Tiron Ramona -Adriana [616295]

1

UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Jurnalism

LUCRARE DE LICENȚĂ

Divertismentul emisiunii de radio

Coordonator științific:
Lector univ.dr . George Lucian Onofrei

Absolvent: [anonimizat] 201 7

2
Cuprins

Introducere……………………………………………………………………..… ……………………….. 3

Capitolul 1. Începuturile radioului ……………………………………………………………..….. ..4

1.1 Primele emisii……… …………………………………………………………………………… 4

1.2 D ezvoltarea radioului… …………………………………………………………………………. 5

1.3 Radioul în România…………………………………………………………………………………….. 6

Capitolul 2. Tipurile redacționa le radio……………………………………………………………….. 7

2.1 Știrea radio ………………… ……………………………………………………………………. 8

2.2 Interviul radio…………… ……………………………………………………………………… ..9

2.3 Relatarea radio……………… …………………………………………………………………..12

2.4 Reportajul radio…… …………………………………………………………………………… 14

2.5 Interviul………………… ……………………………………………………………………… 16

2.6 Anchetă………………………………………………………………………………….…. …….18

Capitolul 3 Studiu de caz. Divertismesntul emisiunii de radio ……………………………………….. ……….21

3.1 Frecvențe de emitere și domenii de utilizare ……………………………………………… …..21

3.2 Audiența și divertismentu l radio……………………………………………………………….. 22

3.3 Studiu de caz – Divertismentul emisiunii de radio – Radio România actualități…………….. …….. 27

Concluzii ………… ………………………………………………………………………………… 29

Rezumat……………………… …………………………………………………………………… .31

Bibliografie………………… ………………………………………………………………………32

3

Introducere

Tema aleasă pen tru această lucrare, poartă numele de “Dive rtismentul emisiunii de radio “
iar prin aceasta, voi descrie geneza radioului , de la începuturi până î n prezent .De -a lungul
timpului , radioul a suferit modificări ce au ajutat la dezvoltarea p e plan internațional , atât din punct
de vedere economic cât și social .
Am ales să vorbesc despre această temă, deoarece diverstismentul reprezintă o cale de relaxarea a
ascultătorilor, întrucât inf ormațiile circulă foarte rapid. Această lucrare evidenția ză caracteristicile ce
au ajutat la expansiunea de -a lungul anilor, câștigându -și notorietatea prin ușurință de a transmite
informațiile într -un mod rapid , folosindu -se de dezvol tarea tehnologică a vremurilor. De asemenea,
sunt cuprinse și strategiile ce me nțin publicul f idel al unui post de radio .
Ca aspecte , sunt incluse și criteriile ce trebuie îndeplinite pentru ca programul unui post de radio să
fie de încredere. Ca idee diferentiatoare a acestei lucrări este faptul că radioul este privit din prisma
unui stil d e viață , ce nu poate fi înlocuit, deoarece a stat la baza dezvoltării societății noastre .
În ceea ce privește audiența , posturile de radio abordează strategii diferite pentru a se bucura de un
real succes. Informațiile sunt aflate ‘la cald” , editate dacă este necesar, depinzând de g radul de
importanță al acestora , iar ma i apoi transmise publicului.

De câteva zeci de ani , radioul a devenit o parte import antă a societății în care trăim , încă din 1920
când a luat naștere prima stație de emisie -KDKA, în Pittsburg. Aceste capitole încadrează geneza
radioului, tipurile redacționale jurnalistice și alte caracteristice ce au rolul de a coordona și folosi
informațiile în scopul de a educa publicul, ajutându -l să își dezvolte idei și concepte referitoar e la
societatea în care trăiește. Radioul nu este doar o unealtă de informare, ci este și de relaxare. Acesta
a luat naștere din dorința oamenilor de a -și petrece timpul într -un mod cât mai relaxant cu putință.În
prezent, radioul este ascultat acasă, în tr afic dar și în aer liber, având oportunitatea de a se deconecta
de la un mediul stresant cotidian prin divertismentul oferit.În acest domeniu, libertatea de mișcare
este foarte importantă pentru a transmite informațiile cât mai rapid cu putință.
Gestionare a fiecărui detaliu implică foarte multă muncă , respectiv documentare , montaj și
furnizarea informației finale.Această lucrare prezintă evoluția radioului, concepte și factori sociali,
psihologici, lingvistici și decizionali.Rolul mass -mediei este vital în educarea publicului, oferind
informații reale , pe care clasă politică încearcă să îl deformeze în cele mai multe cazuri.
De asemenea, evidențiez faptul ca radioul a devenit de -a lungul vremii una dintre uneltele
principale ale mass -mediei, fiind omni prezent în viață cetățenilor, având factor decizional din punct
de vedere rațional al informațiilor pe care le interpretăm voluntar sau involuntar.

4

Capitolul 1 Inceputurile radioului
1.1-Înființarea radioului

De mai bine de un deceniu, radioul reprez intă o sursă foarte importantă prin care noi ne informăm .
Cu ajutorul acestuia, ascultătorii își pot creea opinii mult mai ușor , dezbatatand în orice colț al
lumii o problemă generală sau complexă, pentru a se intergra mai bine în societate.

Radioul a luat naștere datorită expansiunii tehnologice , fiind necesar ca informațiile să se transmită
rapid, în timp real . Radiourile sunt raspandide în toate colțurile lumii, fiind atât de diversificate și
complexe . Însă scopul radioului nu e doar de a informa , ci de a fi ș i un factor de divertisment.
La jumătatea secolului XIX , James Clerk Maxwell lansează teoriile undelor electromagnetice, iar
ceva timp mai târziu , acestea au fost confirmate de Heinrich Hertz, demonstrând că undele
magnetice există , aceast ă aciun e având loc în 1886.
De la această demonstrație, a luat naștere epoca radioului . Guglielmo Marchese Marconi, din
Bologna, a început experimentarea transmiterii undelor electromagnetice fără fir, prin codul morse .
Prima realizare a fost transmiter ea peste Canalul Mânecii a undelor radio, 1899,iar doi ani mai
târziu aceste unde au fost trans mise peste Atlanticul de Nord.

5

Nikola Tesl a, inventatorul de drept al radioului
Cu patru ani in fata lui Marconi, N. T esla a cre at radioul in teorie .
A realizat aparate care produceau între 15000 și 18000 de cicluri electromagnetice pe secund ă, in
1891 si a afirmat ca se pot folosi in telecomunicatii , transmitandu -se mesaje fara fir.

A considerat ca unde le hertzine sunt o pierdere de energie, astfel, a folosit unde longitudinale.
Bineinteles, a existat un proces prin care s -a incerc at demonstrarea apartenentei ideii , insa Marconi
a castigat , 1915.
Insa cativa ani mai tarziu, in 1946 a fost declarat de catre Curtea Supremă din SUA „părinte cu
acte în regulă al radioului ”
Dezvoltarea radioului s -a întins pe o perioadă mai lungă de timp , dar care și -a pus baze solide. În
1906, Reginald Fessenden , transmis pentru prima oară voci , pe o distanță de câțiva kilimetri de
labor atorul sau din Massachusetts. Din punct de vedere acustic, calitatea nu a fost foarte strălucită ,
ulterior denumirea de “radio” a fost căpătată după multe încercări eșuate.
Dator ită puterii de transmitere a mesajelor codate, într -un timp foarte rapid, acesta a fost folosit în
armată , a fost folosit pentru a influența politic și economic. Deși sunetul nu era clar, devenise o
obișnuință dar și o comoditate de a transmite cu ușurință informațiile.

