Program de studiu: Contabilitate și Informatică de Gestiune [616236]

1

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” din TÂRGU -MUREȘ
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
Program de studiu: Contabilitate și Informatică de Gestiune

PARTICULARITĂȚI PRIVIND CALCULAȚIA COSTURILOR ÎN
DOMENIUL MEDICAL

TÂRGU -MUREȘ
2018
Absolvent: [anonimizat]:
Conf. univ. dr. Ștefan Anamari -Beatrice

2

CUPRINS

CAP.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA DE
GESTIUNE
1.1. Definirea conceptuală și obiectivul contabilității de gestiun e
1.2. Factorii care det ermină organiz area contabilității de gestiune
1.3. Funcțiile și r olul contabilității de gestiune

CAP.2. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND CALCULAȚIA COSTURILOR
2.1. Definirea calculației costurilor
2.2. Clasificarea calculației costurilor
2.3. Metoda pe comezni

CAP.3. PARTICULARITĂȚI PRIVIND CALCULAȚIA COSTURILOR LA
S.C. CLINICA SANOVIL S.R.L.
3.1. Prezen tarea general a societății studiate
3.1.1. Sistemul informațional
3.2. Indicatori economico -financiari
3.3. Determinarea etapelor calculației costurilor
3.3.1. Spitalizarări continuă
3.3.2. Spitalizări de zi

3

CAP.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA DE GESTIUNE
1.1. Definirea conceptuală și obiectul contabiliatății de gestiune
O ramur ă importantă a desfășurării activității economice , în cadrul întreprinderilor , o
constituie gestionarea resurselor (naturale, umane, financiare) și prelucrarea acestora, în scopul
obținerii unor rezultate corespunzătoare . În vederea gestionării eficiente a unei organizații ,
managerii trebuie să aibă la dispoziție un sistem informațional foarte bine dezvoltat, care să ofere
infor mații utile, rapide, clare, fără erori cu privire la situația entității.
Sistemul informațional contabil din România este format din dualismul contabil, fiind
compus din două forme de contabilitate : contabilitate financia ră și contabilitate de gestiune. Legea
contabilității nr. 82/19911, modificată și republicată, definește contabilitatea ca activitate
specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute d e persoanele juridice și fizice.
În doct rina contabilă vest -europeană dar , în special în cea franceză s -a conturat următoarea
ideea potrivit căreia contabilitatea de gestiune este „un instrument care interesează întreprinderea
în aceeași măsură ca și conta bilitatea generală, dar cu o prezentare diferită și o absenț ă de
constrângeri în proceduri.”2
Oragnizarea și conducerea contabilității financiare îndeplinește rolul de a răspunde cu
precădere evenimentelor externe ale întreprinderilor, în timp ce contabili tatea de gestiune răspunde
funcțiilor manageriale interne ale întreprinderii, pe diferite structuri organizatorice ale acesteia.
Contabilitatea finan ciară are ca obiectiv furnizarea informațiilor credibile destinate atât
managementului întreprinderii, cât și utilizatorilor externi (investitorii de capital, bancherii,
angajații, furnizorii, clienții, guvernul și instituțiile sale, publicul ), cu privire la poziția financiară,
performanța financiară și modificarea poziției financiare.
Contabilitatea de gestiu ne cunoscută și sub denumirea anglo -saxonă de contabilitate
managerială „management accounting” furnizează informații managerilor privind procesele
interne de alocare, control și utilizare a resurselor în procesul de producție și în procesul decizional .
Potrivit Institutului Contabililor de Gestiune din SUA contabilitatea de gestiune este definită
astfel: „procesul de identificare, cuantificare, colectare, analiză, prelucrare, interpretare și

1 Legea contabilităț ii Nr.82/1991, Art.2, alin.1., Publicat în monitorul oficial al României, Partea I,
Nr.454/18.06.2008
2 Cristea, H., Contabilitatea și calculațiile în conducerea întreprinderii, Ediția a II -a, CECCAR, București, pag.23,
2004

4

transmitere a informațiilor financiare utilizate de manangement pentru realizarea funcțiilor de
planficiare, evaluare și control ăn cadrul întreprinderii și pentru asigurarea utilizării și evidențierii
corespunzătoare a resurselor acesteia.”3
Contabilitatea de gestiune oferă informații confidențiale utilizatorilor interni în scopul
măsurării, analizării, administrării resurselor pe total activitate, pe produse sau servicii a volumului
de resurse destinat rezultatului final al activității. Nevoia informațiilor oferite de contabilitatea de
gestiune este una nelimitată, indiferent de tipurile și profilul entităților economice.
Organizarea și conducerea contabilității de gestiune este obligatorie și revine
administratorului sau altei persoane juridice , care este responsabilă pentru gestionarea unită ții, prin
utilizarea contu rilor specifice, prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiară sau cu
ajutorul evidenței tehnico -operative proprii.
Obiectul principal al contabilității de gestiune îl constituie calculația costurilor , care are ca
rol măsurarea rezultatelor obținute de unitatea economică în vederea producerii de bunuri
materiale, executarea de lucrări și prestarea de servicii. Între contabilitatea de gestiune și calculația
costurilor există o strânsă legătură, care nu se poate delimita cu exactitate .
Contabiltatea de gestiune formează o imagin e amplă a fiecărei activități, potrivit OMFP
1826/20034 în România , aceasta se organizează de fiecare entitate economică în funcție de
specificul activității desfășurate , având drept obiective principale următoarel e: înregistrarea
operațiunilor privind colectarea și repartizarea cheltuielilor pe destinații, respectiv, pe activități,
secții, faze de fabricație, centr e de costuri, centre de profit, după caz, precum și calculul costului
de achiziție, de producție, de p relucrare a bunurilor intrate, obținute, lucrărillor executate,
serviciilor prestate, producție în curs de execuție, imobilizărilor în curs de execuție din unitățile de
producție, comerciale, prestatoare de servicii, financiare și din alte domenii de activ itate.
Prin urmare, contabilitatea de gestiune reprezintă o componentă de nelipsit al activității de
managment din entităților economice, c are are ca scop final furnizarea informațiilor în luarea
deciziilor, prin cunoșterea costurile aferente activității desfășurate și gestionarea eficientă a
acestora .

3 Institute of Management Accou nts, Statement No1 A, New York, 1982
4 OMFP nr.1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea
contabilității de gestiune, Publicat în Monitorul Oficial al României , Partea I, Nr.23/12.01.2004.

