Sticla și produsele din sticlă (4-7pagini) [616112]

3
INTRODUCERE

În vremuri de accelerat progres, de reînnoire neîncetată a cunoștințelor și a tehnicilor de
evaluare, elevii sînt nevoiți să se implice activ în procesul de evaluare și autoevaluare. Bunul mers
al procesului de predare -învățare -evaluare și finalitățile obținute de elevi depind, în mare parte, de
strategiile implementate. De aceea , marii pedagogi au evidențiat că folosindu -se diverse metode de
evaluare se obțin numeroase și eficiente schimbări în pregătirea elevilor. În practica didactică est e
acceptat faptul că un elev reține 10% din ceea ce citește, 20% din ceea ce aude, 30% din ceea ce
vede și aude, 80% din ceea ce spune, 90% din ceea ce face cu interes. Pornind de la aceste date,
susținem că doar în cazul aplicării metodelor moderne de eva luare elevul produce ceva cu un interes
sporit față de produsul final.
În lucrare se propun e o cercetare privind influența metodelor moderne de evaluare asupra
rezultatelor școlare în urma aplicării lor în cadrul disciplinelor tehnice. Trebuie să recunoa ștem că
de-a lungul anilor metodele tradiționale de evaluare și -au dovedit eficiența și limitele. În prezent la
acestea se renunță sau se îmbină cu cele moderne deoarece elevul nu mai este un receptor de
informații transmise de profesor și, firește, încep să fie folosite tot mai des metodele moderne de
evaluare. Anume aceaste metode îl pune pe elev în situația de a fi participant al procesului de
instruire, dar și partenerul profesorului în predare și evaluare.
În contextul celor menționate, tematica lucrăr ii de față Cercetări privind influența metodelor
moderne de evaluare asupra rezultatelor școlare este una actuală, cu esențe semnificative în
metodologia predării disciplinelor tehnice. Eficiența aplicării acestor metode moderne de evaluare
în cadrul disciplinelor tehnice depinde, în mare parte, de măiestria pedagogului, de capacitățile lui
creative. Este foarte important ca profesorul de disciplini tehnice să cunoască specificul acestor
metode de evaluare, scopurile lor, etapele de aplicare și rezultatul așteptat.
Scopul acestei lucrări este de a cerceta și a demonstra că metodele de evaluare moderne pot
fi aplicate în cadrul disciplinelor tehnice și, mai mult, acestea au anumite influențe considerabile
asupra reușitei elevilor î n urma aplicării lor.
Pentru realizarea acestui scop îmi propun următoarele obiective:
– efectuarea unui studiu bibliografic cu privire la noțiunea de evaluare;
– analiza metodelor tradiționale de evaluare, menționarea părților forte și slabe la
aceste metode;
– analiza metodelor moderne de evaluare și rolul lor în formarea specialistului ;
– efectuarea unui studio bibliografic cu privire la eficacitatea tehnologiei evaluării prin
intermediul metodelor moderne;

4
– aplicarea practică a unor metode moderne de evaluare la însușirea unor discipline
tehnice;
– promovarea experimentului pedagogic în Colegiul Politehnic din Bălți;
– analiza rezultatelor obținute în cadrul experimentului și înaintarea unor recomandări
practice.

5
CAPITOLUL I

1.1. Evaluarea – între clasic și modern
În procesul de învățămînt evaluarea a apărut tîrziu, pe la începutul secolul ui al-XII-lea. Prima
evaluare da tată a fost în anul 1215, la Universitatea din Paris, care a introdus prima dată un examen
oral pentru absolvire ce consta în susținerea unei lucrări. Primul examen în scris a fost utilizat la
Trinity College of Cambridge în anul 1702, în vederea verificării pregătirii studenților la
matematică. As tfel, datorită co nstruirii și dezvoltării sisteme lor de învățămînt, a organizăr ii lor în
ansambluri de instituții școlare ordonate ierarh ic și pe prof iluri de formare, corelate structural și
funcțional, tehnicile de evaluare orală și în scris s -au răspîndit și perfecționat relativ repede.
Astăzi, alături de predare și înv ățare, evaluare este o component ă esențială a procesului de
învățămînt deoarece ea este cea care furnizează informații despre calitatea și funcționalitatea
acestuia. As tfel, informațiile obținute în urma evaluării ajută la îmbunătățirea activității de predare –
învățare.
Psihologul francez Henry Pieron a fost primul care a efectuat cercetări științifice asupra
evaluăr ii didactice și care a propus și termenul „docimologie .” Acest termen provine de la cuvîntul
grecesc „dokime ” ceea ce înseamnă „probă ”, „încercare ”. Psihologul francez considera că
docimologia este știința care se ocupă cu „studiul sistematic al examenelor (moduri de notare
variabilități inter și intra individuale ale examinatorilor, factori subectivi )” [22, p. 25]
Paradigma docimologică a fost marc ată în timp de următoarele concepții:
1. Evaluarea „comparativă ” are funcția de a compara elevii și de a -i clasifica, acord îndu-le
diplomă sau alte distinc ții.
2. Evaluarea „prin ob iective ” are rolul de a furniza informații funcționale, permițînd elevilor să
se situeze în raport cu atingerea obectivelor com une pentru toți elevii.
3. Evaluarea „corelativă ” are ca scop să ofere elevului informații suplimentare în funcție de
dificultățile constatate pentru a -i facilita învățarea.
4. Evaluarea „conștientizată ” sau „formatoare ” – care favor izează participarea activă și
automomia elevului, furnizîndu -i repere explicite, fiind conștient de propriile dificultăți și
lacune .
În această ordine de idei , observăm că conceptul de evaluare a evo luat și el de -a lungul
timpului. La început se punea semnul egalității între evaluare și măsurare, apoi pedagogia prin
obiective consider ă că evaluarea pr esupune stabilirea legăturilor dintre rezultatele școlare ale
elevilor și ob iectivele operaționale prestabilite. În prezent observăm că evaluarea nu presupune doar
o măsurare ci o formulare de judecăți de e valuare despre procesul și produsul învățării de către elev.

6
Întreaga existență a omului este însoțită de numeroase evaluări. În opinia lui Constantin
Cucoș evaluarea școlar ă „este procesul prin care se delimitează, se obține și se furnizează informații
utile, permitînd luarea unor decizii ulterioare ” [8, p. 36] În acest sens, actul evaluă rii se constituie
din su ccesiunea a trei moment relativ distincte : măsurarea, aplicarea rezultatelor școlare și
adoptarea măsurilor ameliorative.
În viziunea cercetătorului Stoica A. evaluarea „reprezintă totalitatea activităților prin care se
colectează, organizează și interpretează datele obți nute în urma apl icării unei judecăți de valoare pe
care se bazează o anum ită decizie pe plan educațional ” [23, p. 15]
În acest context , evaluarea trebuie concepută ca act integrat al activității pedagogice. Este o
ocazie de validare a justeței secvențelor educ ative, a componentelor procesului didactic și un mijloc
de delimitare, fixare și intervenție asupra cunoștințelor și obiectivelor educaționale. Eva luarea
rezultatelor școlare se centrează pe următoarele componente (fig. 1.1.) :

Fig. 1 .1. Componentele evalu ării
Evaluarea constituie, în primul rî nd, un instrument al schimbării. Miza sa principal ă este de
a prepara , dar și de a atesta schimbările intenționate și p lanificate, favorizîndu -le prin: o nouă
înțelegere a realității (obținere a unor informații pertiente permite a vedea lucru rile dintr -o altă
perspectivă) și capacitatea de a acționa într -un alt mod (a progres a, analizînd erorile și obstacolele
întîlnite , acumulînd experiențe).
Realizarea cu succes a evaluăr ii ține nemijlocit de competența de evaluare a profe sorului.
Acest tip de competență vizează măiestria și arta profesorului de a aprecia situația educativă:
resursele, procesul și rezultatele intervenției educaționale (fig. 1.2.) . Accentul este pus pe evaluarea
randamentului academic al elevului, care constituie finalitatea majoră a acțiunii didactice.
Managementul evaluări
Profesorul de disciplini tehnice trebuie:
– să atribuie evaluării un caracter pozitiv;
– să respecte toate etapele acțiunii evaluative;
– să demonstreze obiectivitate, veridicitate; Evaluarea
rezultatelor
școlare Ce evaluăm? Cînd
evaluăm?
Cum
evaluăm? Cine
evaluează? Cui servește
evaluarea? De ce
evaluăm?

7
– să fie creativ , variind formele, metodele și
tehnicile de evaluare;
– să precizeze în fața elevilor detaliile realizării
evaluării: obiectivele, indicatorii, criteriile de
evaluare, modalități de îndeplinire a sarcinilor;
– să excludă evaluările stresante, obsedante;
– să accentuieze rolul evaluării ca oportunitate de
reglare a procesului educațional;
– să demonstreze mai multă încredere în forțele
elevilor
– să implice elevii tot mai des în procesul de
evaluare și evaluare reciprocă;
– să ofere elevilor noi șanse de manifestare
indiferent de posibilitățile lor intelectuale;
– să valorifice adecvat performanțe le înregistrate
de elevi.
– să mediteze asupra cauzelor eșecului școlar și
factorii acestuia;
– să integreze adecvat totalitatea acțiunilor
evaluative în procesul educațional.
Fig. 1.2. Competențele de evaluare ale profesorului
În prez ent există tendința de a schimba și îmbunătăți calitatea învățării și predării în școală ,
evaluarea fiind cea mai important strategie în acest sens. Evalu area trebuie să conducă la
optim izarea întregului proces desfășurat în șc oală. Adesea evaluarea școlară este redusă la acțiuni
cum sînt a veri fica, a nota , a aprecia , a clasifica . La etapa actual ă evaluarea tradițională/clasică
centrată pe acumularea de cunoștințe, în care notarea era un scop în sine , capătă noi conotații .
Evaluarea modernă nu este un scop în si ne, un simplu control, ci o parte a procesului
continuu didactic ce se realizează în vederea abordării unor decizii și măsuri ameliorative. Este o
evaluare de dezvoltare, avînd ca obiectiv principal îmbun ătățirea rezultatelor obținute i ndividual sau
în gru p. Ea pune accentul pe problemele , e mai mult o evaluare educativă, deoarece se ocupă de
domeniile cognitive și cele afective ale învățării.
Firește, evaluarea modernă se ocupă atît de rezultatele școlare, cît și de procesele de predare
și învățare pe care le implică. Elevii sînt evaluați în raport cu o normă, cu criterii bine formulate,
cunoscute de evaluator și de evaluați. Cunoașterea rezult atelor, a criteriilor de evaluare îi face pe
indivizi mai conștienți și îi motivează să se implice în sarcină. Spre deosebire de evaluarea
tradițională, ea dezvoltă tot timpul o funcți e de feed -back pentru elev. Ea continuă să informeze
profesorul asupra p unctelor tari și punctelor slabe ale eforturilor depuse, asupra eficientizării
activității didactice.
În această ordine de idei, susținem că evaluarea modernă solicită o diversitate a tehnicilor de
evaluare, a metodelor, etc. Calitatea, de multe ori, presu pune mișcare și de aceea evaluarea nu
trebuie să se rezume doar la un singur i nstrument, ci să se refere la o serie de tehnici cît mai diverse.
Evaluarea modernă este multi -instrumentală. Dacă la evaluarea tradițională notarea este un scop în
sine, un mijl oc de clasificare, atunci evaluarea modernă e centrată pe rezultatele pozitive, fără a

8
sancționa deseori pe cele negative. Evaluarea centrată pe obiecte și pe produse este completată cu
cea centrată pe efecte sau pe proces (tabelul 1.1.) .
În practica educ ațională se observă că evaluarea modernă devine un mijloc de comunicare a
informației asupra stadiului învățării, în vederea ameliorării sau reorganizării acesteia. De cele mai
multe ori, ea este cea care oferă transparență și rigoare metodologică, dacă es te corect structurată și
organizată. Este o activitate care îl învață pe elev cum trebuie mai bine să învețe, dar nu să se
compare.
Tabelul 1.1.
Fișele de identitate a evaluării
Fișa de identitate a evaluării tradiționale Fișa de identitate a evaluării moderne
 Presupune: examinare, verificare, control;
vizează evaluarea cantității de informații
acumulare;  Este mutat accentul de pe evaluarea
cunoștințelor memorate pe evaluarea
capacităților dobîndite de elev în actul educativ;
 Aprecierea școlară și verificarea constituie
momente separate de învățare;  Este parte integrantă a procesului didactic;
 Se finalizează cu clasificarea elevilor
(evaluarea comparativă); nota sau calificativul
sancționează învățarea. Ponderea cea mai mare
o are evalua rea sumativă.  Este realizată o evaluare calitativă, cu caracter
formativ, care are în vedere activizarea elevului
ca participant la propria formare. Elevul este
evaluat pentru ca să învețe;
 Notarea este un scop în sine, un mijloc de
clasificare sau de cer tificare; are rol de control
al cunoștințelor;  Notarea nu este un scop în sine, un simplu
control, ci se realizează în vederea adoptării
unor decizii și măsuri ameliorative.
 În aprecierea școlară nu se asigură concordanță
dintre evaluare și predare -învăța re;  Din perspectivă modernă, a evalua înseamnă a
desfășura o activitate care însoțește pas cu pas
procesul de predare -învățare. Este parte
integrantă a procesului didactic;
 Are în vedere doar anumite tipuri de
comportamente, neglijînd aspecte precum:
gîndirea, imaginația, atitudinea de
responsabilitate, adoptarea unor metode proprii
de lucru, competența de comunicare și
relaționare, etc.;  Este abordată în termeni de procese și nu de
proceduri (modalități de măsurare a rezultatelor
învățării);
 Elevul nu este direct implicat în procesul de
evaluare. Profesorul este cel care vine cu
propunerea: cînd, cum și ce se evaluează.  Presupune dezvoltarea la elevi a capacităților
de autoevaluare asupra propriei învățări. Elevul
este partener în evaluarea rezultatelor .