6

1.2 Dezvo ltarea radioului

Radioul s -a dezvoltat semnificativ în afara ariei primului Război Mondial . David Scarnoff a avut
un impact semnificativ asupra lumii radiolui. Acesta a descifrat timp de trei zile mesaje de la
tragedia Ti tanicului , ținând în suspans și teroare publicul.
Compania General Electric a cumpărat acțiunile compani ei Marconi, înființându -se RCA. 8XK a
fost prima emisie licențiată . David Sarnoff a afirmat cu mult timp înainte ca radiourile vor apărea
pe piața com ercială, pentru a fi utilizate de cetățeni. Harry P. Davis, vice -președintele companiei
Westinghouse a fost cel ce a a ajutat la lansarea a paratului radio în societate. Westinghouse a decis
înființarea unei stații KDKA, ce avea un transmițător mai mare, în East Pittsburgh, cu scopul de a
face profit din urmă vânzării componentelor din care er au rezultate trasmitatoarele.
Experimentul Pittsburgh a avut un real succes, astfel încât au fot creeate și alte staț ii. În 1921, New
York au fost lansate stații de emit ere, u rmate de Newark și alte orașe. Oamenii s -au entuziasmat
extraordinar de mult, iar interesul pentru radio a crescut semnificativ. La jumătatea anului 1921, s –
au emis licențe pentru 32 de stații, iar în anul următor , numărul a crescut semnificativ , la 254.

În 1922 erau atât de multe cereri pentru vânzarea receptoareler destinate populației, astfel în cât
numărul comenz ilor abia putea fi îndeplinit. Bineînțeles că au existat și probleme referitoare la
interferența și finanțare .Legea Radioului din 1912 nu specificase ce frecvențe pot fi folosite de
stațiile radio particulare, iar tuturor li sse ofereau două frecvențe, de 750, respectiv 833 kilohertzi.
Experimentând, s -a constatat că stațiile le gate prin fire pot transmite în același timp același program
.În decembrie, 1922, au fost suspendate 20 de stații de emisie, iar acesta a fost doar începutul, căci,
în decursul anului următor, au intrat în faliment 143 de stații, î n perioadă 19martie – 31iulie.

În 1927, s -a susținut un principiu important , acela conform căruia undele radio aparțin cetățenilor ,
pe baza licenței de transmise , însă pe termen scur t, pe baza aprobării oficiale a Guvernului. Șapte
ani mai târziu, a fost adoptată ,,Leg ea fede rală a comunicatiilor”. Radioul devine comercial, pentru a
putea plăti taxele și impozitele, reclama devenind o sursă importantă de venit .Stația WEAF a
vândut spațiu de emisie pentru o reclamă ce ținea 10 minute, unei companii imobiliare din Long

7
Island, c are avea spre vânzare terenuri. De atunci, radioul a fost folosit în scopuri politice,
economice și publicitare .

1.3. Radioul în România

În România, debutul radioului a fost decalat, astfel, în 1928 a avut loc prima emisiune oficială,care
a debu tat prin oratoria fizicianului Dragomir Humurzescu. Mai târziu, acesta a devenit președintele
Consiliului de Administrație al Societăti i de Difuziune Radiotelefonică. România era în plin proces
de dezvoltare radiofonica , întrucât pe 18 decembrie a fost tra nsmisă prima emisiune dedicată
umorului.

În anul următor , au putut fi ascultate transmisiile pieselor de teatru,operă c hiar și emisiuni pentru
copii. În 1930 a fost înființată Universitatea Radio, unde se țineau conferințe cu nume sonor e ale
intelectuali lor vremii. În 1933 a avut loc prima transmisie a unui meci de fotbal, între România –
Iugoslavia, însă și debutul unei mari cântărețe, Măria Tănase. În 1944, a avut loc o decădere a
radioului, distrugându -se sediul principal,armată germană având rolul princ ipal în această acțiune
devastatoare.

În 1989, radiodifuziunea a câștigat publicul prin obiectivitate.
În 2016, Radio România a celebrat 88 de ani de activitate, acesta fiind cel mai iubit radio al țării
noastre și cel mai ascultat.

______ ____________
H.Haas, Michael, Frigge, Uwe, Zimmer, Gert, Radio Management, Editură Polirom, București, 2001, p.15 -19.

8

Capitolul 2 Tipurile redacționale radio

Radioul a luat fiinta datorita unor doi oameni cu o importanta istorica de neimaginat , care au
inventat telegraful si telefonul. La inceput, telegrafele au fost radiouri , prin simplu l fapt ca erau fara
fir. Totul a ince put de la descoperirea undelor electromagnetice.
Inca de atunci , informatiile au inceput sa circule rapid.
Datorita evolutiei tehnologice, s -au implementat programe care sa atraga publicul
Radioul folosește aceleași caracteristici redacționale, că alte sisteme mass -media, i nsă acesta
cuprinde un element diferentiator, anume viteză de transmitere a informațiilor.
Elementul principal în radio este știrea, pentru că este comunicat evenimentul în timp real, făcand
ascultătorul să fi e situat în mijlocul acțiunii.

_________________
Michael H. Haas, Uwe Frigge, Gert Zimmer, Radio Management, Editură Polirom, București, 2001, p.144
https://destepti.ro/cum -s-a-nascut -radioul -o-poveste -amestecata -cu-descoperiri -stiintifice -procese -si-marketin g

9

2.1 Știrea radio

Știrea reprezintă evenimentele petrecute, cele în desfăsurare și cele ce se vor petrece int -un format
sincer.În radio,știrile sunt transmise mult mai rapid, spre deosebire de alte sisteme mass media, insă
ea trebuie să fie bine structurată pentru că ascultătorii să fie atrași sau interesați.Ea trebuie să fie
clară, concisă și să folosească termeni simpli, pentru a fi bine inteleasă, pentru a nu creeă confuzii .
David Garvey și William Rivers au afirmat că în acest canal mediatic trebuie respectate anumite
criterii pentru a evidenția calitatea unei știri.
Noutatea – această reprezintă un factor definitoriu în form area unei știri. Se relatează cele mai noi
detalii referitoare la un eveniment, o locație, deoarece radioul are funcția de a transmite informațiile
în cel mai rapid mod.
Acuratețea – reprezi nta adevărul știrii, relatând exact desfășurarea evenimentului. Da torită dorinței
de a crește audiența în scopul de a face profit, în ultimii ani, această caracteristică nu e respectată.
Proeminența – cu cât numele persoanei în cauza este mai sonor, cu atât interesul publicului crește,
iar știrea căpăta importantă. Asta înseamnă creșterea audienț ei, adică creșterea profitului.
Amploarea – știrea are un succes semnificativ atunci când sunt implicate mai m ulte persoane într -un
eveniment.
Raritatea – face referire la unicitatea evenimentului
Personalizarea – omul poate fi convins prin acțiunile celorlalți, astfel ne rapor tăm la influențarea
societății.
Concretetea – evenimentele trebuie să stârnească interes ascultătorilor care să influenteleze în m od
direct viață ascultătorilor.
Dinamismul – această caracteristică este ne cesară pentru alimentarea curiozității ascultătorilor, în
cele mai multe cazuri raportându -se la evenimente dr amatice.
Conflictul și competiția – este necesar că în radio să existe o tensiune minima atunci când se
construiește știrea pentru a atrage ascult ătorii.
Proximitatea – pentru ascultători, reprezintă un interes referitor la ce se întâmplă în apropierea de
locul în care se află, de ceea ce se întâmplă în spațiul temporl, prezentând o atracție pentru ce se
întâmplă înainte, în prezent și viitor.

