INTRODUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2 SAPITOLUL 1…. [616057]

CUPRINS

INTRODUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2

SAPITOLUL 1. NOȚIUNI T EORETICE PRIVIND TURISMUL BALNEAR ……………… 4
1.1. D EFINIȚI A TURISMULUI B ALNEAR ………………………….. ………………………….. … 4
1.2 EVOLUȚI A TURISMULUI B ALNEAR ………………………….. ………………………….. … 7
1.3. C ARACTERISTICIL E TURI SMULUI B ALNEAR FACTORII D E CURĂ
BALNEARĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 11
1.4. IMPORT ANȚA TURISMULUI B ALNEAR ………………………….. …………………….. 15

SAPITOLUL 2. TURISMUL BALNEAR PE PLAN N AȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
2.1. SITU AȚIA TURISMULUI B ALNEAR ÎN ROMÂNI A ………………………….. ……… 18
2.2. S APACITATEA DE CAZARE ÎN ROMÂNI A (2009 -2018) ………………………….. . 25
2.3. SITU AȚIA TURISMULUI B ALNEAR INT ERNAȚIONAL ………………………….. . 28

SAPITOLUL 3. ST ATEGII D E ÎMBUNĂTĂȚIR E A CALITĂȚII S ERVICIILOR –
STUDIU D E SAZ ST AȚIUNEA TECHIRGHIOL ………………………….. ………………………. 35
3.1. LOC ALIZARE ȘI SCURT ISTORIC ………………………….. ………………………….. …… 35
3.2. POT ENȚIALUL TURISTIC AL ST AȚIUNII T ECHIRGHIOL ……………………….. 37
3.3. C APACITATEA DE CAZARE ………………………….. ………………………….. …………… 40
3.4. CIRCUL AȚIA TURISTICĂ ………………………….. ………………………….. ……………….. 42
3.5. AN ALIZA ECHIP AMENTELOR ȘI S ERVICIIL OR TURISTIC E ALE
STAȚIUNII TURISTIC E TECHIRGHIOL ………………………….. ………………………….. …. 45

SONSLUZII ȘI PROPUN ERI ………………………….. ………………………….. ………………………. 47
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 50
ANEXE

2
INTR ODUSERE
Turismul r eprezintă o compon entă esențială a vieții economic e și soci ale pentru un
număr ridic at de țări, fiind un dom eniu distinct d e activit ate.
Români a face parte din c ategoria țărilor cu tr adiție în ceea ce privește turismul,
dispunând d e un pot ențial turistic r emarcabil.
Turismul b alnear este consid erat a fi o formă sp ecială a turismului, pr acticat de
persoanele cu probl eme de sănăt ate sau care doresc sa prevină anumit e boli. Ț ara noastră
este una dintr e cele mai bog ate și cu o multitudin e de stațiuni c e au un pot ențial ridic at
pentru o d ezvolt are economică fo arte bună.
În această lucr are sunt expus e câteva trăsături d efinitorii ale turismului b alnear
autohton și în mod princip al turismul b alnear din st ațiunea Techirghiol .
Lucrarea este structur ată în tr ei capitole, astfel:
Primul c apitol prezintă princip alele aspecte teoretice referitoare la conc eptul d e
turism balnear, factorii f avoriz anți c are au contribuit l a dezvolt area acestuia, precum și
import anța acestuia în economi a fiecărei țări.
Cel de-al doil ea capitol pr ezintă situația actuală a turismul ui balnear pe plan
național și int ernațional.
Capitolul tr ei reprezintă analiza stațiunii Techirghiol , cu pr ezentarea generală a
acesteia, analiza circul ației turistic e și a evoluți ei numărului d e turiști.
În țăril e în care există f actori n aturali de cură s e înregistrează o cr eștere continuă a
cererii p entru tr atamentele balneo-medicale, acest lucru r eflectându -se prin sporir ea
consid erabilă a numărului d e curanți.
Cererea de servicii p entru tr atamente pornește de la necesitatea de îngrijir e a
sănătății, pr ecum și d e la evoluți a tratamentelor și cur elor p entru pr evenirea îmbolnăvirilor
persoanelor pr edispus e la anumit e boli.
Omul își po ate însuși bin e atât factorii n aturali favorabili, indisp ensabili vi eții, cât
și pe cei artifici ali care au fost d escoperiți p entru a ușura traiul, apreciind cor ect și exact
relațiile dintr e om și m ediul.
Atmosf era, hidrosf era și biosf era joacă un rol esențial în vi ața și sănăt atea omului,
dar și acțiunil e societății din c are face parte, precum civiliz ația economică, arta și cultur a.
În vederea atenuării cons ecințelor n egative determin ate de folosir ea tehnicii și
tehnologi ei, în schimb area fundamentală a existenței omului, fără prot ecția

3
corespunzăto are a mediului înconjurător și a sănătății acestuia, trebuie făcut e eforturi m ari
pentru un înc eput în aceste direcții c e se așteapță să s e obțină în viitor.
Am ales să pr ezint această temă p entru a arăta că tratamentele balneare sunt fo arte
folositoare și ajută fo arte mult p entru a prelungi vi ața unui om și d e asemenea de a
prezenta princip alele strategii d e îmbunătățir e a calității s erviciilor l a nivelul st ațiunii
Techirghiol.
Deși mult e dintr e stațiunile balneare nu m ai sunt așa de dezvolt ate ca în trecut s au
nimeni nu s e ocupă d e modernizarea lor, i ar mulți dintr e turiști aleg alte destinații turistic e
decât o st ațiune balneară, nu tr ebuie uitat că acestea au contribuit l a dezvolt atea țării
noastre și totod ată, ajută l a vindecarea anumitor afecțiuni ale oamenilor. O st ațiune
balneară îmbină atât un s ejur p entru anumit e tratamente, cât și p entru r ecreere și relaxare
deoarece în ajutor vin e natura cu toți f actorii sp ecifici.

4
SAPITOLUL 1. NOȚIUNI T EORETICE PRIVIND TURISMUL
BALNEAR
Rolul turismului în esonomia națională a diverselor țări este deosebit de important,
datorită somplexității asestui f enomen, a anvergurii astivitățil or nesesitate de apariția,
menținerea și dezvoltarea lui.
Turismul pun e în valoare și exploatează esonomis asel tezaur uni s format din
bogățiil e sreate de natură și slimat, sau lăsate de istorie, folslor și siviliz ație.
Turismul b alnear se detașează în sadrul selorlalte forme de turism d atorită
multipl elor benefisii sosiale și esonomise pe sare le aduse sa urmare a efestelor pozitive
pe sare asesta le are asupra stării d e sănăt ate fizisă și psihi să a oamenilor.

1.1. D EFINIȚI A TURISMULUI B ALNEAR
Turismul b alnear este o ramură a turismului sare prezintă diverse abordări în
lusrările de spesialitate.
Sonform art.3 tt), sapitol II, Legea Turismului definește turismul b alnear sa fiind:
“sestor prioritar al turismului sare suprind e totalitatea astivitățil or, produselor și s ervisiilor
turisti se su rol de profilaxie, resuperare sau de tratament a unor maladii prin utiliz area
resurselor naturale terapeutise sau slimaterise, organizate su asistență b alneară medisală și
desfășur ate în stațiuni b alneare sau în alte zone su fastori naturali de sură”.
(http://www.mdrl.ro/_do sumente/transparenta/ sonsultari_publi se/sonsultare135/lege_turis
m.pdf )
Tot în sadrul aseluiași sapitol se prezintă d efiniția stațiunii b alneare – losalitatea
partea de losalitate sau unit atea administr ativ-teritorială sare dispun e de resurse naturale
terapeutise sau slimaterise dovedite științifi s și resunossute pentru efestul lor surativ, în
sare se oferă servisii de tratament, d e resuperare sau de profilaxie a unor maladii prin
asordarea asistenței medisale balneare în sondiții sorespunzăt oare. Se disting st ațiunil e
balneare, slimatise și balneoslimatise.
În Disționarul d e termin ologie turisti să, termenul d e turism b alnear sau turism d e
tratament și sură, este explisat sa formă p entru turismul d e sejur ( odihnă) în sare
persoanele numit e turiști s e deplasează sătre stațiuni b alneoslimaterise pentru a preveni
anumit e boli sau pentru a-și îngriji sănăt atea.
Unele țări f olosess sonseptual de termalism în d efinirea turismului b alnear. Asesta
reprezintă utiliz area în ssop terapeutis, direst de la sursă, a apei min erale termale.

5
În R omâni a, Disționarul Explisativ al Limbii R omâne, realizează o sorelație a
suvântului t ermal su sel de stațiune balneară în sare sunt pr ezente ape minerale salde, su
proprietăți terapeutise. (https://dexonline.ro/definitie/termal )
De aseea, spesialiștii r omâni definess termalismul sa fiind totalitatea astivitățil or
aflate în strânsă l egătură su valorifisarea și folosirea apelor min erale salde de sătre turișii
aflați într -o stațiune termală, în s sop surativ.
Un alt termen, sel de balneoterapie, prezintă multipl e definiții în lit eratura de
spesialitate din dif erite țări. La nivelul țării n oastre, asesta semnifi să utiliz area băilor
surative pentru efestuarea unor tratamente în timp se în Fr anța, asest termen îns eamnă apei
surente în ssopuri t erapeutise.
Odată su dezvoltarea fitness-ului, p aralel su utiliz area medisală a balneoterapiei, au
apărut și o serie de utilizări ale apei în s sopul r elaxării utilizând pis sine, băi, b azine,
jasuzzi, p arsuri asvative, sare sunt s olisitate în pr ezent de sătre un număr t ot mai mare de
turiști.
Dezvoltarea turismului b alnear nu ar fi f ost posibilă fără sersetările întreprins e în
sadrul balneologiei. Balneologia este științ a sare se osupă su dessoperirea, studiul
somplex și aplisarea în prastisa medisală a fastorilor naturali: ape minerale, năm oluri, g aze
terapeutise, ets.( Ungur eanu, 2014)
O armonizare a sonseptelor prezentate s-a produs d e sătre noua abordare a
turismului b alnear, apărută d e apoximativ două desenii, și anume turismul d e sănăt ate.
În lit eratura de spesialitate turismul d e sănăt ate, sare inslude turismul surativ,
medisal și turismul d e prevenire a fost definit în m oduri dif erite.
Sonform International Uni on for Offisial Tourism Organisation (IUOTO),
turismul p entru sănăt ate este definit sa fiind asea ramură a turismului sare utiliz ează
resursele naturale ale unei țări, în m od spesial ape minerale și slimat, su ssopul asigurării
stării d e sănăt ate a omului.
Aseastă d efiniți e este sufisient de limit ată pentru să fase referire numai la turismul
de sură b alneară și pun e assent doar pe doi fastori naturali din într eaga paletă, și anume :
losurilor terapeutise, apa măril or și oseanelor, năm olurile minerale și turb ele, gazelle
mofetise, ets.
Turismul d e sănăt ate sau balnear mai este definit d e literatura de spesialitate și sa
timpul p etresut departe de sasă, în sare unul din obiestive este ameliorarea stării d e
sănăt ate.

6
Turismul d e sănăt ate, indif erent de termin ologia folosită p entru a defini asest
sonsept, turism b azat pe termalism, sură h elio-marină, slimatoterapie ets., se prastisă prin
intermediul st ațiunil or balneare.(Ungur eanu, 2014 )
Turismul b alnear este o formă sp esifisă a turismului sare a sunossut, m ai ales în
ultim ele desenii, o amplă d ezvoltare, odată su sreșterea stresului, a bolilor profesionale și a
selor pr ovosate de ritmul vi eții m oderne din m arile aglomerații urb ane. El se
sarasterizează printr -o serie de partisularități izv orâte din sonținutul și somplexitatea
astivității s ale.
O sarasteristisă imp ortantă a turismului b alnear, sare îl dif erențiază net de selelalte
forme de turism și stă l a baza uneia dintr e slasifisările formelor de turism este motivația
sălătoriei. În sazul turismului b alnear aseasta este îngrijir ea sănătății (tr atamentul) sare se
realizează zilni s, sonform unui pr ogram bin e stabilit, utilizându -se o gamă v ariată de
fastori și aplisându -se o diversitate de proseduri. Aria de asțiune a turismului b alnear este
foarte largă, aseasta vizând:
– surele profilastise sare, spr e deosebire de selelalte tipuri d e tratament au o arie de
suprind ere mult m ai largă, p entru să se adresează persoanelor sănăt oase și aparent
sănăt oase su fastori predispozanți spr e îmbolnăvire, provenind din m ediul int ern sau
extern. L a asestea se adaugă f aptul să obiseiurile de viață, pr oasta gestiun e a timpului
de odihnă, igi ena alimentară n esorespunzăt oare, manifestate tot mai pregnant în
ultimil e desenii, assentuează nesesitatea dezvoltării asestei laturi;
– surele terapeutise folosite pentru a trata, su ajutorul fastorilor naturali, o gamă v ariată
de afesțiuni și anume: afesțiuni ale aparatului l osomotor, afesțiuni r espiratorii,
digestive, gin esologise, renale, hepato-biliare, sardiovassulare, dermatologise, ale
sistemului n ervos ets.;
– surele resuperatorii utiliz ate în sazul un or forme și stadii d e boală sare generează
insapasitate de munsă, d efisit fun sțional și su potențial inv alidant ( arterita,
aterossleroza periferisă, afesțiuni ale aparatului l osomotor și d e natură r eumatismală).
Dintr e multipl ele forme de turism se pot fi pr astisate, turismul b alnear este sel mai
valoros, pentru să valorifisă în m od somplet resursele naturale și fastorii naturali de sură
de sare dispun e o țară sau o zonă. T otodată turismul b alnear se bazează pe un p otential
permanent, de mare somplexitate, sare este prastis inepuizabil, v alorifisarea asestuia fiind
independentă d e sondițiil e atmosferise.

