Tinerii și incluziunea pe piața muncii [616166]

3

Tinerii și incluziunea pe piața muncii
NEVOI, AȘTEPTĂRI , SOLUȚII , OBSTACOLE

București, 2010

4 Material editat de Asociația Naționalã a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC). Studiul a
fost realizat în cadrul proiectului “Întărirea capacității societății civile de a promova inițiative pentru
incluziune socială”. Investește în oameni! Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Uma ne 2007 – 2013.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a
Guvernului României.

© Drepturi de autor: Drepturile de autor asupra acestei publicații sunt rezervate ANBCC. Materialul
sau pãrți ale acestuia pot fi reproduse numai cu permisiunea autorilor.

Autori:
Andrei Pop, ANBCC
Ioan Tănase, ANBCC
Marian Daragiu, Sociolog
Bogdan Corad, Asistent cercetare
Cătălina Iamandi -Cioinaru, Asistent cercetare
Georgiana Neculau, Asistent cercetare
Simona Ant on, Asistent cercetare

ASOCI AȚIA NAȚIONALĂ A BIROURILOR DE CONSILIERE PENTRU CETĂȚENI –
ANBCC

Strada Petru Maior, nr. 9, 011261, sector 1, București, România
Telefon: (004) 021 313 40 06; (004) 031 401 67 70
Fax: (004) 021 313 40 07
E-mail: anbcc@r obcc.ro
Web: www.robcc.ro

5 CUPRINS:

1.INTRODUCERE 7
2. LINII STRATEGICE ALE INCLUZIUNII TINERILO R ÎN CONTEXT EUROPEA N ȘI ROMÂNESC 9
3. METODOLOGIE 17
4. ANALIZA D ATELOR 20
4.1 ANALIZA DATELOR DIN FOCUS -GRUPURI 20
4.1.1 INSERȚIA TINERILOR PE PIAȚA MUNCII 20
4.1.2 AȘTEPTĂRI DE LA PIA ȚA MUNCII 21
4.1.3 DREPTURILE ANGAJATULUI 24
4.1.4 LOCUL D E MUNCĂ IDEAL 25
4.1.5 CUM GĂSEȘTI UN LOC DE MUNCĂ ? 26
4.1.6 SURSE DE INFORMARE PE NTRU OBȚINE REA UNUI LOC DE MUNCĂ 28
4.1.7 OPORTUNITĂȚI ȘI PERSPECTIVE DE ANGAJ ARE 30
4.1.8 TINERII , PIAȚA MUNCI I ȘI AUTORITĂȚILE LO CALE 34
4.1.9 TINERII ȘI NEVOILE LO R ÎN RAPORT CU PIA ȚA MUNCII 38
4.2 ANALIZA DATELOR D IN CHESTIONARE 39
4.2.1 REGIUNEA DE DEZ VOLTARE SUD-EST 39
4.2.2 REGIUN EA DE DEZVOLTARE NORD VEST 41
4.2.3 REGIUNEA D E DEZVOLTARE BUCUREȘTI ILFOV 42
4.2.4 REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-MUNTENIA 44
4.2.5 REGIUNEA DE DEZVO LTARE SUD-VEST 45
4.2.6 REGIUNEA DE DEZVOLTAR E VEST 46
4.2.7 REGIUNEA DE DEZVOLTAR E CENTRU 48
5. EXEMPLE DE BUNĂ PRACT ICĂ: CITIZEN ADVICE ENGLAND AND WALES, MAREA BRITANIE 51
5.1 CITIZEN ADVICE – UN SERVICIU PUBLIC D E ASI STENȚĂ PENTRU CETĂȚE NI 51
5.2 SISTEM INFORMAȚIONAL INTEGR AT 52
5.3 POLITICI PUB LICE 53
5.4 IDEI DE SCHIMBA RE 55
6. CONCLUZII & RECOMANDĂRI 57
7. BIBLIOGRAFIE 61
ANEXA I: HOTĂRÂRI ALE CONSILIILOR JUDEȚENE PRIVIND INCLUZIUNEA TINERILOR 62
ANEXA II: MODEL G HID FOCUS -GRUP A 68
ANEXA III: MODEL GHID FOCUS -GRUP B 70
ANEXA IV: MODEL CHESTIONAR 72

7
1. INTRODUCERE

Înființată în 2002, Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni (ANBCC) este o
organizație neguverna mentală, non -profit, pusă în slujba cetățenilor, care își propune să îndrume și să
sprijine activitatea desfășurată de Birourile de Consiliere pentru Cetățeni (BCC). Din ANBCC fac parte
37 de organizații neguvernamentale care au înființat Birouri de Consil iere pentru Cetățeni cu puncte
de lucru în peste 60 de localități urbane și rurale.

Pornind de la premisa că niciun om nu trebuie să sufere din cauza lipsei de informații, ANBCC, prin
intermediul BCC, oferă servicii de informare și consiliere în mod gra tuit, independent, imparțial și
confidențial, ajutând cetățenii în rezolvarea problemelor cu care se confruntă și facilitând
conștientizarea drepturilor și responsabilităților pe care indivizii le au în calitatea lor de cetățeni.

O parte din activitățile ANBCC își propun să vină și în sprijinul autorităților publice utilizând informațiile
furnizate de Birourile de Consiliere pentru Cetățeni, în elaborarea de documente cu potențial impact
asupra dezvoltării politicilor și serviciilor sociale.

Proiectul „ Întărirea capacității societății civile de a promova inițiative pentru incluziune socială” finanțat
de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Direcția Generală Autoritatea de Management
pentru Programul Operațional Sectorial „Dezvoltarea Resurs elor Umane”, cu cofinanțare acordată din
Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
2013, Axa prioritară nr. 3 „Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, Domeniul major de
intervenți e 3.3. „Dezvoltarea parteneriatelor și încurajarea inițiativelor pentru partenerii sociali și
societatea civilă” are ca obiectiv general consolidarea capacității a 40 de organizații
neguvernamentale de a veni în sprijinul autorităților centrale și locale î n vederea promovării inițiativelor
pentru incluziune socială prin:
o Creșterea nivelului de cunoștințe și abilități ale personalului angajat din 40 de ONG -uri de a
influența politicile publice în domeniul incluziunii sociale;
o Îmbunătățirea capacității a 40 d e ONG de a dezvolta parteneriate eficiente cu autoritățile
publice locale și centrale în vederea promovării incluziunii sociale;
o Creșterea capacității personalului angajat din 35 de ONG de a elabora și promova la nivel
regional o strategie documentată priv ind îmbunătățirea politicilor de ocupare a tinerilor.

8 Studiul de față urmărește:
o Prezentarea succintă a documentelor europene și românești referitoare la incluziunea socială
a tinerilor
o Realizarea unei analize aprofundate asupra nevoilor tinerilor din p erspectiva ocupării și a
capacității de intervenție a diverșilor factori interesați în rezolvarea lor
o Prezentarea schimbului de expertiză cu organizația Citizen Advice England and Wales din
Londra și a principalelor concluzii privind dezvoltarea parteneria telor cu instituțiile publice
pentru promovarea inițiativelor pentru incluziune socială.

Prima partea a studiului, analiza nevoilor tinerilor din perspectiva ocupării, se bazează pe datele
obținute în cadrul cercetării desfășurate de ANBCC prin proiectul „Întărirea capacității societății civile
de a promova inițiative pentru incluziune socială” în luna mai 2010. Cercetarea a folosit atât o
abordare calitativă (72 focus -grupuri cu tineri) cât și una cantitativă (cercetare pe bază de chestionar).
Cercetarea cantitativă a fost realizată pe baza unui chestionar cu diverși stakeholderi în domeniul
incluziunii tinerilor – autorități locale, patronate sau ONG -uri. Au fost aplicate un număr total de 256
chestionare prin metoda interviului față -în-față sau telefoni c.

A doua parte a studiului se concentrează pe schimbul de expertiză pe care participanții la proiect l -au
avut cu o instituție similară europeană. Vizita a avut ca obiective culegerea de informații cu privire la:
o Utilizarea sistemului informațional spec ific al Citizen Advice England and Wales
o Colectarea și analiza datelor conținute în sistemul informațional
o Strategiile și planurile folosite de organizația din Marea Britanie în influențarea politicilor
publice, în parteneriat cu instituțiile publice
o Exemp le de succes înregistrate și lecții învățate din experiența organizației în domeniul
influențării politicilor pu blice.

9
2. LINII STRATEGICE ALE INCLUZIUNII TINERILO R ÎN CONTEXT EUROPEA N
ȘI ROMÂNESC

Problematica incluziunii sociale a tinerilo r a fost prezentă pe agendele politice dintotdeauna, dar a
cunoscut o amploare deosebită în ultima perioadă. În context european, din 1988 până în prezent au
funcționat programe specifice cum ar fi „Youth for Europe”, însă primul document strategic dedicat
tinerilor, „The White Paper on Youth” a fost lansat abia în 2001. Acesta propune colaborarea statelor
membre ale Uniunii Europene în direcția prioritizării următoarelor sectoare: participare, informare,
voluntariat, înțelegere și cunoaștere a tinerilor.
În perioada 2010 -2018, direcțiile de acțiune europene în domeniul tineretului au fost reunite într -un
document strategic „Tineretul – Investiție și Capacitare” („EU Strategy for Youth – Investing and
Empowering. A renewed open method of coordination to add ress youth challenges and
opportunities”).

Strategia vizează politicile legate de tinerii din Europa în ceea ce privește educația, ocuparea forței de
muncă, incluziunea socială, participarea civică, antreprenoriatul etc. Strategia Europeană pentru
Tinere t definește două mari clase de obiective: pe de o parte asigurarea accesului tinerilor la educație
și pe piața muncii, iar pe de altă parte, participare civică, incluziune socială și solidaritate.

Cel mai recent document strategic de la nivel european, „ Europa 2020” își propune ca Europa să
devină o societatea inclusivă cu o economie durabilă bazată pe cunoaștere și inovare. Din cele șase
obiective principale pe care și le propune strategia, două se referă la tineri și vizează reducerea ratei
de abandon ș colar de la valoarea actuală de 15% la 10% și majorarea procentului persoanelor cu
vârste cuprinse între 30 și 34 de ani, cu studii superioare, de la 31% la cel puțin 40%.

Începând cu anul 2000 în România, s -a produs o micșorare semnificativă a numărului persoanelor
care părăsesc sistemul educațional cu un nivel scăzut de educație. Valoarea acestui indicator pentru
anul 2009 este apropiată mediei europene (EU 27 – 14,4%; RO – 16,6%). Reducerea ratei de
părăsire timpurie a sistemului de educație și formare este formulată ca obiectiv și în Strategia Fiscal –
Bugetară pe termen mediu a României. În concordanță cu valorile de referință asumate de România
în cadrul Strategiei Europa 2020, obiectivul este de reducere de la 16,3% în 2010, la 14,8% în 2013.

10 Grafic 1. Rată abandon școlar timpuriu

Sursa : Eurostat.
Notă: indicator calculat ca procent de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, cu nivel de educație mai
puțin decât liceu .

Procentul de absolvenți de studii sup erioare a crescut constant în România începând cu anul 2004.
Aceeași tendință crescătoare s -a înregistrat însă și la nivel european, țara noastră păstrând încă un
decalaj considerabil față de media UE 27 (UE – 32,3%; RO – 16,8%). În ciuda trendului ascen dent,
este puțin probabil ca România să atingă în 2020 ținta de 40% de absolvenți studii superioare.
Strategia Fiscal -Bugetară stabilește, în concordanță cu valorile asumate de România în cadrul
Strategiei Europa 2020, creșterea procentului absolvenților d e învățământ terțiar de la 17,61% în 2010
la 20,25% în 2013.

Grafic 2. Rata absolvenți studii superioare

Sursa: Eurostat.
Notă: indicator calculat ca procent de persoane cu studii superioare din total populație cu vârste cupr inse între
30 și 34 ani.

11 Strategia „Europa 2020” prevede, de asemenea, și o tematică prioritară cu referire la tineri, intitulată
„Tineretul în mișcare” care își propune creșterea performanțelor sistemelor de educație din statele
membre și facilitarea in trării persoanelor tinere pe piața muncii.

Europa 2020 – Măsuri privind incluziunea socială a tinerilor
La nivel european:
o „integrarea și consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate universităților și cele
destinate cercetătorilor (precu m Erasmus, Erasmus Mundus, Tempus și Marie Curie) și
corelarea acestora cu resursele și programele naționale;
o impulsionarea agendei de modernizare a învățământului superior la nivelul programelor
școlare, al administrării și al finanțării, inclusiv prin ev aluarea comparativă a performanței
universităților și a rezultatelor educaționale în context global;
o identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin programe de mobilitate
pentru tinerii profesioniști;
o promovarea recunoașterii învățăr ii non -formale și informale;
o lansarea unui Cadru pentru încadrarea în muncă a tinerilor, în care să fie prezentate politicile
menite să reducă rata șomajului în rândul tinerilor: acest cadru ar trebui să promoveze, cu
ajutorul statelor membre și al partene rilor sociali, intrarea tinerilor pe piața muncii prin
intermediul uceniciilor, al stagiilor sau al altor experiențe de muncă, inclusiv printr -o inițiativă
(„Primul loc de muncă EURES”) al cărui obiectiv este de a spori șansele tinerilor de ocupare a
unui loc de muncă prin favorizarea mobilității în UE”.
La nivel național
o „să efectueze investiții eficiente în sistemele de învățământ și de formare la toate nivelurile
(de la nivel preșcolar la nivel universitar);
o să amelioreze rezultatele în domeniul educație i, tratând fiecare segment (preșcolar, primar,
secundar, profesional și universitar) în cadrul unei abordări integrate, care să includă
competențele -cheie și care are scopul de a reduce abandonul școlar timpuriu;
o să consolideze deschiderea și relevanța sis temelor de învățământ prin instituirea unor cadre
naționale de calificare și printr -o mai bună direcționare a rezultatelor învățării spre nevoile
pieței muncii;
o să faciliteze intrarea tinerilor pe piața muncii prin acțiuni integrate care cuprind, inter ali a,
îndrumare, consiliere și ucenicie .”

Participarea redusă a tinerilor și a grupurilor vulnerabile pe piața muncii este văzută ca una din
principalele provocări pe termen scurt și mediu și de Strategia Națională privind Protecția Socială și
Incluziunea Socială 2008 -2010.

12 Măsurile luate în acest sens au vizat subvenționarea anganjatorilor pentru a angaja absolvenți ai
instituțiilor de învățământ, numai în anul 2007 fiind angajate 12.182 persoane din care:
o 1.624 absolvenți ai ciclului inferior al liceul ui sau ai școlilor de arte și meserii
o 5.412 absolvenți de învățământ secundar superior sau învățământ postliceal
o 5.146 absolvenți de învățământ superior.

De asemenea, în 2007 au beneficiat de servicii de informare și consiliere profesională un număr de
618.527 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. În urma participării la aceste servicii 41.410
persoane au fost cuprinse la cursuri de formare profesională, 3703 persoane au beneficiat de servicii
de consultanță pentru demararea unei afaceri pe cont propriu și 96.450 persoane au fost reintegrate
pe piața muncii.

La nivelul țării noastre, „Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013” (PND) propus de Guvernul
României stabilește problema integrării tinerilor pe piața muncii ca una dintre prioritățile de acțiune, ca
urmare a creșterii ratei șomajului în rândul acestora. Documentul guvernamental pune integrarea
tinerilor pe piața muncii în strânsă corelație cu capacitatea sistemului de educație de a furniza
competențe și calificări relevante și adaptate cer ințelor de pe piață.

În cadrul obiectivului general privind d ezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității acestuia
pe piața muncii, din cele șase obiective specifice prevăzute în Planul Național de Dezvoltare, două fac
referire directă la re zolvarea problemelor cu care se confruntă tinerii.

Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013
Problemele identificate la nivel de incluziune socială a tinerilor:
o „o insuficientă dezvoltare și valorificare a parteneriatelor dintre școală și
întreprindere/c omunitate locală în fundamentarea planului de învățământ (curriculei), în
activitățile educaționale și în dezvoltarea de programe de tranziție de la școală la locul de
muncă;
o absența studiilor sistematice de prospectare și prognozare a pieței muncii;
o insuficienta dezvoltare a sistemelor de monitorizare a inserției absolvenților.”
Obiective specifice privind incluziunea socială a tinerilor:
o „Facilitarea inserției tinerilor pe piața muncii prin promovarea parteneriatului în educație și
ocupare și dezvoltarea programelor de tranziție de la școală la locul de muncă pentru un
număr de 10.000 de absolvenți, în vederea creșterii șanselor de ocupare;

13 o Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive care să permită creșterea
șanselor de ocupare/integr are durabilă pe piața muncii a unui număr de 300.000 tineri,
100.000 de persoane din grupurile vulnerabile”.

Mai mult, guvernul și -a propus atingerea unor ținte până în anul 2015 pentru o serie de indicatori
privind integrarea tinerilor pe piața muncii1.