5

1.2. Factorii care determină organizarea contabilității de gestiune
Modul de organizarea a contabilității de gestiune diferă de la o unitate la alta, în funcție de
specificul activități, alegerea metodelor și procedeelor utilizate în vederea atingerii scopului
urmăit. În acest sens, principalii factori care stau la baza organizării contabilitații de gestiune sunt
următorii:
a) profilul întreprinderii;
b) tehnologia producției ;
c) structura organizatorică ;
d) metodele și tehnicile de management adoptate.
a) Profilul întreprinderii presupune stabilirea obiectului principal al activității și orientarea
acesteia spre asigurarea resurselor materiale, umane, financiare și informaționale corespunzătoare
realizării obiectului. Obiectul profilului întreprinderii, necesită anumite procese tehnologice, care
diferă prin specificul activității de la o entitate la alta. Obiectul de activitate la societatea studiată
este activități de asistență spitalicească.
Profilul întrep rinderii infuențează în mod direct atât procesele de muncă, cât și rezultatele
diferitelor activități ale întreprinderii , cum ar fi: bunuri materiale, prestări de lucrări sau servicii,
distribuirea bunurilor etc. Remarcăm faptul că, obiectele de calculație sau purtătorii de costuri sunt
total diferitiți . Activitate a principală a întreprinderii este prestarea de servicii în domeniul medical.
b) Tehnologia producției reprezintă în ansamblu operațiile succesive la care sunt supuse
materiile prime, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor, constituind un factor important de
influență în ceea ce privește organizarea contabilității de gestiune și a calculației costurilor. Sub
influența particularităților tehnologiei producției, se stabilesc obiectele de calculație ale costurilor
și metodele de calculație aferente acestora.
c) Structura organizatoric ă a activității de producție, respectiv gruparea activităților pe
sectoare, secții, ateliere, puncte de lucru sau alte centre de cheltuieli, influențează organizarea
contabilității cheltuielilor de exploatare și a calculației costurilor. Cheltuielile de exploatare se
delimitează pe locuri de cheltuieli (secții de bază, secții auxiliare, sectorul de administrație
generală a întreprinderii, unități prestatoare de servicii, puncte de lucru etc.), după care sunt
evidenția te în conturile sintetice și analitice de gestiune. Ținând cont de acest factor , se realizează
delimitatrea centrelor de chelt uieli, respectiv centrelor de responsabilitate.

6

d) Metodel e și tehnicile de management ada ptate într-o întreprindere influențează
organizarea contabilității de gestiune, în ceea ce privește alegerea metodelor de ca lculație a
costurilor. În acest ă situație se poate aplica o metodă clasică de calculație (metoda globală, metoda
pe faze sau metoda pe comezni), care necesită două etape de calculație, anume antecalculația și
postcalculația, care sunt mai exacte, dar mai p uțin eficiente, sau o metodă modernă de tipul costului
total sau parțial , care să asigure posibili tatea previzionării și creșterii operativității informațiilor ,
în scopul folosirii lor în managementului costurilor.
Considerăm că, rolul factori lor prezentaț i este de a facilita luarea deciziei corecte asupra
tehnicii folosite în executarea lucrărilor de contabilitate de gestiune.
1.3. Funcțiile și rolul contabilității de gestiune și al calculației costurilor
Contabilitatea de gestiune, în ceea ce privește tehnic a determinării calculației costurilor în
economia întreprinderilor, îndeplinește mai multe funcții , care se regăsesc în cerințele conducerii
actuale al diferitelor activități.
O primă funcție și cea mai importantă este cea previzională, ce constă în determ inarea
costurilor și are loc sub doua forme: planificarea nivelului și structura acestora. Aceasta se
realiz ează pentru fiecare produs în patre și pentru întreaga producție programată a se fabrica de
fiecare întreprindere, astfel această activitate regăsin du-se în bugetele costurilor pe sectoare de
cheltuieli și pe purtători de costuri .
A doua funcție a contabilită ții de gestiune, o reprezintă înregistrarea analitică în mod curent
a cheltuielilor de exploatare pe o perioadă de gestiune și de calcul a indicatorilor ceruți conform
metodelor de calculație utilizați. Prin exercitarea aceste i funcții, în primul rând se determină
cheltuielile de exploatare pe purtătorii și sectoarele de cheltuieli în baza documentelor justificative,
după care are loc înregistrar ea înregistrarea acestor cheltuieli în contabilitatea de gestiune, iar în
final, se determină inficatorii efectivi impuși de metoda de contabilitate de gestiune și calculația
costurilor pentru a urmări în ce măsură au fost îndeplinite sarcinile prestabilit e.
O altă funcție a contabilității de gestiune și calculației costurilor este controlul și analiza
comparativă a nivelului și structurii cheltuielilor de exploatare și implicit a costurilor calculate pe
baza lor. Constituirea acestei funcții este condițion ată de existența celorlalte două, ea presupune
compararea costurile prestabilite cu cele efective, dacă este cazul recuperarea pagubelor și
optimizarea deciziilor pentru a preveni în viitor cauzele evenimetele nedorite.
Acțiunea de determinare a costurilor are un rol deosebit de important datorită funcțiilor pe
care le îndeplinște pentru optimizarea deciziilor în toate fazele acestuia.

7

Menținerea potențialului de producție al unei întreprinderi constă în capacitatea acesteia de
a reuși să -și recupereze cost ul valorilor de îmbunătățire fabricate, respectiv ritmul dezvoltării sale,
condiționată de diferența dintre sumele încasate din vânzarea produselor și costuriloe ocazionate
de obținerea și desfacerea acestora. Deci, determinarea costului de producție opera tivă și precise
este foarte importantă, în calitatea sa de indicator de eficiență, deoarece obținerea unor rezultate
optime este condiționată de acesta.
Rolul contabilității de gestiune într -un mediu competitiv este definit astfel: „Într -un mediu
economic concurențial, costurile au un rol important în fundamentarea deciziilor privind alegerea
regimului optim al producției și reglarea volumului său; ele constituie deci un instrumen deosebit,
care condiționează conducerea întreprinderii atât pe ansamblu cât ș i pe fiecare subdiviziune internă
a sa (secție, atelier, formație de activitate etc). ”5
Așadar, costul în calitatea sa de indicator economic și mijloc de măsurare a cheltuielilor
efectuate la nivel de întreprindere pentru obținerea și desfacerea producției , joacă în toate cazurile
adevăratul său rol în procesul decizional , doar dacă este calculat științific, în mod realist și oportun.

