Conf. Univ. dr. Liviu Andreescu Masterand Mariana -Denisa DAN București Iunie 2017 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI Facultatea de Administrație și Afaceri… [616130]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Administrație și Afaceri

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Îndrumător
Conf. Univ. dr. Liviu Andreescu

Masterand: [anonimizat] 2017

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Administrație și Afaceri

Incinta Jiu -Corabia: Analiza Cost -Beneficiu în Vederea Renaturării

Îndrumător
Conf. Univ. dr. Liviu Andreescu

Masterand: [anonimizat] 2017

3
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 4
Analiza Cost -Beneficiu: principii ………………………….. ………………………….. …………………… 5
Identificarea investiției și definirea obiectivelor ………………………….. ………………………….. …….. 6
Analiza opțiunilor și a fezabilității ………………………….. ………………………….. ……………………….. 6
Analiza financiară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 6
Analiza economică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
Analiza riscului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 9
Incinta Jiu -Corabia: istoric și caracteristici biopedologice actuale ………………………….. ….. 10
Descrierea soluției tehnice de renaturare ………………………….. ………………………….. …….. 14
Analiza Cost -Beneficiu a soluției tehnice de renaturare ………………………….. ……………….. 18
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 25

Introducere

Procesul de elaborare a politicilor publice este documentat în detaliu atât de către cercetători,
practicieni și instituții de învățământ, cât și de către organizații ale societății civile interesate de
a impune ce le mai bune practici în domeniile în care activează. În calitatea sa de stat membru
al Uniunii Europene, România a făcut demersuri pentru a îmbunătăți fundamentarea politicilor
publice, în ciuda lipsei unor prevederi în aquis-ul comunitar cu privire la standardele de calitate
în materie de reglementări (Secretariatul General al Guvernului) . În acest sens, s-au înființat
Unități de Politici Publice în toate ministerele și s-a adoptat prin Hotărâ rea Guvernului nr.
775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și
evaluare a politicilor publice la nivel central o metodologie unitară pentru activitatea acestora.

Articolul 7, alin. (2) al H.G. 775/2005 statuează că pentru obținerea unei soluții tehnice pentru
o problemă de politici publice, se parcurg următoarele etape:
a) identificarea și fundamentarea variantelor;
b) alegerea și fundamentarea aprofundat ă a variantei de politici publice care va fi
implementat ă.
Activitatea de fundamentare și identificare a variantelor de soluții tehnice pentru problemele de
politici publice este detaliată în articolele 8, 9 și 10 ale aceleiași Hotărâri de Guvern, fiind
specificat că se realizează cu consultarea organizațiilor neguvernamentale, partenerilor sociali,
asociațiilor profesionale și a reprezentanților sectorului privat implicați. Hotărârea de Guvern
conține și informații re feritoare la oportunitatea rezolvării problemei, variante, costurile fiecărei
variante, impactul acestora, criteriile de evaluare și planul de acțiuni pentru implementarea
fiecăreia, alegerea variantei de politici publice care va fi implementate este lăsat ă la decizia
conducerii organului administrației publice inițiatoare. Lipsa reglementării metodologiei sau
criteriilor pentru alegerea soluției tehnice pentru problema de politici publice discutată poate fi
explicată prin eterogenitatea originilor și struc turilor problemelor apărute în procesul de
guvernare al multiplelor domenii ale societății, dar, în practică, ridică probleme cu privire la
obiectivitatea deciziei, transparența procesului și corectitudinea soluției de implementat.
Luând în considerare cel e de mai sus, manualele de politici publice care au încercat să dezvolte
principiile elaborate în H.G. nr. 775/2005, să detalieze și să suplinească detaliile care lipsesc
acesteia menționează multiple metode ce pot fi folosite de către decident pentru a al ege dintre
opțiunile de soluții tehnice . Acestea pot fi ca litative ( interviuri, analiza SWOT, focus -grupuri,
brainstorming, medierea și negocierea) sau cantitative ( analiza multicriterial ă, analiza cost –
beneficiu, analiza de risc, analiza senzitivit ăţii, analiza cost -eficacitate) (Profiroiu M.C., 2009) .
În prezenta lucrare, se va analiza o propunere de politică publică din perspectiva raportului între
costurile necesare implementării ei și beneficiile pe care le aduce societății. Mai precis, luând
în considerare fenomenele biopedoclimatice care afectează lunca Dunării în sectorul Ostroveni –
Corabia în urma îndiguirii fluviului (poluare, aridizarea climei, salinizarea solurilor, extinderea
terenurilor acoperite de nisipuri, scăderea biodiversității), se propune schimbarea modalității de
utilizare a terenurilor, trecându -se, astfel, de la utilizare a agricolă la reactivarea lacului Potelu,
desecat în urma lucrărilor de sistematizare a luncii. Pentru îndeplinirea scopului prezentei
lucrări este necesară identificarea costurilor, beneficiilpr și costurilor nete sau beneficiilor nete
asociate implementării.

5 În Europa, au existat încercări de a reduce poluarea și alte efecte antropice asupra râurilor încă
din secolul al XVI -lea, însă proiecte specifice de renaturare a luncilor au fost implementate
începând cu 1980 (GIWP, UNESCO, WWF, 2016) . Legislația comunitară încurajează
proiectele de renaturare pentru ca râurile să prime ască calificativul de Statut Ecologic Bun, în
speță Directivele Habitat (1992), Cadru de Lucru Ape (2000), Inundații (2007) și Păsări (2009).
Mai mult, Uniunea Europeană finanțează proiecte de renaturare prin Fondul European de
Dezvoltare Regională, care i nclude 7 axe de finanțare pentru râuri. Progr ese extraordinare s -au
făcut pe râul Rin, care la începutul anilor 1970 a fost declarat mort din punct de vedere ecologic,
după ce suferise anterior numeroase lucrări de îndiguire și de închidere a gurilor de vă rsare,
precum și poluări chimice accidentale, inclusiv cu mercur. În ceea ce privește Dunărea, încă
din anii 1940 au existat inițiative pentru renaturare.

În 1994, a fost încheiată Convenția pentru Protecția Râului Dunărea, pe care a semnat -o și
România. Proiectele de renaturare de până în prezent au fost implementate în principal pe cursul
superior al Dunării (afluenții săi Isar și Viena, respectiv Rezervația Biosferei Dunăre -Mura –
Drava) (GIWP, UNESCO, WWF, 2016) . România, al ături de Bulgaria, Republica Moldova și
Ucraina, este inițiatoare a Coridorului Verde al Dunării Inferioare prin care s -a asigurat până în
2010 protecția a 1.4 milioane ha de teren și s -a promis renaturarea a 224.000 ha, dintre care
până în prezen t s-au re naturat doar 60.000 ha (WWF, 2010) .
Prezenta lucrare își dorește să demonstreze necesitatea renaturării incintei Jiu -Corabia din lunca
îndiguită a Dunării și să detalieze avantajele folosirii metodei de analiză cost -beneficiu în etapa
de obținere a soluției tehnice pentru o problemă de soluții tehnice, folosind ca studiu de caz
problema amenajării incintei de îndiguire Jiu -Corabia.

Analiza Cost -Beneficiu: princi pii

Analiza cost -beneficiu este o metodă cantitativă de estimare a dezirabilității unui proiect sau a
unei politici guvernamentale pe baza calculului raportului dintre costurile și beneficiile viitoare
(Ghinea A.) ale imp lementării respectivului proiect sau politici. Analiza cost -beneficiu în
vederea implementării proiectelor de investiții, așa cum este și cazul studiului de caz tratat în
prezenta lucrare, a fost subiectul a numeroase ghiduri și manuale care completează cu practică
în domeniu largul cadru legislativ (regulamente și ghiduri relevante ale Comisiei Europene,
Hotărârea de Guvern nr. 28/2008 privind aprobarea con ţinutului -cadru al documentației
tehnico -economice aferente investițiilor publice și Ordinul M.D.L.P .L nr. 853/ 2008 privind
aprobarea instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 ).

Obiectivul analizei cost -beneficiu este de a identifica și cuantifica (respectiv de a da o valoare
monetar ă) toate impacturile posibile ale acțiunii sau proiectului luat î n discuție , în vederea
determinării costurilor și beneficiilor corespunzătoare . În principiu, toate impacturile ar trebui
evaluate: financiar e, economice, sociale, de mediu, etc. În mod tradițional , costurile și
beneficiile sunt evaluate prin analizarea diferenței dintre scenariul „cu proiect” și alternativa
acestui scenariu: scenariul „ fără̆ proiect ” (așa numita “abordare incremental ă”) (Ministerul
Economiei și Finanțelor) . Documentele emise sub egida Comisiei Europene spre ghi dajul în
formularea proiectelor, ele însele reprezentând politici publice ale statului, menționează mai
mulți pași în realizarea analize i cost -beneficiu:

6 1) Identificarea investiției și definirea obiectivelor
2) Analiza opțiunilor și a fezabilității
3) Analiza financiară
4) Analiza economică
5) Analiza riscului (Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională, 2008)

