Protecṭia zgomotelor în zonele [616019]

1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Programul de studii:
Ingineria Sistemelor Biotehnice si Ecologice

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator Științific: Conf.dr.ing. Simion Gabriela

Student: [anonimizat] Ṣ tefan -Ionuṭ

–Septembrie 2019 –

2
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Programul de studii:
Ingineria Sistemelor Biotehnice si Ecologice

Protecṭia zgomotelor în zonele
rezidenṭ iale

Coordonator Științific: Conf.dr.ing. Simion Gabriela

Student: [anonimizat] Ṣtefan -Ionuṭ

–Septembrie 2019 –

3
Cuprins

Capitolul I Generalită ṭi……………………… ……………………… ………………. ……..5
1.1 Ce este zgomotul ? ……………………………………………………………… ………………………. …….5
1.1.1 Percepția zgomotului …………………………………………………………. …..5
1.1.2 Caracterul deranjant și iritant al zgomotului…………………….. …………….. ……….. ….6
1. 2 Surse de zgomot în aglomerările urbane ……………………………………………… .7
1.2.1 Surse de zgomot receptate în spațiile rezidențiale analizate din municipiul
București… ………………………………………………………………………………….. 8
1.3 Caracteristici fizice ale câmpului acustic …………. ………………………… ……………………….. 10
1.4 Sunetul ca fenomen fiziologic ………………………………………………….. ………………………… 12
1.5 Confortul acustic ……………………………………………………………………….14
1.6 Zgomotul urban ………….. …………………… ……………………………………………………………….15
1.6.1 Factorii care influențează nivelul zgomotului urban ……….. …………………… ……………..16
1.7 Variația intensității energiei sonore într -o încăpere ………………………. ……………………….17
1.8 LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT ……………………………………20
1.9 MARIMI DETERMINATE PRIN MASURARE SI CALCUL ……………………… ……..25
1.9.1 Echipamente si solutii de monitorizarea zgomotului …………………………………….. 27
1.10 Legisla ṭia europeană ṣi naṭională privind poluarea fonică ……………………… …….29

Capitolul II Probleme de protec ṭia mediului fa ṭă de poluarea sonoră… ……….. ……. ………… 34
2.1Poluarea sonoră …… ……………………………………………………………………34
2.2 Efectele poluării fonice ………………………………………… ………………………35
2.3 Managementul poluării sonore ……………………………… …………………………39
2.4 Hăr ṭile de zgomot ……………………….. ………………….. ……………………………………………….42

4
Capitolul III Protec ṭia zgomotului in interiorul camerelor …….. ………………….. …………….47
3.1 Izolarea fonică a construc ṭilor……………… …………………………………….…….47
3.2 Condi ṭiile acustice …………………….. ……………………………………………………….48
3.3Atenuarea Sonoră ……………………………… ………………………………………..49
3.4 Reducerea zgomotelor transmise prin aer …………………………………… …………51
3.4.1 Calitătile pere ṭilor izola ṭi…………………….………… …………………………51
3.4.2 Izolarea trans miterii vorb ei……………………………… ………………………..56
3.4.3 Izolarea impotriva zgomotului de impact …………………………… …………….57
3.4.4 Măsuri pentru reducerea zgomotelor si vibra ṭilor produse de instala ṭiile ṣi
echipamentul tehnic al clădirilor ……….. …………………………………………………..64
3.5 Izo larea ferestrelor ………………………… ……………………………………………69
3.6 Izolarea u ṣilor……………………………………… ……………………………………71

Capitolul IV Studiul de caz –Izolarea fonică a unei locuin ṭe din mediul urban ………… ..74
4.1 No ṭiuni generale despre locuin ṭă………… …………………………………………….74
4.2 Alte elemente de diminuarea nivelului de zgomot pentru o locuintă ……………. …………..82
4.3.1Tencuială uscată ……… …………………………………………………………..82
4.3.2 Ṣapa flotantă pentru plan ṣeul podului …… ………………………………………84

4.3.2Gardul viu ……… ……… ……………………………………………………………..85
Biografie ………… ………………… ………………………………………………………87

5
Capitolul 1 Generalită ṭi
1.1 Ce este zgomotul?
Cea mai simplă și mai răspândită definiție a zgomotului este „sunet nedorit”. Putem
asculta cu pasiune muzică simfonică dar pentru cel ce ar vrea să doarmă în aceeași cameră
sau să studieze în aceeași cameră, muzica noastră divină devine zgomot. Frezele și
strungurile dintr -o întreprindere mecanică, motoarele avioa nelor, ciocanele pneumatice, toate
generează zgomot, dar numai dacă cineva găsește aceste sunete ca fiind nedorite.
Evident, anumite sunete sunt mai nedorite decât altele, pentru că interferează cu
activități sau din cauza tăriei, a tonului lor sau a calit ății. Totuși, orice sunet poate fi perceput
ca zgomot în anumite împrejurări. Condiția fizică, sunetul, e necesară dar nu suficientă pentru
a produce zgomotul. Prin urmare, conceptul de zgomot implică atât o componentă
psihologică (nedorit) cât și o compon entă fizică (sunetul care trebuie sesizat de receptorii din
ureche și procesat de creier).
1.1.1 Percepția zgomotului
Măsurarea sunetului se bazează pe caracteristicile sale fizice. Din punct de vedere
fizic, sunetul este creat prin schimbările rapide în p resiunea aerului. Schimbările acestea în
presiune fac timpanul să vibreze.
Undele sonore variază în înălțime sau amplitudine, trăită psihologic ca tărie sau
intensitate a sunetului. Cu cât amplitudinea undei este mai mare, cu atât energia sau
presiunea ei este mai mare și cu atât mai tare este sunetul. Cea mai mică presiune pe care o
poate sesiza un adult tânăr este de 0,0002 microbari. La 1000 de microbari, presiunea este
sesizată mai degrabă ca durere decât ca sunet.
Pentru comoditate s -a alcătuit o scal ă ce are la bază decibeli (dB). Decibelii sunt o
funcție logaritmică a microbarilor. Iată corespondențele între microbari și decibeli:
Tabelul 1.1 Coresponden ṭa intre microbari ṣi decibel [12]
Presiunea sunetului în
microbari Decibeli echivalenți
0,0002 0
0.002 20
0.02 40
0,2 60
2,0 80
20,0 100
200,0 120
2000,0 140

6
Să remarcăm că o creștere de 20 de decibeli reprezintă o amplificare de 10 a presiunii.
Astfel, un sunet de 80 de decibeli nu e de două ori mai intens decât un sunet de 40 de
decibeli, ci de 100 de ori.
Mai jos, prezentăm o listă cu câteva sunete comune asociate cu diferite puncte pe
scala decibelilor:
Tabelul 1.2 Surse de zgomot ṣi numărul de decibeli produṣi [12]
Sunet dureros de intens 140 decibeli
Efort vocal maxim
Avion decolând la 100m 120decibeli
Claxon la 1m 110 ecibeli
Strigăt la 15cm
Motocicletă la 2m 100 decibeli
Ciocan pneumatic la 15m 90decibeli
Camion greu la 20m 80 decibeli
Tren la 20m
Autostradă la 20m 70decibeli
Aparat de aer condiționat la 7
m
Trafic ușor la 20 de m 60 decibeli
Livingroom
Dormitor 50 decibeli; liniște
Bibliotecă 40 decibeli
Șoaptă la 5m 30 decibeli
Studiou de înregistrări 10 decibeli

1.1.2 Caracterul deranjant și iritant al zgomotului
Potrivit lui Glass și Singer (1972), există trei dimensiuni ale zgomotului care dau caracterul
lui iritant, perturbator și deranjant: 1. volumul; 2. predictibilitatea; 3. controlul perceput. Prin
urmare, zgomotele intense, impredictibile și asupra cărora nu deținem control sunt cele m ai
deranjante.
Zgomotele peste 90 de decibeli sunt foarte intense și expunerea îndelungată la ele (peste 8
ore) creează probleme fiziologice aparatului auditiv. În principiu, cu cât zgomotul e mai tare,
cu atât el interferează mai mult cu comunicarea verba lă și cu atât mai mare este activarea
fiziologică și stressul pe care el le provoacă.
Zgomotul neregulat, impredictibil e mai deranjant decât cel regulat, constant și predictibil.
Un sunet constant, mai ales dacă nu e intens, nu e deranjant. Odată ce e rup t în izbucniri
periodice, devine deranjant. Dacă aceste izbucniri survin la intervale neregulate, atunci
caracterul deranjant devine și mai pronunțat. Cu cât un zgomotul e mai impredictibil, cu atât
e mai activant fiziologic și cu atât mai probabil conduce la stress. În plus, zgomotele
imprevizibile cer o mai mare atenție pentru a le înțelege și evalua și, ca atare, lasă mai puțină

7
atenție disponibilă pentru alte activități. Și adaptarea e dificilă la zgomotele imprevizibile; la
cele previzibile e mult mai ușoară, întrucât același stimul se repetă de multe ori.
Zgomotele pe care nu le putem controla sunt, de asemenea, mai deranjante decât cele pe care
le controlăm ușor. De pildă, dacă folosim noi înșine un ferăstrău electric, zgomotul nu ne
deranjează prea m ult pentru că îl putem face să înceteze oricând: întrerupem funcționarea
ferăstrăului. Dimpotrivă, dacă vecinul nostru folosește ferăstrăul, avem un control mult mai
slab asupra zgomotului: putem închide fereastra sau putem să -i cerem vecinului să oprească
ferăstrăul.
Lipsa controlului asupra zgomotului poate duce la reactanța psihologică și la încercări ale
subiectului de a recâștiga libertatea de acțiune prin exercitarea controlului. Dacă aceste
eforturi nu au succes, poate apărea neajutorarea învățată, c eea ce înseamnă că subiectul
acceptă zgomotul și nu mai încearcă să -l controleze, chiar dacă controlul devine posibil într –
un moment ulterior.
Aceste trei variabile pot apărea, desigur, în orice combinație. Putem avea sunet puternic,
previzibil și incontro labil, sau sunet slab, impredictibil și incontrolabil etc. Așa cum vom
vedea în cele ce urmează, sunetul intens, impredictibil și incontrolabil este cel mai deranjant
și cel mai nociv.
Cei trei factori enumerați sunt, cu siguranță, cei mai importanți în de terminarea efectelor
zgomotului asupra comportamentului. Mai există însă și alți factori. Borsky (1969) a afirmat
că, în general, caracterul iritant și deranjant al unui sunet crește dacă:
1. subiectul percepe sunetul ca non -necesar;
2. cei ce generează sunetul sunt percepuți de către subiect ca neavând grijă de
confortul celor pe care -i expun la sunet;
3. subiectul consideră că sunetul este dăunător pentru sănătate;
4. subiectul asociază sunetul cu frica;
5. subiectul este nemulțumit de alte aspecte ale mediului său. [12]
1. 2 Surse de zgomot în aglomerările urbane
A. Traficul rutier este principala componentă a zgomotului din orașe. Pe parcursul unei zile
se înregistrează trei maxime ale nivelului de zgomot, la orele 6 -7, 12 și 18 -19.
Tabelul 1.3. Nivelele de zgomot la câteva vehicule [2]
Vehicul Nivele de zgomot, dB(A)
Motociclete 75 – 92
Vehicule grele 75 – 88
Autoturisme 46 – 86
Biciclete 60

8
Mașinile răcite cu aer, de puteri mari , motocicletele, motoretele și scuterele produc cele mai
mari zgomote (tabelul 1.3).
O mașină Dacia 1300 produce 72 dB în regim, iar la frânare și demarare rapidă 92 – 97 dB.
Frânarea și demararea sunt cele mai zgomotoase la toate tipurile de autoturisme. Motoarele
Diesel sunt cele mai poluante sonic.
B. Traficul feroviar produce zgomote de 110 – 115 dB, la viteze de 110 –120 km/h. Pentru
reducerea zgomotelor trebuie atât modificări constructive, cât și de organizare a traficului.
C. Traficul a erian produce zgomote de la motoare, elice, mișcarea aerului. La avioanele
subsonice (cu viteza sub 340 m/s) se aude zgomotul avionului crescând în intensitate la
apropiere și apoi scăzând în intensitate, la depărtare. La avioanele supersonice (cum viteză
peste 340 m/s) se produce o undă de șoc, cu suprafață conică,deoarece sunetul se propagă cu
o viteză inferioară (340 m/s). La sol, omul percepe un zgomot foarte puternic, ca un tunet,
numit bang sonor .
Bangul afectează clădirile, producând uneori chiar fis urarea pereților, spargerea geamurilor,
iar pentru oameni acționează ca efect surpriză. [2]
1.2.1 Surse de zgomot receptate în spațiile rezidențiale analizate din municipiul București
În spațiile rezidențiale, zgomotul provine din două categorii de surse: externe (tolerate de
obicei, întrucât lipsesc instrumentele de control) și interne (netolerate sau tolerate parțial, care
generează cele mai numeroase conflicte).
Sursele externe de zg omot percepute ca fiind cele mai importante și cu proiecția cea mai
activă asupra spațiilor rezidențiale din muncipiul București sunt traficul rutier (28%), câinii
fără stăpân (24%), tramvaiele (12%) și activitățile din construcții (4%) ( Fig. 1.1 ).

Fig 1.1.Distribuția surselor de zgomot percepute la nivelul locuințelor analizate
din municipiul București (2010) (n=237) [13]

9

Traficul rutier din municipiul București, în special pe arterele principale, determină apariția
zonelor critice din punctul de vede re al zgomotului ce afectează spațiile rezidențiale din
proximitatea lor ( Fig.1.1 ).
Valori mai ridicate de 2 500 autovehicule pe oră determină depășiri ale valorii nivelului
mediu al sunetului de 70 dB(A), care este redusă în unele situații de către sistem ele de izolare
fonică existente (pereți cu sau fără izolare fonică, tâmplărie PVC, spații verzi, alte mijloace)
la limitele acceptate în spațiile de locuit. Prezența în structura traficului a autovehiculelor de
tonaj ridicat (camio ane, TIR -uri), a vehicule lor de urgență (ambulanțe, mașini de pompieri ori
de poliție) sau a tramvaielor (mai ales în cazul în care liniile nu au fost recent reabilitate),
contribuie la apariția problemelor de zgomot chiar și la intensități mai reduse ale traficului.
De menționat este faptul că incidența surselor externe de zgomot depinde și de existența
grădinilor de bloc ori a aliniamentelor stradale șila care se adaugă investițiile realizate în
izolarea fonică (izolarea pereților pe exterior sau interior, schimbarea tâmplăriei c lasice cu
tâmplărie PVC etc).

Fig.1 .2 Traficul rutier – sursă principală de zgomot în mediile urbane (Bd. Gheorghe Șincai,
București). Apropierea clădirilor de spațiu carosabil și lipsa spațiilor verzi accentuează
efectele negative ale traficului asupra mediului interior.

În afara surselor externe de zgomot, mai ales în clădirile de tip bloc, o importanță deosebită o
au și sursele interne. Acestea se adaugă de obicei peste un zgomot de fond, ce depășește
limitele maxime admise, mai ales în zonele critice, motiv pentru care sunt mai greu acceptate.
În categoria surselor interne sunt incluse zgomotele rezultate din activitățile casnice
(prepararea hranei, utilizarea aparatelor electrice, electronic e și electrocasnice, reparații,
conflicte etc.), cele de la animalele de companie ori de la instalațiile comune (alimentare cu
apă, încălzire, sisteme de ventilație sau de climatizare, ascensoare). Spre deosebire de
majoritatea surselor externe, care au o distribuție relativ omogenă (nu neapărat continuitate,
însă o periodicitate în apariție), sursele interne au un caracter în mare p arte aleator.
Agresivitatea acestor surse de zgomot este cu atât mai ridicată cu cât zgomotul de fond
înregistrează valori mai mari, rezidenții fiind persoane sensibile, iar problemele ap ar în
intervalele de odihnă ale populației (14.00 –16.00 și 22.00 –7.00). De altfel, la nivelul
locuințelor analizate în municipiul București 28% din respondenți sunt deranjați de
zgomotele provenite de la vecini. În 32% din gospodăriile analizate, rezidenții consideră că
nu sunt afectați de zgomot, iar în 36% că sunt afectaț i doar în timpul zilei. Dacă suprapunem
aceste percepții peste hărțile de zgomot realizate de Primăria municipiului București, în
conformitate cu Directiva 49/2002 se observă că zgomotul rămâne o formă de poluare
tolerată în mediile urbane. [13]

10
1.3 Caract eristici fizice ale câmpului acustic
Existența unui câmp acustic implică:
– funcționarea unei surse de putere acustică;
– prezența unui mediu de propagare a undelor acustice

Sursă de putere acustică poate fi orice sistem fizic car e se află în stare de oscilație sau conține
subansamble oscilante și este capabil să radieze energie acustică în mediul înconjurător.
Există surse naturale cum sunt coardele vocale, zgomotul produs de vânt etc. sau artificiale.
Sursele artificiale pot fi c reate special în scopul emiterii unor sunete în mediul înconjurător
(sirene, instrumente muzicale etc.) sau emiterea sunetelor poate constitui un proces secundar
rezultat din exercitarea funcțiunii de bază a unui anumit sistem (motoare, eșapamente,
instala ții etc.).
Sursa sonoră emite energie acustică în spațiu sub formă de unde, ale căror
caracteristici depind de puterea sursei și de me diul de propagare.
Puterea sursei P reprezintă cantitatea de energie transportată de undă, în unitatea de
timp exprimată î n wați. Mediul de propagare poate fi fluid sau solid, omogen sau neomogen,
limitat sau nelimitat. Dacă undele acustice se propagă prin aer avem de a face cu zgomote
aeriene, iar dacă mediul de propagare este solid sau lichid, este vorba de zgomote structur ale.
In exploatarea clădirilor mai apare și sunetul produs prin lovirea unui element de
construcție, având formă de zgomot de impact și care iradiază în începere sub formă de
zgomot aerian.
Pentru caracterizarea undelor acustice este necesară cunoașterea u rmătoarelor mărimi:
viteza de propagare, c, lungimea de undă λ , frecvența de oscilație, f și densitatea de energie
E.
Producerea unei perturbații implică o cedare de energie de la sursă la mediu, iar
această energie se propagă în mediu odată cu unda.
Viteza de propagare a sunetelor depinde de caracteristicile inerțiale și elastice ale
mediului, de temperatura și umiditatea acestuia în aer, la temperatura de 20°C și umiditatea
relativă de 65%, viteza de propagare a undelor sonore longitudinale este de 3 40 m/s
Producerea unei perturbații implică o cedare de energie de la sursă la mediu, iar această
energie se propagă în mediu odată cu unda.