10

În de finitiv, știrea trebuie să fie concisă, reală, ușor de înțeles și prezentată într -un mod cât mai
simplu cu putință pentru a fi înțeleasă se public, iar cel mai important detaliu al știrii este
actualitatea.

________________________
Citat de Vasile Traciu c, Modalităti de transmitere a știrilor în radio, în Manual de jurnalism, vol I, Editură Polirom, Iași. 1997, p.159
– 160.

11

2.2 Interviul radio

Pentru a obține informații , reporterii aplică metodă intervievării. Vasile Traciuc enumera trei
categorii prin care informațiile pot fi “culese” :

– Sursele externe, unde regăsim reporteri de teren, corspondenti și colaboratori
– Sursele externe – reprezentând agențiile de presă și alte unelte mass -media
– Surse neidentificate – formate din persoane impo rtante, oficialităti

Știrile au două forme: flash și complexe.

Știrile flash sunt scurte, de maxim 10 rânduri și că difuzare, 30 de secunde, prezentându -se strict
informațiile importante ale evenimentului.

Știrile complexe conțin principii defin itorii a unei știri dar și elemente ce induc ascultătorul la locul
acțiunii, prin noțiuni detaliate. Că durată, ajunge până la 2 minute și cuprinde inserturi, iar în cele
mai multe cazuri , răspunde la întrebarea “de ce?”

Irene Ioanescu a descris cele mai importante puncte pentru a realiză o știre corectă :
– Să fie scurte și ușor de înțeles
Sunt alcătuite astfel încât se se poată însera un interviu înregistrat al surselor. Repetarea cuvintelor
este evitată.
Cuvintele cuprinse în text trebuie să fie ușor de pronunțat
Claritatea știrilor este importantă, pentru că ascultătorul nu poate reda ceea ce nu a înțeles

Acestea trebuie să se axeze pe cele mai noi întâmplări, de aceea acțiunea se d esfășoară în prezent.

_________________________
Joanescu, Irene,Radioul modern: tratarea informației și principalele genuri informative, Editură ALL, București, 1999, p.60.

12

Atunci când se scrie o știre, se ține cont de următoarele întrebări : cin e?, ce?, cum?, de ce?”,
ținându -se cont de piramidă normală, răsturnată sau după tehnică combinată

Piramidă răsturnată

Se utilizează pentru că ascultătorii dau atenție primelor paragrafe, pentru a decide dacă subiectul
abordat prezintă un interes pentr u ei sau nu.

De asemenea, trebuie respectată regulă celor 3C: concizie,culoare și claritate și terhnica scrierii în
spirală. Introducerea este cuprinsă din următoarele reguli :
– să răspundă la cât mai multe întrebări
– să aibă o enunțare care să creeze șoc d acă persoană în cauza nu este cunoscută, nu i se specifică
numele

Cuprinsul oferă informațiile ce nu au fost regăsite în introducere. De regulă, în știrile radio, se
citează oficialitățile ce dau declarații presei sau introducându -se înregistrări ce cupr ind declarațiile,
având denumirea de inserturi.

În ultima parte a știrii, sunt cuprinse detalii nesemnificative pentru ascultător.
Echilibrul,claritatea și exactitatea reprezintă calitățile cele mai importante, în opinia lui Vasile
Traciuc.

Echilibrul este calitatea unui prezentator de a putea reda toate detaliile unui eveniment, în mod
special, cele ce stârnesc controverse.

Când facem referire la acestea, ne ghidăm după amploarea acțiunilor într -un eveniment și dacă este
posibil, după punctele de ve dere a celor implicați. Atunci când se folosesc prea multe detalii inutile
sau atunci când se utilizează punctele de vedere într -un mod excesiv, ascultătorul schimb ă sau
închide postul de radio.

Claritatea este calitatea de a transmite informații uș or de receptat ascultătorilor.
În ceea ce privește buletinul de știri și modul în care sunt ierarhizate acestea,Vasile Traciuc susține
că prezentarea în timp real asigură eficientă transmiterii mesajelor, iar înregistrarea în prealabil
încetin ește cele mențion ate anterior.

13

Buletinul informativ este prezentat de maxim doi prezentatori, cu timbu vocal distinct, fapt pentru
care se alege o voce de femeie și una de bărbat.

Oră de difuzare este un detaliu important, deoarece, în funcție de acesta, știrea poate f i modificată,
adaugandu -se dacă este ne cesar, informații adiționale .

De regulă, buletinede de lario au audiența maximă în prima parte a zilei(07:30), după prânz(16:00)
și seara|(22:00).În cazul în care sunt prezentate la alte ore, sunt considerate a fîș buletine de știri
secundare.

Buletinele de știri de la prima oră a dimineții, conțin informații despre ce s -a pretrecut cu o zi
înainte dar și cu informații primite pe parcursul nopții, ce pot fi prezentate că evenimente ce vor
avea loc în ziua cu prici nă.

În timpul săptămânii, informațiile sunt diferite și multe, având în vedere activitățile oamenilor, însă
la finalul săptămânii, cantitatea informațională scade.

____________________

STAVRE, Ion, Comunicare radio – TV, suport curs, S.N.S.P.A., p.18

14

2.3 Relatarea radio

Relatarea radio – reprezintă puntea dintre o știre și un reportaj și prezintă o prezentare mai amplă a
informațiilor, ținând cont de faptul că reporterul trebuie să își petreacă majoritatea timpului pe tere n
pentru a află cele mai importante informații de la față locului.

Melvin Mencher și Jean Dominique Boucher consideră că pentru a află o informație și pentru a o
trata că atare, avem nevoie de următoarele genuri publicistice ale relatării :

Conferințe d e presă, unde este obligatoriu să se retina numele, caliatea persoanelor ce au fost
prezente și pe cele ce au făcut parte din acea acțiune ce a avut , are și va avea loc , luându -se în
considerare temele abo rdate și răspunsurile primite .

Ceremoniile, în cele mai multe cazuri, cuprind personalități importante și se ține cont de asistentă
din punct de vedere calitativ, cantitativ și de intervenții precum preluarea cuvântului etc.

Reuniunile deliberative au că punct de plecare dezbateri și a ține piept de ciziilor dintre cei ce
participă la un eveniment , la proiecte ce urmează a fi adoptate precum și reacțiile celor aflați la
locul acțiunii.

Manifestații – se ține cont de anumite detalii precum oră, data, locul, evaluarea participanților,
sloganuri, inc idente, consecințe etc.

Evenimente neprevăzute – se prezintă cauzele, martorii, autorii și de asemenea, urmările posibile.

Cronicile pot fi legate de relatarea propriu -zisă, având în vedere relatarea narativă a evenimentelor.

Exactitatea, echilibrul și claritatea – în radio, aceste elemente sunt obligatorii, întrucât acțiunea
trebuie redata cât mai concis și textul cât mai simplu pentru a se înțelege mult mai repede mesajul,
fără alte interpretări.

Relatarea în radio cu ajutorul inserturilor face t ransmiterea informațiilor mult mai simplă și
potrivită pentru a fi percepută într -un mod corect.

15
Inerturile pot fi : off -text zgomote de fond ,efecte sonore, secvențe înregistrate .

Combinate corect, se transformă în artă. Spre exemplu, în cazul în ca re introducem vocea
interlocutorului surprinsă în cele mai diferite momente, tensiune,sau entuziasm putem concepe o
sferă potrivită pentru a creeă o cale prin care atragem ascultătorii.

Din prima frază, astultatorul își da seamă dacă dorește sau nu să con tinue cu emisiunea de radio
respectivă. Intensitatea acțiunilor sunt explicate treptat, off -textul devine o cale prin care
înregistrările brute, origina le revin la statidul inițial.