5 Oprea Călin, Gheorghe Cârstea , Contabilitatea de gestiune și Calculația costurilor , Genicod, București, 2002

8

CAP.2. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND CALCULAȚIA COSTURILOR
2.1. D efinirea calculației costurilor
Activitățile desfă șurate de către o întrep rindere împreună cu bunurile deținute de aceasta sau
serviciile prestate, presupune consum de resurse , care sunt purtătoare de costuri și se concretizează
prin producerea unor rezultate sau venituri .
Calculația costurilor reprezint ă totalitatea tehnicilor și procedeelor aplicate pentru
determinarea raportului dintre cheltuielile de producție și de desfacere ale întreprinderii, exprimate
în bani, într -o perioadă de timp și producția care le -a ocazionat, exprimate în anumite unități d e
măsură.
Costul și cheltuiala sunt două noțiuni distincte, care sunt componente a contabilitatea de
gestiune și care nu trebuie confundate .
Costul reprezintă echivalentul valoric al totalității factorilor de producție consumați, a
consumurilor de muncă v ie și muncă materializată, pentru producerea și distribuția bunurilor
materiale, executarea de lucrări și prestarea de servicii, respectiv legătura între consumul de
resurse și produsele obținute. Costul mai poate fi definit și ca măsura pierderii valorii monetare în
momentul consumării unei resurse.
Pentru fiecare activitate, produs sau serviciu există mai multe tipuri de costuri, deoarece
acestea se pot calcula prin diferite metode și procedee , în funcție de scopul urmărit. Din moment
ce costurile apar datorită activităților desfășurate, pentru a le cunoaște trebuie, în primul rând, să
examinăm în ce constă activitatea respectivă.
Rayburn afirmă că „ termenul de cost este utilizat, pentru măsurarea eforturilor necesare în
realizarea unui bun sau serviciu, considerând însă, că nu există un cost „adevărat” pentru un bun
sau un serviciu, există numai bunul sau serviciul respectiv și că acesta a implicat costuri diferite
pentru scopuri diferite. ”6
În ceea ce priveșt e noțiunea de cheltuială, reprezintă expresia valorică a consumului de
mijloace bănești, plăți efectuate în bani, dar numai în sens financiar. Procesul de transformare a
resurselor în scopul realizării unui bun, executării unei lucrări sau prestării de serviciu, în carul
unei organizații, poartă denum irea de consum. Consumul fiind factorul care determină dacă o
cheltuială în sens financiar constituie sau nu element de cost.

6 L. G. Rayburn, Principles of Cost Accounting: Managerial Applications, 3 -rd Edition, Irwin, 1986, pag.45, în
C.Grosu, A. Almășan, Contabilitate de ges tiune , Ed. Mirton, Timișoara, 2008, pag.33

9

De aceeași părere este și A. Cioarnă în lucrarea sa “Economie. Micro și Macroeconomie” în
care afirmă: „noțiunea de cheltuială est e conturată în teoria și practica economică drept orice
consum de muncă trecută și vie din cadrul unui anumit proces economic sau comercial legat de
schimbarea formei fizice și potențiale a elementelor consumate.”7
Rolul costului rămâne suport în luarea de ciziilor , indiferent de mod ul în care acesta este
determina t.
2.2. Clasificarea costurilor
În funcție de comportamentul lor, costurile pot fi clasificate în:
a) costuri fixe, deoarece rămân nemo dificate indiferent de schimbările apărute în
nivelul activității;
b) costuri semi-fixe, care se modifică odată cu creșterea sau scăderea nivelului
activității, dar nu proporțional ;
c) costuri semi-variabile, au o componentă fixă și una
variabilă ;
d) costuri variabile se modifică direct proporțional cu schimbările apărute în nivelul
activității;
e) costurile unitare reprezintă costurile medii pe unitatea de produs sau de serviciu
și se calculează prin raportarea costului total la numărul de unități de produs;
f) costul total se referă la suma tuturor costurilor implicate în realizarea unei
activități, furnizării unui serviciu, funcționării unui spital sau a unei secții;
g) costurile directe sunt costurile resurselor utilizate de către o secție în efectuarea
activităților acesteia;
h) costurile indirecte sunt costurile serviciilor oferite de alte secții (de exemplu
radiologie, laborator, etc.). În categoria costurilor indirecte intră și costurile de
regie. Acestea nu sunt legate în mod direct de volumul serviciilor oferite de
secția respectivă și includ costurile pentru activitatea manage rială, încălzire,
electricitate, serviciul de pază, etc.
Clasificarea cea mai frecvent utilizată în evaluarea economică este cea care are drept
criteriu perioada de timp la care apar costurile. Acest criteriu împarte costurile în costuri de
capital și costuri recurente.

7 Cioarnă, A., Economie. Micro și Macroeconomie , Ed. Servo -Sat, Arad, pag. 214 , 2000

10

i) costurile de capital sunt costurile resurselor care au o durată de utilizare mai mare
de un an: clădirile, echipamentul, vehiculele, pregătirea profesională;
j) costurile recurente sunt costurile care apar într-un interval mai mic de un an: costuri
de personal, materiale, întreținere, pregătire, etc.
2.3. Prezenatrea metodei pe comenzi
Metoda pe comenzi se aplică, în entitățile cu producție individuală și de serie, de regulă
prezintă producție netermintă și semifabricate de valori variabi le. Această metodă are drept
obiectiv calculația costurilor aferente comenzilor. Comanda în cazul de față fiind serviciul prestat.
Etapele metodei pe comezni sunt următoarele:
1. Colectarea cheltuielilor directe și indirecte
2. Calculul și decontarea costului producției auxiliare;
3. Calculu costului efectiv de producție;
4. Calculul costului complet;
5. Calculul rezultatelor analitice.
În cazul acestei metode purtătorul de costuri utilizat în antecalcul este produsul finit, iar cel
utilizat pentru urmărirea și înregistra rea cheltuielilor de producție efective este comanda , adică
serviciul solicitate .
Antecalculația, în cazul societății studiate se determină prin estimarea costurilor aferente
serviciilor pentru fiecare secție în parte, iar costul este determinat după ce au loc serviciile prestate
prin însumarea tutror costurilor.