𝐶=d
𝑡 [m/s] (1.1)
unde:
d – distanța parcursă de undă [m];
t – intervalul de timp [s].
Produsul " 𝝆×𝒄" poartă numele de impedanță acustică a mediului de propagare.
Lungimea de undă este definită de relația:
𝜆=𝑐
𝑇=𝑐×𝑓 [m] (1.2)

11
în care: T reprezintă perioada oscilației în secunde;
f, frecvența oscilației în Hz.
Funcție de frecvență, undele acustice pot fi:
– unde sonore cu frecvențe cuprinse în domeniul audibil, între 20 și 20000 oscilații pe
secundă (Hz);
– unde infrasonore care nu mai influențează organul auditiv, dar care sunt percepute de
corpul omenesc ca vibrații mecanice;
– unde ultrasonore, care se întind pe un domeniu larg de frecvențe, s uperioare
frecvenței sunetelor.
Densitatea de energie E, în J/m3, este cantitatea de energie oscilantă conținută în unitatea de
volum a mediului perturbat.
Densitatea de energie acustică este direct proporțională cu pătratul presiunii acustice,
p, și invers proporțională cu pătratul vitezei de propagare, c:

2
02
cpE
= [Jm3] (1.3)
în care: ρ 0 este densitatea mediului.
Pentru caracterizarea unui câmp acustic nelimitat (în exteriorul clădirilor) se definește și
noțiunea de intensitate acustică, mărime ce reprezintă cantitatea de energie transportată de
undă în unitatea de timp (puterea sursei P) prin unitatea de suprafață.
Intensitatea este o mărime vectorială, exprimată prin relația:
rSPI=
[W/m2] ( 1.4)
în care:
r este vectorul de poziție al punctului considerat;
P, puterea sursei acustice, în W.
Intre intensitatea și densitatea de energie acustică există relația:

cEI= (1.5)
în care
c este viteza de propagare a sunetului.
In cazul unui câmp acustic limitat, cum este o încăpere dintr -o clădire, nu poate fi
utilizată noțiunea de intensitate acustică deoarece peste unda incidentă se suprapun
numeroase unde reflectate de suprafețele adiacente. În această situație, pentru caract erizarea
câmpului acustic este suficientă noțiunea de densitate de energie. [14]

NIVEL DE INTENSITATE ACUSTICĂ (NI, L sau Li) – este o mărime fizică obiectivă
Pentru aprecierea sunetelor funcție de intensitate s -a introdus noțiunea de nivel de intensitate
sonoră, NI, care reprezintă la scară logaritmică raportul între intensitatea unui sunet și o
intensitate de referință. Unitatea de măsură se numește Bel și arată că intensitatea unui sunet
este de 10 ori mai mare decât a sunetului de referință. Întrucât urechea poate deosebi sunete
cu variații de tărie mai mici decât de două ori, în mod curent, ca unitate de măsură a nivelului
de intensitate sonoră se folosește decibelul (dB).
1 B = 10 dB
Nivelul de intensitate al unui sunet poate fi determinat cu relația:

12

0log 10IINI= [dB] (1.6)
în care I 0 reprezintă intensitatea de referință, care se consideră egală cu intensitatea la pragul
de audibilitate al unui sunet de frecvență egală cu 1000 Hz, respectiv I = 10-12 W/m2.
Pentru I = 10-12 … 1 W/m2, rezultă L = 0 … 120 dB

NIVEL DE PRESIUNE ACUSTICĂ (Lp) – este o mărime fizică obiectivă
Sunetele ajung la ureche sub formă de unde și o impresionează prin variațiile de presiune pe
care le provoacă în imediata apropiere a timpanului.
Pentru f = 1000 Hz rezultă că:
– la pragul inferior de audibilitate po = 2·10-5 N/m2;
– la pragul superior de audibilitate po = 2·10 N/m2;

𝐿𝑝=10×log(𝑝
𝑝0)2=20log(𝑝
𝑝0) [dB] (1.7)
unde:
p0 este presiunea acustică corespunzătoa re intensității de referință (I 0).
Diferenta dintre valoarea nivelului de presiune acustică și cea a nivelului de intensitate
acustică, corespunzătoare aceluiași sunet este de cca 0.2 dB, pentru condiții obișnuite de
temperatură și presiune (t = 22°C; p = 750 mmHg).
În aceste condiții se acceptă egalitatea dintre nivelul presiunii acustice și cel al intensității

𝐿𝑝=𝐿𝐼=𝐿=10×log𝐼
𝐼0=20×log𝑝
𝑝0 [dB] (1.8)
Folosirea noțiunii de nivel de presiune acustică prezintă și unele avantaje practice, deoarece,
presiunea acustică, spre deosebire de intensitatea sunetului, este măsurabilă.
Dacă se suprapun efectele mai multor surse sonore, pentru aceiași frecvență se p oate
determina nivelul rezultant astfel:
𝐿=10×log𝐼1+𝐼2+…+𝐼𝑛
𝐼0 [dB] ( 1.9)
Sau:

𝐿=10×log𝑃12+𝑃22…+𝑃𝑛2
𝑃02 [dB] (1.10)
[15]
1.4 Sunetul ca fenomen fiziologic
Senzația auditivă apare ca urmare a excitării aparatului nervos auditiv de către undele
elastice care, fie prin intermediul urechii, fie prin conducție osoasă, ajung în contact cu
sistemul receptor. Intensitatea senzației este determinată de caracteristicile fizice ale
câmpului sonor, analizate anterior dar și de particularitățile fiziologice ale organului auditiv.
Din punct de vedere fiziologic sau subiectiv un sunet este caracterizat în su ficientă
măsură prin înălțime , tărie și timbru . Sub aspect obiectiv, fizic, acestor caracteristici le
corespund, respectiv, frecvența, intensitatea și componenta spectrală.
a. In funcție de înălțime , un sunet este perceput de ureche c a fiind mai ascuțit s au
grav. Un sunet ascuțit sau înalt este determinat de vibrații cu frecvență mare sau înaltă, pe
când unui sunet grav îi corespund frecvențe joase.

13
Având în vedere vastitatea domeniului frecvențelor audibile, acesta se împarte în
intervale dispuse după o scară exponențială, un interval în care frecvența sunetului s -a dublat,
reprezentând o octavă.
Tăria sunetului este caracteristica funcție de care un sunet este perceput de ureche ca
fiind mai slab sau mai puternic și este legată direct de intensitatea ac ustică . Intensitatea
celui mai slab sunet perceput de urechea unui om normal din punct de vedere otologic este (I 0
= 10-12 W/m2) pentru frecvența de 1000 Hz, constituind pragul de audibilitate.

Fig.1.3 Campul auditiv in functie de frecventa si sonoritate [11]
Urechea nu percepe tăria sunetelor după o scară aritmetică ci după una logaritmică. Astfel,
dacă dintre două sunete unul este de două ori mai puternic decât celălalt, se constată că
intensitatea primului este de 10 ori mai mare decât a celu i de-al doilea.

Se poate defini și nivelul densității de energie, N
E :
0log 10EEEN
=
[dB] (1.11)

Între intensitatea sunetului (caracteristică fizică) și tărie (caracteristică fiziologică)
există o relație complexă, tăria sunetului depinzând și de frecvență. Astfel, urechea este mult
mai puțin sensibilă la frecvențele joase față de cele înalte, domeniul de maximă sensibilitate
fiind cuprins între 2000 și 5000 Hz. De asemenea, intensitatea de prag fiind difer ită funcție de
frecvență, conform legii Weber -Fechner, sunete de frecvențe diferite, cu același nivel de
intensitate, provoacă senzații acustice diferite, adică sunt percepute ca fiind mai tari sau mai
slabe, după cum intensitatea de prag este mai scăzută sau mai ridicată. Acest aspect se
reflectă în noțiunea de nivel de tărie, măsurat în foni (Ph). Pentru frecvența de 1000 Hz
nivelul de tărie al unui sunet armonic (pur) exprimat în foni este egal numeric cu nivelul de
intensitate exprimat în dB. Coresponde nța între nivelurile de tărie exprimate în foni și
nivelurile de intensitate exprimate în dB se obține cu ajutorul curbelor de egal nivel de tărie,
curbele Fletcher -Munaon.
Un sunet poate fi efectul unei vibrații simple sau sinusoidale și în acest caz poar tă numele de
sunet pur, sau/suprapunerii mai multor vibrații, când se numește sunet complex. Dacă între
vibrațiile componente ale unui sunet complex există o relație armonică, respectiv dacă
frecvențele sunetelor componente sunt multipli ai unei anumite fr ecvențe considerată
fundamentală, atunci sunetul complex este plăcut urechii. Acestea sunt sunete muzicale, iar
componentele superioare sunetului fundamental se numesc armonice.

14

Fig 1.4 Curbele Fletcher -Munaon [15]
Caracteristica după care se pot deosebi două sunete cu aceeași tărie și aceeași frecvență
fundamentală, dar cu una sau mai multe armonice diferite, constituie caracteristica de
componență sau de structură numită timbru.
Dacă între componentele unui sunet complex nu există o relație armon ică, atunci acesta este
un zgomot.
1.5 Confortul acustic
Conceptul de confort acustic implică asigurarea în interiorul clădirilor a unui nivel de
intensitate sonoră favorabil desfășurării activității căreia acestea îi sunt destinate (inclusiv
odihna) cu ra ndament maxim. Criteriul de performanță privind asigurarea confortului acustic
este nivelul de tărie al zgomotului interior datorat unor surse de zgomot exterioare unității
funcționale. Acest nivel trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu nivelul de tăr ie admisibil
exprimat global, în dB (A,B sau C), (unități de măsură ale nivelului acustic ponderat, obținut
prin corectarea nivelului obiectiv de presiune acustică cu un factor de ponderare ce ține
seamă de modul de percepere al urechii umane, funcție de f recvență). Insă în adoptarea unor
măsuri eficiente de combatere a zgomotului fiind necesară cunoașterea compoziției acestuia,
în majoritatea prescripțiilor naționale, condițiile admisibile se exprimă printr -o anumită curbă
de egal nivel de tărie, numite cu rbe de zgomot, indicate prin simbolul Cz.
Prescripțiile tehnice din țara noastră, referitoare la protecția împotriva zgomotului, stabilesc
limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior în unitățile funcționale din
clădiri, datorat unor s urse interioare. Valorile sunt exprimate în numărul de ordine al curbei
Cz și în dB(A).
Pentru a aprecia dacă este îndeplinit criteriul de confort acustic se reprezintă nivelul de
intensitate al zgomotului care se poate înregistra în unitatea funcțională s tabilit pe bază de
calcule sau măsurători și curba Cz caracteristică destinației clădirii.

15

Fig 1.5 Curbe de zgomot [14]
Curba Cz efectivă trebuie să se situeze sub curba Cz standard pentru orice valoare a
frecvenței. Astfel:

adm z zC C (1.12)
este condiția fundamentală de asigurare a confortului acustic într -o unitate funcțională.
1.6 Zgomotul urban
Zgomotul urban este un factor poluant care afectează în special viața locuitorilor din
marile orașe, sursa principală fiind traficul (rutier, feroviar și aerian).
Tabel 4 Limitele admisibile ale nivelului de zgomot [14]
Zona urbană protejată Limitele admisibile ale nivelului de
zgomot exterior clădirii [dB(A)] Curba Cz
Zona de locuit 50 45
Zone de recreare și odihnă 45 40
Dotări protejate 45 40
Centru de cartier 55 50
Centru orășenesc 60 55

16
Cunoașterea valorilor probabile ale nivelului de zgomot urban în diferite zone ale orașului
este necesară pentru adoptarea unor măsuri de protecție adecvate, în vederea asigurării în
unitățile funcționale a unui nivel de zgomot inferior valorilor admisibile. Desigur, este de
dorit ca valorile C z adm să se realizeze cu ferestrele deschise, iar pe arterele de circulație să
existe o ambianță acustică acceptabilă, cît mai puțin poluantă. Pentru realizarea acestor
deziderate este necesar ca nivelul de zgomot echivalent, L echiv, la 3 m de clădire și înălțimea
de 1,3 m să nu depășească valorile din tabelul 4 .
1.6.1 Factorii care influențează nivelul zgomotului urban
În afară de puterea și durata de acțiune a sursei sonore, din reflexiile succesive sunt
auzite ca fiind separate numai atunci când ecoul sosește cu o întârziere mai mare de 1/15
s.Deci pentru a fi perceput ecoul, drumul undei reflectate trebuie să fie cu ce l puțin
15c ,
respectiv cu 23 m mai lung decât drumul undei directe.
Capacitatea de absorbție a sunetelor prin suprafața pereților, plafonului, pardoselii
depinde de coeficientul de absorbție al sunetului α , respectiv de coeficientul de reflexie β,
pentru fiecare material în parte.
Coeficientul de absorbție α al sunetului reprezintă raportul între energia absorbită de
material și energia incidentă în câmp acustic difuz și se exprimă printr -un număr subunitar,
conform relației:

ia
iII= (1.13 )
în care; I a este intensitatea de energie sonoră absorbită de material, în W/m2
Ii, intensitatea de energie sonora incidentă, în W/m2.
Se definește
=i iS A ca suprafață totală de absorbție a încăperii, în m2 .
Reverberația este fenomenul de prelungire a duratei sunetului într -o încăpere după încetarea
acțiunii sursei. Durata de reverberație T, exprimată în secunde, este durata în care energia
sonoră dintr -o încăpere se reduce la a milioana parte din valoarea , după încetarea acțiunii
sursei, respectiv cu 60 dB. Durata de reverberație depinde de volumu l încăperii și absorbția
acesteia.

17
1.7 Variația intensității energiei sonore într -o încăpere
In interiorul unei încăperi, energia emisă de o sursă sonoră contribuie parțial la creșterea densității de
energie sonoră în încăpere, iar parțial este absorb ită de suprafețele delimitatoare, bilanțul energetic
exprimându -se sub forma:

t PE VtPa+= (1.14)
Ținând seama de valoarea Pa:

4cAEPa= (1.15)
și de faptul că fenomenul se desfășoară continuu, relația (11) devine:

PE4cA
dtEdV =+ (1.16)
cu condiția inițială:

VP
dtEd
0t=
= (1.17)
Soluția acestei ecuații diferențiale neomogene de ordinul I este:




−=− tV4cA
e1 cAP4)t(E (1.18)
și exprimă variația densității de energie în funcție de puterea sursei, de elementele geometrice și de
absorbție ale încăperii.
In relațiile ( 1.14… 1.18) au fost utilizate următoarele notații:
E
– creșterea de densitate de energie sonoră în încăperea de volum V, în J/m3;
P – puterea sursei, în W ;
Pa – puterea absorbită de elementele delimitatoare ale încăperii, în W;
E
– densitatea de energie sonoră din încăpere, în J/m3;
c – viteza de propagare a sunetului în aer, în m/s;
A – suprafața totală de absorbție a încăperii, în m2;
t – timpul, în s.

18
Ținând seamă de expresia intensității sonore într -un câmp difuz

4cEI= (1.19)
se obține expresia variației intensității sonore într -o încăpere:




−=− tV4cA
e1API (1.20)
a cărei reprezentare grafică apare în figură. 1.6

Fig 1.6 Varia ṭia energiei sonore într -o încăpere [14]

Analizând relația (20 ) și reprezentarea ei grafică apar 3 situații distincte:
I- Imediat după ce sursa începe să emită se observă o creștere a intensității de energie sonoră
după o curbă exponențială,
II- După un anumit interval de timp, a cărei mărime depinde de capacitatea de absorbție a
suprafețelor delimita toare, intensitatea sonoră se menține constantă la valoarea:

APIs= (1.21)
fiind independentă de timp și volumul încăperii.
III- După ce surs a încetează (P = 0), ecuația (15 ) devine:

t P EdVa−= (1.22)
analog cu;

A4cE
dtEdV −= (1.23)

19

Prin integrarea ecuației (23 ) se obține:

tV4cA
R eCAP4E−= (1.24)
respectiv:

tV4cA
3tV4cA
R eI eAPI− −== (1.25)
Rezultă că după încetarea sursei intensitatea acustică descrește exponențial, având loc o prelungire a
sunetului în încăpere, ceea ce reflectă fenomenul de reverberație. Dacă se ia în considerare faptul că
durata de reverberație corespunde intervalului în care intensitatea sonoră descrește cu 60 dB după
încetarea sursei, se obține expresia duratei de reverberație, T r:

6tV4cA
SR10 eII −−== (1.26)

AV161,0 TR= [s] (1.27)
Relația [27 ] este cunoscuta sub denumirea de formula lui Sabine și permite calculul duratei de
reverberație în ipoteza că ab sorbția se produce în mod continuu.
In ipoteza absorbției energiei în mod discontinuu, ori de câte ori undele sonore ating suprafețele
delimitatoare ale încăperii, este valabilă expresia duratei de reverberație stabilită de Eyring:

)1ln(SV161,0T−−= (1.28)
în care:

SSi i= (1.29)
reprezintă coeficientul de absorbție acustică mediu.
Însă nici relația lui Eyring nu dă rezultate conforme cu realitatea în toate situațiile concrete. Astfel,
dacă materialul absorbant este dispus neuniform pe suprafețele încăperii, considerarea unui
coefi cient de absorbție mediu introduce anumite erori. în asemenea situații, cum ar fi cazul unei
încăperi la care numai tavanul este tratat fonoabsorbant, se utilizează formula lui Bilington care ține
seamă de coeficientul de absorbție al fiecărei suprafețe:

20

 −=) 1ln(SV 161,0T
i ir (1.30)
Neajunsul acestei relații con stă în faptul că dacă numai o mică porțiune din suprafața unei încăperi
are coeficientul de absorbție egal c u unu, durata de reverberație devine egală cu zero. In baza acestei
relații, o fereastră deschisă într -o încăpere, face ca durata de reverberație să devină egală cu zero,
ceea ce nu corespunde realității.
Cele trei relații de stabilire a duratei de reverbe rație, fiecare cu particularitățile sale de aplicare, dau
rezultate practice satisfăcătoare în măsura în care su nt cunoscute valorile coeficienților de absorbție
pentru diferite materiale de finisaj. In general, erorile apar datorită imposibilității de încadrare a
situației reale în formulele menționate sau din neconcordanța între valorile coeficie ntului de
absorbție pentru materiale, stabilite de diferite laboratoare.
La clădiri în exploatare, durata d e reverberație poate fi stabilită pe cale e xperimentală în ipoteza
încăperii goale, ocupate parțial sau în întregime. Spațiul este saturat cu energie sonoră produsă de un
pistol cu gloanțe oarbe sau de o sursă de zgomot etalon. [14]
1.8 LIMITE ADMISIBILE ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
Nivel de zgomot exterior
1.8.1 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe str ăzi, masurate la bordura trotuarului
ce margineṣte partea carosabilă, se stabilesc in funcṭie de categoria tehnică a stră zilor (respectiv de
intensitatea traficului) conform tabelului 5 .
Tabelul 1.5 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe stră zi [6]
Nr.
crt. Tipul de strada
(conform STAS 10144/1 – 80) Nivel de zgomot
echivalent Lech
*)
dB(A) Valoarea
curbei de
zgomot, Cz,
dB **) Nivel de
zgomot de varf,
L10,
dB (A)
1 Strada de categorie tehnica IV,
de deservire locala 60 55 70
2 Strada de categorie tehnica III,
de colectare 65 60 75
3 Strada de categorie tehnica II,
de legatura 70 65 80
4 Strada de categorie tehnica I,
magistrala 75…85 ***) 70…80 ***) 85…95 ***)

Limite ad misibile al e nivelului de zgomot
Nivelul de zgomot echivalent se calculeaza (diferentiat pentru perioadele de zi si noapte)
conform STAS 6161/1 -79
Evaluarea prin curbe de zgomot C z se foloseste numai in cazul unor zgomote cu
pronuntat caracter stationar
La proiec tarea magistralelor sa se adopte masurile necesare pentru obtinerea unor nivele

21
echivalente (real masurate) cat mai apropiate de valorile minime din tabel, fara a se admite
depasirea valorilor maxime.
Valorile admisibile ale nivelului de zgomot ext erior in diferite zone ale pasajelor rutiere
subterane sunt conform tabelului 6.