Cei ce participă la relatare, devin martori și reporteri în același t imp, ascultând informațiile ce
conțin detalii interesant e despre un anumit eveniment. Atunci când se intervievează martorii, ținem
cont și de stările lor emoționale. Relatarea cu inserturi trebuie să fie o cale de mijloc între o
emisiune ce dezbate mai mul te teme de discuții din diverse domenii ș i o emisiune de divertisment.
Redactorul și prezentatorul trebuie să ajungă la un numitor comun în ceea ce privește cursivitatea și
importantă știrilor.

Cu cât inserturile sunt mai scurte și trecerile mai directe la subiect, relatarea devine dimaminca ,
prietenoasă și interesantă. Dacă relatarea are un grad de importantă ridicat, ajunge la trei minute și
poate fi aranjant într -un mod în care să pâră mai scurt decât relatarea de două minute și treizeci de
secunde. S tructură relatării trebuie să fie bine formată pentru a menține audiența.

Structură, caracteristici și formă unei relatări :
După știre, acesta este cel mai f recvent gen jurnalistic folosit. Relatarea conține mai multe detalii de
context ce descriu mai b ine evenimen tul dar și amănunte sugestive. Se folosesc figuri de stil iar
reporterul poate trage concluzii dar își poate exprimă și părerea în legătură cu evenimentul la care ia
parte.

Când se dorește a obține informații cuprinzătoare, receptorul urmăre ște în intervalul 06:00 -15:00
relatarea postului de radio.

Relatarea este calea de mijloc dintre știre și reportaj, ce dorește expunerea promptă a informațiilor
ce sunt aflate din cadrul unui eveniment.
_______________________
Bâlbâie, Radu,Manual de j urnalism, vol. ÎI, Editură Polirom,Iași,2000,p.140 Citați de Radu Bâlbâie în op. cît. p.142 – 144.

16

2.4 Reportajul radio

Este un gen jurnalistic unde contează foarte mult experiență dar și dibăcia reporterului. Vasile
Traciuc a afirmat că reportajul este înfățișarea acțiunilor prezente dar și viitoare, care descriee o
situație, un eveniment, fapte etc.

Michel Voirol care consideră că: „ regulă de aur în reportaj este rigoarea informațiilor și scopul
redactării unui reportaj este acela de a -i face pe citi tori să vadă, să audă și să simtă ceea ce
jurnalistul însuși a văzut, a auzit și a simtit” .

Reportajul poate fi realizat în mai multe căi, ce depinde de alegerea realizatorului sau a
redactorului. Acesta gen jurnalistic este divizat în. :

Reportaj de radiojurnal – acțiunea din cadrul evenimentului este prezentată într -un mod rapid,
aducând -o în acest fel în atenția acultatorilor

Reportaqjul în direct – oferă ascultătorilor opțiunea de a ascultă în timp rea l desfășurarea
evenimentului

Reportajul în emisiune – după ce evenimentul s -a încheiat, este prezentat ascultătorilor

Reportajul în direct reprezintă cea mai bună calitate a unui post radio, întrucât este compus din
structurarea informațiilor concise într -un mod artistic.

Din punct de vedere et imologic, cuvântul „reportaj” provine din verbul francez „rapporter”,
însemnând „a raporta”, „a face o expunere”, „a povesti”. Prin urmare, reportajul descrie un
eveniment pentru numeroși ascultători, prin descrierea faptelor, acțiunilor într -un mod cât ma i
detaliat și concis posibil. Reportajul înseamnă activitate foarte multă pe teren,în scopul adunării
informațiilor importante ce urmează a f i prezentate ascultătorilor.

Reporterul trebuie să fie una cu evenimentul, să facă ascultătorul să creadă că face parte din acea
acțiune, pentru că el trebuie să fie văz și auz, descriind exact ce să întâmplă .

17
La categoria de reportaj intra si un eveniment sportiv deoarece se prezinta locul unde se desfasoara
actiunea, activitatea si atmosfera in care se afla subie ctii.
Între reportajul tipărit și cel radio, nu există deosebire, diferență este doar la tehnologia folosită
pentru produsul finit.

Transmiterea informațiilor se face în timp real, iar receptinarea lor este rapidă, fiind cu putinț ă doar
în timpul trans miterii. Când ascultătorul aude reportajul, acesta îl percepe într -un mod corect, liniar.
Nu poate interpretă diferit și ia informația că atare.

Când facem referire la reportaj, libertatea de mișcare este limitată datorită modului rapid în care se
trans mite informația, însă ce poate face ascultătorul este fie să schimbe postul r adio, fie să închidă
aparatul. De aceea, mesajele trebuie să fie scurte și la obiect, pentru a nu plistisi, irită ascultătorul.

Așa cum am menționat anterior, reportajul se împ arte în trei categorii :

– Reportajul în direct este un folos real și o calitate a radioului prin care ascultătorii sunt informați
în timp real în legătură cu un eveniment, reporterul având rolul de a aranjă informațiile astfel încât
să țină ascultatotu l în suspans pentru a -i menține interesul.
– Reportajul în radiojurnal – orice eveniment poate fi însemnat, de aceea informațiile trebuie
transmise ascultătorilor. Reporterul trebuie să scoată părțile mai puțin importante și să le lase doar
pe cele cu un caracter real ce pot avea un im pact asupra lor, a publicului.
– Reportajul în emisiune – aici, informația nu mai e transmisă rapid, ci este transmisă abia după ce
evenimentul s -a încheiat. În acest reportaj, ne bazăm pe fluență textului și montaj. Final izarea
acestor două funcții ajută la încheierea textului într -un mod profesionalist.

Reportajul radiofonic este complet atunci când îndeplinește cele trei funcții : informează
publicul, realizează un schimb de vorbe între audiența și reporter și mai ale s pune în lumina sursele.

_____________________________
TRACIUC, Vasile, Jurnalism radio , Editură Tritonic București, 2003 p. 98 – 99. Langlois, J.L. Le manuel de
journalisme radio – tele, Editions Saint – Martin , Montreal , 1989, p. 103.
VOIR OL, Michel, Guide de la rédaction, Paris, 1992, p. 52 – 55.

18

2.5 Interviul

În România, interviul este regăsit în orice emisiune de radio. În momentul în care reporterul discută
cu intervievatul, atunci este cea mai bună cale prin care se pot transmit e informațiile, fără a fi
nevoie de procesare,montaj etc., având sursă în timp real ce oferă informațiile.Este prezentat exact
așa cum s -a întâmplat, fiind un schimb de replici între reporter și persoană intervievată. Reporterul
pune întrebări invitatului sau invitaților pentru a află informații noi, utile, explicații dar și opinii
referitoare la subiectul tratat.

Interviul a debutat înaintea apariției presei scrise și este folosită în diferite domenii.
Sunt folosite diferite metode pentru a întocmi un i nteviu corect din punct de vedere etic.
Datorită influctuatiilor vocii, ascultătorii pot interpretă după bunul plac interviul radio, întrucât
simțim emoțiile intervievatului .În radio, dacă se folosește aceeași voce, ascultătorul devine plictisit
și nu m ai dorește să asculte. Astfel, metodă interviului este folosită pentru a ține ascultătorii atenți.
În funcție de tipul interviurilor și de subiectele abordate, se stabilește un public țintă.
Așadar, elementul nou, adică o voce nouă de fiecare data când se întocmește un interviu, reprezintă
un punct de atracție pentru public.