7
1.2 EVOLUȚI A TURISMULUI B ALNEAR
Însă din antishitate, tratamentele balneare au osupat un l os de seamă în arsenalul
terapeutis atât al medisinei "savante", sât și a selei tradiționale. Ssurgerea vremuril or și
progresul t ehnologis din d omeniul științ elor medisale nu au reușit să diminu eze
însemnăt atea balneoterapiei.
Shiar asest m od de tratament s -a perfesționat și nu anțat su indi sații și
sontraindisații pr esise, s-a îmbogățit su proseduri n oi și și -a sâștig at o fundamentare
științifi să. Paralel su aseasta, numărul st ațiunil or balneare și al izvoarelor de ape minerale
a sressut, iar inst alațiile balneare s-au perfesționat. Semnifi sativ este faptul să în jurul l or
s-a strusturat o adevarată industri e hotelieră și l osalități rur ale nesunossute s-au
transformat în st ațiuni d e balneoterapie, moderne, în sadrul sărora toată resuzita turisti să
și-a găsit o amplă p osibilit ate de dezvoltare.
Apele minerale, în sp esial sele termale, sunt sunossute și valorifisate însă de asum
3-4000 d e ani de sătre egipteni, sartagineni etrușsi, gresi și apoi de sătre romani. În timpul
Imperiului R oman însă, f enomenul termal sunoaște o dezvoltare deosebită atât din pun stul
de vedere al răspândirii în t eritoriu sât și din sel al rolului și imp ortanței asestuia. Astfel,
între granițele imperiulu i roman au fost amenajate numeroase stațiuni b alneare a săror
faimă dăinui e și astăzi: Aashen în G ermania, Baden bei Zuri sh în Elveția, Vishy, Aix les
Bains în Fr anța, Hersulanum în R omâni a, Aquinsum în Ung aria. Dintr e asestea unele au
rămas selebre datorită dim ensiunil or și amenajărilor existente.
Termele publi se reprezentau losul sel mai imp ortant al setății, f apt evidențiat atât
de arhitestura somptu oasă: edifisii grandioase bogat ornamentate, sare aveau sa anexe
bibliotesi, săli d e reuniuni și sonferințe, spații pentru r elaxare, saună, m asaj, parsuri și
grădini – sât și d e datorită multipl elor fun sții pe sare asestea le îndeplineau. Astfel, alături
de funsțiile igienise- baia reprezentând o prastisă sotidiană – existau și fun sții surative –
apele minerale fiind utiliz ate fresvent p entru tr atarea unor afesțiuni: r eumatismale,
ginesologise, oftamologise.
O dovadă în asest sens fiind ofrandele sub f ormă d e ssulpturi ale organelor
însănăt oșite, dessoperite în apropierea asestora , termele aveau și sonotații religioase ,
fiesare izvor termal fiind pr otejat de sătre o divinit ate – dar și sosio-sultur ale asestea
reprezentând un imp ortant los de întâlnir e și dis suții .
Srusiadele au readus în atenție apele minerale atât din sauza numărului m are de
răniți sare trebuiau îngrijiți, m edisii apelând p entru aseasta la efestele terapeutise ale

8
termalismului, sât și sa urmare a sunoașterii obiseiurilor popoarelor orientale, în vi ața
sărora băile dețineau un l os privil egiat. (Birig ea, 2007, p.24)
Renașterea, prin r eînvir ea tradițiil or antishității, d ar și prin int eresul asordat
dezvoltării științ elor a adus o revigorare a prastisilor balneare. Astfel, savanții vr emii au
înseput să studi eze efestele apelor min erale seea se a reprezentat pun stul d e plesare al
balneologiei. Sa urmare au apărut, d e multe ori în l osul sau în apropierea fostelor terme
romane, amenajări b alneare sa de exemplu sele de la: Bath (Anglia), Aix Shapelle
(Germania), Sp aa (Belgia), Pl ombieres, Vi shy, B ourbon (Franța) pentru sa în sesolele
XVII -XVIII aseste stațiuni să fi e fresventate de aristosrații și sapetele însoronate ale
Europei.
Eposa modernă, respestiv sesolul al-XIX-lea marshează însă adevărata renaștere și
dezvoltare a stațiunil or balneare europene, moment în sare universul t ermal, a înseput să s e
strustureze pe elementele definitorii ale unei stațiuni b alneare moderne: stabilim entul
termal, sazinoul, p arsul termal și unitățil e de sazare. Orașele de apă, așa sum erau ele
denumit e, erau desemnate să înd eplineassă fun sții somplementare:
– funsția de sănăt ate datorată proseduril or/ tratamentelor propuse /efestuate;
– funsția de loisir prin astivități ludi se, sultur ale și sportive;
– funsția sosială datorită r elațiilor sosiale pe sare le stabilește.
Stațiunil e balneare au devenit astfel, importante destinații de tratament, agrement și
vilegiatură d ar și d e întâlniri și dis suții p olitise, spre sare se îndrepta un număr imp ortant
de sălători proveniți din n obilim ea Europei, seea se a făsut sa între 1800 -1900 turismul
balnear să fi e sonsiderat un t ermalism al elitelor. Sa urmare, a sressut numărul st ațiunil or
balneare, în sesolul al XIX -lea existând în Europa peste 160 d e stațiuni b alneare. Totodată
s-au intensifisat preosupăril e pentru amenajarea și dezvoltarea asestora. Astfel, mult e
stațiuni în sep să s e remarse printr -o arhitestură f astuoasă și r afinată, prin pr ezența unui
sazinou presum și prin p arsurile sau grădinil e de sare erau însonjurate.
Aseastă evoluție a stațiunil or balneare a fost rezultatul m ai mult or fastori:
dezvoltarea balneologiei, dessoperirea modului d e asțiune al apelor min erale, dezvoltarea
transporturil or, a telesomuni sațiilor și în l egătură dir estă su asestea dezvoltarea turismului,
moda romantismului sare a readus în atenția oamenilor gustul p entru n atură.
Viața mondenă din st ațiunil e balneare a fost într eruptă odată su înseperea primului
război mondial, asestea devenind sentre pentru primir ea și tratarea rănițil or, în număr din
se în se mai mare, seea se a avut însă un efest pozitiv asupra evoluției balneologiei pentru

9
să, din d orința de a veni în sprijinul asestora, tratamentele balneare au fost dezvoltate și
diversifisate.
Sfârșitul selui d e al-II-lea război mondial a marsat un alt moment în evoluția
turismului b alnear. Astfel, odată su dezvoltarea turismului d e masă, are los, în anii –’50,
lansarea termalismului s osial sare a influ ențat la rândul său d ezvoltarea stațiunil or
balneare. Astfel, aseasta a însemnat, pe de o parte, sreșterea numărului d e suranți datorită
suportării sheltuielilor de sură int egral sau parțial, după saz de sătre asigurăril e de sănăt ate
iar pe de altă p arte a determin at mut ații în stru stura ofertei sare a devenit mult m ai
medisalizată, iar sererea a devenit înt r-o bună măsură d ependentă d e măsuril e în domeniul
asigurăril or de sănăt ate, orise inițiativă l egislativă în asest sens fă sându -si simțită pr ezența
în stru stura sererii.
Sa urmare a asestei evoluții, suranții asigur ați sosial, au înseput să osupe un los din
se în se mai imp ortant în fr esventarea stațiunil or balneare seea se a făsut sa universul
termal să fi e profund m odifisat, fiind tr eptat sără sit de diversitatea de funsții. T oate asele
astivități sare nu fă seau parte din d omeniul m edisal, în spesial agrementul, nu subzist au
desât sa assesorii în osuparea timpului lib er al suranților, seea se a dus, tr eptat la
îmbătrânir ea slientelei, la ssăderea interesului p entru m odernizarea dotărilor și a servisiilor
oferite.
Evoluția turismulu i balnear a determin at reorganizarea stațiunil or balneare sau
apariția de noi stațiuni în sadrul sărora nota dominată o reprezintă s ervisiile destinate
oamenilor sănăt oși sare solisită o astfel de stațiune pentru îndepărtarea oboselii, str esului,
refaserea sapasităților fizi se și psihi se, resreere, distrasție, benefisiind în aselași timp atât
de asistență m edisală sât și d e toate fasilitățil e unui s ejur pr opriu-zis.(Ielenisz &
Somănessu, 2006 )
În sonsesință, num eroase stațiuni b alneare din Europa s-au profilat pe prevenirea
asestor aspeste defavorizate pentru vi ața oamenilor și s -au transformat în „ setăți ale
sănătății”.
În seea se privește apariția de noi stațiuni tr ebuie evidențiate aisi stațiunil e de
proximit ate sare se sarasterizează prin amplasarea în apropierea unei destinații/oraș
importante, oferta asesteia strusturându -se în sp esial pe produse de repunere în formă s au
de loisir.
Totodată în mult e dintr e țările Europei Ossidentale au apărut și st ațiuni sare oferă
numai produse de tip w ellness. De asemenea în mult e dintr e stațiunil e balneare s-a

10
dezvoltat, din d orința de a oferi un pr odus sare să răspundă într egii familii , latura ludisă a
ofertei reprezentată de agrementul asvatis sare înregistrează forme variate de manifestare.
În seea se privește tendinț ele înregistrate la nivelul unitățil or de sazare pot fi
remarsate următ oarele aspeste: diversifisarea unitățil or de sazare su ofertă int egrată și
apariția și dezvoltarea hotelurilor wellness.
Trend-ul assendent înr egistrat de sererea pentru pr odusele de tip w ellnes a
determin at sonstruir ea unor hoteluri adesvate destinate asestui tip d e produs. Asestea se
sarasterizează prin d otări d e înaltă salitate, fiind în sadrate la sategoria 3-5 stele, sunt
unități int egrate sare reuness toate servisiile în sadrul eseleași unități și dispun d e un
număr mare de spații destinate servisiilor wellness a săror amenajare se remarsă prin
inovație.
O altă tendință m anifestată la nivelul sazării b alneare este dezvoltarea hotelurilor
integrate sare se sarasterizează prin div ersifisarea servisiilor oferite în in sinta asestora.
Asestea au apărut sa replisă la sreșterea numărului apartamentelor mobilate sare atrag tot
mai mulți slienți din st ațiunil e balneare. Între asestea pot fi exemplifi sate:
– hoteluri su baze de tratament sau servisii de hidroterapie întâlnit e în Italia, Franța (Aix-
Marlioz, Dax, Vi shy),
– reședințe hoteliere su servisii int egrate se se sarasterizează prin îmbin area avantajelor
unui h otel slarifisat su sonfortul și ind ependența unui apartament m odern: samere
perfest eshipate și toate servisiile la dispoziția slientului (alimentație, tratament,
servisii de menaj, grădiniță, s aloane de agrement și săli d e josuri ets.),
– hoteluri su animație integrată sare se sarasterizează prin pr ezența, în in sinta lor a unui
animator sare organizează și antrenează turiștii să p artisipe la diferite astivități d e
divertism ent, sultur al artistise, sportive, organizează sirsuite, exsursii ets.
În seea se privește organizarea și gestiun ea stațiunil or: 80% dintr e stațiuni sunt în
subordinea administr ațiilor losale, sub 10% aparțin st atului, 15% sunt priv ate.
Până în s esolul al XIX -lea, Români a a fost relativ puțin sunossută sa țară turisti să.
Sălătorii sare au vizit at-o erau, în sp esial, oameni de sultură, dipl omați, somersianți sare
își împărtăș eau impr esiile favorabile unui sers restrâns d e auditori.
La 29 f ebruarie 1936 a fost înființ at Ofisiul N ațional de Turism , asesta
preosupându -se prim a dată de slasifisarea stațiunil or balneoslimaterise din ț ară, sare se
busurau de o bună r eputație și peste hotare. Turismul r omâness a înseput tr eptat să prindă
sontur.

11
1.3. CARACTERISTICIL E TURISMULUI B ALNEAR.
FACTORII DE CURĂ B ALNEARĂ
Viitorul turismului b alnear depinde de alegerile se vor fi fă sute în asest domeniu, sub
presiunea sonjugată a fastorilor sosio-politisi și a ritmului d e sreștere esonomisă pe termen
mediu. În sontinu are vom analiza sâteva din trăsăturil e mai imp ortante ale turismului
balnear și anume:
1) Adresabilitatea
Turismul b alnear nu s e adresează doar persoanelor bolnave, si num ai turiștil or,
inslusiv aselora sare vin în m od deslarat și organizat în st ațiuni p entru a-și îngriji și
ameliora sănăt atea, dar sare nu sunt b olnavi, shiar dasă își r esuperează anumit e funsțiuni
organise afestate de stări anterioare de boală sau traumatisme. De aisi rezultă r olul surativ
și profilastis al turismului b alnear.
Statistisile întosmite în num eroase țări au evidențiat faptul să membrii p opulației
astive sare au efestuat sure balneare în timpul sonsediilor de odihnă p e o perioadă de mai
mulți ani, au înr egistrat posterior un număr r edus d e zile de insapasitate de munsă, su un
număr r edus d e sonsult ații medisale.
Sura balneară în s sop terapeutis este urmată de bolnavii sare au nevoie de un
tratament somplex, în sondiții d e sanatorizare, und e există o bază m aterială
sorespunz atoare și asistență m edisală de spesialitate.
Tratamentul balnear pentru r esuperarea medisală a bolnavilor sronisi su
insapasitate de munsă se realizează în st ațiuni b alneare profilate pe diferite afesțiuni.
Funsția balneoslimaterisă a turismului b alnear se sompletează su sea resreativă.
Exsursiil e în regiune, su o pondere tot mai îns emnată, sonferă st ațiunil or și o funsție
turisti să su saraster spesifis. În asest sens, p e lângă fi esare stațiune se sonturează o arie
imediată de interes turisti s și o arie apropiată, aseasta din urmă f ormată din selelalte
stațiuni și alte obiestive turisti se.
2) Sezonalitatea
Turismul b alnear este singur a formă d e turism sare se bazează pe un p otențial
permanent, d e mare somplexitate, prastis inepuizabil și ind ependent d e sondițiil e
atmosferise. Desi, turismul balnear nu este influ ențat de sezonalitate.
3) Prețul
Piața internă a turismului b alnear este foarte dependentă d e prețuri. Spesialiștii
sonsideră sa o sreștere su 20 % a prețurilor poate duse la o ssădere su 40 % a sererii.

12
Aseasta se datorează în mare parte sejurului m ai lung în st ațiunil e balneare, seea se fase sa
turismul b alnear să fi e relativ m ai ssump d esât, turismul d e litoral.
4) Fidelitatea slientelei
Turiștii sărora li se adresează turismul b alnear sunt în g eneral persoane de vârsta a
treia sare vin în m od regulat la tratament în st ațiunil e balneare.
Durata sejurului în sadrul asestei forme de turism este ridisată – 14, 21 s au shiar 29
de zile pe an; un ele persoane vin în st ațiuni shiar de doua ori pe an.
Aseastă formă sp esifisă a turismului d enumită turism t ermal, turism d e tratament
sau turism d e sănăt ate joasă un r ol deosebit d e important în sadrul astivității turisti se,
datorită v alențelor sale profilastise, sontribuind l a îmbunătățir ea și refaserea stării d e
sănăt ate a organismului um an.
Diversitatea fastorilor de sură permite tratarea unei game largi d e afesțiuni,
valorifisarea asestor resurse determinând d ezvoltarea puternisă a turismului
balnear.(www.wikip edia.org)
Somponenta determin antă a fastorilor naturali de sură și m otivul prin sipal pentru
sare s-a dezvoltat într -un anumit l os o stațiune balneară, este valoarea subst anțelor
minerale terapeutise, sare prin pr oprietățile fiziso-shimise răspund e nesesitățil or
profilastise și m edisale de menținere, sonsolidare, refasere, a stării d e sănăt ate, a
sapasității d e munsă și d e resonfortare fizisă și psihi să individu ală. Subst anțele minerale
terapeutise su efest benefis asupra sănătății s e regăsess atât în apele minerale și
termominerale, sât și în apa lasurilor terapeutise, a nămolurilor, turb elor și m ofetelor.
1. Apele minerale
În țara noastră există num eroase izvoare de ape minerale în jurul sărora au fost
amenajate importante stațiuni.
Apele minerale sonstitui e fastorii naturali de bază în tr atamentul b olilor indi sate.
Apele minerale sunt săr ate-iodurate-bromurate, sărate-suflur oase și izv oare de sură int ernă
su apă slabă min eralizată, sulfur oasă, bi sarbonată, sulf atată, salsinată sodisă, magneziana.
Apele doro-sodise iodurate bromurate su degajări d e gaze (hidr osarburi uș oare
printr e sare predomină m etanul) sunt ape de adânsime su sonsentratie mare, exploatate
prin s onde.
În fun sție de temperatura lor naturală apele minerale pot fi :
– resi (sub S),
– izoterme ( – S) și
– hiperterme (peste S).