Tabel 1. Target Planul Național de Dezvoltare 2015

Indicator Nivel de referință 2004 Target PND 2015
Rata de ocupare generală pentru
tineri (15 -24 ani) 29,1% 32,7%
Rata șomajului BIM (Biroul
Internațional al Muncii) în rân dul
tinerilor (15 -24 ani) 21,0% 19,5%

Este important de remarcat faptul că România își propune, prin Planul Național de Dezvoltare, o țintă
(19,5%) care nu poate „recupera” diferența substanțială față de media Uniunii Europene (EU 27, 2004
– 18,6%; RO, 2 004 – 21%).

Grafic 3. Rata șomaj BIM în rândul tinerilor (15 -24 ani)

Sursa: Eurostat.

1 „Planul Național de Dez voltare 2007 -2013”, pg. 313.

14
Îndeplinirea obiectivelor cuprinse în PND referitoare la integrarea tinerilor pe piața muncii a fost și este
întârziată de continua re formă a sistemului de învățământ românesc și mai grav, în ultimii ani, de criza
economică. De exemplu, în 2009, asigurarea fondurilor necesare finanțării măsurii active ce prevede
angajarea anumitor categorii (tineri absolvenți, șomeri >45 ani) a fost grav afectată de criza
economică. Fondurile necesare nu au fost alocate de la bugetul național către agențiile de ocupare a
forței de muncă sau, în cel mai bun caz, în unele județe au fost alocate pentru câteva luni.2

În afara Planului Național de Dezvoltare, legislația românească nu are însă, un cadru stabil în ceea ce
privește integrarea tinerilor pe piața muncii în sensul că nu există nici o lege specifică în domeniu.
Singurele reglementări sunt cele de la nivel județean sau local care încearcă să preîntâmp ine
problemele cu care tinerii se confruntă. O analiză succintă a Hotărârilor de Consilii Județene ( vezi
ANEXA I) a arătat că interesul pentru problematica incluziunii tinerilor fluctuează de la o regiune la
alta. Dintre cele șapte regiuni de dezvoltare, î n Regiunea Nord Vest au fost adoptate, la nivelul
consililor județene cele mai multe hotărâri (9) în ceea ce privește incluziunea socială a tinerilor.
Regiunea București -Ilfov (6) este urmată în topul interesului autorităților județene privind problematica
tinerilor de Regiunile Centru și Sud Est (5) și Sud (4), Regiunile Vest și Sud Vest poziționându -se pe
ultimele locuri cu numai un act legislativ adoptat.

Grafic 4. Acte legislative ale Consiliilor Județene privind incluziunea so cială a tinerilor

Analiza legislației în domeniul tineretului din cadrul cercetării desfășurate de ANBCC prin proiectul
„Întărirea capacității societății civile de a promova inițiative pentru incluziune socială” a relevat că, cel

2 Stănculescu, M.S., „Rapid Assessment of the Social and Economic Impact of the Economic Crisis in Romania”, Raport final, 2009 .

15 puțin la nivelul celor 36 de județe incluse în proiect, interesul autorităților față de nevoile tinerilor este
unul limitat.

Harta 1. Nr. de acte legislative vizând incluziunea socială a tinerilor la nivel județean
20 dintre județele cuprinse în an aliză
nu au avut nicio hotărâre a
Consiliului Județean în ceea ce
privește integrarea socială a tinerilor,
9 au avut câte una, 2 câte două și
câte un județ au avut câte 3, 4, 5 și 6
hotărâri referitoare la problemele
tinerilor.

Temele cel mai des întâlni te în
Hotărârile Consiliilor Județene sunt:

o Programul de asistență socială – tineri aflați în situații de risc
o Repartizarea, închirierea, exploatarea și administrarea locuințelor pentru tineri prin programul
ANL
o Programul „Participarea tinerilor la Admini strația Locală”
o Programul „Oportunități de formare profesională și ocupare pentru persoane din mediul rural”
o Proiecte pentru tineret ce vizează susținerea unor activități educative, cultural -artistice,
sportive, tabere de creație, burse
o Repartizarea de ter enuri de către Consilii pentru tineri în vederea construirii de locuințe
o Taxe stimulative pentru înființarea de IMM -uri de către tineri.

Interesul față problematica incluziunii tinerilor este reflectat și de gradul de accesare a fondurilor
europene. Din 1.961.470.664 lei investiți în proiecte de dezvoltare a resurselor umane (Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), la 30 septembrie 2010, proiectele cu incidență
asupra tinerilor însumau 9.885.081.531 lei (un procent de 17% din valoa rea totală a proiectelor
contractate prin POSDRU). În calcularea acestui procent au fost selectate toate proiectele de pe Axa
Prioritară 1, DMI 1.5 – „Programe doctorale și post -doctorale” în sprijinul cercetării și de pe Axa

16 Prioritară 2, DMI 2.1 – „Tranz iția de la școală la viața activă”, plus proiecte de pe celelalte Axe
Prioritare care au fost identificate pe baza titlului (proiecte ce fac referire la tineri).3

Grafic 5. Valoare proiecte cu incidență asupra tinerilor finanțat e prin POSDRU

3 Lista finanțărilor din Fonduri Structurale este disponibilă pe site -ul Autorității pentru Coord onarea Instrumentelor Structurale, www.fonduri –
ue.ro.

17
3. METODOLOGIE

Prima partea a studiului, analiza nevoilor tinerilor din perspectiva ocupării, se bazează pe datele
obținute în cadrul cercetării desfășurate de ANBCC prin proiectul „Întărirea capacității societății civi le
de a promova inițiative pentru incluziune socială” în luna mai 2010. Cercetarea a folosit atât o
abordare calitativă (72 focus -grupuri cu tineri) cât și una cantitativă (cercetare pe bază de chestionar).

Focus -grupurile
Au fost realizate un total de 7 2 de focus – grupuri cu tinerii – câte două focus -grupuri la nivelul fiecărei
reședințe de județ (36 de județe) din cele șapte regiuni de dezvoltare (Nord -Vest, Vest, Sud-Vest,
Sud-Muntenia, Sud -Est, Centru, București -Ilfov) cuprinse în proiect ( vezi mode l ghid focus grup A și B ,
ANEXA II și ANEXA III).
Harta 2. Număr participanți focus -grup pe regiune de dezvoltare

În funcție de caracteristicile participanților (vârstă și statut ocupațional) au fost organizate două tipuri
de focu suri: A și B.

18 Focus -grupul de tip A a avut ca participanți tineri cu vârsta cuprinsă între 17 -23 de ani, neangajați la
momentul desfășurării focus -grupului și care nici nu au fost încadrați în muncă anterior pentru o
perioadă mai mare de șase luni. S -au mai ținut sub control variabile precum participarea în cadrul
aceluiași focus -grup a unei singure categorii de tineri (fie elevi, fie studenți) sau obligativitatea
reședinței participanților în județul în care s -a organizat focus -grupul.

Focus -grupul de tip B a avut ca participanți tineri cu vârsta cuprinsă între 23 și 32 de ani, încadrați în
muncă (prin contract de muncă, convenție civilă, PFA) care dețineau la momentul desfășurării focus –
grupului un loc de muncă de cel puțin șase luni în județul în car e a avut loc întâlnirea.

Pentru acest focus s -au ținut sub control variabile precum nivelul de educație (toți participanții la focus
au avut același nivel de educație), reședința/dominciliul participanților în județul în care se desfășoară
focusul și nu au fost recrutați angajați ai instituțiilor publice.

Focus -grupurile au urmărit identificarea lipsurilor tinerilor (atât a celor care urmează să se angajeze și
a celor care sunt deja angajați) în raport cu piața muncii de la nivel local. Discuțiile s -au axat pe nevoia
de îmbunătățire a oportunităților de angajare, dar și despre drepturile angajatului legate de legislația
muncii, de beneficii, remunerație, etc.

Temele abordate în cadrul focus -grupurilor au vizat:
– Așteptările tinerilor fără experiență semn ificativă pe piața muncii
– Așteptările tinerilor deja angajați pe piața muncii, în sensul integrării în comunitate. Prin
sentimentul de membru al comunității se înțelege dorința de a -și întemeia o familie în acea
comunitate, posibilitatea de a contracta un credit pentru a -și cumpăra o casă acolo, de a -și
crește copiii în acea comunitate. Acesta se mai evidențiază și prin lipsa dorinței de a pleca la
muncă într -o comunitate mai dezvoltată din țară sau din străinătate.

Cercetarea cantitativă
Cercetarea canti tativă a fost realizată pe baza unui chestionar ( vezi ANEXA IV), cu diverși
stakeholderi în domeniul incluziunii tinerilor – autorități locale, patronate sau ONG -uri. Au fost aplicate
un număr total de 256 chestionare prin metoda interviului față -în-față sau telefonic.

19 Tabel 2. Distribuția numărului de chestionare aplicate în funcție de regiune și tip de instituție
Regiune Tipul instututiei Total chestionare
aplicate Instituție publică ONG Mediul de afaceri
Sud Est 36 6 42
Sud Muntenia 22 7 20 49
Sud Vest 32 2 1 35
București Ilfov 10 4 14
Centru 29 6 7 42
Vest 23 6 3 32
Nord Vest 30 6 6 42
256

Chestionarul a urmărit măsura în care reprezentanții instituționali recunosc existența nevoilor
identificate de tine ri în urma discuțiilor purtate în cadrul focus -grupurilor, care sunt soluțiile pe care le
întrevăd pentru depășirea problemelor și care consideră că vor fi marile obstacole în adresarea
acestor nevoi prin resursele existente la nivel local (sau a identific a alți responsabili principali pentru
adresarea acestor nevoi).

A doua parte a studiului se concentrează pe schimbul de expertiză pe care participanții la proiect l -au
avut cu o organizație similară de la nivel european. Vizita a avut ca obiective culeg erea de informații
cu privire la:
o Utilizarea sistemului informațional specific al Citizen Advice England and Wales
o Colectarea și analiza datelor conținute în sistemul informațional
o Strategiile și planurile folosite de organizația din Marea Britanie în in fluențarea politicilor
publice, în parteneriat cu instituțiile publice
o Exemple de succes înregistrate și lecții învățate din experiența organizației în domeniul
influențării politicilor publice.

20
4. ANALIZA DATELOR

4.1 ANALIZA DATELOR DIN FOC US-GRUPURI

Analiza calitativă a datelor are la bază rapoartele de focus -grup realizate de către coordonatorii din
cadrul proiectului la nivelul fiecărui județ. Principalele teme vizate au fost:
o Intrarea tinerilor pe piața muncii
o Așteptări de la piața munc ii
o Drepturile angajatului
o Locul de muncă ideal
o Găsirea unui loc de muncă
o Surse de informare pentru obținerea unui loc de muncă
o Oportunități și perspective de angajare
o Tinerii, piața muncii și autoritățile locale
o Tinerii și nevoile lor în raport cu piața mu ncii.

4.1.1 INSERȚIA TINERILOR PE PIAȚA MUNCII
Analiza realizată pe focus -grupurile de tip A (tineri neangajați cu vârste cuprinse între 17 și 23 de ani
care nu sunt încadrați în muncă la momentul desfășurării focus -grupului și nici nu au fost încadrați
anterior pe o perioadă mai mare de 6 luni) a arătat că, în ceea ce privește intrarea pe piața muncii,
majoritatea tinerilor, indiferent de regiunea în care locuiesc, își doresc să lucreze pentru a -și asigura
autonomia și independența financiară.

„Este i mportantă câștigarea autonomiei financiare întrucât aceasta conferă un grad de
independență în luarea deciziilor… nu mai decid doar părinții pentru tine.” (Emanuel, Giurgiu)
„Nu trebuie să te bazezi întotdeauna pe părinți, mai ales dacă am ajuns deja l a facultate,
trebuie să știm cum să ne descurcăm.” (Alexandra, Timiș)

Referitor la momentul intrării pe piața muncii, părerile sunt împărțite: pe de o parte sunt cei care
consideră că este necesar să se angajeze încă din timpul facultății pentru un plus d e experiență, pe
de altă parte sunt tinerii care văd intrarea pe piața muncii ca momentul definirii traseului profesional,
luând în considerare obținerea unui job doar în momentul finalizării studiilor.

21

„Este important să acumulezi experință din timpul facultății. Ești în avataj dacă ai un CV bine
structurat, bine conceput care să atragă atenția angajatorilor asupra abilităților și
competențelor pe care le ai.” (participant/ă, Bistrița Năsăud)
„Eu nu îmi doresc să mă angajez chiar așa de curând, cel pu țin nu îmi doresc asta până la
terminarea masteratului, pentru că eu cred că m -am obișnuit să cheltui mai puțin să pot sta
mai relaxat. Am mai fost angajat în timpul facultății și mi s -a părut destul de stresant și să
muncesc și să merg la facultate, așa c ă mi-am spus oricum am să muncesc o viață întreagă,
așa că am să încerc să amân momentul angajării cât pot de mult” (Ionuț, Argeș)

Aproape toți participanții la focus -grupuri includ în planurile de viitor urmarea unei forme de
învățământ universitare. Cu toate acestea, tinerii consideră că desființarea școlilor profesionale și a
școlilor de arte și meserii limitează opțiunile de angajare. În opinia acestora, aceste școli ofereau
oportunitatea unei specializări timpurii și intrarea pe piața muncii mai devre me.

„Este păcat că s -a renunțat la școlile profesionale și de profil, cum era de exemplu – școala
profesională metalurgică ce pregătea tineri pentru șantierul naval, școala profesională
mecanici -auto, liceul agricol… Erau numeroase școli ce instruiau t inerii pe anumite meserii.”
(Gabriel, Mehedinți)

4.1.2 AȘTEPTĂRI DE LA PIAȚA MUNCII
Așteptările pe care tinerii le au de la piața muncii diferă semnificativ în funcție de experiența anterioară
pe piața muncii. Tinerii care încă nu au avut experiențe pe p iața muncii proiectează locul de muncă pe
care îl vor avea la un moment dat ca fiind suma așteptărilor lor. Asemeni acestora, tinerii care au intrat
deja pe piața muncii, înainte de interacțiunea directă cu un loc de muncă, aveau proiecții și așteptări
nerealiste. Cu toții sunt de acord că în urma acestei interacțiuni, așteptările lor s -au modificat,
adaptându -se la ceea ce piața muncii poate să ofere în realitate.

În evaluarea subiectivă a locului de muncă pe care tinerii îl au sau pe care își doresc să îl aibă,
aceștia au în vedere criterii precum: siguranța locului de muncă, stresul psihologic, remunerația,
independența în luarea deciziilor, motivația intrinsecă, oportunitățile de promovare sau intensitatea
muncii4. Tinerii participanți la focusuri, f ie ei angajați sau nu, au considerat ca fiind importante
aproximativ aceleași condiții pe care un job ar trebui să le îndeplinească. Văzut ca parte majoră a
existenței, locul de muncă trebuie să asigure, în opinia lor, împlinire și siguranță materială (sal ariu

4 Indicatori folosiți în general în literatura de specialitate pentru măsurarea calității muncii, vezi “First European Quality of Life Survey: quality
of work and life satisfaction”, 2007, European Foun dation for the Improvement of Living and Working Conditions

22
decent, bonuri de masă, telefon, mașină de serviciu, plată ore suplimentare etc.), asta fără să
pericliteze valorile individuale (respect față de persoană și față de munca depusă, recunoaștere,
apreciere, promovare, corectitudine, colegialitate etc.).

„Ar trebui să mă simt respectată la locul de muncă, să îmi placă ce fac și să mă simt bine și să
pot evolua din acest punct de vedere. Salariul este important și ar trebui să fie măcar cât să
îmi pot acoperi cheltuielile și să trăiesc decent.” (partic ipant/ă, Sălaj)

Analiza comparativă a focus -grupurilor de tip A și B arată că ierarhia acestor condiții diferă între cele
două grupuri, în sensul că dacă pentru primul grup primează partea materială a job-ului, ceilalți oferă o
mai mare importanță element elor ce țin de relațiile dintre colegi și de dezvoltarea personală și
profesională. Tinerii care nu au avut niciun loc de muncă până la momentul discuției consideră că
primul loc de muncă pe care o să îl aibă o să fie în domeniul în care se pregătesc, o să primească
salariu decent pe baza unor forme legale de angajare (contract semnat pe perioadă nedeterminată și
cu timp de lucru de 8 ore pe zi), o să aibă posibilitatea majorării salariului și a avansării pe post în
funcție de experiență.

„Primul job t rebuie să fie în domeniul studiilor pe care le -am finalizat, cu un salariu acceptabil
și condiții de muncă decente și ore suplimentare plătite dublu” (Laura, Hunedoara)
„Prin jobul pe care îl ai trebuie să -ți împlinești pregătirea, fiind de preferat să ma i aștepți decât
să accepți orice job deprofesionalizându -te” (Daniela, Prahova)
„Salariul este factorul eșențial. Dacă ai salariul mare, le faci pe toate.” (Cătălin, Argeș)

Ierarhia valorilor în ceea ce privește condițiile unui prim loc de muncă este simi lară și pentru tinerii
intrați deja pe piața muncii:

„Cu toții cred că ne -am dorit ca prima slujbă să fie una cât mai ușoară și cât mai bine plătită.”
(Bogdan, Constanța)

23
Situația se schimbă atunci când intră în discuție experiența pe care angaj ații au avut -o la diversele
locuri de muncă. Tinerii sunt de acord că, cel mai adesea, așteptările și proiecțiile pe care ei și le
făcuseră înainte să înceapă să muncească nu s -au realizat, ba mai mult, au trebuit să -și reevalueze
aceste asteptări, ținând cont de data aceasta de realitatea pieței muncii.