11

CAP.3. PARTICULARITĂȚI PRIVIND CALCULAȚIA COSTURILOR LA S.C.
CLINICA SANOVIL S.R.L.
3.1. Prezentarea generală a societății studiate
Unitatea sanitară S.C. CLINICA SANOVIL S.R.L. este o persoană juridică română cu
capital privat , care funcționează în baza avizului eliberat de Ministrul Sănătății Publice , având ca
obiect de activitate: activități de asistență spitalicească – cod CAEN 8610 . Societatea s -a cont ituit
cu răspundere limitată, d urata societății este nelimitată, începând de la data înregistrării în Registru
Comerțului J06/13/2010.
Sediul unității sanitare este situată în localitatea Bistrița , strada Viișoara, n r.263, suprafața
terenului este de 2133 mp, regim de înălțime: D+P+2E+M, Sd= 1800 mp.
S.C. CLINICA SANOVIL S.R.L. a fost înființată î n anul 2007 , inițial având un profil de
obstetrică -ginecologie. În anul 2010, în urma unui proces de extindere clinica și -a mărit capacitatea
și și-a diversificat gama de servicii medicale pe care le poate oferi către alte specialități: Chirurgie
generală și plastică, Chirurgie pediatrică, Urologie, ORL, Oftalmologie și Ortopedie.
Din punct de vedere funcțional, activitățile manageriale, administrative, de aprovizi onare,
economico -financiare, de transport și gospodărești sunt asigurate corespunzător structurii
organizatorice a probate de Ministrul Sănătății Publice.
Tabelul 3 .1. Personal medical

Categorie personal Nr. posturi
ocupate
2015 Nr. posturi
ocupate
2016 Nr. posturi
ocupate
2017
Medici 14 13 15
Personal mediu sanitar 31 27 31
Personal auxiliar sanitar 12 13 13
Total personal 57 53 59
Calitatea și cantitatea serviciilor prestate depinde în cea mai mare parte de personalul
calificat, dar și de tehnologi a utilizată de întreprindere. Personalul medical al unității în prezent
este compus din 59 de angajați permanenți, din care fac parte 15 medici, personalul mediu sanitar

12

în număr de 31, iar personulul auxiliar sanitar format din 13 per soane. Deci, conform tabelului 3.1 .
constatăm o creștere a personalului medical față de anii anteriori.

13

Figura 3.1. Organigrama S.C. „CLINICA SANOVIL” S.R.L.

14

Societatea, furnizează servicii medicale spital icești din gama serviciilor de spitalizare acuți,
asigură condiții de investigații medicale, tratament, cazare, igienă, alimentație și de prevenire a
infecțiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătății Publice. De
asemenea spitalul răspunde, în condițiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea
condițiilor de cazare, igienă, alimentație și de prevenire a infecțiilor nosocomiale, precum și pentru
acoperirea prejudiciilor cauzate pacienților.
Spitalul dis pune de o structură complexă de specialități, dotare cu aparatură medicală
corespunzătoare, personal specializat deservind populația.
Spitalizările se împart în două mari categorii, spitalizări de zi, care au o durată de internare
de maxim 12 ore, respect iv spitalizări continue, cu o durată de peste 24 de ore.
Clinica deține un număr de 42 saloane, echipate la cele mai moderne standarde medicale și
de confort, totalizând un număr de 62 paturi pentru adulți, respectiv 20 de paturi pentru nou –
născuți. Saloan ele sunt dotate cu două paturi și dispun de confort deosebit, fiind prevăzute cu baie
proprie, televizor, telefon, căști, oxigen la fiecare pat, buton semnalizare asistente. Clinica dispune
și de saloane de lux, cu un singur pat cu un ambient special.
Nou-născuții sunt primiți în saloane speciale, unde sunt aduși imediat după naștere și unde
li se fac îngrijirile zilnice. Aceste saloane sunt prevăzute cu vitrine mari care permit aparținătorilor
să-i vadă și să -i urmarească imediat după naștere, fără a intra în contact direct cu ei. Tot prin acest
sistem mămicile pot asista la îngrijirea noului -născut, pentru a învata cum să se ocupe de el după
ce va fi externată.
Pentru cazurile de nou -născuți cu probleme grave, există un salon de terapie intensivă nou –
născu ți, unde copilul este asistat și tratat până la insănătoșire sau până la realizarea transferului
într-o clinică universitară.
Uzual, copiii nou -născuți stau în salon cu mama lor, în paturi speciale. Clinica
Sanovil promovează, ajută și stimulează alăptatul la sân precoce și de lungă durată.
Copiii nou -născuți sunt consultați de medicul pediatru la naștere și pe tot parcursul internării.
De asemenea sunt consultați cu ocazia vaccinarii, care se organizează de câteva ori pe lună, apoi
sunt urmăriți în dezvolt are în continuare la clinica noastră în cabinetul de pediatrie.
Blocul de naștere este compus din două săli de naștere complet echipate, cu mese de naștere
speciale și cu mese de reanimare a noului -născut. Există posibilitati tehnice deosebite pentru

15

asistența la naștere naturală cu anestezie peridurală, pe care noi o promovăm și în care avem mare
experiență.
Sălile de naștere sunt situate în blocul operator, astfel încât la sesizarea unor complicații în
evoluția nașterii, se poate face operație cezariană î n timp real.
Fiecare naștere este asistată de o echipă formată din doi medici obstetricieni, medic
anestezist, medic pediatru, respectiv personal mediu si auxiliar, astfel incât viitoarea mamă și nou –
născutul să fie in siguranță.
Blocul operator este compu s din trei săli de operație dotate la standarde Europene în care se
pot face toate tipurile de operații clasice de ginecologie, chirurgie generală și chirurgie plastică,
precum si operații laparoscopice în sfera genitală (chist, sarcină extrauterină, steri litate), sau
operați laparoscopice de chirurgie generală (colecistectomii).
Secția de terapie intensivă este organizată în două saloane și totalizează șapte paturi ATI,
paturi speciale, fiecare dintre ele fiind prevăzut cu aparatură pentru monitorizarea fu ncțiilor vitale,
existând de asemenea o stație de monitorizare centrală care permite o examinare perfectă a
pacienților internați.
Laboratorul clinicii este foarte modern și are posibilitatea de a efectua orice fel de analize la
orice oră, atât pentru paci enții internați, cât și pentru pacienții care vin cu bilet de trimitere de la
medicii de familie sau specialiști.
Dotarea cu aparatură a compartimentelor ră spunde cerinț elor complexe ale asigurării
asistenței sanitare într -un spital cu spitalizare continuă /zi.
Procesul medical de obicei are loc într -o perioadă de 3 zile, perioadă în care se vor efectua
procedeele medicale aferente pacienților, urmărirea evoluției acestuia, iar după , în funcție de starea
pacientului are loc externarea.
Tabelul 3.2. Desfăș urarea procesului medical , spitalizare continuă
Desfășurarea procesului medical
Ziua 1. Ziua 2. Ziua 3.
Internare Pregătire preoperatorie Urmărirea postoperatorie
Anamneză Intervenție chirurgicală Externare
Analize medicale Transfer secție ATI

16

Consul t chirurgical Monitorizare ATI
Consult preanestetic Preluare secție chirurgie
EKG