Identificarea investiției și definirea obiectivelor
În ceea ce privește primul pas al acestei analize, se poate afirma că este și cel mai important,
întrucât definirea incorectă a investiției și a obiectivelor pe care aceasta le urmărește atrage
după sine greșeli esențiale în legătură cu natura și costul el ementelor componente ale investiției
ce face obiectul analizei. Definirea obiectivelor SMART în sensul în care acest acronim
înseamnă Specific – Măsurabil – (care poate fi) Atins – Realist – (încadrat în) Timp este
esențială pentru a identifica în mod core ct trăsăturile obiectivului de investiții, dar și
schimbările pentru care se calculează costurile și beneficiile.
Analiza opțiunilor și a fezabilității
Cel de -al doilea pas în etapa analizei cost -beneficiu face referire la analiza fezabilității
obiectivulu i de investiții și a opțiunilor alternative. Această sub -analiză are scopul de a releva
dacă necesitatea investiției este justificată în mod corespunzător, dacă proiectul va fi la fel de
relevant și în viitor cum este și la momentul scrierii propunerii de politici publice, dacă
tehnologia corespunzătoare este disponibil ă, dacă rata de utilizare a infrastructurii sau
instalațiilor nu va furniza o capacitate de rezerv ă în exces, dacă vor fi disponibili angajați
calificați și manageri, etc. Toate aceste criterii trebuie comparate „în oglindă” pentru soluția
tehnică pentru care se face analiza în comparație cu situația curentă în care nu se face nimic
(status quo sau „ business as usual ”), față de o investiție minimă („ do minimum ”), dar și față de
alte prop uneri de soluții tehnice ce au fost identificate în etapa preliminară acestei analize.
Ierarhizarea alternativelor optime se va face utilizând o analiză economică sau, î n funcție de
caracteristicile unui sector specific sau ale proiectului, o analiz ă a celui mai scăzut cos t. Multe
autorități de management ale fondurilor pentru finanțarea obiectivelor de investiții solicită
studii de fezabilitate complete anterior depunerii cererilor de finanțare. Analiza opțiunilor astfel
realizat ă va conduce la identific area alternativei care asigur ă atingerea obiectivelor stabilite în
prima etapă la un cost total minim pentru societate. Aceasta este alternativa c are va fi evaluat ă
în cadrul analizei cost -beneficiu .
Analiza financiară
Analiza financiară, care reprezintă al treilea pas din analiza cost -beneficiu, este etapa în care se
cuantifică toate costurile (ieșirile) și beneficiile (intrările) într -un sistem de tabele de calcul.
Acest calcul tabelar ar trebui să includă:
➢ costurile d e investiț ie totale;
➢ costurile de operare și veniturile totale;
➢ rentabilitatea financiar ă a costurilor de investi ție: Valoarea Financiară Netă Actualizată
(VFNA ) și Rata de Rentabilitate Financiară a capitalului (RRF K); surse de finanț are;
➢ sustenabilitatea financiar ă;
➢ rentabilitatea financiar ă a capitalului național: Valoarea Financiară Netă Actualizată
(VFNA ) și Rata de Rentabilitate Financiară a capitalului (RRF K); aceasta ia în
considera ție impactul subvenț iei UE asupra investitorilor naționali (publici și priva ți).

7 Este important de menționat că pentru a obține Valoarea Financiară Netă Actualizată, toate
sumele estimate ce urmează a fi cheltuite ori încasate în viitor trebuie aduse la valoarea din
prezent, plecând de la pri ncipiul că banii cheltuiți sau încasați în viitor au o valoare mai mică
decât banii cheltuiți sau încasați în prezent. Pentru a actualiza sumele din calculul tabelar, se
apelează la rata de actualizare. C omisia Europeană sugereaz ă̆ o rat ă reală de actualizare
financiar ă de 5%. Aceasta urmărește s ă reflecte costul de oportunitate al capitalului, care poate
fi considerat ca venitul ce s -ar fi obținut din cea mai bun ă alternativ ă pentru proiect.
Inflația generală trebuie să fie și ea luată în co nsiderare în estimarea valorilor incluse în calculul
tabelar. În general , valoarea inflației cu care se lucrează pentru analiza financiară poate fi foarte
scăzută sau negativă pentru proiectele din sectorul public și pozitivă pentru investitorii priva ți
sau pentru pa rteneriatul public -privat (PPP).
Pentru a asigura un rezultat comprehensiv și fidel realității, etapele care trebuie urmate în
realizarea analizei financiare sunt următoarele:
1) estimarea costurilor proiectului și veniturilor rezultate în urma rea lizării acestuia din
punct de vedere al fluxului de numerar (operațiuni de cumpărare de bunuri și servicii,
tarife, taxe, costuri de operare, costuri de producție, cheltuieli administrative, impozite,
amortizări, rezerve, fonduri de rulment, previzionarea cantităților de bunuri și servicii
furnizate prin implementarea politicii publice/obiectivului de investiții și a prețurilor
lor, etc. Cel puțin în ceea ce privește politicile publice și investițiile realizate de
autorități publice, transferurile bugetare de la o instituție la alta, subvențiile din anumite
sectoare de activitate, Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) sau alte taxe indirecte
direcționate către stat nu sunt incluse în calcule, întrucât ele reprezintă doar mișcări ale
bugetelor de la filă la alta a b ugetului de stat. Din nou, se apelează la analiza comparativă
a fluxurilor de numerar pentru scenariul în care politica publică se implementează în
raport cu scenariul în care se păstrează situația actuală (status quo).
2) dacă se recurge la opțiunile de finanțare a politicii/proiectului de investiții din fonduri
nerambursabile, determinarea diferenței de finanțat pentru opțiunea selectată și
calcularea, în consecință, a cheltuielilor eligibile pentru axa de finanțare aleasă . un
proiect va fi eligibil pentru cofinanțare numai dac ă, înainte de intervențiile UE, Valoarea
Financiară Netă Actualizată (VFNA) este mai mică decât zero, și Rata de Rentabilitate
Financiară a capitalului (RRFK) este mai mic ă decât rata de actualizare aleas ă. Diferența
de finanțat și indicatorii de performanță financiar ă înainte și după̆ asistența Comunitar ă
se calculeaz ă̆ utilizând o rată de actualizare financiar ă de 5% în termeni reali (dac ă nu
se justific ă altfel), în conformitate cu regulamen tele și, mai specific, cu instrucțiunile
din Ghidul pentru Analiza Cost – Beneficiu a proiectelor de învestiții (Comisia
Europeană, Direcția Generală Politică Regională, 2006) .
3) definirea sistemului de finanțare a proiectului ș i a profitabilității sale financiare .
4) verificarea fluxului de numerar previzionat pentru a se asigura funcționarea adecvată a
proiectului și îndeplinirea obligațiilor investiției și serviciului datoriei (Comisia
Europeană, Direcția Generală Politică Regională, 2008) .
Orizontul de timp pentru care se face analiza financiară trebuie s ă reflecte durata de viață
economic ă a activelor principale.

8 Analiza economică
Analiza economic ă are scopul de a identifica alternativa care asigur ă atingerea obiectivelor
așteptate la costul cel mai scăzut pe termen lung. În cadrul analizei economice, se studiază
impactul net asupra bunăstării sociale și economice. Analiza economică se face pentru întreaga
societate, nu numai pentru proprieta rii de infrastructur ă, la fel ca și în cazul analizei financiare.
Conc eptul cheie este utilizarea costurilor și beneficiilor a căror valoare monetară nu este imediat
vizibilă , bazate pe costul de op ortunitate social . Motivul pentru care se recurge la acea stă
actualizare a prețurilor la adevărata lor valoare socială este pentru că anumite piețe fie sunt
ineficiente din punct de vedere social, fie nu exist ă deloc ( spre exemplu, în cazul piețelor de
monopol sau oligopol) . Prețurile ar putea s ă nu reflecte c ostul de oportunitate al intrărilor . În
alte cazuri, poate fi cazul unor costuri și beneficii ale proiectului pentru care valorile de piață̆
nu sunt disponibile , însă este important să se identifice metodologii pentru estimarea acestor a,
așa cum se întâmpl ă în cazul efecte lor asupra mediului, sociale sau asupra sănătății, ori chiar
prețul unei vieți (salvată ). Beneficiile economice ale proiectului pot fi măsurate din punct de
vedere al costurilor evitate ca rezultat al implementării proiectului, sau din punct de vedere al
beneficiilor externe care rezult ă din implementarea proiectului și car e nu sunt incluse î n analiza
financiar ă. Luând în considerare cele de mai sus, se poate concluziona că d atele finan ciare,
chiar dac ă sunt importante di n motive bugetare, pot induce î n eroare ca indicatori de bunăstare .
În calculul beneficiilor opțiunii de politici publice sau ale proiectului , trebuie incluse și
beneficiile indirecte pentru societate și, deci, care nu sunt integral cuprinse î n preturile
financiare datorit ă lipsei unei valori de piață (și/sau datorit ă distorsionărilor piețelor ). Un
exemplu tipic în acest sens este îmbunătățirea calității vieții persoanelor care locuiesc î n zona
care beneficiaz ă̆ de un proiect de mediu (îmbunătățirea stării de sănătate a locuitorilor, creșterea
atractivității zonei , etc) ori de un proiect de infrastructură în domeniul transportului ( timp
econom isit pentru transfer/transport, scăderea riscului și a numărului de accidente, investiții în
locuri de muncă datorate creșterii accesibilității zonei, etc).
Analog explicației cu privire la efectele pozitive conexe beneficiilor implementării unei
variante de politică publică ori a unui proiect de investi ții, trebuie să fie calculate și
externalitățile negative , care nu se reflect ă în costurile de oportunitate. Acestea pot lua forma
unor posibile efecte asupra mediului (distrugerea peisajului, impactul natural, pierderea din
suprafața și valoarea imobilia ră a terenului datorit ă unor efecte negative asupra ambientului,
cum ar fi zgomotul sau mirosul, extinderea zonelor de construcție în detrimentul arealelor de
protecție a biodiversității, creșterea emisiilor datorit ă intensificării activităților de tran sport
necesare proiectului, etc).
Practica curentă arată că există situații în care un proiect este profitabil din punct de vedere
financiar, dar nu și economic. În acest context, proiectul nu servește societății și nu ar trebui să
fie implementat. În alt e situații, analiza cost -beneficiu poate releva proiecte care nu sunt
profitabile din punct de vedere financiar, dar profitabile din punct de vedere economic, ceea ce
înseamnă că proiectul generează beneficii incrementale la nivelul societății.
Metodologi a confirmată de practica internațională în elaborarea analizelor economice poate fi
rezumată în cinci pași:
• transformarea pret urilor de pia ță în pre țuri contabile;
• monetizarea efectelor necomercializabile;
• includerea efectelor indirecte suplimentare (dacă sunt relevante);