„Așteptările nu au fost chiar satisfăcute. La interviu mi -au fost spuse așteptările lor, a fost totul
OK, am început munca, am văzut că mai au nevoie de mine puțin peste program, mi -am spus
că sunt în primele zile și pot să fac efortul ăsta, mai ales că sunt văzută bine, speri să îți fie
plătite ore suplimentare, nu îți sunt plătite și te consolezi că ești văzută bine dar totuși ești doar
în perioada de probă.” (Cristina, Argeș)
„Eu zic că prima dată m -am gândit să îmi găsesc un loc de muncă să pot realiza venituri, după
aceea începi să analizezi în funcție de criterii, vezi că muncești mai mult decât este prevăzută
norma, bani iei mai puțini, așadar sunt diferențe între așteptări și condițiile de care
beneficiezi”(Bogdan, Ialomița)

Interacțiunea cu piața muncii a făcut ca tinerii să aprecieze mai mult la locul de muncă relațiile pe care
le au cu șefii sau colegii, modul în care sunt respectați sau plus -valoarea pe care o aduc prin munca
pe care o depun.

„Șefii să își gestioneze corect și competent autoritatea, să -și motiveze angajații printr -o
atitudine respectuoasă și atentă față de nevoile lor în mediul de muncă.” (Alina, Sibiu)
„Să simți că firma depinde de tine, că cineva are nevoie de tine și de c e știi tu, că reprezinți o
valoare care se dezvoltă odată cu firma.” (participant/ă , Cluj)

Contextul economic actual și situația de pe piața forței de muncă îi determină pe tinerii angajați să se
mulțumească cu locul de muncă pe care îl au, chiar dacă ac esta nu întrunește condițiile și așteptările
acestora. Majoritatea este de părere că lucrurile merg înspre rău, iar criza economică favorizează
contextul în care ei sunt obligați să accepte situațiile de compromis de la locul de muncă: lipsa
criteriilor de performanță și competență, neluarea în calcul a studiilor realizate și irelevanța
cunoștințelor acumulate, nerespectarea fișei postului și a condițiilor din contractul de muncă, neplata
orelor suplimentare, necorelarea plății cu volumul de muncă depus, ne respectarea condițiilor de
protecție a muncii etc.

„În zile în care trăim, nu mai pui problema dacă îți place sau nu locul de muncă pe care îl ai, ci
te bucuri de faptul că ai un loc de muncă și că iei niște bani de undeva.”(Alexandru, Alba)
„Nu există siguranța locului de muncă, chiar dacă ești competent, angajarea nu se face pe
criterii de competență, studii, experiență, ci pe pile” (Cătălin, Mehedinți)

24

„Problema cu statul peste program la mulți dintre noi e cam așa: ai o sarcină pe care trebuie să
o îndeplinești indiferent dacă ești bine plătit sau nu și se pune problema să continui munca și
acasă ca să termini… fără să fii plătit ore suplimentare.” (Teodora, Timiș)

Siguranța locului de muncă, una dintre condițiile foarte importante pentru tiner ii angajați este pusă în
pericol de contextul actual al crizei economice. Pierderea jobului reprezintă una dintre temerile
principale ale acestora în condițiile în care oferta locurilor de muncă este mult restrânsă față de
momentul intrării lor pe piața mu ncii.

„Criza economică se reflectă bine și în criza locurilor de muncă, povara fiscală se instalează
întrucât statul mărește impozitele. Statul nu mai crează unități de lucru, iar mediul privat se
implică tot mai puțin în crearea de locuri de muncă” (Te odor, Ialomița)
„În primul rând mă tem pentru faptul că aș putea să îmi pierd brusc locul de muncă. La noi au
fost unele probleme cu încasările și firma era să ajungă în posibilitatea de faliment pentru că
nu își mai putea plăti furnizorii, însă s -a rezolv at” (Mariana, Constanța)

4.1.3 DREPTURILE ANGAJATULU I

Tinerii, angajați sau nu, dețin informații despre existența unor reglementări în relația angajat -angajator.
Cu toate acestea susțin că foarte puțini dintre angajați cunosc legislația muncii în vigoare și care le
sunt drepturile la locul de muncă. Această lipsă de informare se reflectă în abuzurile pe care
angajatorii le fac la adresa lor.

„Aproape toate firmele au regulamente de ordine interioară care ar trebui să fie publice dar de
obicei se face ape l la acestea doar când se discută sancțiunile angajatului nu când este vorba
de drepturile sale” (Sebastian, Timișoara)
„Regulamentele interne reglementează majoritatea activităților, dar dacă vine șeful și îți cere
să faci ceva anume, poți avea 10 regula mente interne, tot ce spune șeful are valoare de lege,
chiar dacă tu lucrezi pe un anumit domeniu, iar el îți cere să faci altceva, ce nu este prevăzut
de fișa de post” (Elena, Teleorman)
„Angajatul nu cunoaște legislația nici înainte de a se angaja, nici după ce se angajează,
cerințele postului nu sunt clar stipulate la angajare, apar ulterior angajării” (Marinela, Gorj)

25

Printre drepturile nerespectate de către angajatori, tinerii menționează: concediul de odihnă, plata
perioadei de probă, încadrarea conform cu studiile, condițiile de lucru, dreptul la opinie și la replică,
plata orelor suplimentare, respectarea fișei de post și a regulamentelor de ordine interioară.

Dreptul la opinie este respectat în măsura în care nu contravine intereselor angaja torului:
„Principalul drept pe care ar trebui să îl aibă toți angajații este cel la opinie, la tratament
responsabil și demn. Ca responsabil de personal, am insistat ca o gravidă să lucreze într -o
secțiune netoxică a fabricii. Am adus dovezi argumentate c ă nu se respectă anumite norme și
principii de muncă și drept rezultat am fost sancționată cu 5% pe trei luni. În sancțiune era
trecut un motiv pueril petrecut în timp ce eu eram în concediul de odihnă” (Anda, Sibiu)

Deși angajații sunt conștienți că mult e dintre drepturile pe care le au și care sunt reglemenate fie la
nivel legislativ, fie prin regulamentele interne ale firmelor, nu le sunt respectate, aceștia nu iau
atitudine fiind constrânși prin amenințarea cu disponibilizarea.

„Angajatorul are cerin țe nejustificate, sub amenințarea cu – am pe cine să angajez, sunt destui
care așteaptă la ușă , solicită îndeplinirea și altor sarcini care nu sunt în fișa postului, se
folosesc de munca ta și își asumă meritele” (Cristian, Mehedinți)
„Nu există siguranță la locul de muncă. Dacă nu îți convine, îți arată ușa și îți zice că mai are
încă alte 15 CV -uri” (Miranda, Caraș Severin)

4.1.4 LOCUL DE MUNCĂ IDEAL
Tinerii au dat dovadă de creativitate atunci când a venit vorba de proiectarea locului de muncă pe care
ei îl consideră ca fiind ideal. Cei mai mulți dintre tineri își definesc locul de muncă ideal raportându -se
la variabile precum cantitatea de muncă depusă, remunerație și motivația intrinsecă. În funcție de
condiția esențială în jurul căreia se construieșt e întregul concept al unui job ideal, identificăm patru
tipologii, în funcție de accentul pus pe una dintre variabilele anterior menționate:

1. „Loc de muncă fără muncă” – în portretizarea locului de muncă ideal, munca se
distanțează de celelalte variabile î n sens negativ. Persoanele care proiectează acest tip ideal
de job mizează pe lipsa de responsabilitate, volum redus de muncă și bani mulți.
„Să fie distracție, să mă distrez întruna, să nu fac prea mult efort. Vreau o slujbă bine plătită
dar cu timp puțin de lucru… fără responsabilități.” (Robert, Brăila)
„Bani mulți – muncă puțină” (George, Buzău)

26
2. „Loc de muncă pe bani mulți” – această tipologie se construiește în jurul conceptului
că „banii nu aduc fericirea, dar o întrețin”. Fără a se înjosi sau a comite infracțiuni, o parte din
tineri sunt de acord că cel mai important factor atunci când iau în considerare un loc de muncă
sunt banii pe care îi primesc indiferent de volumul de muncă depus sau de satisfacțiile aduse
de job.

3. „Loc de muncă. Cu p lăcere!” – sau altfel spus „muncesc de drag”. Acest tip ideal de
job se construiește în jurul conceptului de motivație intrinsecă – a face ceea ce îți place
indiferent de volumul de muncă depus sau de remunerația primită – și se suprapune cu ideea
de voca ție.
„Locul de muncă ideal este acela în care vii la muncă din plăcere și de la care pleci cu regret”
(Cleopatra, Galați)
„Dacă e să mă gândesc doar la bani, probabil nu ar trebui să îmi pese ce fac, dar sunt totuși
o persoană care mă gândesc și la satis facția ce ți -o oferă un loc de muncă.” (Andu, Vrancea)
„Locul de muncă ideal este acela la care te poți relaxa în condițiile în care chiar faci ceea ce îți
place” (Gabriel, București)

4. „Loc de muncă ideal? Poate într -o lume ideală!” – acest tip este creați a pragmaticilor.
O parte dintre tineri consideră că, nici măcar la nivel imaginar, nu poate fi construit un loc de
muncă ideal.
„Un loc de muncă ideal nu trebuie căutat pentru că el nu există. Nu se poate să ajungi într -un
loc considerat ideal și să nu aj ungi la un moment dat să observi că vecinul tău are un loc mai
bun decât tine.” (George, Galați)
„Nu cred că există un loc de muncă ideal pentru că munca nu este ceva foarte plăcut.” (Mirela,
Brăila)

Pragmatici sau idealiști, tinerii cărora li s -a cerut s ă creioneze locul de muncă ideal au transpus, într -o
formă mai directă sau mai voalată valorile după care se ghidează, informațiile și stereotipurile cu care
au intrat în contact, în condițiile în care interacțiunea lor directă cu piața muncii ori nu a exi stat, ori a
fost una de scurtă durată.

4.1.5 CUM GĂSEȘTI UN LOC DE MUNCĂ ?
În ceea ce privește oportunitățile de angajare pe care tinerii le au în această perioadă, fie că privim
dintr-o perspectivă teoretică a celor care nu sunt încă angajați sau dintr -una practică, pragmatică, a
celor care momentan lucrează, părerea unanim acceptată este că un job care să corespundă
cerințelor dar și pregătirii profesionale se găsește din ce în ce mai greu.

27

Dacă la nivel structural piața forței de muncă cu fluctuații le cauzate de criza economică setează
aceleași condiții (locuri de muncă puține, salarii mici, instabilitate etc.) în vederea angajării, pentru toți
tinerii, la nivel individual, dificultățile în găsirea unui loc de muncă țin foarte mult de experiența pe c are
aceștia o au pe piața muncii. Astfel, persoanele din grupul A, se confruntă cu probleme la angajare
mai cu seamă din lipsa experienței în câmpul muncii.

De asemenea, lipsa unui job anterior nu ar fi o problemă dacă curricula universitară ar acoperi deficitul
de cunoștințe și activități practice din educație și sistemul universitar românesc ar fi corelat cu
cerințele pieței muncii.

„Este foarte dificil să găsești un loc de muncă, mai ales pentru că sistemul de învățământ din
România nu ajută cu nim ic, punând prea mult accent pe teorie și mai puțin pe practică, când
orice angajator cere experiență.” (Alexandra, Mureș)
„Nu prea poți să găsești o slujbă conform pregătirii pe care o ai din cauza sărăciei ofertei
existente la momentul acesta pe piața mun cii la nivel local și a promovării nepotismului.” (Dan,
Sibiu)

În ceea ce privește obținerea unui loc de muncă, studiul realizat de Agenția pentru Strategii
Guvernamentale5 a arătat că opinia dominantă în rândul tinerilor este că degeaba ai diplome dacă nu
ai relații (58% sunt de acord în mare și foarte mare măsură cu această afirmație).

Grafic 6. În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „Degeaba termini o facultate dacă nu ai relații”

Cercetări6 realizate în ultimii ani au arătat că, în contextul crizei, dublul rol pe care rețelele sociale îl au
se accentuează. Relațiile sociale stabilite la locul de muncă cunosc o creștere în importanță când vine

5 „Sistemul universitar românesc – realități, cauze, soluții”, 2008, Agenția pentru Strategii Guvernamentale
6 „Rapid Assessment of the Social and Poverty Impacts of the Economic Crisis in Romania ”, realizată de Banca Mondială și UNICEF,
octombrie 2009

28
vorba de păstrarea postului respectiv sau menținerea beneficiilor deja obținute, mai ales dăcă luăm în
considerare interacțiunile cu cei aflați în poziții mai înalte în ierarhie sau cu cei de pe aceeași poziție.
Pe de altă parte, rețelele sociale sunt văzute ca având un rol determinant în găsirea unui loc de
muncă.

De asemene a, studiile care au avut ca obiectiv monitorizarea crizei, au arătat că de cele mai multe ori
sistemul recomandărilor este cel care diferențiază între candidați și care joacă un rol decisiv în
obținerea unui loc de muncă. Tinerii consideră că societatea im pune „sistemul relațiilor sau al pilelor”,
iar ei sunt nevoiți să se adapteze acestui sistem.

„Se practică mai peste tot un sistem preferențial la angajare bazat mai degrabă pe faptul dacă
s-a pus o vorbă bună pentru tine și mai puțin pe competență.” (p articipant/ă, Sălaj)

4.1.6 SURSE DE INFORMARE PE NTRU OBȚINEREA UNUI LOC DE MUNCĂ

Indiferent de statutul ocupațional (angajat/neangajat), în ceea ce privește sursele de informare pentru
obținerea unui loc de muncă, tinerii sunt mai degrabă orientați în a se descurca singuri (căutare pe
internet, ziare, portaluri de joburi, târguri de profil, relații/ cunoștințe sau direct la firma angajatoare) și
mai puțin dispuși să apeleze la instituțiile de profil/agenții de plasare a forței de muncă.

O cercetare rea lizată pe un eșantion reprezentativ la nivel național în 20087 a relevat faptul că în
ultimii doi ani Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă au fost accesate de aproximativ 11% din
populație. În comparație cu celelalte instituții cuprinse în analiză (Inspe cția Muncii, Direcțiile Generale
de Asistență Socială, Casa de Pensii, Judecătoria, Primăria, Direcțiile Generale de Agricultură,
Administrația Financiară, Poliția, medicul de familie), informațiile primite de la Agențiile de Ocupare a
Forțelor de Muncă su nt evaluate de cetățeni ca cel mai puțin satisfăcătoare.

Neîncrederea în ajutorul pe care instituțiile și autoritățile locale îl pot oferi marchează o tendință
generală relevată și de cercetări realizate la nivel local care urmăreau vizibilitatea și acces abilitatea

7 „Serviciile de informare publică în România – între cerere și ofertă”, 2008, realizată de Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru
Cetățeni și Institutul de Cercetare a Calității Vieți i

29
instituțiilor de acest tip. Un studiu8 realizat în județul Călărași în anul 2009 a arătat că „informațiile
privind obținerea unui loc de muncă, ca unul dintre principalele servicii oferite de Agenția Județeană
pentru Ocuparea Forței de Muncă Că lărași, sunt căutate de aproximativ un sfert din populație pentru
locurile de muncă din țară și de 14% pentru locurile de muncă din străinătate. Este important de
subliniat că AJOFM nu reprezintă în niciunul dintre cazuri principala modalitate de căutare.”9.

„De cele mai multe ori auzi despre un loc de muncă de la colegi sau prieteni. Este foarte bine,
pentru că ai cum să comentezi și să afli mai multe informații despre acel loc. Dacă ești
interesat cu adevărat atunci nu ai decât să faci tu investigații și, dacă îți convine, să te prezinți
la interviu” (Dan, Tulcea)

Tinerii (atât cei participanți la focus -grupul de tip A, cât și de la focus -grupul de tip B) consideră că cea
mai sigură formă de a accesa un loc de muncă este prin contactarea directă a firm ei angajatoare.
Astfel, consideră aceștia, scade probabilitatea informării eronate asupra postului respectiv.

„Pentru informații privind locul de muncă vizat, nu găsești informații corecte decât direct la acel
loc de muncă” (Iuliana, Călărași)

Pentru c a oferta unui loc de muncă să fie atrăgătoare sau măcar să trezească un minim interes pentru
tineri, anunțul trebuie să conțină o serie de informații pe care aceșția le consideră importante: salariul,
beneficiile acordate, posibilități de avansare, descrie rea postului cu sarcini/condiții, programul de
lucru, detalii despre firmă.

Tinerii au afirmat că experiența lor pe piața muncii și, mai ales, în căutarea unui job i -a învățat că
informațiile pe care le găsești în anunțuri sau pe diversele site -uri de job uri, cel mai adesea sunt
ambigue, incomplete sau neconforme cu realitatea.

„Informații sunt mai peste tot.. dar trebuie să fii atent că de multe ori una scrie la ziar și alta e la
locul de muncă” (participant/ă, Bistrița Năsăud).