Spre deosebire de interviul tipărit unde cuvintele pot fi interpretate greșit, cel radio conferă mai
multă încredere prin simplul fapt că auzim felul în care se pronunța cuvintele, d acă este agitat când
răspunde la o întrebare, dacă este fericit sau dacă efectiv nu îl interesează subiectul abordat.
Se pot pune întrebări de încălzire,de atac, de sprijin, de relansare, cont roversă și obiecție sau
întrebări agresive.Publicul presei scrise nu este atat de numereos precum este cel al radioului.
Fiecare post de radio are un public țintă căruia i se adresează, însă ele oscilează, deoarece
ascultătorii se plictisesc repede și schi mbă canalele până găsesc ceva care să le mențină interesul.
Cu toate că posturile de radio apelează la diverse elemente, publicul nu poate fi mulțumit mereu.

__________________
Coman, Mihai, Manualul de Jurnalism, Editură Polirom, București, 1999, p.6 9-74

19

Interviul poate fi soluția prin care se pot află informații ce ajută la evoluția publicului și are efect
asupra publicului. Pune în lumina valoarea unei persoane importante, de regulă o persoanlitate.
Interviurile sunt realizate în momentul vorb irii, adică în direct sau sunt prezentate înregistrări.

* Interviul în direct:
Cea mai întâlnită metodă este aceea de a susține interviul prin intermediul telefonului, intervievatul
aflându -se în mijlocul acțiunii. Mai poate fi realizat în studio, în timpul emisiei, datorită acusticii
În ambele cazuri, interviul poate fi planificat sau nu, însă de fiecare data reporterul este informat
referitor la persoană pe care urmează să o intervieveze. Se stabilește locația unde urmează să aibă
loc interviul ș i oră.

Pentru personalitățile care acceptă mai greu să dea un interviu, acestea doresc să primească
întrebările prin fax, e -mail etc.Reporterul trebuie să se îngrijească de întrebările ce vor alcătui
interviul, deoarece primele întrebări trebuie stabili te de la bun început pentru a ține în frâu emoțiile.

Ce este important înaintea interviului ar fi faptul că locația trebuie testată inante, trebuie testată
acustică, trebuie făcute probe de microfon etc.Interviul începe cu o întrebare generală, pentru a
relaxă intervievatul. Întrebările trebuie să fie scurte și concise și este necesar să răspundă la cine, ce,
când, unde, cum, de ce.

În definitiv, interviul reprezintă un gen jurnalistic fundamental prin care obținerea informațiilor este
foarte rapidă, il ustrând schimbul de replici dintre intervievat și intervievator. Că și punct forțe al
interviului, este credibilitatea, întrucât în comparație cu cel scris, publicul nu interpretează eronat.

Interviul înregistrat
Poate fi înregistrat telefonic, pe tere n.Se poate înregistra în timpul evenimentului, realizându -se cu
precauție datorită subiecților care nu au o experiență de acest tip și este perceput că o anchetă fără
opinie, ce foloseste motivarea si diversificarea subiectului.
– Interviul realizat pe ter en ce poarta denumirea de vox -populi/ vox -pop, nu este un interviu propriu –
zis ci mai mult un sondaj de opinie referitor la diverse subiecte

20

2.6 Ancheta

Prin anchetă intelegen o investigație amănunțită, un proces prin care adunăm informații pentru a le
putea oferi publicului ascultător, cu scopul de a -i lămuri, însă nu este atât de simplu precum pare.
Anchetă implică muncă îndelungată pentru a obține informații noi referitoare la un caz care este
lăsat sub semnul întrebării.

De asemenea, are scopu l de a scoate la iveală adevaruruile mai puțin curate, ilegale aș putea afirmă.
Are scopul de a elucida enigmele societății ce este în plină dezvoltare .
Michel Voirol a afirmat ,,Dacă reportajul arată, anchetă demonstrează. Subiectul reportajului este
un spectacol. Subiectul anchetei este o problemă.”

Anchetă reprezintă un amalgam de probe, aparent nesemnificative, care strânse, pot duce la piste
interesante ce pot elucida misterul.

Că prim pas, reporterul se interesează de subiectul în cauza, prin in termediul surselor, pe care le
verifică pentru a ajunge la o informație finală.

După o verificare amănunțită, reporterul este gata să prezinte ascultătorilor informațiile obținute.
Rolul jurnalistului de anchetă nu este doar de a află informații de la s urse și de a face puțină muncă
de teren, ci de a da în vileag ilegalitățile, depășind uneori chiar și atribuțiile oamenilor legii.

Un jurnalist bun are răbdare, autocontrol și foarte mult calm, nu doar pentru că implică muncă
psihică dar de asemenea impl ică foarte muncă fizică, necesitând mult timp pentru strângerea
informațiilor.

Reporterul de investigație nu are mult timp la dispoziție în spațiul de emisie, de aceea se lucrează în
echipă în cele mai multe cazuri, fiecareuia distribuindui -se câte o anum ită zonă din sferă aleasă.

21
Un jurnalist care se respectă, nu ia mită, iar cel ce o face, nu se poate numi luptător al adevărului, ci
mai degrabă un om ce are frici accentuate.

Anchetă poate fi difuzată pe un post de radio local, teritorial sau public , având un beneficiu pentru
ascultători, în special dacă este ceva ce le -ar impacta sau influența viețile sociale.

Jacques Mouriquand a descris patru tipuri de anchetă :

– Anchetă magazin: aici sunt dezbătute și tratate informații din sferă sănătății sau cele ce se
îndreaptă spre nou. Publicul este atras de temă și de perpectiva din care este abordată această.
Prin documentarea potrivită și prin formarea unei anchete energice, se obține un efect
publicistic, ademenind publicul curios mai mult către fen omen, nicidecum pentru cazul în
speță.

– Anchetă de investigație este drumul cel mai sigur însă și cel mai dificil de urmat, pentru a -și
câștiga numele și beneficii materiale. Această anchetă necesită foarte multă investigație, foarte
mult timp dedicat ace steia și implică și foarte multe riscuri, atât pentru jurnalist cât și pentru
locurile în care acesta trebuie să activeze. Că durată, dacă este ceva complex, poate ajunge la
câteva luni, chiar ani.

Că notă distinctivă, anchetă trebuie să aibă elemente c e trebuie evaluate cu băgare de seamă.
Temă anchetei în cele mai multe cazuri este atemporala pentru că nu se ține cont de activitatea
desfășurată în prezent.

Calitatea anchetei radio este descrisă prin oralitate,concizie ritm , spontaneitate,documentar e și
alegerea subiectului.

___________________
Predă, Sorin, Tehnici de redactare în presă scrisă, Editură Polirom, 2006, p.193

22
– Alegerea subiectului – cu cât temă este mai palpitantă, cu atât valoarea materialului crește.
Subiectul trebuie să fie ales în funcție de zonă în care se află publicul ascultător, avân d sens și
rezultat.
– Documentarea -este perioadă în care reporterul trebuie să dobândească informații referitoare la
cazul care trebu ie investigat, făcându -se apel la materiale din biblioteci, statistici etc.

Că punct de informare mai poate fi luată în calcul literatură de specialitate, schimbul de opinii cu
experții din do meniu și consultarea surselor. Se alege unghiul de abordare a t emei pentru anchetă
pentru că inspiră muncă jurnalistului și ajută la concluzionarea ei.

Materialele se înregistrează în permanență, pentru a avea o dovadă de fiecare data când cineva
neagă afirmnatiile pe care le -a făcut la un moment dat, iar interviuri le cu persoanele importante ale
anchete i, devin documente neprețuite. În anchetă este folosit și interviul, indiferent prin ce
modalitate, fie el direct, telefonic sau din mijlocul acțiunii.