9 • actualizarea costurilor ș i beneficiilor estimate;
• calcularea indicatorilor de performanț ă̆ economic ă (Valoarea Economic ă Netă
Actualizat ă (VENA) , Rata de Rentabilitate Economic ă (RRE) și raportul
Beneficiu/Cost) (Ministerul Economiei și Finanțelor) .
În concret , rezultatele analizei economice trebuie să exprime că Valoarea Economică Netă
Actualizată pozitiv ă, un raport Benefic ii/Costuri (B/C) mai mare ca 1 ș i o R ată de Rentabilitate
Economică a proiectului care depășească rata de actualizare utilizat ă pentru calcularea V ENA.
Analiza riscului
Analiza de risc urmărește să evalueze performan ța indicatorilor de profitabilitate a proiectului
înglobând o analiză de senzitivitate prin care se ident ifică variabilele critice și potențialul lor
impact asupra indicatorilor de profitabilitate și o analiz ă a riscului care are ca scop estimarea
probabilit ății acestor ca modificările variabilelor mai sus menționate să aibă loc. R ezultatele
acestei analize se exprimă ca medie estimat ă și devia ție standard ale indicatori lor identificați .
Analiza cost -beneficiu a unei soluții tehnice reprezintă un exerci țiu de previzionare mai mult
decât formularea unor opinii , iar în elaborarea previziunii pot interveni nec larități și inexactități
care pot conduce la rezultate eronate (spre exemplu, din cauza datelor limitate, previziunile
pentru cererea de ap ă potabil ă sunt afectate de estim ări predispuse la erori considerabile , datele
referitoare la performan ța mașinilor și echipamentelor sunt valabile numai cu aproxima ție și
doar în anumite condiții de mediu etc). Din această privință, se face distinc ția între conceptele
de risc și incertitudine . Aceiași factori care constituie incertitudini în unele circumstanțe , se pot
transfor ma în riscuri în alte scenarii.
În literatura de specialitate, p așii recomanda ți pentru evaluar ea riscului proiectului sunt :
1) analiza de senzitivitate permite determinarea variabilelor „cri tice” sau a parametrilor
modelului care au cel mai mare impact asupra performanț ei financiare și/sau economice
în situația variații lor lor, pozitive sau negative . Analiza este realizat ă prin modificarea
unui element la un moment dat și determinarea efectului acestei schimbări asupra Ratei
de Rentabilitate Internă sau V alorii Nete Actualizate . În urma acestui tip de analiză, se
poate realiza și o analiză a scenariilor, o formă specifică a analizei de senzitivitate în
care se calculează pentru fiecare variabilă impactul asupra perf ormanțelor financiare și
economice ale proiectului. Se vizează, în mod special, obținerea estimărilor asupra unor
scenarii „optimiste” și „pesimiste” pe baza unor grupuri de variabile la valori extreme,
în anumite ipoteze. Limitările analizelor de senzitiv itate provin de la dificultatea de a
estima probabilitatea apariției anumitor evenimente.
2) distribuț iile de probabilitate pentru variabile critice . Această distribuție este definit ă
într-o gamă precis ă de valori î n jurul celei mai bune estimări , folosit ă ca baz ă, în scopul
de a calcula valorile așteptate ale indicatorilor de performanț ă̆ financiar ă şi economic ă.
Distribuția de probabilitate pentru fiecare variabil ă poate fi obținut ă̆ din diferite surse,
precum datele experimentale, distribuțiile menționate în literatura de specialitate pentru
cazuri similare, opiniile experților, etc.
3) analiz ă de risc se poate c alcula după diverse metodologii și cu ajutorul unor programe
software specializate , una din cele mai întâ lnite fiind metoda Monte Carlo, d upă̆
stabilirea distribuției de probabilitate pentru variabilele cri tice. Metoda Monte Carlo
const ă în extragerea ale atorie repetat ă a unui set de valori pent ru variabilele critice, luate
în intervale respective definite și apoi prin calcularea indicilor de performanț ă̆ pentru

10 proiect (R ata de Rentabilitate Financiară sau V aloarea Netă Actualizată ), care rezult ă
din fi ecare set de valori extrase. Prin repetarea acestei proceduri pentru un număr
suficient de mare de extrageri (de ordinul sutelor ), se poate obține o convergenț ă̆
predefinit ă a calculului, ca distribuție de probabilitate a RRF sau VNA. Pentru a reduce
nivelul tendinț ei de a fi prea optimist ar trebui s ă fie făcute ajust ări specifice sub forma
unor estim ări crescute și scăzute de cost, sau întârziate, estim ări ale beneficiilor. Aceste
ajustă ri ar trebui s ă fie empiric bazate, de exemplu prin utilizarea datelor de la proiecte
simil are sau din trecut comparabile ori având la bază opiniile exper ților din consultan ță.
4) evaluarea nivelurilor acceptabile de risc
5) prevenirea riscurilor . Managementul riscului este o sarcină deosebit de importantă și
complex ă, care necesit ă alocarea unei varie tăți de competențe și resurse . Promotorul
proiectului ar trebui, totuși , în urma analizei de risc, cel puțin să identifice măsuri
specifice de diminua re a riscurilor identifi cate, î n conformitate cu bunele practici
internaționale (Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională, 2008) .
Incinta Jiu -Corabia: istoric și caracteristici biopedologice actuale

În anul 1910, după numeroase cereri de concesiuni pentru î ndiguiri pe scară largă și lărgire a
suprafețelor agricole, guvernul a elaborat „Legea pentru punerea .n valoare a pă mânturilor din
zona de inundație a Dunării” din 21.12.1910, modificări survenind survenind la 04.04.1914.
Inginerul A nghel Saligny a fost pus în fruntea recent î nființatei Direcție Generală a
Îmbunătățirilor Funciare, organism ce urma să stabilească metodologia î ndiguirilor din lungul
Dunării pentru ca terenurile să fie folosite î n parte pentru agricultură , în par te pent ru pescuit, î n
funcție de condițiile topografice și hidrografice locale. Î n 1912, Grigore Antipa a î naintat
Ministerului Agriculturii și Domeniilor condus de Ion Lahovary o lucrare conținând rezervele
lui față de programul de realizare a lucrărilor de îndiguire pus la punct de Inspectorul General
Anghel Saligny, care propunea î ndiguirea cu diguri cu 1,5 m mai înalte decâ t nivelul mediu
anual al Dunării) aproximativ 300.000 ha (o cincime din suprafața inundabilă a fluviului) î ntre
Giurgeni și Brăila în 9 ani. Apoi, î n 1929, după ce Antipa demonstrase lipsa viabilității unui
sistem de amenajare a zonei inundabile a Dună rii, acesta î naintează propria propunere de
utilizare a terenurilor astfel încâ t raportul dintre riscul la inundații și productivitatea econ omică
să fie câ t mai potrivit pentru societate. Planul, care a prevăzut 125.000 ha destinate pădurii,
130.000 ha destinate agriculturii şi 150.000 ha destinate pisciculturii, dar și construcția unor
diguri submersibile a fost aprobat de Parlament prin Lege a nr 96/1929 (Stoiculescu, 2008) .

După numeroase și tumultoase schimbări politice, economice și sociale, î n Româ nia se adoptă
Planul de amenajare a luncii și Deltei Dună rii, definitivat î n 1962. În consecință , în sectorul
Calafat -Galaţ i, pâ nă la sfâ rșitul anului 1970 s -au realizat lucră ri de î ndiguire și amenajare
interioară (asanări, destufizări, defrișări , desecări, drenaje, lucrări de ameliorare a sărăturilor şi
altor terenuri slab productive, irigări) pe o suprafață suplimentară de cca 290 000 ha î n cadrul
a 18 incinte, din care 266 000 ha vor intra î n fondul agricol al țării (Nicolau, 1969) . În ciuda
acestui succes ingineresc, îndiguirile zonei inundabile a fluviului Dună rea au fost atâ t de natură
ilegală , cât și arbitrară. Pentru a î ndeplini scopuri de natură politică și propagandistă , s-au
încălcat Legea nr 96/1929, dar și avertismentul Comisie i de Hidrologie a Academiei Româ ne
(Stoiculescu, 2008) .

Subiectul lu crărilor hidroameliorative efectua te pe cursul Dunării a revenit î n actualitate în
cercurile de specialiști (ingineri -constructori, hidrologi, ingineri agronomi, pedologi, biologi,
personal de intervenție în caz de urgență, dar și agenți economici), cât și în cadrul publicului
larg, promovat fiind de mass -media, ca urmare a inundațiilor „istorice” din anul 2006, când

11 fluviul a străpuns digurile de apărare în multiple areale, inundând întinse terenuri agricole sau
construite.

Matematic, arealul de studiu es te delimitat de meridianele de 23 °54’30” și 24 °30’30”,
respective de paralelele de 43 °41” și 43°48”, încadrâ ndu-se, așadar, în zona de climă temperată,
în timp ce localizarea î n funcție de unitățile geomorfologice ale Româ niei îl amplasează î n
Sudul Câmpi ei Olteniei, î n aval (Est) față de lunca Jiului și î n amonte (Vest) față de lunca
Oltului. Sectorul de luncă dintre Ostroveni și Corabia aparține bazinului inferior al Dunării și
unității naturale Jiu -Corabia (Botzan M., 1991) . Astfel, realizează limita sudică a câmpiei de
terase a Romanaţilor (Caracalului ). Pe malul româ nesc, pe aliniamentul localităților Bechet –
Dăbuleni -Corabia se poate urmări contactul dintre luncă și prima terasă a Dunării (Banu C.A.
(coord.), 1967) .

Până la începutul secolului trecut, echilibrul multimilenar dintre Dunăre și lunca sa a marcat
pregnant peisajul zonei inundabile. Cu o suprafață originară estimată între un milion de hectare
și 1.068.000 ha (Stoiculescu, 2008) , lunca Dunării era un ecosistem ce producea atâ t bunuri (î n
special pește), câ t și servicii, prin valorificarea corespunzătoare a bălților și stufăriilor (48,5%
din suprafață ) și terenurilor inundabile (51,5%) ce funcționau ca pășuni și păduri „amfibii”. În
prezent, lățimea luncii are valori î ntre 3 și 10 km, iar luciul de apă nu depășește 1 km lățime în
nici un sector. Așadar, suprafața actuală a luncii î ntre Turnu Severin și Tulcea măsoară doar
573.000 ha (Ujvari I., 1972) , o înjumătățire față de valoarea aproximată pentru perioada î n care
fluviul funcționa în regim natural.