Învățămîntul modern solicită conceperea unui nou cadru de evaluare, a unui nou sistem de
referință care să aibă la bază formarea competențelor elevului. Centrarea pe competențe este o
preocupare majoră a ultimilor ani. Noile strategii ale procesului educațional, orientat spre anumit e
performanțe de claritate, a im pus modificări es ențiale, atît în desfășurarea demersului didactic, cît și
în tehnologia evaluării școlare. As tfel, pentru o evaluarea eficientă a performanțelor școlare este
necesar să se pu nă accent pe aprecierea proc eselor de învățare, a competențe lor achiziționate.
Pavel Cerbușca în articolu l publicat în Învățătorul Modern Evaluarea axată pe competențe
susține că în conformitate cu cerințele Cur riculum -ului modernizat (2010), evaluarea competențelor
are drept scop principal aprecierea a ceea ce a realizat elevul și nu ceea ce nu a realizat, urmărește

9
progresul personal cu referire la integrarea școlară și social ă, atitudinile față de lumea
înconju rătoare și față de propria persoană, interesele privind evoluția personal ă în diferite activități
și obținerea succ esului în propria activitate. [ 4, p. 5]
Competența poate fi demonstrată prin:
1. Aplicarea cunoștințelor de specialitate în viața cotidiană;
2. Utilizarea deprinderilor specifice în situații noi, neprevăzute;
3. Analiza diferitor o pțiuni și luare de decizi i;
4. Colabo rarea cu diferiți membri ai grupului în soluționarea unei probleme comune etc.
Cunoaștem foarte bin e că evaluarea competențe lor este un proces complex, care se desfășoară în
timp, realizîndu -se pe parcursul activității didactico -educative în momente diferite. În ac est contex,
evaluarea competențe lor parcurge cîteva etape (fig. 1.3.) :

Fig. 1.3. Evaluarea competențelor
În concluzie put em menționa că evaluarea competențe lor este o parte întreagă a activități
educaționale, iar cea de la urmă trebuie să fie organizată și desfășurată cît mai aproape de condițiile
realității.

1.2. Clasificarea metodelor de evaluare
Didactica este considerată atît o știință cît și o artă, deoarece modelează personalitatea î n
devenire prin aplicarea diferențiată a metodologiei de predare -învățare -evaluare . Didactica ca știință
caută răspuns la mai multe întrebări: Ce?, Pentru ce? , Cum? , Cît?, Cînd? . Întrebarea cum evaluăm?
este adresată metodelor de evaluare.
Etimologic, cuvîntul metodă , derivat din grecescul metohodos (odos = cale, drum; metha = spre,
către), înseamnă drumul spre cale de urmat în vederea atingerii unui scop determinat sau mod de
urmărire, de căutare, de cercetare și descoperire a adevărului, drum care con duce la cunoașterea
realității și la transformarea acesteia pe baza cunoașterii. În pedagogie, pornind de la sensul 5.concluzii și aprecieri diagnostice pe baza datelor obținute.
4.evaluarea și analiza datelor culese;
3.selectarea tehnicilor adecvate de verificare, înregistrare și
măsurare a cunoștințelor și capacităților elevilor, dar și a
competențelor;
2.crearea situațiilor de învățare, apropiate de cele reale ;
1.definirea și cunoașterea obe ctivelor procesului educațional;

10
etimologic al termenului , metoda este defi nită ca ,,o modalitate de acțiune, un instrument cu
ajutorul căruia elevii, sub î ndrumarea profeso rului sau în mod independent, își î nsusește,
aprofundează și evaluează cunoștințe le, își formează și dezvoltă priceperi și deprinderi in telectuale
și practice, aptitudini și atitudi ni” [24, p. 86]
În această ordine de idei, metoda de evaluare este primită ca fiind o cale prin care profesorul
oferă elevilor posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpînire a cun oștințelor, de formare a
diferi telor capacități testate prin utilizarea unei diversități de instrumente adecvate obectivului de
evaluare propus.
Referindu -ne la clasificarea metodelor de evaluare propunem clasificare a realizată de
Constantin Cucoș (fig. 1.4.). [8 , p. 473]

Fig. 1.4. Clasificarea metodelor și instrumentelor de evaluare

1.2.1. Metode tradiționale de evaluare
Metodele tradiț ionale de evaluare au fost consa crate în timp și sînt utilizate cel mai frecvent
deoarece acestea asigură cadrului didactic un control mare asupra nivelului de pregătire a clasei, o
apreciere amănunțită, o ierarhi zare, dar și o sanc ționare.
Probele orale sînt cele mai vechi și mai frecvente metode de evaluare utilizate în procesul de
predare -învățare -evaluare. Aceasta constă înt r-un dialog p urtat între profes or și elev, prin care
primul urmărește să obțină informații cu privire la calitatea și cantitatea cunoștințelor pe care le
posedă elevul precum și capacitatea acestuia de a opera cu ele în diverse contex te. În situația dată,
profesorul îi poate cere elevului să -și motiveze răspunsul la o anumită întrebare, să -l argumenteze.
În viziunea cercetătorului Stan Adrian probele orale prezintă următoarele avantaje:
1. Oferă un feed -back rapid elevului; Metode și
instrumente de
evaluare
Metode tradiționale Metode complementare/
moderne /interactive
 Probe orale

 Probe scrise

 Probe practice  Observarea sistemică
a elevilor
 Investigația
 Proiectul
 Portofoliul
 Tema pentru acasă
 Tema de lucru în
clasă
 Autoevaluarea

11
2. Dezvoltă capacitatea de comunicare;
3. Permite cunoașterea capacității de exprimare a elev ului și siguranța cu care acest a operează
cu noțiunile studiate;
4. Intensif ică interacțiunea dintre profes or și elev etc.
Dezavantaje:
1. Necesită mult timp pentru evaluarea întregului colectiv de el evi;
2. Are un grad scăzut de ob iectivitate etc. [22, p. 73]
Probele scrise reprezintă o metodă de evaluare ce le oferă elevilor posibilitatea de a se
exprima în scris, fără intervenția profesorului, cunoștințele dobîndite. Cunoaștem că acest tip de
metodă permite evaluarea unei număr mare de elevi într -un ti mp re lativ mic, iar c omparativ cu
probele orale prezintă un grad mai mare de ob iectivitate. Aceste probe se concretizează în teste,
examene, lucrări de control , etc.
Probele practice permit evaluarea deprinderilor și p riceperilor formate î n contextul diferitor
discipline de studiu , capacitățile elevilor de a aplica anumite cunoștințe teoretice. Evident, această
metodă reprezintă relația între „a ști ” și „a face ” și se aplică atunci cînd se evalue ază conținutul
practic și experimental al instruirii, oferind, totodată, inf ormații cu privire la însușirea noțiunilor.
Este pe larg utilizată în cadrul dis cipline lor tehnice și educația tehnologică.
Profesorul trebuie să cunoască faptul că este necesar ca elevii să fie informați din timp cu
tematica lucrărilor practice, baremele de notare, condițiil e pe care le au pentru a realiza aceste probe
practice (mașini, aparate, unelte, microscop etc).

1.2.2. Metod e moderne de evaluare
În didactica modernă se identifică, pe lîngă metodele tradiționale de evaluare, o serie de metode
noi numite complementare, moderne sau interactive. În acest sens, caracterul complementar implică
faptul că aceste tipuri de metode completează arsenalul inst rumentelor tradiționale și care se pot
utiliza simultan, combinîndu -se în procesul de evaluare. Important este ca profesorul de discipline
tehnice să mizeze pe o împletire funcțională a celor două tendințe metodologice în actul evaluative.
În tipologia metodelor moderne de evaluare se includ următoarele metode:
 Portofoliul
 Proiectul
 Referatul
 Investigația
 Metoda R.A.I
 Harta conceptuală , etc.

12
Portofoliul reprezintă una dintre metodele de evaluare ce urmărește progresiv, pe durate
mari de timp, nivelul performanțelor școlare ale elevilor. Această metodă, deseori, conține
rezultatele obținute prin alte metode de evaluare (observația sistematică, autoevaluarea, probele
practice, etc.). Portofoliul ca in strument de evaluare ne comunică despre rezultatele școlare și
progresul înregistrat de elevi. Prin intermediul lui se va urmări evoluția elevului de la un semestru la
altul, de la un an la altul.
Proiectul constituie o metodă complex ă de evaluare, deoarec e implică abordarea completă a
unei unități de conținut și o parte practică experimental ă. Este de remarcat că proiectul poate fi
realizat atît în grup cît și individual, necesitînd o perioadă de timp.
Elevii preferă această formă de evaluare deoarece aceș tia au posibilitatea să realizeze un
proiect pe un subiect care îi interesează, fiind foarte motivați să realizeze un produs bun și nu
percep această metodă ca fiind una de evaluare.
Referatul ca metodă de evaluare permite abordarea unor domenii noi și realizarea unor
conexiu ni intercurriculare, avînd un c aracter integrator. Referatul este realizat fie pe baza unei
bibliografii minimale, recomandate de profe sor, fie în baza unor c ercetări efect uate de elevi. Este
important ca referatul să cuprindă atît opiniile autorilor studiați cît și opinia elevului referitoare la
tema de cercetare.
Investigația ca și modalitatea de evaluare, oferă posibilitatea elevului de a aplica în mod
creativ cunoștințil e însușite, în situații noi și variate. Constă în solicitarea de a rezolva o problem ă
teoretică sau de a realiza o activitate practică, pentru care elevul t rebuie să facă o investigare
(documentarea, experimentarea etc.)
Această metodă de evaluare poate fi organizată individual sau pe grupuri.
Metoda RAI are la bază stimularea și dezvoltarea capacităților elevilor de a comunica prin
întrebări și răspunsuri. Denumirea provine de la inițialele cuvintelor Răspunde -Aruncă –
Interoghează . Această metodă poate fi folosită la sfîrșitul lecț iei, pe parcursul ei, sau la începutul
activității, cînd se verifică lecția anterioară. Profesorul de discipline tehnice supraveghează
desfășurarea activități i și, în final, lămurește problemele la care nu s -au găsit soluții.
Metoda RAI poate fi folosită și pentru verificarea cunoștințelor pe care elevii și le -au dobîndit
independent, prin studiul bibliografiei de specialitate. În această ordine de idei, profesorul va pune
accentual pe ceea ce s -a învățat și pe ceea ce se învață în continuare prin intermediul întrebărilor și
răspunsurilor.
La ora actual ă se observă o utilizare tot mai largă a metodelor moderne de evaluare. Se
observă că aceste a devin tot mai semnificative în ,,paleta ” activităților ev aluative în procesul
instructiv -educativ. Aceste modalități noi de evaluare nu au fost concep ute pentru a le înlocui pe

13
cele clasice, ci în scopul de a evalua mai flexibil, mai atractiv, atît pentru evaluator i (profesori) cît și
pentru elevi.

1.3. Tehnologia evaluării prin i ntermediul metodelor moderne
Motto : Orice metodă pedagogic ă rezultă în întî lnirea a mai multor
factori și din acest punct de vedere, educația va rămîne o artă,
arta de a adapta la o situațieprecisă indicațiile ge nerale
date de cărțile de metodo logie
(Gaston Mialenet)
Evaluarea reprezintă o component ă funda mental ă a procesului de învățămînt în epoca
contemporană. Actul evaluativ este preceput astăzi ca fiind organic integrat în învățămînt, avînd
rolul de a regal, a optimiza și eficientiza activitățile de predare -învățare. În acest c ontext , Schaub
Zenke menționa că ,,evaluarea rezidă în culegerea , valorificarea, aprecierea și intrepret area
informațiilor rezul tate din procesul de învățare”.
De aceea , pentru ca evaluarea în învățămînt să se desfășoare cu su cces se utilizează pe larg
îmbinarea metodelor tradiționale de evaluare cu cele alternative. Experiența didactică demonstrează
că nu s e poate renunța la metodele tradiționale de evaluare, în favoarea celor moderne , dar se
impune îm binarea acestora în scopul optimizării actului instructiv -educativ.
Prin intermediul metodelor moderne se realizează evaluarea rezultatelor elevilor î n strînsă
legătură cu instruirea și de multe ori, ele priv esc rezultatele școlare obținute pe o perioadă mai
îndelungată de timp (tabelul 1.2.) . În sens larg, aceste tipuri de metode vizează formarea unor
capacități, dobîndirea de competențe și, mai ales, se in sistă pe schimbările produse în planul
intereselor și atitudinilor .
Tabelul 1.2.
De ce evaluăm prin intermediul metodelor moderne? 12 răspunsuri la întrebarea
De ce evaluăm prin
intermediul metodelor
moderne ? 1. pentru a stimula aplicarea activă în sarcină a elevilor;
2. pentru a asigura un demers interactive al actelor de predare -învățare -evaluare;
3. pentru a individualiza sarcinile de lucru pentru fiecare elev;
4. pentru a valorifica și s timula potențialul creativ și originalitatea elevului;
5. pentru a convinge elevul că nu învață pentru notă;
6. pentru a pune în practică cunoștințele elevilor;
7. pentru a exersa priceperile și capacitățile elevilor în variate situații;
8. pentru a reduce fac torul de stre s;
9. pentru a forma și dezvolta capacități de investigare/cercetare a realității;
10. pentru formarea și dezvoltarea capacității de cooperare și a spiritului de echipă;
11. pentru a dezvolta capacitatea de autoevaluare;
12. pentru a dezvolta motivația pentru învățarea și formarea unui stil de învățare eficient.

14
Observăm că utilizarea acestor metode încurajează crearea unui climat de învățare plăcut,
relaxant. Elevii sînt evaluați în mediul ob ișnuit de învățare, prin realizarea ex perimentelor,
activităților practice, elaborarea proiectelor și a portofoliilor etc. Această metod ologie cuprinde , în
acelaș timp, sarcini de instruire și probe de evaluare. În urma aplicării acestor metode la ore
deducem că este f oarte important ca elevii să înț eleagă criteriile de evaluare, procesul evaluativ ,
pentru a putea reflecta asupra performanțelor obținute și a se autoevalua. Profesoru l nu trebuie
niciodată să evalu eze elevii unii în r aport cu alții , ci să observe evolu ția, progresul acestora într -o
anumită unitate de timp.

