna Bucureștilor, a fost efectuată prima emisiune în llimba
română cu un post de tip Levy de 50 de wați, efectuată de inginerul C. Cottescu, cu un program de divertisment.
În 1927, profesorul Dragomir Hurmuzescu emitea de două ori pe săptămână, pe lungimea de undă de 350 de
metri, emisiuni pentru 2000 de abonați.

Constituirea Societății
La sfârșitul anului 1927, se pun bazele legale ale constituirii primei societăți naționale de radio din
România, cu capital majoritar de stat, Consiliul de Miniștri declarând constituită Societatea de Difuziune
Radiotelefonică din România (art.2 din Jurnalul nr. 2915/ 22 decembrie 1927 al Consiliului de Miniștri).
Prima Adunare generală a Societății de Difuziune Radiotelefonică are loc la 17 ianuarie 1928. Societatea
va fi înregistrată oficial la tribunal în martie 1928.
La 7 aprilie 1928, Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România comandă la firma Marconi's
Wirelles Telegraph Company Ltd. din Londra un post de emisie cu o putere de 12 kW și cumpără imobilul
din Str. General Berthelot nr. 60, unde își instalează sediul central, și un teren de 10 ha situat în comuna
Băneasa, unde se instalează o antenă puternică.
În aceste condiții a fost posibilă prima emisiune a postului Radio Romania, joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17,
pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,15 kw. Emisiunea a fost deschisă de profesorul
Hurmuzescu în calitate de președinte al Consiliului de Administrație. A urmat un program muzical, știri de
presă, s-au recitat versuri, s-a transmis un buletin meteorologic, știri sportive. În zilele următoare, emisiuni
similare au fost transmise între orele 17.00 – 19.00 și 20.30 – 24.00, programul îmbogățindu-se cu noi
rubrici.
În dezvoltarea Radiodifuziunii Române trebuie menționată și contribuția adusă de inginerul Gheorghe
Cartianu (1907-1982), angajat al Societății de Radiodifuziune, Studioul București și la stația de
emisie Otopeni (1933 – 1934), profesor la Institutul Politehnic București , membru corespondent
al Academiei Române . El a participat la realizarea primelor studiouri de radiodifuziune din București, a
stației Bod, a efectuat emisiuni experimentale și a contribuit la realizarea primelor radiorelee românești
precum și a stației de emisie Tâncăbești (1949).
Stroe și Vasilache – „Alo, alo, aici e Radio”
La început, la Radio București lucrau 17 persoane. Printre ele: inginerul Emil Petrașcu – Director
Tehnic, Domnica Păun Ghițescu – Șefa Secretariatului General, Margareta Marinescu – prima
crainică, Radu Vasilescu – crainic sportiv.
Pentru ca publicul să aibă acces la acest nou mijloc de comunicare, se propune în acea perioadă scăderea
taxelor la importul de aparate de radio. Programele se dezvoltă considerabil și datorită instalării unui nou
emițător de 12 KW la Băneasa. În ciuda dificultăților tehnice, numărul orelor de emisie crește în fiecare an:
de la 305 în 1928, la 2200 în 1929, 2264 în 1931; 2936 în 1932 ; 3250 în 1933; 3517 în 1934.
Canale actuale
În 1996, dupa modelul Radio France, se decide reorganizarea programelor de emisie, înființându-se trei
canale naționale: România Actualități , România Cultural și România Tineret, 11 redacții specializate și
un "Departament al Posturilor Teritoriale și Locale ". Pe 24 martie 1997 începe să emită Radio România
Muzical.]
Din anul 2000 începe modernizarea unor echipamente specifice. Începe digitalizarea posturilor regionale.
Cabinele de emisie și de producție din str. General Berthelot sunt de asemenea digitalizate. Încep sa fie
date în folosință emițătoare noi FM, banda vest.