Redactarea scenariului de către reporter are scopul de a uni in formațiile pentru a formă un a nouă,
puternică, plauzibilă. Anchetă este difuzată în emisiunile de specialitate sau cele informative și este
mereu difuzată în orele de vârf, unde audiența este maximă.

Anchetă de acutalitate este regăsită în domeniul cot idian ce este de actualitate. Nu reprezintă
probleme redacționale, iar calitatea ei este de a transmite informațiile rapid, prin intermediul
jurnalistului. Jurnalistul trebuie să mentioneze fenomenele și declarațiile și afirmațiile p ersoanelor
implicate. Anchetă de fapt divers se rezumă la prezentarea circumstanțelor în care s -a desfășurat
acțiunea și nu pe demonstrarea vinovăției. Jurnalistul pune în lumina anumite detalii, fapt ajută la
formarea unor ipoteze . Este dinamică și trebuie întocmita corect pe ntru a nu se transforma în
ilegal, făcând referire la etică profesională.

23

Capitolul 3. Studiu de caz. Divertismesntul emisiunii de radio

3.1 Frecvențe de emitere și domenii de utilizare

Frecvențele radio au anumite unde electromagnetice care sunt cuprinse între 1 Hz și 3000
GHz. În Regulamentului radiocomunicatiilor al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor,
frecvențele de emitere sunt divizate în 12 frecvențe :
o ELF – de la 3 Hz la 30 Hz
o SLF – de la 30 Hz la 300 Hz
o ULF – de la 300 H z la 3000 Hz (3 kHz)40
o VLF – de la 3 kHz la 30 kHz
o LF – de la 30 kHz la 300 kHz
o MF – de la 300 kHz la 3000 kHz (3 MHz)
o HF – de la 3 MHz la 30 MHz
o VHF – de la 30 MHz la 300 MHz
o UHF – de la 300 MHz la 3000 MHz (3 GHz)
o SHF – de la 3 GHz la 30 GHz
o EHF – de la 30 GHz la 300 GHz
o THz sau THF – de la 300 GHz la 3000 GHz

24

Există două tipuri de modulație prin care se pot transmite informațiile:
Modulație de amplitudine – AM
Modulație în frecventă – FM

Spre deosebire de FM și AM, avem și semnale digitale transmise prin streaming sau podcasting,
adică intregistrare și redare ulterioară, ce po t atinge 1,7 Mbits pe secundă. Așadar avem emisii pe
internet dar și terestre. Frecvențele terestre sunt unice la nivel național și avem DAB (Digital Audio
Broadcasting), DRM (Di gital Radio Mondiale), SDR (standard pentru radiodifuziune prin satelit) și
HD Radio.

25

3.2 Audiența și divertismentul radio

În timpul săptămânii, oamenii sunt tentați să asculte mai mult posturile de radio spre deosebire de
finalul săptămânii, arată un studiu realizat de Insomar. Radiourile naționale au ascultători mai
numeroși în comaparatie cu radiourile locale, însă cele locale se bucură de o audiența mai mare în
față posturilor TV de același profil.

Această informație domonstraza că ascultătorilor le este mai ușor să asculte r adioul decât să
deschidă TV -ul.Radioul este ascultat de cei fără studii până la ascultătorii cu studii superioare, de la
copii cu vârste mici până la cei ce sunt trecuți de vârstă a treia.

În țara noastră, cele mai ascultate r adiouri sunt Radio Zu, Europa FM și Radio România.
Radio România se adresează publicului din mediul rural, Radio Zu celui tânăr, iar Europa FM are
un public de mijloc, adică se adresează și celor tineri dar și celor cu vârste medii. Că audiența,
radiour ile publicedin București sunt mai ascultate spre d eosebile de cele din provincie.

Dimineată, este punctul maxim al audienței, iar pe parcursul zilei, rată este de 35 % pentru toate
intervalele zilei și ajut ă ascultătorii să se relaxeze.

Publicul ascultă mai rar radio acasă, pentru că este mai mult plecat, astfel a început să fie des
ascultat în mașină. Oamenii aleg să pornească radioul atunci când au nevoie să se elibereze de stres
și o fac atunci când sunt la lucru sau acasă și au anumite atribuții de în deplinit. Ascultătorii aleg fie
posturi de divertisment, fie sportive sau muzicale. S -a demontrat că alegerea posturilor de radio este
determinată în funcție de dorințele copiilor, întrucât ei au simțul dezvoltat atunci când vine vorba de
schimbarea stări i de spirit, iar că factor decizional, adulții aleg postul radio doar în 40% dintre
cazuri.

Ascultătorii aleg să asculte știrile, posturile muzicale și de
divertisment dar și cele sportive.
Jurnalele de știri sunt prezentate în general de bărbați și se
adresează publicului cu studii superioare.

26

Programele muzicale sau de divertisment au un public cu studii medii spre superioare, iar cei ce
ascultă programele s portive, sunt ascultătorii din meriul rural, ce au un nivel de educație scăzut și că
vârstă au peste 40 de ani.

Trei treimi dintre români dețin cel puțin un apărat radio în casă, prin urmare acesta este cel mai util,
rapid și ușor mod prin care se pot af lă informații.
Românii nu consideră că radioul îi influențează în vreun fel, însă mai mult tind să creadă că TV -ul
face asta, în special emisiunile politice.

Audiența radio este asociată cu zilele săptămânii, însă televiziunea se bucură de succesul unei
audiențe mult mai crescute.

În definitiv, în timpul săptămânii audiența radioului este de 73% iar la finalul săptămânii, are 66%.
Ascultătorii sunt interesați să afle informațiile cât mai repede cu putință, mai ales în timpul
săptămânii. Am întocmit un sondaj pentru a ilustra acest fapt.

1. Fig. 1 – Nivelurile de audiență in timpul saptamanii
Audiența din
timpul
săptămânii Nr. de răspunsuri

Media

Abaterea
Standard
Câte ore
petreceți
săptămânal
ascultând
emisiuni radio?
2027 9.28 19.21
Câte ore
petreceți
săptămânal
pentru a
ascultă un 1037 5.6 7.2

27
radio doar cu
acoperire
locală?

In functie de
tipul postului
radio Nr. de
răspunsuri Media
Abaterea
standard
Cât timp
petreceți pe zi
ascultând
radio?Dar într –
o săptămâna? 1067 4.55 3.4
În weekend,
câte ore
ascultați un
post de radio ? 1704 3,14 4.05

2. Fig. 2 Ratele medii de consum radio în zile lucrătoare și de week -end, ratele medii de
consum radio pentru stații cu acoperire națională și local

Într-o zi obișnuită din timpul săptămânii, radioul este ascultat în medie 3 ore pe zi, iar la finalul
sapatamanii, scade până la 2,45 ore.

Se ascultă cel mai mult radiourile naționale, ce au o audiție săptămânala de 9,7 ore.
Posturile naționale se bucură de o audiența mai mare dato rită renumelui pe care îl au. Ascultătorii
care optează pentru un anumit post de radio, o fac pentru că se simț atrași de tipul respectiv de
divertisment. Alții se ghidează duoa beneficiile pe care le pot obține dacă ascultă un anumit tip de
radio.

Astfe l, ajungem la concluzia că radiourile aplică diferite tactici pentru a fi lideri de audiența în
radio.Persoanele din mediul rural ascultă radiouri publice în procent de 67%, spre deosebire de cei
din mediul urban, unde procentajul este de 61%
– 69% sunt a scultători cu vârste cuprinse între 23 -25 de ani
– 67.5 sunt ascultători cu vârste cuprinse între 15 -22 de ani

28
– 67.75 sunt ascultători cu vârste cuprinse între 36 -49 de ani

Cu cât ascultătorii sunt mai dezvoltați din punct de vedere intelectual, cu at ât ei aleg mai bine un
post de radio care să îi reprezinte.