CONCLUZII
Schimbările reflectate în procesul de învățămînt urmăresc flexibilizarea instruirii și evaluării
prin intermediul metodologiei didactice aplicate. De aceea, modernizarea metodelor de evaluare
este un aspect esențial î n didactica modernă, care îi deschide elevului calea de a descoperi
independent cunoștințele, în vederea formării unei personalități culte.
S-a dovedit că metodele tradiționale de evaluare nu mai sînt atît de eficiente în metodologia
contemporană, dar nici nu se neagă aportul lor în procesul de evaluare. Metodele tradiționale și în
prezent sînt aplicate la diverse unități de conținut, însă au fost modificate și adaptate conform
cerințelor noi înaintate de Curriculumul disciplinar și Planul analitic.
În ace astă ordine de idei, concluzionăm că este foarte important ca aceste metode, atît cele
tradiționale cît și cele moderne , să fie combinate de cadrul didactic cît mai creativ și interactiv
pentru elev. Evident, elevul să fie în primul rînd cel care se evalue ază și își apreciază propriile
competențe achiziționate.

15
CAPITOLUL II

2.1. Aplicarea diverselor metodelor moderne de evaluare la anumite unități de
conținut
Motto: Nu trebuie să acționezi asupra elevului, ci să stimulezi
elevul să acționeze el.
(A. Ferriere)
Stimularea elevului să acționeze este unul dintre scopurile didacticii moderne. În cazul
procesului de evaluare elevul este pus în situația de a activa fără să -și dea seama că este obiectul
supus evaluării. Un activism puternic din partea elevil or îl observăm la aplicarea diverselor metode
netradiționale de evaluare.
Explicația didactică ne demonstrează că nu se poate renunța totalmente la metodele
tradiționale de evaluare, în favoarea celor netradiționale, dar se impune îm binarea acestora în scopul
optimizării actului didactic. Cunoaștem că metodele net radiționale, pe de o parte, realizeaz ă
evaluarea rezultatelor în strînsă legătură cu instruirea și chiar de multe ori concomitent cu aceasta.
Pe de altă parte, ele priv esc rezultate școlare obț inute pe o perioadă mai îndelungată, care vizează
formarea unor capacități, dobî ndirea de competențe, schimbări în planul intereselor, corelate cu
activitatea de predare -învățare.
În această ordine de idei , menționăm c ă în practica pedagogică s -au îm bunătă țit metodele și
tehnicile de evaluare în scopul realizări legăturii eficiente între predare -învățare -evaluar e și formării
unei personalități creatoare. Preo cuparea continuă a pedagogilor de a găsi și a valorifica noi tehnici
de evaluare s -a concretizat în aplicarea metodelor netradiționale în procesu l de evaluare. Important
este ca profesorii să contribuie la dez voltarea creativității elevilor prin implicarea lor activă în
procesul de e valuare și autoevaluare. De acee a, fiecare profesor trebuie să urmeze sf atul lui A.
Osborne : Creativitatea este o floare atît de delicată, încît elogiul o face să înflorească, în timp ce
descurajarea o în ăbuș ă, aceasta chiar înainte ce ea să poată fi transformată în floare. [21, p. 76]
În continuare vom aplica unele metode netradiționale de evaluare. Ele o să ofere un
feedback complet și ne vor ajuta în activitatea didactică, iar elevilor le asigură o învățare
stimulativă , punîndu -se în valoare interesele, nevoi le și experiențele lor de viață.

2.1.1. Portofoliu l
Portofoliul reprezintă una dintre metodele moderne de evaluare ce urmărește progresiv, pe
durate mar i de timp, nivelul performanțelor elevilor obținut e în urma unor activități realiz ate.
Constituie o modalitate eficientă de comunicare a rezul tatelor școlare și a prog reselor înregistrate de

16
elevi, urmărindu -se, astfel, evoluția elevilor la un semestru la altu, de la un an la altu. I. T. Radu în
lucrarea sa Evaluarea în pocesul didactic subliniază că ,, portofoliul reprezintă un veritabil portret
pedagogic al elevului ”, relevînd nivelul general de pregătire, rezultatele deosebite obținute în unele
domenii, interesele și apti tudinile demonstrate, capacitățile formate, dificultăți le de învățare
întîmpinate ș.a. [19 , p. 226]
Această metodă a fost descoperită după anul 1989 și s-a extins tr eptat în toată sfera
instructiv -educativă, oferindu -i un conținut mai pre cis. Anume portofoliu oferă fiecărui elev
posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulînd implicarea activă în sarcinile de lucru și dezvoltînd
capacitatea elevul ui de a se autoevalua în raport cu ce ilalți colegi.
În cadrul disciplinelor tehnice metoda portofoliul este un tip de metodă ce implică utilizarea
combinată cu alte metode cum ar fi: investigația , autoevaluarea , disertația , referatul , probele
practice , etc. În această situație elevii își asumă o oarecare responsabilitate cu referire la activitățile
desfășurate, regîndindu -și propriul proces de învățare și de evaluare. Ca metodă moderne de
evaluare, portofoliul solicită mai mult o apreciere calitativă decît cantitativă și este mai ușor de
aplicat pe grupuri mici sau indi vidual. Profesorul de discipline tehnice poate folosi portofoliul
pentru a evalua performanțele elevilor, iar elevii îl pot folosi ca o modalitate de reflecție asupra
învățării.
În viziunea lui Ioan Cerghit portofoliul poate cuprinde ,,o selecție dintre cele mai bune
lucrări sau realizări personale ale elevului, cele care îl reprezintă și care pun în evidență progresele
sale; care permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor , contribuțiilor personale ” [5, p.37]
Un portofoliu poate conține următoarele compartimente:
1. Fișe de informare și documentare;
2. Referate;
3. Articole;
4. Desene, postere;
5. Experimente;
6. Curiozități;
7. Hărți conceptuale;
8. Lucrări practice;
9. Microcercetări tematice;
10. Proiecte;
11. Organizatori grafici;
12. Imagini, fotografii, etc.

17
Observăm din cele expuse mai sus că portofoliul cuprinde sarcini de muncă independent sau
în grup, desfășurată de elevi într -o anumită unitate de timp, constituind o modalitate eficientă de
comunicare a rezultatelor școlare atît pentru elevi cît și pentru părinți.
În pr actica acumulată s -a demonstrat că pentru a înregistra succes în utilizarea portofoliului
trebuie stabilită o tematică veridică care să -l conducă pe elev la surse de informații eficiente. În
primul rînd, tematica și sursele de informare trebuie să sensibilizeze elevul și să -i stimuleze
interesul pentru domeniul cercetat (fig. 2.1) .

Fig. 2.1. Cerințe pentru elaborarea portofoliului
Un punct esențial în evaluarea portofoli ilor este că profesorul de discipline tehnice să nu să
se limiteze doar la acordarea unei note, ci să includă în aprecieri comentarii care să reflecte atît
punctele f orte ale activității elevului cît și aspectele care necesită îmbunătățiri.
În practica didactică actuală se utilizează tot mai des noțiunea de portofoliu digital . Se
observă că portofoliul clasic dobîndește noi dimensiuni. Informația colectată în mod clasi c este
dispusă pe dischete, CD -uri, pagini Web, etc. Cunoaștem că mijloacele tehnice ce susțin portofoliul
digital sînt calculatoarele, imprimantele, camere foto sau video . Translate pe suport Web sau CD,
astfel de creații vor servi drept o ocazie de autoa firmare și de automotivare pentru realizarea noilor
activi tăți.
Portofoliul ca și alte metode de evaluare moderne are anumite avantaje și dezavantaje atunci
cînd este implementat în cadrul orelor de discipline tehnice (fig. 2.2 .).

Cerințe pentru
elaborarea
portofoliului Stabilirea temei sau a domeniului din care elevii își
selectează tematica;
Stabilirea modalității de prezentare a portofoliului
(CD, video, în mapă, prezentare Power Point) ;
Mărimea portofoliului (numărul de pagini minime și
maxime) ;
Evidențierea structurii portofoliului (obiective, cuprins, tipuri
de sarcini, concluzii, bibliografii) ;
Ordonarea materialului realizat și indicarea surselor din care o fost
selectată informația .

18

Fig. 2.2. Avantajele și dezavantajele portofoliului ca metodă de evaluare
Portofoliul – metodă modernă de evaluare aplicată la disciplina
Tehnologia materialelor , anul I
Portofoliul la disciplina Tehnologia materialelor va conține:
Cuprins:
1. Referat
Tema: Sticla și produsele din sticlă (4-7pagini)
2. Lucrare de laborator
Tema: Studierea surselor de energie pentru sudarea cu arc electric
3. 5 fișe de informare cu referire la asamblările prin sudare
4. Proiect de grup
Tema: Tehnologia materialelor ca știință tehnică
5. Gazetă de perete la tema Materialele abrazive
Concluzii
Referințe bibliografice
Portofoliu va fi elaborat individual și pre zentat la sfîrșitul semestrului II. De ce utilizăm
portofoliul în cadrul
disciplinelor tehnice ? De ce evităm utiliz area
portofoliul în cadrul
disciplinelor tehnice ?
– Este un instrument flexibil, ușor
adaptabil la specificul disciplinelor
tehnice;
– Permite aprecierea și includerea în
actul evaluării a unor produse ale
activităților elevilor.
– Încurajează exprimarea personală a
elevului și angajarea lui în activități
complexe și creative;
– Evaluarea devine pentru elev
motivată și nu stresantă;
– Dezvoltă capacitatea de
autoevaluare;
– Implică activ elevul în propria
evaluare;
– Evidențiază progresul în învățarea
elevilor;
– Facilitează manifestarea
originalității;
– Determină implicarea efec tivă a
elevilor;
– Cultivă responsabilitatea elevilor
pentru propria învățare și rezultatele
obținute;
– Nu induce stări emoționale negative;
– Dezvoltă competențe de
comunicare;
– Dezvoltă încrederea în forțele
proprii. – Apare dificultăți în
identificarea unor
criterii pertinente de
evaluare;
– Pot interveni și alte
persoane la realizarea
portofoliului
(profesori, părinți,
colegi);
– Necesită un timp mult
mai mare de evaluare
în comparație cu
evaluarea orală;
– Nu toate competențele
elevului sînt evaluabile
prin inter mediul
portofoliului.

19
2.1.2. Proiectul
Constantin Cucoș evidențiază că proiectul ,,constituie o metodă complex ă de evaluare,
individual ă sau de grup, recomandată profesorilor p entru evaluarea sumativă” [8 , p. 442].
Elaborarea unui proiect la o anumită disciplină tehnică necesită o perioadă mai mare de timp (cîteva
zile sau cîteva săptămîni ) și poate servi drept o sarcină de lucru individua lă sau de grup.
Practic a demonstrează că această formă de ev aluare este preferată în ultimii ani de elevi
deoarece au posibilitatea să realizeze un pro iect pe un subiect pe care îi interesează . Astfel, elevii
sînt motivați să realizeze un proiect bun și n u percep această metodă ca fiind una de evaluare. De
multe ori, anume proiectul permite evaluarea unor capacități superioare ale elevilor, competențe,
aptitudini și deprinderi.
Proiectul realizat de elevi poate fi considerat o creație personalizată deo arece este activitatea
cel mai pregnant centrată pe elev. Este, mai degrabă, un produs al imaginaț iei elevilor.
În cadrul orelor proiectul poate fi utilizat atît ca metodă de evaluare, cît și ca strategie de
învățare. Odată ce această metodă este a plicată în clasa de elevi ea poate avea diverse forme:
1. Proiect de tip constructivist : elevii își propun să construiască, să producă , să realizeze ceva
(a redacta o revistă, a face un poster, etc. );
2. Proiectul de tip problemă: elevii sînt confruntați cu o problemă și trebuie s -o rezolve;
3. Proiect de tip aplicativ : scopul lui nu este numai de a produce, ci de a utiliza, a consuma
ceva produs de alții (a aprecia un algorit m);
4. Proiect de tip învățare : este probă ce ameliorează o învățare, pen tru a o face și mai
disponibilă .
În aplicarea pro iectului în cadrul de disciplinelor tehnice se vor respecta următoarele etape
(tabelul 2.1.) :
Tabelul 2.1.
Etapele de aplicare a proiectului Etape de realizare : 1. Stabilirea temelor pentru proiect (pot participa și elevi i);
2. Stabilirea și precizarea perioadei de realizare a proiectului ;
3. Famil iarizarea elevilor cu exigențele specifice elaborării unui proiect;
4. Planificarea ativității (activitatea individuală sau în grup)
 formularea ob iectivelor ;
 constituirea grupurilor de elevi ;
 distribuirea responsabilităților pentru fiecare membru al grupului ;
 indentificarea surselor de documentare ;
5. Desfășurarea cercetării
 Colectarea datelor ;
6. Realizarea produselor/materialelor ;
7. Prezentarea rezultatelor obținute
 Prezentarea proiectului ;
8. Evaluar ea proiectului .

20
Odată aplicat ă, această metodă îi va permite elevului să -și auto evalueze propriile aptit udini,
deprinderi și atitudi ni. La fel și profesorul de discipline tehnice va evalua la elevi capacitatea de a
selec ta informațiile utile, utilizarea metodelor de lucru ad ecvate și abilitatea elevilor de a lucra în
echipe/grupuri. Un lucru este de remarcat ca profesorul să le recomande elevilor structura
proiectului ce urmează a fi realizat.
Structura proiectului poate conține următoarea organizare:
1. Pagina de titlu
1.1 tema proiectului ;
1.2 numele, prenumele autorului sau autorilor ;
1.3 denumirea instituței de învățămînt ;
1.4 clasa/grupa ;
1.5 perioada de realizare ;
2. Cuprinsul
2.1 Titlurile capitolelor și subcapitolelor ;
3. Introducerea
3.1 importanța temei ;
3.2 cadrul conceptual și metodologic ;
4. Dezvoltarea elementelor de conținut prezentate în cuprins ;
5. Concluzii ;
6. Bibliografie .
Ca și în cazul altor me tode moderne de evaluare , în cazul aplicării proiectului trebuie ca
profesorul să respecte anumite determina nți cum ar fi: vîrsta el evilor, particularitățile lor
individuale, motivația acestora pentru un anumit domeniu de cunoaștere, rezistența elevilor la efort
intelectual, varietate experiențelor de învățare pe care le -au acumulat elevii în procesul de instruire
(fig. 2.3 .)