Tabelul 1.6 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior in diferite zone ale pasajelor
rutiere su bterane [6]
Nr.
crt. Zona de pasaj Nivel de zgomot
echivalent Lech
dB(A) Valoarea
curbei de
zgomot, Cz,
dB Nivel de
zgomot de varf,
L10,
dB(A)
1 Peroanele din statiile de tramvai Aceleasi valori admisibile de pe strazile pe care sunt
amplasate pasajele
2 Parti carosabile la pasaje cu
lungimea L>200m, pe : strazi de
categorie tehnica III – – 90
strazi de categorie tehnica II, I – – –
3 Pasaje pietonate 65 60 –
4 Statii de metrou 65 60 –

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din mediu l urban
sunt conform tabelului 7
Tabelul 1.7 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor functionale din
mediu l urban [6]
Nr.
crt. Spatiul considerat Nivel de zgomot
echivalent Lech
dB(A) Valoarea curbei de
zgomot, Cz,
dB
1 Parcuri, zone de recreere si odihna, zone de
tratament balneo -climatic 45 40
2 Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca
pentru copii 75 70
3 Stadioane, cinematografe in aer liber 90 *) 85
4 Piete, spatii comerciale, restaurante in aer liber 65 60
5 Incinta industriala 65 60
6 Parcaje auto 90 *) 85
7 Parcaje auto cu statii service subterane 90 85
8 Zone feroviare **) 70 65
9 Aeroporturi ***) 90 85
OBSERVATII:
1 . Valorile insemnate cu asterisc au urmatoarele semnificat ii:
Timpul care se ia in consideratie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel

22
real corespunzat or duratei de serviciu
Limita zonei feroviare se considera la o distanta de 25 m de axa liniei ferate celei mai
apropiate de punctul de masura re
Valorile au fost stabilite tinand seama de prevederile STAS 10183/3 -75
2 . In cazul a doua sau mai multe zone si dotari functionale adiacente, cu valori diferite
ale nivelului de zgomot, la limita admisibila pe linia de separatie intr e aceste zone se ia
valoarea cea mai mica.
Valorile admisibile ale nivelului de zgomot in interiorul zonelor functionale din mediul
urban sunt conform tabelului 8.
Tabelul 1.8. Valorile admisibile ale nivelului de zgomot in interiorul zonelor functionale din
mediul urban [6]
Nr.
crt. Spatiul considerat Nivel de zgomot
echivalent Lech
dB(A) Valoarea curbei de
zgomot, Cz,
dB
1 Parcuri 60 55
2 Zone de recreere si odihna, zone de tratament
balneo -climatic 45 40
3 Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de
joaca pentru copii 85 80
4 Piete, spatii comerciale, restaurante in aer
liber 70 65
5 Parcaje auto 90 85

1.8.2 . In functiile de conditiile de determinare si de caracteristicile sursei de zgomot , la
valorile masurate de la punctul 1.8.1 ale nivelului de zgomot s e aplica corectii.
Corectii datorate zgomotului provoca t de mijloacele de transport. . In zonele afect ate de
traficul feroviar si naval, efectul zgomotului provenind de la aceste surse se ia in considerare
dupa cum urmeaza:
– in cazul in care nu afecteaza caracterul aleator al variatiei nivelului de presiune
acustica, datorita traficului rutier din zona considerata, nu se adauga corectii;
– in cazul in care afecteaza caracterul aleator al variatiei nivelului de presiune acustica,
datorita traficului rutier din zona considerata, c orectiile se aplica conform tabelului 9 .
In zone afect ate de zgomotul avioanelor se vor respecta prevederile STAS 10183/4 -75
Corectii datorate unor actiuni izolate.
In cazul unor actiuni izolate caracterizate printr -un nivel ridicat de zgomot, acesta se
corecteaza in functie de durata sa (exprimata in procente fata de o periada de referinta de 8 h
ziua sau 30 min noaptea) cu valorile date in tabelul 1.8.
Nivelele de zgomot astfel obtinute, exprimate in dB(A) sau in curbe Cz, trebuie sa fie
mai mici sau cel mult egale cu v alorile admisibile din tabele 1.5…1.8

23
Tabelul 1.9 Valorile admisibile de zgomot [6]
Nr.
crt. Timpul de functionare / Tipul total *100, in % Corectia in dB (A)
1 100…56 0
2 <56…18 – 5
3 <18….6 – 10
4 <6….1,8 – 15
5 <1,8…0,6 – 20
6 <0,6…0,2 – 25
7 <= 0,2 – 30

OBSERVATII:
1 .In cazul unor actiuni izolate, de tipul celor de la pct. 2.4.2. care apar cu o frecventa
mai mica de una pe zi, acestea nu se iau in considerare
2 .In cazul cal cularii nivelului de zgomot echivalent pe durata unei perioade
caracteristice, zgomotele izolate se iau in considerare cu valoarea lor reala.
3 .Comparatia cu valorie admisibile se face pentru ambele situatii.
– nivel de zgomot ech ivalent, corespunzator unei perioade caracteristice;
– nivel de zgomot corectat, corespunzator unei actiuni izolate
2.5. Amplasarea cladirilor de locuit pe strazi de diferite categorii tehnice sau la limita unor
zone sau dotari functionale, precum si organizarea traficului rutier se va face astfel incat,
pornind de la valorile admisibile prevazute in tabelele 1…4 (carora li s -au aplicat corectiile
necesare), prin alegerea in mod corespunzator a solutiilor tehnice, sa se asigure valoarea d e
50 dB (A) a nivelului de zgomot exterior cladirii, masurat la 2,00 m de fatada cladirii
conform STAS 6161/1 -79, respectiv curba de zgomot Cz 45.
Daca, in cazul zgomotului provenit de la traficul rutier, aceasta conditie nu poate fi
realizata, ma surile adoptate trebuie sa asigure valoarea admisibila a nivelului zgomotului
interior din cladiri conform STAS 6156 -86 si STAS 6156/1 -79.
Pentru zgomote provenind din alte surse (cinematografe in aer liber, spatii de joaca
pentru copii, parcaje a uto etc.) nu este admisa depasirea valorii de 50 dB(A), respectiv curba
de zgomot Cz 45.
2.6. In cazul cand intre bordura trotuarului ce margineste artera de trafic si fatada cladirii,
distanta este mai mica sau cel mult egala cu 8,00 m si nu exista alt e obstacole ce pot costitui
ecrane acustice, indicii de izolare la zgomot aerian pentru usile si ferestrele inglobate in
elementele de fatada ale cladirilor trebuie sa fie conform reglementarilor tehnice in vigoare;
solutiile de incadrare in nivelul de z gomot admis se adopta pe baza unui calcul de eficienta
economica.
• Prezinta limitele admisibile ale nivelului de zgomot echivalent din cladiri de locuit,
tehnico -administrative si social culturale

24
Tabel 1.10 Limitele a dmisibili in zonele functionale[6]
Tipul cladirii Unitatea functionala dB (A) Cz
Cladiri de locuit apartamente 35 30
Camine, hoteluri, case
de oaspeti camere de locuit 35 30
sali de studii 35 30
administratie 45 40
restaurant 50 45
Spitale, policlinici,
dispensare saloane 1 -2 paturi 30 25
saloane peste 3 paturi 35 30
saloane terapie intensiva 35 30
sali de operatie si anexe 35 30
cabinete consultatii 35 30
cabinete audiologie 30 25
birouri de administratie 45 40
amfiteatru, sali de conferinta 40 35
sali de mese 45 40
Scoli amfiteatru, sali de clasa 40 35
sali de studiu 35 30
cancelarii 40 35
administratie 45 40
cabinete consultatii medicale 35 30
Gradinite de copii, crese dormitoare 35 30
sali de clasa 40 35
administratie 45 40
cabinete de consultatii
medicale 35 30
sali de mese 50 45
Cladiri tehnico –
administrativesi anexe
ale halelor de productie birouri pentru activitate
intelectuala 40 35
birouri lucrul cu publicul 45 40
centrale telefonice, birouri
dactilografiere, sali de
calculat, dispecerat 55 50
laboratoare tehnologice 55 50
cabinete de control si 75 70

25
comanda
sali de conferinta 40 35
Centre de calcul sali pentru calculatoare 55 50
sali pentru masini de
perforat 55 50
birouri 45 40
sali de curs 40 35
Cladiri comerciale spatii pentru servicii
evidenta 45 40
spatii de vanzare 65 60
spatii de consumatie 50 45
prestari servicii 50 45

• Se considera doua perioade de timp:
Zi (06.00 -22.00)
Noapte (22.00 -06.00)
• Exista corectii la evenimente izolate care apar cu o frecventa mai mare de una pe zi
• Policlinici, spitale, dispensare
Se admite depasirea nivelului de zgomot cu mai mult de 15dB(A).
Intervalul de referinta este 30 min.
• Scoli, gradinite de copii:
Intervalul de referinta este 1 ora
Se respecta pro gramul scolar [6]

1.9 MARIMI DETERMINATE PRIN MASURARE SI CALCUL
4.1. Marimi ce se determina prin masurare si calcul pentru nivelul de zgomot exterior
cladirii:
Le,ech nivelul de zgomot continu echivalent, exterior constructiei (media ponderata a
nivelului de zgomot exterioare cladirii, inregistrate intr -un anumit interval de timp stabilit
conform STAS 6156 -86), care se calculeaza cu formula:
𝐿𝑒,𝑒𝑐ℎ=𝑞
3[log1
𝑇∫100,3𝐿𝑒(𝑡)
𝑞𝑡2
𝑡1𝑑𝑡] (1.31)
In care:
Le(t) variatia nivelului de zgomot in functie de timp (in interv alul de timp considerat);

26
t1 momentul in care incepe masurarea;
t2 momentul in care se termina masurarea;
q- constanta de pondere (pentru zgomote de strada sau zgomote din constructii, q=4; pentru
alte zgomot e, q=3);
T – intervalul de timp i n care se face masurarea ( T= t 2 – t1 ).
Daca in intervalul T variatia marimii Le(t) se face intrepte, respectiv daca intervalul poate fi
impartit in n actiuni, formula ( 1.31) devine:

𝐿𝑒,𝑒𝑐ℎ=𝑞
3[log1
𝑇∑ 100,3𝐿𝑒,𝑗
2𝑡𝑗𝑛
𝑗=1 ] (1.32)

In care:
Le,j – nivelul de zgomot exterior constructiei, corespunzator unei actiuni aj (nivelul de
zgomot produs de anumite surse, ce se mentine constant intr -o anumita perioada tj);
tj – durata actiunii aj

𝑇=∑ 𝑡𝑗𝑁
𝑗=1 (1.33)

4.2. Marimi ce se determina prin masurare si prin calcul pentru nivelul de zgomot interior
unei unitati functionale dintr -o constructie civila:
OBSERVATIE: – In cazul in care unitatea functionala consta dintr -un ansamblu de
incaperi ( de exemplu apartament), prin nivel de zgomot interior caracteristic unitatii
functionale se intelege cel mai mare nivel inregistrat intr -o incapere destinata unei
activitati continue.
L i,j ext nivelul de zgomot L i ext corespunzator unei anumite actiuni aj (nivelul de zgomot
produs de anumite surse exterioare ce se mentine constant in interior, intr -o anumita perioada
tj), obtinut prin masurare;
L i,ech ext nivelul de zgo mot L i ext echivalent (media ponderata a nivelurilor de zgomot
interioare, inregistrate intr -un anumit interval de timp dat) ce se calculeaza cu formulele
(1.31) si ( 1.32), respectiv urmatoarele
Le(t) din formula ( 1.11) se inlocuieste cu Li(t) care re prezinta nivelul de zgomot variabil
receptionat in incapere, in cazul actionarii unor surse exterioare incaperii (in intervalul de
timp considerat);
Le,j din formula ( 1.32) se inlocuieste cu L i,j ext corespunzator actiunii, aj;

27
L i,j int , L i,ech int nivelul de zgomot interior masurat exclusiv in conditiile functionarii unor
surse interioare de zgomot (cu exceptia zgomotului produs de instalatii);
L i,j inst , L i,ech inst nivelul de zgomot interior masurat exclusiv ca rezultat al patrunderii
zgomotului produs de instalatiile aferente constructiei ce functioneaza in exteriorul unitatii
functionale, conform STAS 10968/1,2 – 88.
La determinarea acestui nivel se iau in con siderare si zgomotele transmise de agregate,
conducte sau alte parti ale instalatiei existente in unitatea functionala, care nu sunt in stare de
functiune dar sunt puse in stare de vibratie datorita unor actiuni ce se petrec in exterior (de
exemplu, zgom otul radiat de conductele existente intr -un apartament datorita functionarii
unor pompe situate in centrala termica a constructiei).
4.3. Nivelurile de zgomot ce intervin in relatiile ( 31) si ( 32) se exprima global in decibeli,
(liniar sau ponderat A,B,C ) si pe benzi de frecventa, in decibeli. [16]
1.9.1 Echipamente si solutii de monitorizarea zgomotului

Monitorizarea permanenta a zgomotului (24 ore pe zi, 365 zile pe an), controleaza conformitatea cu
limitele impuse si ofera o gama larga de beneficii suplimentare.
De mai mult de patru decenii Brüel & Kjær este furnizorul principal de sisteme pentru
administrarea si monitorizarea zgomotului. Au fost instalate peste 200 de sisteme mari pe toate
continentele, inclusiv pe aeroporturile mari.
Terminalul de monitorizare a zgomotului tip 3639E si 3639 A/B (bazat pe sonometrul
2250)
Terminalul de monitorizare a zgomotului 3639 este un dispozitiv puternic, modular optimizat
pentru lucrul in exterior, in toate tipurile de medii climatice, in conditii industriale, urbane
sau rurale. Este o unitate inteligenta si poate fi lasat nesupravegheat ca parte a unui sistem
permanent sau mobil de monitorizare a zgomotului ambiental. Terminalul tip 3639E poate fi
controlat de la distanta de la un PC prin intermediul unui modem.

Fig. 1.7 Terminalul de monitorizare a zgomotului 3639 [9]
Terminalul de monitorizare a zgomotului 3639 este un dispozitiv puternic, modular optimizat pentru
lucrul in exterior, in toate tipurile de medii climatice, in conditii industriale, urbane sau rurale. Este o
unitate inte ligenta si poate fi lasat nesupravegheat ca parte a unui sistem permanent sau mobil de
monitorizare a zgomotului ambiental. Terminalul tip 3639E poate fi controlat de la distanta de la un
PC prin intermediul unui modem.

28

2. Unitatea portabila de monitorizare a zgomotului tip 3655 -A/B/C
Gama de terminale portabile demonitorizare Brüel & Kjær este destinata pentru monitorizare pe
termen scurt si mediu acolo unde portabilitatea, configurarea rapida si operarea independenta sunt
importante. Sistemul este modular si configurat pe baza kitului 3535 si a sonometrelor 2250/2250 –
L/2270 . Sunt disponibile urmatoarele versiuni:
a) Unitatea portabila de monitor izare a zgomotului tip 3655 -A
Bazata pe sonometrul 2250 Light , monitorizeaza nivelurile de banda larga pentru aproximativ o zi.
Unitatea are spatiu pentru modem sau router pentru comunicare si acces on -line de la distanta in timp
real de la un PC care are instalat softul BZ 5503 (in clus) .
b) Unitatea portabila de monitorizare avansata a zgomotului tip 3655 -B
Bazata pe 2250 cu softul BZ-7225 , poate realiza monitorizare cu detectie automata de evenimente,
inregistrare audio pentru aproximativ o zi. Include spatiu pentru modem sau router pentru
comunicare si acces on -line de la distanta in timp real de la un PC care are instalat softul BZ 5503
(inclus) .
c) Terminalul portabil de monitorizare a zgomotului tip 3655 -C
Aceasta este o unitate profesionala de monitorizare ce poate fi integrata intr -un sistem de
monitorizare complex. Bazata pe 2250 cu modulul intern BZ -7232, functioneaza exact ca si un
terminal de monitorizare de tip 3639 -A/B. Include spatiu pentru modem sau router pentru
comunicare si acces on -line de la distanta in timp real de la un PC car eare instalat softul de
monitorizare a zgomotului 7843 -S sau 7843 -L. Datele pot fi descarcate la server in mode automat si
vizualizare in timp real.

Fig 1.8 unitate profesionala de monitorizare [9]
3. Software pentru monitorizarea zgomotului

Partea centrala a conceptului de monitorizare a zgomotului Brüel & Kjær este Noise Management
Software Type 7843A (instalata pe serverul de monitorizare tip 3642), care a fost dezvoltat avand in
vedere viitoarele cerinte de evaluare a zgomotului ambiental.
Aplicatia soft ware a fost dezvoltata utilizand cele mai noi metode de proiectare ce fac din 7843 o
platforma solida pentru continua evolutie a conceptului Brüel & Kjær.
Ca solutie modulara, conceptual permite utilizarea sa in mai multe zone de catre mai multi clienti sa u
sarcini reduse gen monitorizare semi -permanenta a concertelor sau evenimentelor sportive si permite
schimbul de date dintre diferitii utilizatori si consultanti.
Ca solutie modulara, conceptul este, de asemenea, potrivit pentru administrarea mai multor c lienti –
zone si sarcini usoare precum monitorizarea semi -permanenta a unui concert si permite schimbul de
date intre diferitii utilizatori si clienti.
4. Microfonul de exterior tip 4952

Microfonul de exterior tip 4952 este destinat masuratorilor de zgomo t in mediul inconjurator –
exterior – fara supraveghere pentru durate lungi de timp (permanent si semipermanent).Stabilitatea
pe termen lung a performantelor si caracteristicilor microfonului garanteaza utilizarea unui astfel de

29
microfon pana la un an far a modificarea sensibilitatii sale – deci fara a fi necesara calibrarea sa.
Masa redusa permite utilizarea acestui microfon si in solutii de monitorizare portabile.