La nivelul anului 1936, 29,96% din suprafața totală a sectorului de luncă a Dunării dintre
Ostroveni și Corabia era acoperită de lacuri și bălți de luncă cu roluri multiple precum de
regularizare a viiturilor și apei la inundații simultan și de a oferi o importantă sursă de pește ,
cel mai important dintre acestea fiind lacul Po telu (Orlea, în partea Vestică). Toponimele
extrase de pe Planurile Directoare de Tragere scara 1:20000 indică și prezența altor corpuri de
apă precum balta Cârligul, balta și gârla Cuşmiţa, balta La Livezi, balta Vâlcovia, gârla
Grădiştea, gârla Săpata, gârla Cocostârcului, gârla Fundătura, gârla Buzei, gâ rla Cocorului,
gârla Prudilă, balta Rotunda, bal ta Pascului, balta Muierii, ş.a . Așadar, aproape o treime din
terenurile folosite astăzi pentru culturi agricole au funcționat în regim submers, cu procesele și
fenomenele specifice acestuia, timp de mai mult e mii de ani. fostele organisme de luncă (lacuri,
bălți, gâ rle și mlaștini ) se transformă î n canal e de evacuare, care se termină î n stațiuni de
pompare (Ujvari I., 1972) . Aceste canale de drenaj sau pentru irigații au lungimi de sute de
metri și adâncimi de 1 -3 m (Ielenicz, 2010) . În sectorul Ostroveni – Corabia, din cele peste 113
corpuri de apă de diferite dimensiuni s -au mai păstrat doar mici porțiuni din fostul mare lac
Potelu. Din lac ul Potelu a rămas o foarte mică suprafață de luciu de apă care atâ rnă sub decizia
autorităților administrației locale de a -l amenaja turistic sau a -l lăsa î n continuare să funcționeze
în regimul actual, astfel încâ t să se păstreze pășunile pe care localnic ii le utilizează.

Rocile din fundamentul luncii Dun ării î n sectorul Ostro veni-Corabia sunt reprezentate î n
special de marne, calcare sau argile și nisipuri pliocene, acoperite de un complex superior cu
grosimi medii de 5 -10 m. Astfel, materialul parental al solului est e alcătuit din argile prăfoase
în arealul confluenței Jiu-Dunăre sau mâl oase în zona lacului Potelu (Popp, 1970) . Nisipul
formează constituentul cel mai puțin fin al solului, fiind alcătuit din particule cu un diametru
între 2 și 0,02 mm. Grăunții de nisip reprezintă de fapt fragmente de roci și minerale nealterate,
între care cuarțul – mineralul cel mai rezistent la dezagregare și alterare – deține o pondere
importantă , fapt pentru care procesul de solificare a fost întârziat, iar productivitatea terenurilor
a rămas limitată . Nisipul neamestecat cu argilă sau humus prezintă spați i mari între particule,

12 ceea ce î l face extrem de permeabil pentru apă, care nu este reținută la nivelul nisipului, ci se
infiltrează până întâ lnește un substrat impermeabil. Așa se explică de ce solurile nisipoase fără
humus sunt soluri sărace î n substanțe nutritive și expuse ușor uscăciun ii, fiind, î n schimb, ușor
de str ăbătut de rădăcinile plantelor (Chiriță, 1 955). Prezența unor caracteristici precum
conținutul redus de humus, grosimea mică a orizontului A, textura argiloasă sau nis ipoasă
tipică, salinizarea sau î nmlăştinirea, seceta ori vâ nturile uscate de primăvar ă și vară indică un
nivel coborâ t de fert ilitate a solurilor (Chiriță, 1955) .

Conform lui Gr. Antipa , solurile din lunca Dunării î n regim natural supu se la î ngheț și aerisire
iarna sunt foarte productive atunci câ nd sunt utilizate pentru piscicultură. Acesta explică faptul
că pentru o producție mare de crap și alte specii din familia Ciprinoizilor, este nevoie de
suprafețe întinse ale bălților și de o calitate bună a terenurilor de sub ele, ci nu de adâncimi mari
ale lor. Prin î nlăturarea vegetației naturale (pajiște a de stepă) și transformând solul î n sol de
cultură agricolă, omul a îngreunat procesele de solificare și a modificat însușirile solului.

În regim natural, nivelurile maxime anterior cotelor istorice din 2006 s -au înregistrat î n anii
1897 (35.000 m 3/s), 1940, 1942, 1954. Înălțimile maxime ale inundațiilor înregistrate î nainte
de 1910 au fost de 729 cm la Bechet (1895) și 742 cm la Cor abia (1897). Cu toate acestea, î n
lipsa încorsetării cu sistemele de diguri insubmersibile, lunca Dunării î n sectorul Gruia -Isaccea,
mărindu -și suprafața până la cca 1 milion ha (Stoiculescu, 2008) , volumele mari de apă din
perioadele de inundație erau cu ușurință repartizate pe î ntinsa suprafață și absorbite î n sol, de
plante ori mărind volumul bălților de pescuit, astfel încâ t nu reprezentau o amenințare la adresa
populației . Prin aceste me canisme, lunca Dunării, exercitându -și rolul de „supapă de siguranță
la inundații ” avea capacitatea de a reține pâ nă la 24 miliarde m 3 de apă, echivalentul a 20 de
acumulări de mărimea celei din lacul hidrocentralei de la Bicaz (Stoiculescu, 2008) . Chiar și
după ridicarea digurilor, l egea echilibrului î n nat ură face ca regimul hidrologic î n arealul
Ostroveni -Corabia să tindă spre c el natural. Astfel, nivelul freatic se păstrează foarte aproape
de suprafață , fiind direct influențat de nivelul apei Dunării. Î n general, acesta se menține la
adâncimea de 1,5 -2 m. Condițiile topografice specifice fac ca inundabilitatea terenurilor din
arealul Ostroveni -Corabia să fie caracterizată de o frecvență de o dată pe an, mai ales prin
ridicarea nivelului apelor freatice .

După trecerea la economia de piață , multe din structurile economice ale fostului regim socialist
s-au dovedi t neprofitabile, inclusiv sistemele de drenaj și irigații din lunca Dunării, iar
finanțările în această direcție au fost î ntrerupte. Canalele de irigații au fost fie colmatate, fie
valorificate de persoane fizice prin fracționare și comercializare ilegală către agenți economici
care reutilizează metalele din care acestea erau făcute. Mai mult, nemaiexistâ nd o administrație
centrală care să specifice folosința terenurilor din a realul de studiu, locuitorii reî mproprietăriți
şi-au valorificat terenurile î n fun cție de nevoile lor, nu de pretabilitatea terenurilor, iar Stațiunea
de Cercetare Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dă buleni se afla î n proces de
restructurare și reorganizare a activității , astfel încâ t fertilitatea naturală şi -aşa scăzută a
solurilor a fost afectată prin distrugerea texturii solului (arătură realizată la adâncimi prea mari,
rezultând chiar î n decopertarea unor dune) ori aplicarea de amendamente fără studii î n prealabil.

În ceea ce privește procesele geomorfologice declanșate ce influențează echilibrul sistemului
de luncă din arealul Ostroveni -Corabia, în această unitate se întâ lnesc:
➢ Zonele de rehi stazie, î n cadrul cărora relațiile de dezechilibru î ntre componenți au fie
cauze naturale, fie antropice ( unitățile antropice: localitățile Bechet, Sărata, Dăbuleni,
Ianca, Grojdibodu, Orlea, Corabia cu o suprafață de 782 ha sau 3% din totalul arealului
studiat).

13 ➢ Zonele de parastazie sau zonele de instabilitate geomorfologică a terenului, eroziunea
manifestându -se în lipsa unei pături permanente de vegetație ; sunt caracterizate de o
relație de dezechilibru î ntre elemen tele constitutive, aceasta apărând î n urma
artificializării prin efectul activității antropice (terenurile agricole, pășunile , culturile cu
o suprafață de 20112 ha sau 78% din totalul arealului studiat). Cea mai mare parte a
zonelor de parastazie se suprapun e arealelor ocupate î n trecut de lacuri și bălți de luncă.
➢ Zonele de biostazie sau zonele aflate î n faza de stabilitate a reliefului; aceste areale
prezintă relații de echilibru î ntre suportul ecologic și exploatarea biologică, determinâ nd
o stabilitate morfo -structurală a componenților (păduri precum pădurea Dăbuleni, zone
umede precum Balta Cârligul, totalizâ nd o suprafață de 85 ha sau 0,5% din total ul
arealului studiat) (Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, 2008)

Fig. 1. Funcțiile pretabile pentru incintele agricole luate în calcul pentru scenariile hidrologice
Sursa: (Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, 2008)

Cea mai mare parte a arealului de studiu este supus proceselor erozionale ca urmare a
dezechilibrelor dintre elementele constituente ale peisajului (relief, hidrografie, vegetație –
indicele de naturalitate var iază î ntre 0,11 pentru suprafața de studiu localizată î n județul Dolj și
0,23 pentru județul Olt (Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, 2008) , denotâ nd peisaje
cu echilibru ecologic puternic afectat sau la limita echilibrului ecologic). Aceste dezechilibr e
sunt cauzate de modificările î n modul de utilizare a terenului ca urmare a construcției digurilor
de apărare î mpotriva inundațiilor și transformării unității naturale î n zonă agricolă,
artificializările t opografi ce și hidraulice ne -urmâ nd cursul natural de evoluție al peisajului.
Această parte a luncii Dunării are o capacitate productivă degradată și destructurată prin
impactu l antropic, sub forma actuală.