3.1.1. Sistemul informațional
Sistemul Informțional I ntegrat (SII) reprezintă totalitatea de sisteme informaționale utilizate
în activitatea spitalului și anume: EXTRANET – spital, NEOMANAGER – program contabilitate,
SIUI (Sistem Informatic Unic Intergat) – program C .A.S. Acest ea din SII asigur ă interconectarea
tuturor sistemelor informaționale în domeniul medical și financiar -contabil.
Sistemul Informațional Integrat este focusat pe consolidarea capacităților ale spitalului în
domeniul utilizării sistemelor informaționale moderne, conf orme cu s tandardele internaționale și
europene, care contribuie la perfecționarea procedurilor de spital, sporirea eficacității controlului,
schimbului de informați i și utilizării eficiente a resurselor și tehnologiilor moderne.
Existența sistemului informațional î ntr-o entitate economică este obligatorie și de nelipsit ,
având ca scop asigurea furnizării și primirii în mod rapid a informațiilor relevante, care se
concretizează prin cal itatea datelor rezultate .
Acesta contribuie la perfe cționarea profesională continu ă, dezvoltarea și valorificarea
capacităților în vederea atingerii performanț elor în activitatea spitalului cu ajutorul adaptării
continue la tehnologiile moderne.
Planul de întreținere hardware și software, cât și utilizarea IT este implementat și
monitor izat, pentru a se asigura că beneficiile așteptate sunt atinse.
Potențialul sistemului informatic în desfășurarea activității spitalului în atingerea
obiectivelor trasate sunt următoarele : optimizarea controlului, asigurarea colectării concrete a
datelor, reducerea costurilor de condormare cu reglementările de raportare medicală și a costurilor
administrative, precum și a timpului de operare .
În analiza costurilor unui serviciu sau a unui program de sănătate trebuie să avem în vedere
că acestea sunt suportate atât de sectorul de sănătate, cât și de către pacienți și familiile
lor, precum și de alte sectoare.

17

3.2. Indicatori economico -financiari
Activitatea clinică, se realizează prin activități de diagnostic și tratament pentru pacienți în
specialitățile aflate în structura spitalului.
Pentru asigurarea activităților medicale, specialiștii spitalului desfășoară următoa rele
servicii medicale :
 Consult clinic , realizat de : medici obstretică -ginecologie, medici chirurgie generală,
medici ORL, medici urologie, medici pediatrie, medici fizio terapie ș i recuperare medicala, medici
laborator ;
 Investigatiile paraclinice cuprind : radiologie si imagistică medicală (RX, DEXA,
RMN,CT, MM), biopsii de organ in scop diagnostic, recoltare de probe biologice pentru analize
hematologice, bioc himice, imunologice, microbiologice, citologice, histopatologice, coloratii
speciale ;
 Planing familial;
 Tratamente de recuperare medicala si fizioterapie ;
 Tratamente chirurgicale;
 Ecografii ;
 Explorări funcț ionale .
Tabelul 3.3 . Indicatori de u tilizare a serviciilor
Indicatori 2015 2016 2017
Număr pacienți externaț i 5183 5429 5800
Numă r pacienți operaț i 1442 1557 1600
Durata medie de spitalizare pe spital 3,26 3,42 3,2
ICM 1,065 1,198 1,2
Rata de utilizare a paturilor pe spital (zile) 9796 11439 12000
Proporția pacientilor internaț i cu bilet de trimitere 95% 98% 96%
Proporț ia urgenț elor din totalul pacienț ilor internaț i 25% 27% 25%
Procentul servici ilor medicale acordate prin staț ionarul
de zi din totalul serviciilor medicale acordate 52% 49% 50%

18

Conform rezultatelor prezentate în tabelul 2.2., sesizăm o îmbunătățire a serviciilor medicale
oferite pacienților, având în veder e că numărul pacienților se află în creștere , constatăm faptul că
aceștia sunt mulțumiți de calitatea serviciilor oferite, respectiv de îngrijirea primit ă.
Din urma sondajelor realizate , Bistrița are circa 75 .000 de locuitori, deci anual au fos t
internaț i 7,7% din locuitori în mediul privat. Majorit atea cazurilor privind internarea pacienților s –
a făcut pe baza bilete lor de trimitere, iar proporția urgențelor din totalul pacienților internați este
una relativ mică, respectiv de 25%. Serviciile medicale acordate prin staționarul de zi reprezintă
jumătate din totalul serviciilor medicale acordate.
Tabelul 3. 4. Calitatea serviciil or medicale
Indicatori 2015 2016
2017

Rata mortalitatii intraspitalicesti pe spital 0 0 0
Rata infecț iilor nosocomiale 0 0 0
Indice de concordanță î ntre diagnosticul la internare ș i
diagnosticul la externare 64.75 % 67.30 % 65%
Procentul pacienț ilor in ternași și transferați că tre alte
spitale 0 0 0
Numar reclamatii / plangeri pacienti 0 0 0
După cum putem observa , calitatea serviciilor medicale în acest interval de timp este foarte
bine dezvoltată , păstrându -și constant performanța , având în vedere inexistența unor cazuri
nedorit e, care au loc de obicei într -un spital, cum ar fi: mortalita te, infecții, transferuri
ultras pitalicești, reclamații sau plângeri ale pacienților in ternați, astfel nu există motive de
îngrijorare din acest punct de vedere.
Concordanța între d iagnosticul la intrare, respectiv diagnosticul la externare în funcție de
starea pacientului și procedurilor medicale aplicate asupra acestuia , care se modifică în acest
interval de timp, este relativ de 65%.

19

Tabelul 3. 5. Indicatorii econo mico -financiari privind cheltuielile
Indicatori 2015 2016 2017
Procentul cheltuielilor de personal din t otalul cheltuielilor
spitalului 22% 23% 26%
Procentul cheltuielilor cu medicamentele din totalul
cheltuielilor spitalului 3.22% 3.52% 3.88%
Execuția bugetară față d e bugetul de cheltuieli aprobat 100% 100% 100%
Costul mediu pe zi de spitalizare, pe secție 310 lei 305 lei 317 lei
Procentul cheltuielilor de personal din totalul sumelor
decontate de casele de asigurări de sănătate 40% 42% 43%

Valorile înregistrate procentual aferete cheltuielilor în perioada 2015 -2017 arată evoluția
așcendentă a acestora :
Din totalul cheltuielilor al spitalului 26% sunt cheltuieli acordate salari aților medicali care
sunt compuș i din medici, asistenț i, infirmiere, T.E.S .A.
Spitalizarile produc cheluieli cu medicamente administrate pacienților în proporție de 3,88%
din totaul cheluielilor aferente.
Bugetul de cheltuieli aprobat se calculează în funcț ie de cerere ile medicale, cereri care au
fost finanțate 100%, respectiv soluț ionate din propriile resurse ale unități sanitare.
Prestarea serviciilor medicale pe zi de spitalizare necesită un cost mediu de 317 lei pe secție
în anul 2017.
Procentul cheltuielilor de personal din totalul sumelor decontate de casele de asigurări de
sănătate din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru serviciile medicale
furnizate, precum și din sumele asigurate din bugetul ministerului sănătății reprezintă 43% pe anul
2017.
Deci , cheluielile prezentate în acești 3 ani, au cre scut proporțional cu volumul serviciilor
prestate.