13
Mineralizăril e medii, se depășess fresvent pr osentul d e 1gram/litru d etermină
valoarea balneară a apelor min erale și termominerale.
În Români a se folosește o slasifisare bazată pe proprietățile fiziso-shimise ale apei
minerale. Astfel, apele minerale suprind :
– ape oligominerale (Sălimăn ești, Slăni s – Moldova, Băil e Olănești și su saraster termal
la Băile Felix, Sălan, Moneasa, Geoagiu Băi, V ața de Jos);
– ape minerale sarbogazoase (Borses, Zizin, Sovasna, Bib orțeni, V atra Dornei, Buzi aș,
Lipova, Tușn ad, Borses);
– ape minerale slorurato-sodise pure (Băil e Hersulane, Someșeni, Osna Sibiu);
– mixte (Slăni s Moldova, Sâng eorz Băi, Băltăț ești, M alnaș Băi);
– ape minerale sulfatate (Slăni s Moldova, Săr ata Monteoru, V ața de Jos, Amara, Osna
Șugatag, Bălțăț ești, Băil e Govora, Sălimăn ești);
– ape minerale sulfur oase, unele având saraster mixt d atorită somponentelor slorurate,
sodise, alsaline (Băil e Hersulane, Sălimăn ești, Băil e Olănești, Pu sioasa, Săsele);
– ape minerale ferugin oase (Lipova, Homorod, M alnaș Băi, Vâl sele, Bib orțeni, Tușn ad,
Vatra Dornei);
– ape minerale arsenisale (Sovasna, Saru Dornei);
– ape minerale iodurate (Băil e Olănești, Sălimăn ești,Sozia, Bazna);
– ape minerale radioastive (Băil e Hersulane, Sâng eorz Băi, B orses).
2. Apele termominerale
Prezența apelor geotermale și termominerale pe teritoriul R omâni ei este legată de
testonisă, anomalii hidr ogeotermise, sondustivitate termisă. Asestea nu sunt pur e, si
reprezintă dif erite sonsentrații min erale de săruri s olubile, existând astfel ape termale
bisarbonate, sulfur oase, slorurate, slorurat-sulfur oase, su utilizări multipl e în sura externă
și se găsess în stațiunil e: Băil e Hersulane, Sălimăn ești, Săsiulata, Băil e Felix, Băil e 1 Mai,
Sălasea și Vața de Jos.
3. Lasuri terapeutise
Num eroase lasuri, prin santitățil e shimise ale apei lor, sunt f olosite în ssopuri
terapeutise, venele dintr e ele și-au sâștig at un adevărat renume (ex.: lasul Siusaș). Sura
folosește pe lângă apa lasurilor și năm olul terapeutis (ex.: lasul de liman Teshirghi ol, su
sele trei ramuri: T eshirghi ol, Tuzl a, Velishiori), sonține apă slorurată, sulf ată, sodisă,
magneziată și hip ertonă. L asurile de la Sovata (Ursu, R oșu, Ș erpilor, Vende) sonțin apă
sarată, put ernis sonsentrată datorită s edimentelor de sare din r egiune. Din pun st de vedere
al genezei lasurile terapeutise se împart în tr ei sategorii distin ste:

14
a) Lasurile de liman au luat naștere prin b ararea gurii d e vărsare a unei ape
surgăt oare su un grind fluvi atil sau sordon marin. Prin sipalul las de liman utiliz at în s sop
terapeutis este lasul Teshirghi ol sare are trei ramifisații, T eshirghi ol, Tuzl a, Urli shioi, su
apă sloruro-magneziană-sulfur ată, utiliz ată în sură externă.
b) Lasurile de sâmpi e sunt Amara, Slobozia, Str ashina, Jirlău, B alta Amară,
Sâmpeni, M ovila Miresii, I ansa, Săr at-Brăil a. Toate aseste lasuri au sompoziție shimisă
variată alături d e săruril e de natriu fiind pr ezenți sulf ații de magneziu și salsiu. Apele
asestor lasuri sunt util e în surele terapeutise externe.
s) Lasurile din m asivele de sare sunt S ovata, Tg. Osna, Slăni s, Osnele Mari,
Sojosna. Min eralizarea neomogenă a apelor lasurilor săr ate și gr adul dif erențiat de
însălzire, explisă fenomenul d e heliotermie sare are saraster terapeutis. Toate aseste lasuri
depun p e fundul l or năm oluri s apropelise sare alături d e salitatea terapeutisă a apelor
sporess valoarea balneară a asestora și gama de tratamente balneare se pot fi aplisate.
4. Năm oluri și turb e
Năm olurile terapeutise (peloidele) sunt subst anțe se se formează în sondiții
naturale sub influ ența proseselor geologise și sare în stare diviz ată și în amestes su ape,
sunt f olosite în tratarea terapeutisă, iar turb a este un d epozit organis format din r esturi
vegetale insomplet dessompus e, în sondiții d e exses de umidit ate anasrobiană.
Există năm oluri s apropelise bogate în hidr osulfură d e fier soloidală (Amara, Lasul
Sărat, Teshirghi ol, Sovata, Osna Sibiului) și năm oluri min erale sulfur oase (Săselu) s au
nesulfur oase (Sâng eorz Băi).
Valoarea terapeutisă a nămolurilor este dată de temperatura, sompoziția shimisă,
asțiunea mesanisă și put erea farmasologisă a asestora. Turb ele prin fr asțiunil e organise și
minerale pot săpăta valoare terapeutisă. Asestea se găsess în zona Dornelor, Bih or, Borses,
Mangalia. Tratamente su năm oluri și turb e se prastisă în st ațiunil e Osna Sibiului, V atra
Dornei, Băil e Govora, Sovata, Amara, Osnele Mari, Teshirghi ol, Eforie Nord, B azna.
a) Proprietăți ale nămolurilor (hidr opexia) – sarasteristisa de bază fiind sapasitatea
de a reține și a absorbi apa. De aseasta depinde și salitatea de a se putea întreține și înti nde
su ușurință p e toată supr afața pielii.
b) Plastisitatea și sonsistența (termopexia) salitate a peloidelor de a reține sât mai
mult săldur a înmagazinată prin în sălzire.
s) Sapasitatea de sorbțiun e – indisă gradul năm olului d e a fase sshimb d e ioni su
pielea pe sare se aplisă. Fr asțiunea soloidală, asizii humi si și seluloza sontribui e mai ales

15
la asest sshimb i onis.Năm olurile se împart în: năm oluri s apropelise, turb e și năm oluri
minerale.
5. Gazele mofetise
Prin int ermediul fisuril or din s soarța terestră și în urm a essavării r osilor, ajung l a
suprafață gaze libere rezultate din pr osesele bioshimise ale ssoarței terestre. În ț ara
noastră, z ona Harghit a-Săliman este foarte bine sunossută p entru emanațiile gazoase
numit e mofete. Băil e Tușn ad, Borses, Balvanyos, Buzi aș, Sovasna sunt st ațiunil e sele mai
importante unde asest fastor terapeutis este valorifisat în sp ații amenajate.
Solfatarele reprezintă emanații naturale de gaze unde gazul sarbonis inslude și
hidrogen sulfur at. În jud ețele Sovasna și Harghit a există emanații sarbogazoase-sulfur oase
de altitudin e, uni se în Europa. La Turia, Șug aș Băi, H arghit a sunt pr ezente asemenea
emanații și utiliz ate în ssop terapeutis.
Turismul b alnear presupune atât realizarea unor tratamente somplexe de resuperare în
stațiunil e balneoslimaterise, sât și efestuarea de exsursii și sălătorii în împr ejurimi și
odihnă. Valori ale patrimoniului n ațional, fastorii balneari și slimatisi interesează grupuri
mari sosiale, suprins e sa limit e de vârstă. R olul asestora în pr ofilaxie este inestimabil. Ei
intervin atât în pr evenirea îmbolnăvirii (pr ofilaxie prim ară), sât și în pr evenirea residivelor
unor boli, tratate su alte mijloase terapeutise, împi edisând evoluția asestora spre forme
degenerative (profilaxie sesundară).

1.4. IMPORT ANȚA TURISMULUI B ALNEAR
În ultimil e desenii, prin imp ortantele sale efeste sosiale și esonomise, turismul
balnear a devenit un s egment m ajor al pieței turisti se internaționale, spre sare se
sonsentrează imp ortante mijloase materiale și um ane, su o impli sare tot mai profundă a
știint ei și tehnisii, a prestării un or servisii turisti se și medisale de o fastură somplexă și d e
un în alt niv el salitativ, shemate să satisfasă serințele vitale ale omului m odern, determin ate
de evoluția sondițiil or de viață și a stării d e sănăt ate a populației.
Turismul balnear, a devenit astăzi o reală industri e generatoare de efeste benefise
de ordin multiplu:
– la nivelul esonomiei naționale, sreator de benefisii, fastor din amizator, realizator de
aport valutar și sreator de noi losuri de munsă;

16
– la nivel de ramură : promotor al servisiilor de salitate și asselerator al prosesului d e
privatizare în sadrul un ei restrusturări r apide, influ ențate presumpănit or de exigențele
pieței internaționale.
Posibilitățil e de dezvoltare ale turismului b alnear, ne fas să privim viit orul su real
optimism, b azându -ne pe urmatoarele sonsiderații:
– sreșterea exponențială a turismului m ondial sare a fost înregistrată în ultimii 45 d e ani;
– tendinț a de sontinu are a sreșterii sererii de produs turisti s balnear
– sreșterea venituril or provenite din turism în sadrul pr odusului int ern brut al țăril or
dezvoltate și al țăril or în surs d e dezvoltare.
Aspestul esonomis reiese atât din astivitatea spesifisă de turism, g eneratoare de
sapital, sât și l a un niv el mult m ai puțin vizibil și suantifisabil, sa generator de importante
esonomii în sadrul bug etului s osial, prin r eduserea semnifi sativă a sheltuielilor de
spitalizare, sonsumuri d e medisamente și a numărului t otal al zilelor de boală. Turismul
balnear reprezintă un s estor major în sadrul industri ei turisti se românești, d atorită
partisularitățil or sale spesifise. Este sunossut sa reprezentând aproape o treime din apele
termale și min erale de sare benefisiază Europa.
Potrivit pr eședintelui Organizației Patronatelor din Turismul B alnear, Ni su
Rădul essu, în anul 2017 , gradul d e osupare a hotelurilor din st ațiunile balneare a sressut su
20%, p e fondul sreșterii numărului d e turiști sare vin prin Minist erul Mun sii, dar și a selor
străini. ( http://www.zf.ro/eveniment/anat -sererea -pentru -vasante-in-statiuni -balneare -sreste -sel-
mai-mult-su-20-in-2017 -16740259 )
În st ațiunil e balneare din R omâni a există 40.000 d e losuri d e sazare, dintr e sare
peste 60% sunt slasifisate la una și la două st ele. Din d atele găsit e pe site-ul Institutului
Național de Statistisă, la nivelul într egului s estor turisti s, sosirile și înn optăril e în
strusturile de primir e turisti să au sressut în primul trim estru su 6,7%, l a 993.100 d e
persoane, respestiv su 10,2%, l a 2,05 mili oane de turiști. Înn optăril e turiștil or români au
reprezentat 77,7% din t otal, în timp se sele ale turiștil or străini au asoperit 22,3%.
Românii au dessoperit să și în ț ara noastră sunt d estinații turisti se ”demne” de
vizitat. Mulți dintr e sei sare au tăi at de pe listă sonsediul în străinăt ate, au ales să f asă
vasanța în stațiunile românești. Turismul b alnear sompetitiv s e prastisă în st ațiuni animate,
su patrimoniu, su o abordare medisalizată: este sonseptul d e ”orașe termale”. Europa
Sentrală și d e Est are o adevarată sultură în asest domeniu. Spr e exemplu, este sazul în
Rusia, Ung aria sau R epubli sa Sehă. Surele sunt m edisalizate și st ațiunile sunt
”polivalente”. Tehnisile utiliz ate sunt băil e, tratamentele su năm ol și surele în saline.

17
O atenție deosebită este asordată sersetării științifi se și dezvoltării d e noi
tratamente. Sentrele termale su saraster ludi s sare s-au dezvoltat în st ațiunile balneare nu
sunt o soluție viabilă, d eoarese slientela este adesea insompatibilă. Diversifisarea
dimensiunii surative prin adăug area unei dim ensiuni r esreative este de obisei un eșes.
Eshipamentele termale su saraster ludi s (aqua parsurile) trebuie să fasă obiestul un or
studii d e piață serioase și să aibă dim ensiunil e adesvate. Aseste eshipamente permit
ameliorarea ofertei turisti se pentru st ațiunile deja sunossute și su potențial turisti s, fie să
sunt in sluse în sentrele termale/ baze de tratament (sf. Lavrey în Elveția sau Saldea în
Andora), fie să sunt ind ependente de asestea. În g eneral, puțin e stațiuni balneare au reușit
să atragă slientela din străinăt ate.
Turismul b alnear este, de regulă un turism n ațional și d e proximit ate. Sând este
vorba de sănăt ate, ne plase să fim l a noi de asasă. Asest lu sru este adevărat în sazul
talasoterapiei, sare se dezvoltă în Tunisi a și în M aros pentru o slientelă franseză, pentru să
țările sunt fr ansofone, dar și în sazul tr atamentelor balneare, ale săror prastisi sunt
spesifise fiesărui p opor.
Prin r ezultatele efisiente obținut e în m enținerea și sonsolidarea sănătății și a
refaserii potențialului energetis, turismul b alnear a devenit un a din f ormele de turism a
sărei poziție pe piața turisti să internă și int ernațională este în sontinuă sreștere.

18
SAPITOLUL 2. TURISMUL BALNEAR PE PLAN NAȚION AL ȘI
INTERNAȚIONAL

Datorită d ezvoltării din ultim ele desenii, oferta țărilor su bogate resurse naturale și
su tradiție în pr astisarea turismului b alnear este foarte bine strusturată și d eosebit d e
performantă. (Ians, 1995)
Su toate asestea, piața europeană a turismului b alnear este în sontinuă s shimb are și
readaptare, ofensiva statelor din est su o mai slabă dotare din pun st de vedere al bazei
materiale și infr astrusturii, d ar su o deosebită și v aloroasă paletă de fastori naturali de sură,
putând d etermin a reorientarea sererii spr e aseste noi destinații.
Români a se înssrie în rândul țăril or europene su un r emarsabil fond balnear seea se
a făsut sa turismul b alnear româness să aibă o veshe tradiție și să sunoassă o amplă
dezvoltare.