Fig.1.9 Microfonul de exterior tip 4952 [9]
[9]
Influenta mediului inconjurator asupra masurarii
1.Vantul Daca vantul bate direct spre microfon produce zgomote suplimentare. Pentru a
bloca acest fenomen se folosesc niste ecrane de vant ce constau din sfere din burete
spongios cu care se acopera microfonul.
2.Umiditatea In cele mai multe cazuri nivelul de umiditate pana la un nivel de 90% are un efect
neglijabil asupra sonometrului si microfonului.
3.Presiunea mediului Variatiile presiunii atmosferice de pana la ± 10% vor avea o influenta
negrijabila asupra sensibilitat ii microfonului. Totusi la altitudini mari sensibilitatea poate fi
influentata in cazul frecventelor mari.
4.Vibratiile Sonometrul si microfonul nu sunt influentate de vibratii dar sunt recomandate evitarea
acestora.
5.Zgomotul ambiental implica masurarea zgomotului total
6.Zgomotul de Fond Este un factor important care poate afecta precizia masur atorilor de
zgomot .[10]
1.10 Legisla ṭia europeană ṣi naṭională privind poluarea fonică

Conform HOTĂRÂRII nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea și gestionarea
zgomotului ambiental, nivelul de zgomot zi -seară -noapte în decibeli (dB) se definește prin
următoarea relație: zsn
L =10lg 24 1 (12×10Lz/10+4×10(Ls+5)/10+8×10(Ln+10)/10)
Lzi este nive lul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform
definiției din SR ISO 1996 -2:1995, determinat pentru suma perioadelor de zi dintr -un an;
Lseară este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp, conform
definiției din SR ISO 1996 -2:1995, determinat pentru suma perioadelor de seară dintr -un an;

30
Lnoapte este nivelul mediu de presiune sonoră, ponderat A, în interval lung de timp,
conform definiției din SR ISO 1996 -2:1995, determinat pentru suma perioadelor de noapte
dintr -un an.
Ziua are 12 ore, seara are 4 ore și noaptea are 8 ore, pentru toate sursele de zgomot analizate.
Intervalele orare ale acestora sunt: 07,00 -19,00; 19,00 -23,00 și 23,00 -07,00, ora locală.
Se iau în calcul un an reprezentativ în ceea c e privește emisia de zgomot și un an mediu în
privința condițiilor meteorologice.
Se ia în considerare zgomotul incident, ceea ce înseamnă că nu se ține cont de zgomotul
reflectat de fața da unei construcții. În general, acest aspect implică o corecție de 3 dB în
cazul unei măsuri la care ar putea interveni zgomotul reflectat.
În cazul variațiilor de presiune acustică puternice, situația “zgomotoasă” este caracterizată cu
ajutorul indicatorului de sunet permanent echivalent. Prin acest indicator se întelege un
indicator calculabil al presiunii acustice, care corespunde valorii medii măsurate (calculate) în
timpul de acțiune al energiei sonore.
Un parametru de evaluare (indicator) este nivelul de zgomot echivalent pentru 24 de ore este
LAeq,24 h.
Indicatorul de evaluare Lzsn reprezintă tot un nivel de zgomot echivalent pentru 24 de
ore dar cu o pondere de +5 dB pentru perioada de seară și +10 dB pentru perioda de noapte.
Fig 1.10 Scară decibelică tipică având indicate reglementările națion ale privind limitele de
zgomote [3]
Directive europene privind prevenirea poluării sonore

31
Documentul legislativ european care reglementează gestionarea zgomotului, este
DIRECTIVA 2002/49 EC A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI, din 25
iunie 2002, referitoare la evaluarea și managementul zgo motului ambiental.
Acest document oferă, printre altele o baza pentru dezvoltarea si completarea actualului set
de masuri Comunitare privind zgomotul emis de sursele majore, in special vehicule rutiere si
ferovia re si infrastructura, aviație, echipamente utilizate in exterior si industriale si
mecanisme mobile, cat si pentru dezvoltarea masurilor suplimentare pe termen scurt, mediu si
lung.
De asemenea, în conformitate cu principiul subsidiarității așa cum este st abilit in Articolul 5
al Tratatului de Aderare, obiectivele Tratatului de obținere a unui nivel înalt de protecție a
mediului si sănătății, documentul stipulează că vor fi mai bine atinse prin completarea
acțiunii Statelor membre cu o acțiune Comunitara ca re sa obțină o înțelegere comuna a
problemei zgomotului. De aceea, documentul prevede că trebuie ca datele privind nivelele de
zgomot ambiental sa fie colectate, comparate sau raportate in conformitate cu criterii
comparabile. Aceasta implica atât folosire a indicatorilor de armonizare si a metodelor de
evaluare, ca si a criteriilor de aliniere a metodelor de întocmire a hărților de zgomot.
Asemenea criterii si metode pot fi cel mai bine stabilite de Comunitate.
Mai mult, directiva stipulează de asemenea, ne cesitatea stabilirii unor metode comune de
evaluare pentru „zgomotul ambiental” si definirea „valorilor limita”, in baza indicatorilor
armonizați pentru determinarea nivelelor de zgomot.
Cifrele concrete ale oricăror valori limita sunt determinate de Stat ele membre, având in
vedere printre altele, necesitatea de a aplica principiul prevenirii pentru a proteja zonele
liniștite din aglomerații.
Indicatorii de zgomot comuni selectați sunt Ldzs (Lden), pentru a arata disconfortul
(dimineața, ziua, seara), si L noapte (Lnight), pentru a evalua perturbarea somnului (noaptea).
Prin același document se permite Statelor Membre să folosească indicatori suplimentari
pentru a monitoriza sau controla situațiile speciale referitoare la zgomot.
Unul dintre principalele obi ective ale Directivei este acela de a furniza o baza pentru
dezvoltarea măsurilor Comunității de a reduce zgomotul emis de sursele majore, in special
vehicule si infrastructura rutieră si feroviară, aviație, echipamente cu utilizarein aer liber si
echipame nte industriale si mecanisme mobile.
4.2. Legislația națională privind prevenirea poluării sonore
Legislația națională privind prevenirea poluării sonore, este reprezentată de transpunerea
Directivei 2002/49 EC A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI, di n 25 iunie
2002, referitoare la evaluarea și managementul zgomotului ambiental, în principal prin
HOTĂRÂREA NR. 321/14 aprilie 2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului
ambiental (cu modificările și completările Hot. 674 din 28 iunie 2007).
Hotărâre a, împreună cu actele normative subsidiare:

32
– Ordinul nr. 678 al MMGA, MTCT, MSP și MAI de aprobare a Ghidului privind metodele
interimare de calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitățile din
zonele industriale, de traficul rutie r, feroviar și aerian din vecinătatea aeroporturilor;
– Ordinul MMDD nr.1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea și
evaluarea hărților strategice de zgomot;
– GHIDUL din 13 februarie 2008 al MMDD privind adoptarea valorilor limită și modul de
aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acțiune pentru indicatorii Lzsn și
Lnoapte în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale și în aglomerări,
traficul feroviar pe căile ferate principale și în ag lomerări, traficul aerian pe aeroporturile
mari și/sau urbane, și pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfășoară
activități industriale (…);
Valorile maximale admise pentru emisiile de zgomot sunt prevăzute în Ghidul din 13
februarie 2008 (Ghidul din 2008) al MINISTERULUI MEDIULUI SI DEZVOLTARII
DURABILE privind adoptarea valorilor -limita si modul de aplicare a acestora atunci când se
elaborează planurile de aciune, pentru indicatorii L(zsn) si L(noapte), in cazul zgomotului
produs de traficul rutier pe drumurile principale si în aglomerări, traficul feroviar pe căile
ferate principale si in aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari si/sau urbane si pentru
zgomotul produs in zonele din aglomerări unde se desfăoară activități ind ustriale prevăzute in
anexa nr. 1 la Ordonana de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul
integrat al poluării, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 84/2006. Ghidul a fost
aprobat prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1830/2007. Valorile
maxime admise sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 1.11 Ținta de atins pentru valorile maxime

Surse de zgomot Ținta de atins pentru valorile maxime
permise pentru anul 2012 dB(A)
Lzsn Lnoapte
Străzi, drumuri si autostrăzi 65 50
Zone industriale 60 50

Valoarea limită indicatorului Lzsn pentru zonele liniștite dintr -o aglomerare, este de 55
dB(A).
Legisla ṭia românească mai cuprinde și ORDINUL MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII nr. 536
din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de
viața al populației, care la ART. 17, stabilete:
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot și vibra ții și dimensionarea zonelor
de protective sanitară se vor face în așa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic

33
echivalent con ținuu (Leq), măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinței la 1,5 m înălțime
de sol, sa nu depășească 50 dB(A) și curba de zgomot 45.
In timpul nopți i (orele 22,00 -6,00), nivelul acustic echivalent con ținuu trebuie sa fie redus cu
10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.
Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent con ținuu (Leq), măsurat în interiorul camerei
cu ferestrele închise, nu trebuie sa d epășească 35 dB(A) și curba de zgomot 30 în timpul
zilei; în timpul nopții (orele 22,00 -6,00), nivelul echivalent con ținuu trebuie redus cu 10
dB(A) fata de valorile din timpul zilei .[5]

34
Capitolul 2 Probleme de protec ṭia mediului fa ṭă de poluarea sonoră
2.1Poluarea sonoră
Poluarea sonoră constă în sunete produse de activitatea umană sau utilaje, mașini care
afectează sau dezechilibrează activitatea omului sau animalelor.
În natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurtă
durată. Sunete precum murmurul apei unui izvor, ciripitul pasărelelor, sunetul valurilor, al
unei cascade, freamătul frunzelor sunt întotdeauna plăcute omului, ele l iniștesc, elimină
stresul, dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie
și transport. Marea majoritate a activităților omenești este generatoare de zgomote: alarmele,
lucrările din construcții, sistemele energeti ce, muzica intensă, vorbirea puternică, sunetul
sirenelor, soneriile, claxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian (traficul aerian în
special cel supersonic prezintă o sursa de zgomot cu implicații puternice. Unele motoare
aviatice se aud de la 30 km). Cuvântul în engleză “ noise ” care corespunde termenului
“zgomot”, provine de la cuvântul latin “ noxia ” care s -ar putea traduce prin “prejudiciu, rană”.
În orașele moderne, în special în metropole, cauza principală a poluării o constituie traficul
rutier, în continuă creștere, cauzat atât de creșterea numărului de vehicule cât și de viteza
acestora. Pe autostrăzi de multe ori nivelul zgomotului depășește 80 dB. Nici localitățile mici
nu sunt ferite de poluarea sonoră atunci când sunt străbătute de a rtere de circulație
importante.
Poluarea fonică este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă europenii la ora
actuală, alături de poluarea atmosferică și managementul deșeurilor. Conform unor statistici
ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), jumătate din europeni trăiesc într -un zgomot
permanent, iar o treime suferă de insomnii din cauza poluării sonore. Nu doar poluarea fonică
stradală este deranjantă, dar și cea produsă de obiectele electrocasnice din gospodării sau de
vecinii gălăgio și.
În statele europene circa 40% din populație este expusă zgomotului produs de traficul rutier
cu o intensitatea de 55 dB și 20% zgomotelor de peste 65 dB. Dacă se iau în considerare toate
zgomotele produse de transporturi, atunci peste 50% din populația Europei nu are confortul
sonor normal la domiciliu și 30% este afectată în timpul nopții. Poluarea sonoră este mai
severă în țările în curs de dezvoltare prin densitatea crescută a circulației și prin absența
centurilor de circulație în marile orașe. Se a preciază că în aceste țări intensitatea sonoră este
pe parcursul a 24 de ore în domeniul 75 -80 dB.
Habitatul modern se caracterizează prin deteriorarea continuă a mediului sonor urban.
Rezultatele acțiunii de monitorizare a poluării sonore urbane, desfășur ate de către Institutul
de Sănătate Publică București, în colaborare cu compartimentele de specialitate din teritoriu,
au evidențiat o dinamică continuu ascendentă a nivelurilor expunerii de la valori medii de 50
de dB(L) la începutul anilor 80 la aproxima tiv 70 de dB(L) în 1999.

35
Volumul populației expuse, este de 45% din totalul rezidenților din apartamentele tip bloc
care au acuzat niveluri de deranj moderat și sever datorate poluării sonore.
Traficul, indiferent sub ce forma se găsește el, este, se pare, cea mai mare forma de
amenințare de poluare sonoră. Traficul din orașe, traficul naval, deasupra și pe sub apă este
dăunător omenirii dar și animalelor acvatice, care comunică prin sunete ce se pot confunda cu
sunetele provenite de la detectoarele cu ultr asunete.
În ultimii 30 de ani, statele lumii au depus eforturi maxime pentru a controla poluarea
sunetului, dar cu toate acestea, rezultatele sunt mult sub așteptări.
2.2 Efectele poluării fonice
În cazul lucrătorilor din construcție , expunerea la poluarea fonică pe termen lung poate
produce efecte nedorite asupra sănătății. Pierderea auzului indusă de zgomot este recunoscută
de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind „cea mai comună și ireversibilă boală
industrială”. Pierderea auz ului, pe lângă faptul că poate opri o persoană să lucreze la întreaga
sa capacitate, poate distruge viața socială a acesteia, izolând -o de comunitate. [4]

Fig. 2.1 Afectiuni produse de poluarea Sonora asupra organismului uman [17]
Traficul urban este pri ncipala componentă a zgomotului din orașe. Pe parcursul unei zile se
înregistrează trei maxime ale nivelului de zgomot, la orele 6 -7, 12 și 18 -19. Mașinile de
puteri mari, motocicletele, motoretele și scuterele produc cele mai mari zgomote. O mașină
Dacia 1300 produce 72 dB în regim, iar la frânare și demarare rapidă 92 – 97 dB. Frânarea și
demararea sunt momentele cele mai zgomotoase la toate tipurile de autoturisme. Motoarele
Diesel sunt mai poluante fonic decât cele cu piston.
Zgomotul e foarte periculos , acțiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimțite. Tot mai
frecvent în lumea medicală se vorbește despre “maladia zgomotului”, cu afectarea sistemului
nervos și auditiv. Actiunea primară a zgomotului puternic influențează negativ nu doar asupra
urechii, d ar și asupra sistemului nervos, producând amețeli, cefalee, oboseală. Muzica
puternică poate crea stări de depresie.
Conform unui studiu de specialitate efectuat asupra mai multor persoane din Europa, 40 %
din populația Franței, 34 % din Germania, 33 % din Spania sunt de părere că zgomotul
provocat de vecini sau cel din stradă este de -a dreptul iritant și că le creează zilnic probleme

36
la nivelul stării psihice. În întreaga lume, conform OMS, 120 milioane de oameni suferă de
afecțiuni ale auzului din cauza e xpunerii prelungite la zgomot. Zgomotul acționează direct
asupra urechii, exercitând atât efecte auditive, cât și efecte extraauditive. Efectele resimțite
sunt: reducerea atenției, a capacității de muncă, deci creșterea riscului de producer a
accidentelor, instalarea oboselii auditive, care poate dispare odată cu dispariția zgomotului,
traumatisme, ca urmare a expunerii la zgomote intense un timp scurt. Aceste traume pot fi:
amețeli, dureri, lezarea aparatului auditiv și chiar ruperea timpanului, scăderi în greutate,
nervozitate, tahicardie, tulburări ale somnului, deficiență în recunoașterea culorilor, în special
a culorii roșie, surditate la perceperea sunetelor de înaltă frecvență. Efectele depind e de
natura persoanei, de complexitatea, natura și intensit atea zgomotelor. Efectele imediate și
pasagere sunt afecțiunile cardiovasculare (creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale),
diminuarea atenției și a capacității de memorare, agitația, reducerea câmpului vizual,
afecțiuni gastro -intestinale. Efec tele pe termen lung însă duc la oboseală fizică și nervozitate,
insomnie, bulimie, hipertensiune arterială cronică, anxietate, comportamente depresive și
chiar agresive.
În momentul de față, oamenii de știință studiază acțiunea poluării fonice asupra organ ismului
uman. Cercetările actuale au demonstrat că un nivel foarte mare al zgomotului acționează
într-adevăr negativ, dar și liniștea foarte apăsătoare este cauzatoare de neliniște. Prin urmare,
sunetele cu o anumită intensitate sunt necesare. Fiecare pers oană are un anumit nivel de
toleranță la zgomot intrând acum în joc factori precum vârsta, starea de sănătate sau chiar
temperamentul.
Rezultatele unui studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialiștilor din Inspectoratele de
Sănătate Publică, finaliz at în 2000, semnalează pentru grupa de vârstă de 15 -64 de ani, în
general manifestări superioare ale simptomelor nespecifice în zonele de trafic intens, prin
tulburări de somn (49 %), cefalee (56%), amețeli (25%). În privința frecvenței afecțiunilor
potenț ial asociate expunerii excesive la zgomot, cea mai mare prevalentă o înregistrează
hipertensiunea arterială (maxim 16%).
Zgomotul afectează și animalele, nu numai omul, producându -le stres, creșterea riscului de
mortalitate, probleme de comunicare care afe ctează reproducerea și navigarea organismelor
acvatice, pierderea temporară sau definitivă a auzului, restrângerea habitatului care poate
merge până la extincția speciei (un exemplu este moartea unor specii de balene din cauza
detectoarelor militare cu ult rasunete). Cercetările recente demonstrează efectele sunetelor
produse de om asupra organismelor marine, precum mamifere, broască țestoasă și alte
organisme marine. Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni în activitatea lor
cotidiană au produs la maimuțe o creștere cu peste 30% a tensiunii arteriale și o creștere a
nivelului glucozei în sânge.
Spre deosebire de celelate forme de poluare, poluarea fonică crește în continuare iar populația
se arată tot mai nemulțumită.
Ca o concluzie la cele de mai sus, efectele produse de poluarea fonică sunt nu numai de
natură medicală ci și socială provicând:

37
• Auz deficitar care poate fi acompaniat de tinnitus (zgomot în urechi) care apare la
frecvențe cuprinse între 3 000 –6 000 Hz;
• Dificultatea de a înțelege vorbi rea, ca efect secundar al poluării sonore;
• Tulburări de somn – acesta este efectul major al poluării fonice pe durata nopții sau ca
urmare a zgomotului pe durata zilei. Somnul neîntrerupt este o condiția pentru o stare
fiziologică și mentală bună, iar abse nța acestuia conduce la creșterea tensiunii
arteriale, palpitații, vasoconstricție, modificări de respirație, aritmie cardiacă. Pentru
un somn liniștit, nivelul de zgomot de fond trebuie să situeze pe la 30 dB ;
• Afectarea funcțiilor fiziologice, în cazul m uncitorilor expuși în permanența la zgomot,
a populației care locuiește lângă aeroport. După expunere prelungită apar efecte
permanente, ca de exemplu hipertensiunea arterială, boli ischemice de miocard,
modificări ale reflexelor;
• Boli mentale. Poluarea so noră în sine nu conduce la boli mentale dar poate accelera
sau intensifica dezvoltarea latentă a acestora. Expunerea la nivele ridicate de zgomot
poate fi asociată cu apariția nevrozelor;
• Afectarea performanțelor cognitive: cititul, atenția, rezolvarea pro blemelor,
memorarea, performanțele intelectuale;
• Efecte sociale și de comportament (cum ar fi indispoziția, supărarea) care în general
sunt complexe, subtile, indirecte și rezultate ca urmare a interacțiunii cu mai multe
variabile non -auditive. Zgomotele d e peste 80 dB diminuează comportamentul
civilizat și cresc agresivitatea. Efectele sunt mai puternice atunci când intensitatea
sunetului este însoțită de vibrații de frecvență joasă sau când sunetul este însoțit de
impulsuri sonore;
• Efecte combinate asupra sănătății cauzate de zgomot și alte surse mixte. În mediu
coexistă sunete diferite, din surse diferite care combinate pot avea un efect cumulat
asupra organismelor, în special asupra calității somnului de noapte;
• Afectarea unor subgrupe vu lnerabile care necesită mai multă protecție față de
poluarea sonoră, cum ar fi persoanele cu hipertensiune, bolnavi internați în spitale, cei
cu probleme auditive, fetuș i, sugari, copii mici, bătrâni.[4]
Omul civilizației tehnice actuale are ca însoțitor p ermanent zgomote de diverse
proveniențe care, în funcție de nivelul lor de tărie, generează efecte de natură și gravitate
diferit e.
Primele care se manifestă sunt efectele psihice nedorite, și anume la niveluri de tărie, cu
mult inferioare față de acelea la care apar leziuni ale urechii interne sau se constată o
pierdere ireversibilă a sensibilității auditive.

38
S-a constatat că zgomote de intensitate scăzută, dar supărătoare, care pătrund în locuința
omului din circulația exterioară sau din încăperil e învecinate, datorită acțiunii lor
permanente, ziua și noaptea, se constituie în niște iritanți cronici ai organismului uman.

Fig 2.2 Nivelul de tarie si efectele asupra omului [3]
Zgomotele pot ajunge la urechea internă și prin conducție osoasă. Astfe l, zgomote izolate
de numai 40 -50 dB sunt suficiente pentru a perturba odihna normală din timpul nopții. în
timpul zilei nocivitatea acelorași zgomote de intensitate scăzută depinde în primul rând de
gradul de solicitare psihică a organismului uman. Deoseb it de afectați de aceste zgomote
sunt cei care prestează o muncă intelectuală sau presupune un grad de concentrare sau
atenție deosebită. în același timp organismul uman este supus unei suprasolicitări
nervoase de durată care, prin efectul său cumulativ, c onduce la afecțiuni psihice sau
organice grave ca: hipertensiunea arterială, diferite nevroze etc.
Evaluarea nocivității acestor zgomote slabe este dificilă pentru că influențează într -un
mod diferit sănătatea unor oameni care prestează același gen de acti vitate. Adaptarea
organismului uman la acțiunea zgomotelor este foarte limitată, așa -numita obișnuință la
zgomot manifestându -se după un anumit timp ca o stare patologică de îmbolnăvire.