La finele anului 2003, Radio România Internațional își diversifică formulele de transmisie, devenind parte
a unei rețele internaționale de emițătoare (transmisie prin satelit, via Internet în formulele real audio și
audio la cerere, transmisie terestră în FM și AM prin parteneriat cu posturi de radio private, posibilități de
recepție prin telefonie mobilă și Wi-Fi);
Din 1 octombrie 2004 Radio România Tineret dispare din FM și se transformă în Radio3Net, emițând
exclusiv pe internet la www.radio3net.ro. După dispariția prematură a directorul acestui canal, Florian Pittiș,
programul Radio3Net adaugă numele actorului în denumirea sa. În 2005, dupa emisia pe internet a unora

dintre canalele sale, Radio România începe să-și difuzeze programele în sistemul digital DAB-T în
București și împrejurimi.
In prezent Radio România emite pe trei posturi naționale: Radio România Actualități, Radio România
Cultural și Antena Satelor. De asemenea, există Radio România Internațional 1 (în limba română) și Radio
România Internațional 2 (în 10 limbi străine).
Regional, funcționează 9 canale: Radio București, Radio Cluj, Radio Constanța, Radio Craiova, Radio Iași,
Radio Reșița, Radio Timișoara și Radio Târgu Mureș) și un canal dedicat exclusiv muzicii clasice – Radio
România Muzical. Mai există două posturi pe internet: Radio3Net și Radio România Junior (pentru copii și
tineret).
1.2 Societatea Română de Radiodifuziune în prezent

Pe 17 iunie 1994 se votează Legea 41, privind organizarea și funcționarea Societății Române de
Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune , prin desființarea Radioteleviziunii Române .
Obiectul de activitate
Este stabilit prin lege, și constă în:
•Realizarea programelor de radiodifuziune în limba română, în limbile minorităților naționale sau în alte
limbi, cu scop informativ, cultural, educativ și de divertisment
•Difuzarea programelor prin stații de emisie și linii pentru transmiterea programelor, aflate în proprietate,
sau prin închirierea rețelelor de telecomunicații audiovizuale, radioelectrice, inclusiv prin satelit, cablu sau
alte mijloace tehnice
•Organizarea și realizarea, în studiourile proprii sau în colaborare cu alți parteneri interni sau externi, de
programe radiofonice, înregistrări pe discuri, pe suport magnetic, necesare programelor proprii și pentru
schimb cu organizatii similare din țară și din străinatate sau pentru valorificare
•Desfășurarea activității de impresariat pentru propriile formații artistice, organizarea de concerte, festivaluri
și spectacole cu public, precum și concursuri cu formații artistice proprii sau în colaborare cu alți artiști,
inclusiv concursuri și jocuri de inteligență sau de noroc, încheierea de contracte cu artiști și impresari
români sau străini, pentru emisiunile, concertele și spectacolele pe care le organizează, plătind onorarii și
efectuând încasări în condițiile legii
•Realizarea de activităti publicitareprin emisiunile și publicațiile proprii, pentru beneficiari din țară și din
străinătate
•Organizarea activității de documentare în problemele specifice, editarea și transmiterea spre difuzare a
programelor, materialelor publicitare și a altor publicații legate de activitatea radiofonică
•Realizarea de emisiuni în sprijinul procesului de formare a tineretului sub aspect instructiv-educativ, moral-
religios și patriotic, în colaborare cu persoane juridice de drept public, persoane juridice de drept privat și
persoane fizice
•Efectuarea activității de cercetare si proiectare, precum și de lucrări specifice tehnicii audio, pentru nevoile
proprii sau ale altor beneficiari din țară sau din străinătate, urmarirea rezultatelor cercetării științifice și
valorificarea acestora în condițiile legii, promovarea progresului tehnic și știintific în activitatea societății
•Efectuarea direct, în condițiile legii, în domeniul de activitate, de operațiuni de comert exterior și de plăți în
lei și în valută
•Organizarea coproducțiilor cu parteneri externi în domeniul unor programe radiofonice și realizarea
producției, prelucrării, schimbului, exportului și importului de filme ori programe pentru programele de
radiodifuziune
•Reprezentarea în relațiile cu organismele internaționale de profil la care România este parte, încheierea
convențiilor și stabilirea relațiilor de colaborare cu organizațiile de radiodifuziune și de televiziune din alte
țări

•Realizarea și trimiterea în străinatate, în vederea difuzarii, potrivit acordurilor încheiate cu organizații
similare, a programelor radiofonice
•Organizarea de schimburi de realizatori de emisiuni și de corespondenți cu organizații de radiodifuziune
din alte țări, oferind posibilitatea unei informări reciproce directe asupra realităților din România și din țările
respective
•Păstrarea și arhivarea înregistrărilor audiovizuale și a documentelor care prezintă interes pentru
patrimoniul național
•Orice alte activități stabilite potrivit legii.