O analiză a metodelor d e recrutare a angajaților (utilizate atât de angajatorii din sistemul public cât și
de cei din privat) realizată de Agenția pentru Strategii Guvernamentale10, analizează metodele pe care
tinerii le folosesc în obținerea unui loc de muncă. În topul metodelor utilizate de angajatori în recrutare,
pe locul doi se situează recomandările făcute de cunoștințe/ prieteni.

8 „Serviciul public de ocupare în sprijinul dumneavoastră”, 2009, realizat de AJOFM Călărași și Centrul Român de Modelare Econo mică
9 Stănculescu, M.S., Marin, M., „Serviciul public de ocupare în sprijinul dumneavoastră”, 2009, raport final, pg 22
10 „Ang ajatorul Român (public și privat) și Piața Forței de Muncă”, 2008, Agenția pentru Strategii Guvernamentale

30

Grafic 7. Metode de angajare folosite în ultimele șase luni (Pe care dintre următoarele metode de recrutare a
angajați lor le -ați utilizat în ultimele șase luni? Mai multe răspunsuri posibile )

4.1.7 OPORTUNITĂȚI ȘI PERSP ECTIVE DE ANGAJARE

Aproape toți respondenții au fost de acord că orașul în care locuiesc nu are capacitatea economică
necesară de a le oferi oportuni tăți de dezvoltare profesională pe măsura așteptărilor lor.

Tendința în acest sens este de grupare regională în jurul marilor centre urbane. În cazul regiunilor de
dezvoltare Vest, Nord Vest și Centru focusul fiind pe Cluj și Timișoara ca orașe care pot o feri
perspective de realizare profesională, iar pentru regiunile Sud Est, Sud Vest, Sud Muntenia, Ilfov și
București interesul fiind atras de capitală.

„Cu cât orașul este mai mare, cu atât oportunitățile de angajare sunt mai mari și șansa de a
găsi un j ob care să răspundă așteptărilor tinerilor este mai mare.”(Laura, Alba)

31

O problemă identificată de tineri este că, în cea mai mare parte, oferta locurilor de muncă, mai ales
pentru perioada de vară, se adresează preponderent persoanelor necalificate, exi stând foarte multe
locuri de muncă sezoniere și prea puține pe perioadă nedeterminată. Singura alternativă la această
stare de fapt o reprezintă locurile de muncă din comerț, domeniu văzut ca fiind printre singurele care
mai sunt funcționale, în condițiile în care în ultima perioadă, invesțiile din producție, industrie, turism
etc., sunt ca și inexistente.

„Deva nu oferă oportunități în afară de faptul că pot să mă duc să mă angajez ca vânzător la
un magazin, în comerț… sau poate pe la primărie, ceva , dacă am o pilă.” (Iulian, Hunedoara)
„Vâlcea nu prea oferă oportunități diverse de angajare, datorită nivelului economic scăzut, și –
au redus personalul și capacitatea de funcționare multe întreprinderi din oraș. Nici turismul nu
prea merge… nu la poten țialul zonei” (Florin, Vâlcea)

Pe lângă numărul redus de locuri de muncă, o dificultate majoră cu care se confruntă tinerii este
reprezentată de inadecvarea pregătirii profesionale cu piața muncii. Studiul11 realizat în 2008 de
Agenția pentru Strategii Guv ernamentale pe un eșanțion de 2203 studenți a arătat că 48% dintre
studenți consiră că în România sunt prea mulți studenți.

Grafic 8. În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „în România sunt prea mulți studenți.”

11 „Sistemul universitar românesc – realități, cauze, soluții”, 2008, Agenția pentru Strategii Guvernamentale

32
Tot mai m ulți absolvenți de facultate se găsesc în poziția de a nu avea un loc de muncă, fie pentru că
acestea sunt pentru necalificați (și mai mult persoane fără studii superioare), fie pentru că pregătirea
lor este una teoretică, iar lipsa de experiență îi defavo rizează din start.

„Este foarte greu să îți găsești un loc de muncă, mai ales cum facultățile scot acum absolvenți
pe bandă. La Drept anul trecut au absolvit 800 de studenți iar oferta de locuri de muncă pentru
această specializare este foarte scăzută. Î nainte de 1989 existau maxim 50 de locuri la
această facultate. Acum această diferență se reflectă prin slaba pregătire a absolvenților,
interesul statului fiind acela de a încasa taxe de școlarizare și mai puțin, sau chiar deloc,
punându -se accentul pe ca litatea învățământului.” (Alexandru, București)
„Avem trei facultăți și mulți studenți care termină an de an. Nu au unde să se angajeze sau se
angajează într -un domeniu total diferit de cel în care ei s -au pregătit. De aceea doresc să plec
imediat după ce termin facultatea, nu vreau să îngroș rândurile celor care au terminat și nu au
unde să muncească sau fac altceva decât au învățat.”(Ana -Maria, Gorj)

Deși conștienți de impasul economic și de faptul că la nivel local, oportunitățile de angajare și de
realizarea profesională sunt limitate, o parte din tineri rămân optimiști și încrezători în potențialul pe
care îl au unele orașe.

„Dacă pentru indieni, chinezi sau chiar olandezi acest oraș li s -a părut unul cu oportunități,
atunci înseamnă că este. Fiin d și port vă dați seama că are un atu în plus” (Cleopatra, Galați)
„Există aici tot ce vrei, industrie, turism, port, comerț, așa că ai de unde alege” (Bogdan,
Constanța)

În ceea ce privește raportarea tinerilor pe piața muncii, mulți dintre cei care au p articipat la discuții
susțin că se simt neintegrați și că încă nu și -au definit locul pe piața muncii românească. Cu toate
acestea, discursul se conturează pe două mari direcții: prima, în care tinerii, deși dezamăgiți de ceea
ce se întâmplă și se prefigur ează a se întâmpla, cred că își vor găsi un loc de muncă aici și doresc să
lucreze în țară, cât mai aproape de familie și a doua, în care tinerii sceptici consideră că în momentul
de față nu se poate vorbi de o redresare rapidă a economiei românești și eve ntual de ieșirea din criză
și văd ca o potențială soluție pentru asigurarea unui trai decent, plecarea la muncă în străinătate.

„Sunt foarte puțini tineri ce doresc să rămână definitiv în județ. Cei care rămân sunt fie legați
prea mult de familie sau au părinți bine situați aici.”(Codruța, Tulcea)

33
„Cât mai departe de România, deoarece oriunde găsim mai multe posibilități și oferte de
angajarare pe bani buni.”(Alin, Gorj)

Tentația străinătății, a locurilor de muncă de acolo și a stilului de viață este adusă în discuție de tinerii
participanți la focusuri. Comparativ cu locurile de muncă pe care le oferă piața românească, oricare ar
fi locul de muncă din străinătate, acesta este evaluat ca fiind net superior.

„Dacă ne luăm după cifrele ultimului dec eniu, constatăm clar că este mai bine în afară”
(Teodor, Ialomița)

Caracterizarea unui loc de muncă din străinătate a adus în discuție, indiferent de regiune, vârstă sau
statut ocupational, importanța părții financiare – salariul care spre deosebire de ce l oferit în România
reflectă mult mai puternic efortul depus în muncă.

„În străinătate găsești sigur ce nu găsești aici. Acolo salariul crește proporțional cu efortul…
atât din punct de vedere financiar cât și din punct de vedere al statutului social.” (Ioana, Timiș)

Beneficiile salariale nu dețin, totuși, ponderea cea mai mare în ceea ce privește evaluarea
comparativă a unui loc de muncă din străinătate cu unul din România. Tinerii au pus foarte mult
accentul și pe respectarea drepturilor angajatului și pe aprecierea muncii depuse, precum și pe
recunoașterea meritelor și competențelor în detrimentul nepotismelor.

„Nu cred că în Franța, de exemplu, profesorii sunt așa de desconsiderați ca aici. Nu mai
vorbesc de asistenții medicali sau ingineri. Au o altă concepție despre meseriile astea drept
dovadă că foarte mulți asistenți vor să plece. Nu mai vorbesc de ce salarii au profesorii în
Anglia, de exemplu, și cum ești respectat de cei din jur. Aici profesorii plâng și își cer
drepturile, fac greve și u ite așa apar lacune în sistemul de învățământ” (Nicoleta, Vrancea)
„Cred că dacă acolo ceva nu îți convine la angajatorul tău poți să te duci să îi faci reclamație și
știi că ar fi luate măsuri imediat. Aici dacă faci o reclamație că nu îți convine ceva, n u numai că
nu se ia o măsură, dar mai ești și dat afară, pentru că se află imediat” (Alina, Vrancea)

De asemenea, pe lângă toate beneficiile legate de muncă, un mare plus, în favoarea străinătății este
dat de condițiile și de calitatea vieții.

34
„Străinătatea ne oferă civilizație, respect, răspundere și responsabilitate, conștiinciozitate,
bani.” (Lucian, Vâlcea)

4.1.8 TINERII , PIAȚA MUNCII ȘI AUTO RITĂȚILE LOCALE

În ceea ce privește relația pe care tinerii o au cu instituțiile statului cel mai ades ea aceasta este
caracterizată de nesiguranță în legătură cu deciziile și măsurile propuse de acestea, precum și de un
sentiment de neîncredere. Studii12 realizate de Agenția de Strategii Guvernamentale au arătat că
oamenii se simt mai în siguranță cu propri ile măsuri pe care le -au luat împotriva crizei și preferă să nu
apeleze la vreun ajutor din partea acestor instituții, ci să încerce să își găsească singuri soluții pentru
rezolvarea problemelor.

Grafic 9. În ce măsură vă simțiți în siguranță având în vedere măsurile împotriva crizei luate de…?

Sursa : Agenția pentru Strategii Guvernamentale, cercetarea panel The Impact of the Economic Crisis in
Romania 2009, octombrie 2009, N=999.

Studiul menționat mai sus relevă și faptul că solicitarea ajutorului de la instituțiile guvernamentale
pentru depășirea crizei este o alternativă rar luată în considerare. Pentru 86% dintre respondenți,
această măsură este inactivă, oamenii răspunzând fie că nimeni din gospodărie nu a folosit -o și ni ci
nu are de gând să o folosească, fie că nu a luat în calcul această metodă, fie că nu e aplicabilă. Doar

12 „The Impact of the Economic Crisis in Romania 2009”, 2009, realizată de Agenția pentru Strategii Guvernamentale

35 pentru 9% dintre respondenți această măsură a fost folosită, iar pentru 5% ea poate reprezenta o
soluție pe viitor, gândindu -se să apeleze la ea.

Grafic 10. Cineva din gospodăria dvs. a apelat pentru sprijin la instituții guvernamentale (Primărie,
Direcții județene, Guvern etc.)?

Sursa: Agenția pentru Strategii Guvernamentale, cercetarea panel The Impact of the Economic C risis in
Romania 2009, octombrie 2009, N=999

Analiza focus -grupurilor a arătat că, deși neîncrezători în capacitatea administrativă locală de a
acționa în rezolvarea problemelor, tinerii totuși au așteptări în ceea ce privește posibilele măsuri pe
care a utoritățile locale le -ar putea lua, atât pentru înbunătățirea ofertei de muncă cât și pentru
stoparea migrației. Aceste măsuri vizează problemele cu care se confruntă tinerii în interacțiunea
directă cu piața muncii, cu instituțiile facilitatoare în domeni u sau cu legislația în vigoare:
o Atragerea investitorilor
o Dezvoltarea de inițiative de promovare a tinerilor
o Promovarea târgurilor de job -uri
o Eradicarea corupției
o Oferirea de burse pentru tineri
o Susținerea micilor întreprinzători
o Adaptarea legislației loca le la cerințele pieței muncii sau la ofertele investitorilor
o Scutirea investitorilor de taxe
o Construirea de locuințe pentru tineri
o Scutirea de taxe a tinerilor care se angajează imediat după terminarea facultății măcar
pe perioada cât ar fi trebuit să prim ească șomaj

36
o Facilitarea creării de noi locuri de muncă
o Utilizarea și valorificarea resurselor locale
o Acordarea de facilități firmelor producătoare
o Armonizarea legislației în raport cu nevoile tinerilor
o Sprijinirea mediului de afaceri
o Oferirea unor facil ități pentru tineri în ceea ce privește accesul la credite sau
consultanță în accesarea fondurilor europene
o Eradicarea birocrației
o Oferirea de facilități angajatorilor
o Corelarea sistemului educațional cu ofertele de pe piața muncii (încheierea de
parteneri ate între instituțiile publice și universități)
o Micșorarea taxelor și impozitelor
o Crearea de programe specifice pentru tinerii aflați în situații vulnerabile (șomeri, instituții
de plasament, etc.)
o Înființarea de centre de consiliere vocatională pentru ti neret
o Creșterea transparenței instituțiilor publice în ceea ce privește scoaterea la concurs a
locurilor de muncă
o Dezvoltarea și furnizarea unor programe de calificare/ perfecționare la locul de muncă
o Furnizarea de servicii de informare despre oportunități le de pe piața muncii.

Lipsa încrederii tinerilor în autoritățile locale se bazează pe experiența individuală cu acestea, în
diferite contexte. Aceștia sunt de părere că administrația românească, fie centrală, fie locală, mai cu
seamă în contextul crizei , nu este capabilă din punct de vedere instituțional să rezolve situațiile critice
și să stabilizeze, cel puțin la nivel local sau regional, piața muncii.

Studiile13 de monitorizare a crizei au arătat că indivizii nu au încredere că instituțiile locale s au centrale
ar putea să facă ceva pentru schimbarea situației economice actuale considerând că acestea nu se
implică în rezolvarea problemelor având cel mai adesea, o atitudine pasivă. Instituțiile sunt percepute
ca fiind nedrepte și părtinitoare în servi ciile pe care le oferă, ajutorul solicitat putând fi obținut doar pe
baza relațiilor, a pilelor. Capacitatea instituțională, cea financiară cât și cea a resurselor umane este
redusă, iar factorii politici au o influență accentuată, reprezentanții instituți ilor fiind în primul rând
preocupați de urmărirea propriilor interese.

13 „Rapid Assessment of the Social and Poverty Impacts of the Economic Crisis in Romania”, 2009, realizată de Banca Mondială și UNICEF

37
Indiferent de regiune, tinerii participanți la focusurile A și B mențin același trend al neîncrederii în
instituțiile statului și sunt de părere că cel puțin în privința măsurilor ca re i-ar putea ajuta în relația lor
cu piața muncii, autoritățile locale sunt mai degrabă indiferente și ineficiente. Aceștia consideră că
problematica incluziunii tinerilor și facilitatea intrării lor pe piața muncii nu se regăsește pe agenda
multora dintr e autorități și multe dintre așteptările acestora nu sunt prinse pe lista de priorități.

„Autoritățile locale ar putea genera schimbări dar nu fac nimic, preferă doar să beneficieze de
favoruri personale în raportul cu mediul privat” (Mădălin, Argeș)

Incapacitatea autorităților locale de a acționa concret în vederea îmbunătățirii ofertei de muncă și a
stopării migrației contribuie la menținerea unui sentiment de apartenență la comunitatea din care fac
parte foarte slab dezvoltat. Această situație cre ează premisele părăsirii comunității locale și
îndreptarea către comunitățile mai dezvoltate din țară sau din străinătate.

4.1.9 TINERII ȘI NEVOILE LO R ÎN RAPORT CU PIAȚA MUNCII
Analiza focus -grupurilor a arătat că deși există o tendință generală în ceea ce privește nevoile tinerilor
în raport cu piața munci i, la nivel regional pot fi identificate diferențe sensibile. Pe fiecare șapte din
cele opt regiuni de dezvoltare din România, incluse în proiect, principalele trei nevoi identificate ca
fiind emergente au fost:

Regiunea de dezvoltare NORD -VEST
o De a avea un salariu corespunzător unui trai decent
o De dezvoltare profesională (la locul de muncă)
o Nevoia unor programe specifice pentru tinerii aflați în situație vulnerabilă (șomeri, din
instituțiile de p lasament)

Regiunea de dezvoltare BUCUREȘTI -ILFOV
o Încheierea de parteneriate între instituțiile publice și universități
o Înființarea de centre de consiliere vocațională pentru tineret
o Mai mare transparență din partea instituțiilor publice față de scoaterea la concurs a locurilor de
muncă

Regiunea de dezvoltare CENTRU
o Sprijinirea întreprinzătorilor prin diferite programe pentru a crea noi locuri de muncă

38 o Necesitatea dezvoltării și furnizării de măsuri integrate și sustenabile de ocupare în diferite
meserii atât pentru tinerii neocupați (calificare), cât și pentru cei ocupați
(recalificare/perfecționare la locul de muncă)
o Nevoia de a furniza tinerilor, servicii de informare despre oportunitățile de pe piața muncii
(mediere a muncii, consiliere, job club, etc .), susținute de autorități, instituții, organizații

Regiunea de dezvoltare SUD -EST
o Înainte de angajare angajatorii nu comunică cu exactitate responsabilitățile pe care noul
angajat urmează să le aibă
o Prea multe locuri de muncă pentru sezonieri, prea puți ne locuri de muncă pentru perioadă
nedeterminată
o Locurile de muncă existente nu sunt pe măsura calificărilor tinerilor, în medie mult mai înalte
decât calificările necesare sau altfel spus piața muncii e inadaptată la nivelul mai ridicat de
calificare exis tent în rândul tinerilor

Regiunea de dezvoltare SUD -MUNTENIA
o Încălcarea drepturilor angajatului (nerespectarea programului de lucru prevăzut în contractul
de muncă, neplata orelor suplimentare și nerespectarea fișei de post)
o Lipsa oportunităților de dezvo ltare la locul de muncă
o Imposibilitatea realizării de către tineri a unor stagii de pregătire practică

Regiunea de dezvoltare SUD -VEST
o Cunoașterea insuficientă de către angajați a drepturilor lor în raport cu angajatorul
o Promovarea în funcții și angajăril e se realizează pe alte criterii decât cele de competență sau
conform studiilor
o O necorelare evidentă și frecventă între pregătirea profesională a tinerilor și cerințele de pe
piața muncii

Regiunea de dezvoltare VEST
o Lipsa locurilor de muncă în concordanț ă cu pregătirea tinerilor
o Recompesarea să se facă în funcție de pregătirea tinerilor și de volumul de muncă prestată
o Respectarea drepturilor în ceea ce privește codul muncii

39 Păstrând în analiză variabile precum percepția dezvoltării economice a zonei, oferta de locuri de
muncă și pregătirea tinerilor pentru acestea, nevoile de dezvoltare profesională și personală, regiunile
de dezvoltare se grupează în funcție de accentul pus pe una dintre variabilele menționate mai sus.