Utilizăm proiectul deoarece: Nu u tilizăm proiectul deoarece:
 cultivă responsabilitatea pentru propria
învățare și rezultatele acesteia;
 plasează elevul într -o situație de
cercetare autentică;
 asigură implicarea tuturor elevilor în
realizarea sarcinilor propuse;  minimalizează rolul profesorului;
 apar unele conflicte între elevi (în cazul
cînd elevii realizează proiectul în grup);
 necesită o durată mai mare de realizare. De ce utilizăm proiectul
în cadrul disciplinelor
tehnice? De ce evităm utilizarea
proiectului în cadrul
disciplinelor tehnice?

21
 facilitează abordări de tip
interdisciplinar;
 permite exersarea capacității de
investigare;
 permite exersarea capacităț ilor de
analiză, sinteză, comparație,
generalizare și abstractizare;
 permite exersarea capacităților de a
utiliza tehnici specifice de muncă
intelectuală;
 stimulează creativitatea;
 asigură dezvoltarea competențelor de
relaționare și de comunicare;
 facilite ază dezvoltarea încrederii în
propriile forțe.
Fig. 2.3. Avantajele și dezavantajele proiectului ca metodă de evaluare
Proiectul – metodă modernă de evaluare aplicată la disciplina Studiul materialelor ,
anul I, unitate de conținut: Materiale organice fibroase
Etape de aplicare:
1. Stabilirea temei îm preună cu elevii
Tema proiectului Materiale organice fibroase
2. Stabilirea perioadei de realizare: 31.03.2016 -28.04.2016
3. Se anunță elevilor structura proiectului
1. Pagina de titlu
Tema proiectului: Materiale organice fibroase
Numel e, prenumele autorului
Denumirea instituței de învățămînt : Colegiul Politehnic din Bălți
Grupa: T155
2. Cuprinsul
Introducere
Capitolul I Lemnul – material de origine organică
Capitolul II Hîrtia – material de origine organică
Capitolul III Cartonul – material de origine organică
Concluzii
Bibliografie
3.Dezvoltarea elementelor de conținut prezentate în cu prins
4. Formularea ob iectivelor
5. Stabilirea formei de lucru : lucru l individual
6. Colectarea datelor

22
7. Finalizare proiectului
8. Prezentarea proiectului individual cu tematica: Materiale organice fibroase
2.1.3. Referatul
Referatul reprezintă o metodă modernă de evaluare prin care se cercetează gradul în care
elevii și -au însușit un anumit segment al programei analitice, fie o temă, fie un capitol. Doar
referatul permite abordarea unor domenii noi de realizare a unor conexiuni intercu rriculare, avînd
un caracter integrator. El , de obice i, este întocmit fie pe baza unei bibliografii minimale,
recomandată de profes or, fie pe ba za unei cercetări realizată de elevi. Este foarte important ca
referatul să cuprindă atît opiniil e autorilor studiați cît și opin ia elevului cu referire la tematica
propusă.
Acest instrument de învățare și evaluare permite o apreciere nuanțată a învățării și
indentificarea unor elemente de performanță individuală a elevului, care își au originea în motivația
lui pentru activitatea desfășurată. Este de remarcat că în comparație cu portofoliul, dimensiunea
referatului variază în funcția de comp lexitatea temei abordate. Numărul paginilor variază între 7 -8
pagin i.
În mediul aplicativ referatul poate lua diverse forme:
1. Referat si ntetic – tipul de referat care cuprinde o sinteză tematică din mai multe lucrării;
2. Referat analitic – tipul de referat care conține analiza unei lucrări;
3. Referat de tipul prezentării unei investigații științifice independente;
4. Referat bibliograf ic – este bazat pe o informare documentară, biografică.
În cele ce urmează se prezintă etapele esențiale în e laborarea unui referat (fig. 2.4.)

Fig. 2.4. Etapele elaborării unui referat
Cunoașt em că referatul se poate utiliza în demersul didactic atît pentru evaluare continuă, cît
și pentru evaluarea sumativă în cadrul unui modul, încadrat într -un portofoliu sau independent. Etapele
elaborării
unui referat: 1. Delimitarea temei ;
2. Documentarea (selectarea surselor de informare;
prelucrarea informației) ;
3. Formularea titlului ;
4. Conceperea planului lucrării ;
5. Redactarea referatului ;
6. Prezentarea și valorificarea referatului .

23
Practica pedagogică ne demonstrează că această tehnică de evaluare este indicată în clasele
mari și pentru motivarea elevilor cu potențialuri înalte. În cele ce urmează prezentăm o serie de
avantaje și d ezavantaje ale referatului ca metodă de evaluare (fig. 2.5.) .

Fig. 2.5. Avantajele și dezavantajele referatului ca tehnică de evaluare
Referatul – metodă modernă de evaluare aplicată la disciplina Bazele standardizării ,
anul I I, unitate a de conținut Organizația Internațională de Standardizare (ISO)
Etape de aplicare:
1. Se stabilește tema referatului :
Tema: Organizația Internațională de Standardizare (ISO)
2. Formularea titlului : Organizația Internațională de Standardizare (ISO) ;
3. Se selectează informații cu referire la subiectul propus ;
4. Se stabilește planul lucrării :
1. Introducere … deoarece oferă indici referitori la motivația pe care o au
elevii pentru o anumită disciplină tehnică;
… deoarece oferă elevilor posibilitatea de a demonstra
bogăția, varietatea și profunzimea cunoștințelor pe care le
posedă;
… deoarece oferă elevilor posibilitatea de a stabili o serie
de corelații între cunoștințele diverselor discipline de
învățămînt;
… deoarece dezvo ltă elevilor capacități creative și
imaginative;
… deoarece îi familiarizează pe elevi cu anumite tehnici de
investigare, îi obișnuiește să caute informații;
… deoarece li se dezvoltă elevilor abilități de analiză,
comparare, generalizare, sintetizare;
… deoarece generează o formă de învățare activă,
motivantă pentru elevi. Utilizăm
referatul în
cadrul
disciplinelor
tehnice … Evităm
utilizarea
referatul ui în
cadrul
disciplinelor
tehnice … … deoarece nu poate fi aplicată la toate nivelurile de
școlaritate, el poate fi utilizat de elevii claselor mari care au
suficiente cunoștințe, informații și variate experiențe de
învățare;
… deoarece nu este compatibil tuturor elevilor, ci numai
acelora care sînt bine motivați;
…deoarece este mai dificil de evaluat, nefiind standardizat,
motiv pent ru care profesorii de discipline tehnice să
reflecteze.

24
2. Viziunea ISO
3. Misiunea ISO
4. Structura și modul de activitate al ISO
5. Concluzii
6. Referințe bibliografice
5. Se redactează referatul ;
6. Se prezintă referatul .
2.1.4. Investigația
Investigația este una dintre metodele de evaluare modernă care oferă posibilitatea elevului
de a aplica în mod creativ cunoștințele acumulate în situații noi și variate, cunoaștem că această
metod ă presupune definirea unor sarci ni concrete și a instrucțiu nilor de realizare . Important este ca
elevul să înțeleagă ce are de făcut și pașii de realizare înainte de a trece la rezolvarea propriu -zisă a
ei. Metoda dată poate fi aplicată în timpul unei u nei ore sau la mai multe ore avînd o complexi tate
mai mare. In vestigația poate fi utilizată și ca temă pentru acasă în care elevii vor sintetiza
cunoștințele acumulate în timpul orei.
În această ordine de idei, acest instrument de evaluare dezvoltă creativitatea și imaginația
elevilor , elevii aplică în mod cr eator cu noștințele și experiențe le dobîndite anterior. Investigația
poate fi realizată individual dar și în grup, pe o perioadă scurtă sau ma i lungă în funcție de
complexi tatea subiectului propus/ales și dificultatea de cercetare a acestuia.
În lucrarea lui Consta ntin Cucoș Pedagogie sînt semnalate o serie de caracteristici ale
acestei metode de evaluare (fig. 2.6.) : [9, p. 386]

Fig. 2.6. Caracteristicile investigației
La aplicarea investigaței se vor parcurge următoarele etape:
1. Enunțarea sarci nii de lucru (de către profesor) ;
2. Identificarea modalităților prin care pot fi obținute datele/informațiile necesare (de către
elev, dar și cu îndru marea profesorului de discipline tehnice) ;
3. Colectarea datelor/informaților (de că tre elevi) ; 1.Are un caracter formativ
2.Are un caracter integrator, este o
modalitate de evaluare foarte sugestivă,
precisă, intuitivă și predicativă
3.Are un caracter sumativ, înglobează
cunoștințe, priceperi, abilități și
atitudini

25
4. Scrierea unui raport privind rezultatele investigaței (de către elev) .
Etapele prezentate mai sus vor ghida realizarea corectă a sarcinii propuse de către profesor. În
anumite cazuri profesorul de discipline tehnice va prezenta elevilor o listă de surs e sau referințe
bibliografice cu care se vor familiariza în timpul realizării investigaței. În acest caz , referințele
bibliografice vor servi drept bază pentru realizarea propriu -zisă a cercetării de către elev. La fel,
profesorul va ține cont de faptul că acest instrumet de evaluare treb uie adoptat particularităților de
vîrstă, individuale și experiențe lor lor intelectuale. Nu putem aplica ace eași investigație cu anul I de
studi i și cu anul IV de studii. Evident că elevii anului I vor primi o sarcină nu atît de complicată
decît elevii anu lui IV . La fel și rezultatul cercetării va fi diferit, elevii anului IV au cunoștințe și
abilități practice mai bogate din domeniul discipline lor de specialitate decît colegii lor din anul I.
Dacă este să analizăm avantajele acestei metode moderne de evaluare vom menționa
dezvoltarea creativității și a inițiativei. Elevul este pus în situația de a produce un text, as tfel
exersî ndu-și creativitatea și imaginația. Alte avantaje ar fi: c ooperarea elevilor și practicarea
lucrului în grup/ec hipă în vede rea realizării sarci nii propuse, dezvoltarea atenț iei, a perseverenței,
participă esențial la dezvoltarea gîndirii critice și creative.

Investigația – metodă modernă de evaluare aplicată la
disciplina Studiul materialelor
Unitate de conținut Influența deformării plastice asupra proprietăților materialelor
nemetalice
Etapele de aplicare:
1. Profesorul stabilește și propune elevilor următoarea sarcină de lucru : În limita 1 -2 pagini
A4 realizați o cercetare în baza temei Influența deformării plastice asupr a proprietăților
materialelor nemetalice
2. Profesorul de discipline tehnice î mpreună cu elevii indentifică modalitățiile prin care se
obțin informațiile necesare. Se propune ur mătoarele referințe bibliografice:
 NANU , Aurel, Tehnologia materialelor , Chișinău, Editura Știința, 1992.
 POPESCU , Nicolae, Studiul materialelor, Manual pentru clasa a IX -a, Cimișlia, Editura
TipCim, 1993.
1. Elevii adună informația pentru reali zarea sarcinii;
2. Elevii scriu un raport privind rezultatele investigaț iei;
3. Prezentarea raportului ;
4. Evaluarea raportului de către profesor ul de discipline tehnice .

26
2.1.5. Metoda R.A.I
(Răspunde -Aruncă -Interoghează)
Este bine cunoscut faptul că denumirea acestei metode moderne de evaluare provine de la
asocierea inițialelor Răspunde -Aruncă -Interoghează . Unii didactic ieni sus țin că metoda R.A.I .
vizează stimularea și dezvoltarea capacității elevilor de a comunica (pri n întrebări și raspunsuri )
ceea ce tocmai au învățat. [16, p. 269]
În comparație cu celelalte metode moderne de evaluare aplicate mai sus, prin această metodă
evaluăm cunoștințele elevilor la nivel oral, evaluînd totodată , competența lor de comunicare
utilizînd terminologia din domeniul disciplinilor tehnice.
Prin intermediul acestei metode se realizează o evalu are efic ientă, dar și o învățare interactivă.
Elementele de joc atribuite acestei metode transform ă demersul evaluativ într -o activitate plă cută,
stimulativă și atractivă pentru elevi. Ceea ce este de remarcat este faptul că nu implică sancționarea
prin no tă a performanțelor elevilor, avînd rol constructiv -ameliorativ ceea ce elimină stările
emoționale intens negative. Evident , metoda R.A.I. promovează interevaluarea, și permite realizarea
unui feedback operativ.
La aplicarea metodei R.A.I. profesorul de discipline tehnice va ține cont de următoarele etape:
1. Profesorul precizează conținutul supus evaluării sau tema.
2. Se oferă elevilor o minge sau un ghemotoc de hîrtie unui elev care este desemnat să înceapă
activitat ea.
3. Elevul dat formulează o întrebare în baza temei sau te melor studiate anterior și aruncă
mingea unui coleg care va t rebui să răspundă (răspunsul co rect fiind specificat de cel ce a
formulat întrebarea ).
4. Colegul dat, la rîndul său , propune o altă întreba re și aruncă altui coleg mingea.
Remarcă: dacă cel ce aruncă nu cunoaște ră spunsul, atunci va părăsi jo cul în favoarea celui care
trebuia să răspundă. Activitatea se sfîrșește atunci cînd întrebările se epuizează și în joc rămîn doar
cei care cunosc bine conținutul temelor studiate anterior.
5. Profesorul de discipline tehnice aduce argumente și califică unele puncte mai puțin înțelese
de elev i.
Este de remarcat că anume prin intermediul acestei metode profesorul va indentifica unele
carențe în pregătirea ele vilor, as tfel, ca urmare, se va îm bunătăți performanțele elevilor și se va
optimatiza procesul de predare -învățare -evaluare.
În urma aplicării acestei metode moderne de evaluare în cadrul discipline lor tehnice se
constată că poate fi aplicată la toate etap ele lecț iei, îndeosebi la Evocare și la Reflecț ie. Se poate
aplica atunci cînd se verifică lecția anterioară, înaintea începerii noului demers didactic, în