39
Destul de nocive și imediate sunt efectele unor zgomote cu nivele de tărie mai ridicate, ce
depășesc cu 40 -50 dB pe cele corespunzătoare gradului de audibilitate. în aceste cazuri,
apar modificări în starea și funcționarea organelor de simț și interne. De exemplu, s -a
constatat o creștere a presiunii intracraniene, modifica rea cordului și a respirației, o
scădere a acuității uzuale și altele.
La creșterea în continuare a nivelului de tărie, modificările funcționale ale sistemului
nervos central și vegetativ pot deveni ireversibile sau pot fi însoțite și de anumite leziuni
organice.
Deoarece depind de factori obiectivi, efectele dăunătoare ale zgomotelor se accentuează
însă dacă acționează discontinuu sau sub formă de impulsuri, dacă apariția lor este
imprevizibilă sau dacă sunt însoțite de vibrații mecanice. Zgomotele foarte puternice al
căror nivel de intensitate depășește cu 85 -90 dB pragul de audibilitate, pe lângă faptul că
pot reduce la zero inteligibilitatea vorbirii, cauzează o pierdere treptată, până la surditate,
a sensibilității auditive. Surditatea permanentă poate să apară după numai 4 -5 ani de
activitate în mediu cu zgomot deosebit de intens (ex. industria siderurgică, textilă etc).
Afecțiunile organului auditiv sunt însoțite aici și de agravarea tulburărilor psihice ș i
fiziologice amintite mai sus. [7]
2.3 Managem entul poluării sonore
Măsurile tehnice pentru combaterea poluării sonore se referă la ecranarea sursei de zgomot și
protecția urechii omului și a locuinței, spațiului în care își desfășoară activitatea. Se caută noi
materiale de construcție, cu proprietăți antifonice, iar arhitectura spațiilor de locuit trebuie să
țină cont de amplasarea dormitoarelor astfel încât să nu fie expuse arterelor de circulație cu
flux continuu.
Direcția principală în managementul poluării sonore, atât în politicile naționale cât și în cea
intenațională, este dezvoltarea unor criterii pentru nivelele de expunere și promovarea unor
măsuri de control al zgomotului, ca parte integrată a programului de protecție a mediului.
Managementul poluării sonore ar trebui să:
• monitorizeze expune rea omului la zgomot;
• să controleze sursele de poluare sonoră și nivelul de imisii în special în zone specifice,
cum ar fi școlile, spitalele, zonele rezidențiale, locurile de joacă, dar și stabilirea
locurilor “sensibile” atât pe perioada zilei cât și noa ptea, controlul sănătății în zonele
de risc;
• să țină cont de consecințele zgomotului la planificarea teritorială a transportului;
• să introducă sisteme de control a efectelor adverse asupra sănătății;
• să evalueze eficiența politicilor de diminuare a zgomotu lui;
• să adopte un ghid pentru zgomotul public, în vederea protejării sănătății populației.

40
În general cele mai înalte nivele de zgomot se întâlnesc în unitățile industriale și în marile
aglomerări urbane.
În centrele urbane unde traficul este principala sursă de poluare sonoră, proiectarea urbană
deficitară poate conduce la poluare sonoră prin amplasarea spațiilor rezidențiale în preajma
unităților industriale. Pe parcursul unei zile se înregistrează trei m axime ale nivelului de
zgomot, la orele 6 -7, 12, 18 -19. În natură, intensitatea sunetului este în jur de 35 de dB, pe
când traficul din zilele noastre produce în unele locuri 90 de dB. Există o serie de posibilităti
de reducere a zgomotului pe autostrăzi: bariere pentru sunet, limitarea vitezei de deplasare,
modificarea texturii drumului, limitarea accesului mașinilor grele, controlul traficului care să
impună reducerea accelerării, dezvoltarea de modele computaționale adaptate unei anumite
locații, in funcție de topografie, meterologie, tub sonor (pe autostrada din Melbourne,
Australia) pentru redu cerea zgomotului.
Marile artere de circulație ridică probleme greu de rezolvat: gardurile vii și copacii contribuie
în măsură mică la soluționarea problemei, iar ecranele de protecție sonoră construite în
Franța, Japonia sunt inestetice, costisitoare, acce ntuează monotonia traseului de autostradă,
produc acumularea de gaze toxice cu efecte asupra sănătății șoferilor. Astăzi se consideră ca
aceste ecrane de protecție sunt o soluție locală, pe distanțe mici, în zonele urbane populate.
Tabel 2.1.Nivel de zgomo t traficul rutier [17]

[17]
Traficul feroviar produce zgomote de 110 – 115 dB, la viteze de 110 – 120 km/h. Pentru
reducerea zgomotelor trebuie atât modificări constructive, cât și de organizare a traficului.
Dintre măsurile constructive se pot enumera: izolarea acustică a vagoanelor de călători și
locomotivelor, folosirea atenuatoarelor de zgomot, a frânelor cu disc etc.
Trafic ul aerian produce zgomote de la motoare, elice, mișcarea aerului.
La avioanele subsonice (cu viteza sub 340 m/s) se aude zgomotul avionului crescând în
intensitate la apropiere și apoi scăzând în intensitate, la depărtare. La avioanele supersonice
(cu vit eză peste 340 m/s) se produce o undă de șoc cu suprafața conică, deoarece sunetul se
propagă cu o viteză inferioară (340 m/s). La sol, omul percepe un zgomot foarte puternic, ca
un tunet, numit bang sonor . Bangul afectează clădirile, producând uneori chiar fisurarea
pereților, spargerea geamurilor, iar pentru oameni acționează ca efect surpriză. Zgomotul
produs de avioane poate fi redus prin proiectare de aparate de zbor mai silențioase (cercetări Vehicul Nivel de zgomot/dB
Motociclete 75 – 92
Vehicule grele 75 – 88
Autoturisme 46 – 86
Biciclete 60

41
demarate între 1970 -1980), amplasarea aeropoartelor la dista nță de centrele urbane, limitarea
zborurilor nocturne.
Blocurile care se vor construi trebuie să posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideală ar fi
introducerea unor perdele izolante de arbori în jurul surselor industriale de zgomot și în jurul
cartier elor de locuit.
Pentru protejarea populației s -au creat zone de protecție acustică . Astfel: zona I -este zona cu
zgomot peste 90 dB, care este declarată nepopulabilă; zona a II -a cu 80 – 90 dB,
nerecomandată pentru locuințe; zona a III -a cu 80 dB, nerecoman dată pentru spitale, școli,
azile de bătrâni, case de odihnă, etc.
Amplasarea locuințelor va avea în vedere și atenuarea zgomotelor. Astfel, clădirile nu se
construiesc paralele cu șoseaua, interpunerea între șosea și blocul de locuințe a unor blocuri
admi nistrative, amplasarea șoselelor în denivelări naturale, sau artificiale (văi), utilizarea
unor ecrane de zgomot naturale, cum sunt arborii, arbuștii, rambleurile acoperite cu
vegetație .[4]
Zgomotul urban apare din trafic, din aparatele electrocasnice, activitățile și
comportamentul oamenilor. In birouri se reduc zgomotele prin: izolarea fonică de uși,
ferestre, tavan, pereți laterali folosind polistiren expandat, vată de sticlă, pâslă, geamuri
duble, tava n apparent din mase plastice, beton autoclavizat la pereți, membrane flexibile;
mochetă pe podea; ecrane fonoansorbate la unele mașini .
Clădirile de locuit se amenajează: cu pardoseli fonoizolante sau acoperite cu mochetă;
spații de aer între planșee sau umplute cu pâslă impregnată; etanșarea ferestrelor și ușilor cu
garnituri; pereți dubli la 5 -7 cm distanță; uși duble; geamuri duble de 3 mm, la 15 cm
distanță unul față de altul; fixarea conductelor de pereți cu cauciuc/mase plastice; executarea
de fund ații la pompe; educația locatarilor pentru respectarea liniștii.
Măsurile pentru reducerea poluării fonice necesită investiții, noi materiale, noi tehnici
în construcțiile civile, industriale, în construcția de mașini, regândirea unor procedee,
instalații , mijloace și sisteme de trafic și nu în ultimul rînd, un comportament c ivilizat al
oamenilor între ei.[3]
Alte metode de diminuare a poluarii sonore:
✓ redirecționarea traficului pentru obținerea unei distribuții uniforme din punct de
vedere al emisiei de zgomot, stabilirea de sensuri unice, sincronizarea între semafoare
pentru stabilirea undei verzi, restricții de viteză etc;
✓ interzicerea totală a circu lației unor categorii de vehicule în intervalele orare in care se
inregistreaza un nivel al indicatorilor de zgomot peste limitele admise;
✓ interzicerea circulației anumitor categorii de vehicule pe anumite artere;
✓ preluarea traficului din/în anumite zone prin pasaje supraterane și subterane;

42
✓ amplasarea local de panouri fonoabsorbante și/sau zone verzi .[3]
O măsură eficientă ar fi realizarea hărților de zgomot și punerea lor la dispoziția publicului,
adoptarea de planuri de acțiune, în baza rezultatelor c onținute de hărțile strategice de zgomot,
în vederea prevenirii și reducerii zgomotului și a efectelor acestuia în special acolo unde
valorile nivelurilor de z gomot depășesc limitele admise.[4]
2.4 Hărṭile de zgomot – legisla ṭie si avantaje
Certificatul energetic si nivelul de poluare fonica vor influenta semnificativ preturile
proprietatilor. In iunie 2002, Parlamentul European si Consiliul Europei au adoptat o
Directiva a carei principala sarcina este aceea de a creea o baza comuna pentru a dministrarea
urbana a zgomotului ambiental.
Conform regulilor UE, Romania este obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile
aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile
nationale. Primele influente ale acestei directive se anunta a fi indreptate catre sectorul
imobiliar.
Directiva Europeana este binevenita, totusi dat fiindca, la ora actuala nivelul poluarii fonice
este reglementat printr -un act normativ vechi de opt ani. Dar unii analisti din domeniu c red ca
vor exista schimbari care se vor resimti in zona tranzactiilor real -estate. Din aceasta
primavara, pretul unui apartament, al unei case sau al unui teren ar putea creste sau descreste
si in functie de nivelul de zgomot din zona. Indicatorii de zgomo t vor fi cuprinsi in hartile
acustice.
Totodata, la stabilirea unor noi zone rezidentiale se va tine cont si de nivelul de zgomot al
vecinatatilor, iar traficul va fi redirectionat astfel incat poluarea fonica sa nu mai fie atat de
intensa. in prima etapa , hartile acustice vor fi realizate pentru noua orase mari: Bucuresti,
Iasi, Cluj -Napoca , Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti. Majoritatea
acestor orase sunt in plina expansiune imobiliara, iar investitiile pe acest sector aduc
randam ente mari. Pe plan local, sansele ca preturile sa scada semnificativ sunt reduse. Chiar
daca, nivelul maxim admis de zgomot, 50 decibeli, este depasit semnificativ in marile
intersectii si aglomerari urbane, o scadere a preturilor nu poate avea loc, deoare ce, toate
conditiile de poluare fonica sunt inabusite de faptul ca cererea pentru proprietati este mult
mai mare decat oferta, fapt ce va mentine preturile la un nivel destul de inalt. Exista si
posibilitatea ca cererea sa fie influentata de dorinta cumpar atorilor pentru un ambient intim,
silentios, si departe de zgomotul metropolei.
Din 2009, nu se vor mai putea construi, vinde, inchiria locatii care nu au certificat energetic.
Normele metodologice privind expertizarea cladirilor in vederea elaborarii cert ificatului
energetic au fost aprobate inca de anul trecut. Certificatul energetic va fi o adevarata carte de
vizita pentru fiecare cladire in parte, care va stabili parametrii reali de eficienta energetica.
Astfel, in certificat vor fi evaluate retelele ex terne, retelele de interior, structura peretilor care
vor conduce la date despre pierderile de caldura, structura ferestrelor, izolarea peretilor
interiori, precum si masurile care trebuie luate pentru introducerea parametrilor de eficienta

43
energetica euro peni. Mai mult, in cadrul documentatiei pentru constructia de cladiri, de
oricare tip ar fi ele, se va introduce obligativitatea elaborarii unui asemenea certificat
energetic.
Capitala Romaniei înregistreaza pe timp de zi zgomote care ating in medie 70 db, cu aproape
40% mai mult decat cei 50 db stabiliti prin actualele norme de mediu. Noptea nivelul maxim
admis este de 40 db. Expertii municipali au masurat timp de un an, nivelul poluarii fonice a
orasului, Bucurestiul fiind singura localitate din tara c are are o harta a zgomotului, asa cum
cere o hotarare de guvern. Conform actului normativ, noua municipii din Romania, cu peste
250.000 locuitori sunt obligate sa intocmeasca harti acustice pana la 1 aprilie 2007.
Realizarea hartilor de zgomot va fi urmata de masuri de reducere a poluarii fonice, care ar
putea intra in vigoare de anul viitor.
Cele mai zgomotoase zone ale Capitalei sunt centrul orasului (Bd. Magheru) si cartier
Ghencea, unde valorile medii masurate de experti sunt 75 -81 db. Cea mai "linistit a" zona este
cartier Drumul Taberei, unde s -au inregistrat valori de 53 db. Harta zgomotului a fost
intocmita de experti, dupa ce au efectuat masuratori, in 12 puncte din Bucuresti. Pe strazile
principale din zonele mediane si cartiere, valoarea medie a zg omotului este 70 db. In afara
punctelor fixe de masurare a zgomotului, se vor trimite pe teren trei statii mobile de
monitorizare.
U.E. obliga Romania sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane.
Analistii imobiliari sunt de parere ca ac est fapt va stopa scumpirea locuintelor din zonele
zgomotoase. Conform regulilor U.E., Romania este obligata sa monitorizeze atat nivelul de
zgomot din marile orase, cat si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile
nationale. Nu va fi vorba de harti in forma grafica, ci de un soft de computer care va arata in
timp real nivelul zgomotului din zonele monitorizate și autoritatile vor putea stabili masurile
care se impun. In prima etapa, harti acustice vor fi realizate pentru: Bucuresti, I asi, Cluj –
Napoca, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti. Nivelul maxim admis de
poluare fonica este de 50 db.
Analistii imobiliari sustin ca aceste "harti sonice" vor influenta preturile terenurilor si
locuintelor. Practic, preturile pr oprietatilor imobiliare din zonele cu poluare fonica nu vor mai
urca, ci vor stagna si ar putea inregistra chiar o scadere. Atunci, sigur, cererea indreptandu -se
in alta parte, vor creste preturile in alte zone in care poluarea fonica este mai mica.
Confor m Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti, in zonele cu trafic intens,
cum ar fi P -ta Unirii, Universitate, P -ta Victoriei valorile de zgomot depasesc ichiar si 70 fb.
Cele mai multe sesizari cu privire la poluarea fonica au fost primite de la bucurestenii care
locuiesc in apropierea barurilor, restaurantelor si discotecilor.
Pana la 30 iunie 2007, statele membre ale Uniunii Europene vor informa Comisia Europeana
asupra nivelului zgomotului inregistrat pe soselele al caror trafic depaseste 6 mi lioane de
vehicule pe an, caile ferate cu mai mult de 60.000 de pasageri pe an, aeroporturi, aglomerari
cu mai mult de 250.000 de locuitori. In aceasta etapa, se vor intocmi harti pentru tronsoanele
de cale ferata Bucuresti Nord – Chitila, Bucuresti Nord – Bucurestii Noi, Cernavoda – Palas,

44
Bucuresti – Constanta. Drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 treceri de
vehicule/an pentru care se va face evaluarea zgomotului ambiental sunt: Bucuresti – Ploiesti,
Bucuresti – Buzau, Bucuresti – Giurg iu, Bucuresti – Alexandria, Bucuresti – Pitesti, Constanta
– Costinesti, Ploiesti – Brasov, Ploiesti – Buzau, Pitesti – Maracineni, Basarabi – Constanta,
Medgidia – Constanta, Mihail Kogalniceanu – Constanta. Pana la 31 decembrie 2008,
Comisia Europeana va fi informata asupra tuturor localitatilor cu populatie peste 100.000
locuitori, asupra drumurilor si cailor ferate existente in Romania, iar pana in 2012 se va
termina cartografierea strategica a zgomotului ambiental.
Potrivit unei estimari a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), minimum 20% din
populatia Europei sufera din cauza zgomotului. Poluarea fonica este cauza multor afectiuni:
insomnii, pierderea auzului, boli cardiovasculare, chiar dificultati de vorbire. Toate tarile
membre ale U.E. vor fi ob ligate sa afiseze hartile de zgomot in locurile publice, panouri
electronice, mass -media.

Fig. 2.3 Raportul privind echivalentul de zgomot [17]
Principalele avantaje pe care le ofera realizarea de harti acustice in mediul urban
1. Dezvoltarea de noi zon e rezidențiale – la stabilirea amplasamentelor se va ține cont și de
nivelul de zgomot al zonelor invecinate, prin simularea anterioara demersurilor de construire,
a efectului apariției acestei zone (cu traficul rutier asociat estimat) din punct de vedere al
acusticii zonale.
2. Pentru zonele urbane deja e xistente – harta strategică de zgomot permite informarea
populației asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes (prin Internet, panouri electronice
locale, publicații). Aceasta reprezinta o alta cerința a legislației europene.
3. Amplasarea zonelor de recreere poate fi facuta ținând cont de harta strategica de zgomot,
pentru a îndepli o dubla menire: sa fie zone de liniște, și sa contribuie la diminuarea nivelului
global de zgomot (bariere fonice naturale, zone verzi).

45
4. Trafic – cunoașterea harții strategice de zgomot, bazata de altfel pe studiul de trafic,
permite stabilirea de concluzii privind zonele in care nivelul zgomotului este ridicat, precum
și simularea efectelor diferitelor metode de diminuare a nivelului zgomotului ce pot fi
implementat e, alegându -se metoda optima.
Autoritățile administrației publice locale și unitățile prevăzute la art. 4 alin. (3) din HG
321/2005 elaborează planurile de acțiune pentru gestionarea zgomotului și a efectelor
acestuia, inclusiv măsurile de reducere a zgom otului. Agenția Națională pentru Protecția
Mediului, elaborează, pe baza centralizării planurilor de acțiune, proiectul privind Planul
național de acțiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot și îl transmite autorității publice
centrale pentru protecția mediului. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului,
prin ordin comun al ministrului mediului și gospodăririi apelor, al ministrului sănătății, al
ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, al ministrului administrației și
internelor aprobă Planul național de acțiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot, elaborat
conform alin. (2) lit. b) din HG 321/2005, până la data de 30 decembrie 2008.
Pentru mediile urbane, cartografierea zgomotului prezintă o utilitate specială, mai al es din
perspectiva dezvoltării urbanistice, care trebuie realizată luând în considerare toți factorii cu
impact major asupra mediului urban, iar poluarea fonică este unul din acești factori.
Realizarea hărții acustice permite cunoașterea situației acustici i urbane la un moment dat, iar
din studiul acesteia se pot desprinde informații privind posibilitățile de dezvoltare zonală
ulterioară, precum și adoptarea unor metode de diminuare a zgomotului (impuse de legislația
europeana). Software -ul pentru realizare a hărții acustice permite elaborarea mai multor
scenarii virtuale cu privire la implementarea diferitelor metode de scădere a nivelului acustic.
Rezultatele obținute pentru simulări, oferă informații în vederea alegerii soluției optime.
Realizarea hărții a custice a orasului va permite obținerea informațiilor exacte cu privire la
zonele intens poluate fonic (monitorizarea activității surselor de poluare fonică, factor
generator de disconfort și deteriorare a sănătății cetățenilor), asigurarea unor măsuri opt ime
pentru reducerea zgomotului urban, predicția zgomotului ambiental în zone cu reorganizări
urbanistice (construcții de locuințe, modificări de trafic, amplasare de unități industriale).
Realizarea hărții acustice va oferi totodată și informații complete cu aplicație în domeniul
urbanismului și a arhitecturii (hărti GIS). Dezvoltarea turismului ca domeniu prioritar în
strategia de dezvoltare durabilă a ora șelor implică în primul rând luarea de măsuri de
reducere a zgomotului ambiental.