Tinerii din regiunile din N ord-Vestul, Vestul și Centrul țării sunt mai degrabă preocupați de calitatea
locului de muncă și respectarea drepturilor anagajatului, de nivelul de salarizare, de implicarea
autorităților în rezolvarea problemelor ce țin de funcționarea economiei locale ș i de dezvoltarea de
programe și proiecte de ajutorare și susținere a tinerilor.

În Sud Muntenia, Sud Est, Sud Vest contextul economic și social face ca nevoile enunțate de către
tineri să se concentreze în jurul necesității creării de locuri de muncă ca re să concorde cu pregătirea
pe care tinerii o au și a respectării drepturilor și obligațiilor pe care legislația și relația contractuală
angajat – angajator le impun.

Regiunea București – Ilfov, face notă discordantă cu celelate regiuni din sudul țării, tinerii percepând
piața muncii ca fiind mult mai activă și cu o paletă mai largă de oportunități în ceea ce privește atât
angajarea cât și dezvoltarea profesională și personală. Tinerii resimt ca fiind cele mai importante
nevoia de consiliere vocațională, facilitarea contactului cu piața muncii încă din perioada de
școlarizare (parteneriate între universități și instituțiile publice) și reforma instituțională (indiferent de
instituția avută în vedere) din perspectiva vizibilității locurilor de muncă care ur mează a fi scoase la
concurs.

4.2 ANALIZA DATELOR DIN CHESTIONARE

Analiza datelor din chestionare s -a bazat pe răspunsurile oferite de reprezentanții instituționali de la
nivelul fiecărui județ cuprins în proiect. Prin intermediul focus -grupurilor reali zate cu tineri au fost
identificate, la nivel de regiune, principalele trei nevoi cu care aceștia se confruntă în ceea ce privește
participarea pe piața muncii. Pentru fiecare regiune, analiza cuprinde prezentarea celor trei nevoi,
soluțiile și obstacolele identificate de reprezentanții instituțiilor.

4.2.1 REGIUNEA DE DEZVOLTAR E SUD-EST
Înainte de angajare angajatorii nu comunică cu exactitate responsabilitățile pe care noul
angajat urmează să le aibă.
Persoanele intervievate au menționat necesitatea modi ficării legislative prin care angajatorii să fie
obligați să informeze angajații despre realele cerințe și condiții pe care le presupune locul de muncă.

40 Campaniile de informare, de consiliere, adresate tinerilor care sunt în căutare de muncă sunt văzute,
de asemenea, ca o soluție pentru o mai bună capacitate de „negociere” în ceea ce privește obținerea
unui loc de muncă. Dacă tinerii au ocazia de a face practică din timpul școlii, în interacțiunea cu
angajatorul pot dispune de mai multe informații, cunoșt ințe care le pot fi de folos la angajare. De
asemenea, a fost menționată și necesitatea informării angajatorilor despre reguli de bună practică în
interacțiunea cu un potențial nou angajat. O altă soluție ar fi ca autoritățile, dar și ONG -urile să
monitorizeze dacă, la angajare, tinerii au fost informați despre fișa postului, despre ceea ce se
așteaptă de la ei.

În ceea ce privește modificările legislative, intervievații au vorbit despre dificultatea de a fi realizate,
precum ș i de faptul că și atunci când legile există, este posibil ca acestea să nu fie aplicate.
Campaniile de informare sunt, de asemenea, greu de făcut, din lipsă de instituții responsabile și de
fonduri. În cazul în care aceste campanii sunt inițiate există ris cul să nu -și atingă scopul din cauza
lipsei de inters a tinerilor.

Prea multe locuri de muncă pentru sezonieri, prea puține locuri de muncă pentru perioadă
nedeterminată .
Pentru crearea de locuri de muncă unde tinerii să fie angajați pe perioadă nedermina tă, cea mai bună
soluție ar fi creșterea volumului de investiții în zonele respective. Pentru aceasta autoritățile ar trebui
să se implice în acțiuni de atragere a investitorilor, cum ar fi acordarea de facilități fiscale.

Nu doar atragerea de noi invest itori ar duce la o îmbunătățire a climatului economic, ci și acordarea de
facilități celor care au deja afaceri pe plan local, dar doresc să se dezvolte. Posibilitatea ca
înterprinzătorii din mediul privat să obțină credite bancare avantajoase care să le p ermită crearea de
locuri de muncă a fost de asemenea menționată. O altă soluție identificată constă în acordarea de
scutiri de taxe strict celor care angajează tineri pe perioadă nedederminată sau pe o perioadă de
minimum 5 ani.

În același timp, este cons iderat important ca și firmele să aibă o politică de personal corectă,
anticipativă, să fie interesate să scrie proiecte pentru a obține finanțări din fonduri europene, să
identifice pârghii pentru motivarea și fidelizarea personalului.

În contextul crize i economice crearea de noi locuri de muncă suficiente cât să acopere cererea este
însă puțin probabilă. Persoanele inrtervievate au menționat lipsa unei legislații locale și lipsa inițiativei
autorităților de a atrage investitori. Aceștia din urmă întâmpin ă dificultăți și în accesarea de credite din
cauza condițiilor impuse și a birocrației.

41 Locurile de muncă existente nu sunt pe măsură calificărilor tinerilor, în medie, mult mai înalte
decât calificările necesare sau, altfel spus, piața muncii nu este ada ptată la nivelul mai ridicat
de calificare existent în rândul tinerilor.
Pentru rezolvarea acestei probleme cel mai des menționată soluție a fost corelarea ofertei de cursuri
de (re)calificare, precum și a specializărilor cu care tinerii ies din școală cu ceea ce se cere pe piața
muncii. Totuși, așa cum a menționat o persoană intervivata, „nu poți îngrădi unui tânăr să se educe”.
Respondenții au admis că o mare parte a tinerilor care tocmai au absolvit o facultate nu au experiență
și preferă să muncească p e poziții sub specializările lor doar pentru a avea un salariu. O soluție ar fi
ca aceștia să beneficieze de consiliere, eventual din partea unor ONG -uri, în găsirea unui loc de
muncă adecvat pregătirii lor. O alta, ar fi ca tinerii să aibă încredere că es te posibilă dezvoltarea unei
cariere și în situația în care piața din prezent oferă într -o mai mare măsură locuri de muncă sub
pregătirea lor.

Pe viitor, problema va persista deoarece numărul de absolvenți de anumite discipline din învățământul
superior va fi în continuare mare în raport cu locurile de muncă disponibile pe profil. De asemenea, au
fost menționate ca piedici și lipsa fondurilor pentru susținerea centrelor de consiliere pentru tineri,
precum și lipsa de interes a factorilor responsabili de a acționa în vedere unei mai bune corelări a
ofertei educaționale cu piața muncii.

Reprezentanții instituționali intervievați în regiunea Sud Est au identificat și alte nevoi ale tinerilor
legate de integrarea acestora pe piața muncii:
o tinerilor nu li se oferă de către angajatori posibilități de dezvoltare profesională
o refacerea încrederii comunității locale în puterea novatoare a tinerilor
o promovarea participării depline a tinerilor în domeniul educației, al ocupării forței de muncă și
în societate
o lipsa unor servicii de testare a abilitaților și competentelor personale și profesionale
o lipsa informațiilor privind piața muncii și evoluția ocupațiilor
o investițiile pe plan local în resurse umane
o corelarea pieței muncii cu sistemul educațional.

4.2.2 REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD VEST
A avea un salariu corespunzător unui trai decent.
Respondenții au menționat importanța unei salarizări adecvate competențelor, performanțelor
obținute, însă în situația economică actuală, mărirea salariilor este puțin probabilă. De asememea,
alte probleme menționate au fost lipsa unui sistem de evaluare al muncii și a unui sistem de angajări
bazat pe evaluarea competențelor.

42 Dezvoltare profesională (la locul de muncă).
Dintre respondenții din regiunea Nord Vest, 18 nu au identific at această nevoie ca fiind relevantă
pentru integrarea tinerilor pe piața muncii. Cei care au fost de acord că există o nevoie de dezvoltare
profesională a tinerilor la locul de muncă au menționat necesitatea deschiderii spre formare din partea
angajator ilor, derulării de programe și activități de dezvoltare personală. Angajatorii ar trebui să
conștientizeze importanța deținerii unei forțe de muncă bine instruite.
Chiar dacă astfel de programe sunt considerate importante, ele lipsesc, în mare parte din ca uza
„mentalităților învechite”, a lipsei de motivare și recompensare a persoanelor care doresc dezvoltare
profesională.

Nevoia unor programe specifice pentru tinerii aflați în situație vulnerabilă (șomeri, din
instituțiile de plasament).
Mai mult de jumă tate (26) din presoanele intervievate nu au identificat aceasta ca fiind o nevoie a
tinerilor din regiunea de dezvoltare Nord Vest.

Cei care au considerat că este nevoie de programe pentru tinerii aflați în situații vulnerabile au
identificat ca și soluț ii accesarea fondurilor europene. O colaborare a tuturor instituțiilor implicate,
reformarea sistemului de plasament și „găsirea unor oameni dispuși să lucreze cu acești tineri” sunt
de asemenea parte a soluțiilor propuse. Obstacolele în soluționarea probl emei ar fi dezinteresul, lipsa
de viziune și neaccesarea programelor prevăzute deja prin lege (L116/2002, privind prevenirea și
combaterea marginalizării sociale).

4.2.3 REGIUNEA DE DEZVOLTARE BUCUREȘTI ILFOV
Încheierea de parteneriate între instituțiile publice și universități.
Parteneriatele încheiate între instituții publice și universități sunt văzute de către respondenți ca fiind
utile, iar contextul actual oferă multe oportunități pentru încheierea lor, mai ales prin posibilitatea
accesării de fondur i europene. Referitor la cine ar trebui să inițieze aceste colaborări, părerile sunt
împărțite. Parte din persoanele intervievate consideră că interesul ar trebui să fie al unităților de
învățământ, care să facă presiune asupra instituțiilor publice pentru a le determina să colaboreze. Pe
de altă parte, alți respondenți consideră că deschiderea trebuie să vină de la instituțiile publice, care
să facă oferte și să atragă universitățile în proiecte.

Printre obstacole au fost menționate lipsa resurselor um ane și a celor financiare, lipsa motivării
instituțiilor precum și inerția mare din sistemul de învățământ. Au fost însă și persoane care nu

43 consideră că ar exista dificultăți în încheierea de parteneriate între universități și instituții publice, fiind
necesară doar interes reciproc pentru realizarea lor.

Înființarea de centre de consiliere vocațională pentru tineret.
Existența centrelor de consiliere vocațională este percepută ca o nevoie, dar opiniile diferă în ceea ce
privește instituțiile care ar tre bui să le găzduiască. Școlile sunt instituțiile cel mai des menționate în
care ar trebui să existe astfel de centre; mai mult, a fost identificată chiar necesitatea unei propuneri
legislative care să prevadă obligativitatea funcționării în fiecare unitate de învățământ a unui birou de
consiliere vocațională/ profesională. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), Agențiile de Ocupare a
Forței de Muncă (ANOFM, AJOFM, ALOFM) și ONG -urile sunt, de asemeanea, menționate ca instituții
care ar trebui să ofere serv icii de consiliere vocațională pentru tineret.

O problemă identificată este existența „doar pe hârtie” a unor astfel de centre de consiliere
vocațională, în cazul lor, autoritățile având datoria de a se asigura că funcționează și își îndeplinesc
obiect ivele. Alte obstacole în buna funcționare a centrelor de consilere sunt lipsa resurselor umane și
financiare, lipsa de interes și neimplicarea autorităților publice responsabile. Legat de resursele
umane există și problema lipsei de motivare a specialiștil or în consiliere de a munci în instituții publice
din cauza salariilor mici.

O mai mare transparență din partea instituțiilor publice față de scoaterea la concurs a locurilor
de muncă.
Persoanele intervievate au menționtat faptul că instituțiile publice sunt obligate prin lege să scoată
posturile noi la concurs. Dacă acest lucru nu se întâmplă, soluția propusă este sancționarea instituțiilor
conform legii. Pentru ca informațiile despre locurile de muncă vacante să ajungă la tineri, soluțiile
propuse cons tau în publicarea lor pe website -urile la care tinerii au acces sau în reviste distribuite
gratuit în școli. Asociațiile de tineret, ONG -urile ar putea primi, centraliza și transmite informații despre
locurile de muncă celor interesați.

Dacă legea este a plicată, nu ar trebui să fie niciun obstacol în asiguararea transparenței de către
instituții în ceea ce privește locurile de muncă disponibile. Problemele identificate țin totuși de
neaplicarea corectă a legii, de lipsa cooperării între centrele de inform are/ consiliere și instituțiile
publice, existența încă a unor instituții care nu au access la internet.

Reprezentanții instituționali intervievați în regiunea București Ilfov au identificat și alte nevoi ale
tinerilor legate de integrarea acestora pe p iața muncii:
o reintoducerea în licee și universități a practicii profesionale ; elevii și studenții trebuie să învețe
să aplice în practică teoria învățată;

44 o nevoia implicării active a organizațiilor pentru tineret și a participării acestora în luarea
decizii lor referitoare la problemele tinerilor; aceasta poate fi realizată prin participarea regulată
a organizațiilor de tineret la ședințele comune ale administrațiilor publice și motivarea acestora
în luarea deciziilor specifice problemelor tinerilor;
o nevoia de participare și cooperare a principalilor factori interesați (angajatori, întreprinzători,
furnizori de educație și formare profesională, ANOFM și partenerii sociali) pentru a corela mai
bine oferta de formare profesională și competențe cu nevoile piețe i muncii de la nivel local.

4.2.4 REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-MUNTENIA
Încălcarea drepturilor angajatului (nerespectarea programului de lucru prevăzut în contractul
de muncă, neplata orelor suplimentare și nerespectarea fișei de post).
Pentru soluționarea problemelor legate de încălcarea drepturilor angajatului, persoanele intervievate
au identificat ca soluții controalele frecvente efectuate de Inspectoratul de Muncă și sancționarea
angajatorilor atunci când e cazul. În același timp, este și responsabilita tea angajatului de a -și cunoaște
drepturile și de a se adresa instituțiilor competente atunci când îi sunt încălcate. Informarea tinerilor
despre drepturile pe care le au în raport cu angajatorii este necesară chiar de pe băncile școlii, în
măsura în care ei „se bucură că au un job, dar uită să ceară fișa de post”.

Necunoașterea de către angajat a drepturilor, pasivitatea, plafonarea acestuia, teama de a reclama
neregulile pentru a nu -și pierde locul de muncă, pot perpetua situațiile în care anagajatorul încalcă
aceste drepturi. De asemenea, a fost menționată problema numărului mic de inspectori ai ITM și faptul
că aceștia sunt dezinteresați sau chiar coruptibili.

Lipsa oportunitățior de dezvoltare la locul de muncă.
Participarea periodică la cursuri a an gajaților tineri ar putea oferi oportunități de dezvoltare și de aceea
este necesar ca firmele să fie încurajate să investească în astfel de acțiuni. Ca soluție pentru a
determina angajatorii să investească în angajații lor, a fost menționată posibilitatea accesării de
împrumuturi speciale. Pe de alta parte, dezvoltarea la locul de muncă, dobândirea de noi competențe
pot fi asumate și personal de către tineri și obținute pe cale individuală. Aceasta ar putea fi și cea mai
realizabilă soluție, de vreme ce pe rsoanele intervievate au menționat că nu există interes din partea
angajatorilor privind oportunitățile de dezvoltare ale angajatului. Angajatorii nu sunt dispuși să acopere
costurile necesare, mai ales acum în perioadă de criză, sau să scoată angajatul di n producție pe
durata cursului. Soluția aplicată de firme este angajarea de persoane calificate, cu experiență, („omul
potrivit la locul potrivit”) și acceptă mai greu dezvoltarea profesională a angajaților la locul de muncă.