27
scopul descoperirii eventualelor lacune în cunoștințele elevilor și re actualizarea noțiunilor de
bază din domeniul studiat.
În urma unor serii de aplicări deducem că metoda R.A.I . are un anumit nu măr de avantaje și
dezavantaje (tabelul 2.2.) :
Tabelul 2.2.
Avantajele și dezavantajele metodei R.A.I.
De ce aplicăm metoda R.A.I în cadrul
discipline lor tehnice? De ce evităm metoda R.A.I în cadrul
discipline lor tehnice?
 Deoarece dezvoltă competențe le de
comunicare;
 Dezvoltă competențe le de
relaționare a elevilor;
 Parti cipă la formarea și dezvoltarea
abilităților de evaluare,
autoevaluare, interevaluare;
 Formează la elevi deprinderi de
evaluare activă .  Deoarece la aplicarea ei în cadrul
orelor avem nevoie de mult timp;
 Elevii uneori oferă răs punsuri
incomplete și incorecte;
 Elevii c u un temperament
melancol ic refuză să participe,
apare de zinteresul;
 Poate apărea dezordinea;
 În unele cazuri apar mici conflicte
între colegi .
Metoda R.A.I .– metodă modernă de evaluare aplicată la disciplina Robotica
Unitate de conținut Istoria și apariția roboților
Etape de aplicare:
1. Profesorul de discipline tehnice precizează conț inutul ce urmează a fi evaluat: Istoria și
apariția roboților
2. Se dă unui elev o minge care va începe activitatea.
3. Elevul care are minge formulează o întrebare în baza temei Istoria și apariția roboților și o
aruncă altui c oleg pentru a răspunde și activitatea continuă .
Model:
Un elev: Ce este un robot?
Elevul II : Un robot este un operator mecanic, virtual sau artificial. El este un manipulator
multifuncțional reprogramabil, destinat deplasării materialelor pieselor și alto r dispozitive
specializate prin mișcări variabile, programate pentru a îndeplini anumite sarcini.
Propune altă întrebare Din ce an datează primele cercetări în domeniul roboticii ?
Elevul III : Primele cercetări din domeniul roboticii au fost inițiate la începutul anului 1960.
Propune întrebarea Care an din întreaga istorie este considerat anul nașterii robotului industrial?
Elevul IV : Anul 1956 este considerat ca fiind anul nașterii robotului i ndustrial.
4. Profesorul evalue ază oral activitatea tuturor elevilor în dependență de formularea și
răspunderea la întrebări.

28
2.1.6. Harta conceptuală
Harta conceptuală reprezint ă o metodă importantă pentru predarea, învățarea , cercetarea
conținutului știintific. Punctul for te al acestei metode este că se stabilesc relații de condiționare și
legătură reciprocă între cunoștințele noi și cele asimilate anterior.
Conceptual maps sau hărțile conceptuale au fost introduse și descrise pentru prima dată de
J. Novac în anul 1977. În acest sens , Novak și Gokin descriu l ogica hărții conceptuale prin de finirea
a trei termeni cheie: conceptul , afirmația și învățarea : unde afirmațiile condiționează legătura dintre
concepte, pe cînd învățarea presupune acea conduită de constru ire activă a noilor afirmații.
Într-un anumit moment considerăm hărțile conceptuale drept o imagine a modului de
gîndire, simțire și înțelegere al elevilor care le elaborează. Construirea acestor hărți conceptuale se
bazează pe temeiul teoriei lui Ausubel : învățarea tematică a noilor concepte depinde de conceptele
deja existente în mintea elevului și de relațiile care se stabilesc între aceste concepte.
Astfel, o hartă conceptuală cuprinde:
 Concepte (plasate în centrul hărții);
 Ierarhizări (se vor ierarhiza noțiunile pentru a determina locul lor);
 Conexiuni (prin care se va comunica felul în care este înțeleasă relațiile dintre noțiunile
prezentate grafic );
 Interpretări ( se vor releva relațiile dintre părțile componente ale hărții).
Este de remarcat că scopul acestei metode grafice de evaluare este de a dezvolta la elevi
capacități de structurare și sintetizare a conținutului științific deja însușit.
La aplicarea ace stei metode în cadrul discipline lor tehnice se vor ține cont de următoarele etape:
1. Pregăt irea elevilor și anunțarea conceptelor.
2. Se elaborează lista de concepte și se identifică exemplele.
3. Structurarea noțiunilor pe o foaie (conceptele selectate se plasează în interiorul unor figuri
geometrice).
Atenție!
 Se aranjează mai întîi conceptul/concep tele generale în partea de sus în centru a foi, iar
celalalte mai în jos.
 Se trasează linii de la conceptele generale spre cele particulare
 Exemplele vor fi scrise sub noțiunile cărora le aparțin.
4. Se marchează prin săgeți relațiile de subordonare, derivare , coordonare stabilite între
concepte .
5. Interpretarea și evaluarea hărții conceptuale .
6. Utilizarea hărții conceptuale în diverse situații de învățare.

29
Practica pedagogică demonstrează că hărțile conceptuale pot fi elaborate atît individual cît și în
grup. La fel, se pot aplica în cadrul discipline lor tehnice mai multe tipuri de hărți conceptuale (fig.
2.7.):

Fig. 2.7. Clasificarea hărților conceptuale
La întrebarea De ce utilizăm hărțile conceptuale în evaluare? vor răspunde: deoarece
facilitează evaluarea structurilor congnitive ale elevilor, cu accent pe relațiile stabilite între noțiunile
și conceptele tehnice. Totodată, prin intermediul lor se evidențiază progresu l în învățare al elevilor.
Uneori această metodă implică și un crescut risc de subiectivitate în apreciere atunci cînd
profesorul de disciplini tehnice nu a stabilit unele criterii clare de evaluare.

Harta conceptuală – metodă moderne de evaluare aplicată la disci plina Studiul
materialelor , unitate de conținut Fontele
Etape de aplicare:
1. Pregătirea e levilor și anunțarea conceptului : fontele
2. Se elaborează lista de concepte și se identifică exemplele: fonte brute , fonte turnate în piese ,
fonte pestrițe , fonte cenușii , fonte albe , fonte brute nealiate , etc.
3. Structurarea noțiunilor pe o foaie (conceptul fontă se plasează în centru, în interiorul unei
figuri geometrice).
Atenție!
 Se aranjează mai întîi conceptul/conceptele generale în partea de sus în centru a foi, iar
celalalte mai în jos;
 Se trasează linii de la conceptele generale spre cele particulare ; Tipuri de hărți
conceptuale
Hărți
conceptuale
de tip pînză
de păianjen Hărți
conceptuale
ierarhice Hărți
conceptuale
lineare Sisteme de
hărți
conceptuale
În centru se plasează
conceptul central, iar de
la acesta sînt marcate
prin săgeți conceptele
secundare. Informația se prezintă
grafic în funcție de
importanța acesteia. Se
stabilesc relații de
supraordonare,
subordonare și
coordonare. Conceptele se prezintă
linear. Sînt lipite mai multe
hărți conceptuale,
evidențiindu -se începutul
și sfîrșitul înlănțuirilor de
noțiuni.

30
 Exemplele vor fi scrise sub noțiunile cărora le aparțin.
4. Se marchează prin săgeți relațiile de subordonare, derivare, coordonare stabilite între
concepte.
5. Interpretarea și evaluarea hărții conceptuale.
6. Utilizarea hărții conceptuale în diverse situații de învățare.
Model de hartă conceptuală ierarhică (fig. 2.8.)

Fig. 2.8. Clasificarea oțelurilor (hartă conceptuală de tip ierarhică)

Model de hartă conceptuală de tip pînză de păianjen (fig. 2.9.)

Oțeluri
Carbon (nealiate) Aliate
Deformate plastic
la cald Turnate în piese
(pentru construcții) Laminate la cald Turnate în piese
Pentru
construcții
Pentru scule
Cu
destinație
specială Pentru
construcții
Pentru scule
Speciale

31

Fonte Fonte brute aliate
Fonte brute
nealiate Conținutul fiecăruia dintre elemente depășete
5%
Siciliu și mangan nu depășește 5% fiecare Sînt folosite: Pentru obținerea oțelurilor în cuptoare Siemens -Martin FAK
Pentru retopire și turnare în piese FK, FX
Fonte turnate
în piese Se obțin prin retopirea fontelor
brute la turnătorie în cioburi
Clasificare
Fonte albe Fonte pestrițe Fonte cenușii
Sînt de culoare
albă în spărtură
și sînt dure,
fragile,
neformabile, și
prelucrabile
prin așchiere. Se folosesc în
stare brută
turnată la
fabricarea de
piese. Din ele se
obțin fontele
maleabile.

Au carbonul
atît legat sub
formă de
cementină, cît
și liber, sub
formă de
grafit. Se formează în
straturi
intermediare ale
pieselor cu
crustă dură și
fontă a lbă și
miez de fontă
cenușie . Clasificare Fonte cenușii
obișnuite
Fonte cu grafit
nodular
Proprietăți
Mecanice Fizice Tehnologice
*Cea mai bună rezistență mecanică o
au fontele perlitice, iar cea mai
scăzută – fontele feritice;
*Fontele cu grafit nodular au o
rezistență la tracțiune de 2 -3 ori mai
mare decît cele cu grafit lamelar;
*Prezența feritei îmbunătățește
plasticitatea și asigură o oarecare
reziliență;
*Fontele feritice au cea mai m are
duritate, cele ferlito -perlitice au
durități intermediare, cele perlitice
durități maxime;
*Fontele cenușii au capacitatea de a
amortiza vibrațiile. *Fontele cenușii feritice au o
densitate mai mică decît cele
perlitice;
*Grafitul mărește
conductibilitatea termică și
reduce conductibilitatea
electrică;
*Fontele cenușii sînt
feromagnetice.
*Fontele cenușii au o
fluzibilitate și o fluiditate
foarte bună;
*Fontele sînt greu sudabile
și practic neforjabile.
Fonte brute
Fig. 2.9. Harta conceptuală a noțiunii de fontă

32
2.2. Rezultatele aplicării metodelor moderne de evaluare și influența lor
asupra rezultatelor școlare
2.2.1. Rezultatele aplicării Portofoliu lui
Instituția de învățămînt : Colegiul Politehnic din Bălți
Grupa: E 125
Total elevi : 22
Disciplina: Tehnologia Materialelor

Fig. 2.10. Re zultatele evaluării tradiționale (a) și evaluării moderne (b)

Fig. 2.11. Dinamica mediei pe grupă Nota 8
36,36%
Nota 7
27,27% Nota 6
14,63%Nota 9
12,63%Nota 5
9,09%Evaluarea tradițională
Nota 9
36,36
%
Nota 8
22,72
%Nota
10
18,36
%Nota 7
18%Nota 6
4,54%Evaluarea modernă
7,188,45
Evaluarea Tradițională Evaluarea NetradiționalăMedia generală 7,81
a. b.

33
Portofoliul ca metodă modernă de evaluare a fost aplicată în cadrul Colegiului Politehnic din
Bălți, la disciplina Tehnol ogia Materialelor . În urma apli cării s -a observat că întreaga grupă E 125
a participat activ la realizarea portofoliului , ținîndu -se cont de toate cerințe le elaborării unui
portofoliu. S -au respectat toate elementele structurale ale portofoliului: Referatul cu tema Sticla și
produsele din sticlă , lucrarea de laborator: Studierea surselor de energie p entru sudarea cu arc
electric , proiectul de grup : Tehnologia materiale lor ca știință tehnică . Ceea ce a fost important a
fost ca elevii să formeze o concluzie în baza celor realizate în relație cu disciplina studiată în
semestrul IV. Pentru elevi realizare a unui portofoliu este o acțiune cu care ei sînt familiarizați încă
din ciclul gimnazial și care este frecvent aplicat și în cadrul disciplinelor lice ale cum ar fi: limba și
literatura română, istoria, limba străină, e tc. De aceea , elevii grupei E 125 în număr de 22 elevi nu
au întîlnit dificultăți la realizarea portofoliului.
În cadrul mai multor lecți i am încercat să îmbin metodele tradiționale de evaluare cu cele
moderne. Am observat că doar această cale este cea mai eficientă de realizat în procesul de predare –
învățare -evaluare. Acest lucru ne dove dește și diagramele realizate în baza rezultatelor el evilor
obținute în urma aplicării (fig. 2.10) .
Dacă este să analizăm media elevilor pe grupă în urma aplicării unor metode tradiționale (de
exemplu probe le scrise) observăm că ea este de 7,18. Dacă este să convertim ac eastă medie în
procente obținem (tabelul 2.3. )
Tabelul 2.3.
Reprezentarea rezultatelor evaluării tradiționale (probă scrisă)
Nota Procente % Numărul de
elevi
10 0% 0 elevi
9 12,63% 3 elevi
8 36,36% 5 elevi
7 27,27% 6 elevi
6 14,63% 3 elevi
5 0% 0 elevi

Din aceste rezultate deducem faptul că la proba scrisă nici un elev nu a obținut not a 10. Acest
fapt poate fi influ ențat de anumiți factori: elevii nu s -au pregătit suficient pentru proba scrisă, au
avut emoții și au fost stresați, memorizarea mecanică a noțiunilor și a conținutului , etc.
Însă, analizînd rezultatele aplicării metodelor moderne de eva luare observăm o medie de 8,45 o
medie cu mult mai mare decît media prezentată mai sus (fig 2.11) . Acest lucru este demonstrat în
primul rînd de faptul că elevii realizează ace st portofoliu într -o anumită perioadă de timp fără a avea