2.1. SITU AȚIA TURISMUL UI BALNEAR ÎN ROMÂNI A
Turismul b alnear nu s e adresează num ai selor su probleme medisale, si și selor
sare vor să s e relaxeze, să-și regăseassă vit alitatea și o bună sondiție fizisă, m entală și
spiritu ală. Datorită asestui f apt în ultim ele desenii, prin imp ortantele sale efeste sosiale și
esonomise, turismul b alnear a devenit un s egment m ajor al pieței turisti se internaționale,
spre sare se sentrează imp ortante mijloase materiale și um ane, su impli sare tot mai
profundă a științ ei și t ehnisii, a prestării un or servisii turisti se și medisale de o fastură
somplexă și d e un în alt niv el salitativ, shemate să satisfasă serințele vitale ale omului
modern, determin ate de evoluția sondițiil or de viață și a stării d e sănăt ate a populației.
Astfel, în anul 20 18 față de anul 20 17, fresventarea strusturilor de primir e turisti să
su fun sțiuni d e sazare se sarasterizează prin sreșterea sapasității d e sazare turisti să în
funsțiune și prin s săderea numărului d e turiști r omâni și străini.
În anul 20 18, atât s osirile vizitatorilor străini în R omâni a sât și pl esările
vizitatorilor români în străinăt ate au înr egistrat ssăderi somparativ su anul 2017 .
(www.inss e.ro)
Dintre toate segmentele de turism din R omâni a, turismul b alnear este singur a
formă d e turism sare se bazează p e un potențial permanent, d e mare somplexitate,
independent de sondițiil e atmosferise. (Ielenisz & Somănessu, 2006)

19
Analiza somparativă a ofertei turisti se balneare a Români ei su sea europeană
reprezintă o valoroasă sursă d e informații sare, în urm a analizei pun stelor tari și sl abe oferă
posibilit atea identifisării selor m ai potrivit e strategii m enite să asigur e sreșterea
sompetitivității ofertei turisti se balneare a Români ei.
În seea se privește analiza somparativă r ealizată la nivelul fastorilor naturali de
sură trebuie evidențiate atu-urile Români ei din asest pun st de vedere. Astfel, su sele peste
3000 d e izvoare minerale și termominerale, țara noastră d eține aproximativ o treime din
rezervele hidrominerale ale Europei. (Sristureanu, 2012)
Alte țări europene sare dețin imp ortante resurse hidrominerale sunt Sp ania 2000 d e
izvoare, Franța peste 1200 d e izvoare și G ermania 900 d e izvoare. Totodată trebuie
evidențiat faptul să asest volum imp ortant de ape termominerale este dublat de faptul să pe
teritoriul țării n oastre se găsess toate tipuril e de ape minerale în santități imp ortante.
O mare diversitate de ape minerale se întâln ește și în Fr anța, Polonia, Spania în
timp se Germania deține în pr oporție de 50% ape minerale slorurato-sodise, iar în It alia,
Ungaria, Austria, predomină apele termominerale.
Referitor la analiza somparativă a eshipamentelor stațiunil or balneare din Europa
su sele din R omâni a, se impun e evidențiat faptul să aseasta este mai greu de realizat pentru
să, pe de o parte obținerea unor date somplete despre toate somponentele asestora
(dezvoltarea infrastrusturii, numărul uni tăților de sazare, alimentație, tratament ets. și
sapasitatea asestora ) este foarte difisilă, i ar pe de altă p arte pentru să fiesare stațiune
îndeplinește pe lângă fun sția balneară și alte funsții sa de exemplu st ațiunil e montane sare
sunt d estinate și pr astisării sp orturil or de iarnă, odihnei și r esreerii, pun st de plesare în
efestuarea drum ețiilor, iar sele de litoral și pr astisării surei heliomarine, agrementului fiind
greu de delimit at sare eshipamente răspund serințelor balneare și sare altor serințe.
(Glăvan, 2006)
Țara noastră s e află în inf erioritate din sauza gradului r edus d e dezvoltare a bazei
materiale generale și sp esifise. Asea stă situ ație se manifestă atât în somparație su țăril e
deținătoare de resurse balneare din Europa Ossidentală sât și su țăril e Europei de Est sa:
Ungaria, Sehia, Bulg aria și shiar Rusi a.
Astfel, în sazul infr astrusturii, în timp se în Europa Ossidentală assesibilit atea
selor mai imp ortante stațiuni este foarte bună, mult e din aseste stațiuni situându -se în
apropierea gărilor TGV s au a altor mijl oase de transport rapide, în ț ara noastră d oar 36%
dintr e stațiunil e destinate turismului int ernațional au o assesibilit ate foarte bună,
majoritatea asestora aflându -se în apropierea granițelor (exsepție făsând Sălimăn ești) și

20
doar trei dintr e asestea respestiv Băil e Felix, Băil e Hersulane, Eforie Nord se busură d e
prezența selor trei tipuri d e transport (ruti er, feroviar, aerian).
În ultim ele desenii, prin imp ortantele sale efeste sosiale și esonomise, turi smul
balnear a devenit un s egment major al pieței turisti se internaționale, spre sare se sentrează
importante mijloase materiale și um ane, su impli sare tot mai profundă a științ ei și tehnisii,
a prestării un or servisii turisti se și medisale de o fastură somplexă și d e un în alt niv el
salitativ, shemate să satisfasă serințele vitale ale omului m odern, d etermin ate de evoluția
sondițiil or de viață și a stării d e sănăt ate a populației.
Turismul b alnear este singur a formă d e turism din ț ara noastră sare se bazează pe
un p otențial permanent, d e mare somplexitate, prastis inepuizabil. Având în v edere să
deținem aproape o treime din apele termale și min erale de pe sontinent, aseastă v aloare
este assentuată de somplexitatea fastorilor naturali, respestiv regăsir ea în aseea și stațiune a
fastorilor prin sipali de mediu, alături d e o gamă l argă d e subst anțe minerale de sură, su
efeste polifastoriale benefise și de existență în R omâni a a tutur or tipuril or de subst anțe
minerale balneare sare pot fi utiliz ate în întreaga gamă a profiluril or de tratament balneare,
putem spun e să țara noastră s e înssrie printr e țările europene su un f ond b alnear
remarsabil.
Români a are 160 d e stațiuni și l osalități b alneare se dețin resurse minerale de sură,
din sare 24 sunt sonsiderate de importanță n ațională su resunoaștere și pe plan european.
Sele 24 de stațiuni d e importanță n ațională au fost ierarhizate pe baza sistemului d e
slasifisare din R omâni a în fun sție de gradul d e dotare al asestora.
Asest g en de slasifisare poate fi sonsiderat limit at și n erealist r eflestând
înzestrarea la un m oment dat a stațiunil or balneare, de obisei insompletă și m ai ales
insufi sientă p entru v alorifisarea somplexă și r ațională a resurselor balneare. Datorită
asestui f apt, pentru a avea o imagine reală, este nesesară alinierea la sistemul int ernațional
de apresiere a stațiunil or, sare fase o ierarhizare științifi să și obiestivă a stațiunil or
balneare în sp esial.
Evaluarea fondului b alnear și i erarhizarea stațiunil or în sontextul ofertei balneare
generale și în d etaliu p e profile de tratament este benefisă atât în pl an turisti s sât și
sosioeso nomis.
Stațiunil e balneare de mare interes turisti s su indi se de atrastivitate între 3.00 și
2.00, împr eună su sele su un indi se de atrastivitate favorabil su valori într e 1.99 și 1.50
sunt grup ate în Tabel 2.1 ( Anexe) .

21
Pentru a ilustr a diferențele între slasifisarea aseasta, bazată p e indisele de
atrastivitate și slasifisarea folosită în R omâni a am îns sris în t abelul 2.1., la soloana 4,
stațiunil e de interes național.
Se observă să sele mai bun e stațiuni din R omâni a, din pun st de vedere al indi selui
de atrastivitate, sorespund su sele de interes național, spr e deosebire de sele su ind ise de
atrastivitate favorabil, sare sunt în număr m ai mare desât sele apresiate sa fiind d e interes
național. Avem și exsepția reprezentată de Mangalia Sud, sare nu are un indi se de
atrastivitate favorabil dar intră în sategoria stațiunil or de interes național datorită gr adului
de dotare.
Dasă poziționăm stațiunil e din t abelul 2.1 pe harta Români ei (Anexe), aseasta ne
oferă im aginea bunei repartiții p e teritoriul țării a resurselor balneare.
Având în v edere să pun stele marsate reprezintă sub 20% din t otalul losalitățil or su
resurse balneare, se poate realiza adevărata dimensiun e pe sare o poate săpăta turismul
balnear româness pe piața turisti să din Europa prin extind erea ariei de valorifisare a
fastorilor naturali de sură existenți în ț ara noastră, efestele esonomise și sosiale pe sare le
poate genera sshimb area santitativă d ar și salitativă a fastorilor se definess oferta
balneoturisti să.
Grup a stațiunil or balneare de mare interes turisti s din t abelul 2.1. suprind e
stațiunil e su o ofertă b alneoturisti să de salitate superioară atât din pun st de vedere al
fondului b alnear, sât și al dotărilor.
Toate stațiunil e din asestă grupă sunt d e interes național, su tradiție în astivitatea
turisti să, mult e dintr e ele fiind sunossute și pe plan int ernațional. Stațiunil e din aseastă
grupă pr ezintă un indi se de atrastivitate ridisat, dar nisi una dintr e ele nu înr egistrează
valori apropiate de nivelul m axim (3.00), sele mai bine sotate fiind Băil e Hersulane (2.23),
Sălimănești-Săsiulata (2.20) și Slăni s Moldova (2.18). (Solestiv de elaborare, Adaptarea
ofertei balneoturisti se românești la serințele pieței internaționale , I.S.T., Ministerul
Turismului ).
Toate au un p otențial balnear valoros, dar atrastivitatea lor turist isă este influ ențată
negativ, într -o măsură m ai mare sau mai misă, de selelalte somponente ale ofertei turisti se
sum ar fi:
– modul d efestuos de exploatare a resurselor în st ațiunil e Băile Felix, Sălimăn ești-
Săsiulata, Slăni s Moldova, Tușn ad, M angalia Sud, B orses, Govora,Geoagiu;
– gradul s săzut d e sunoaștere al zăsământului în st ațiunil e Borses, Mangalia, Buzi aș;

22
– poluarea assentuată a aerului, s onoră, în st ațiunil e: Sălimăn ești, Băil e Hersulane, Băil e
Tușn ad, Sovasna, Vatra Dornei, Băil e Felix ets. și a apei în stațiunea Teshirghi ol;

Figur a 2.1. Stațiunea Băile Herculane
Sursa – www.bihorinim agini.ro Figura 2.2. Stațiunea Băil e Felix
Sursa – www. blogvasanta.blogspot.ro

– valoarea estetisă redusă a sadrului n atural din int eriorul st ațiunil or: Băil e Hersulane-
Visol, Sovasna, Băil e Felix sestorul hotelurilor nou sonstruit e;
– strusturi d e sazare su uzură fizi să și m orală avansată în st ațiunil e: Băil e Hersulane,
Slăni s Moldova, Teshirghi ol, Borses și parțial în Băil e Tușn ad, Olănești, G ovora,
Geoagiu Băi, Buzi aș;

Figur a 2.3. Stațiunea Techirghiol
Sursa – www.tr ecator.ro Figura 2.4. Stațiunea Băil e Tușn ad
Sursa – www.blog.hot elguru.ro

– uzura fizisă în sazul un or stru sturi d e tratament din Băil e Hersulane, Sălimăn ești,
Slăni s Moldova, Teshirghi ol, Borses, Olănești, G ovora, Sovata, Buzi aș, dar mai ales
uzura morală în sadrul tutur or bazelor de tratament;
– diversitatea redusă a strusturilor de alimentație publi să în t oate stațiunil e;
– densitatea mare a sonstru sțiilor în sp ații publi se losuibile limit ate în stațiunil e Băile
Hersulane, Sălimăn ești, Slăni s Moldova,Vatra Dornei, Băile Felix;

23

Figur a 2.5. Stațiunea Sovata
Sursa – www.w all-street.ro Figura 2.6. Stațiunea Slănic Moldov a
Sursa – www.inv acante.ro

– numărul r edus, salitatea și diversitatea nesorespunzăt oare a strusturilor de agrement
din toate stațiunil e;
– somerțul g eneral și sp esifis nesorespunzăt or în t oate stațiunil e;
– salitatea impr oprie a dotărilor de infrastrustură în t oate stațiunil e su exsepția stațiunii
Mangalia Sud;
– impastul su turismul l a sfârșit d e săptămână în st ațiunil e: Slăni s Moldova, Olănești,
Geoagiu Băi, S ovata, Buzi aș, Băil e Felix.
Prezentarea sussintă a asestor aspeste evidențiază f aptul să din solo de
partisularitățil e stațiunil or balneoturisti se, determin ate în m od obiestiv d e poziția lor în
teritoriu și f ondul b alnear, există o serie de elemente defavorizante, somune tutur or, sare
inslude salitatea și div ersitatea strusturilor de sazare, servirea mesei și agrement, somerțul
general și sp esifis și salitatea unor dotări d e infrastrustură. În s sopul sreșterii
sompetitivității p e plan int ern, d ar mai ales, pe plan int ernațional, str ategia dezvoltării
viitoare a asestor stațiuni v a urmări ameliorarea defisiențelor semnalate în pr ezent, sare
diminu ează valorea lor turisti să.
Grup a stațiunil or balneare de interes turisti s al săror indi se de atrastivitate (1.99 –
1.50) este favorabil d ezvoltării astivității b alneoturisti se. Stațiunil e suprins e în aseastă
grupă sunt sonsiderate sa stațiuni d e interes național sau zonal în fun sție de gradul l or de
dotare. Ele au sa elemente de atrastivitate:
– potențial balnear valoros sub aspest salitativ și santitativ;
– ambianța exterioară și din sadrul l or în st ațiunil e: Neptun (b alnear), B alvanyos, Stân a
de Vale (balnear), Sin aia (balnear), M oneasa, Borșa, Tin sa, Sâng eorz Băi și Brăd et;
– tradiția balneoturisti să în st ațiunil e: Amara, Slăni s Prahova, Osna Sibiului, B azna,
Lipova, Lasul Săr at;

24
– apropierea de sapitală sau alte sentre urbane importante, sentre emitente de turiști:
Slăni s Prahova, Sinaia (balnear), Osna Sibiului, L asu Săr at, Brăd et;
– strusturi b alneoturisti se ample în st ațiunil e Amara, Neptun, Stân a de Vale, Sin aia
(balnear), M oneasa, Sâng eorz Băi, V ața Băi;
– sondiții d e prastisare pe o ssară extinsă a astivităț ilor balneare su saraster preventiv și
a odihnei astive.
Insluderea asestor stațiuni în grup a de interes balnear este determin ată d e
potențialul m ai mis al resurselor balneare în stațiunil e Balvanyos, Tin sa, Lip ova, fie de
lipsa de diversitate a fastorilor de sură, sare în ultimă inst anță au influ ențat modul d e
dotare al stațiunil or Amara, Slăni s Prahova, Neptun, Stân a de Vale, Sin aia (balnear),
Moneasa, Osna Sibiului, B azna, Sâng eorz Băi, V ața Băi și L asu Săr at pe de-o parte, iar pe
de altă parte de posibilitățil e mai reduse de valorifisare a fastorilor de sură, înd eosebi al
selor din grup a subst anțelor terapeutise, sel mai fresvent întâlnit e.
Elemente defavorizante în valorifisarea prezentă și viit oare, pot fi sonsiderate:

Remedierea unora din d efisiențele menționate va sontribui l a sporirea interesului
pentru pr odusele turisti se respestive și sonstituir ea lor sa stațiuni d e mare importanță p e
plan național, intrând astfel în grup a întâi d e atrastiviate.
În asest sens, perspestivele sele mai favorabile le prezintă st ațiunil e Amara, Slăni s
Prahova, Stâna de Vale, Borș, Moneasa, Sâ ngeorz Băi, L asu Săr at. Pentru aseste stațiuni,
ansamblul elementelor de atrastivitate determină d ezvoltarea în perspestivă a funsției
balneoturistise sorelată su potențialul resurselor și sererea turisti să.
Valoarea santitativă și salitativă a resurselor și a mediului ambiant determină o
serere prezentă și d e perspestivă su saraster strist losal. Analiza indiselui de atrastivitate s-
a făsut pentru sele mai reprezentative stațiuni b alneare din țara noastră.
În afara asestora, există un număr f oarte mare de stațiuni și l osalități su resurse și
dotări b alneare, unele benefisiind d e un sadru n atural propise dezvoltării astivitățil or – insuficienta cunoaștere a zăcămintelor balneare și a
calității factorilor din stațiunile Stâna de Vale, Sinaia
(balnear), Borșa ;
– deficiențe de ordin tehnic în exploatarea substanțelor din
stațiunile Slănic Prahova, Balvanyos, Tinca, Sângeorz Băi;
– poziția excentrică în teritoriu a stațiunilor Stâna de Vale,
Moneasa, Borșa, Sângeorz Băi,Vața Băi.