Activități conexe
Oferta Radio România este completată de Agenția de Presă RADOR, Editura Casa Radio, Târgurile
Gaudeamus (Târgul Internațional Gaudeamus – Carte de învățătură, Târgul Gaudeamus – Carte școlară și
Caravana Gaudeamus, care cuprinde: Gaudeamus Craiova, Gaudeamus Cluj-Napoca, Gaudeamus Sibiu,
Gaudeamus Timișoara și Gaudeamus Mamaia, și formațiile muzicale radio: Orchestra Națională Radio,
Corul Radio, Corul de Copii Radio, Orchestra de Camera Radio, Big Band Radio, Orchestra de Muzică
Populară Radio și Cvartetul „Voces”.
Agenția de presă RADOR A luat ființă în anul 1990. Redacția RADOR monitorizează informații apărute în
limba română și în 15 limbi străine: din audiovizual – 57 de posturi de radio și de televiziune, precum și din
presa scrisă – 150 de ziare, agenții de presă de pe toate continentele. Publică știri, interviuri, analize,
comentarii grupate în fluxuri de știri politice, economice, științifice, precum și în buletine specializate:
„România văzută din străinătate”, „Români de pretutindeni”, „Revista presei internaționale”, „Economia
mondială”, „Economia românească”, „Cei 27 pentru Europa”, „Balcanii și Marea Neagră”, „Universul
Științei”, site-ul RADOR.
Gaudeamus – Noblețea lecturii Radio România se implică activ și direct în susținerea pieței românești de
carte, lansând un concept original – «manifestarea formativă de piață». Târgul Internațional Gaudeamus –
Carte de învățătură este în prezent cel mai important eveniment de tip expozițional din România, dedicat
cărții și educației (din anul 2001 figurează în calendarul târgurilor de carte realizat la Frankfurt). Conform
aprecierilor profesioniștilor domeniului și ale jurnaliștilor, Târgul Gaudeamus poate fi cotat drept unul dintre
primele 10 evenimente de acest gen din Europa, din punctul de vedere al anvergurii și al valorii pieței astfel
create. Târgul Gaudeamus – Carte școlară oferă un cadru adecvat pentru analiza, selecția și achiziționarea
materialelor educaționale necesare în noul an școlar. Caravana Gaudeamus cuprinde: Gaudeamus
Craiova, Gaudeamus Cluj-Napoca, Gaudeamus Sibiu, Gaudeamus Timișoara și Gaudeamus Mamaia.
Editura Casa Radio Editura Casa Radio valorifică sistematic arhivele scrise și sonore ale Societății
Române de Radiodifuziune. Menirea acestui serviciu editorial al Radioului public constă în relevarea unei
tradiții autentice în domeniul publicisticii radiofonice, prin valorificarea unui impresionant patrimoniu
arhivistic scris și sonor, în readucerea în circuitul public, prin editări, a materialului documentar ce reflectă
tendințele culturale și profesionale actuale din jurnalismul audiovizual. Producția Editurii Casa Radio
cuprinde colecțiile: „Biblioteca Radio“, cu seriile „Magister“, „Tezaur“, „Repere XXI“ și „Manifest“, „Radio
Prichindel“, „Lada de zestre“, „Biblioteca de poezie românească“, completate cu înregistrări din Fonoteca
de Aur, colecții de CD-uri cu înregistrări de teatru radiofonic.