34
emoții negative ca în cazul probelor scrise . Un alt element de finitoriu este faptul ca elevul
realizează produsul cu interes, dezvoltîndu -și abilitățile de a învăța să înveț e. Aceast ă metodă
aplicată cu grupa E125 (22 elevii) a dat următoarele rezultate: (tabelul 2.4.)
Tabelul 2.4.
Reprezentarea rezultatelor evaluării moderne (portofoliul)
Nota Procente % Numărul de
elevi
10 18,36% 4 elevi
9 36,36% 8 elevi
8 22,72% 5 elevi
7 18% 4 elevi
6 4,54% 1 elevi
5 0% 0 elevi

Analizînd ambele medii observăm că media obținută de la apli carea metodelor moderne a
influ ențat considerabil media generală a elevilor pe grupă care este 7,81.
Evaluarea unui portofoliu nu este o activitate ușoară pentru profesorul de discipline tehnice. În
primul rînd, este nece sar să se stabilească minimumul și maximumul obligatoriu al elementelor
incluse pentru evaluare. O altă probl emă este acordarea punctajului pentru diferite componente ale
portofoliului care valorează mai mult sau mai puțin.
 Portofoliul de nota 10 și 9: acest portofoliu se caracterizează prin multilateri tate în
reflectarea subie ctelor și activităților propuse. Conținutul unui asemenea portofoliu
demonstrează eforturile considerabile depuse și un evident progres al elevului privin d
dezvoltarea gîndirii critice, capacitatea de a găsi soluții, abilitatea de aplicare și comunicare
persuasivă. La fel , se va insista pe n ivelul înalt de autoevaluare și atitudine creativă față de
produsul final. Conținutul și aspectul portofoliului de nota 10 și 9 este original și prezentat
într-o formă deosebită, dîndu -se dovadă de un înalt grad de creativitate.
 Portofoliul pe nota 8 și 7 : acest portofoliu constituie dovada unor cunoștințe și capacități
solide. Dacă este să -l comparăm cu portofoliu de nota 10 și 9 în acest portofoliu pot lipsi
unele elemente care nu sînt obligatorii, sau sînt prezente însă realizate insuficient. Lipsește,
de multe ori, originalitatea produsului final. Nivelul de creativitate al elevului este mai
scăzut.
 Portofoliul de nota 6 și 5: în acest portofoliu lipsesc unele subiecte, sau sunt insuficient
tratate . Lipsesc de multe ori concluziile sau referințele bibliografice. Argumentarea nu este

35
prezentă ceea ce demonstrează nivelul scăzut al gîndirii creative, al capacităților aplicative și
al abilităților de str ucturare a unor lucrări în scris.
Scopul major pe care l -am urmărit în aplicarea acestei metode moderne de evaluare este de a
deplasa accentul de la ce nu știe și nu poate face elevul spre ce știe și poate elevul să facă la
disciplina Tehnologia Materialelor. La fel , s-a insi stat pe motivarea elevului pentru aprecierea
propriilor rezultate și prezentarea experiențelor dobîndite. As tfel, își va urmări îm preună cu
profesorul de discipline tehnice propriul progres de instruire.
În urma cercetării realizate observă m că această metodă are o influ ență asupra elevilor,
profesorului și părinților. Prin intermediul portofoliului elevii își planifică învățarea, își pun în
evidență preocupările pentru disciplina tehnică studiată. Pentru profesor , portofoliul îl determină să
înțeleagă mai bine necesitățile elevului și în funcție de acest fapt îi oferă indici în vederea planificări
eficiente a procesului de predare -învățare -evaluare . Părinții obțin o imagine amplă a demersului
didactic cît și a relației de cooperare a elev ului cu profesorul de discipline de specialita te.

36
2.2.2. Rezultatele aplicării Proiectul ui
Instituția de învățămînt : Colegiul Politehnic din Bălți
Grupa: T 115
Total elevi : 28
Disciplina: Studiul Materialelor
Unitatea de conținut: Materiale organice fibroase

Fig. 2.12. Rezultatele evaluării tradiționale (a) și moderne (b)

Fig. 2.13. Dinamica mediei pe grupă
Nota 5
3,69 %
Nota 10
3,70 %
Nota 6
14,28
%
Nota 9
21,42%Nota 7
25 %Nota 8
35,71
%Evaluarea tradițională
Nota 7
7,14 %
Nota 10
21,42
% Nota 9
35,71%Nota 8
39,28%Evaluarea modernă
7,608,64
Evaluarea Tradițională Evaluarea Netradiționalăb. a.
Media generală 8,12

37
În cadrul diciplinei Studiul Materialelor am aplicat metoda proiectul , ca tehnică de evaluare.
S-a observat că această me todă este foarte eficientă în evaluarea cunoștințelor elevilor. Prin
intermediul proiectului sau evaluat compete nțele elevilor, aptitudinile lor practice și digitale.
În cazul discipline lor tehnice, proiectul este binevenit oricînd deoarece elevul este pus în
situația de a căuta singur informația, de a o cerceta și , nu în ultimul rînd , acest fapt îl ghidează spre
a învăța să învețe . De exemplu , grupa T 115 a avut de realizat un proiect la disciplina Studiul
Materialelor cu următoarea tematică: Materiale organice fibroase . Elevii timp de o lună au realizat
acest proiect respectînd toate cerințele înaintate. Scopul profesorului de discipline tehnice era de a
cerceta rezultatele finale pe care le vor obține elevii în urma aplicării tehnicilor modern e de
evaluare și a celor t radiționale.
În urma experimentului realizat cu grupa T 115 am obținut următoarele rezultate: (tabelul
2.5.)
Tabelul 2.5.
Reprezentarea rezultatelor evaluării tradiționale (probă scrisă)
Nota Procente % Numărul de
elevi
10 3,70% 1 elevi
9 21,42% 5 elevi
8 35,71% 10 elevi
7 25% 7 elevi
6 14,28% 4 elevi
5 3,69% 1 elevi
Realizînd media pe întreaga grupă T 115 am obț inut media de 7,60 (fig. 2.13) . S-a observa t
că evaluarea tradițională își are neajunsu rile ei. Elevii cu nivel inte lectual mai slab au primit note de
5 deoarece nu au rezolvat tot testul în baza temei studiate, acumulînd jumătate din punctajul maxim
preconizat. Nu putem spune că acest tip de evaluare nu este eficentă deoarece se face în raport cu
nivelul de pregătire i ntelectuală a elevilor, particularităților lor de vîrstă și individuale.
În unele cazuri evaluarea tradițională oferă o situație la învățătură reală, uneori poate apărea și
subiectivitatea mărită a profesorului.
Aplicînd l a această unitate de conținut meto da Proiect ul am observa t că rezultatele finale ale
elevilor au crescut. Acest lucru se datorează faptului că elevii au realizat produsul cu un interes
sporit, timp de o lună. În această perioadă de timp elevul are posib ilitatea de a cerceta deta liat tema,
de a consulta diferite s urse bibliografice, de a realiza experimente, lucrări practice etc. După ce au
realizat proiectele conform cerințelor înaintate elevii grupei T 115 au obținut următoarele rezultate:
(tabelul 2.6.

38
Tabelul 2.6.
Reprezentarea rezultate lor evaluării modern (proiectul)
Nota Procente % Numărul de
elevi
10 21,42% 5 elevi
9 35,71% 10 elevi
8 38,28% 11 elevi
7 7,14% 2 elevi
6 0% 0 elevi
5 0% 0 elevi
Rezultatel e prezentate ne comunică că în grupa T 115 nu este nici o notă de 5 și 6 (fig. 2.12.) .
Acest lucru este influ ențat de faptul că și cel mai slab elev din grupă a realizat proiectul de nota 7
datorită acestei tehnici modern e de evaluare. Calculînd media pe grupă am obținut 8,64. A ceastă
medie a elevilor a influ ențat media genera l de (8,12).
Utilizarea acestei metode de evaluare permit elevilor să -și dezvolte abilitățile de a lucra
independent, de a se organiza, de a -și gestiona efic ient timpul de lucru stabilit (30zile).
Sarcina profesorului de discipli ne tehnice este de a stabil i corect criteriile de evaluare pentru ca
acest act să fie cît mai aproa pe de obi ectivitate. Mai jos se propune o grilă de evaluare a proiectului
în baza anumitor criterii de evaluare (tabelul 2.7.) .
Tabelul 2.7.
Grilă de evaluare a proiectului

Criteriul Numărul
de puncte Punctajul
dat de elev Punctajul
dat de
profesor
Evaluarea conținutului lucrării 60
Titlu lucrării este formulat clar și concis 1
Structura și stilu lucrării 10
2.1 structura (introducerea, cuprins, concluzii,
bibliografie) 3
2.2 stilul (redactarea, logica derulării; expresivitatea
ilustraț iilor grafice) 7
Conținutul theoretic 13
3.1 reflectarea conceptelor, teoriilor, noțiunilor,
folosirea corectă a acestora 7
3.2 utilizarea bibliografiei (este legată strict de
subiect, grad de prelucrare, actualitatea surselor folosite
etc.) 6
Cercetarea aplicativă 36

39
4.1 complexitatea cercetării 7
4.2 alegerea metodelor, tehnicilor și instrumentelor
folosite , coretitudinea și oportunitatea acestora 9
4.3 profunizarea analizei și pertineța concluziilor 10
4.4 originalitatea demersului de cercetare 5
4.5 creativitatea, inovarea 5
Evaluarea susținerii 40
Siguranța și persuasiunea expunerii 20
5.1 stăpî nirea temei 7
5.2 concluzia și logica expunerii 7
5.3 folosirea materialelor expoz itive și expresivitatea
acestora 16
Claritatea și siguranța răspunsurilor la întrebări 10
Participarea la dezbateri pe baza proiectelor prezentate
de celalți colegi 10
Total 100
Acest tabel reprezintă o fișă eficientă de autoevaluare realizată de elev și de evaluare care
este realizată de profesorul de discipline tehnice. Pot fi realizate două tabele: unul pentru elev ca
acesta să se autoevalueze și unul pe ntru pro fesor, sau unul comun. După comple tarea lor , rezultatele
vor fi confruntate pentru a obține date cît mai veridice.
Elevul va primi note în dependent ă de punctajul total acumulat, punctajul maxim fiind de
100 puncte.
Barem de notare a proiectelor:
Nota
10 Nota
9 Nota
8 Nota
7 Nota
6 Nota
5 Nota
4 Nota
3 Nota
2 Nota
1
94-100 91-89 88-73 71-67 66-58 57-45 44-30 29-21 20-11 10-4

40
2.2.3. Rezultatele aplicării Referatul ui
Instituția de învățămînt : Colegiul Politehnic din Bălți
Grupa: MS 214
Total elevi : 30
Disciplina: Studiul Materialelor
Unitatea de conținut: Organizația Internațională de Standardizare (ISO)

Fig. 2.14. Rezultatele evaluării tradiționale (a) și evaluării moderne (b)

Fig. 2.15. Dinamica mediei pe grupă Nota 8
33,46%
Nota 5
26,66%
Nota 9
16,66%Nota 7
13,33%Nota 6
6,66%Nota 10
3.33%Evaluarea tradi țională
Nota 8
53,33%
Nota 9
20%
Nota 7
16,66%Nota 10
10%Evaluarea modernă
7,508,23
Evaluarea Tradițională Evaluarea Netradiționalăb. a.
Media generală 7,86

41
Metoda Referatul ca metodă modernă de evaluare a fost implementată în cadrul Colegiului
Politehnic din Bățli într -o grupă a anului II de studii la specialitatea Metrologie standardizare și
Certificare a Producței (MS214). S -a constatat în urma aplicării că referatul este binevenit la
disciplina Bazele Standardizării . Este o tehnică de lucru care îl determină pe elev să lucreze
individual , cercetînd noțiunile studiate în cadrul ac estei discipline. La început, îm preună cu elevii s –
a stabilit teme referatului: Organizația Internațională de Standardizare (ISO) . S-a observat că elevii
sînt interesați de acest subiect pe care îl pot aplica atunci cînd cerceteză standardele anumitor
produse. Pentru elevi realizarea refera tului a fost o activitate atractivă , cunoscută de elevi încă din
ciclul gimnazial. Practica didactică demonstrează că acest instrument de evaluare poate fi utilizat la
toate d isciplinele: la cele lice ale, socio -umane, de specialitate, de cultură generală e tc.
În continuare ne propunem să analizăm cele două tipuri de evaluare (tradițională și
modernă ) aplicate la aceeași disciplină și ace eași unitate de conținut. Testele tradiționale au fost mai
puțin atractive pentru elevi. Reacția elevilor la aceste instr umente de evaluare a fost una așteptată
cei mai pasivi au răspuns în măsura pos ibilităților la itemii propuși, unii elevi au fost stres ați încît
nu au răspuns la itemii cu un grad de complexi tate mediu ș.a. În urma aplicării tehnicii de evaluare
tradiționa lă elevii au obținut următoarele rezultate: (tabelul 2.8. )
Tabelul 2.8.
Reprezentarea rezultatelor evaluării tradiționale (test)
Nota Procente % Numărul de
elevi
10 3,33% 1 elevi
9 16,66 % 5 elevi
8 33,64 % 10 elevi
7 13,33 % 8 elevi
6 6,66% 2 elevi
5 26,66 % 4 elevi
Media grupei MS 214 specialitatea Metrologie standardizare și Certificare Producței a fost 7, 50
(fig. 2.15.).
Aplicînd metoda referatul elevii au obținut următoarele rezultate: (tabelul 2.9. )
Tabelul 2.9.
Reprezentarea rezultatelor evaluării moderne (referatul)
Nota Procente % Numărul de
elevi
10 10% 3 elevi
9 20% 6 elevi