20

Pe titlurile de cheltuieli, ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor bugetare efectuate din
bugetul definitiv al anului 2016 este deținută de cheltuielile de personal, cu o pondere de 45%,
urmate d e cheltuielile materiale cu o pondere de 16%, cheltuielile cu utilitățile 2%.
Tabelul 3. 6. Situația veniturilor pentru anul 2017
Indicator i Valoare
Venituri din contractele încheiate cu C .J.A.S. 5.754.814
Venituri proprii 4.012.614
Alte venituri 68.542
Total venituri 9.835.970
Veniturile spitalului sunt compuse din venituri din contractele încheiatu cu C .J.A.S.,
reprezentând cea mai mare parte din veniturilor întreprinderii, venituri proprii, respectiv alte
venituri. Pentru anul 2017 veniturile au înr egistrat un total de 9.835.970 lei
Tabelul 3. 7. Situația cheltuielilor pentu anul 2017
Indicatori Valoare
Cheltuieli directe 2.760.475
Cheltuieli indirecte 1.520.597
Alte cheltuieli 1.080.423
Total cheltuieli 5.331.1 95
Societatea a înregistrat un excedent bugetar în valoare de 4.504.775 lei pentru anul 2017,
reprez entând o pondere de 46% din totatul veniturilor.
Pe titluri le de cheltuieli, ponderea cea mai mare în totalul chel tuielilor bugetare efectuate din
bugetul definitiv al anului 2016 este deținută de cheltuielile de personal, cu o pondere de 45%,
urmate de cheltuielile materiale cu o pondere de 16 %, cheltuielile cu utilităț ile 2%.
3.3. Determinarea etapelor calculației costurilor
Obiectu l calculaț iei costurilor la S .C. CLINICA SANOVIL S.R .L., îl reprezintă serviciul
medical pr estart. Produsul final este definit de cheltuielile pe pacient internat în spital, sub forma
de decont , ce se acordă pacientului la externare odată cu biletul de ieșire din spital. Costul total
pentru fieca re bolnav se c ompune din cheltuielile directe, cheltuielile indirecte. Pentru

21

determinarea costului efectiv al serviciilor medicale, au loc proceduri interne de postcalcul pentru
fiecare secție .
La calculul costului serviciilor medicale se iau ca bază de lucru următoarele documente
interne, centralizatoare de lucru:
 Centralizatorul de costuri pacienți externați, editat din programul informatic
EXTRANET , în intervalul lunii de calcul. Centralizatorul cuprinde toate secțiile de
spitalizare defalcate pe fiecare secție în parte și conține detalii financiare privind costul
materialelor sanitare, costul medicamente lor și costul analizelor medicale.
 Centralizatorul cheltuielilor de personal defalcat pe secții, editat la Serviciul Personal.
 Balanța de verificare lunară care conține celelalte elemente de cheltuieli componente.
Indicatorii economico -financiar i sunt compuși din venituri și cheltuieli, care la rândul lor
sunt detaliate pe mai multe elemnte.
Veniturile se ramifică în: venituri C.A.S. în limita contractului, care sunt compuse din
spitalizări continue validate D.R.G. și spitalizări de zi, respectiv în alte venituri.
Diagnosis Related Groups (D.R.G.) , reprezintă o schemă de cl asificarea pacienț ilor în
funcție de diagnostic. Pacienții sunt clasificați după patologie și după costul îngrijirilor, ceea ce
asigură posibilitatea de asociere a pacientului cu cheluielile spitalicești. Prin sistemul D.R.G.
fiecare informație înregistrat ă a pacientului este examinat ă după vârstă, sex, durata de spitalizare,
etc. Pentru fiecare pacient externat se stabilește un tarif care se va plăti spitalului, indiferent de
costurile cu pacientul. Acest sistem a fost preluat dintr -un sistem dezvoltat în anii ’70 în SUA la
Universitatea Yale și a fost adaptat în vederea finanțării spitalelor.
Categoria „Alte venituri” se referă la ambulatoriu, acest compartiment acordă bolnavilor
asistență medicală fără ca aceștia să fie internați , anume cabinetele de cons ultații .
Cheltuielile sunt compuse din cheltuieli directe și cheltuieli indirecte, anume cheltuieli de
personal, medicamente, antibiotice, materiale sanitare, utilități, hrană, cheltuieli materiale,
cheltuieli de capital.
Cheltuieli de personal indirecte s unt T.E.S.A., inclusiv cheltuielile privind asigurările și
protecția socială. Cheltuieli de personal directe sunt cheltuielile cu salariile personal ului, inclusiv
cheltuielile cu colaboratorii.

22

Cheltuielile cu medicamente, cu antibiotice , cu materiale sanitare și cu hrana sunt cheltuieli
directe, care reprezintă administrarea acestora pe durata de spitalizare, valorea acestora fiind direct
proporțională cu numărul de administrări.
Cheltuielile materiale directe cuprind investigații paraclinice, iar cheltuie lie cu deșeuri, cu
curățenia, i gienă, protecție și sterilizare, cu dezinfectanț i și alte cheltuieli materiale sunt cheltuieli
indirecte.
Cheltuielil e de capital indirecte cuprind cheltuielie cu amortizarea mijloacelor fixe, respectiv
cheltuielie cu uzura o biectelor de inventar , iar cheltuielile directe sunt cheltuielile legate de
pregătirea profesională . Acestea au o durată de utilizare mai mare d e un an .
Tabelul 3.8. Venituri Obstgetrică -Ginecologie
Nr. Crt. Surse Venituri Venituri Nr. Cazuri Spitalizare Medie Venit
1. Spitalizări continue 2.000.000 875 2.285,71
2. Spitalizări de ZI 223.000 793 281,21
3. Alte venituri 800.000 10.177 78,60
Total 3.023.000
Tabelul 3.9. Cheltuieli Obstgetrică -Ginecologie
Nr. Crt. Categorie Cheltuieli Cheltuieli Directe Cheltuieli Indirecte
1. Cheltuieli de personal 1.500.000 200.000
2. Medicamente 100.000
3. Antibiotice 20.000
4. Materiale sanitate 150.000
5. Utilități 50.000 30.000
6. Hrană 50.000
7. Cheltuieli materiale 60.000 10.000
8. Cheltuieli de capita l 150.000 200.000
Total 2.080.000 440.000