45 Imposibilitatea realizări i de către tineri a unor stagii de pregătire practică.
Încheierea de contracte între firmele și societățile locale cu inspectoratul școlar ar putea facilita
elevilor interesați desfășurarea de stagii de pactică în anii terminali. O altă soluție identifica tă este
organizarea de seminarii și întâlniri de sensibilizare a angajatorilor în vedere acceptării tinerilor, în
ciuda lipsei lor de experiență. Este necesară o implicare mai mare din partea angajatorilor care ar
putea să prevadă o perioadă de probă pent ru angajat, în care acesta să se familiarizeze cu cerințele
postului. Asigurarea de către firme a unui număr de posturi special alocate pentru stagii de practică ar
fi altă soluție. Aici însă intervine problema costurilor susținerii acestor locuri de muncă , fiind propusă
ideea ca acestea să fie suportate de la bugetul de stat.

Asigurarea unor perioade de practică pentru tineri presupune resurse materiale și de timp din partea
angajatorilor, iar aceștia nu sunt dispuși sau nu -și permit să acopere costuril e. Lipsa resurselor de la
bugetul de stat face, de asemenea, dificilă susținerea stagiilor de practică de către instituțiile publice
interesate.

Reprezentanții instituționali intervievați în regiunea Sud Muntenia au identificat și alte nevoi ale
tinerilor legate de integrarea acestora pe piața muncii:
o specializări cât mai adaptate cerințelor pieței muncii
o cunoașterea drepturilor pe care le au angajații și cunoașterea rolurilor instituțiillor publice
o accesul tinerior cu dizabilități la locuri de muncă
o respo nsabilizarea tinerilor în ceea ce privește autodezvoltarea
o campanii de informare privind posibilitățile de accesare a informațiilor de pe Internet privind
dezvoltarea personală.

4.2.5 REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD-VEST
Cunoașterea insuficientă de către angaj ați a drepturilor lor în raport cu angajatorul.
Includerea de cursuri de legislație în școli, precum și educarea tinerilor în spiritul necesității informării
permanente, pot ajuta la o cunoaștere mai bună a drepturilor pe care aceștia le au în raport cu vi itorii
angajatori. Campaniile de informare frecvente prin seminarii sau work -shopuri, organizate de unitățile
de învățământ sau asociații de tineret au fost, de asemenea, identificate ca soluții. Angajatorii ar trebui
să aibă și ei un rol în informarea per manentă pentru ca angajații să fie la curent cu modificările
legislative în domeniu.

46 Problemele menționate de intervievați se referă la neclaritatea și incoerența legislativă, dezinteresul
tinerilor de a se informa, dar și al angajatorilor de a infor ma.

Promovarea în funcții și angajările se realizează pe alte criterii decât cele de competență sau
conform studiilor.
Această problemă poate fi soluționată prin depolitizarea instituțiilor, schimbarea mentalității tuturor
factorilor interesați (angajat , angajator), respectarea procedurilor, angajări și promovări făcute pe
criterii de studii și competență.

Persoanele care au răspuns la chestionar au menționat totuși că aceste practici sunt mai des întâlnite
în instituțiile de stat, în timp ce în mediul privat criteriile de pregătire și competență stau la baza
angajărilor într -o mai mare măsură.

Mentalitatea și „calitatea” oamenilor din funcțiile de decizie constituie o piedică în soluționarea
problemei. De asemenea, în opinia intervievaților, societate a, în ansamblul ei, nu a reușit să ofere
modele de responsabilitate și corectitudine.

O necorelare evidentă și frecventă între pregătirea profesională a tinerilor și cerințele concrete
de pe piața muncii.
Unitățile de învățământ sunt considerate a fi resp onsabile în atingerea unui nivel ridicat de corelare
între oferta educațională și piața muncii. Totodată, Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă trebuie să
ofere cursuri de (re)calificare pentru meserii cerute pe piață.

Este necesar un dialog social într e factorii implicați, efectuarea unor studii și analize locale pentru a
cunoaște cerințele din piața muncii și, în consecință, ofertele educaționale ale unităților de învățământ
să fie corelate cu aceste cerințe. Reînființarea școlilor cu profil tehnic, în cheierea de parteneriate între
mediul academic /preuniversitar și mediul privat, reintroducerea stagiilor de practică sunt, de asemena,
văzute ca soluții ale nevoii mai sus menționate. În contextul crizei ecomonice, lipsa resurselor
financiare împiedică efe ctuarea investițiilor necesare în educație. Alte probleme identificate țin de lipsa
de viziune, de lipsa de colaborare/comunicare dintre mediul de afaceri și unitățile de învățământ și de
lipsa de îndrumare, de consiliere a tinerilor în școală.

4.2.6 REGIUNEA DE DEZVOLTARE VEST

Lipsa locurilor de muncă în concordanță cu pregătirea tinerilor.
Autoritățile publice locale și naționale trebuie să urmărească în permanență care sunt tendințele pieței,

47
iar pe baza analizelor, să anticipeze care ar fi sectoarel e economice care vor înregistra creștere și
care ar fi meseriile și calificările care vor fi cerute în aceste sectoare. Un alt aspect ar fi ajustarea
portofoliului de cursuri de calificare și recalificare oferite de Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă în
funcție de specificul sectorului de activitate care generează cele mai multe locuri de muncă și de tipul
de competențe și abilități cerute pe piață.

Atragerea investitorilor în zonă și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene sunt, de
asemenea, în măsură să ducă la crearea de noi locuri de muncă.

Angajatorii ar trebui să beneficieze de o serie de măsuri active care să încurajeze angajarea tinerilor.
Alte soluții identificate țin de oportunitățile oferite tinerilor care doresc să -și desch idă afaceri, precum și
de dezvoltarea unor birouri de consiliere gratuită în domeniul plasării forței de muncă.

Problemele în soluționarea nevoii constau în insuficienta dezvoltare a parteneriatelor dintre sistemului
educațional și mediul economic. Totoda tă, au fost identificate ca probleme instabilitatea legislativă și
incapacitatea administrațiilor locale de a construi strategii, cel puțin pe termen mediu.

Criza economică face dificilă atragerea de investitori care să creeze noi locuri de muncă pe plan local.

Recompensarea să se facă în funcție de pregătirea tinerilor și de volumul de muncă prestată .
Pentru soluționarea acestei nevoi, persoanele intervievate au precizat necesitatea angajărilor făcute
pe criterii de competență, în timp ce angajații ar t rebui să -și manifeste disponibilitatea pentru
perfecționare continuă și pentru efort suplimentar care ulterior, să fie recompensat corespunzător.

Sistemul public se confruntă cu nevoia de schimbare a criteriilor de salarizare, prin punerea accentului
pe calificările și competențele deținute coroborate cu volumul și complexitatea muncii prestate.

Sunt considerate necesare și înființarea de servicii de consultanță în resurse umane, a unor servicii de
testare a abilităților și competențelor. Astfel de serv icii ar ajuta tinerii să se orienteze spre domenii de
activitate care li se potrivesc sau în care ar putea valoriza la maximum pregătirea, abilitățile.

Riscurile existente constau în continuarea angajărilor care nu au la baza criteriile de competență sau
în faptul că angajații sunt dispuși să accepte orice condiții în contextul unui număr redus de locuri de
muncă disponibile.

48 Influența factorului politic care impune angajări și promovări pe alte criterii decât cele de competență
sau pregătire profesional ă constituie de asemenea o problemă în soluționarea nevoii.

Respectarea drepturilor în ceea ce privește codul muncii
Instituțiile de control abilitate trebuie să verifice frecvent modul în care angajatorii respectă prevederile
Codului Muncii în raportur ile lor cu angajații și să aplice sancțiunile corespunzătoare în caz de
nereguli. Pe de altă parte, angajații trebuie să cunoască drepturile pe care le au în raport cu
angajatorii și de aceea sunt necesare acțiuni informative derulate de factorii cu respon sabilități în
domeniu și de către ONG -uri pentru tineret.

Tinerii ar putea să beneficieze și de consultanță juridică gratuită prin înființarea unor cabinete de
specialitate juridică pe probleme legate de legislația muncii.

În opinia respondenților, anga jații nu sunt însă intersați să -și cunoască drepturile, iar angajatorii
valorifică în favoarea lor această stare de fapt.

Lipsa cunoașterii prevederilor Codului Muncii de către angajați se reflectă și în numărul mai mic de
sesizări către ITM în comparați e cu numărul de cazuri reale de nerespectare a legislației. O altă
problemă o constituie lipsa sancțiunilor „drastice” pentru persoanele juridice care încalcă Codul
Muncii.

4.2.7 REGIUNEA DE DEZVOLTARE CENTRU
Sprijinirea întreprinzătorilor prin diferite p rograme pentru a crea noi locuri de muncă
Soluția cel mai des menționată de intervievați face referite la facilitățile fiscale de care ar trebui să
beneficieze angajatorii pentru a crea noi locuri de muncă. Totodată, programe adresate IMM -urilor,
întreprin zătorilor tineri sau accesarea de fonduri europene sunt în măsură să determine apariția de noi
lucuri de muncă.

O altă soluție identificată este alocarea fondurilor necesare pentru susținerea măsurilor active deja
prevăzute prin lege, menite să încurajez e angajarea anumitor categorii de persoane, printre care și
tinerii.

Obstacolele ce ar putea sta în calea soluționării nevoii meționate țin de legislația existentă, lipsa
banilor, birocrație, lipsa de informații/de consiliere în aplicarea pentru fondurile structurale.

49 Necesitatea dezvoltării și furnizării de măsuri integrate și sustenabile de ocupare în diferite
meserii atât pentru tinerii neocupați (calificare) cât și pentru cei ocupați
(recalificare/perfecționare la locul de muncă).
Oferta de calificar e/reconversie profesională ar trebui gândită în funcție de oferta pieței muncii, iar
cursurile de specializare/perfecționare să fie cofinanțate: parțial de instituția care le oferă, parțial de
cursanți. De asemenea, tinerii trebuie să beneficieze de infor mații legate de locurile de muncă din țară
și din străinătate.

Problemele ce ar putea sta în calea soluționării nevoii constau în lipsa motivației din ambele părți, dar
mai ales din partea tinerilor („tinerii nu prea cred în importanța instruirii profes ioniste ”), în lipsa de
informații despre situația reală de pe piața muncii sau în dezinteresul instituțiilor (unități private sau de
stat). Desființarea școlilor profesionale este văzută ca un obstacol în dezvoltarea programelor de
măsuri integrate și sust enabile de ocupare în diferite meserii.

Nevoia de a furniza tinerilor servicii de informare despre oportunitățile de pe piața muncii
(mediere a muncii, consiliere, job club, etc), susținute de autorități, instituții, organizații.
Informațiile oferite tin erilor în legătură cu oportunitățile de pe piața muncii nu trebuie furnizate doar prin
sistemul „de mică publicitate”. Este nevoie ca tinerii să beneficieze de consiliere și îndrumare încă din
anii terminali ai studiilor.

Problemele identificate țin de ne implicarea personalului didactic în activitățile de consiliere
profesională, de lipsa de interes a tinerilor, precum și de lipsa de personal specializat. De asemenea,
există și prejudecăți cu privire la actul de consiliere, activitate asimilată cu aceea a psihologilor
(„serviciu la care nu apelează un om normal”).

Reprezentanții instituționali intervievați în regiunea Centru au identificat și alte nevoi ale tinerilor în
raport cu piața muncii:
o lipsa infrastructurii, cum ar fi centre de tineret, centre pen tru formare profesională bine dotate
o facilități sporite oferite angajatorilor în vederea angajării de tineri absolvenți și stimularea
calificării la locul de muncă.

Indiferent de regiune, soluțiile pentru nevoile pe care tinerii le au în ceea ce privește incluziunea lor pe
piața muncii țin fie de responsabilitatea autorităților de la nivel central/ local, fie de implicarea și
acțiunea individuală.

Modificările legislative (reforma sistemului de învățământ, corelarea curriculei educaționale cu
cerințele pi eței muncii, înființarea de școli profesionale, legiferarea obligatorie a stagiului de practică),
acțiuni de dezvoltarea economică (mai cu seamă în contextul crizei economice și financiare),

50 acordarea de facilități întreprinzătorilor în vederea creării de noi locuri de muncă pentru tineri
reprezintă soluții de a căror implemetare autoritățile centrale sunt responsabile într -o măsură mai
mare.

La nivel local, adresarea nevoilor identificate de tineri se poate realiza prin măsuri precum: campanii
de inf ormare, crearea de centre de consiliere, organizarea de cursuri de (re)calificare, încheirea de
parteneriate public -privat (între școli/universități și firme/ONG -uri) și derularea de programe finanțate
din fonduri europene.

Totodată, parte din soluționare a problemelor revine tinerilor printr -o atitudine proactivă, prin informare
continuă (drepturi, obligații, legislație, oportunități, responsabilități), cunoaștere a rolului pe care îl au
instituțiile și adresarea către acestea atunci când este cazul (le su nt încălcate drepturile în calitate de
angajați).

51
5. EXEMPLE DE BUNĂ PRACT ICĂ: CITIZEN ADVICE ENGLAND AND WALES ,
MAREA BRITANIE

5.1 CITIZEN ADVICE – UN SERVICIU PUBLIC D E ASISTENȚĂ PENTRU C ETĂȚENI

Vizita de lucru în Marea Britanie s -a desfășurat în cadrul proiectului “Întarirea capacitatii societății
civile de a promova inițiative pentru incluziune socială”. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social
European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

În cadrul v izitei de lucru la Citizen Advice England and Wales, ANBCC și partenerii și -au propus să
obțină noi cunoștințe privind modul în care organizația similară ANBCC din Marea Britanie acționează
în vederea dezvoltării de parteneriate instituționale pentru promo varea inițiativelor de incluziune
socială.

În acest sens, ANBCC și partenerii au cules și primit informații cu privire la: utilizarea sistemului
informațional specific al Citizen Advice
England and Wales; colectarea și analiza
datelor conținute în sistem ul informațional;
strategiile și planurile folosite de organizația
din Marea Britanie în influențarea politicilor
publice, în parteneriat cu instituțiile publice;
exemple de succes înregistrate și lecții
învățate din experiența organizației în
domeniul inf luențării politicilor publice.

În timpul celui de al II -lea Război Mondial,
Guvernul Britanic a înființat un serviciu de
informare prin care voluntarii li se adresau cetățenilor cu privire la serviciile sociale de care beneficiau
britanicii cei mai afect ați de război.

După finele războiului, acest serviciu a fost considerat util de Guvernul britanic și a fost susținut în
continuare.

În prezent, în Marea Britanie funcționează 438 de Birouri de Consiliere pentru Cetățeni (CAB – Citizen
Advice Bureau) și se face informare în 3200 de locații. În rețea activează 20000 voluntari și 7000 de

52 angajați, dintre aceștia din urmă peste 400 fiind angajați la sediul central Citizen Advice.

Ultimele sondaje arată că 96% din cetățenii britanici recunosc „marca” Cit izen Advice și, dintre
aceștia, 80% au încredere în ea. Website -ul organizației este www.citizenadvice.org.uk .

Luând în considerare doar finanțarea Citizen Advice – sediul central (CA), 79% din ea provine di n
fonduri ale statului. Majoritatea dintre ele sunt accesate direct, pentru activitățile curente ale
organizației, iar o parte sunt accesate pentru derularea unor programe specifice. Valoarea ultimului
exercițiu financiar anual depășește 55 milioane Lire S terline și o parte covârșitoare a lor sunt folosiți
pentru instruirea personalului (atât al sediului central, cât și al birourilor de consiliere) și pentru
întreținerea și îmbunătățirea sistemului informațional integrat.

Pe parcursul aceluiași exercițiu financiar anual, rețeaua de birouri de consiliere a ajutat în mod direct
aproape 2 milioane de beneficiari unici prin intermediul a 6 milioane de procese de consiliere. Mai mult
de jumătate dintre solicitările de informare și consiliere aferente anului tre cut s -au referit la două
subiecte mari: credite restante pe care cetățenii nu le pot plăti și beneficii sociale pe care cetățenii nu
știu cum să le acceseze.

Birourile de Consiliere au personalități juridice proprii, au ca funcție principală acordarea de informare
și consiliere și se înființează doar cu acordul CA. Acesta din urmă are ca rol evaluarea respectării
standardelor de către birouri, instruirea personalului acestora, asigurarea sistemului informațional
integrat și derularea de campanii de influe nțare a politicilor publice. CA nu finanțează birourile,
acestea obțin finanțare preponderent de la autoritățile publice locale și de la finanțatori privați (fie
corporații, fie diverse fonduri caritabile).

5.2 SISTEM INFORMAȚIONAL INTEGRAT

Ca metodă d e oferire a serviciilor de consiliere către cetățeni, sistemul informațional integrat
reprezintă pilonul principal. Sistemul este folosit în permanență în timpul consilierii și datele sunt
exportate automat zilnic, astfel încât la sediul central se regăseș te în fiecare dimineață situația
cazurilor tratate în ziua anterioară.

Sistemul informațional integrat oferă, de asemenea, și majoritatea informațiilor juridice necesare
fiecărui caz. Fișele de informare fiind îmbunătățite foarte des, consilierii nu tre buie să folosească o
arhivă legislativă.