42
8 53,33% 16 elevi
7 16,66% 5 elevi
6 0% 0 elevi
5 0% 0 elevi
Media pe grupă în urma evaluării referatelor este de 8,23. I ar media generală în urma aplică rii
celor două tehnici de evaluare este de 7,86.
Trebuie să acc eptăm faptul că cea mai eficientă cale de parcurs pentru a realiza un cadru
evaluativ corect este îm binarea celor două tipuri de evaluare. Î n cadrul orelor este incorect să
utilizăm doar tehnici d e evaluare tradițională , deoarece scopul nostru nu este de a forma un elev
,,robot” care știe doar să reproducă teoretic noțiunile. Pentru profesori , elevul este o ființă vie care
are interese, curiozități, emoții, atitudini etc. în acest caz prin intermediul tehnicilor de evaluare
modern ă elevul își dezvoltă creativitatea, flexibilitatea gîndirii, inteligența, spiritu l critic etc.
Ceea ce este important la aplica rea refer atului este că elevul își evalue ază propriul produs
înainte de a o face profesorul de discipline tehnice. Pentru a se face o cor donanță între ceea ce
autoevalue ază elevul și c eea ce va evalua profesorul. Pentru metoda referat se va propune
următoa rele tabele de evaluare (tabelele 2.10., 2.11.,) :
Tabelul 2.10.
Tabelul de autoevaluare pentru elev
Titlul referatului: ___________________ ____________ _
Numele studentului: _____________________ Grupa ______________
Criteriul bun punctaj Slab Observați i
1. Tema Tema pertinentă
pentru domeniu
1 0,50 0,25 0
Temă fără
relevanță pentru
domeniu
2. Prezentarea Subiect acoperit
în profunzime
1 0,50 0,25 0
Tratare
superficială a
subiectului
3. Structură Prezentarea
organizată logic
prin introducerea,
tratarea
structurată și
concluzie

1 0,50 0,25 0
Introducerea,
tratare și concluzii
deficitare, lipsa
unei structuri
coerente
4. Concepte Utilizarea
coerent -analitică a
conceptelor

1 0,50 0,25 0
Cunoașterea
deficitară și
utilizarea
nepotrivită a
conceptelor

5. Argumentare Susținerea cu
argumente
echilibrate a
principalelor idei

1 0,50 0,25 0
Afirmații
neîntemeiate,
argumente inutile
sau pă rtinitoarea,
erori logice
6. Problematizare Lipsa unei

43
Indentificarea și
analiza
principalelor
probleme ale
temei
1 0,50 0,25 0
problimatizări,
rătarea
problemilor
principale
7. Originalitate Lucrare originală
și creativă
1 0,50 0,25 0
Lucrare lipsită de
originalitate și
creativitate
8. Bibliografie Surse adecvate și
citare corectă

1 0,50 0,25 0
Surse
necorespunzătoar
e, cită ri incorecte,
bibliografie
săracă sau
excesivă
9. Stil Stil fluent concis
și adecvat
1 0,50 0,25 0
Fraze lungi și
repetit ive, greu de
urmărit, limbaj
inadecvat

10. Redactare Fără gre șeli de
gramatică,
ortografie sau
tehnoredactare

1 0,50 0,25 0
Numeroase
greșeli
gramaticale și
ortografice, ținută
neîngrijită,
nerespectarea
normelor de
tehnoredactare
Total 10 puncte = nota 10
Eu am acumulat ____
puncte
Punctaj:
1 Foarte bun
0,5 Acceptabil
0.25 Slab
0 Inacce ptabil
Tabelul 2.11.
Tabelul de evaluare pentru profesor
Titlul referatului: ____________________ Numele studentului: _____________________
Criteriul Bun Punctaj Slab Observați i
1. Tema Tema pertinentă
pentru domeniu
1 0,50 0,25 0
Temă fără
relevanță pentru
domeniu
2. Prezentarea Subiect acoperit în
profunzime
1 0,50 0,25 0
Tratare
superficială a
subiectului
3. Structură Prezentarea
organizată logic
prin introducerea,
tratarea structurată
și concluzie

1 0,50 0,25 0
Introducerea,
tratare și concluzii
deficitare, lipsa
unei structuri
coerente
4. Concepte Utilizarea coerent –
analitică a
Cunoașterea
deficitară și

44
conceptelor 1 0,50 0,25 0
utilizarea
nepotrivită a
conceptelor

5. Argumentare Susținerea cu
argumente
echilibrate a
principalelor idei

1 0,50 0,25 0
Afirmații
neîntemeiate,
argumente inutile
sau părtinitoarea,
erori logice
6. Problematizare
Indentificarea și
analiza
principalelor
probleme ale temei

1 0,50 0,25 0
Lipsa unei
problimatizări,
rătarea
problemilor
principale
7. Originalitate Lucrare originală și
creativă
1 0,50 0,25 0
Lucrare lipsită de
originalitate și
creativitate
8. Bibliografie
Surse adecvate și
citare corectă

1 0,50 0,25 0
Surse
necorespunzătoar
e, citiri incorecte,
bibliografie
săracă sau
excesivă
9. Stil
Stil fluent concis și
adecvat
1 0,50 0,25 0
Fraze lungi și
repetitve, greu de
urmărit, limbaj
inadecvat

10. Redactare
Fără grișeli de
gramatică,
ortografie sau
tehnoredactare

1 0,50 0,25 0
Numeroase
greșeli
gramaticale și
ortografice, ținută
neîngrijită,
nerespectarea
normelor de
tehnoredactare
Total 10 puncte = nota 10
Punctajul acumulat Elevul ___________
a acumulat ________
puncte
Punctaj:
1 Foarte bun
0,5 Acceptabil
0.25 Slab
0 Inacce ptabil
Un asemenea tabel este binevenit la or ice unitate de conținut în care aplicăm referatul ca
tehnică de evaluare interactivă pentru elevi. Elevii au posibilitatea, în acest caz , să se familiarizeze
cu criteriile de evaluare care pot fi luate în considerație d e către pro fesorul de discipline tehnice. În
tabel observăm că numărul total de puncte este 10 și este echivalent cu nota 10. Elevii care au
primit nota 10 au respectat toate criteriile: structura corectă , orginalitatea produsului , selectarea
adecvată a surselor bi bliografice, respectarea cerințe lor de redactare, argumentarea convingătoare,
etc.

45
2.2.4. Rezultatele aplicării Investigaț iei
Instituția de învățămînt : Colegiul Politehnic din Bălți
Grupa: T 113
Total elevi : 18
Disciplina: Studiul Materialelor
Unitatea de conținut: Influența deformării plastice asupra proprietăților materialelor nemetalice

Fig. 2.16. Rezultatele evaluării tradiționale (a) și evaluării moderne (b)

Fig. 2.17. Dinamica mediei pe grupă Nota 8
38,88%
Nota 9
22,22% Nota 7
17,66%Nota 6
15,66%Nota 5
5,55%Evaluarea tradițională
Nota 9
38,88%
Nota
33,33%Nota 7
16,66%Nota 10
11,11%Nota 6
4,54%Evaluarea modern ă
7,558,44
Evaluarea Tradițională Evaluarea Netradiționalăb. a.
Media generală 7,99

46
Investigația ca metodă modernă de evaluare a fost aplicată la disciplina Studiul Materialelor
în grupa T 113, s pecialitatea Tehnologia Constructoare de Mașini .
În urma aplicării s -a observat că este o metodă eficientă de a învăța, deoarece elevul n u mai es te un
simplu receptor de informații ci el singur este cercetătorul informaț iei de specialitate.
Elevii grupei T 113 (18 elevi) au avut de pregătit pentru acasă următoarea sarcină de lucru:
în limita de 1 -2 pagini A4 de re alizat o cercetare în baza subiect ului Influ ența deformării plastice
asupra proprietăților materialelor nemetalice . Pentru realizarea sarcinii elevii au consultat din timp
referințe le bibliografice de specialitate.
Prin intermediul acestei metode de evaluare s -au urmărit atingerea următoarelor ob iective:
 Dezvoltarea capacităților de cercetare și descoperire;
 Abilitatea de exprimare a unei opinii sau a unei judecăți de valoare asupra elementelor
investigate în baza subiectului Influ ența deformării plastice asupra proprietăților
mate rialelor nemetalice ;
 Restructurarea siste mului noț ional propriu prin înțelegerea informaț iei cercetate și obținute;
 Exersarea tehnicilor de muncă intelectua lă prin metode de învățare prin descoperire;
 Cultivarea interesului elevilor pentru cercetarea propriu -zisă.
Investigațiile realizate de către elevi au fost notate în dependență de următoarele elemente (fig
2.18.) .

Fig. 2.18. Schema de notare a investigației

În urma evaluării tuturor cercetărilor realizate de elevi aceștia a u obți nut următoarele rezultate
(tabelul 2.12. ):
Schema de notare a investigației 1.strategia de
rezolvare 2.aplicarea
cunoștințelor,
principiilor 3. acuratețea
înregistrării și
prelucrării
datelor 4. claritatea
argumentării
și forma
prezentării
5. inventarierea
produselor
realizate 6. atitudinea
elevilor în fața
cerințelor 7. dezvoltarea
deprinderilor
de lucru

47
Tabelul 2.12.
Reprezentarea rezultatelor evaluării moderne (investigația)
Nota Procente % Numărul de
elevi
10 11,11% 2 elevi
9 34,36% 7 elevi
8 33,33% 6 elevi
7 16,66% 3 elevi
6 4,54% 1 elevi
5 0% 0 elevi
Media pe grupă fiind de 8,44
La fel , la această unitate de conținut s -a implementat și o probă orală ca instrument de
evaluare tradițională.
Proba orală a dat următoarele rezultate (tabelul 2.13. ):
Tabelul 2.13.
Reprezentarea rezultatelor evaluării tradiționale (probe orale)
Nota Procente % Numărul de
elevi
10 0% 0 elevi
9 22,22% 4 elevi
8 38,88% 7 elevi
7 17,66% 3 elevi
6 15,66% 3 elevi
5 0% 0 elevi

Media pe grupă după realizarea probei orale este de 7,55 (fig. 2.17)
Comparînd cele două tipuri de evaluare implementate o bservăm că la realizarea investigației
elevii au obținut note mai bune. Acest lucru este condiționat de faptul că pen tru elevi a face o
cercetare este o activitate interesantă. Elevul independent realiz ează cercetarea fără a fi influ ențat de
alți colegi sau de profesor ul de discipline tehnice. Datorit ă realizării acestei investigaț ii media
generală pe grupă a crescut aju ngînd la 7,99. În timpul realizării cercetării elevii au întîlnit greutăți
la structurarea conținutul ui și la valorificarea referințe lor bibliografice de specialitate cu ar fi:
Bazele Standardizării , Robotica , Tehnologia Materialelor ș.a.

48
2.2.5. Rezultatele aplicării metodei R.A.I
Instituția de învățămînt : Colegiul Politehnic din Bălți
Grupa: E 214
Total elevi : 30
Disciplina: Robotica
Unitatea de conținut: Istoria și apariția roboților

Fig. 2.19. Reprezentarea evaluării tradiționale (a) și evaluării moderne (b)

Fig. 2.20. Dinamica mediei pe grupă Nota 9
26,66%
Nota 8
23,33%
Nota 7
20%Nota 6
14,33%Nota 5
12,33%Nota 10
3,33%Evaluarea tradițională
Nota 9
40%
Nota 10
24,33%Nota 8
22,33%Nota 7
13,33
%Evaluarea modernă
7,468,73
Evaluarea Tradițională Evaluarea Netradiționalăb. a.
Media generală 7,94

49
Această metodă de evaluare a fost aplicată la disciplina Robotica în cadrul Colegiului
Politehnic din Bălți. În cadrul orei elevii au participat la realizarea metodei date și au fost evaluați în
funcție de participarea lor. Elevii au răspuns la întrebările oferite de colegi i lor și au propus alte
întrebări colegilor lor. Metoda R.A. .I are un caracter ludic și din acest considerent elevii din start nu
au observat că sunt evaluați. În acest sens , s-a evaluat nivelul de înțelegere a subiectului lecței
Istoria și apariția roboților și competentțele de comunicare ale elevilor etc.
Cunoaștem că în învățămîntul mediu de specialitate se pune accentu l mai mult pe lucrul
independent al elevului. Elevul lucrează individual cercetează un an umit subiect legat de
discipline le de specialitate studiate. Însă nu întodeauna este ceea mai bună cale, deoar ece elevul
trebuie să relaționeze cu celalți colegi i, să-și dezvolte spiritu l de echipă, competențele relaționale
ș.a. de aceea, profesorul de discipline tehnice utilizează și alte metode interactive de predare –
învățare -evaluare. Una dintre acestea este și metoda R.A.I.
Metoda R.A.I . a fost aplicată la Reflecție în scopul de a evalua nivelul de înțelegere a
subiectului stud iat în timpul orei. S -a observat că elevii participă activ , însă întîlnesc greutăți la
utilizarea termin ologiei , deoarece pentru ei disciplina Robotica este o disciplină nouă și încă nu sînt
familiarizați pe deplin. Elevii mai pasivi, din cauza emoțiilor, răspundeau mai greu, dar răspundeau
și formulau întrebările corespunzătoare.
În final s -au obținut următoar ele rezultate (tabelul 2.14. ):
Tabelul 2.14.
Reprezentarea rezultatelor evaluării modern (metoda R.A.I.)
Nota Procente % Numărul de
elevi
10 24,33% 7 elevi
9 40% 12 elevi
8 22,33% 7 elevi
7 13,33% 4 elevi
6 0% 0 elevi
5 0% 0 elevi
Calculînd nota medie pe grupă am obținut 8,73 (fig. 2.20) .
În urma aplicării acestei metode s -a constatat că nu este atît de ușor aplicabilă. Nu o putem
aplica la toate lecțiile deoarece necesită mult timp. Tot odată, se practică mai mult o evaluare
subiectivă și mai puțin ob iectivă, dar este eficientă și în funcție de acestea. S -a observat că în unele
cazuri mingea este aruncată doar de unii și aceeași elevi, dar pentru a ghida activitatea s -a atenționat
din start că mingea să fie aruncată la toți elevii, pentr u ca fiecare să aibă posibilitatea de a răspunde
și a formula o întrebare.