23

Tabelul 3. 10. Venituri Pediatrie
Nr. Crt. Surse Venituri Venituri Nr. Cazuri Spitalizare Medie Venit
1. Spitalizări continue 1.000.000 122 9.713,11
2. Spitalizări de ZI 185.000 276 670.29
3. Alte venituri 500.0 00 6.584 75,94
Total 1.685.000
Tabelul 3.11 . Cheltuieli Pediatrie
Nr. Crt. Categorie Cheltuieli Cheltuieli Directe Cheltuieli Indirecte
1. Cheltuieli de personal 730.000 200.000
2. Medicamente 50.000
3. Antibiotice 5.000
4. Materiale sanitate 100.000
5. Utilități 30.000 30.000
6. Hrană 30.000
7. Cheltuieli materiale 60.000 10.000
8. Cheltuieli de capital 50.000 200.000
Total 1.055.000 440.000
Tabelul 3.12 . Venituri Chirurgie generală
Nr. Crt. Surse Venituri Venituri Nr. Cazuri Spitalizare Medie Venit
1. Spitalizări continue 200.000 121 1.652,89
2. Spitalizări de ZI 6.000 18 333,33
3. Alte venituri 30.000 182 164,83
Total 236.000

24

Tabelul 3.13 . Cheltuieli Chirurgie generală
Nr. Crt. Categorie Cheltuieli Cheltuieli Directe Cheltuieli Indi recte
1. Cheltuieli de personal 30.000 10.000
2. Medicamente 7.000
3. Antibiotice 5.000
4. Materiale sanitate 20.000
5. Utilități 10.000 30.000
6. Hrană 5.000
7. Cheltuieli materiale 60.000 10.000
8. Cheltuieli de capital 10.000 20.000
Total 147.000 70.000

3.3.1. Spitalizări de zi
Calculația costurilor se face pe secțiile Obstetrică -Ginecologie, Pediatrie și Chirurgie
generală. Din „centralizatorul privind serviciile medicale spitalicești efectuate în regim de
spitalizare de zi, conf orm anex ei 22”, se regăsesc serviciile medicale e fectuate cu diagnosticele
aferente anului 2017.
Contractarea serviciilor spitalicești cu Casa de Asigurări de Sănătate se efectuează la finalul
lunii martie al fiecărui an, de unde rezultă, că în anul 2017 unele diagnostice se regăsesc de două
ori cu costuri unitare diferite , deoarce în prima parte a anului până la începutul lunii aprilie este
valabilă contractarea anului trecut, anume 2016 ; iar din luna aprilie se recontractează serviciile cu
noi valori . La contracta rea dintre unitatea sanitar ă și C .N.A.S. pe fiecare diagnostic în parte se
stabilește o fișă de fundamentare a tarifului pe elemente de cheltuieli. Elementele de cheltuieli
cuprind trei categorii: cheltuieli de personal, bunuri și servicii, transferuri între unități ale
administrației publice. Conform tabelului tip, de mai jos, se stabilește pentru fiecare dia gnostic
prețul unitar.

25

Tabelul 3.14 . Fișa de fundamentare pe elemente de cheltuieli , spitalizare zi
ELEMENTE DE CHELTUIELI
CHELTUIELI CURENTE (I + II + VI)
TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL
Cheltuieli salariale în bani
Salarii de bază
Salarii de merit
Indemnizații de conducere
Spor de vechime
Alte sporuri
Ore suplimentare
Fond de premii
Prima de vacanță
Indemnizații plătite unor persoane din afara unității
Indemnizații de delegare
Indemnizații de detașare
Alocații pentru locuințe
Alte drepturi salariale în bani
Contribuții
Contribuții de asigurări sociale de stat
Contribuții de asigurări de șomaj
Contribuții de asigurări sociale de sănătate
Contribuții de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale
Contribuții pentru concedii și indemnizații
Contribuții la fondul de garantare a creanțelor salariale
TITLUL II BUNURI și SERVICII – TOTAL
Bunuri și servicii
Furnituri de birou
Materiale pentru curățenie
Încălzit, iluminat și forță motrică
Apă, canal și salubritate
Carburanți și lubrifianți
Piese de schimb
Transport

26

Poșta, telecomunicații, radio, TV , internet
Materiale și prestări servicii pentru întreținere cu caracter funcțional
Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare
Reparații curente
Medicamente și materiale sanitare
Hrană
Hrană pentru oameni
Hrană pentru animale
Medicamente
Materiale sanitare
Reactivi
Dezinfectanți
Bunu ri de natura obiectelor de inventar
Alte obiecte de inventar
Deplasări, detașări, transferuri
Deplasări interne, detașări, transferuri
Deplasări în străinătate
Materiale de laborator
Cărți, publicații și materiale documentare
Consultanță și expertiză
Pregătire profesională
Protecția muncii
Comisioane și alte costuri aferente împrumuturilor externe
Cheltuieli judiciare și extrajudiciare derivate din acțiuni în reprezentarea intereselor
statului, potrivit dispozițiilor legale
Alte cheltuieli
Protocol și reprezentare
Alte cheltuieli cu bunuri și servicii
TITLUL VI TRANSFERURI ÎNTRE UNITĂȚI ALE ADMINISTRAȚIEI
PUBLICE – TOTAL
Din care:
Acțiuni de sănătate
Programe pentru sănătate
Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanțarea unităților de asistență
medico -social e

27

Aparatură și echipamente de comunicații în urgență
Transferuri pentru reparații capitale la spitale
Transferuri pentru finanțarea investițiilor spitalelor
Costul unitar se stabilește conform forumlei:
𝐶𝑢=∑𝐶ℎ
∑𝑄
Determinarea costului unitar pe secția Obstetrică -Ginecologie la următoarele diagnostic e:
 Alte anemii prin carență de fier
 Edem gestațional
Tabelul 3.15 . Costul unitar, Obstetrică -Ginecologie 2017
Nr.
Crt. Denumire Cod
Diagnostic Anul
contractării ∑ Cheltuieli
servicii ∑
Cantitate Cost
unitar
1 Alte anemii prin
carență de fier D50.8 2017 80.030 151 530
2 Alte anemii prin
carență de fier D50.8 2016 11.704,44 22 530,2
3 Edem gestaț ional O12.0 2017 3.366 17 198
4 Edem gestaț ional O12.0 2016 1.589,2 8 198,65
Total 142.689 198
Potrivit datelor prezentate, constatăm că în anul 2017 diagnoicul „Alte anemii prin carență
de fier” avem 22 de cazuri cu valoarea contractuală din anul 2016 , cu un cost unita r de 530,2 lei ,
respectiv 151 de cazuri pentru anul 2017 , cu un cost uniar de 530 lei; total cheltuieli de prestări
servicii în valoare de 91.734,44 lei.
La diagnosticul „Edem gestațional” pentru anul 2017, avem 8 cazuri pe valoarea contractuală
din 2016 , cu un cost uniar de 198,65 lei și 17 cazuri pe valoarea contractuală curentă cu un cost
unitar de 198 lei; total cheltuieli de prestări servicii în valoare de 4.955,2 lei.
Determinarea costului unitar pe secția Pediatrie la următoarele diagnostic:
 Infecția bacteriană
 Pneumonie virală