46

Fig. 2.4 Harta de zgomot a capitalei [17]
Un sistem modular integrat de administrare a zgomotului urban, de ultima generatie, poate
acoperi din sarcinile actuale ale responsabilului cu problemele de zgomot, realizand si
actualizand cartografierea acustica, evaluarea rec lamatiilor, planificarea strategica, eliberarea
autorizatiilor, simplu si ieftin. Datele astfel obtinute pentru zgomot pot fi cu usurinta
combinate cu poluarea chimica a aerului.
Hartile acustice create numai pe baza masuratorilor necesita montarea unor statii de masurare
in teren, cu protectie si alimentare adecvata, si o forma de stocare a datelor pe durate mari de
timp.
Cartografierea predictiva se bazeaza pe algoritmi empirici. Aceste calcule in general
utilizeaza valori ale puterii acus tice ale diferitelor surse de zgomot ce pot fi intalnite, date
despre trafic precum si informatii statistice despre nivelurile de zgomot si conditiile meteo in
diferite locatii.
Statiile de monitorizare pot fi instalatii permanente, conectate la o camera de comanda
centrala pentru vizualizarea si analiza datelor. Aceste unitati robuste transfera cu o anumita
periodicitate datele masurate si pot de asemenea sa afiseze spre informare niveluri de zgomot
catre populatie.
Pot exista statii mobile sau son ometre plasate in autovehicule sau pe cladiri la o anumita
inaltime. Aceste instalatii mobile, alimentate de la baterii, posibil cu identificarea pozitiei, au
in general facilitati de transfer de date prin linie telefonica la computerul central.
Realizarea hărții acustice constituie un factor important în stabilirea viitoarei strategii de
dezvoltare a orașului în vederea îmbunătățirii habitatului în zonă, în condiții ecologice de
nivel european, cerințe obligatorii ale Planului Național de Acțiune pentru Re ducerea
Nivelurilor de Zgomot. [9999] [17]

47
Capitolul 3 Protec ṭia a zgomotului in interiorul camerelor
3.1 Izolarea fonică a construc ṭilor
Prin izolarea fonic ă sau acustică a unei incăperi se in ṭeleg masurile ce trebuie luate pentru ca urechea
sau orice alt aparat acustic sa nu inregistreze sunete produse de surse din i nteriorul sau din afara acelei
încăperi decat in limite le admisibile.
Desigur prin sunete vom in ṭelege in acest caz atat sunetele pla cute cat si zgomotele sau sunetele
supară toare .
Sunetele pot fi aeriene cand se propaga prin intermediul aerului si structurale cand sunt provocate de
trepida ṭii transmise elementelor constructive si propagate prin intermediul lor.
Sunetele de impact sunt produse de l ovituri sau pa ṣi de plansee si transmise fie pe cale structurala fie
pe cale aeriana
Zgomotele sunt in general prezente in orice medi u,fie ca suntem sau nu constien ṭi de prezenta lor.
Totul este ca prin masurile ce le vom lua sa reducem intensitatea lor l a un nivel acceptabil sau mai
bine zis suportabil, nesuparator.
In tabel se indica media nivelelor de zgomot acceptabile in anum ite tipuri de incaperi,socotite
neocupate .
Tabel 3.1 media nivelelor de zgomot acceptabile [1]
Tipul camerei sau staṭiulu Nivelul echivalent al
sunetului dB Tipul camerei sau
spaṭiului Nivelul echivalent al
sunetului dB
Apartamente si hoteluri 35-40 Spitale 35-40
Studiouri 25-40 Biblioteci 40-45
Biserici 35-40 Săli de muzică 30-35
Săli de conferinṭă 40-45 Restaurante 50-55
Fabrici 50-75 Teatre 30-35

Importan ṭa reduc erii zgomotelor sub nivelele arătate ca admisibile,in clă dirile de locuit in special se
impune nu numai numarul din punct de vedere funct ional sau de confort,dar chiar ṣi din punct de
vedere sanitar.
Intr-adevăr,zgomotele complexe ale ora ṣelor moderne ,compuse din diferite frecven ṭe mergând de la
cele joase la ascu ṭite ṣi emise la î ntamplare,de cele mai multe ori discontinue in timpul zilei,pot
provoca la unii oameni ,in perf ecta stare de sănătate ,consecin ṭe si senza ṭii deos ebite si chiar stari de
dureri de cap,oboseală sau astenie nervoasa urmată de insomnie.Toate aceste tulburări au consecin ṭe si
senza ṭii chiar dupa in cheierea zgomotului,printr -o irita bilitate e xcesivă ,diminuarea puterii de
concentrare si aten ṭie ṣi uneori chiar in cazul unei durate prelungite a locuirii intr -un mediu
zgomotos,pot afecta starea sanatatii nervoase a indivizilor.
Iata deci cat de importanta este masura de a reduce nivelul zgomotelor din interiorul clădrilor de
locuit,sub nivelele medii acceptabile.
Prima masura de luat in problema controlului acustic al unei clă diri este st abilirea detaliilor de
construc ṭie si de f inisaj în func ṭie de gradul de lini ṣte necesar in func ṭiunea încăperii cladirii,in
scopul de a asigura un mediu acustic ac ceptabil.

48
In afara de aceasta,urbani ṣtii trebuie sa respecte,la intocmirea planurilor de s istematizare ,normele de
distan ṭe si izolare ale diferitelor investi ṭii ce ar polua mediul acusti c al zonelor reziden ṭiale,iar edilii si
organe le locale,sa vegheze cu vigilenta respentarea intocmai a dispozi ṭiilor planurilor de sistematizare
a centrelor aglomarate.
Rezulta de aici complexitatea problemei controlului acustic in proiectare in genereal,atat in p lanurile
de sistema tizare cat ṣi in proiectarea clădirilor ce alcatuiesc aglomera ṭile urbane ca ṣi lacunele care au
mai ramas in normele,normativele si standardele de proiectare,din acest pun ct de vedere .Ar fi de
asemenea de re ṭinut ca mult mai simplu si economic este de a lua măsurile necesare asigură rii unui
mediu acusti c convenabil ,in marile aglomerări si in clădirile izolate,încă de la proi ectare,decat de a
corecta situa ṭii existente,nec orespunzatoare.De aceea este necesara completarea docume ntaṭiei
normative referitor la condi ṭiile acustice de respectat in proiectarea clădirilor ca ṣi in
sistematizare,pentru a asigura a ṣtfel o proiectare cat mai corectă din acest punct de vedere .
3.2 Condiṭiile acustice
Valoarea unui perete din punct de veder e al izolă rii acustice este r aportul dintre energia incidentă ṣi
energia pe care o lasa sa treaca prin el sau energia emergent ă.Acest raport este exprimat i n
unita ṭi practice prin diferen ṭa intre energia incidenta I i si energia emergent ă Ie ,in dB:
R=I i –Ie (3.1)
R este î n acest ca z indicele de izolare sau reduc ṭie fonic ă a peretelui
El depinde de forma undelor sonore si de frecven ṭa lor.Deci pentru a cunoa ṣte indicele de
izolare a unui perete trebuie sa ṣtim valo rile lui R pentru toate frecven ṭele.
Practic ne m ultumim cu valorile sale intre 30 si 5000 HZ

Formula se deduce astfel:
10log𝐼𝑖
𝐼𝑒=10log𝐼𝑖
𝐼0
𝐼𝑖
𝐼0=10log𝐼𝑖
𝐼0−10log𝐼𝑒
𝐼0=𝐼𝑖−𝐼𝑒 (3.2)
Atenuarea Sonora
Scaderea intensita ṭii sonore,in raport cu distan ṭa parcursă de sunet,masurată in dB(atenuarea
sonoră)se calculează cu formula:
𝐿=𝐿0−20log𝑑 (3.3)
In care : L este nivelul sunetului atenuat;
L0 -nivelul sunetului de la sursă ;
d – distan ṭa

49
Pentru simplificarea calculului s -au intocmit tabele cu ajutorul carora daca se c unosc datele
de mai sus,se cite ṣte direct atenuarea(fig 3.1)
3.3Atenuarea Sonoră este un factor important ce trebuie luat in considerare la intocmirea
planurilor de sistematizarea a oraselor si in general a aglomeratiilor si la alegerea
amplasamentelor investitilor

Fig 3.1 Abaca pentru calcului atenuarii sonore in aern [1]
De exemplu :un zgomot având 90 dB la o distan ṭă de 100 m are o atenuare de 4 0 dB.Nivelul
zgomotului se cite ṣte vertical pe latura stangă a abacei,se urmare ṣte apoi linia inclinată pana
in dreptul distan ṭei de 100 m,se coboară apoi pe vertical ṣi se cite ṣte atenuarea in -40 dB .
Intr-adevar, pentru protejarea impotriv a zgomotului primele măsuri luate la î ntocmirea
planurilor d e sistematizare,printr -o corectă zonificare ṣi amplasare a diverselor clă diri,cu
respectarea principiilor urb anistice.In plus ,in marile ora ṣe trebui e luate o serie de mă suri
administrative precum interzicerea traficului de vehicule grele pe arterele central,suprimarea
avertizoarelor,claxoanelor,megafoanelor etc.ca si indicarea localurilor de ṣcoli si spitale ce
trebuie fe rite in mod special de zgomot e si trepida ṭii.
Cand aceste masuri nu su nt suficent de acoperite se va ṭine seama de proiectare de nivelul
mediu al zgomotului străzii ṣi se va prevedea in plus izolarea de zgomotele exterioare a
constructiilor respectiv e prin:
-retragerea cladirii de la o distantă convenabila pentru a nu depa ṣi nevelul admisibil de
zgomot

50
-plantarea de arbori inal ṭi cu coroana bogată pe intervalul dintre stradă si clă dire
-pardosirea aleilor si arterelor interioare de circula ṭie cu mater ial cat mai absorbante de sunet
In fine cladirea trebuie izolat fonic de zgomotele interioare.
Zgomotul de fond este nivelul zgomotului ambient in camera principal ă a unei cladiri(in
cazul locuin ṭelor,camera de zi ,intr -o instituti e holul principal etc.)El se na ṣte din mai multe
surse ca:tra ficul străzii,vânt,radio sau televiziune,avia ṭie etc.si variază din timp in timp,din
loc in loc,fiind in general mai mare in orase decat la tara.
Adesea problemele de acustică sunt neglijate in dese ne si proiecte,in spec ial la clădirile ṣi
blocurile de locuit pen tru mai multe familii.Multe gre ṣeli ar putea f i evitate prin grija de a
cunoa ṣte si ap lica principile acusticii.De aceea proiectele trebui e examinate de un specialist
acustician,care prin măsurile preconizate să a sigure o ambiantă acustica acceptabi lă cand
clădirea va fi executata.
Izolarea fonica a construc ṭiilor se concretizează in proiectare prin :
-reducerea zgomotelor transmise prin aer din exterior sau din interiorul clă dirii
-izolarea zgomotelor de impact transmise pe cale structural ă sau prin aer
-măsuri pentr u reducerea zgomotelor si vibra ṭiilor produse de instala ṭii si echipament ethnic
Vom examina pe r and aceste trei aspect ale izolării fonice a construc ṭiilor.
In ceea ce priveste izolarea fonică in blocurile de locuin ṭe cu mai multe apartamente pe
acelasi palier,trebuie sa se dea o aten ṭie speciala tipului peretilor despartitori între
apartamente celor ce separa apartamentele de casa scarilor sau a liftulu i precum si la alegerea
combina ṭiei pardo seala plafon,intre diferitle nivele ale blocului si in special la planseul peste
subsolul in care func ṭioneaza echipam entul ethnic (Sali de cazane de
încalzire,ventilatoare,motoare de ascensor etc) .Func ṭie de gradul de confort este desigur
important sa se prevadă pe cat posibil ziduri despar ṭitoare isolate de zgomot si intre camerele
aceluia ṣi apartament,in raport cu dispozi ṭia încaperilor,de exemplu peretele desparti ṭor intre
dormitory si camera d e baie sau camera copiilor etc.
In cazul hotelurilor si mot elurilor este absolut necesar să se prevadă pereṭi despar ṭitori izola ṭi
intre toat e camerele sau apartamentele clădirii si înspre coridoare sau casa scărilor.O solu ṭie
economica si practică in cazul cladirilor rezidentiale este prev ederea de dulapuri inzidite de
haine si lenjerie in peretele despartitor de o incapere ce contine o sursa de zgomot.
In cazul biroorilor se va tine seama de necesitatea asigurarii unei ambiante satisfacatoare din
punct de vedere acustic si functional,in un ele cazuri o izolare mai puternica fiind ceruta de
discretia impusa de functiunea incaperii(birourile conducerii)sau de specificul
muncii(contabilitate si calcul etc.)

51
3.4 Reducerea zgomotelor transmise prin aer
Prevederea de elemente constructive(pereti, plafoane ,pardoseli) izolante permite reducerea
nivelului zgomotelor in camera sau apartamente,in limita unor standard acceptabile,tinand
seama si de categoria zgomotelor de impact.
3.4.1 Calitătile pere ṭilor izola ṭi
In ceea ce priveste izolarea fonica a p eretilor,tinand seama ca transmiterea sunetelor se va
face in genereal prin aer,se va cauta sa se creeze o bariera impotriva vibratiilor de
presiune,adica contra deplasarii moleculelor.In consecinta,peretii izolanti fonic vor trebui sa
fie cat mai etansi(l a aer,gaze),suficent de grei,incat sa fie nevoiede o energie importanta
pentru a -i face sa vibreze si usor intinsi ,astfel ca frecventa lor propie sa nu permita intrarea in
stare de rezonanta cu vibratile sonore audibile.
Este foarte important ca un perete izolant sa nu prezinte nici o deschidere,fiind cat mai
etans.Gaurile(pentru trecerea instalatiilor),fisurile,joantele neetansate,pot sa treaca o energie
suficenta ca nivelul sunetului sa nu scada decat in foarte putina masura de cealalta parte a
peretelui .Se poate spune ca deschiderile in ziduri se comporta ca adevarati emitatori
secundari.fig mai jos

fig 3.2D eschider ile în ziduri se comportă ca emi ṭători secundari [2]

Fig 3.3 Influenta masei asupra indicelui de reductive Sonora R [3]

52
Al doilea factor ce influen ṭeaza indicele de izolare a unui perete contra zgomotelor transmise
prin aer este masa sau greutatea masurata in kg/m2 .In diagram a din figura 3.3 se indica
varia ṭia indicelui de izolare glob al R,al unui perete de greutate dată .
Aceste valori ale lui R sunt determinate pentru frecven ṭe cuprinse intre 100 si 3200 c/s.Din
examinarea curbei se observa ca reducerea fonică a unui perete cu greutatea de 50 kg/m2 este
de aproxim ativ 36 dB ,pe când pentru a ob ṭine o reducere de 42 de dB,greutatea trebuie sa fie
dubla(100 kg).
Indicele R variaz ă in func ṭie de logaritmul masei.De aici putem deduce ca masa pere ṭilor
izolatori este indi spensabilă pentr u reduceri de pana la 40 dB,insă imediat ce sunt necesare
reduceri mai mari va trebui sa recurgem la greuta ṭi inacce ptabile din punct de vedere
economic(pentru o reducere de 50 dB va corespunde o greutate de 250 kg/m2 )
Solutia practică va fi deci sa se adune izolările ob ṭinute prin jumelarea a do i pereti de
greutate acceptabilă,ajungând astfel la pere ṭi combina ṭi,desolidariza ṭi printr-un material
izolant(fig 3.4 )
Astfel se poate combina un perete din zidărie plin pe muchie tencuit pe fa ṭa dinspre
cameră ,cu un perete din material aglo merat,de asemenea tencuit pe o parte ,ambii aseza ṭi
independent pe planseu,de preferat pe un strat din mate rial elastic.Intre cei doi pere ṭi se va
prevedea o saltea de vat ă mineral de 40 mm,comprimata la 30 mm(fig 3 .5).
In tabelul 14 dam o serie de solu ṭii de pere ṭii combina ṭi ,de greutatea ce variează intre 12
kg/m2 si 195 kg/m2 ,reducere a transmiterii sunetelor in dB,pentru frecven ele de
126,512,4096 c/s si media acestor reduceri ,in dB.
Tabelul 3.2 Tipuri de pereti izola ṭi [1]
Tipul peretelui izolant Greutatea
Kg/m2 Reducerea intensitaṭii sunetului dB Media
dB 126 c/s 512
c/s 4096
c/s
Peret e din placaj de 6 mm grosime
lipit pe shelet de cuṣaci de 2.5×7.5 12 16 26 33 25
Perete de ipsos de 10 mm
grosime,dublu,pe schelet de cuṣaci
de 2.5×7.5mm 25 13 35 42 35
Perete din cărămidă pe muchie(7
cm),tencuit pe doua părṭi 155 – 32 59 42
Perete din aglomerat de steril ne
tencuit 83 – – – 23
Perete din aglomerat de steril
tencuit pe doua parti 145 – – – 44
Perete dublu din aglomerat de steril
de 7.5 cm grosime ,tencuit pe cele
doua feṭe exterioare ,cu spaṭiu intre
ziduri de 5cm 195 – – – 51

53

Fig 3.4 perete dublu despăr ṭitor din caramidă pe muchie [1]
1 – tencuială ; 2- zidărie pe muchie;3 -material izolant;4 -plintă;5-material elastic;6 -construc ṭia
pardoselii;7 -placă de beton armat.

Fig 3.5.Perete greu insonor [1]
1-perete de beton turnat sau pr efabricate;2 -strat amortizant izolator(vată mineral pe rabit);3 –
zidărie de caramidă;4 -strat de tencuială;5 – plintă (despartita de pardoseala);6 -strat iz olator
necompresibil;7 – pardoseală flotanta;8 – planseu de beton armat.
Frecven ṭa propie unui element constructiv,denumită si frecventa de rezonan ṭă,variază cu
starea de ten siune a componentelor sale.Pere ṭii sub ṭiri,geamuri subtiri ,panzele de beton
armat,vibrează sub ac ṭiunea undelor sonor e si pot intra in stare de rezonan ṭă .Ele trebuie
evitate.