53 Dacă vor să suplimenteze informațiile furnizate de sistem, ei folosesc mai degrabă diverse ghiduri cu
privire la legislația aplicabilă într -un anumit domeniu. Ghidurile sunt realizate de către entități
specializat e și sunt ulterior adaptate de către CA, astfel încât limbajul lor să fie accesibil atât
consilierilor generaliști (voluntari), cât și beneficiarilor BCC.

Sistemul informațional furnizează, de asemenea, și diverse formulare sau scrisori ușor de
partic ularizat cu numele sau situația beneficiarului, astfel încât beneficiarul să poată duce respectiva
scrisoare entității responsabile pentru problema sa.

Având în vedere încrederea foarte crescută în CA, o părere oficială exprimată de un birou de
consilier e contează foarte mult în ochii unui angajator, dar și în ai unui funcționar public. Mai mult,
sistemul informațional permite, în funcție de codul poștal la care beneficiarul locuiește, identificarea
rapidă a autorităților repsonsabile de acel cetățean în cele mai variate domenii (educație, servicii
sociale, impozite și taxe).

Stimularea parteneriatelor este o altă parte esențială a activităților din cadrul rețelei. Astfel, CA are
angajați a căror responsabilitate principală este să stimuleze parteneriate le dintre birouri, pe de o
parte, și autoritățile publice (sau alți potențiali finanțatori privați) de la nivel regional, pe de altă parte.
Această activitate rezultă în creșterea finanțărilor obținute de acele birouri.

5.3 POLITICI PUBLICE

În ceea ce p rivește influențarea politicilor publice, sistemul informațional integrat se dovedește a fi, din
nou, pilonul principal. Pe baza datelor introduse în el zilnic, atât CA cât și orice birou pot identifica în
permanență care sunt nevoile beneficiarilor dintr -o anumită regiune, precum și care ar fi posibilele lor
reacții la o anumită politică nouă a guvernului sau a autorităților locale.

Având în vedere datele furnizate de sistem, CA stabilește temele prioritare în care trebuie propuse
modificări ale politicil or publice. O dată stabilite aceste teme, începe să caute soluții practice și
credibile pentru schimbarea propriu -zisă a reglementărilor specifice acelei teme.

În acest sens, CA utilizeaza două tipuri de date. Datele cantitative sunt extrase din sistemu l informatic
integrat si pot fi particularizate în funcție de problema vizată dar și în funcție de variabile socio –
demografice. În al doilea rând, CA colectează de la birouri date calitative suplimentare. Identificarea
datelor calitative ține de modul în c are fiecare birou își documentează cazurile de succes. Aceste
cazuri sunt utilizate ca și testimoniale pentru a întări și umaniza datele statistice. La nivelul fiecărui

54 birou există un coordonator de politici publice, coordonator care se îngrijește ca ac este date să fie
culese și să ajungă la responsabilii din CA.

Pe baza unor astfel de date despre nevoile cetățenilor, numite de CA „evidence” (dovezi),
responsabilii din CA li se adresează în principal parlamentarilor (în special cei ai partidului de
guvernare, oricare ar fi acesta) cu propuneri practice de modificare a normelor legislative.

Campaniile se derulează în cele mai multe
cazuri fără presiuni publice. Uneori se
recurge la presiuni făcute cu ajutorul mass –
media și foarte rar se recurge la pr esiuni
făcute exclusiv prin intermediul opoziției
politice.

Unul dintre cele mai de succes exemple de
influențare a politicilor este introducerea
unui formular de solvabilitate financiară pe
care birourile îl pot emite pentru beneficiarii
lor.

Astfel, beneficiarul poate folosi acest formular la orice bancă la care se duce, banca recunoscând
informațiile certificate de biroul de consiliere și scurtând procesul de evaluare a contului respectivului
cetățean.

Un alt asemenea exemplu este convingerea auto rităților britanice de a nu le mai permite proprietarilor
de locuințe să rețină garanția depusă de chiriașii lor. În acest moment, în Marea Britanie, la începutul
contractului de închiriere, chiriașul depune garanția nu în contul proprietarului, ci într -un cont al
statului, astfel încât la finalizarea contractului, proprietarii sunt mai reticenți să rețină în mod abuziv
garanția depusă inițial de chiriaș. Campania care a dus la acest rezultat a durat însă 10 ani.

O preocupare actuală la nivelul influențăr ii politicilor este aceea de a reglementa drepturile firmelor de
recuperare creanțe/credite. Din ce în ce mai mulți beneficiari ai CA au semnalat faptul că recuperatorii
recurg la metode ilegale și uneori traumatizante prin care să îi impresioneze pe dator nici. Din acest
motiv, CA încearcă acum să influențeze adoptarea unui cod oficial de conduita a recuperatorilor.

55 Influențarea politicilor publice se face și la nivel de birou de consiliere, în funcție de problemele
identificate în comunitate. De pildă, s e consideră o influențare de politici publice la nivel local situația
în care biroul convinge o direcție socială să scurteze o etapă din evaluarea dosarelor aplicanților.

5.4 IDEI DE SCHIMBARE

Rețeaua de birouri de consiliere britanice este într -un pr oces de schimbare, dictat în primul rând de
realitățile crizei financiare și în al doilea rând de schimbarea de guvern care atrage dupa sine
restructurarea adminstrativă.

Aceste realități au două efecte principale care trebuie luate în considerare:
 număr ul de beneficiari care solicită servicii de consiliere este în creștere;
 este foarte probabil ca în următorii ani finanțarea pe care este dispus să o dea statul britanic
serviciilor BCC să scadă drastic.

Răspunsul pregătit de CA în fața acestor schimbări constă în trei mari direcții srtategice:

1. Se încearcă reducerea costurilor administrative impuse de funcționarea birourilor. Ca urmare, s -a
instalat practica de a uni un grup de birouri apropiate într -o singură persoană juridică. Astfel,
personalul admi nisntrativ (director, IT, contabil) se reduce. Mai mult, se ia în consideare procurarea
unor sedii mai mici care implică o întreținere mai puțin costisitoare.

2. Se încearcă eficientizarea proceselor din interiorul fiecărui birou, pentru a putea rezolva mai repede
mai multe solicitări de consiliere. În acest sens, de aproximativ nouă luni s -a introdus un sistem de
pre-evaluare a persoanelor care vin în biroul de consiliere.

Pre-evaluarea presupune faptul că beneficiarii completează inițial un formular d e indentificare a
problemei. Numai în cazul în care problema beneficiarului necesită consiliere acesta va fi programat
pentru o întâlnire. Dacă problema necesită doar informare, beneficiarul primește informația pe loc.
Dacă problema necesită consiliere, be neficiarul va fi reprogramat pentru întâlnirea cu un consilier
generalist, fiind informat în prealabil despre ce documente trebuie să aducă pentru a fi consultate de
acesta din urmă.

3. Se încearcă dezvoltarea consilierii la distanță, mai ales că s -a con chis că aceasta este preferată de
majoritatea tinerilor (ei fiind mai reticenți de a fi văzuți de colegi și prieteni într -un birou de consiliere).

Astfel, se promovează un website specific, www.adviceguide.org. uk, pe care orice cetățean poate
explora soluții posibile pentru problema sa. Acolo se regăsesc multe informații pe care consilierii înșiși

56 le furnizează în consilierea față în față. Se intenționează, de asemenea, ca website -ul să fie îmbogățit
cu un si stem de diagnostic online pentru problemele cetățenilor. În plus, se testează în prezent ideea
înființării unui call-centre național, prin care consilierii din toate birourile existente să realizeze
consiliere telefonică.

57
6. CONCLUZI I & RECOMANDĂRI

Așteptările pe care tinerii le au de la piața muncii nu diferă semnificativ de la o regiune la alta, ci mai
degrabă în funcție de experiența anterioară pe piața muncii. Tinerii care încă nu au avut experiențe pe
piața muncii proiectează l ocul de muncă pe care îl vor avea la un moment dat ca fiind suma
așteptărilor lor.

Asemeni acestora, tinerii care au intrat deja pe piața muncii, înainte de interacțiunea directă cu un loc
de muncă, aveau proiecții și așteptări nerealiste. Cu toții sunt de acord că în urma acestei interacțiuni,
așteptările lor s -au modificat, adaptându -se la ceea piața muncii poate să ofere în realitate.

Nevoile tinerilor în raport cu piața muncii se încadrează într -o tendință generală, vizând, în general,
aceleași varia bile: percepția dezvoltării economice a zonei, oferta de locuri de muncă și pregătirea
tinerilor pentru acestea, nevoile de dezvoltare profesională și personală. Regiunile de dezvoltare se
grupează în funcție de accentul pus pe una din variabilele menționa te mai sus.

Tinerii din regiunile din Nord -Vestul, Vestul și Centrul țării sunt mai degrabă preocupați de calitatea
locului de muncă și respectarea drepturilor anagajatului, de nivelul de salarizare, de implicarea
autorităților în rezolvarea problemelor c e țin de funcționarea economiei locale și de dezvoltarea de
programe și proiecte de ajutorare și susținere a tinerilor.

În Sud Muntenia, Sud Est, Sud Vest contextul economic și social face ca nevoile enunțate de către
tineri să se concentreze în jurul nec esității creării de locuri de muncă care să concorde cu pregătirea
pe care tinerii o au și a respectării drepturilor și obligațiilor pe care legislația și relația contractuală
angajat – angajator le impun.

Regiunea București – Ilfov, face notă discordantă cu celelate regiuni din sudul țării, tinerii percepând
piața muncii ca fiind mult mai activă și cu o paletă mai largă de oportunități în ceea ce privește atât
anagajarea cât și dezvoltarea profesională și personală.

Tinerii resimt ca fiind cele mai impo rtante nevoia de consiliere vocațională, facilitarea contactului cu
piața muncii încă din perioada de școlarizare (parteneriate între universități și instituțiile publice) și
reforma instituțională (indiferent de instituția avută în vedere) din perspectiva vizibilității locurilor de
muncă care urmează a fi scoase la concurs.

Soluțiile pentru nevoile tinerilor în ceea ce privește incluziunea lor pe piața muncii țin fie de
responsabilitatea autorităților de la nivel central/local, fie de implicarea și acțiun ea individuală.

58
Autoritățile centrale sunt considerate responsabile în găsirea și implementarea de soluții în ceea ce
privește modificările legislative (reforma sistemului de învățământ, corelarea curriculei educaționale cu
cerințele pieței muncii, înfi ințarea de școli profesionale, legiferarea obligatorie a stagiului de practică),
acțiuni de dezvoltarea economică (mai cu seamă în contextul crizei economice și financiare),
acordarea de facilități intreprinzătorilor în vederea creării de noi locuri de mun că pentru tineri.

La nivel local, adresarea nevoilor identificate de tineri se poate realiza prin măsuri precum: campanii
de informare, crearea de centre de consiliere, organizarea de cursuri de (re)calificare, încheirea de
parteneriate public -privat (î ntre școli/ universități și firme/ ONG -uri) și derularea de programe finanțate
din fonduri europene.

Parte din soluționarea problemelor revine tinerilor printr -o atitudine proactivă, prin informare continuă
(drepturi, obligații, legislație, oportunități, responsabilități), cunoaștere a rolului pe care îl au instituțiile
și adresarea către acestea atunci când este cazul (le sunt încălcate drepturile în calitate de angajați).

Obstacolele care îngreunează soluționarea problemelor tinerilor în relația lor c u piața muncii sunt lipsa
resurselor financiare (accentuată cu atât mai mult în contextul crizei economice), inerția și
disfuncționalitatea sistemului (dificultăți în corelarea curriculei educaționale cu cerințele pieței muncii,
neaplicarea/ nerespectarea legilor, lipsa transparenței/corupția, birocrația), lipsa de interes și implicare
a tinerilor.

În funcție de condiția esențială în jurul căreia se construiește întregul concept al unui job ideal, există
patru tipologii, în funcție de accentul pus pe una dintre variabilele anterior menționate.

„Loc de muncă fără muncă” – în portretizarea locului de muncă ideal, munca se distanțează de
celelalte variabile în sens negativ. Persoanele care proiectează acest tip ideal de job mizează pe lipsa
de responsabilita te, volum redus de muncă și bani mulți.

„Loc de muncă pe bani mulți” – această tipologie se construiește în jurul conceptului că „banii nu
aduc fericirea, dar o întrețin”. Fără a se înjosi sau a comite infracțiuni, o parte din tineri sunt de acord
că cel mai important factor atunci când iau în considerare un loc de muncă sunt banii pe care îi
primesc indiferent de volumul de muncă depus sau de satisfacțiile aduse de job.

59 „Loc de muncă. Cu plăcere!” – sau altfel spus „muncesc de drag”. Acest tip ideal de job se
construiește în jurul conceptului de motivație intrinsecă – a face ceea ce îți place indiferent de volumul
de muncă depus sau de remunerația primită – și se suprapune cu ideea de vocație.

„Loc de muncă ideal? Poate într -o lume ideală!” – acest tip este creația pragmaticilor. O parte
dintre tineri consideră că, nici măcar la nivel imaginar, nu poate fi construit un loc de muncă ideal.

Pragmatici sau idealiști, tinerii cărora li s -a cerut să creioneze locul de muncă ideal au transpus, într -o
formă mai directă sau mai voalată valorile după care se ghidează, informațiile și stereotipurile cu care
au intrat în contact, în condițiile în care interacțiunea lor directă cu piața muncii ori nu a existat, ori a
fost una de scurtă durată.

Analiza focus -grupurilor a arătat că, deși neîncrezători în capacitatea administrativă locală de a
acționa în rezolvarea problemelor, tinerii, totuși, au așteptări în ceea ce privește posibilele măsuri pe
care autoritățile locale le -ar putea lua, atât pentru înbunătățir ea ofertei de muncă cât și pentru
stoparea migrației.

Aceste măsuri vizează problemele cu care se confruntă tinerii în interacțiunea directă cu piața muncii,
cu instituțiile facilitatoare în domeniu sau cu legislația în vigoare: a tragerea investitorilor , dezvoltarea
de inițiative de promovare a tinerilor, promovarea târgurilor de job -uri, eradicarea corupției, oferirea de
burse pentru tineri, susținerea micilor întreprinzători, adaptarea legislației locale la cerințele pieței
muncii sau la ofertele inves titorilor, scutirea investitorilor de taxe, construirea de locuințe pentru tineri,
scutirea de taxe a tinerilor care se angajează imediat după terminarea facultății măcar pe perioada cât
ar fi trebuit să primească șomaj, facilitarea creării de noi locuri d e muncă, utilizarea și valorificarea
resurselor locale, acordarea de facilități firmelor producătoare, armonizarea legislației în raport cu
nevoile tinerilor, sprijinirea mediului de afaceri, oferirea unor facilități pentru tineri în ceea ce privește
acces ul la credite sau consultanță în accesarea fondurilor europene, eradiacarea birocrației, oferirea
de facilități angajatorilor, corelarea sistemul educațional cu ofertele de pe piața muncii (încheierea de
parteneriate între instituțiile publice și universit ăți), micșorarea taxelor și impozitelor, crearea de
programe specifice pentru tinerii aflați în situații vulnerabile (șomeri, instituții de plasament etc.),
înființarea de centre de consiliere vocatională pentru tineret, creșterea transparenței instituțiil or publice
în ceea ce privește scoaterea la concurs a locurilor de muncă, dezvoltarea și furmizarea unor
programe de calificare/ perfecționare la locul de muncă, furnizarea de servicii de informare despre
oportunitățile de pe piața muncii.

60 Interesul faț ă problematica incluziunii tinerilor este reflectat și de gradul de accesare a fondurilor
europene. Din 1.961.470.664 lei investiți în proiecte de dezvoltarea a resurselor umane (Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), la 30 septembr ie 2010, proiectele cu incidență
asupra tinerilor însumau 9.885.081.531 lei (un procent de 17% din valoarea totală a proiectelor
contractate prin POSDRU). În calcularea acestui procent au fost selectate toate proiectele de pe Axa
Prioritară 1, DMI 1.5 – „Programe doctorale și post -doctorale” în sprijinul cercetării și de pe Axa
Prioritară 2, DMI 2.1 – „Tranziția de la școală la viața activă”, plus proiecte de pe celelalte Axe
Prioritare care au fost identificate pe baza titlului (proiecte ce fac referire l a tineri).

În ceea ce privește intensitatea cu care problemele tinerilor se găsesc în procesul legislativ de la nivel
local, 20 dintre județele cuprinse în analiză nu au avut nicio hotărâre a Consiliului Județean în ceea ce
privește integrarea socială a t inerilor, 9 au avut câte una, 2 câte două și câte un județ au avut câte 3,
4, 5 și 6 hotărâri referitoare la problemele tinerilor.

Temele cel mai des întâlnite în Hotărârile Consiliilor Județene sunt:
o Programul de asistență socială – tineri aflați în situ ații de risc
o Repartizarea, închirierea, exploatarea și administrarea locuințelor pentru tineri prin programul
ANL
o Programul „Participarea tinerilor la Administrația Locală”
o Programul „Oportunități de formare profesională și ocupare pentru persoane din medi ul rural”
o Proiecte pentru tineret ce vizează susținerea unor activități educative, cultural -artistice,
sportive, tabere de creație, burse
o Repartizarea de terenuri de către Consilii pentru tineri în vederea construirii de locuințe
o Taxe stimulative pentru în ființarea de IMM -uri de către tineri.