50
La fel, la această unitate de conținut a fost aplicată și o tehnică de evaluare tradițională
(testul -fuger) în variantă scrisă. Elevii au întîlnit dificultăți la itemii cu mai multe varia nte de
răspuns deoarece nu cunoșteau sufic ient noțiunile și nu erau siguri de alegerea unei0 variante
corecte. După evaluarea testului -fulger elevii au obținut următoarele rezultate (tabelul 2.15. ):
Tabelul 2.15.
Reprezentarea rezultatelor evaluării tradiț ionale (test -fulger)
Nota Procente % Numărul de
elevi
10 3,33% 1 elevi
9 26,66% 8 elevi
8 23,33% 7 elevi
7 20% 6 elevi
6 14,33 % 4 elevi
5 12,33 % 4 elevi
Media fiind de 7,46 (fig. 2.20)
Comparînd cele două medii observăm că cea de -a doua medie este mai mică. În cazul în
care, la ore, vom folosi doar tehnici de evaluare netradiționale nota medie a elevilor va fi mai mică.
De aceea , cel mai eficient este combinarea lor în vedera îm bunătățirii calității procesului evaluativ.

51
2.2.6. Rezultatele aplicării hărților conceptua le
Instituția de învățămînt : Colegiul Politehnic din Bălți
Grupa: MS 115
Total elevi : 26
Disciplina: Studiul Materialelor
Unitatea de conținut: Fontele

Fig. 2.21. Rezultatele evaluării tradiționale (a) și evaluării moderne (b)

Fig. 2.22. Dinamica mediei pe grupă Nota 7
42,30%
Nota 8
26,92%
Nota 6
15,38%Nota 9
8,69%Nota 5
6,69%Evaluarea tradițională
Nota 8
30,76%
Nota 7
19,23%Nota 10
11,53%Nota 9
38,46%Evaluarea modernă
7.118,42
Evaluarea Tradițională Evaluarea Netradiționalăa. b.
Media generală 7,76

52
Harta conceptuală ca metodă modern ă de evaluare a fost aplicată la unitatea de conținut
Fontele , la disciplina Studiul Materialelor. Această actvitate nu a fost nouă pentru elevi deoarece
majoritatea elevilor au realizat h ărți conceptuale în gimnaziul în care și -au făcut studi ile anterior.
Grupa M S 115 este formată din 26 de elevi cu diferite grade de pregătire intelectuală. Fiind în anul
întîi de studii în Colegiul Politehnic din Bălți din start întîlneau dificultăți în structurarea și
memorizarea noțiunilor di n domeniul tehnicii. În semestr ul II s -a observat un progres intelectual al
tuturor elevilor.
Aplicînd această metodă ne -am convins de faptul că elevul reține 90% din ceea ce face cu
interes. Anume realizarea acestor hărți conceptuale se face cu interes. Odată ce elevul a structurat
într-o schemă noțiunile, cu siguranță că aceastea vor fi reținute pe mult timp. Ș i mai mult, desi gnul
hărților, aranjarea structurală , ierarhizare a atrage privirea elevului. Și încă mai cunoaștem că la
vîrsta de 15 -17 ani memoria vizuală a elevilor este bine dezvoltată.
La disciplina Studiul Materialelor am realizat un experiment în vedera aplicării rezultatele
elevilor aplicînd cele două tipuri de evaluare: tradițională și modernă. Am aplicat mai întî i proba
orală de evaluar e ca metodă tradițională și s -au obținut următoarele rezultate (tabelul 2.16. ):
Grupa MS 115 =26 elevi = 100%
Tabelul 2.16.
Reprezentarea rezultatelor evaluării tradiționale (probă orală)
Nota Procente % Numărul de
elevi
10 0% 0 elevi
9 8,69% 2 elevi
8 26,92% 7 elevi
7 42,30% 11 elevi
6 15,38% 4 elevi
5 6,69% 2 elevi
Rezultatele obținute ale elevilor dovedesc că nu sînt atît de bune deoarece în cazul probelor
orale nu există criterii stricte de evaluare, apare sub iectivitatea, elevii pasivi și cei cu un
temperament melancolic nu se implică deoare ce sînt nesiguri în propriile cunoștințe. Acești factori
influențiază rezultatele elev ilor și , astfel, pot apărea și note ins uficinte fie din motiv că tema nu a
fost înțeleas ă, fie că elevii au frică de a se implica în discuții.
Analizînd toate rezultatele elevilor am obținut o medie de 7,11 pe grupă (fig. 2.22.) .
Aplicînd harta conceptuală ca metodă modernă de evaluare descoperim alte rezultate ale elevilor,
deosebite de rezultatele obținute la probele practice ( tabelul 2.17. ).

53
Tabelul 2.17.
Reprezentarea rezultatelor evaluării moderne (harta conceptuală)
Nota Procente % Numărul de
elevi
10 11,53% 3 elevi
9 38,46% 10 elevi
8 30,76% 8 elevi
7 19,23% 7 elevi
6 0% 0 elevi
5 0% 0 elevi
Din rezultatele obținute vedem că nu este nici un elev cu un rezultat negativ (fig. 2.21) . Acest
lucru este demonstrat de faptul că chiar și elevul cu capacități intelectuale scăzute poate realiza o
hartă conceptual ă în baza unei informații științ ifice. Media pe grupă fiind de 8,42. As tfel, am
obținut următ oarele rezultate generale de la probele orale (7,11) + media de la hărțile conceptuale
(8,48) și am obținut o medie generală pe grupă de 7,76. În aceste date este evidențiat cum
rezultatele metodelor moderne influ ențiază considerabil creșterea med iei generale pe grupă.
Este important de remarcat care au fost aspectele evaluate în cadrul hărților conceptuale:
1. Indentificarea corespunzătoare a ideilor, conceptelor relaționante cu unitatea de conținut:
Fontele ;
2. Organizarea noțiunilor, ideilor identificate;
3. Aranjarea grafică în pagină (eviden țierea ierarhizării, legătura între concepte, așezarea în
pagină a conceptului de bază;
4. Evidențierea corectă a legăturilor (prin linii sau săgeți);
5. Designul hărții conceptuale (culori, grafică, claritate, core ctitudine ).
În continuare se propune un șir de criterii d e evaluare de care profesorii vor ține cont în
aprecierea acestui tip de evaluare modernă (tabelul 2.18) .
Tabelul 2.18.
Criterii de evaluare a hărților conceptuale

Criteriul Harta conceptuală
Nota 5 -6 Nota7 -8 Nota 9 -10

Gradul de
investigare a
temei investigarea parțială a
conținuturilor,fără
evidențierea
noțiunilor conexe acoperirea a
cunoștințelor și
evidențierea extensiilor
cu privire la cîteva
cuvinte cheie cunoașterea
detaliată a
cuținuturilor și
evidențierea
detaliată noțiunilor
conexe

Prezentarea
sugestivă a tema este prezentată,
dar este greu de
separate de celelalte tema este prezentată
clar fiind însosită de
imagini adecvate tema este prezentată
sugestiv, clar, fiind
însă de cuvinte/idei

54
temei în harta
conceptuală informații cuvintelor cheie cheie sugerate
metaforic

Organizarea
grafică a
informației cîteva idei sunt
reprezentate corect,
majoritatea fiind
conexate conf uz idei organizate
gradual, de la simplu la
complex, prin
parcurgerea lor de la
centru spre exterior idei organizate
gradual, la simplu la
complex, iar
parcurgrea lor se
face radial/cascadă
în sens de sus în jos
Designul hărți
conceptuale număr redus de culori
utilizate pentru
conexiunile între
idei/noțiuni utilizarea adecvată a
culorilor și
conexiunilor pentru
conexiuni sugestive Utilizarea adecvată
a culorilor și
conexiunilor pentru
toate
ideile/noțiunile, este
un suport pentru
memorare

55
CONCLUZII

În urma cercetării efectuate în cadrul scrierii tezei de master pot face următoarele concluzii:
– am efectuat un studiu bibliografic cu privire la noțiunea de evaluare;
– am studiat particularitățile metodelor tradiționale de evaluare, am stabilit părțile lor forte și
slabe;
– am studiat și însușit metodele moderne de evaluare așa ca: portofoliul, proiectul, harta
conceptuală, referatul, inves tigația, metoda R.A.I.;
– am studiat metodologia aplicării acestor metode în practică;
– am aplicat metodele moderne menționate mai sus la însușirea unor discipline ca: Tehnologia
Materialelor , Bazele Standardizării , Robotica , Studiul Materialelor ;
– rezultatele experimentului pedagogic sînt ilustrate în Capitolul II, punctul 2.
În urma aplicării metode lor moderne de evaluare în practică am demonstra t influența acestor
metode moderne de evaluare asupra rezultatelor școlare. Este important de menționat că în primu l
rînd este necesar să alegem metoda ce urmează a fi aplicată ținînd cont de vîrsta elevilor . În
cercetarea pe care am realizat -o în Colegiul Politehnic din Bălți am aplicat majoritatea metodelor
moderne de evaluare în cadrul disciplinelor tehnice. Din pun ct de vedere practic am observat că
metodele moderne au o influență benefică asupra rezultatelor școlare ale elevilor. La fel, metodele
moderne de evaluare trebuie aplicate ț inînd cont de nivelul de pregătire teoretică și practică al
elevilor. Elevii au su cces la realizarea acestor metode datorită faptului că sînt interesați de ceea ce
fac și se bucură de rezultatele pe care le obțin.
Am observat că rezultatele evaluării moderne sînt mai bune și acestea, bineînțeles, fac ca și
media generală pe grupă să cre ască. Datorită acestor rezultate obținute, elevii sînt stimulați să
participe activ atît în cadrul orelor, cît și în cadrul activității lor independente.

56
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
1. BORANGIU, Th., HOSSU, A., Sisteme educaționale în robotică , București, Editura
Tehnică, 1991, 372 p.
2. BUJOREANU, Leandru -Gheorghe, BACIU , Constantin, Studiul materialelor. Teste și
aplicații , Iași, Editura Tehnică, Științifică și Didactică, 2003, 200 p.
3. CAZAC, Vitalie, Studiul și tehnologia materialelor. Îndruma r metodic la lucrări de
laborator , Chișinău, Editura Evrica, 2004, 116 p.
4. CERBUȘCA , Pavel, Evaluarea axată pe competențe , Învățătorul Modern, nr 5/9, 10/11 –
2010, 25 p.
5. CERGHIT, Ioan, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri,
strategii , București, Editura Aramis, 2003, 180 p.
6. COLAN, Horia, TUDORAN, Petre, AILINCĂI, Gheorghe, MARCU, Marcel,
DRUGESCU, Elena., Studiul metalelor , Chișinău, Editura Știința, 1993, 340 p.
7. COSOVAN, Olga, CARTALEANU, Tatiana, Evaluarea în cheia dezvoltă rii gîndirii critice.
Învățămînt universitar și preuniversitar , Chișinău, Pro Didactica, 2005, 72 p.
8. CUCOȘ, Constantin, Teoria și metodologia evaluării , Iași, Polirom, 2008, 271 p.
9. CUCOȘ , Constantin, Pedagogie , Ediția a II-a revăzută și adăugită, Iași, Editura Polirom,
2002 , 464 p.
10. CUCOȘ, Constantin, Pedagogia , Ediț ia a III -a, revăzută ș i adăugită, Iași, Editura Poliro m,
2014, 534 p.
11. HADÎRCĂ, M., Tendințe pe plan mondial în proiectarea și realizarea evaluării autentice ,
Univers Pedagogic, nr.3(7), 2005, 8 p.
12. MAYER, G., De ce și cum evaluăm? , Iași, Editura Polirom, 2000, 186 p.
13. MANOLESCU, M., Evaluarea școlară – un contract pedagogic , București, Editura
Universitară, 2002, 216 p.
14. MARDARE, Igor, Robototehnica. Inteligența artificială , Chișinău, Editura Tehnica -Info,
2006, 364 p.
15. NANU, Aurel, Tehnologia materialelor , Chișinău, Editura Știința, 1992, 550 p.
16. OPREA, Crenguța -Lăcrimioara, Pedagogie, Alternative metodologice interactive , București,
Editura Universitară, 2006, 380 p.
17. POPESCU, Nicolae, Studiul materialelor, Manual pentru clasa a IX -a, Cimișlia, Editura
TipCim, 1993, 114 p.
18. POTOLEA, D., NEACUȘ, I., MANOLESCU , M., Metodologia evaluării rea lizărilor
școlare ale elevilor. Ghid metodologic general , București, Editura ERC PRESS, 2011 , 198 p.
19. RADU , I.T., Evaluarea în procesul didactic , București, EDP, 2000 , 344 p.

57
20. RĂDULESCU , Maria, Studiul metalelor , Chișinău, Edit ura Știința, 1992, 332 p.
21. ROMANIUC, Diana, Creativitatea la ore , Didactica Pro, Nr.2 -3 (72 -73), anul 2012, 80 p.
22. STAN , Adrian, Metode și tehnici în asigurarea calității evaluării la matematică în
gimnaziul și liceu , Editura Rafet, 2009, 115 p.
23. STOICA , A., MUSTEAȚĂ, S., Evaluarea rezultatelor școlare.Ghid metodologic , Chișinău,
Editura L umina, 1997, 175 p.
24. STUPACENCO, Lidia, ZOLOTORIOV , Elena ș.a. , Manual de pedagogie , vol II , Bălți,
Presa universitară bălțeană, 2008, 171 p.
25. TEMPLS, Charles, STEEL, Jeannine ș.a., Aplicarea tehnicilor de dezvoltare a gîndirii
critice . Ghidul IV. Supliment al revistei Didactica Pro, nr.2(8), 2002, 94 p.