Teatrul Național Radiofonic Prima emisie de teatru radiofonic a avut loc la 18 februarie 1929, când s-a
transmis, în direct, piesa într-un act “Ce știa satul” de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Teatrului
Național Maria Filotti și Romald Bulfinski. Teatrul Radiofonic a devenit „scena acustică” a întregii țări, cu cel
mai numeros public, unic în peisajul mass-media cultural și artistic

1.3Momentele istorice ale radioului-muzicii
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune. Istoria noastră
modernă s-a auzit întâi la radio
„Alo, Alo, aici Radio București !” – cu aceste cuvinte a început la 1 noiembrie 1928 difuzarea
primei emisiuni a Societății de Difuziune Radiotelefonică, de atunci radioul public emis
neîntrerupt afirmându-se ca promotor și susținător al culturii și valorilor, al spiritului civic și
coeziunii comunitare. În prezent, Radio România înseamnă șapte posturi naționale, opt
posturi regionale, o agenție de presă, șase formații muzicale, o editură și un târg de carte.
De-a lungul timpului, numele instituției s-a schimbat datorită evoluției
radioului public și a regimurilor politice care au condus țara. Astăzi, radioul
public, care a revenit la denumirea Societatea Română de Radiodifuziune
pe care a avut-o și între anii 1936-1948, este un serviciu public autonom
de interes național, independent editorial, cu atribuții de informare,
educație și divertisment.
Radio România “ține pasul cu viața”
A reușit să demonstreze publicului că este o alternativă solidă la oferta pieței comerciale și se luptă
în fiecare minut de emisie să promoveze valorile într-un mod nou, atrăgător și pentru publicul nou,
dar și pentru cei mai fideli ascultători. Iar până acum, conform sondajelor de audiență, și-a
demonstrat sloganul “Ține pasul cu viața”, pentru că, nu-i așa?, Ce rost are să te numești un radio
public și să-i vorbești publicului, dacă publicul nu te ascultă?
Radio România este cel mai ascultat radio, pentru că a știut să arate că nu este radio învechit și că
audiența se poate face și altfel. Iar acum, la 85 de ani, promite “Știri și muzică – mai mult decât te
aștepți”.
La aniversarea a 85 de ani de radiofonie românească, Radio România înseamnă șapte posturi
naționale, opt posturi regionale, o agenție de presă, șase formații muzicale, o editură și un târg de
carte.
Radio România își deschide porțile și își invită ascultătorii vineri 1 noiembrie, între orele 9 și 17, și
sâmbătă 2 noiembrie, între orele 9 și 14, la intrarea Radio România din strada Temișana, pentru a
vizita Agenția de presă RADOR, posturile Radio România 3Net „Florian Pittiș”, București FM,
Antena Satelor, Studioul 31 al Radio România Actualități, Studioul "Mihai Zirra" al Redacției Teatru
Radiofonic și Sala Radio.

Radioul – creator și martor al istoriei
La 22 decembrie 1926, se constituia Societatea de Difuziune Radiotelefonică, sub conducerea
marelui inginer profesor Dragomir Hurmuzescu, părintele radiofoniei din România.
Echipamentele tehnice erau oferite de celebra casa Marconi din Londra.
La 1 noiembrie 1928, prima emisiune oficială transmisa de Radio România a început cu
cuvintele: „Alo, Alo, aici Radio București !”, apoi în discursul inaugural prof. Dragomir Hurmuzescu
afirma: "În curând, radiofonia va deveni criteriu de judecată a gradului de dezvoltare a unui popor ".
A urmat un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit ca
fiind ''un suflet nou'', s-au difuzat muzică de dans, informații din presă, buletine meteo și stiri
sportive.
Emisiunile erau coordonate de un consiliu condus de D. Hurmuzescu, din care faceau parte I. Al.
Brătescu-Voinești, Dimitrie T. Alesseanu și Mihail Jora. Dupa doar câteva zile a apărut primul
număr al revistei Radiofonia, publicația oficială a societății.
Primul sediu a fost în Strada Fântânii, General Berthelot de astăzi , la numărul 60, o veche casă
boierească, cu un singur etaj și o scară monumentală de stejar, la parter erau Direcția și un studiou
mic, în care se făceau și audițiile de probă.
La începutul anului 1929, revista Radiofonia își informa, cu entuziasm, cititorii: “ Luni, 18 februarie,
se joacă în studioul Societății Române de Radiodifuziune, din strada General Berthelot, delicioasa
comedie, într-un act, intitulată Ce știa satul, de V. Al. Jan, cu concursul eminenților artiști ai Teatrului
Național: Doamna Maria Filotti și domnul Romald Bulfinski ”. Era debutul emisiunilor de teatru
radiofonic care au devenit repede unele dintre preferatele publicului.