Cât de cate ori ascultați ra dioul? Ascu ltă rad io Nu as cultă
Mediu urban 60,8% 39,2
rural 66,7% 32,3%
Sex masculin 64,7% 35,5%
feminin 64,5% 36,5%

Grupe
de
varstă 15 – 22 ani 68,5% 32,5%
23 – 35 ani 70,0% 30,0%
36 – 49 ani 68,7% 12,3%
50 – 64 ani 64,2% 36,8%
peste 65 ani 55.1
5,1% 44,9%

Studii cel mult 10 c lase, șc oală
profes ională 54,5% 45,5%
liceu, șc oalăpostl iceală 73,0% 27,0%
studii sup erioare 79,6% 20,4%

Regiu ne Moldova 70,1% 29,9%
Muntenia 59,2% 40,8%
Transilvan ia 64,9% 35,1%
Bucuresti 70,2% 29,8%
TOTAL 64.% 37%

3. Fig.3 Profilul socio -demografic al audie nței totale radio

Emisiunile radio sunt dezbătute la cald împreună cu apropiații, fie ele știri, r eportaje sau
documentare. Emisiunile sportive sunt cele mai dezbătute pentru că au un rol i mportant în
societatea noastră. Că divertisment și audiența, programele radio au fost împărțite astfel:

* Emisii de știri, ascultate în proporție de 73 % de către m ediul rural și urban
Bărbații sunt majoritari în ceea ce pr ivește ascultarea știrilor 75% a u un nivel scăzut al
educației, 65% ascultători cu stud ii medii.
Varstinicii sunt persoanele care fac că audiența să crească, pentru că divertismentul
emisiunilor d e radio este esențial pentru a le trece timpul mai repede și de a fi la curent cu
ce se întâmplă în jurul lor

Emisiuni de muzică și divertisment

29
Grupă varstiniclor este singură car e nu intră în categoria această. Audiența este ridicată
pentru că oamenii au nevoie să își elibereze energiile negative după o zis obositoare de
facultate, lucru etc.

Emisiuni sport
După cum am menționat anterior, ascultătorii din mediul rural, cei cu nivelul scăzut de
educație, găsesc că punct de conversație acțiunile sporti ve ce au sau vor avea loc, pentru că
acest lucru reprezintă un divertisment pentru ei, prin care își consumă timpul.
Reportajele și documentarele sunt ascultate în proporție de 28.5 atât în mediul urban, cât și
în cel rural, ascultând și cei cu studii med ii dar și superioară, iar că public țintă, facem
referire la cei cu vârste cuprinse între 23 -64 de ani .

30

3.3 Studiu de caz -Divertismentul emisiunii de radio -Radio România actualități

Prima emisie a radioului România actualități a fost pe 1 noiembrie 1928, unde a fost lansată
emisiunea “ Alo,alo, aici Radio Bucuresti” cu Dragomir Hurmuzescu afirmând : "În curând,
radiofonia va deveni criteriu de judecată a gradului de dezvoltare a unui popor”.

În 1929 au început emisiunile pentru copii, prima numindu -se “Ora copiilor”, s -a realizat prima
transmisie în direct de la Operă Română, „Aida” de Giuseppe Verdi, transmițându -se apoi primul
concert de la Ateneul Român.

Istoricul Eugen Denize scriaa scris în primul volum consacrat al isto riei SRR:
“Primele emisiuni de acest gen au loc începând din anul 1932 și sunt jurnale în limbile franceză și
engleză, difuzate înainte de închiderea emisiunii, un sfert de oră înainte de miezul noptii”

În 1938, 20 febr uarie, s -a lansat Măria Tănase.

Pe 21 septembrie 1939, opt legionari înarmați au pătruns în sediul Societătii Române de
Radiodifuziune și au anunțat în direct primului ministru Armând Călinescu. Radioul a transmis în
direct funerariile primului -ministru.

În 1941 s -a înființat corul radi o.

În 23 august 1944, radioul public a difuzat mesajul regelui către tară și proclamația guvernului.
Comunicatul Regelui Mihai a fost imprimat la Palatul Regal, pe disc de ceară. Mesajul a putut fi
auzit de toată țara pentru că a fost transmis prin cab lul telefonic, la stația Bod, iar de acolo, a putut
fi ascultat de toată România.

Radio România Actualități se bucură de un număr impresionant de ascultători, aproximativ 1,2
milioane. Acest radio primește surse materiale din taxele și impozitele pe care le plătesc cetățenii
României, donații și abonament, pentru că s -a demonstrat că oamenii au cel puțin un radio în casă.

31
Radioul are că ideal dezvoltarea societății și îmbunătățirea ei prin informațiile calitative oferite.
Prin format, postul de radio e ste responsabil de conținutul pe care urmează să îl prezinte, cu scopul
de a atrage cât mai mulți ascultători.

Enunțurile radiofonice sunt specifice prin continuitate temporală, fiind un fl ux continuu al
informațiilor. Ce predomina în acest post de radio , sunt știrile, care se bucură de atenția publicului
cuprins între vârstă de 30 -60 de ani.Radio România Actualități este a două alegere a românilor în
ceea ce privește divertismentul. Acest post de radio își menține aceeași audiența în fiecare an .

Că em isiuni de divertisment , am atatsat grilă programelor postului de radio România Actualități.

32
*

00:05 ASCULTĂ NOAPTEA
03:05 NUMAI MUZICĂ
04:51 Imnul Național
05:00 Tatăl nostru • Știri • Meteo • Sport
05:07 BUNĂ DIMINEAȚA, ROMÂNIA
07:00 RADIOJURNAL • Meteo • Sport
07:20 MATINAL
10:00 RADIOJURNAL • Meteo • Sport
10:10 PRIETENII DE LA 10
13:00 RADIOJURNAL • Meteo • Sport
13:30 PROBLEME LA ZI
14:05 LA MINUT
16:00 RADIOJURNAL
16:10 OBIECTIV, ROMÂNIA
18:00 RADIOJURNAL
18:30 INTERPELĂRI PARLAMENT ARE
19:05 MUZICA DE LA 7 SEARĂ
20:05 Antena partidelor parlamentare
20:30 LA DISPOZIȚIA DUMNEAVOASTRĂ
20:50 Noapte bună, copii!
21:05 ISTORICA
21:30 PRINTRE STELE
22:00 RADIOJURNAL • Meteo • Sport
22:20 AGENDA GLOBALĂ
23:05 TEATRU NAȚIONAL RADIOFO NIC

33

Concluzii

Cea mai esențială idee din acesta lucrare este geneza radioului, importantă pe care a căpătat -o
această in dustrie de -a lungul timpului . În prezent, radioul este indispensabil publicului, cac i fără
el, în formațiile nu ar circulă atât de rapid.

Prima circulare a informațiilor a fost prin utilizarea codului Morse, încă din perioadă celu i de-al
doilea Război Mondial. Promovarea unui post de radio într -un anumit mod, face că ascultătorii să îl
perceapă într -un anumit fel, legând astfel o relație de lungă durată cu ei.

Radioul are că punct principal, comunicarea. Prin comunicare transmitem informații folositoare
publicului, încă de la inceputuir i când se foloseau unde radio. Astăzi, publicul oferă informații pe
care ar vrea să le audă la radio.