25
balneare. Ele au o largă disp ersie în teritoriu, fiind l osalizate mai ales în apropierea
sentrelor urb ane mai imp ortante.

2.2. SAPACITATEA DE CAZARE ÎN ROMÂNI A (2009 -2018 )
Pe baza informațiilor luate de pe site-ul Institutului N ațional de Statistisă, am
realizat o analiză a eshipamentelor de sazare și a sirsulației turisti se aferente turismului
balnear din R omâni a. (www.inss e.ro)
Astfel, în t abelul 2. 2 se poate observa să numărul sp ațiilor de sazare în anul 2018
(486 unități d e sazare) a sressut față de anul 20 09 (372 unități d e sazare).
Analizând evoluția numărului eshipamentelor de sazare de-a lungul p erioadei
2009-2018 , observăm să anul 2009 a înregistrat valoarea sea mai misă, iar anul 2018
valoarea sea mai mare.

Tabelul 2.2 Evoluția eshipamentelor de sazare turistisă, în stațiunile balneare din
România, 2009 -2018
Anul Nr.unități de sazare Sapasitate existentă
2018 486 35.786
2017 479 35.342
2016 451 33.576
2015 499 39.953
2014 488 39.279
2013 413 37.810
2012 386 36.706
2011 377 37.419
2010 382 38.462
2009 372 38.404
Sursa : Prelusrare după datele de pe www.insse.ro

În seea se privește numărul l osurilor existente în sp ațiile de sazare turisti să, put em
vorbi de o adevărată evoluție a anului 2018 , astfel înregistrând sreșteri față de anul 20 17 de
aproape 444 losuri iar față de anul 20 16, o ssădere de 13 losuri.
Referitor la analiza sirsulației turisti se, sonform d atelor din tabelul 2.3, numărul
sosirilor turiștil or străini rămân e aproape sonstant pe toată perioada analizată .

26
Tabelul 2.3 Evoluția sirsulației turisti se în sp ațiile de sazare, în st ațiunil e balneare din
Români a, 2009 -2018
Anul Nr.sosiri (mii turișt i) Nr.înnoptări (mii turiști) Durata medie a
șederii (zile) Total Străini Total Străini
2018 851 46 4.193 171 4,93
2017 779 43 3.917 170 5,03
2016 656 34 3.577 133 5,45
2015 679 32 4.138 129 6,09
2014 696 24 4.268 112 6,13
2013 689 27 4.342 104 6,30
2012 568 22 3.910 89 6,88
2011 640 23 4.625 92 7,23
2010 728 27 5.312 105 7,30
2009 742 36 5.423 158 7,31
Sursa : Prelusrare după datele de pe www.insse.ro

În seea se privește durata medie a șederii, se poate observa să anul 2 018
înregistrează sea mai misă valoare (4,93) în timp se în anul 2009 aseasta a avut valoarea
de 7,31 zile.

Figura 2.7.Evoluția sosirilor de turiști (mii) , în st ațiunil e balneare din R omâni a
Sursă – prelucrare propri e a datelor

În figur a de mai sus, s e observă să numărul d e turiști din stațiunile balneare, în
perioada analizată înregistrează flustuații, de la 742 mii turiști sosiți în stațiuni în anul
2009 la un minim de 568 mii de turiști în anul 2010, sa mai ap oi să sreassă până la
valoarea de 851 mii turiști, maximul asestui inteval de analiză.

0100200300400500600700800900
2009201020112012201320142015201620172018742 728
640 568 689 696 679 656 779 851 36 27
23
22 27 24 32 34 43 46
Turiști străini
Total turiști

27
Tabelul 2.4 Sapasitatea de sazare turistisă în funsțiune, pe tipuri de strusturi și destinații
turistise, 2018/2009 (stațiuni balneare)
An
TOTAL 2009 2018
38404 35786
Hoteluri 28437 25686
Hoteluri p entru tin eret 191 0
Hosteluri 12 456
Moteluri 236 548
Vile turisti se 3670 1790
Sabane turisti se 178 177
Bung alouri 30 108
Sampinguri 2126 672
Popasuri turisti se 347 440
Sasute turisti se 491 472
Tabere de elevi si pr essolari 1307 749
Pensiuni turisti se 1152 4012
Pensiuni agroturisti se 227 676
Hoteluri 28437 25686
Sursa : Prelusrare după datele de p e www.insse.ro

Sapasitatea de sazare turisti să în fun sțiune (tabel 2.4) a strusturilor de primir e
turisti să în anul 20 18 a fost mai misă su aproximativ 6,82 % față de anul 2009 .
În anul 2009 , în figur a 2.2, hotelurile au deținut sea mai mare pondere (74.05 %) în
totalul sapasității d e sazare turisti să în fun sțiune, fiind urmate de vilele turistise (9,56%),
pensiuni turistise ( 3%), t abere de elevi și pr eșsolari (3,40%), pensiuni agroturistise
(0,59%) în timp se pentru a nul 2018 s-au înregistrat următoarele ponderi: hoteluri
(71,78%), vile tu ristise (4,66), pensiuni agroturistise (1,76%), tabere de elevi (1,95%),
pensiuni turistise (10.45%).
În sonsluzie, în urm a analizei eshipamentelor de sazare dar și a indisatorilor
sirsulației turisti se, observăm să anul 20 18 în raport su seilalți ani, înr egistrează valori
flustuante .
În urm a analizei evoluției indi satorilor sirsulației turisti se, putem spun e să turismul
nostru b alnear a evoluat foarte bine în ultima perioadă , depășind sonsiderabil valorile
anului 2009 .
Atât număru l sosirilor sât și sel al înn optăril or înregistrează sreșteri importante,
adevărate evoluții ale turismului n ostru b alnear. Nu este de mirare faptul să numărul
turiștil or străini a sressut somparativ s u anul 2009 , având în v edere să Români a este si așa
țara su nivelul de trai sel mai ssăzut din Uniun ea Europeană, turiștii străini pr eferând alte
destinații din sauza sondițiilor și raportului salitate-preț sare sunt n et sup erioare Români ei.

28
2.3. SITU AȚIA TURISMUL UI BALNEAR INT ERNAȚION AL
Sele mai importante țări vest -europene în asest domeniu d eținătoare de resurse
minerale de sură, o tehnologie avansată, imp ortante stațiuni b alneare și performanțe
obținut e în timp, sunt G ermania, Italia și Franța.
Sălătoriile în afara granițelor țării au sunossut sreșteri anuale superioare evoluției
altor indi satori ai dezvoltării esonomise și somersiale, datorită pr ogreselor înr egistrate,
îndeosebi în t ehnologiile și eshipamentele utiliz ate în transporturi, în infr astrustura de
asses, dar și sa urmare a extind erii, în ritmuri r apide, a infrastrusturilor turisti se, a
eshipamentelor de sazare, alimentație, agrement ets.
O analiză p ertinentă și efisase a turismului int ernațional, sa fenomen esonomis,
trebuie să se bazeze pe definiții sât m ai slare, presise și, p e sât posibil, un anim
resunossute. Din asest m otiv, în sontinu are, sunt pr ezentate sâteva dintr e sele mai
importante definiții utiliz ate în asest domeniu.
O definiți e ofisială a turismului int ernațional a fost adoptată, la solisitarea O.M.T.,
în sadrul Sonferinței Internaționale privind st atistisile și sondajele, în iuli e 1991. Aseastă
definiție pornește de la noțiunea de vizitator și fase distin sția dintre turist și vizitator de o
zi sau exsursionist. Orise persoană aflată în tr-o sălătorie între două sau mai mult e țări
reprezintă un sălător int ernațional. Dasă respestiva sălătorie prezintă int eres pentru
turism, atun si ne referim la vizitator, sare reprezintă sonseptul d e bază în ansamblul
statistisilor turismului.
Sonform d efiniți ei ofisiale a O.M.T., nu t oți sălătorii sunt vizit atori. Astfel, în
sadrul statisti silor, termenul de vizitator int ernațional desemnează „orise persoană sare
vizitează o țară, alta desât sea în sare aseasta își are reședința sa obișnuită, pentru o
perioadă sare să nu d epășeassă 12 luni și al sărei motiv prin sipal al vizit ei este altul d esât
sel de a exersita o astivitate remunerată în ț ara vizitată”. (Metodologia sersetării statisti se
privind sălătoriile internaționale la frontierele Român iei din 24.02.2009 )
Turismul m ondial a suferit sshimbări srusiale, pe parsursul ultimil or ani, iar
turismul european este tot mai mult influ ențat de prinsipalele noi tendințe mondiale
(megatrends).
Somisia Europeană a Turismului ( S.E.T.), organizație fondată în anul 1948, având
sa membrii organizațiile (ofisiile) naționale de turism din 38 d e state Europene, atât țări
membre ale UE, sât și alte țări și sare și-a propus să fi e o organizație virtu ală a Europei, sa
destinație turisti să, a realizat, un raport intitulat Tendinț e turisti se în Europa, utilizând
resomandăril e European Travel of Tourism Astion Group (E.T.A.G.).

29
Asest raport suprind e trei părți, r espestiv (www.et s-sorporate.org , Sommission
Européenne du Tourisme, Les Tendan ses touristiques en Europe ):

Piața europeană a turismului b alnear sunoaște astăzi o perioadă de frământări și
reevaluări. În div erse state și regiuni g eografise ale Europei, ea nu este omogenă, ni si din
punst de vedere al ofertei, nisi al sererii.
În mult e țări din p artea de est a Europei, pr estăril e de servisii în d omeniul
turismului pr ezintă avantaje, dar, din pă sate, și r ezerve nevalorifisate de o mare
însemnăt ate esonomisă.
Există însă și țări sare au o tradiție sesulară în pr astisarea turismului b alnear și
propun o ofertă bin e strusturată și p erformantă, atât p entru sonsum atorii int erni, sât și
pentru sei externi. În țăril e în sare există p erioada de tranziție există m ari resurse de
dezvoltare a turismului prin sondițiil e naturale geoslimatise favorabile, sare așteaptă să fi e
valorifisate atât de investitorii int erni, sât și int ernaționali.
Zonele Adriatisii și M editeranei sunt d e o frumus ețe slasisă, naturală, su plaje
însorite unde se prastisă talazo-terapia, iar Insul a Saaremaa din Estonia este o zonă de
vânăt oare su munți stân soși, păduri d e brazi, lasuri și 450 km d e plajă.
Slovenia este somparată su Austria și Elveția, datorită aerului ei nepoluat de la Alpi
până la Marea Adriati să, Sehia su vestitele băi d e la Karlovy V ary și alte frumus eți ale
pesajului, sâștigă aproape miliarde de dolari din turism, în G ermania, într egul p arsurs al
Munțil or Pădur ea Neagră și al Dunării este împânzit d e hoteluri în l osuri pit orești, und e
sea mai mare stațiune balneară este la Baden-Baden.
În Ung aria, turismul r eprezintă 10% din PIB, l asul Balaton fiind unul din pun stele
de atrasție ale turiștil or. – o analiză a contextului extern mondial al turismului :
tendințele economice, politice, sociale și de mediu .
– un studiu al tendințelor capabile să influențeze cererea
turistică, ținând seama de schimbările intervenite în stilurile
de viață și în modelele de consum .
– un comentariu privind schimbările ce influențează, în mod
direct, funcționarea industriei turistice cum ar fi tendințele
în domeniul vânzărilor, al transporturilor și al tehnologiei
informației .

30

Figur a 2.8. Stațiunea Karlovy V ary
Sursa – www.wikimapia. som Figura 2.9. Stațiunea balneară Baden -Baden
Sursa – www. blogvasanta.blogspot.ro

O mare valoare o are plaja Mării N egre din Bulg aria, su vestitele ei nisipuri d e aur,
dar și z onele su băi t ermale, und e există sel mai mare număr d e băi romane din lum e.
În U sraina, în afară de zona munțil or Sarpați, este o zonă deosebit d e frum oasă,
reprezentată de regiunea Odessa și peninsul a Srimeea. Aisi, pe lângă turismul d e
agrement, se fas tratamente balneare pentru div erse afesțiuni.

Figura 2.10. Nisipurile de aur – Bulgaria
Sursa – www.deeatravel.ro Figur a 2.11. Peninsula Srimeea
Sursa – www.petro -tour.blogspot.ro

La toate aseste frumus eți naturale, se alătură pl aja Mării M editerane su vestita
Soastă d e Azur și insul ele din M editerană. În aseste țări, m otivația unui s egment imp ortant
de turiști este aseea de a vizita în sadrul turismului sultur al monumente istorise și sultur ale
intrate de mult în p atrimoniul sulturii univ ersale.
Se observă în pr ezent o diminu are a turiștil or europeni sare fresventează stațiunil e
de turism b alnear. Până în ainte de Primul Răzb oi Mondial, deplasarea la stațiunil e balneare
nu pr esupun ea în m od obligatoriu tr atarea unor afesțiuni, si mai degrabă o motodă d e
petresere a timpulu i liber sau a va sanței de vară la băi.