Din datele Cercetării Statistice privind Utilizarea Tere nurilor folosind Teledetecția (CSUT),
precum și din datele Consiliilor Locale ale localităților din arealul de studiu pentru anii 2010 –
2013, observăm că cele mai importante culturi practicate î n această unitate naturală sunt cele
de grâ u de toamnă, porumb pentru boabe, floarea soarelui și ovă z, iar î n ceea ce privește pomii
fructiferi merii, perii și caișii . Calculâ nd indicele de productivitate agricolă (care exprimă
eficiența utilizării factorilor de producție, ca și r aport între resursele inves tiție și pr oducție),
observăm că valoarea de 1284,7 RON/ha. Această valoare, net inferioară producțiilor agricole
din sectoarele de luncă a Dunării din aval de Corabia (2579,2RON/ha î n județul Bră ila, 1894,2

14 RON/ha î n județul Giurgiu, 1832,1 RON/ha î n județul Ialomiț a, 1475,3 RON/ha î n județul
Teleorman) se justifică prin nota de bonitare mică a terenurilor pentru culturile practicate .

Capacitățile de apărare din sectorul româ nesc nu au fost proiectate pentru cotele și debitele
Dunării din perioada apr ilie-mai 2006, parametri ce au înscris noi maxime istorice î n cronologia
efectuării măsurătorilor pe acest fluviu. Astfel, a tât măsurile preventive, câ t și măsurile
operative s-au dovedit insuficiente pen tru amploarea acestei viituri. Î n data de 24.04.2006, digul
longitu dinal corespunzător incint ei Bechet -Dăbuleni a cedat, urmâ ndu-i şi cel din incinta
Dăbuleni -Corabia trei zile mai tâ rziu. Factorii care au favorizat apariția breșelor în digul de
protecție au fost vechimea digurilor, prezența galeriilor săpate de animale, dar și creșterea
nivelului Mării Negre cu 30 cm î n ultimii 150 ani, care a condus la modificarea pantei hidraulice
și, deci, la creșteri de nivel suplimentare. Î n urma ruperii digului longitudinal, un volum de 120
milioane m 3 de apă a inundat o suprafață de 6000 ha (Ministerul Mediului și Dezvoltării
Durabile, 2008) .

În condițiile unei utilizări adecvate î n urma renaturării, geosistemele ar atin ge starea de
biostazie, astfel încâ t numărul și intensitatea proceselor hidrologic e și geomorfologice actuale
să fie minimizate.
Descrierea soluției tehnice de renaturare

Renaturarea luncii Dunării a făcut în anul 2006 obiectul a numeroase dezbateri în Parlamentul
Româ niei, inițiate de fostul ministru al Mediului și Gospodării Apelor din acea perioadă,
Sulfina Barbu și reintroduse pe agenda publică î n anul 2008 de către Ministrul Mediului și
Dezvoltă rii Durabile, Attila Korodi. Importanța subiectului a fost potențată de vizite ale
reprezentantului World Wide Fund for Nature (W.W.F.) și de note ale organism elor Uniunii
Europene la adresa Guvernului Româ niei (Stoiculescu, 2008) . În ciuda necesității pregnante de
refacere a organismelor și ecosistemelor de luncă, specialiștii recomandă abordarea prudentă a
problemei . În acest sens, s-au efectuat numeroase studii de cercetare și de fezabilitate, din care
reiese pretabilitatea incinte i Dăbuleni -Corabia pentru renaturare .

Argumen tele lui Grigore Antipa (1910) împotriva î ndiguirii Dunării și desecării bălților și, prin
anularea lor, principalele avantaje ale procesului de renaturare a arealului se referă la:
➢ Aridizarea climei care după î ndiguire devine secetoasă, cu ploi puține ; bălțile exercită
o influență pozitivă și moderatoare asupra climei (comparabilă chiar cu cea a pădurii)
prin faptul că acționează ca izvoare de umiditate și mijloc de condensare a vaporilor
(Antipa, 1910) . Aceste schimbări ale centrilor barici locali vor fi responsab ili pentru
reapariția vântului Băltăreţul, cald și umed;

➢ Menținerea umidității în sol (inclusiv pentru producțiile agricole de pe terenurile din
apropiere) și permiterea apelor de inundație să ajungă î n freatic; Acest rol ar fi posibil
deoarece în lunci, râurile cauzează irigații subte rane (Chiriță, 1955) . Deși planurile
autorităților centrale au inclus sisteme de irigații pentru a contrabalansa sursele de
umiditate pierdute î n urma desecărilor, acestea s -au dovedit ineficiente , fiind
antigravitaționale , dar și energofage. Î n atare condiții , producția vegetală studiată î n 45
de areale din 9 județe a relevat pierderi î n 36 de situații (Stoiculescu, 2008) . Se vorbește
chiar despre accentuarea tendinței de deșertificare în Câ mpia Olteniei după desecarea
celor „4 -5 izvoare sau cursuri de apă la fiecare km2” (Stoiculescu, 2008) astfel încâ t
fără efectul termoreglator al corpurilor de apă, temperatura la nivelul solului atinge c hiar
și +70°C. Această secetă a fost accentuată și de defrișarea pădurii Daneţi din apropierea

15 arealului de studiu pentru a se putea instala siste mul de irigații Sadova -Corabia
(Stoiculescu, 2008) ;

➢ Favor abilitatea pentru dezvoltarea sălciilor , plopului și chiar stejarului indusă de cele
două argumente prezentate mai sus ;

➢ Evitarea supraî nălțării nivelului apelor la viituri ce poate determina inundații şi chiar
ruperea digurilor la cote istorice; această afirmație se bazează pe rolul de „supapă de
siguranță ” al bălților din lunca Dunării ;

➢ Substanțele nutritive aduse de inundații și îngrășăminte le naturale transportate de apa
Dunării ce se pierd prin vărsarea î n mare dacă sunt redirecționate prin corsetul digurilor
și nu revărsate ;

➢ Inutilitatea apărării de inundații a bălților bune pentru pescuit; î n regim natural, bălțile
Dunării folosite pentru piscicultură au cea mai mare productivitate din Europa, avantaj
la care se adaugă posibilitatea de schiderilor locurilor de muncă î n pescuit, industria
alimentară și a conservelor, industria construcțiilor ambarcațiunilor și echipamentelor
de pescuit și prelucrare a peștelui , etc;

➢ Cheltuieli prea mar i cu lucrările de amenajare, având î n vedere că investiția se extinde
dincolo de simpla ridicare a digurile longitudina le de apărare. Acestea trebuie î nsoțite
de diguri de compartimentare și chiar diguri individuale pentru localitățile mai
vulnerabile, de lucrări de amenajare (desecare, nivelare, irigare) și de operațiuni de
întreținere și consolidare efectuate la intervale regulate de timp. Conform unui studiu al
Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile din 2008, doar investiția în supraî nălțarea
digului de protecție în incinta Jiu -Bechet (doar 5 km din totalul de 49 km ai sec torului
Ostroveni – Corabia), astfel încât să fie eficient î mpotriva unei inundații precum cea din
2006 ar costa 382.464 RON, la care se adaugă 13.307.378 RON cheltuieli cu volumele
de terasamente și evaluarea acestora la digurile localităților . Serviciile perdelei
forestiere de protecție sunt evaluate la 764.823 RON. Păstrâ nd proporția , totalul atinge
valoarea de 3.748.147 RON pent ru supraî nălțare , respectiv 130.412.304 RON pentru
terasamente.

Literatura de specialitate modernă menționează printre avantajele proiectelor de renaturare și
accesul la apă curată, accesul la hrană necontaminată din surse directe, atractivitatea peisajului,
conservarea speciilor rare și productivitatea pisci colă (Wohl, 2005) .

În ceea ce privește soluția tehnică pentru renaturarea incintei Jiu -Corabia, practica
internațională indică că ea trebuie să țină cont de mai multe principii (McDonald, 2016) :
1) Trebuie să se bazeze pe un ecosistem local de referință ad ecvat în funcție de care să se
stabilească obiectivele proiectului și care să devină un standard în monitorizarea și
analiza rezultatelor. Ecosistemul de referință poate fi un ecosistem întâlnit în natură sau
unul generat pe baza informațiilor de la alte e cosisteme de referință, indicatori de pe
teren și referințe istorice.
2) Resursele investite pentru procesul de renaturare sunt setate în funcție de reziliența
sistemului și de nivelul de degradare. Acest principiu pornește de la ideea că toate
speciile au o anumită capacitate naturală de a se recupera după șocuri externe similare
în tipologie și intensitate cu șocurile suferite de alți membri ai speciei din trecut. Se
poate deduce, astfel, că acolo unde impactul antropic este minim, ecosistemul are

16 capacitate a de a reveni la starea inițială prin prop riile-i mecanisme. În alte cazuri, este
nevoie de intervenție umană cel puțin pentru a iniția procesul de renaturare. Cu cât
impactul antropic asupra ecosistemului este mai mar e, cu atât resursele inv estite pentru
renaturarea lui vor fi mai semnificative.
3) Renaturarea atributelor ecosistemului este facilitată de identificarea concretă a
activităților, obiectivelor specifice și obiectivelor. Dacă această etapă este satisfăcută în
mod corespunzător, proiectul va fi mai transparent, mai ușor de gestionat și va avea
șanse mai mari de reușită.
4) Scopul renaturării este recuperarea completă a ecosistemului, chiar dacă acest lucru
necesită planificarea proiectului pe o perioadă mai îndelungată. Prin recuperare
completă se înțe lege atingerea unei stări a ecosistemului în care amenințările, condițiile
fizice, compoziția speciilor, structura comunităților, funcțiile ecosistemice și
schimburile cu exteriorul sunt asemănătoare celor din ecosistemul de referință. Acest
lucru nu însea mnă că nu există situații în care renaturarea totală se poate atinge în
perioade scurte de timp.
5) Știința și practi ca renaturării sunt sinergice. Cunoștințele actorilor care activează în
domeniu ar trebui să fie mereu fundamentate de informații științifice. De multe ori,
practica renaturărilor se bazează pe episoade de trial&error , din monitorizarea cărora
oamenii de știință pot ben eficia. Aceste episoade pot fi tratate ca experimente
sistematice și repetabile ce pot optimiza eforturile de inovare în domeniu.
6) Aspectele sociale sunt critice pentru succesul proiectelor de renaturare. Orice proiect de
renaturare este implementat pentru a satisface nu doar exigențe ecologice, ci și valori
socioeconomice și culturale. Fără a ține cont de aceste valori și de relația dintre situl
proiectului și actorii implicați în gestionarea acestuia, proiectul nu poate câștiga
susținerea necesară pentru a-și atinge obiectivele. Implicațiile practice ale acestui
principiu fac referire la faptul că planificatorii renaturării și managerii de proiect trebuie
să mențină o legătură apropiată cu oamenii pentru care lucrează sau care locuiesc lângă
sit, precum și cu aceia interesați în bunurile, produsele și valorile produse de sit.
Implicarea plătită sau voluntară a acestor oameni în procesul de renaturare poate
conduce și la dezvoltarea unei educații ecologice și de renaturare. Beneficiile acestui tip
de impli care sunt resimțite mai ales în mediul rural și în regiuni izolate unde alte
industrii și angajatori au contribuții marginale.