La început , radioul nu părea a avea mult timp în care ar fi putut activă, însă în zilele noastre,
radioul este indispensabil.

Atât timp cât există publicitate, viață radioului este în siguranță, fiind teoretic și practic de nelipsit.
Studiu l de caz a dorit să sublinieze importantă divertismentului într -o emisiune de radio, scopul
fiind de a binedispune asculatatorii prin transmiterea informațiilor, emisiunilor muzicale sau de
divertisment într -un timp foarte rapid, având un rol important și audiența pe care postul de radio o
face datorită asculatorilor.

Radio România Actualități este un post de radio sponsorizat de ascultători, ceea ce înseamnă că este
extrem de apreciat, clasându -se pe locul doi, după un post de radio privat concurent.

Acest post de radio atrage ascultătorii prin tonalitatea vocii, prin temele pe care le abordează și prin
căldură pe care o emană. Radioul este singură unealtă mass media care nu distorsionează adevărul.

34
Din punctul meu de vedere, radioul este o inovați e uimitoare care a ajutat la dezvotarea societății
românești, pentru că mereu este obiectiv în ceea ce privește informațiile pe care le oferă mereu
publicului.

Audiența este factorul cauzal care duce la încălcarea principiilor jurnalistice.
Informațiile pe care le -am deschis și dezvoltat în această lucrare, evidențiază diferență dintre TV și
radio în momentul în care ne raportăm la audiența.

Că element de comunicare în masă, radioul se adresează unui număr extraordinar de mare de
oameni.

Calitatea radioului este că nu se face diferențieri între clasele sociale, nu contează pregătirea
educațională, astfel,și -a câștigat locul în viețile noastre.

35

Rezumat

În această lucrare, s -au evidențiat aspectele importante ale radi oului de la formarea lui până în
prezent.

A devenit unul dintre stâlpii de rezistentă ai mass -mediei, încă de la transmiterea codului Morse
prin unde, în perioadă celui De -al Doilea Război Mondial până acum, fiind în plin proces de
dezvoltare. Lucrarea e ste structurată în trei capitole, ficare având subcapitole, ce sunt urmate de
concluzia ei, rezumat și în cele din urmă, referințe bibliografice.

În primul capitol este descrisă formarea radioului, încă de la teoria fizicianului englez James Clerk
Maxwell, până la punerea în aplicare a teoriilor de către Marchese Marconi, care a transmis pentru
prima data în lume peste Atlanticul de nord, unde radio.

În capitolul doi, sunt prezentate tipurile redacționale ale radioului pentru realiza rea unor progra me
de calitate. Sunt descrise și explicate aceste metode.

Vorbim despre știre, anchetă, interviu, relatare și despre întocmirea unui reportaj cât mai bine
structurat, prof esional. De asemenea, sunt enunțate și impasurile pe care jurnalistul trebuie să le
depășească că un adevărat profesionist.

În capitolul trei sunt prezentate caracteristicile principale prin care radiourile se fac remarcate în
fața ascultătorilor, cum își câ știga respectul și existența. Se oferă informații referitoare modalitățile
prin care radiourile românești sunt lideri sau nu de audiență .

36
De asemenea este pus în evidență și divertismentul unei emisiuni de radio, care are scopul de a -i
distrage de la problemele cotidiene, pe care le întâmpina de -a lungul activităților pe care l e
desfășoară zilnic.

Bibliografie

Bâlbâie, Radu,Manual de jurnalism, vol. ÎI, Editură Polirom, Iași, 2000, p.140.
Bondrea, Aurel, Sociologia opiniei publice și a mass -media , Editura Fundației
Bertrand, Claude Jean , O introducere în presa scrisă și v orbită , Editura Polirom, Iași,2001
România de Mâine, București, 1997
Coman Mihai, Manualul de Jurnalism, Editură Polirom, București, 1999, p.69 -74
Coman Mihai, Introducere în sistemul mass media , Editura Polirom, Iași, 1999
Ficeac Bogdan, Tehnici de manip ulare , Editura Nemira, București, 1996
H.Haas, Michael, Frigge, Uwe, Zimmer, Gert, Radio Management, Editură Polirom, București,
2001, p.15 -19.
H.Haas, Uwe Frigge, Gert Zimmer, Radio Management, Editură Polirom, București, 2001, p.144
Joanescu, Irene,Rad ioul modern: tratarea informației și principalele genuri informative, Editură
ALL, București, 1999, p.60.
Langlois, J.L. Le manuel de journalisme radio – tele, Editions Saint – Martin , Montreal , 1989, p.
103.
Legea audiovizualului, Legea nr. 504/2002 , Monitorul Oficial al
om niei , artea , p nă la 11 iulie 2014.
Legislatia :
Legea audiovizualului nr.504 din 11 iulie 2002 cu modificările ulterioare, text în
vigoare la data de 11 iulie 2014
Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 72 din 5februarie 2003
Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale nr. 116/2002, publicată în Monitorul
Oficial, Partea I nr. 193 din 21/03/2002
Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exerc itarea demnităților publice, a
funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupțieinr. 161 din 2003,
Monitorul Oficial, Partea I, nr. 279 din 21/04/2003

37
Ordonanța Guvernului privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare nr. 137
din 31 august 2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 99 din 8 februarie 2007
Recomandarea Consiliului Europei R 2001 (6) privind prevenirea actelor de rasism, xenofobie și
intoleranță rasială în sport, adoptată la data de 18 iulie 20 01
Declarația privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice,religioase și
lingvistice, document care are drept misiune principală armonizarea socială prin eliminarea oricăror
bariere ce ar fi blocat libertățile fundamentale ale omului, ONU, 1992
Michael H. Haas, Uwe Frigge, Gert Zimmer, Radio Management, Editură Polirom,
București, 2001, p.144
Predă, Sorin, Tehnici de redactare în presă scrisă, Editură Polirom, 2006, p.193
Radu Bâlbâie în op. cît. p.142 – 144.
Runcan, Miruna, ntroducere în etica și legislația presei, Editura All Educational, București, 1998
STAVRE, Ion, Comunicare radio – TV, suport curs, S.N.S.P.A., p.18
Vasile Traciuc, Jurnalism radio , Editură Tritonic București, 2003 p. 98 – 99.
Vasile Traciuc, Modalit ăti de transmitere a știrilor în radio, în Manual de jurnalism, vol
I,EdituraPolirom, Iași. 1997, p.159 – 160.
VOIROL, Michel, Guide de la rédaction, Paris, 1992, p. 52 – 55.
http://www.cna.ro/ -Consiliul -.html
http://știri.tvr.ro/radio -românia -de-86-de-ani-în-e-misiune_52078.html#view
http://www.românia -actualități.ro/grilă
ancom.org.ro: Spectru Radio – Considerații generale
Istorie pe u nde radio , 4 octombrie 2008, Adela Cristina Teodorescu, Jurnalul Național
How the Titanic disaster pushed Uncle Sam to “rule the air” , July 7, 2011,
Matthew Lasar, Ars Technica
https://ro.wikipedia.org/wiki/Radio .
https://destepti.ro/cum -s-a-nascut -radioul -o-poveste -amestecata -cu-descoperiri -stiintifice -procese –
si-marketing
https://www.paginademedia.ro/category/audiente -radio -2/
http://www.scientia.ro/stiinta -la-minut/istoria -ideilor -si-descoperirilor -stiintifice/1404 -nasterea –
radioului.html
http://tehnium.org/wp/?p=2877
http://www.scritub.com/stiinta/fizica/Undele -electromagnetice -Poluar81593.php
http://revistamuzicala.radioromaniacultural.ro/?p=23334

38