54
Din exemplele aratate in tabelul 14,se poate constata eficacitatea pere ṭilor din a glomerate(fara
rosturi)ca si efectul tencui elii pe doua parti a acestora.Pere ṭii de caramida trebuie sa fie
tencuit ṭ cu ingrijire pe ambele păr ṭi.Pere ṭii compusi se vor executa in general din material si
elemente de greutate diferită ,spre a e evita intrare a lor in rezonan ṭă,de exemplu un panou de
ipsos si un pe rete de caramida plină .Cei doi pereti vor fi desolidariza ṭi,evitandu -se orice
contact intre ei.
Pentru evitarea efectului de vibra ṭie a stratului de aer 30 -40 mm,in cazul compres iunilor sau
al eventua lelor sen ṭiuni,se va prevedea desolidarizarea lor printr -un strat de material
absorbant.La alegerea unui perete izolant de sunet,se va cauta deci sa se realizeze cele trei
condi ṭii:etan ṣeitatea,masa ra ṭional utilizata si frecven ṭa propie insonoră.
Pe langa aceste calita ṭi,structura elementelor constructive ale unei cl ădiri,pere ṭi,pard oseli si
plafoane,trebuie aleasă ṭinand seama de economicitate .Din acest punct de vedere nivelul
zgomotului de fond a l ambiantei in care este plasată cladirea este un factor im portant,prin
efectul sau de acoperire.De fapt,pentru stabilirea categorie i de reducere a transmisibilita ṭii
sunetului la un perete sau la o combin aṭie pardoseală -plafon se procedează in felul urmator:se
admite o distributie normal ă de frecvente si daca niv elul de zgomot intr -un apartament
alaturat este de exemplu de 65 dB si nivelul zgomotului de fond in incapere este 25 dB se va
cere un perete izolant de indice R=40 dB (valoare a categoriei de transmitere a
sunetelor)pentru a reduce zgomotul transmis la ni velul zgomotului de fond.
In practică insa se va lua un indice R de transmitere a sunetului,pentru peretele izolant,ceva
mai mare,cu scopul de a prevedea astfel si un coef icent de siguranta,in general +5dB(fig 3.6 ).
Intr-adevar,oricâ nd o imperfectiune de execu ṭie,scapari de sunet sau un nivel de zgomot mai
ridicat decat cel admis in proiect pot diminua valoarea unui perete izolat fonic.Astfel se
estimează ca pierderea ,scurgerea sau scaparea de sunet printr -o deschizatura de numai 1/10 –
1/100 din suprafata u nei despartituri a vand un indice R= 40dB poate scă dea reducerea de
sunet intre camere cu mai mult de 10 dB.

55
fig 3.6 Re ducerea zgomo telor de fond prin pereti [1]
Se men ṭioneaza însă ca nivelul zgomotului de fond fiind variabil urmează ca in proiecte sa fie
considerat un minimum rezonabil.Acest minimum va fi determinat prin masuratori la o
clădire existent ă,in situa ṭie similară cu clădirea proiectată .
Pe langă zgomotul de fond,in acest caz este indicat sa se masoare si nivelul mediu al
zgomotului d e fond si anume pentru localita ṭile rurale 20 dB,pentru suburban intre 25 si 35
dB si pentru orase 35 -40 dB.Aceste niveluri se vor considera ca minime pentru zgomotul de
fond in timpul zilei.
Paramet ri proiectelor de izolare fonică vor depinde si de func ṭiunea clă dirii.Nivelul mediu al
zgomo tului de fond acceptabil variază dupa tipul de functiune al clă dirii.In tabelul 15 se arata
clasificarea criteriilor nivelurilor d e zgomot de fond,dupa sound control.
Tabelul 3.3 clasificarea criteriilor nivelurilor de zgomot de fond [1]
Tipul clădirii Tipul încăperii Zgomotul de fond
admisibil dB

Jos
Mediu
Înalt
Locuinte unifamiliale Rurale,suburbane 20 25 30
Urbane 25 30 35
Apartamente in blocuri Unităṭi de 2 -3 familii 30 35 40
Hoteluri Camere si dependinṭe 30 34 40
Holuri 30 35 40
Spitale Rezerve 25 30 35
Săli de operaṭie 30 35 40
Holuri,săli de
asteptare,vestiare,coridoare 30 35 40
Birouri Birouri î n general 35 40 50
Birou administrativ 30 35 40
Birou conducere 20 25 30
Săli de conferinṭă 25 30 35
Holuri,coridoare 35 45 55
Contabilitate,calcul 40 50 60
Auditori ṣi săli de muzică Săli de concert si operă 20 22 25
Studiouri 20 22 25
Teatre 25 27 30
Cinema,săli de lectură 30 32 35
Vestibule 35 40 45
Locuri publice Restaurante 35 40 45
Cluburi 35 40 45
Cafenele 40 45 50
Depozite Depozit la etaj superior 34 40 45
Depozit la etaj principal 40 5 50
Mic depozit 40 45 50
Supermarket 40 45 50

56
Cladiri publice Bibliotecă 30 35 45
Poṣtă 35 40 50
Fabrici Birou supraveghetor 40 45 50
Linii de asamblare maṣini
usoare 45 60 70
Turnătorii,maṣini grele 55 65 75

3.4.2 Izolarea trans miterii vorbei
Prima masură în cazul necesită ṭii reducerii vorbei este s tabilirea valorii dorite a izolă rii,in
funcṭie de necesitatea de discretie sau inadmisibilitate des ăvarṣită a trecerii sunetelor.Pasul
urmă tor est e alegerea detaliului corespunză tor valorii stabilite de izolare.
Pentru cazul izolă rii transmi terii vorbei din camere sau spa ṭii alaturate,prin pereṭi ṣi
pardoseli,in clă dirile de birouri,camera de hotel sau apartamente,s -au admis c ă dacă nivelul
unei discu ṭii este redus printr -un perete izolat fonic pana la punctual in care cuvintele nu pot
fi inṭelese de partea opusa a zidului ,avem standardul minim de izolare intre camere .
Astfel exprimat,baza pentru alegere a unui tip de zid sau pardoseală izolatoare de vorba este
determinată de inteligibili tatea cuvintelor in camerel e alăturate celei în care se poarta
discu ṭia.
Dar pe de alt ă parte,in camerele in care se poarta discu ṭii,este necesar sa asigură m condi ṭiile
acustice necesare pentru o conversa ṭie satisfă catoare.
Ameliorarea condi ṭiilor acustice in sălile de vorba in cazul încă perilor mari de biro uri,holuri
de hotel etc.este ra ṭiunea folosirii tratamentului acustic cu material absorbante.Aceste
material vor reduce nivelul zgomotului de fond la gradul necesar pentr u a permite o
convorbire satisfă catoare,cand sun t aplic ate in calitate suficentă pe suprafa ṭa pere ṭilor interior
ai încă perii.Intervine si in acest caz interferen ṭa cu zgo motele exterioare si anume cu câ t
creste zgomotul de fond ,convorbirea devine mai dificilă,fiind necesară ca vorbitorul să ridice
vocea sau să se apropie d e ascultator.Nivelul interferen ṭei de vorbă a unui sunet este media
aritmetica in dB a nivelului presiunii sunetului,pentru banda de 3 octave:600 -1200,1200 -2400
si 2400 -4800.
In acest s ens nivelul maxim al interferen ṭei de vorbă pentru o con versa ṭie satisfă catoare si o
voce de categorie normal este de la aproximativ 45 dB la 65 dB.
In func ṭie de dis ṭanta intre interlocutori sit aria vocii ,nivelele maxime ale interferen ṭei de
vorbă,pentru o conversa ṭie satisfă catoare sunt cele din tabelul 3.4
Tabelul 3.4 Nivelele maxime ale interferen ṭei de vorbă [1]
Distanṭ a m Voce normală dB Voce r idicată dB Voce foarte tare dB
0.30 65 72 77
1.50 51 57 64
3.00 45 51 56

57

3.4.3 Izolarea impotriva zgomotului de impact
Zgomotul de impact are drept cauza fie ṣocurile(pa ṣi,dans,deplasări de mobile,trântirea u ṣilor
etc.)fie vibra ṭile datorate unor echipament e ale construc ṭiei:motoare de aspirator,de
ascensor,ventilatoare etc.
Problema izolă rii zgomot ului de impact se deosebeste ese nṭial de cea a izolă rii zgomotelor
transmise prin aer,transmiterea zgomotelor de impact fâ candu-se prin elementele
construc ṭiei,ca re primesc ṣocul sau împrumuta vibra ṭiile.Valorea energiei sonore este mult
mai importantă in cazul impactului decat in cazul zgomotelor transmis e prin aer,de aceea se
recomandă o foarte atentă studiere a izolă rii zgomotului de impact.
Principiul folosit e ste creearea unei î ntreruperi elastic e intre elementele rigide ale
construc ṭiei,care sa amortizeze de la sursă transmiterea ma i departe a ṣocului sau a vibra ṭiilor
figure 3.7.In general in clădiri, pardoselile primesc cea mai mare parte a impactului.De
aceea,pen tru a se opri de la sursă transmiterea zgomotului de impact.

Fig 3.7 Principiul izolă rii zgomotului de impact
1-parte m obilă;2 -strat elastic;3 -structură [1]
S-a recurs la pardoseli flotante,care comportă plasarea construc ṭiei pardoselii pe o pernă de
material elastic.Deci izolarea efectivă a zgomotului de impact va depinde de gradul de
elasticitate a substratului si de ca racteristicile de baza ale izolă rii fonice a structurii pardoselii.
Pardoseala flotantă trebuie izolată printr -un material elastic de materia le rigide ale
construc ṭiei inconjuratoare.Daca in finisajul pardoselii se foloseste un material tare,intreaga
const rucṭie a pardoselii fiind a ṣezată pe o saltea moale,groasă,peste placa de beton,această
pardoseală flotantă va reduce substan ṭial zgomotul pa ṣilor in camera de dedesubt; dar
suprafa ṭa de material tare,flotantă liber,va amplifica sunetul de impact in camera de
sus.Pentru a inlatura si acest inconvenient,se recurge in general la suprapunerea unui covor
sau mocheta direct pe finisajul tare al pard oselii,reducâ ndu-se astfel zgomotul d e impact in
ambele camera.figura 3.8

58

Fig. 3.8 Pardoseala flotanta [1]
1-covo r;2-pardoseală tare;3 -strat s uport;4 -material elastic;5 -placă de bca;6 -tencuială de rabit
La alegerea materialelor elastic e folosite in montajele flotante ale pardoselilor se va avea
grijă ca ele sa fie eficace fară a suferi in timp deformă ri prea mari la solicitarile repetate de
ordin st atic sau di namic,av înd o elasticitate constanta sub sarcin i variabile si la toate
frecven ṭele de sunet,sa poată fi folosite in grosimi reduse,să i ṣi conserve propieta ṭile in timp
,fiind stabile din puct de vedere chimic.
Prin cerctă ri de laborator facute asupra diverselor material e elastic e,s-a ajuns la concluzia că
pîsla din fibre de sticlă lungi si panourle rigide de sticlă impregnate cu ră ṣini
sintetice,corespund calită ṭilor arătate mai sus ṣi deci vor da cele mai bune r ezultate in izolarea
impotriva zgomotului de impact al pardoselii flotante.
Aceste rezultate pot fi urmarite in diagram a din fig ura 3.9,in care se arată valorile comparate
ale izolă rilor aduse de doua montaje de pardoseli flotante pe fi bre de sticla(curbele 2 si 3)fa ṭă
de nivelul zgomotului recep ṭionat fara nici o izolare(curba 1) .
Măsurile s -au facut emi ṭînt un zgomot de ṣoc constant ,cu o ma ṣina normalizată,deasupra
unei încă peri cu caracteristici cunoscute(timp de reverberatie 0,5 s).
Se ved e din diagramă ca atenuarea ob ṭinuta variază intre 20 s i 50 dB,func ṭie de frecven ṭa
sunetelor,ceea ce este considerabil.
Se dau in continuare doua exemple de pardoseli flotante si anume:o pardoseala calda -parchet
flotant pe planseu de beton.

59

Fig 3.9 .Diagrama valorilor comparate are izolarii aduse de doua montaje de pardoseli
flotante,fata de nivelul zgomotului [1]
1-inregistrare fară izolare;2 – carelaj de mozaic izolat cu panouri rigide de 12 mm;3 – carelaj de
gresie izolată cu fibre de sticlă lungi de 15 mm grosime.
Armat si u na rece dalaj din gresie sau plă ci de mozaic,de asemenea pe plan ṣeu de beton
armat.Pere ṭii de rezistentă sunt a ṣezaṭi direct pe structura de beton armat.In ambele ex emple
s-au folosit ca material elastic izolant impotriva zgomotului de impact pano urile rigide din
fibre de sticlă ,ca si saltelele din fibre de sticla lungi,in grosime de 12 -15 mm,cusute intre
doua foi de hartie kraft( fig 3.10 si 3.11 )
Declansarea plansee lor creeaza punti de strabatere a sunetului.fig 3.11
Pentru a inlatura riscul de intrare in rezonanta de la etaj la etaj,se vor monta intre placa de
beton armat si perete un material elastic care sa satisfaca sarcina sis a fie cat mai subtire,de
exemplu un carton de pilsa asfaltat de 3 -5 mm grosime.

60

Fig.3.10 exemp le de pardoseala calda flotanta [1]
1-parchet;2 -duṣumea;3 -grinzi ṣoare;4 -materi al elastic;5 -planṣeu de b. c.a;6 – tencuială;7 -plintă

Fig3.11 .Exemplu de pardoseală rece flotantă
1-plăci de mos aic;2 -strat de poza;3 -nisip;4 -hârtie kraft;5 – ponou fibre de sticla 12 mm
grosime;6 -planṣeu;7-tencuială;8 -plinta mozaic;9 -asfalt.

Fig.3.12 Decalare a plan ṣelor creează pun ṭi de trecerea sunetului [1]

61
Pereṭii uṣori despar ṭitori ,eventual demontabili,se pot a ṣeza direct pe parchetul flotant.In cazul
aṣezării pere ṭior despar ṭitori de placa de beton arm at, este necesar sa se interpună o talpă
elastic ă pentru a se evita transmiterea prin scurtcircuitare a zgomotului de impact(vezi fig
3.14).
In cazul folosirii unor materiale elastic e permea bile la apa,se va da o deosebită aten ṭie la
etanṣarea conductelor,jgheaburilor sau strapungerilor de coloane,cu un material flexibil,care
sa le fereasca de umiditate.
Daca planseul este realizat din fâ ṣii flotante de beton armat,turnate pe loc p este materialul
elastic,se va a ṣterne o membrană impermeabilă (foile de PVC),pentru a impiedica apa să
ajungă la perna elastica(fi 3.13 ).
In nici un caz zidurile despar ṭitoare nu se vor aseza pe pardoseala flotantă (fig 3.14).
Dupa trecerea unei perioade de timp poate interveni o oarecare tasare a materialului
elastic(in tre 3 si 5% din grosimea sa ini ṭială).Proiectantul urmează sa prevadă in detalii acest
lucru.
Trasmiterea zgomotelor de impact nu este ins ă limitată la co nstruc ṭia pardoselilor.Intr –
adevar,mec anismele ,toaletele,W.C -urile,băile ,du ṣurile si conductele pot produce vibra ṭii ce
se transmit prin pardoseală sau plafon ṣi pot radia ca zgomo te intr -un spa ṭiu
adiacent.Remediul impotriva acestor zgomote este izolare a cu materiale elastic e a oric aror
asemenea surse,de structură de bază ( fig 3.15,3.16,3.17,3,18 ṣi 3.19 )
O alta sursa,frecven ṭa de zgomot este trântirea u ṣilor,mai ales în încă perile cu reverbe raṭie
mare(casa scă rilor , holuri vitrate etc).Se recomandă in consecin ṭă prevede rea de aparate de
inchidere a u ṣilor si su prapunerea de covoare de mochetă sau cauciuc pe pardose li,ca si pe
treptele scarilor pentru a reduce zgomotele de la sursa.Este de as emenea foarte important să
se prevadă,in aceste în căperi cat mai mult material absorbant la pere ṭi si eventual la plafoane.
Tuburile de gunoi sunt de asemenea o sursa de zgomot.Bra ṭarile lor de sus ṭinere vor fi
captu ṣite cu cauciuc spongios sau azbest,iar suprafa ṭa lor exterioara va fi îmbrăcată cu un
mastic împotriva vibra ṭiilor,in special la gura de aruncare.
Este bine cunoscută valoarea folo siri covoarelor si mochetelor,a ṣezate d e preferinta pe o
perna elastică ,pentru a reduce nivelul zgomotului de impac t.Dar co voarele nu numai ca reduc
zgomotul de impa ct ,ele cresc si suprafata aborbanta de sunet in came ra si vor reduce prin
consecintă reverbera ṭia,deci nivelul zgomotului.

62

Fig 3.13 Detaliul de pardoseală flotantă din fâ ṣii de b .c.a turnate pe loc [1]
a-cu zi d despar ṭitor pe o pernă de beton î ntre doua structuri elastic e;b-cu zid despăr ṭitor
aṣezat î ntre placa de beton prin intermediul unui strat elastic;1 -pardoseala;2 -faṣii turnate pe
loc;3 -floie P.V.C ;4-material elastic 3 cm;5 -planṣeu de beton armat;6 -gol izo lare termică;7 –
plintă;8 – joantă etanse

Fig 3.14 .Aṣezarea zidurilor despar ṭitoare pe pardoseala flotantă [1]
a-realizarea unui dublu strat izolator;b -aṣezare direct ,prin intermediul unui strat iz olator.

63

Fig 3.15 Intersectia pardoselii flotante cu un perete exterior [1]
1-parchet;2 -strat sup port;3 -material elastic;4 -placa de beton armat;5 -gol izolant;6 -perete
exterior aglomerat

Fig 3.16 .Suprapunerea unei pardoseli flotante in cazu l unei fatade cu pereti Cortina [1]
1-pardoseala;2 -material elastic;3 -placa de beton armat;4 -placi absorbante.

Fig 3.17 .Trecerea cond uctelor prin pardoseli flotante [1]
1-pardoseala;2 -material elastic;3 -lemn sau fibre;4 -planseu de beton armat;4 -nisip.

64

Fig 3.18 .Străpungerea unei conducte d e canalizare printr -o pardoseală flotantă [1]
1-etanṣare;2 -pardoseală;3 -strat de elastic;4 -planṣeu de beton armat

Fig 3.19 Străpungerea langă marginea pardoselii flotante [1]
1-parchet;2 -material elastic(pî sla);3 -rumbetou;4 -mateial elastic;5 -planṣeu de beton armat.
3.4.4 Masuri pentr u reducerea zgomotelor si vibra ṭilor produse de instala ṭiile si
echipamentul tehnic al clă dirilor
Sursele de zgomot datorate instala ṭiilor si echipamentului mecanic si tehnic sunt multe ṣi
variate(ascensoare, ventilatoare,motoare,injectoare etc).Mecanismele motrice produc zgomote
ca vibra ṭii mecanice,sunete de impact transmise pe calea structural ă ṣi prin aer.
Vibra ṭile ma ṣinilor pot fi iz olate prin intermediul pernelor elasti ce sau prin montarea pe soclu
flotant aparatelor.
In acest din urma caz,greutatea soclului va fi cel putin de doua ori mai mare ca a aparatului.
Zgomotele produse de instala ṭiile de încălzire si ventila ṭie sau aer condi ṭionat pentru clă diri
importante(teatre,auditorii,spitale,scoli etc)necesit ă in general interven ṭia unui specialist
acustician încă de la proiectar e.
Instala ṭiile mici de încălzire din locuin ṭe produc zgomote ce pot fi redu se prin dispunerea
grupului de încalzire intr -un spa ṭiu inchis etans,cu prevederea asigurării unei cantita ṭi
suficente de aer pen tru combustie.La aceste instala ṭii arzatoarele sunt in general o sursa de

65
zgomot si de aceea se recomandă a ṣezarea grupului încalzire intr -o camera captu ṣită cu
material absorbant sau ale gerea unui tip de arzator silen ṭios.Această solu ṭie este desigur
preferabilă,dar uneori ea este inlaturată din cauza cos tului ridicat al acestor aparate.
Efectul de suflerie al arzatoarelor se va evita prin tratarea acustica a focarului cu produse de
refractare perforate î ndeplinind rorul de rezonatori.
Transmiterea zgomotului prin c onducte se va reduce prin captu ṣirea lor cu material
fonoabsorbant(fig 3.19 ) .O alta solu ṭie este folosirea de conducte din material plastic
nemetalice si absorbante de sunet.Ele constau dintr -un interior poros de lână mineral ă cu o
fată exterioară tare.Se folosesc la instala ṭiile de ven tilaṭie mecanica sau aparatelor de aer
condi ṭionat .
In cazul vent ilatoarelor,in fara de a ṣezarea lor pe o pernă elastică,se va prevedea ṣi
intercalarea unui transon elastic pe conducta de plecare(burduf)fig 3.20
Conductele si canalele de ventila ṭie pot fi surse de zgomote pară site,datorate flui delor
transportate.Uneori ele joaca roru l de tuburi acustice ,transportâ nd zgomotul ventilatorului
sau se creeaza un scurtcircuit acustic intre doua incaperi cu nivel diferit de zgomot.Pentru a
elimina aceste fenomen e se vor evita la proiectare coturile bruste si bifurca ṭiile in unghi prea
deschis,adoptâ nd o schema cat mai fluenta a conductelor si canalelor.