În același an, au început și emisiunile pentru copii, prima emisiune s-a numit „Ora copiilor”, a avut
loc prima transmisiune directă de la Opera Română cu „Aida” de Giuseppe Verdi și apoi prima
transmisie în direct a unui concert, de la Ateneul Român.
Anii 30 au adus primele reportaje și interviuri radiofonice, marile personalități publice au ținut
prelegeri, s-au făcut primele cursuri de limba franceză și emisiuni dedicate străinătății, în franceză și
germană.
În 1932 dirijorul Mihai Jora înființa Orchestra Radio care avea să intre în circuitul stagiunilor publice
chiar în același an și se inaugura studioului mare de concerte din Strada General Berthelot,
construit de arhitectul G. M. Cantacuzino și ing. Liviu Ciuley.
La 25 decembrie 1932 se difuza prima transmisie de la Patriarhie , cu pastorala Patriarhului Miron
Cristea, iar un an mai târziu era transmis pentru prima dată î n direct meci de fotbal – jucau echipele
României și Iugoslaviei.
La șapte ani de la prima transmsie, în 1935, numărul abonaților radio din România atingea 1 % din
populație, în capitală și în orașele mai mari, radioul intrase în modă.
În același an intra în funcțiune stația de la Bod, pusă pe picioare de însuși Marconi, părintele oficial
al radioului. Bod avea să devină cea mai importantă stație de radio din România, cu cel mai puternic
emițător din sud-estul Europei, locul prin care treceau toate comunicațiile radio de la conducere

către popor. Au vrut să pună mâna pe ea legionarii și naziștii, a fost apărată, bombardată și
ocupată. Stația de radioemisie de la Bod a înseamnat chiar istoria radioului în România.
La microfonul radioului s-a lansat și Maria Tănase, la 20 februarie 1938, acompaniată de taraful
Ion Matache din Argeș, apoi a susținut în direct un program la emisiunea Ora satului, cu mai
cântece românești, și a început să facă înregistrări pentru emisiunile radio.
Radioul a reușit să emită în permanență
La 10 februarie 1938 se instaura dictatura regală și noul regim aducea și restructurări în programele
de radio și în administrarea societății. Casa Regală a României se bucurase de o prezență
apreciabilă în programele de radio ale vremii, iar Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) îi fuseseră
dedicate zile speciale în emisiuni, dar Regele Carol al II-lea a avut începând de atunci cea mai
consistentă prezență la radio.
În 21 septembrie 1939 opt legionari înarmați pătrund în sediul Societății Române de Radiodifuziune
și anunță la microfon uciderea primului ministru Armand Călinescu . Radioul va transmite apoi în
direct funerariile primului-ministru.
În noaptea de 30 august 1940, după Dictatul de la Viena, prin care România a fost silită să cedeze
aproape jumătate din teritoriul Transilvaniei către Ungaria horthystă, la radio a vorbit însuși Mihail
Manoilescu, ministrul de externe, cel care făcuse tratativele. „ N-am mai auzit așa ceva, un om
plângând la microfon. Un ministru !“ – povestea peste ani inginerul Paul Știubei. Apoi o înregistrare a
clopotelor bisericilor transilvănene, care a fost însă cenzurată de către Palatul Regal la numai 10
minute de la începere.
În 21 ianuarie 1941 se declanșează rebeliunea legionară și Societatea Română de Radiodifuziune
se militarizează, iar armata cucerește pe rând posturile de la Băneasa, București și Bod, care se
aflau sub ocupație legionară. În vară, începe difuzarea emisiunilor specifice războiului: „Ora
răniților“, „Ora ostășească italo-română“, „Ora ostașească germană-română“.
La sfârșitul anului 1941, sub conducerea dirijorului si compozitorului Ion Croitoru, se înființează
Corul Radio, prima formație corală a radioului public.
După izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și mai ales după intrarea României în război, în
iunie 1941, radiodifuziunea și-a creat ca măsura de precauție o rețea de posturi experimentale pe
unde scurte de 75 w în diferite puncte ale țării. Postul „Radio Moldovița” înființat în 1944 a fost
singurul post teritorial care a funcționat în timpul regimului antonescian ca principal post de
propagandă românească și anti-propagandă sovietică.