Luând în considerare, toate cele de mai sus, se propune pentru incinta Jiu -Corabia o soluție
tehnică care:
1) Terenurile arabile de pe terenul fostului lac de luncă Potelu, folosite în prezent cu
productivitate scăzută, sunt inundate ș i folosite ca incintă pis cicolă în anii cu ape mici
ale Dunării și ca incintă de inundație controlabilă în anii cu ape mari ale Dunării, astfel
încât ter enurile arabile cu productivitate mare din aval să poată fi protejate de inundații
și distrugeri . Pentru această etapă este necesară exproprierea indivizilor care dețin aceste
terenuri. Cu scopul de a veni în întâmpinarea nemulțumirilor persoanelor expropriate,
se poate recurge la o soluție de a transforma toți foștii proprietari în acționari ai
companiei (de stat) care va gestiona activitățile turistice și piscicole derulate în jurul
lacului. Analizând morfologia reliefului (mai ales în raport cu am plasamentul
localităților ) cu ajutorul unui software GIS , rezultă că lacul poate avea nivelul
corespunzător înălțimilor de 23 -30 m față de nivelul mării. Corelația dintre nivelul
lacului, volumul de apă care poate fi depozitat pentru fiecare dintre aceste nivelul și
volumul de pește care poate crește în fiecare dintre aceste volume indică faptul că la un
nivel al apei de 26 m se întâlnește cel mai convenabil raport între volumul de apă
înmagazinat și volumul de pește ce poate fi crescut.

17

Fig nr. 2. Relaț ia dintre nivelul apei lacului, volumul lacului și producția anuală de pește în incinta Jiu -Corabia
Sursa: (Dan M.D., 2016)

De asemenea, renaturarea incintei prin construcția unui lac cu nivelul de 26 m prezintă
avantaje în a nii cu ape mari, în principiu deoarece se poate direcționa unda de inundație
din fluviu spre lac până ce nivelul lacului poate crește cu 3 m, volumul de apă astfel
extras din fluviu și depozitat în siguranță fiind de aproximativ 0.3 km3.

2) Construcția unui sistem de ecluze care să permită pătrunderea apei dinspre Dunăre spre
luncă în situațiile în care este necesar scăderea nivelului apei din fluviu pentru a proteja
terenurile din aval.

Fig. nr. 3 . Ecluză folosită în cadrul proiectului R enaturarea celor Patru Mari Râuri din Korea pentru a realiza
transferul de apă din râuri în zonele umede din vecinătate și a diminua riscul la inundații
Sursa foto: http://www.waterworld.com/articles/wwi/print/volume -27/issue -6/regional -spotlight -asia-
pacific/south -korea -s-four-rivers -restoration.html

18 Ecluzele vor fi însoțite de săparea unuia sau a mai multe noi canale prin care apa din
fluviu să fie dirijată spre lac în momentul deciziei de inundație controlată.

3) Folosirea terenurilor din vecinătatea n oului lac de luncă Potelu ca pășuni gestionate în
concordanță cu principiile dezvoltării durabile, astf el încât să limiteze potențialul de
degradare a terenurilor și de eroziune care poate conduce la colmatarea lacului. Această
teză este cu atât mai importantă cu cât situl Natura 2000 „Nisipurile de la Dăbuleni” se
suprapune peste o suprafață considerabilă din incinta Jiu -Corabia, planul de
management al acestei arii protejate incluzând acțiuni referitoare atât la renaturarea
lacului Potelu, cât și la schimbarea categoriei de utilizare a terenul ui din teren agricol în
pășune .

4) Restaurarea zonei ripariene la o formă apropiată de cea naturală prin plantări de arbori
și vegetație specifică luncii (șleau de luncă), astfel încât procesele de degradare a
terenurilor să fie minimizate, energia cinetică a picăturilor de ploaie să fie diminuată de
vegetație și să redu că eroziunea în adâncime, nutrienții să fie filtrați ș i ecosistemul să se
apropie în ansamblul său de o stare de biostazie.

Analiza Cost -Beneficiu a soluției tehnice de renaturare

Procesul de a estima costurile unui pr oiect de renaturare este unul difici l, întrucât din exemplele
trecute nu au fost furnizate decât cifre globale ale intervențiilor, cifrele defalcate pentru fiecare
activitate nefiind disponibile (GIWP, UNESCO, WWF, 2016) , ceea ce poate reprezenta o
dovadă a gradu lui de dificultate pe care îl suportă procesul de planificare a unei astfel de politici
publice. În practica internațională întâlnim atât exemple de proiecte implementate cu ajutorul
voluntarilor în anumite zone nu foarte bine reglementate, cât și proiecte în valoare de mai multe
miliarde USD, cum este sistemul korean al celor patru râuri ori renaturarea faimoasei zone
Everglades din Florida. Cu toate acestea, este esențial ca toate costurile să fie estimate în
conformitate cu caracteristicile socio -economice ale țării noastre, pentru ca ele să reprezinte cu
acuratețe realitatea unui proiect de renaturare în lunca românească a Dunării. Astfel se dorește
evitarea unor scenarii în care aceeași operațiune costă mai mult sau mai puțin în funcție de țara
unde este implementată (de exemplu, costurile mediane pentru îmbunătățirea coridoarelor de
trecere pentru pești sunt de 70.000 USD în Australia, în timp ce în Statele Unite ale Americii
pot atinge pragul de 180.000 USD (GIWP, UNESCO , WWF, 2016) .

O metodă de a estima costurile aferente unui proiect de renaturare se referă la clasificarea
acestora după frecvența cu care se repetă. Astfel, există:
➢ Costuri unice, irepetabile (costurile de planificare și design, costurile de despăgu biri,
costurile cu achizițiile de materiale, etc) ;
➢ Costuri repetabile (costuri anuale de mentenanță, costuri anuale de monitorizare , etc)
(GIWP, UNESCO, WWF, 2016) .

Deși suma acestor costuri poate ajunge la cote impresionante, ea trebuie comparată cu suma
totală a costurilor pe care societatea deja le suportă pentru a beneficia de funcțiile de apărare
împotriva inundațiilor (construcția și întreținerea digurilor). Chiar și cu aceste cheltuieli pentru
diguri, se pare că eficienț a lor nu este cea dorită. Este estimat că impactul inundațiilor în
România în perioada 1992 -2005 a fost de 1, 6 miliarde USD (GIWP, UNESCO, WWF, 2016) .

19 Pe de cealaltă parte, beneficiile renaturării acestui sector din lunca Dună rii sunt de natură
economică, ecologică, socială, culturală . Spre exemplu, practica internațională arată că pentru
un proiect de 1.6 km lungime, costurile au fost de aproximativ 3.8 milioane EUR în patru ani,
în timp ce beneficiile au fost estimate la 31.2 milioane EUR, pe o perioadă de 40 de ani, la o
rată de actualizare de 3.5%/an . Un alt exemplu este cel al râului Yang -Tze din China, unde un
proiect de renaturare asemănător cu cel propus în prezenta lucrare a condus a o creștere a
veniturilor fermierilor cu 40% (GIWP, UNESCO, WWF, 2016) .

În ceea ce privește analiza financiară a proiectului de renaturare, este important să identificăm
principalele fluxuri financiare, sub forma intrărilor și ieșirilor.

Tabelul nr. 1. Fluxurile financiare de ieșiri ale proiectului tehnic de renaturare a incintei Jiu –
Corabia
Ieșir i Metodologie estimare costuri Total
Ecluze și stații de
pompare Proporțional din costurile estimate pentru
sistem ecluzare pe Rin (fără sistem navigație)
(van der Toorn, 2010) 73.500.000 euro
Reîmpădurire 3 000
ha Cost mediu vânzare 1000 puieți = 450 lei =
100 euro 2.400.000 euro
Costuri operaționale Proporțional din costurile estimate pentru
sistem ecluzare pe Rin (fără sistem navigație)
(van der Toorn, 2010) 25.000 euro /an
Mentenanță 1% din costurile de construcție / an 735.000 euro/an
TOTAL – 76.660.0 00 euro

Tabelul nr. 2. Fluxurile financiare de intrări ale proiectului tehnic de renaturare a incintei Jiu –
Corabia
Intrări Metodologie estimare beneficii Total
Impozite pe profit din
ecoturism Impozit mediu 2400 euro * 50 unități 120.000 euro/an
Pescuit 400 kg/pește/ha * 18.866,5 ha * 10 lei /kg * ¾
(la fiecare al 4 -lea an, producția se
compromite pentru a inunda controlat incinta) 12.577.666 euro/an
TOTAL – 12.697.666 /an

Costul proiectului tehnic de investiție în sistemul de ecluze de golire, porți de ecluze și stații de
pompare poate fi suportat atât de bugetul de stat prin filialele Dolj și Olt ale Agenției Națională
de Îmbunătățiri Funciare ori Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, dar și de bugetul
comunitar prin axele de finanțare coresp unzătoare Fondului European de Dezvoltare Regională
(FEDR).