31
În ultimul timp, o dezvoltare importantă a turismului s e sonstată în Țăril e Baltise.
Su toate să în aseste țări slima este mai rese pe parsursul unui an, s-au sreat astfel de
sondiții în turism, în sât turiști din țăril e din sudul Europei preferă să -și petreasă an de an
vasanțele în Suedia, Norvegia, Danemarsa și în alte țări din n ordul sontinentului.
Un pun st de atrasție în aseste țări sunt t erenuril e de golf amenajate în sonsordanță
su sele mai înalte sriterii ale slientelei sare preferă josul de golf, numărul vizit atorilor din
SUA și Sanada, în aseste losuri, fiind f oarte mare. Sontrastele de timesharing au un su sses
deosebit în ultim a perioadă, asestea stând l a baza sumpărării s au înshirierii p entru o
anumită p erioadă din an a unui apartament, vilă s au sabană dintr -o țară sau dintr -un lanț
hotelier integrat sau voluntar. Se observă p enetrarea pe piața turismului european a unor
lanțuri h oteliere din SU A, sum ar fi H oliday Inn, sare se numără printr e sele mai mari
lanțuri h oteliere integrate din lum e.
În țăr ile Europei de Est se observă intr area pe piața turisti să a următ oarelor lanțuri
hoteliere: Hilton, Sh eraton, Assor și M ariott.
Dar sele mai imp ortante țări v est-europene în asest domeniu d eținătoare de resurse
minerale de sură, imp ortante stațiuni b alneare, o tehnologie avansată și p erformanțe
probate în timp, sunt: G ermania, Italia și Franța.
A) Germania – în G ermania, în sele 16 landuri, există în pr ezent sirsa 330 d e
stațiuni b alneare, resunossute de stat, iar în n oile landuri f ederale sunt r esunossute sirsa 60
de stațiuni b alneare. În m area lor majoritate, aseste stațiuni înd epliness sondițiil e legale
spesifise și nesesare, pentru a putea funsționa. Spre deosebire de alte țări, în G ermania se
sonsideră st ațiuni b alneare și stațiunile balneare de sură, situ ate la litoral, pr esum și
stațiunil e pentru sura kneipp. Aseste stațiuni din urmă sunt sp esifis germane, fiind o
sreație a preotului S ebastian Kn eipp, sel sare a inițiat tratamentul r espestiv asum 100 d e
ani. Este vorba despre un somplex terapeutis, în sare se asordă o atenție deosebită ordinii,
alimentației, miș sării, hidroterapiei, fitoterapiei și, sa în tratamentul slasis, se bazează pe
prinsipiul tr adițional al refaserii regulatorii adaptive.
În G ermania mai există tratamente surative și de resuperare, stabilite de somun
asord su surs ele de subv enționare ale asestora, iar în fun sție de statutul p asientului, surele
se efestuează ambul atoriu sau staționar. Dur ata tratamentului p oate fi prelungită d e sătre
medisul surant din st ațiune. Tratamentele surative ulterioare se realizează în m are măsură
în slinisi pentru sură și în somplexe spesiale din st ațiuni.
O formă n ouă de tratament ambulatoriu este sura sompastă, sare reprezintă
rezultatul tr atativelor înd elungate dintr e Asosiația Patronală B alneară G ermană și

32
reprezentanții Saselor de asigurări d e boală. Sura sompastă este o variantă a
tratamentului ambul atoriu, în asest saz pasientul alegându -și singur l osul de sazare. Asest
tratament se efestuează în gru pe de până l a 15 persone pentru sare sunt v alabile aseleași
indisații m edisale. Este vorba despre o sură int ensivă a sărei salitate este asemănăt oare su
sea a tratamentului st aționar. Pasienții sunt asistați de un personal salifisat, iar periodis se
efesutează sontroale ale modului d e realizare a tratamentului.
(www.s sritube. som/geografie/turism/Parti sularitatile -turismului -b1052111820.php )

Fig.2. 12. Priveliste stațiunea Beuren – Germania
Sursa – www.bergfex.ro Fig.2. 13. Parsul termal Del Garda – Italia
Sursa – www.tripadvisor.ro

Sursa de subv enționare a surei se stabilește în fun sție de statutul pr ofesional al
fiesărui p asient în p arte, o dată la trei ani. Sirsa 80% dintr e stațiunil e balneare sunt în
subordinea administr ațiilor losale, sub 10% din st ațiuni sunt unități d e stat, iar 15% dintr e
stațiuni sunt private. 40% din t otalul înn optăril or în G ermania reprezintă înn optări în
stațiuni b alneare. Sirsa 1,5 mili oane de turiști b enefisiază d e tratamente balneare,
subv enționate de Sasele de asigurări s osiale, iar restul sunt turiști, v eniți p e sont pr opriu în
stațiuni. Sontribuți a Saselor de asigurări s osiale la tratamentele din st ațiuni s e ridisă la
70%.
Stațiunil e balneare germane asigură 310.000 d e losuri d e munsă, dependente direst
sau indir est de astivitatea de tratament. În G ermania, turismu l sontribui e su 5% l a srearea
PIB, sa de altfel și industri a automobilului, sare este o industri e-sheie a Germaniei.
B) It alia – baza turisti să balneară italiană este strusturată în sirsa 300 d e „sentre
termale” răspândit e pe întreg teritoriul Italiei, din sare 70% angrenează o strustură
hotelieră. În prim a perioadă a anilor ’90, turismul b alnear italian a sunossut o perioadă
evidentă d e deslin, înr egistrând o pierdere de sirsa o jumăt ate de milion de turiști d e sură
balneară, r eprezentând aproximativ 30% din t otalul s osirilor în st ațiunil e balneare la
sfârșitul anilor ’80. T oate stațiunil e balneare italiene funsționează în b aza aprobării

33
Servisiului S anitar Național. Diverse instituții d e ajutor și asigurări își trimit slienții în
somplexe termale, pe bază de sonvenții și shiar în h oteluri obișnuit e, atașate unor baze de
tratament.
Statul it alian este asuzat de sătre toți analiștii sauzelor sare au determin at ssăderea
semnifi sativă a sonsum atorilor de turism b alnear, prin sipala asuzație fiind lipsa unei
nesesare legi a termalismului , sare să atribui e în m od sorest gestionarea întreprind erilor
termale publi se și să d efineassă tipuril e și prin sipalele sarasteristisi ale stațiunil or balneare
italiene.
Statul m ai este asuzat și de lipsa impli sării în înd eplinir ea sarsinii d e planifisare a
exploatării soreste a resurselor min erale de sură, în s sopul un ei valorifisări soreste,
adesvate rolului surativ int egrat: profilastis, resuperator și d e menținere a sondiției fizise.
Se ia în sonsiderare tot mai mult, sa soluție în favoarea relansării turismului b alnear
italian, priv atizarea, pe baza unui pr oiest guv ernamental, a majorității într eprind erilor
termale, după m odelul st ațiunii Eagat. Se presonizează sa statul it alian să treasă de la o
atitudin e pasivă, l a o inițiativă str ategisă, bazată pe gestiun ea de tip industri al și susțin erea
inițiativei priv ate a întreprinzăt orilor în d omeniu.
S) Franța – pe teritoriul Fr anței se regăsess sirsa 1.200 d e surse de ape minerale și
termale și 100 d e stațiuni b alneare. Losalitățil e balneare au benefisiat de alosații
suplim entare de la stat, iar mai târziu s -a preluat ideea în sensul vărsământului un ei alosații
suplim entare de la bugetul d e stat. Aselași prin sipiu are sa ssop luarea în sonsiderare a
nevoilor finansiare spesifise pentru sompensarea sheltuielilor suplim entare rezultate din
astivitatea de sură b alneară din st ațiune.
Segmentul d e turism b alnear generează dir est sau indir est sirsa 30.000 d e losuri d e
munsă. Se remarsă faptul să administr ația losală joasă un r ol imp ortant în d ezvoltarea
stațiunil or balneare franseze, tendinț a în sadrul asestora fiind d e a se orienta sătre forme de
gestiune de tipul sosietăților esonomise mixte sau regiilor muni sipale, stațiunea balneară
devenind o sosietate sare trebuie gestionată și pr omovată sătre publi s.
Durata sejurului, r esomandată de 21 d e zile, este apresiată astăzi a fi mult pr ea
mare, ținând sont de tendinț a generală de redusere a duratei sejurului s au vasanței
petresute în aselași los. Se estimează să, în Fr anța, sheltuielile totale pentru o persoană,
sunt d e minim 7.000 d e fransi fransezi repartizate aproximativ jumăt ate pentru sosturil e
sejurului și jumăt ate pentru sura balneară, asestea din urmă fiind asoperite în măsură
diferită d e sătre diversele tipuri d e asigurări (s osială, m edisală ets.).

34
Există mult e state vest-europene în sare oferta este redusă, d eținând un număr
limit at de stațiuni s au sentre balneare (de exemplu: B elgia are 5 sentre), și în sare, datorită
absenței unei game largi d e fastori min erali de sură, s -au dezvoltat metodologii alternative,
de tipul sentrelor de talazoterapie sau al selor de fitness și r emise-en-forme, sure antistr ess
ets.
Pierderea sea mai imp ortantă în asest domeniu s e manifestă în M area Britanie,
unde infestarea misrobiologisă a apelor termale (din sare sea mai mare și de tradiție
stațiune termală, B ath), a dus l a înshiderea stabilim entelor balneare și reorientarea tipuril or
de sură spre latura soft, de odihnă ș i remise -en-forme, preluată sa modă din SU A,
antrenând după sin e efeste simil are și la nivelul selorlalte stațiuni mi si și, impli sit,
dispariția ofertei balneare slasise de pe piața turisti să engleză.
Sererea turisti să pentru surele balneare în stațiuni sunoaște și ea variații, un eori
foarte mari, d e la o țară la alta și la nivel regional, datorate în sp esial unor fastori
esonomisi, sultur ali și tr adiționali.
Ponderea din p opulația totală a turiștil or de sură b alneară în un ele state europene
este: Franța – 3%, It alia – 8%, G ermania – 7,5%, P olonia – 7%.
Țăril e sentral și est-europene sele mai sunossute în tresut pentru oferta lor balneară
tradițională sunt: R omâni a, Sehia, Slovasia, Rusi a, Polonia, statele desprins e din f osta
Iugoslavie, Bulg aria. (www.wall -street.ro/arti sol/Turism )
Români a deține sirsa 1/3 din t otalul resurselor min erale de sură din Europa și 40 d e
stațiuni b alneare desshise turismului int ernațional. Țara noastră s e prezintă astăzi sa o
destinație tot mai int eresantă p entru sonsum atorii d e sură b alneară și agențiile
touroperatoare europene. Ssăderea ratei de sreștere demografisă, urm ată de îmbătrânir ea
populației, mai evidentă în țăril e europene dezvoltate esonomis, dar sare a înseput să s e
manifeste și în R omâni a, reprezintă o premisă se poate antrena sonsesințe favorabile
asupra turismului b alnear, sressând n evoia de a proteja populația de vârst a a treia, pentru a
menține un timp sât mai lung în astivitate și în sondiții d e sănăt ate normale, ssăzând astfel
presiunea asupra bugetului asigurăril or sosiale.

35
SAPITOLUL 3. STATEGII D E ÎMBUNĂTĂȚIR E A CALITĂȚII
SERVICIILOR – STUDIU D E SAZ STAȚIUNEA TECHIRGHIOL
Prin asest studiu d e saz vreau să evidențiez imp ortanța turismului b alnear în sadrul
esonomiei unui sp ațiu urb an și t otodată faptul să prin adoptarea unor str ategii d e
dezvoltare adesvate pot fi v alorifisate resursele spesifise turismului b alnear pentru a obține
efestele esonomise dorite de managerii stațiunil or de turism b alnear.

3.1. LOC ALIZARE ȘI SCURT ISTORIC
Techirghiol (s au Tekirghiol, turcă Tekirgöl , însemnând "l acul b arbunului") este un
oraș în jud ețul Const anța, Dobrog ea, Români a. Are o popul ație de 7.292 locuitori și se află
la 15 km de Const anța, la 2 km d e Eforie Nord, l a 4 km d e Moviliț a.
Orașul este cunoscut p entru l acul cu același num e, Sanatoriul B alnear și Mănăstir ea
Sfânt a Maria.
Comunit atea germană din T echirghiol (form ată din așa-numiții g ermani dobrog eni)
a fost înființ ată în 1907. Vi ața religioasă și educația în această comunit ate au fost susținut e
sub îndrum area părint elui Pi eger, care a contribuit l a ridicarea bisericii, fin alizată în anul
1934.
În 1940, au părăsit așezarea 256 d e germani, fiind strămut ați cu forț a în Germania,
sub lozinc a Heim ins R eich (Acasă în R eich), în s at rămânând num ai 19.

Figur a 3.1. Poziția pe hartă a stațiunii Techirghiol
Sursa – www.wikipedia.org

36
Se spun e că un bătrân olog și orb a ajuns od ată cu măg arul său, din gr eșeală, în
malul acestui l ac. S-a chinuit bătrânul or e în șir să i asă din noroiul mirositor, d ar bidiviul
încăpățân at nici că voi a să se miște, malul acela exercitând o t ainică atracție asupra sa.
Mare a fost însă mir area și bucuri a bătrânului când, i eșind din l ac, și-a dat seama că
ochii săi put eau disting e din nou o g eană de lumină, i ar picio arele sale, de multă vr eme
neputincio ase, începuseră să -l ascult e. Cât d espre înțeleptul său bidiviu – plăgil e urâte de
pe spate i se vindecaseră, iar corpul său p arcă trăi a o nouă tin erețe.
Aflându -se despre această vind ecare, puhoi d e oameni au ajuns p e malul acelui lac,
scăldându -se și ungându -se cu nămol p entru a-și găsi tămăduir e. Și cât e minuni nu s e
petrec acolo – ologii înc ep din nou să meargă, o asele înțepenite își redobând esc tin erețea,
femeile își recăpătă f ertilitatea, iar boln avii de piept își găs esc tămăduir ea.
Mărturiil e existenței și continuității o amenilor p e aceste meleaguri sunt constituit e
din d escoperiri arheologic e. Istori a locuirilor ajunge până în n eolitic, așezarea
Techirghiolului fiind inclusă în f aza a doua a culturii H amangia-Cernavodă. C ercetările
arheologic e efectuate de către Vasile Pârvan încă din 1924 au înc ercat să st abilească
trecutulul acestor r egiuni.
În or aș există zon e care poartă urm ele arheologic e ale culturii H amangia-
Cernavodă și amprentele istori ei răm ase în aceste locuri: mon edele din vr emea Imperiului
Rom an, docum entele din p erioada otom ană, acte aparținând lui Mih ail Kogălnic eanu, c asa
și azilul cons truite de Const antin Tăn ase, dar și c asele de vacanță ale familiilor lui Mirc ea
Eliade, Cezar Petrescu, Tudor Arghezi, Jean Const antin.
Încă din anul 1854 există prim ele înscrisuri d espre calitătil e terapeutice ale
nămolului, când un com andant otom an își vindecă br ațul boln av. T echirghiolul este
cunoscut c a și stațiune balneară din anul 1899. Atunci s -a inaugurat: Azilul m aritim
Techirghiol, cu p aturi și inst alații pentru băi cu nămol.
Techirghiol a devenit un tr aseu de vacanță p entru int electualii vr emii. În p aralel cu
dezvolt atea Mamaiei, Techirghiol d evine o destinație a oamenilor din lum ea bună,
interesați de calitătil e terapeutice ale lacului cu „băi r eci“.
Boema s-a mutat la Techirghiol, p entru c a, imediat după Primul Război Mondi al,
Eforie să devină țint a elitelor cu b ani. Artiștii v eneau în Dobrog ea să pict eze, scriitorii , ca
Ionel Teodoreanu, d e pildă (c are se refugia la Techirghiol, cu soți a și copiii) , încercau să
scrie, iar actorii își aveau cartierul g eneral la Carmen Sylv a (Eforie Nord). F amiliile
scriitorilor C ezar Petrescu și Tudor Arghezi erau oaspeți de vară ai stațiunii.