În aprilie 1944 are loc din nou evacuarea societății în zona Predeal, Timiș, Brașov, Bod, după
aprobarea prealabilă a Marelui Stat Major, dar emisiunea a continuat prin punerea în funcțiune a
posturilor pe unde scurte la Sinaia în vila generalului Gh. Rasoviceanu, la Palatul Regal Peleș și
Piatra, într-un imobil din spatele vilei lui Antonescu de la Predeal.
În 23 august 1944, radioul public a difuzat mesajul regelui către țară și proclamația
guvernului. Comunicatul Regelui Mihai a fost imprimat la Palatul Regal, pe disc de ceară. Discul a

fost transportat apoi la sediul Radiodifuziunii din Str. Nuferilor și de aici, mesajul sonor a fost
transmis prin cablu telefonic, la Stația Bod, iar de la Bod, l-a auzit toată țara.
A doua zi locațiile posturilor SRR au fost atacate concomitent de armatele germane: postul de la
Bod a fost asediat timp de 7 ore , iar cel de la Băneasa a fost cucerit și eliberat abia pe 29 august.
Sediul central din Str. General Berthelot nr. 60 a fost bombardat și distrus în întregime, dar
emisiunea a continuat să fie transmisă din studiourile de ajutor din zona Bod – Brașov până la 28
august când un atac de 20 de avioane, care au aruncat 70 de tone de bombe, a scos din funcțiune
postul Radio România.
Până la construirea noului sediu, dat în folosință parțial în 1947, Radio
România își va continua activitatea din studiourile improvizate în câteva
imobile din București și în Liceul "Sfântul Sava".
În 1945 Tribunalul Poporului, însărcinat cu anchetarea și condamnarea prezumtivilor criminali de
râzboi, cere SRR textele conferințelor radio rostite de mari personalitati politice, între care Ion
Antonescu și Mihai Antonescu, doctori, generali, ingineri și profesori, și începe epurarea
personalului Societății.
Inaugurarea oficială a sediului radioului public a avut loc în 1952, însă ansamblul de clădiri a fost
terminat abia în 1960, ultima dată în folosință fiind Sala de Concerte.
În 1956 apare Televiziunea Română, cu care Radio România fuzionează, formând împreună
instituția numită Radioteleviziunea Română.
Începând din anii 1950 emisiunile sunt dedicate în special hotărârilor Biroului Politic al partidului,
naționalizării, colectivizării, aniversărilor legate de Armata Roșie, problemelor economice ale
socialismului în URSS, prieteniei româno-sovietice sau cu celelalte state socialiste. Încep și
emisiunile de teatru radiofonic, se difuzează concerte de muzică clasică și emisiuni de inițiere
muzicală.
În anii 1960 și 1970 sunt tot mai multe emisiuni culturale, muzicale, de literatură română și
universală, de poezie și teatru, sunt prezente cele mai cunoscute nume ale culturii românești, se
transmit Jocurile Olimpice. Abundă emisiunile dedicate lucrărilor Partidului Comunist și educației
politice, iar emisiunile, inclusiv cele pentru copii, descriu " viața fericită, dragostea nețărmuită față de
partid și patrie și elanul participării la măreața opera de făurire a societății socialiste ".
În momentele critice ale istoriei, stația Bod a avut un rol covîrșitor. Dacă n-ar fi funcționat la
cutremurul din 4 martie 1977, haosul și panica ar fi pus stăpînire peste români. „Imediat după seism
am fi vrut să transmitem, dar n-aveam ce. Bucureștiul tăcea. Abia pe la ora 23, la două ore după
catastrofă, s-a transmis un comunicat oficial. Apoi, numai muzică simfonică" povestestea unul dintre
inginerii care lucrau la Stația Bod.
În anii ’80, Radioteleviziunea, aflată sub controlul direct al statului din 1948, în urma decretului de
naționalizare, începe să resimtă acut presiunile statului. În 1985, din ordin de partid, sunt desființate
studiourile teritoriale de radio. Programul 1 și Programul 2 își reduc emisia la 18 ore pe zi fiecare, iar
Programul 3 la 11 ore.