În mod evident, analiza financiară a proiectulu i tehnic de investiție relevă o pierdere netă de
peste 60 milioane euro. Desigur că în cazul acesta, nu se justifică demararea și implementarea
proiectului de renaturare a incintei în cauză, pierderile fiind considerabile.

Cu toate acestea, p entru ca analiza cost -beneficiu să exprime în mod fidel realitatea, analiza
financiară trebuie completată cu analiza economică, ce cuprinde inclusiv costurile de
oportunitate, precum și alte costuri și beneficii de -a lungul lanțului de aprovizionare a societății
cu produse și servicii. Astfel, un studiu a estimat că valoarea economică a luncilor renaturate la
suma de 1.354 euro/ha , luând în considerare serviciile ecosistemice, precum cele de reducere a

20 nutrienților în exces (ce pot conduce la eutrofizare), pescuitul, colectarea stufului, activităție
agricole și turismul (Institute for European Environmental Policy, 2006) . În comparație,
folosind aceleași terenuri în scopul agriculturii intensive oferă beneficii de doar 360 euro/ha/an
(GIWP, UNESCO, WWF, 2016) .

În continuare, vom prezenta o analiză economică a costurilor și beneficiilor economice a
proiectulu i de renaturare propus.

Tabelul nr. 3. Costurile proiectului tehnic de renaturare a incintei Jiu -Corabia
Costuri Metodologia de estimare Total
Costurile cu pierderea
productivității
agricole 1284,7 RON/ha * 25.000 ha 7.137.222 euro /an

TOTAL – 7.137.222 euro /an

Tabelul nr. 4. Beneficiile proiectului tehnic de renaturare a incintei Jiu -Corabia
Beneficii Metodologia de estimare Total
Beneficii cu preluarea
unor volume de apă la
inundații și
economisirea
costurilor de gestiune
a inundației Preluare volum apă la inundații /
economisi rea costurilor de gestiune
a inundației (evacuări, saci nisip,
zboruri elicopter, stații de pompare
mobile, generatoare) la fiecare al
patrulea an 45.000 euro *1/4 = 11.250
euro/an
Economisirea
costurilor cu lucrări de
îmbunătățiri funciare 30 RON * 25.000 ha 166.666 euro/an
Creșterea
productivității
terenurilor învecinate 500 RON/ha * 12000 ha 1.333.333 euro/an
Depozitare CO2 52 t C/ha/an * 3000 ha * 10 euro/t
(Ciuvăț, 2013) 1.560.000 euro/an
Producție masă
lemnoasă 0,7 t/ha/an * 3000 ha * 175
RON/mc 81.666 euro/an
Reconstrucția
ecologică a terenurilor
degradate 13.757 RON (Stiri ONG, 2015) *
3000 ha 9.171.445 euro /40 ani
= 229.286 euro/an
Creșterea efectivelor
speciilor protejate de
situl Natura 2000
„Nisipurile de la
Dăbuleni” și Casa
Pădurii din Pădurea
Potelu 2 specii aproape amenințate *
1.000.000 euro/specia
(discovery.com staff, 2015) 2.000.000 euro / 40 ani
= 50.000 euro/an
Valoare estetică și
culturală Comparație cu Parcul Natural
Comana, care a atras 20.000
vizitatori în anul 2008 (RNP
Romsilva – Administrația Parcului
Natural Comana) * 50 euro/turist 1.000.000 euro/an
TOTAL – 4.432.201 euro

21 Din analiza tabelelor 1 – 4, putem concluziona într -un mod facil mai multe aspecte. În primul
rând, devine evident că analiza financiară nu oferă suficiente date pentru a putea aprecia în mod
corect oportunitatea unei investiții și a realiza analiza cost -beneficiu. Astfel, analiza financiară
trebuie să se completeze cu analiza economică, care exprimă un spectru mult mai l arg de costuri
și beneficii, monetizând aspectele sociale, economice, ecologice, culturale și chiar estetice ale
unei politici publice. Astfel, observăm că un flux financiar de intrare se poate datora ori poate
atrage după sine o multitudine de alte benefi cii. Spre exemplu, impozitele pe profit din activități
turistice pot fi încasate pe de -o parte datorită (re)creării lacului Potelu care poate avea și rol de
incintă de inundație controlată, în condițiile în care cele mai frecvente inundații din zonă au o
perioadă de revenire de o dată la patru ani, dar și mulțumită creșterii valorii estetice și culturale
a zonei, fapt ce va atrage turiști și pescari amatori ori profesioniști.

În al doilea rând, observăm că există posibilitatea ca un proiect de politică pub lică să aibă mai
multe beneficii economice, sociale, ecologice, culturale sau estetice decât financiare. Astfel ,
din perspectiva administrației publice, decidentul ar putea alege continuarea implementării
proiectului pentru ca societatea să aibă acces la b eneficiile non -financiare ale acestuia, chiar
dacă în contabilitatea instituției inițiatoare ar putea fi înregistrate pierderi ca urmare a acestei
decizii.

Nu în ultimul rând, costurile de implementare ale unui proiect de investiții ar putea să fie mai
mari decât câștigurile anuale. Această diferență poate fi descurajantă în decizia implementării
proiectului de politică publică, în special din perspectiva instituțiilor publice care acționează
ținând cont de necesitatea utilizării judicioase și prudente a f ondurilor publice, conform
primatului guvernamental de a îmbunătăți planificarea bugetară și de a prioritiza proiectele de
investiție publică semnificative. Pentru a putea face o evaluare corectă a oportunității de
implementare a politicii publice, este ne cesar să privim investiția în ansamblul său, luând în
considerare întreaga durată de viață a proiectului. Rezultatele acestei evaluări multi -anuale sunt
evidențiate în cadrul analizei cost -beneficiu. În continuare, vom exemplifica analiza cost –
beneficiu a proiectului tehnic pentru renaturarea incintei Jiu -Corabia, calculat luând în
considerare toate intrările, ieșirile, costurile și beneficiile exemplificate anterior, pentru o durată
de viață de 40 de ani , cu perioada de implementare de 4 ani.

22 Tabelul nr. 5. Analiza cost -beneficiu a p roiectului de renaturare a incintei Jiu -Corabia

An Costuri Costuri +Inflație Beneficii Beneficii + Inflație Rata actualizare VPC VPB VPN
1 20.025.000
17.129.867 17472464,34 0,07 1401750 1199090,69 -189401,2243
2 30.025.000
17.472.464 17821913,28 0,07 2101750 1223072,48 -767470,9756
3 20.025.000
17.821.913 18178351,26 0,07 1401750 1247533,91 -125886,2668
4 5.925.000
18.178.351 18541918,02 0,07 414750 1272484,57 654361,5967
5 7.897.222 8055166,44 18.541.918 18912756,36 0,07 552805,54 1297934,26 531266,4793
6 8.055.166 8216269,32 18.912.756 19291011,12 0,07 563861,62 1323892,92 506440,9466
7 8.216.269 8380594,38 19.291.011 19676831,22 0,07 575138,83 1350370,77 482775,4905
8 8.380.594 8548205,88 19.676.831 20070367,62 0,07 586641,58 1377378,17 460215,8947
9 8.548.205 8719169,1 20.070.367 20471774,34 0,07 598374,35 1404925,69 438710,489
10 8.719.169 8893552,38 20.471.774 20881209,48 0,07 610341,83 1433024,18 418209,9903
11 8.893.552 9071423,04 20.881.209 21298833,18 0,07 622548,64 1461684,63 398667,464
12 9.071.423 9252851,46 21.298.833 21724809,66 0,07 634999,61 1490918,31 380038,1389
13 9.252.851 9437908,02 21.724.809 22159305,18 0,07 647699,57 1520736,63 362279,3416
14 9.437.908 9626666,16 22.159.305 22602491,1 0,07 660653,56 1551151,35 345350,396
15 9.626.666 9819199,32 22.602.491 23054540,82 0,07 673866,62 1582174,37 329212,5286
16 9.819.199 10015582,98 23.054.540 23515630,8 0,07 687343,93 1613817,8 313828,7537
17 10.015.582 10215893,64 23.515.630 23985942,6 0,07 701090,74 1646094,1 299163,8627
18 10.215.893 10420210,86 23.985.942 24465660,84 0,07 715112,51 1679015,94 285184,2438
19 10.420.210 10628614,2 24.465.660 24954973,2 0,07 729414,7 1712596,2 271857,8776
20 10.628.614 10841186,28 24.954.973 25454072,46 0,07 744002,98 1746848,11 259154,2385
21 10.841.186 11058009,72 25.454.072 25963153,44 0,07 758883,02 1781785,04 247044,2243
22 11.058.009 11279169,18 25.963.153 26482416,06 0,07 774060,63 1817420,71 235500,1061
23 11.279.169 11504752,38 26.482.416 27012064,32 0,07 789541,83 1853769,12 224495,43
24 11.504.752 11734847,04 27.012.064 27552305,28 0,07 805332,64 1890844,48 214004,9902
25 11.734.847 11969543,94 27.552.305 28103351,1 0,07 821439,29 1928661,35 204004,7539
26 11.969.543 12208933,86 28.103.351 28665418,02 0,07 837868,01 1967234,57 194471,8316

23 27 12.208.933 12453111,66 28.665.418 29238726,36 0,07 854625,31 2006579,26 185384,3723
28 12.453.111 12702173,22 29.238.726 29823500,52 0,07 871717,77 2046710,82 176721,5543
29 12.702.173 12956216,46 29.823.500 30419970 0,07 889152,11 2087645 168463,5348
30 12.956.216 13215340,32 30.419.970 31028369,4 0,07 906935,12 2129397,9 160591,4112
31 13.215.340 13479646,8 31.028.369 31648936,38 0,07 925073,8 2171985,83 153087,139
32 13.479.646 13749238,92 31.648.936 32281914,72 0,07 943575,22 2215425,52 145933,5377
33 13.749.238 14024222,76 32.281.914 32927552,28 0,07 962446,66 2259733,98 139114,2151
34 14.024.222 14304706,44 32.927.552 33586103,04 0,07 981695,54 2304928,64 132613,5542
35 14.304.706 14590800,12 33.586.103 34257825,06 0,07 1001329,42 2351027,21 126416,6617
36 14.590.800 14882616 34.257.825 34942981,5 0,07 1021356 2398047,75 120509,3415
37 14.882.616 15180268,32 34.942.981 35641840,62 0,07 1041783,12 2446008,67 114878,061
38 15.180.268 15483873,36 35.641.840 36354676,8 0,07 1062618,76 2494928,8 109509,9257
39 154.803.873 157899950,5 36.354.676 37081769,52 0,07 10836271,11 2544827,32 -592465,1797
40 15.789.950
37.081.769
0,07 1105296,5 2595724 99531,3
TOTAL 625.927.121
1.034.677.584
8.213.770