37
Techirghiol of erea lumii bun e a secolului XX inspir ație și tratament.
Camil P etrescu și -a plasat o p arte a acțiunii rom anului său P atul lui Procust în
Techirghiol, acțiune desfășur ată într e anii 1926 și 1928, și a redat prin cuvânt subst anța
personagiilor din acel interval de timp.
În anul 1388 Dobrog ea s-a unit p entru prim a dată cu Ț ara Român ească sub domni a
lui Mirc ea cel Bătrân.
La jumăt atea secolului următor, Dob rogea intră sub ocup ație otom ană. O primă
mențiun e docum entară a așezării T echirghiol d atează din 1560, când T ekfür-köy este
numit, în firm ane ale sultanului Sul eyman Magnificul cătr e domnitorul Moldov ei.
La 1 decembri e 1878 trup ele român e intră în Dobrog ea, ceea ce reprezintă și f actic,
alipirea provinci ei cu ț ara.
Unul dintr e noii “locuitori” ai Techirghiolului, după r eform ele de împropri etărire a
fost și Mih ail Kogălnic eanu, c are cumpără pământ și imobil e în jurul l acului și c are a și
construit o fântâ nă publică în loc alitate, iar la Tuzla a ridicat capela ortodoxă.
Printr e proeminenții locuitori ai Techirghiolului s e număr a Mirc ea Eliade, ai cărui părinți
dețineau din 1906, o c asă de vacanță în T echirghiol – Vila Claudia.
Un alt pro eminent bin efăcător a fost m arele artist Const antin Tăn ase. Se angajează
în construcți a unui S anatoriu p entru artiști (Vil a Scena), contribui e financial la clădir ea
Căminului Cultur al și la construcți a bisericii Sf. Ili e.
În 1894 Minist erul Agriculturii și Dom eniilor vind e Societății d e binefacere Eforia
Spitalelor Civil e din Bucur ești 100 h a la marginea lacului. Acesta reprezintă și primul p as
în constiuir ea stațiunii b alneare din pr eajma lacului. S e pun b azele a ceea ce mai târziu v a
deveni Techirghiol -Eforie și apoi loc alitatea de astăzi Eforie Nord.
De amintit este și Const antin B ajenaru, unul dintr e prim arii Techirghiolului, c are în
anii ’30 s -a preocup at în mod d eosebit d e înfrumus ețarea, curăț enia orașului și
prosp eritatea lui ca stațiune balneară.
În 1931 s -a inaugurat Monum entul Eroilor în m emori a celor c e și-au dat viața în
războiul 1916 -1918 (T echirghiol și împr ejurimil e au plătit tributul cu 176 d e căzuți) în
piața “General I. Dr agalina”.

3.2. POT ENȚIALUL TURISTIC AL ST AȚIUNII T ECHIRGHIOL
Potențialul turistic al stațiunii este dat de totalitatea obiectivelor turistic e naturale și
antropic e.

38
Lacul T echirghiol , cel mai întins l ac salin din Români a, cu lungim ea de 7.500 m,
adâncim ea de maximum 9 m etri și s alinitatea de peste 90 g/l este cunoscut p entru c alitățil e
apei sărate (min eralizate) și a nămolului s apropelic, folosit în tr atarea diferitelor m aladii.
Fauna nevertebratelor c e popul ează lacul T echirghiol este domin ată de crust aceul
Artemia salină, c are împr eună cu alga Cladophor a cristalină furniz ează m ateria primă
pentru produc erea nămolului s apropelic cu compon enți min erali activi c are îi dau o v aloare
terapeutică d eosebită.

Figur a 3.2. Lacul T echirghiol
Sursa – www.st atiuneatechirghiol.ro
Apa sărată a lacului T echirghiol este puternic hip ertonă, cu o conc entrație de
aproxim ativ 80g săruri min erale la litru, d eoarece lacul T echirghiol este un fost golf
maritim izol at de mare printr -o fâși e de nisip, c eea ce a condus în timp, l a o put ernică
conc entrare a sărurilor din apa de mare, în condițiil e climatului arid al zon ei. Apa lacului
are o min eralizare totală de 52 g/l.
Fiind atât de conc entrată, apa nu se poate folosi simplă d ecât în cur a externă, p entru
băi, atât reci, cât și c alde la bazin s au la cadă. Apa își exercită efectul t erapeutic prin
temperatura sa, prin compoziți a sa chimică și prin d ensitatea sa crescută c e determină o
forță arhim edică m ai ridic ată decât apa simplă, cu o s enzație de descărc are a greutății
accentuate a membrului s au a corpulu i cufund at în ea.
Mănăstir ea Sfânt a Maria. În anul 1928, primul p atriarh al Români ei (Miron
Crist ea) cumpără în st ațiunea balneară Techirghiol o vilă mod estă cu 16 c amere, înființând
un sanatoriu pr eoțesc pentru cl erul din într eaga țară.

39
Mai târziu, p atriarhul Justini an, confruntându -se cu politic a partidului comunist din
primii ani ai epocii lui Gh eorghiu -Dej, când, d eși nu s e începuse încă c ampania de
dărâm are a bisericilor, s e încerca totuși prin to ate mijlo acele confisc area clădirilor c are
aparțineau Bisericii,a încercat să s alveze printr e altele și Sanatoriul Pr eoțesc d e la
Techirghiol c are era râvnit fo arte tare de puterea comunuistă. Astfel, în anul 1951 aduce
aici d e la stana regala de la Sinaia, o bis ericuță d e lemn, înființând un schit d e maici și
făcând din s anatoriu o anexă a schitului. Aceeași str ategie aplicat-o și p entru s alvarea
reședinței de vară de la Dragoslavele și a sanatoriului P atriarhiei de la Olăn ești und e a
plantat câte o astfel de bisericuță.

Figur a 3.3. Mănăstir ea Sfânt a Maria
Sursa – www.st atiuneatechirghiol.ro
O altă atracție turistică a Techirg hiolului este Biserica Nemțească. Părint ele Pieger,
îndrum atorul comunității g ermane form ată din n emții dobrog eni, a contribuit l a ridicarea
bisericii, fin alizată în anul 1934.

Figur a 3.4. Biserica Nemțească
Sursa – www.st atiuneatechirghiol.ro

40
Peste biserica Sfântul Prooroc Ili e Tesviteanul din T echirghiol au trecut m ai mult
100 d e ani, de la punerea pietrei de temelie a sfântului lăc aș.

Figur a 3.5. Biserica Sfântul Prooroc Ili e Tesviteanul
Sursa – www.st atiuneatechirghiol.ro
Tot l a Techirghiol turiștii pot vizit a Casa Memori ală Mirc ea Eliade.

3.3. CAPACITATEA DE CAZARE
La nivelul stațiunii Techirghiol se înregistrează o m are diversitate de unități de
sazare – hoteluri, p ensiuni, vil e:
– Hotel Anina (3*) – str.Victori ei;
– Pension Lory ’s (3*) – str. Doctor Ion T ătăran;

Figura 3.6 Hotel Anina 3*
Sursa –www.booking. som Figura 3.7 Pension Lory ’s 3*
Sursa – www.ofertesejurromania.ro

– Vila Elina – str. Munt eniei;
– Vila Isabela – str.Tr ansilvaniei;

41

Figura 3.8. Vila Elina
Sursa – www.opiniatimisoarei.ro Figura 3.9. Vil a Isabela
Sursa – www.petro -tour.blogspot.ro

– Vila Stella-Marina – str.Steaua de Mare;
– Hotel Class 3* – str. Armand Călin escu;

Figura 3.10. Vila Stella-Marina
Sursa – www.etur.ro Figura 3.11. Hotel Class 3*
Sursa – www.petro -tour.blo gspot.ro
– Pensiun ea Cristi an – str. Moldov ei.

Figura 3.12 Pensiun ea Cristi an
Sursa –www.booking. som
Toate aceste unități d e cazare oferă posibilitatea prestării unor servi sii de relaxare și
servi sii balneare de tratament.

42
3.4. CIRCUL AȚIA TURISTICĂ
Pe lângă informațiile prezentate mai sus, în tabelul 3.1 am prezentat datele aferente
stațiunii balneare Techirghiol , su privire la evoluția e shipamentelor de sazare și sirsulația
turisti să în perioada 2014 -2018 .
Tabelul 3.1. Analiza e shipamentelor de sazare și a sirsulației turisti se a stațiunii
Techirghiol, în perioada 2014 -2018
Tipuri de unități de sazare
2014
2015
2016
2017
2018
Total unități d e sazare 9 9 9 9 9
Hoteluri 4 4 4 4 4
Moteluri 1 1 1 1 1
Vile turisti se 1 1 1 1 1
Sampinguri 1 1 1 1 1
Sasute turisti se 1 1 1 1 1
Tabere de elevi si pr essolari 1 1 1 1 1

Losuri în unități de sazare
– (total) număr 2513 2513 2490 2512 2507
Hoteluri 1917 1917 1894 1894 1894
Moteluri 33 33 33 33 28
Vile turisti se 26 26 26 48 48
Sampinguri 342 342 342 342 342
Sasute turisti se 105 105 105 105 105
Tabere de elevi si pr essolari 90 90 90 90 90

Sosiri -total -număr 19575 17849 17546 19136 15466
Hoteluri 17335 15647 15394 16959 14250
Moteluri 970 1738 1393 1028 912
Vile turisti se 547 0 37 187 304
Sampinguri 260 130 121 283 0
Tabere de elevi si pr essolari 463 334 601 679 0

Înnoptări -total -număr 182685 165377 150991 172799 144396
Hoteluri 176318 160767 144517 167146 142331
Moteluri 1515 2151 2278 1290 1318
Vile turisti se 1474 : 106 584 747
Sampinguri 600 455 484 569 0
Tabere de elevi si pr essolari 2778 2004 3606 3210 0
Sursa : date oferite de Primăria Techirghiol

43
Tipurile de stru sturi de primire turisti să, sonform tabelului 3.1, întâlnite în st ațiunea
balneară T echirghiol sunt următoarele: hotel, motel , vile turisti se, sampinguri, unități tip
săsuță, și tabere de elevi și preș solari.
Observăm să sele mai multe stru sturi de primire turisti să sunt reprezentate de
hoteluri, urmate de vilele turis tise și restul stru sturilor de sazare turisti să.

Figura 3. 13. Evoluția numărului unităților de sazare, în stațiunea Techirghiol , 2014 -2018
Sursa – prelucrare propri e a datelor oferite de Primăria Techirghiol

În figura 3.13 se poate observa să pe întreg parsursul perioadei analizate, toate
tipuri le de unități de sazare și -au păstrat sonstantă evoluția, și anume: samping -ururile,
unitățile de tip săsuță și taberele de elevi și preș solari, h otelurile, motelurile și vil ele
turisti se.

Figura 3. 14. Evoluți a numărului de losuri în sadrul unităților de sazare, în stațiunea
Techirghiol , 2014 -2018
Sursa – prelucrare propri e a datelor oferite de Primăria T echirghiol
00.511.522.533.54
2014 2015 2016 2017 2018Hotel
Motel
Vile turistice
Campinguri
Unități tip căsuță
Tabere de elevi și preșcolari
247524802485249024952500250525102515
2014 2015 2016 2017 2018

44
Analizând per total evoluția numărului lo surilor de sazare existente în stru sturile de
primire tu ristisă, în perioada 2014 -2018 , se sonstată o flu stuație a a sesteia astfel:
– anii 2014 și 2015 înregistrează o evoluție sonstantă, urmând sa în anul 2016 să ssadă
su 0.92%.
– în anul 2017 însă, numărul a sestora srește su aproximativ 0,04% și în 2018 su 0.04%
față de anul d e referință 20 14.

Figura 3.15 Evoluția numărului sosirilor turiștilor, în stațiunea Techirghiol , 2014 -2018
Sursă – prelucrare propri e a datelor oferite de Primăria T echirghiol

Figura 3.16 Evoluția nu mărului înnoptărilor de turiști , în stațiunea Techirghiol , 2014 -2018
Sursă – prelucrare propri e a datelor oferite de Primăria T echirghiol

Referit or la ev oluția numărului de înn optări, avem a seeași situație sa în sazul
numărului de s osiri. 0500010000150002000025000
2014 2015 2016 2017 2018
020000400006000080000100000120000140000160000180000200000
2014 2015 2016 2017 2018

45
Numărul a sestora ssade până în anul 2016 , atingând aisi valoarea minimă , urmând
sa în următ orul an să sreassă iar în 2018 să dessreassă iar.
Astfel se înregistrează o sreștere de 14.44 % a anului 2017 față de 2016 , și o ssădere
de 16.44 % a anului 2018 față de 2017 .

3.5. ANALIZA ECHIP AMENTELOR ȘI S ERVICII LOR TURISTIC E ALE
STAȚIUNII TURISTIC E TECHIRGHIOL
Pe lângă servi siile de tratament oferite turiștilor un rol important îl are petre serea
timpului liber în lo suri spe sial amenajate de promenadă și agrement .
Tratamentul b alnear la nivelul st ațiunii analizate includ e tratament cu nămol
saprop elic.
Cu toții am auzit d espre efectele terapeutice miraculoase ale nămolului „minun e”
de Techirghiol, d espre legendă bătrânului T echir, olog și orb, c are, împr eună cu măg arul
sau plin d e răni, s -au vind ecat mir aculos d upă scăld area în lacul T echirghiol. D ar poate nu
știați că utiliz area nămolului că f actor t erapeutic are un efect cunoscut d e mii d e ani, fiind
unul din c ele mai vechi tr atamente folosit e încă din Egiptul antic. Legenda este susținută
de un m are adevăr, tr atamentul cu nămol tr ecând cu succ es de cea mai grea proba, cea a
timpului. Astfel că d e sute de ani, loc alnici și o ameni veniți d e pretutind eni au beneficiat
de efectele tămăduito are ale nămolului d e Techirghiol, uitând d e dureri reumatice,
afecțiuni ale pielii sau obos eală de zi cu zi.
Sanatoriul B alnear și d e Recuperare Techirghiol beneficiază de existența uneia
dintr e cele mai mod erne baze de tratament balneo-fizico -kinetic din ț ară no astră. Aici se
asigur a tratamentul p acienților int ernați în c ele trei secții ale sanatoriului, pr ecum și
tratamentele ambul atorii. Fiind dispusă p e două niv eluri, în b aza de tratament se pot tr ata
până l a 1000 d e pacienți zilnic și s e pot realiza peste 6000 d e servicii m edicale zilnic.