61
7. BIBLIOGRAFIE
Agenția pentru Strategii Guvernamentale. 2008. Angajatorul român (public și privat) și piața forței de
muncă . Raport de cercetare. București. Disponibil pe site -ul www.publicinfo.ro/pagini/index.php
Agenția pentru Strategii Guvernamentale. 2008. Sistemul universitar românesc – realități, cauze,
soluții . Raport de cercetare. București. Disponibil pe site -ul www.publicinfo.ro/pagini/index.php
Comisia Europeană. 2010. Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă,
ecologică și favorabilă incluziunii . Disponibil pe site -ul http://ec.europa.eu/eu2020/index_en.htm
European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions. 2007. First European
Quality of Life Survey: qualit y of work and life satisfaction . Disponibil pe site -ul
http://www.eurofound.europa.eu/
Guvernul României. 2005. Planul Național de Dezvoltare 2007 -2013 . Disponibil pe site -ul
www.inforegio.ro
Guvernul României. 2008. Raportul Național Strategic privind Pro tecția Socială și Incluziunea Socială
(2008 -2010. Disponibil pe site -ul www.mmuncii.ro
Guvernul României. 2010 . Strategia Fiscal Bugetară pe perioada 2011 -2013
Stănculescu, Manuela Sofia, Tănase, Ioan. 2008. Serviciile de informare publică în România – între
cerere și ofertă. Studiu despre nevoile de informare ale cetățenilor . Raport de cercetare ANBCC.
București. Disponibil pe site -ul www.robcc.ro
Stănculescu, Manuela Sofia, Marin, Monica. 2009. Serviciul public de ocupare în sprijinul
dumneavoastră . Rapor t de cercetare proiect POSDRU pentru Agenția Județeană de Ocupare a Forței
de Muncă Călărași
Stănculescu, Manuela Sofia, coord, Marin, Monica. 2009. Rapid Assessment of the Social and
Economic Impact of the Economic Crisis in Romania, Raport UNICEF și Banc a Mondială, București

62 ANEXA I: HOTĂRÂRI ALE CONSILIILOR JUDEȚENE PRIVIND
INCLUZIUNEA TINERILO R

ALBA
Hotărârea nr. 84 din 2008 privind aprobarea Contractului de parteneriat încheiat între Direcția
Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alb a și Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia în
vederea participării la licitația de proiecte în cadrul Programului finanțat de către Banca Mondială,
pentru înființarea „Centrul multifuncțional pentru Tineri aflați în situații de risc”.
Hotărârea nr. 1 3 din 2009 privind aprobarea participării Consiliului Județean Alba în calitate de
partener la proiectul „Oportunități de formare profesională și ocupare pentru persoane din mediul
rural” în cadrul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor u mane (POSDRU) și a
Acordului de parteneriat în vederea implementării acestuia.

ARAD
Hotărârea nr. 396 din 2009 privind aprobarea de către Consiliul Județean Arad a participării ca
partener în proiectul „Tineretul în viața publică”, inițiat de Adunarea Gen erală a Județului Bekes.

ARGEȘ
Hotărârea nr. 34 din 2010 privind prevederea în bugetul Consiliului Județean Argeș a unui fond
destinat activităților de tineret.
Hotărârea nr. 10 din 2009 privind preluarea în administrație și exploatare a obiectivului „Loc uințe
pentru tineret destinate închirierii UTR, bloc 14, cu 20 U.L.” realizat prin ANL.
Hotărârea nr. 34 din 2010 privind concursul de proiecte pentru tineret ce vizează susținerea unor
activități educative, cultural -artistice, sportive, tabere de creație.

BIHOR
Hotărârea nr. 55 și 56 din 2010 pentru aprobarea participării în Programul de asistență socială –
Tinerii aflați în situații de risc.
Hotărârea nr. 247 din 2009 pentru gestionarea parcelelor de teren atribuite în baza legii 15/2003
privind sprijinu l acordat tinerilor pentru construcția de locuințe proprietate personală.
Hotărârea nr. 348 din 2008 pentru aprobarea unor măsuri de sprijinire a tinerilor pentru înființarea de
IMM-uri, prin practicarea unor taxe stimulative reglementate de articolele 267 și 268 din Codul Fiscal.
Hotărârea nr. 698 din 2008 pentru aprobarea investiției „Locuințe pentru tineri, destinate închirierii”.
Hotărârea nr. 672 și 758 privind repartizarea, închirierea, exploatarea și administrarea locuințelor
pentru tineri prin ANL.

63 BISTRIȚA NĂSĂUD
În strategia de dezvoltare a județului nu se face nici o referire la problematica tinerilor, nu a fost luată
nicio hotărâre legislativă relevantă vizând incluziunea socială a tinerilor.

BRĂILA
Nu au fost luate hotărâri legislative relev ante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Brăila.

BRAȘOV
Hotărârea nr. 115 din 2008 privind cooperarea Județului Brașov cu Uniunea Studențească Maghiară
din Brașov și finanțarea „Zilele U.S.M.B”.

BUCURESTI – ILFOV
Hotărârea nr. 118 d in 2006 privind aprobarea protocolului de cooperare între Primăria Municipiului
București, International Student Travel Confederation (ISTC) și Asociația pentru Sprijinirea Tinerilor,
Studenților și Profesorilor.
Hotărârea nr. 113 din 2008 privind aprobare a asocierii Consiliului local al sectorului 1 cu CENTRAS –
Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale, în vederea realizării proiectului
„Participarea Tinerilor la Administrația Locală”
Hotărârea nr. 307 din 2009 privind aprobarea acordului d e asociere dintre Direcția Generală de
Asistență Socială a Municipiului București și Asociația Amurt România în vederea implementării
proiectului „Centrul multifuncțional de tranziție pentru persoane aflate în situații de urgent și tineri fără
adăpost cu v ârsta între 18 -26 ani”.
Hotărârea nr. 138 din 2010 privind cooperarea Consiliului Local al sectorului 1 cu Inspectoratul Școlar
al Municipiului București, în vederea cofinanțării din bugetul local al sectorului 1 a proiectului de
mobilități Leonardo da Vin ci „Formarea cadrelor didactice pentru consilierea carierei tinerilor”.
Hotărârea nr. 137 din 2010 privind aprobarea contractului de finanțare nerambursabilă
POSDRU/71/6.3/S/41699 dintre Ministerul Muncii, Familiei și Protecție Socială, Direcția Generală
Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial “Dezvoltarea Resurselor Umane”
și Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București în vederea implementării proiectului
„Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai mu lte oportunități de angajare pentru tine”.
Hotărârea nr. 64 din 2010 privind aprobarea acordului de asociere între Direcția Generală de
Asistență Socială a Municipiului București și Asociația Biroul de Studii și Cooperare Internațională
Antidrog în vederea derulării proiectului pilot „Prevenirea consumului de droguri în rândul
adolescenților prin creșterea factorilor de proteție și diminuarea influenței factorilor de risc”.

64 BUZAU
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Buzău.

CĂLĂRAȘI
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Călărași.

CARAȘ SEVERIN
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea soc ială a tinerilor în județul
Caraș Severin.

CLUJ
Hotărârea nr. 46 din 2010 privind structura Comisiei sociale de analiză a dosarelor depuse pentru
repartizarea locuințelor realizate de ANL tinerilor până în 35 de ani, în regim de închiriere.
Hotărârea nr. 707 din 2006 prin care să aprobat participarea Consiliului local al municipiului Cluj –
Napoca la înființarea unei societăți comerciale care să realizeze investiția „Cartierul tineretului”
cuprinzând 384 locuințe sociale.

CONSTANȚA
Hotărârea nr. 135 din 200 8 privind aprobarea Proiectului „Centrul multifuncțional pentru tineri aflați în
situații de risc”.
Hotărârea nr. 166 din 2008 privind alocarea unei sume Centrului de prevenire, evaluare și consiliere
antidrog Constanța.
Hotărârea nr. 299 din 2009 privind alocarea unei sume pentru implementarea „Programului recreativ
adresat tinerilor din județul Constanța ce provin din medii și familii defavorizate”.
Hotărârea nr. 78 din 2010 privind aprobarea Protocolului de Colaborare dintre Consiliul Județean
Constantă și CENTRAS Constanța pentru derularea proiectului „Voluntariatul, certificare pentru
angajare”.

COVASNA
Hotărârea nr. 157 din 2009 privind stabilirea criteriilor suplimentare de departajare în baza Legii nr.
15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pe ntru construirea unei locuințe proprietate personală,
republicată.

65 DÂMBOVIȚA
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Dâmbovița.

DOLJ
Hotărârea nr. 71 din 2010 privind prelungirea duratei contractelor de închiriere care au ca obiect
locuințe pentru tineri destinate închirierii pentru o perioadă de 1 an.

GALATI
Hotărârea nr. 596 din 2008 privind aprobarea parteneriatului cu Școala de Arte și Meserii „Simion
Mehedinți” și a cofinanțării nece sare implementării proiectului “integrarea tinerilor în dificultate pe piața
muncii”.

GIURGIU
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Giurgiu.

GORJ
Nu au fost luate hotărâri legislative rel evante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul Gorj.

HARGHITA
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Harghita.

HUNEDOARA
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Hunedoara.

IALOMIȚA
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Ialomița.

MARAMUREȘ
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu pri vire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Maramureș.

66 MEHEDINȚI
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Mehedinți.

MUREȘ
Hotărârea nr. 107 din 2006 privind aprobarea susținerii s erviciului nou creat, „Centrul de tranzit pentru
tineri care părăsesc sistemul de protective a copilului”, prin Programul Phare 2004 -2006 Coeziune
Economică și Socială, pe o perioadă de cel puțin 3 ani după implementarea proiectului și a semnării
contractu lui de finanțare.

OLT
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul Olt.

PRAHOVA
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Prahova.

SĂLAJ
Hotărârea nr. 143 și 168 din 2010 privind repartizarea, închirierea, exploatarea și administrarea
locuințelor pentru tineri prin ANL.

SATU MARE
Hotărârea nr. 154 din 2009 cu privire la criteriile de prioritate în baza cărora se repartizează locuinț ele
sociale menționează că sunt îndreptățiți să primească locuință socială tinerii căsătoriți cu vârsta de
până la 35 de ani și tinerii proveniți din instituțiile de ocrotire socială dacă au împlinit vârsta de 18 ani.

SIBIU
Nu au fost luate hotărâri legis lative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul Sibiu.

TELEORMAN
Hotărârea nr. 25 din 2010 privind aprobarea Programului activităților, manifestărilor, competițiilor și
acțiunilor cultural -sportive și de tineret, religioase, edu cative și de divertisment -recreere care se
organizează și finanțează de Consiliul Județean Teleorman în anul 2010.

TIMIȘ
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Timiș.

67
TULCEA
Nu au fost lua te hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Tulcea.

VÂLCEA
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Vâlcea.

VRANCEA
Nu au fost luate hotărâri legislative relevante cu privire la incluziunea socială a tinerilor în județul
Vrancea.

68 ANEXA II: MODEL GHID FOCUS -GRUP A

Focus -grup A

Întrebări de deschidere
– Când credeți că o să începeți să lucrați?
– Este important pentru voi să vă auto -susțineți?
– V-ați gândit să vă stabiliți într -un loc anume, cel puțin pentru câțiva ani, în care să și munciți?

Așteptări de la piața muncii
– Când veți hotărâ că vreți să vă angajați, ce condiții ar trebui să respecte slujba pe care o veți
deține?
– În afară de venit uri, ce drepturi credeți că ar mai fi importante în calitate de angajat?
– Care sunt așteptările voastre legate de o slujbă?
– Care sunt condițiile pe care le considerați importante pentru a fi asigurate?
– Care sunt condițiile pe care le apreciați cel mai mult/ sunt necesare și acelea pe care le
considerați utile, dar nu neapărat necesare?
– Până la urmă cum arată locul de muncă ideal? Ce îl definește?

Oportunități de angajare
– Cum este de găsit locul de muncă ideal?
– Cum ați putea alege mai bine dintre oportunități le existente, astfel încât primul loc de muncă să
fie cât mai aproape de acel ideal?
– Ce surse de informare ar vrea să folosiți?
– Ce tip de informații ar vrea să găsiți despre oportunitățile de muncă în acele surse informare
accesate?

Oportunitățile oferite de piața muncii la nivel local
– Din ce cunoștințe aveți acum, orașul în care trăiți vă poate oferi oportunitățile pe care vi le
doriți?
– Dacă nu, cum credeți că poate fi îmbunătățită situația și de ce ați avea nevoie în plus de la
autoritățile publice local e?
– Dacă nu, unde intenționați să lucrați? În țară sau în străinătate? Prezentarea proiectului și a scopului întâlnirii, prezentarea participanților și a moderatorului și
stabilirea regulilor discuției.

69 – În cazul în care vor să lucreze în străinătate: Ce credeți că veți găsi acolo și nu se găsește
aici?
– Ce ar trebui să facă autoritățile publice locale pentru a vă convinge să rămâneți în orașul în vă
aflați?

Încheiere
– Mulțumiri;
– Anunțul cu privire la campania de conștientizare care va urma, invitația de a se implica,
– Anunț cu privire la publicarea studiului în câteva luni pe website -ul ANBCC.

70 ANEXA III: MODEL GHID FOCUS -GRUP B

Focus -grup B

Întrebări de deschidere
– Vă simțiți bine la locul de muncă?
– Se poate și mai bine?
– Credeți că veți fi în vreun fel afectați de criză?

Așteptări de la piața muncii
– Dacă v -ți găsi în situația de a vă schimba job -ul pe care îl aveți în acest moment, c e ar trebui
să fie mai bine, din punctul de vedere al condițiilor de muncă?
– Înainte de a deține slujba, ce așteptări aveați cu privire la locul lor de muncă?
– Sunt aceste așteptări satisfăcute de slujba pe care o dețineți acum?
– Sunteți mulțumiți de felul în care se respecta legislația muncii, în ceea ce vă privește?
– Există drepturi pe care ar trebui să le aveți și nu le aveți? Care sunt acestea?
– Dincolo de legislația muncii, există și alte norme specifice angajatorului, care vă influențează
condițiile zilnic e de muncă?
– Există astfel de norme interne care ar trebui să apară pentru a vă simți mai bine la locul de
muncă?

Oportunitățile oferite de piața muncii la nivel local
– Din câte știți, orașul în care vă aflați vă poate oferi oportunitățile pe care vi le dor iți?
– Dacă da, cum poate fi totuși îmbunătățită situația și de ce ați avea nevoie în plus de la
autoritățile publice locale?
– Dacă nu, unde vă gândiți să lucrați? În țară sau în străinătate?
– Ce credeți că veți găsi acolo și nu se găsește aici?
– Ce ar trebui s ă facă autoritățile publice pentru a vă convinge să rămâneți să munciți în orașul
în care vă aflați?

Prezentarea proiectului și a scopului întâlnirii, prez entarea participanților și a moderatorului și stabilirea
regulilor discuției.

71 Oportunități de angajare
– În situația în care chiar ați vrea să vă schimbați slujba, ați avea de unde să obțineți informații
suficiente pentru a alege bi ne?
– De ce ați avea nevoie în plus în termeni de informare?

Încheiere
– Mulțumiri;
– Anunțul cu privire la campania de conștientizare care va urma, invitația de a se implica;
– Anunț cu privire la publicarea studiului în câteva luni pe website -ul ANBCC.

72 ANEXA IV: MODEL CHESTIONAR

Chestionar

1. Conform focus -grupurilor derulate în ultimele săptămâni în județul nostru, principalele
nevoi menționate de tinerii participanți au fost:

a) ………………………
b) ………………………
c) ………………… ……

Dvs. personal considerați că cele menționate mai sus reprezintă într -adevăr nevoile tinerilor
din județ?

Nevoia Da Nu Nu știu Alte observații
a)
b)
c)
Există altă nevoie pe
care ați dori să o
menționați? Care ?

2. Din punctul dvs. de vedere, care ar fi principala soluție de abordat pentru a satisface aceste
nevoi?

Nevoia Soluția propusă Nu știu
a)
b)
c)
Dacă a menționat o altă nevoie, de
discutat și ea pe acest rând

3. Care considerați că ar fi principalul obstacol pentru ca soluțiile dvs. să devină realitate?

Soluția pentru nevoia Principalul obstacol Nu știu
a) Propunere de introducere: Reprezentăm BCC… precum și întreaga rețea de BCC -uri din România,
care în acest moment derulează un proiect adresat tinerilor în 7 regiuni ale țării, cofinanțat din Fondul
Social European prin Pr ogramul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013.
Prin acesta, verm să identificăm soluții pentru o mai bună integrare a tinerilor pe piața muncii de la
nivel local. În acest sens, am aprecia foarte mult dacă ne -ați acorda 10 minute pe ntru a ne spune
părerea dvs. despre primele concluzii ale proiectului nostru.

73 b)
c)
Dacă a menționat o altă nevoie, de
discutat și ea pe acest rând

Vă mulțumim !

74