Putem cu lejeritate observa că diferența dintre beneficii și costuri pentru întreaga durată de viață a proiectului de renatur are de 408.750.463 euro și
un raport între beneficiile totale și costurile totale de 1,65 . Actualizând și Valoarea Prezentă a Costurilor (VPC) și Valoarea Prezentă a Beneficiilor
(VPB) cu aceeași rată de actualizare folosită și pentru celelalte date, obținem o Valoare Prezentă N etă (VPN) actualizată după cum urmează:

VPC 2 VPB 2 VPN 2
$174.740.450,13 $292.080.022,07 $117.339.571,93

24 Concluzii

Analiza Cost -Beneficiu pentru proiectul de renaturare a incintei J iu-Corabia relevă câștiguri
nete pentru societ ate de peste 100 milioane euro în 40 de ani. Astfel, se dovedește oportunitatea
investiției nu doar din perspectiva corectării unor dezechilibre ale ecosistemului de luncă a cărui
conexiune cu fluviul care l -a creat a fost întreruptă, dar și din per spectivă economică.

În contextul prezentat mai sus, a rgumentele pentru a menține actualul ansamblu ingineresc sunt
învechite sau subiective . Ele se referă la interesul imediat al proprietarilor de terenuri folosite
în scopuri agricole ori la investițiile deja făcute în sistemul de diguri de protecție, însă inundația
din aprilie -mai 2006 și breșa din dig creată au subliniat nevoia unor investiții mult mai mari în
consolidarea sistemului de protecție împotriva inundațiilor, iar calculul productivității agri cole
arată ineficiența unei astfel de utilizări.

În mod cert, prezenta analiză cost -beneficiu nu este exhaustivă. Au fost luate în considerare
doar principalele costuri și beneficii aferente proiectului de investiții. Urmărind principalele
fluxuri econom ice și sociale, mai pot fi identificate și alte prețuri care ar putea crește sau scădea
Valoarea Prezentă Netă a investiției. Apreciem ca nefiind relevante costurile și beneficiile cu o
valoare foarte scăzută (de exemplu, valoarea mierii de salcâm obținută de pe terenurile
împădurite din areal) ori care se înregistrează la distanțe foarte mari față de incinta în discuție
(exemplu: impozitul pe profit al agențiilor turistice care vând pachete în areal). Cu toate acestea,
transformarea terenurilor agricole sl ab productive din incinta Jiu -Corabia în lac piscicol în anii
cu ape mici/incintă de inundație controlabilă în anii cu ape mari prezintă beneficii nu doar
pentru comunitățile de pe raza acestei incinte, dar și pentru societatea extinsă. Astfel, se pot
înregistra beneficii pentru fermierii care lucrează terenuri în avalul de Corabia și care au
oportunitatea unei mai bune protecții la inundații, precum și pentru operatorii de trafic fluvial.

Culoarul Dunării prezintă importanță majoră pentru rețelele de tran sport național și european,
iar România are îndatorirea de a coopera cu celelalte state din bazinul Dunării în scopul
guvernării responsabile, transparente și echilibrate a acestei regiuni. În aceste condiții, dar și în
vederea îndeplinirii obligațiilor co nstituționale de a asigura crearea condițiilor necesare creșterii
calității vieții și refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului
ecologic (Constituția României, art. 135, alin. 2), poate fi considerată justificată prior itizarea
renaturării incintei Jiu -Corabia, cu atât mai mult cu cât ea este potențată și de câștigurile nete
ale investiției.

Având în vedere cele de mai sus , considerăm că analiza cost -beneficiu se dovedește un
instrument explicit și util în a aloca eficient resursele și a demonstra utilitatea proiectelor de
politică publică pentru societate și recomandăm demararea procedurilor necesare renaturării
incintei Jiu -Corabia .

25
Bibliografie
Secretariatul General al Guvernului , Manual de metode folosite în planificarea politicilor
publice și evaluarea impactului. București: .
Profiroiu M.C., I. E. (2009). Manual de politici publice. București: Editura Economică.
GIWP, UNESCO, WWF. (2016, ). River Restoration. A strategic approach to planning and
management. Retrieved iunie 4, 2017, from UNESCO:
http://unesdoc.unesco.org/images/0024/002456/245644e.pdf
WWF. (2010). The Lower Danube Green Corridor at ten. Retrieved iunie 4, 2017, from
WWF: http://wwf.panda.org/about_our_earth /search_wwf_news/?uNewsID=188921
Ghinea A., Negoiță. D., Analiza cost -beneficiu. Retrieved iunie 2, 2017, from Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice:
http://www.mdrap.ro/userfiles/upp/ciclu_politici/analiza_economica.pdf
Ministerul Eco nomiei și Finanțelor, Ghid Național pentru Analiza Cost -Beneficiu a
Proiectelor Finanțate din Instrumente Structurale. Retrieved iunie 2, 2017, from
metodologie.ro – Fonduri europene, analiza cost -beneficiu:
http://www.metodologie.ro/Ghid%20ACB%20RO%20proi ect.pdf
Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională. (2008). Ghidul pentru Analiza
Cost-Beneficiu a Proiectelor de Investiții. Retrieved iunie 2, 2017, from Ministerul
Fondurilor Europene: http://old.fonduri -ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597f d-
62/Documente_Suport/Studii/0_Studii_Instrumente_Structurale/Pag.3_ACB/3_Ghid%
20acb_ro_Investitii.pdf
Comisia Europeană, Direcția Generală Politică Regională. (2006). Documentul de Lucru 4:
Orientări metodologice de realizare a Analizei Cost – Beneficiu. Retrieved iunie 2,
2017, from European Comission:
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/2007/working/wd4_cost_ro.pdf
Stoiculescu, C. (2008). Reconstrucția ecologică a zonei inundabile a Dunării românești.
București: WWF Programul Dunăre -Carp aţi România.
Nicolau, C. (1969). 25 de ani de realizări în domeniul lucrărilor de îmbunătățiri funciare
(Vol. 8). București: revista „Hidrotehnica, Gospodărirea Apelor şi Meteorologia” .
Botzan M., H. C. (1991). Valorificarea hidroameliorativă a Luncii Dun ării românești și a
Deltei. București: Centrul de Material Didactic şi Propagandă Agricolă, Redacţia de
Propagandă Tehnică Agricolă.
Banu C.A. (coord.), A. I. -P. (1967). Limnologia sectorului românesc al Dunări – Studiu
monografic. București: Editura Academiei Republicii Socialiste România.
Ujvari I. (1972). Geografia apelor României. București: Editura Științifică.
Ielenicz, M. (2010). Geomorfologie. București: Editura Universitară.
Popp, N. (1970). Condițiile geomorfologice, litol ogice și hidrogeologice în legătură cu
formarea solurilor din Lunca și Delta Dunării. București: Publicaţiile Societăţii
Naţionale Române pentru Știinţa Solului.
Chiriță, C. (1955). Pedologie Generală. București: Editura Agrosilvică.
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile. (2008). Studiu de cercetare „Redimensionarea
ecologică și economică pe sectorul românesc al luncii Dunării). Tulcea: INDD.
Antipa, G. (1910). Regiunea inundabilă a Dunării – Starea ei actuală și mijloacele de a o
pune în valoare. București: Institutul de Arte Grafice Carol Göbl S -sor I. St.
Rasidescu.
McDonald, T. J. (2016). National standards for the practice of ecological restoration in
Australia. Restor Ecol, 24: S4 –S32. doi:10.1111/rec.12359 , S4–S32.

26 Wohl, E. L. (2005). River rest oration. Water Resour. Res., 41, W10301,
doi:10.1029/2005WR003985. , 41.
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile. (2008). Studiu de cercetare „Redimensionarea
ecologică și economică pe sectorul românesc al luncii Dunării”. Tulcea: INDD.
Dan M.D. (2016, iulie 5). Assessment of the economic and environmental suitability of the
Jiu-Corabia enclosure for lake usage using GIS techniques. Ecoforum Journal, 5 (2),
pp. 243 -248.
van der Toorn, A. (2010, 11 25). Cost estimation for a canalized river Rhine (Waal) .
Retrieved from Wageningen University & Research: http://edepot.wur.nl/326448
Institute for European Environmental Policy. (2006, iunie ). Value of biodiversity.
Documenting EU examples where biodiversity loss has led to the loss of ecosystem
services . Retri eved from European Comission:
http://ec.europa.eu/environment/enveco/pdf/value_biodiversity.pdf
discovery.com staff. (2015, 03 18). The Cost to Save an Endangered Species? $1.3 million .
Retrieved from Discovery: http://www.discovery.com/dscovrd/wildlife/th e-cost-to-
save-an-endangered -species -1-3-million/
RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Comana, Strategia de vizitare a Parcului
Natural Comana . Retrieved iunie 20, 2017, from Parcul Natural Comana:
http://www.comanaparc.ro/docum/Strategia_vizitare.pdf
Stiri ONG. (2015, 9 14). Lucrarile de reconstructie ecologica de la Mahmudia, pe ultima suta
de metri . Retrieved iunie 20, 2017, from Știri ONG:
https://www.stiriong.ro/ong/mediu -si-sport/lucrarile -de-reconstructie -ecologica -de
Ciuvăț, A. (2013). Produc ția de biomas ă și stocarea carbonului în arboretele tinere de
salcâm (Robinia pseudoacacia L.) din sudul Rom âniei. Brașov: Teză de doctorat.