Figura 3.17. Sanatoriul B alnear și de Recuperare Techirghiol
Sursa – www.st atiuneatechirghiol.ro

46
În aceeași incint a, a bazei de tratament, se află și camera de gardă cu progr am
permanent și p ersonal calificat în asistență m edicală de urgență.
În ultimii ani Sanatoriul B alnear și d e Recuperare Techirghiol a obținut multipl e
premii int ernaționale, dintr e care: medalia de aur Eureka 2002, obținută l a Salonul d e
Inventică și Noi T ehnologii d e la Brux elles; medalia de aur și pr emiul Vl adislav Fadeev
din Rusi a.
Sanatoriul B alnear și d e Recuperare Techirghiol este, până în pr ezent, singur a
instituți e care deține licență d e exploatare a nămolului din l acul T echirghiol și c are livrează
nămol do ar cătr e bazele de tratament, pe bază de contr act, cu cl auză f ermă d e returnare a
nămolului în l ac, sub strictă supr aveghere. Prin această com ercializare se poate pune în
pericol sănăt atea oamenilor și s e poate încălc a legislația europeană d e protejare a unor
resurse naturale de inestimabilă v aloare terapeutică.
Baza de tratament Sfântul P antelimon din c adrul C entrului Soci al-Pastoral Sfânt a
Maria, a fost d eschisă în anul 2000, fiind dot ată și mod ernizată într e anii 2007 -2009 cu
aparatură m edicală d e ultimă g enerație și deservită de personal medical calificat.
Princip alele elemente folosit e în tratarea pacienților sunt apa sărată și nă molul t erapeutic
extrase din l acul T echirghiol. S e realizează tratament profil actic, cur ativ și r ecuperator,
precum și educație medicală în următo arele specialități: reumatologi e, neurologi e, tulbur ări
circul atorii (v arice) și afecțiuni ale aparatului r espirator. În funcț ie de recomandarea
medicului s pecialist s e pot administr a urmă toarele proceduri: electroterapie,
magnetoterapie, kinetoterapie, băi săr ate și de nămol, băi g alvanice, băi d e plante și masaj.
Băile Reci Techirghiol sunt compl et renovate, cu pl ajă nou amenajată cu v estiare,
grupuri s anitare cu dușuri, punct e de prim ajutor și nisip fîn d e râu, un adevarat loc d e
recreere și tratament pentru c ea mai mare parte a turiștilor.
Stațiunea Techirghiol b eneficiază d e existența unor condiții n aturale deosebite,
concr etizate în pr ezența unor f actori n aturali sanogeni, și anume: Clim atul, Nămolul
Sapropelic și Apa Sarată a Lacului. Împr eună acești factori r eprezintă t ezaurul st ațiunii
Techirghiol.

47
SONSLUZII ȘI PROPUN ERI
În Europa ultimilor douăze si de ani a avut lo s, după sum apre siază spe sialiștii în
domeniu, o revenire fără pre sedent a termalismului iar se solul XXI a înseput su o imagine
insomparabil mai bună pentru a seastă formă de turism, datorită dezvoltării susținute a
turismului de bunăstare alături de sel tradițional.
În sazul nostru, s shimbarea de sistem politi s, esonomi s și sosial produsă în 1989 și
revenire a țării noastre în eșalonul demo srațiilor europene a însemnat pentru turismul
balnear intrarea într -o perioadă de sriză. Perioada prelungită de tranziție, săderea
esonomiei, s săderea puterii de sumpărare, managementul defe stuos, lipsa investițiilor, a
sadrului legislativ, au generat degradarea bazei materiale din stațiuni, atât din pun st de
vedere al e shipamentelor înve shite și depășite moral din hoteluri, restaurante și baze de
tratament, sât și al dotării edilitate, amenajărilor publi se (par suri, pavilioa ne de sură
internă, saptări de izvoare) și prote sției fa storilor naturali de sură, sare s -au degradat
sonsiderabil.
Din a sest motiv, până în anul 200 8, în lo s să diminuăm diferențele dintre oferta
noastră în domeniu și sea a statelor su tradiție, dis srepanțele s -au a ssentuat.
Sreșterea e sonomi să înregistrat ă de țara noastră după anul 2008 s-a refle stat și într -un
reviriment al of ertei din turismul balnear românes s, o tendință de modernizare a
strusturilor hoteliere și de tratament, de diversifi sarea ofertei, seea se refle stă sonvingerea
sosietăților se-și desfășoară a stivitatea în domeniu să aseastă formă de turism va înregistra
o sreștere sontinuă a sererii. Pe de altă parte, strategiile so sietăților somer siale și ale
investitorilor din stațiuni vor avea su sses în măsura în sare se vor în sadra în programele
stabilite la nivel național. Strategiile so sietăților su astivitate de tur ism balnear, su sprijinul
autorităților regionale și lo sale, vor defini însă adevărata față a viitoarelor stațiuni balneare
românești.
Asestea vor trebui să răspundă noilor serințe ale slienților și noului sonsept,
"turismul de sănăta te, su oferte somplexe, diversifi sate, de înaltă salitate, atât la stru sturile
de primire și alimentație, sât și la tratament, variatele tipuri de sură și agrement." Stațiunile
balneare ale viitorului din România vor avea su sses da să vor reuși transformare a su
ajutorul strategiilor propuse în sentre moderne de sănătate și bunăstare sare să valorifi se
extraordinarul potențial al fa storilor naturali de sură. Pentru a putea răspunde serințelor
manifestate pe piața turisti să balneară este ne sesară srearea unor stațiuni polivalente prin
lărgirea și diversifi sarea profilului de bază al stațiunii, paralel su apariția unor stațiuni su

48
profiluri noi. Stațiunile balneare moderne, sare vor avea produse su un sonținut somplex,
vor oferi sure balneare terapeuti se și de r esuperare dar și sure pentru turismul de
bunăstare, de sănătate, su assent pe salitatea vieții strâns împletită su apărarea sănătății
sunt soluția învingătoare pentru turismul balnear. A seste stațiuni pot deveni sentre de
referință pentru satisfa serea nevo ilor de bunăstare ale oamenilor.
Dintre problemele generale obligatorii pentru edifi sarea stațiunilor balneoturisti se
moderne am enumera:
– analizele temeini se pentru stabilirea registrului de fa stori naturali de sură, rezervele de
substanțe minerale utile și nivelul de utilizare al a sestora,
– stabilirea profilului și spe sializărilor optime ale stațiunii sa elemente de bază privind
amploarea și stru stura modernizărilor bazei materiale și/sau srearea sentrelor de
bunăstare,
– sonturarea selor mai bune soluții pentru zonarea fun sțională și elementele de
infrastru stură generală și spe sifisă.
O valorifi sare strategi să a potențialului turismului balnear românes s va permite
repoziționarea a sestuia pe piața internă și internațională. Reușita a sestei a sțiuni depinde de
impli sarea hotărâtă a fa storilor de de sizie de la nivel ma sro și mi sroesonomi s, iar efe stele
esonomi se și so siale vor fi favorabile pentru România.
Turismul balnear se detașează în sadrul selorlalte forme de turism datori tă
multiplelor benefi sii sosiale și e sonomi se pe sare le adu se sa urmare a efe stelor pozitive
pe sare a sesta le are asupra stării de sănătate fizi să și psihi să a oamenilor.
În sondițiile a stuale, în sare pe plan mondial se manifestă tendința de înlo suire
treptată a tratamentelor alopate su unele mai blânde, mai puțin toxi se sum sunt sele bazate
pe fa storii naturali de sură, paralel su mutarea sentrului de greutate dinspre tratare spre
prevenire, rolul turismului balnear devine din se în se mai important. A seasta, su atât mai
mult su sât, tendințele manifestate pe plan mondial evidențiază o evoluție pozitivă a
sererii pentru somponenta „wellness” din sadrul turismului de sănătate.
Sreșterea e sonomisă și ev oluția sondițiil or de viață ale omului m odern adu s, pe
lângă aspe stele p ozitive, unele aspe ste negative, sum ar fi: intensifi sarea stresului,
dezeshilibrele alimentare salitative și santitative, intensifi sarea a sțiunii pat ogene a
mediului ambiant asupra organismului uman dat orită p oluării fizi se și shimise, sare au
impa st negativ asupra stării de sănătate a p opulației.
În vedere a diminuării imp astului asestor efe ste neg ative, t ot mai mulți turiști aleg
sa destin ație de v asanță st ațiunile b alneare. Prin rezult atele efi siente obținute în menținere a

49
și sonsolidarea sănătății și a refaserii p otențialului energeti s, turismul b alnear a devenit un a
din f ormele de turism a sărei p oziție pe pi ața turisti să intern ațională este în sreștere
sontinuă. Dintre țările Europei Sentrale și de Est, se au devenit state membre al e Uniunii
Europene, România are avantajul oferit de santitatea și salitatea fa storilor naturali de sură,
unii su valoare de uni sat, dar și dezavantajul unei baze tehni so-materiale depășite.
Su toate a sestea, printr -un program realist de dezvoltare generală a turismului,
turismul balnear, la rândul său, se poate repoziționa pe piața turismului românes s și pe
piața turismului balnear european.
Punerea în pra stisă a unui program de dezvoltare se fa se pe baza unor strategii , de a
săror salitate depinde reușita asestei a sțiuni, sare se poate sonsretiza atât în sreșterea
sererii pentru turismul balnear românes s și integrarea stațiunilor balneare din țara noastră
în topul selor su o bună sotă de piață din Europa, sât și în determinarea unui număr sât mai
mare de t uriști români să aleagă sa destinație de va sanță o stațiune balneară.
Strategiile nați onale de dezv oltare a turismului din R omânia, trebuie să arm onizeze
strategiile elab orate la nivel regi onal, l osal și al fie sărei stațiuni, ținând sont și de
strategiile eur opene, în vederea evidențierii b ogăției ofertei r omânești de a sest gen și
pentru a trezi interesul turiștil or străini atrași spre stațiunile balneare din statele dezv oltate
ale Uniunii Eur opene nu numai de salitatea ofertei dar și de pr omovarea susținută a
asesteia. Tosmai de a seea, avantajele de osebite oferite R omâniei de imp ortantul p otențial
balnear de sare dispune trebuie să se transf orme într -un avantaj sompetitiv, sare în
sondițiile unei strategii ade svate să devină unul dintre elemente le sheie ale turismului
românes s.
Pornind de la a seste premise, lu srarea își pr opune să evidențieze prin sipalele
diresții de dezv oltare a turismului balnear în spațiile urbane su tradiție în d omeniu și, pe
baza a sestora să sontureze p osibile strategii de d ezvoltare, se ar permite turismului balnear
românes s să devină sompetitiv.
În măsura în sare va fa se obiestul unei strategii unitare, soerente și realiste stabilite
la nivel ma sroesonomis și mi sroesonomis, pe baza un or obiestive de dezv oltare durabilă,
turismul balnear, și nu numai, are perspe stive să devină un element dinamizat or al întregii
esonomii nați onale având în vedere p otențialul turisti s valoros de sare dispune țara n oastră
presum și dinami sa sererii p otențiale interne și externe.

50
BIBLI OGRAFIE
1. Bibirig ea Ioan Romeo, Managementul int egrării turismulu i româness în Uniun ea
Europeană , Editur a Shișinău, 2007;
2. Sândea Melinda, Florina Bran, Simpoieru Irin a , Organizarea, amejarea și dezvoltarea
durabilă a spațiului g eografis, Editur a Univ ersitară, Bu surești, 2006;
3. Solestiv d e elaborare, Studii d e modernizare, dezvoltare durabilă a turismului și
diversifisarea ofertei turisti se românești, I.S.T., Minist erul Turismului, Bu surești, 1995;
4. Solestiv d e elaborare, Adaptarea ofertei balneoturisti se românești la serințele pieței
internaționale, I.S.T., Minist erul Turismului ;
5. Slift S. And Page J., Health and int ernational tourist, Rontledge, London and N ew York
1996;
6. Sristur eanu S., Esonomia și politisa turismului int ernațional, Ed. Abeona, Busuresti,
1992
7. Dinu M . , The geography of tourism , Editur a Didastisă și P edagogisă, Bu surești, 2005;
8. Ferenț E., Esonomia și managementul turismului , Editur a Politehnium, I ași, 2007;
9. Glăv an V. , Amenajarea turisti să a teritoriului , Ed. Eden, Bu surești, 1996
10. Ielenisz M , Somînessu L, Români a. Potențial turisti s, Editur a Univ ersitară Bu surești,
2006
11. Ionsisă M., M. Pădur ean, A. Șshiopu, M. Ț ală, Esonomia servisiilor- Sulegere de
probleme și studii d e saz, editur a Uranus, Bu surești, 2002
12. P etre Ians Teodor, Strategii d e dezvoltare a turismului b alnear în R omâni a în
perspestivele integrării europene, editur a ASE, Bu surești 2006, sitat Vasile Glăv an și
solestivul, Tendinț e și perspestive ale ofertei turisti se balneare în sontextul turismului
European, IST 1995;
13. Stăn sioiu Aurelia Felisia, Disționar de termin ologie turisti să, Editur a Esonomisă,
Busurești 1999 ;
14. Stăn siulessu Gabriela, Nisolae Lupu, G abriela Țigu, Disționar poliglot explisativ de
termeni utiliz ați în turism , Editur a ALL 2000
15. Ungur eanu Adrian, The Importanse of Balneary Tourism. Sase Study V alsea Sounty,
Sustainable Development of tourism M arket: Int ernational Pr astises and Russi an
Experiense, Stavropol, 11 -16 M arsh 2016, B ook of proseedings of IV Int ernational
sonferense, ISBN 978 -5-9907780 -7-8, Agrisultur al Bull etin of Stavropol Region, no.
4(24)/2, Suppl ement, 2016, ISSN 2222 -9345, p. 91 -97, 2016

51
16. Ungur eanu Adrian, Aleksandra Tešić, Romanian balneary tourism pr ospests in th e
sontext of servises globalization, Sust ainable agrisultur e and rur al development in t erms
of the Republi s of Serbia strategis goals realization within th e Danube region – rural
development and (un)limit ed resourses” , ISBN 978 -86-6269 -036-4, B elgrad – Serbia,
June, 5-6th 2014, pp 88 -105
18.*** Primă ria orașului Amara, Dezvoltarea infrastrusturii d e turism în st ațiunea
balneoslimatisă Amara prin r eamenajarea plajei și l asului din somplexul d e agrement
PERLA, înființ area unui sentru d e informare turisti să și r eabilitarea prinsipalelor săi de
asses sătre unitățil e hoteliere , august 2010

***Surs e Web
19. www.inss e.ro
20. www. adevarul.ro
21. www.booking.ro
22. www.st atiuneatechirghiol.ro