Din data de 22 decembrie 1989, accesul în clădirea Radiodifuziunii și chiar și între diferite etaje ale
acesteia se realiza pe baza unor parole zilnice.
În 22 decembrie 1989 la ora 12:27, Radiodifuziunea Română transmite primul mesaj al
revoluționarilor din capitală . În aceeași noapte, la îndemnul cetățenilor, studiourile teritoriale își
reluau rând pe rând activitatea.
Radioul se desparte de Televiziune
Din iunie 1994, conform Legii nr. 41, Radioteleviziunea Română se scindează în Societatea
Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune care devin servicii publice
autonome, de interes național și independente editorial.
După doi ani se reorganizează programele de emisie: Programul I devine Radio România
Actualități – post de informație cu emisie 24 h/zi, Programul II devine Radio România Cultural – post
cu emisiuni de literatură, teatru, știință, cultură muzicală și muzică simfonică, operă, corală etc,
Programul III își schimbă numele în Radio România Tineret – post dedicat tinerei generații. Se
înființează 11 redacții specializate și un "Departament al Posturilor Teritoriale și Locale" și se
hotărăște înființarea celui de-al patrulea post al Radiodifuziunii: Radio România Muzical.
În 1997 se înființează Editura Casa Radio care publică CD-uri, cărți și materiale proprii
radiodifuziunii.
Din anul 2000 radioul întră în alta epoca tehnologică, începe modernizarea echipamentelor și
digitalizarea și se inaugurează Camera știrilor, echipată cu un sistem computerizat care asigură
conectarea la fluxuri informaționale, selectarea rapidă a știrilor și accesarea în timp real.
Din 2003, rețeaua de corespondenți externi ai Radio România acoperă principalele capitale ale lumii
și zonele fierbinți sau de conflict.
Din 16 noiembrie 2004 Radio România Tineret dispare din FM și se transformă în Radio3Net, primul
post public emițând exclusiv pe internet la www.radio3net.ro, iar după dispariția fondatorului acestui
canal, Florian Pittiș, programul Radio3Net adaugă numele acestuia în denumirea sa.
În 2007 Radio România își defineste cartea de identitate în documentul numit „Misiune, Viziune,
Valori, Principii”, iar anul următor aduce schimbări și în identitatea vizuală atât la nivel de corporație,
cât și pentru 6 dintre posturile sale: Radio România și posturile Radio România Actualități, Radio
România Cultural, Radio România Muzical, Radio Antena Satelor, Radio România Internațional și
Radio România Regional .
În același an e lansat proiectul „ Apelul pentru salvarea memoriei Radioului ” susținut de peste
1.500 de personalități din diverse domenii ale vieții culturale, sociale și politice pentru transpunerea
întregii arhive a radioului public în format digital. După doi ani, la aniversarea radioului din 1
noiembrie 2009, începea digitalizarea primului document de arhiva din Fonoteca de Aur, un discurs
susținut de Nicolae Iorga în data de 24 martie 1939, fragment al conferințelor radiofonice "Sfaturi pe
întunerec". Procesul propriu-zis al digitalizării a fost însă programat să înceapă din 2010 și să se
termine 15 ani mai târziu.

La 1 noiembrie 2008, odată cu sărbătorirea a 80 de ani de radio românesc, își începe emisia primul
radio public online din lume dedicat copiilor – Kids Radio .
Un an mai tîrziu se reinaugura Sala Radio, complet renovată și recondiționată, considerată din
punct de vedere acustic cea mai bună sală de concerte simfonice din București .
România a lansat în 2009 stream-uri de muzică populară, de muzică de operă și de teatru
radiofonic, pe site-urile sale proprii, două noi site-uri: www.politicaromaneasca.ro și www.e-teatru.ro
– primul portal de teatru radiofonic din România.
Din 21 iulie 2011 locuitorii din Chișinău, Cahul, Tighina și alte câteva orașe din Republica
Moldova pot asculta emisiuni Radio România preluate de Arena FM.
Radio România este reprezentată din 2011 în structurile de conducere ale Uniunii Internaționale de
Radio și Televiziune (URTI).