28

Tabelul 3.16 . Costul unitar, Pediatrie 2017
Nr.
Crt. Denumire Cod
Diagnostic Anul
contractării ∑ Cheltuieli
servicii ∑ Cantitate Cost
unitar
1 Infecția bacteriană A49.9 2017 29.400 98 300
2 Infecția bacteriană A49.9 2016 21.921,12 72 304,46
3 Pneumonie virală J12.9 2016 370 1 370
Total 433.321 171
Conform calculelor, se constată că în anul 2017 pentru diagnoicul „Infecția bacteriană” avem
72 de cazuri, cu valoarea contractuală din anul 2 016, costul unitar fiind 304,46 lei, respectiv 98 de
cazuri pentru anul 2017, cu un cost uniar de 300 lei; total cheltuieli de prestări servicii în valoare
de 51321, 12 lei.
În urma calculelor efectuate diagnosticul ui „Pneumonie virală ”, pentru anul 2017, s-a
înregistrat 1 caz, cu valoarea contractuală din anul 2016, cu un cost unitar de 370 lei, total ch eltuieli
de prestări servicii 370 lei.
Determinarea costului unitar pe secția Chirurgie Generală la următoarele diagnostic:
 Hipertrofia preputului, fimoză, p arafimoză
 Altă durere abdominlă
Tabelul 3.17 . Costul unitar, Chirurgie genrală 2017
Nr.
Crt. Denumire Cod
Diagnostic Anul
contractării ∑
Cheltuieli
servicii ∑ Cantitate Cost
unitar
1 Hipertrofia
preputului, fimoză,
parafimoză N47 2016 229,22 1 229,22
2 Altă durere
abdominlă R10.4 2017 402 3 134
Total 653 4

29

Putem observa că , pentru „Hipertrofia preputului, fimoză, parafimoză ” în anul 2017, s -a
constatat un caz, cu valoarea contractuală din 2016, totalul de cheltuieli de sevicii aferent e fiind
229,22 lei, cu un cost uniar de 229,22 lei.
Pentru „Altă durere abdominală” în anul 2017, s -au înregistrat 3 cazuri, totalul de cheltueili
de servicii prestate aderent acestui an fiind 402 lei, iar costul unitar rezultat este în valo are de 134
lei.
Din centralizatorul privind serviciile medicale spitalicești efectuate în regim de spitalizare
de zi, se regăsește un total de 70 de diagnostice, din care am selectat două, pentru fiecare secție în
parte. Din tabele de mai sus rezultă, că s ecția Pediatrie pe cele două diagnostice , a înregistrat 171
de cazuri , totalul cheltuieli realizat fiind cel mai mare, 433.321 lei.
3.3.2. Spitalizări continue
Fișa decontului de cheltuieli se calculează din sumele contractate a serviciilor medicale
dintre spital și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Sumele fiind raportate către C.N.A.S., în
urma căruia cheltuielile totale pe o lună sunt decontate integral în limitele cheltuielilor aprobate la
contractare.
Calculația costurilor la spitalizările contin ue se determină la externalizarea pacientului, prin
fișa de decont, care conține șase elemente de cheltuieli din perioada internării:
1. Cheltuieli aferente spitalizării – produs ul dintre numărul de zile de spitalizare și
tarif pe zi de spitalizare
2. Cheltuiel i pentru hrană – produs dintre alocația de hrană în valoare de 35 lei și
numărul de zile de spitalizare
3. Cheltuieli pentru medicamente – format dintr -un tabel detaliat a medicamentelor
administrate pe perioada spitalizării
4. Cheltuieli pentru materiale sanita re – format dintr -un tabel detaliat a m aterialelor
administrate pe perioada spitalizării
5. Analize de laborator – format dintr -un tabel detaliat a analizelor de laborator
aferente perioadei internării
6. Alte investigații – se compune din suma cheltuielilor alt or investigații medicale,
decât cele specificate mai sus (exemplu: radiologie, ecografii)
Elementele de cheltuieli prezentate se înregistrează în programul informatic EXTRANET de
către operatorii de date și cadrele medicale. Aceste informații la externare alcătuiesc fișa de decont,
care se însumează, obținând cheltuielile t otale de spitalizare pe pacient.

30

Tabelul 3.18 . Decont cheltuieli, Obstretică -Ginecologie
Nr.crt. Denumire Tarif/zi Total cheltuieli
1 Cheltuieli aferente spitalizării 500 1.000
2 Chelt uieli hrană 35 70
3 Cheltuieli medicamente 23,01
4 Cheltuieli materiale sanitare 4,06
5 Cheltuieli analize de laborator 69
6 Alte investigații 0
Total Cheltuieli 1.132,07
Valoarea cheltuielilor pentru o internare de două zile este decontată de C.N.A.S. către
unitatea medicală pe acest caz, în sumă de 1.132,07 lei.
Tabelul 3.19 . Decont cheltuieli, Pediatrie
Nr.crt. Denumire Tarif/zi Total cheltuieli
1 Cheltuieli aferente spitalizării 300 900
2 Cheltuieli hrană 35 105
3 Cheltuieli medicamente 26,24
4 Cheltuieli materiale sanitare 7,74
5 Cheltuieli analize de laborator 140
6 Alte investigații 0
Total Cheltuieli 1.178,98
Totalul cheltuielilor pe ntru o internare de trei zile se decontează de C.N.A.S. către unitatea
medicală pe acest caz, în valoare de 1.178,98 lei.
Tabelul 3.20 . Decont cheltuieli, Chirurgie generală
Nr.crt. Denumire Tarif/zi Total cheltuieli
1 Cheltuieli aferente spitalizării 333,33 2.000
2 Cheltuieli hrană 35 105

31

3 Cheltuieli medicamente 89,4
4 Cheltuieli materiale sanitare 69,49
5 Cheltuieli analize de laborator 69
6 Alte investigații 0
Total Cheltuieli 2.332,89
Cheltuie lile totale pentru o internare de trei zile este decontată de C.N.A.S. către unitatea
medicală pe acest caz, în sumă de 2,332,89 lei.