Fig 3.20 .Strapungerea unei conducte de incalzire izolata fonic prin planseul de beton armat la
un plafon susp endat cu distantieri elastici [1]

66

Fig 3.21 Izolarea fonica a unui ventilator [1]
1- Tronson elastic;2 -material elastic
Se vor suprima trans miterile prin reflexive pe pere ṭii canalelor,prin plasarea pe perimet rul lor
de material absorbante î mbracaminte din panouri de fibra de sticla,protejate de o panza fi nă
de sticlă(fig 3.24 )
De asemenea se va elimina actiunea s onora a grilelor de admisie si evacuarea aerului ,prin
prevederea unui dispozit iv de ṣicane absorbante(fig 3.23 )
Din motive economi ce se obisnuie ṣte proiectarea camerelor de baie grupate in spate,aceast e
dispozitie necesita insa o izolare

Fig 3.22 .Canal de ventila ṭie tratat fonic [1]
1- Canal de table;2 -vată de sticlă 15 mm;3 – muselin

Fig 3.23 .Grilă de ventila ṭie tratată fonic cu ṣicane absorbante [1]
1-canal de ventila ṭie;2-grilă de metal;3 – material izolant

67
Efectiva de zgomot prin saltele de material absorbant sau plasarea in spa ṭiul dintre î ncaperi de
cabinet sau dulapuri.
In general băile,bucătăriile si spălătoriile,surse de zgom ote supărătoare in locuin ṭe,trebuie
grupate pe cat posibil si plasate departe sau izolat de spa ṭiile lini ṣtite de locuit(ni ci deasupra
nici adiacent).Pere ṭii si pardoselile camerelor de baie trebuie sa fie izolate fonic cu mater iale
izolatoare de calitate bună .
De ase menea trebuie folosite garnituri si brătă ri izolatoare pentru fixarea c onductelor ṣi chiar
uṣi izolate acustic,in special pentru camerele de bai e aṣezate in mijlocul apartamentelor.Se
vor adopta rezervoare silentioase pentru W.C (fig 3.24)

Fig 3.24 Fixarea unui W.C izolat fonic:
1-pernă de m aterial elastic;2 -strapungeri iz olate fonic.
Detaliul A:1 -bolṭ;2-etanṣare;3 -inel de fixare;4 -ṭeava de scurgere;5 -material izolant.
La trecerea conductelor prin pereṭi trebuie prevazută captu ṣirea gă urilor cu material elastic
absorbant.
Conductele de apa calda cu traseu lung pot crea zgomote dator ate dilatării si contrac ṭiei.Se
vor prevedea suporturi elastice la ambele capete,pentru a permite m iscarea lor.Suportur ile si
braṭările unor astfel de conducte vor permite contractarea si dilatarea lor suprimandu -se
braṭările fix e)fig 3.26 .
Se vor izola fonic conductele care străpung structuri sau sunt fixate pe ele(fig 3.27)

68

Fig 3.25 .Fixarea unui lavoar izolat fonic:
1-treceri prin zid iz olate fonic.B -detaliul;1 -faiantă;2 -diblu;3 -ṣaibă izolantă;4 -ṣurub;5 -consolă .

Fig 3.26 Sustinerea elastic ă a ṭevăriei Fig3.27 izolarea fonică a prinderilor
ṭevăriei in ziduri
1-Braṭară;2 -îmbracăminte din material elastic
Lovituril e de berbec(la conductele de apă )se vor evita prin instalarea de cameră de aer sau
pernă de ae r,care intorc zgomotul si vibra ṭiile datorate apei.
Deschiderile in ziduri(u ṣi si ferestre)se comportă din punct de vedere fonic ca adevarate surse
secundare .De aici necesitatea de a lua mă suri pentru izolarea lor fonică ,care de multe ori este
obligatorie .
In cazul deschid erilor,unul dintre factorii importan ṭi pentru o buna izolare fonica este
etanṣeitatea.La u ṣi si ferestre,singura garan ṭie pentru o buna izolare fonică este etan ṣeitatea
închiderii lor.

69
3.5 Izolarea ferestrelor
In general ferestrele sunt puctul slab ,de pa trunder e a zgomotelor exterioare in clă diri,de
aceea trebuie sa dam o deosebita aten ṭie alegerii tipurilor respective si întocmirii detaliilor
lor.Intr-adevar,ferestrele reduc zg omotul exterior mai pu ṭin decat zidul de fa ṭă in care ele se
gasesc,se intampla adesea ca zgomotul străzii sa devină separator,chiar dupa î nchiderea
ferestrelor.S -ar putea deduce de aici ca reducerea dimensiunilor ferestrelor unei î ncaperi ne
va asigura o mai eficenta izolare de zgomotele e xterioare.Experienta a dovedit însă ca nu este
interesant sa se mic ṣoreze suprafat a ferestrelor in scopul de a ob ṭine o mai buna izolare de
zgomotel e exterioare,acest fapt influen ṭeaza prea putin reducerea zgomotului,dar a vând in
schimb alte dezavantaje,cum ar fi scaderea luminii natural e si a însoririi,singurii factori de
care trebuie sa tinem seama la dimensionarea ferestrelor,mai ales in cladirile de locuit.
Asigurarea unei reduceri a zgomotelor exterioare ce pot patrunde prin ferestre se va obtine
prin:
-o cat mai corecta montare a toculu i ferestrei in ziduri,evitâ ndu-se orice fisura intre toc si
zidărie(fig 3.28 )
-o inchidere cat mai etansă a cercevelelor pe toc ca si o perfectă planeitate a
acestora,asigurâ nd un contact continuu perimentral;in acest scop este de urmarit ă dispozi ṭia
echil ibrată a aparatelor de închidere a cercevelelor(olivere ṣi cremoane)ca si folosirea lor
corecta la inchidere

Fig 3.28 Etanṣarea tocurilor ferestrelor in zidă rie
1- banda de cauciuc
Cea mai mica distanta intre toc si cercevea,chiar inferioara unui milimetru ,poate reduce
indicele de izolare al ferestrei pe m2 cu 10 dB,ceea ce este considerabil.In general, o fereastra
dubla ,corect executat ă si montată in zid,trebuie sa aibe un indice de reducere sonora de 25 –

70
35 dB,in func ṭie de grosimea geamurilor folosite.Tâ mplaria m etalică este mai putin etansa
decat cea de lemn,dar in schimb mai rezistenta la deformari provocate de soare si umiditate.
Tâmplaria treb uie bine protejata prin vopsire si chituirea geamurilor,i ar la nevoie se va
asigura etan ṣeitatea inchiderii cercevelelo r cu burle ṭi din ma terial elastic,interpusi la fal ṭuri.
Un factor de care trebuie sa ṭinem seama pentru impiedicarea vibra ṭiilor este fix area cat mai
buna a tocurilor in ziduri si a geamurilor cu cercevele.Din acest punct de vedere cel mai mic
detaliu de montaj poate avea influen ṭa:numarul ghermelor,pozi ṭia si numarul
balamalelor,jocul îmbină rilor etc.
Cercetări recente sistematice au arăta t diferen ṭele sensibile in rezultatele ob ṭinute in func ṭie
de modul de fixare a sticlei in cercevele.

Fig 3.29 Fixarea sticlei in cervele :
a- chit cu stab; b -chit cu ṭinte

Cea mai indicată monta re a sticlei in cercevea este a ṣezarea geamului pe un strat de chit
sau preferabil pe o banda de plastic comprimată intre sticlă si fal ṭul cercevelei,fixându -l
apoi cu un stab de lemn sau cu ṭinte si chit(fig 3.29 )
Cercetările in această direc ṭie a eliminării vibra ṭilor ferestrelor preconizeaza fereastra
flotantă ,cu mont ajul tocului in zidă rie izolat acustic.
In fine trebuie s ă se ṭină seama ca grosimea geamurilor sa fie proportional cu s uprafa ṭa
sticlei pentru fiecare ochi,orice exce s din pun ct de vedere al grosimii fiind în avanta jul
unui rezultat mai bun pentru izolarea zgomotului. S-a constat o ameliorare a izolă rii fonice
pentru geamurile mar i de grosime corespunzatoare,fa ṭa de o diminu are pentru geamurile
mici,impar ṭite pe cercevea prin ṣprosuri.In acest din urma caz,se recomand ă folosirea de
geamuri de grosim e diferite,pentru evitarea intrării lor in rezonantă .
Un factor ce influen ṭează indicele de reducere a zgomotului prin ferestr e este si distan ṭa
dintre cele doua randuri de cercevele la ferestrele duble c uplate sau duble ind ependente.I

71
tabelul 3.5 sunt indicate aceste reduceri,functie de distanta intre cerce vele si de frecventa
sunetelor.
Tabelul 3.5 reduceri,functie de distanta intre cerce vele si de frecventa sunetelor.[1]
Distanta
intre
cercevele
d,cm Reducea sunetelor,in dB,la frecventele(c/s) Media reducerii
dB
128 256 512 1024 2048 4096
7(ferestree
duble
cuplate) 31 31 32 30 37 41 41 43 46 48 37 38
22 35 35 36 39 42 47 43 43 44 47 37 40
37 36 37 37 39 43 48 44 44 48 51 37 42

Rezultă ca ferestrele duble cupla te reduc mai pu ṭin sun etele decâ t ferestrele duble cu
cercevele independente,la ac estea din urma fiind preferabilă o distanta de 22 -37 cm.
3.6 Izolarea u ṣilor
In mod normal u ṣile sunt mai pu ṭin izolate decat pere ṭii in care se gasesc, pentru a reduce
trasmi terea zgomotelor prin u ṣi,singurul factor important este ,că in caz ul
ferestrelor,realizarea unei închideri cat mai etan ṣe .În acest scop se folosesc dispositive de
etanṣare dispuse pe toate laturile(bure ṭi din materii organice, din material plastic sau material
spongios)
In general p entru a realiza o izolare fonică satisfăcatoare se folosesc u ṣi pline masive d e 4 cm
grosime si perfect plane,u ṣile deformate dau pierderi consi derabile de sunet s i trebuie
evitate.Pentru a etan ṣa uṣile la partea inferioara punctul critic de scurgere a sunetelor se
folosesc praguri special,automate.
Cand se cere o reducere de zgomot de grad mai înalt,se pot folosi u ṣi dub le cu strat de aer de
10-20 cm între ele ṣi etan ṣeitate pe toate laturile sau capitonate cu materiale absorbante.
Este însă o gre ṣeala să se izoleze puternic o u ṣa intr -un perete despăr ṭitor usor ,fiindca
indicele de izolare al u ṣii trebuie sa rămană inferior sau cel mult egal cu a l peretelui.Altfel se
iroseste in mod inutil materialul de izolare.
Pentru a se asigu ra o inchidere corectă a u ṣilor se va avea grija ca: tocul s ă fie prins bine in
zidărie,iar foaia sau foile de u ṣă să lase un joc minim fată de toc sau între ele,in cazul uṣilor
duble

72

Fig 3.30 Etanṣarea închiderii u ṣilor de lemn [1]
a-uṣă cu toc pe vaz ; b – uṣă cu că ptusel i; 1- cauciuc spongios; 2 – plută

Fig.3.31 Usă metalică izolată fonic [1]
1-Cauciuc ; 2 -material absorbant (plan si sec ṭiune)

Fig 3.32 Prag etanṣ la uṣi de cristal (Ciarit) [2]
1-uṣă cristal; 2 -letru 3 – cornier de alamă

73
-Fierăria(broa ṣtele si balamalele) trebuie sa tină ferm uṣa fara a permite vibra ṭii sub actiunea
impactului
-să asigure etan ṣeitate prin bure ṭi sau banca de cauciuc spongioasa pe foaie sau pe perimetrul
faltului usii, astfel ca la inchidere a materialul elastic sa see elimine pierderile de sunet in
dreptul luftului .
In figurile de sus dam exemp le de usi de lemn si metalice iz olate fonic
S-au experimentat in laboratoare trei tipur i de us \ṣi in dim ensiunea uzuala de 0,80×2,10 m ṣi
anume : o u ṣă traditională din lemn de brad,o usă plană din frizuri masive cu table duble d in
PFL dur si cu umplutură cu fibre de sticlă si o u ṣă din sticlă groasă de 1 cm (tip Clarit).S -au
obṭinut re zulta tele exprimate in tabelul 3.6
Tabelul 3.6 Reducerea sunetelor,in dB [1]
Tipul usii Reducerea sunetelor,in dB Media
reduceri dB 1228 256 512 1014 2048 4096
Traditionala 18 18 19 26 27 32 29 31 32 29 25 26
Izolata acustic 20 19 20 28 29 36 30 32 33 29 25 27
Clarit cu fanta 19 19 21 27 29 36 29 31 32 29 26 27
Clarit fara fanta 23 24 23 29 32 38 33 34 32 30 28 30

Pare surprinzator ca o u ṣă de sticlă de 1 cm grosime realizează o izola re fonică mai buna
decat o u ṣă izolată fonic ,dar daca se ṭine seama de greutate ṣi de etan ṣeitate aproape perfectă
a uṣii de cristal găsim explica ṭia; totu ṣi o precau ṭie se impune ṣi anume daca u ṣa se gaseste pe
o pardoseală cu covor sau mochetă ,este nec esară etan ṣeitatea pragului prin bizotarea foii la
partea de jo s,care va permite aplicarea etansă a fa ṣetei pe un cornier de alamă îngropat in
pardoseală si prevăzut cu o fa ṣie de cauciuc spongios.[1]

74
Capitolul 4 Studiul de caz –Izolarea fonică a unei locuin ṭe din mediul
urban
4.1 No ṭiuni generale despre locuin ṭă
Subiectul studiulu i de caz o constituie o locuin ṭă,mai exact o casa,cu o suprafa ṭă de
130 m2 amplasată in Bucure ṣti,zona Gara Basarab,într -o zonă cu tra fic intens.Dupa cum
se poate observa ṣi in schita c asei de mai jos(fig 4.11)locuin ṭa este alcă tuitaă din:
-2 dormitoare ,unul cu o suprafa ṭă de 16.90 m2 ,iar celălalt cu o suprafa ṭă de 16.60 m2 ;
-1 living ,cu o suprafa ṭă de 45.60 m2;
-o bucatarie,cu o suprafa ṭă de 11.40 m2 ;
-o baie,cu o suprafa ṭă de 4.80 m2 si un grup sanitar,cu o suprafa ṭă de 2.40 m2 ;
-1 hol,cu o suprafa ṭă de 8.15 m2 ;

Figura 4.1 Schi ṭa locuin ṭei(vedere laterală)

75

Fig 4.1 Schi ṭa locuin ṭei plan
Pentru a face o bună izolare a casei,am realizat o măsurare a nivelului de zgomot în zona
Podului Basarab în mai multe î nterval e orare,pe data de 11.06.2019 cu ajutorul
sonometrului,in care a fost pornit timp de 10 minute pent ru fiecare determinare in
parte. Rezultatele obtinute sunt pr ezentate in tabelul de mai jos:
Nivelul de zgomot mă surat
Tabelul 4. 1
Interval orar Durata de
masurare(min) Nivelul de zgomot
maxim(dB) Nivel de zgomot
minim(dB)
06:00-08:00 10 83.1 79.8
10 81 78.9
12:00 -13:00 10 72.4 68.9
10 77.0 73.4
17:00 -19:00 10 85.7 82.9
10 86.5 84.2
00:00 -01:00 10 64.2 62.0
10 65.7 62.0

76
Construc ṭia casei se realizează pe suport de tijă metalic ă,pentru a reduce costurile de
construc ṭie,deoarece este mult mai scump m3 de beton,cară mida sau al t element care duce
la construc ṭia locuin ṭei pe baza umedă,decat utilizarea pere ṭilor de gips -carton cu
densitate mare,dar greutate mult mai mica decat cea a e lementelor tradi ṭionale de
construc ṭie.
Pentru peretele exterior al imobilului se va folosi peretele cu structură dublă si placare
triplă,asigură un indice de izolare la zgomotu l aerian de pana la 76 de dB,avâ nd o grosime
de 305 mm.
Datoria rezisten ṭei ridi cate a plăcilor de gips -carton ṣi a faptului ca sunt d ispuse in 3
staruri pe ambele păr ṭi de prinderea cu structura metalică,peretele asigură ṣi sigurantă
locuin ṭei,fiind antiefrac ṭie(desen 1.2)
De asemenea î ntre primele doua straturi de gips carton se poa te adă uga un strat de
plumb,un lucru ce ducea cre ṣterea indicelui de izolare fonică prin masa ridicată pe care o
are plumbul,dar si a siguran ṭei locuin ṭei,însă în acela ṣi timp cre ṣte cu mult costul
peretelui.
Modalitatea de amplasare a peretelui este una s impla,deoarece prinderea plăcilor pe
structura metalică se realizează prin intermediul suruburilor antifone,iar prinderea in
partea inferioara,i n sapa flotantă mai exact se realizează cu ajutorul unor ṣuruburi
antifonate dar cu diametru mai mare.Un exemplu pe perete exterior es te prezentat in fig
4.2,doar că ace sta are doar 2 straturi de gips -carton.

Fig 4.2 Perete exterior [18]

77
Nevoile de izolare acustică a încaperilor locuite diferă de la o camera la alta,in func ṭie de
activita ṭile desfă ṣurate in aceste a, astfel că voi discuta î n parte fiecare cameră .;
Living -ul care are o suprafa ṭă totala de 45.60 m2 este destinat activita ṭilor de
relax are,intrunirii si alte activita ṭi destinate spa ṭiului deschis.In general living -ul este una
din zonele î n care se produce cel mai mult zgomot.
Majoritatea activitatilor desfasurate in living si intensitatea zgomotelor in care se resimt
in incapere sunt re prezentate in graficul urmator:

Fig 4.3 Intensitatea zgomotelor [19]
Acesta este alcătuit din doi pere ṭi exterior i,in care sunt încorporate,o fereastră, tipul celei
prezentate la punct ul in care se îmbină etan ṣ cu peretele ṣi o uṣă de intrare in locuin ṭa
dupa terasă ṣi aceasta fiind foarte bine etansată cu peretele pe structura metalică
dublă,triplă ,placate cu gips -carton.
Camera este mai prev ăzută cu un plafon pentru a reduce zgomotele de impact sau a ṣa
numitul zgomot accidental,dar si p ropagarea zgomotului ambiental în încaperile aflate î n
vecinatate ,aceste caracteristici ale p lafonului sunt posibile datorită capacita ṭilor
fonoabsorbante ale plafonului,dat fiind nivelul ridicat de zgomo t intâlnit in exteriorul
locuin ṭei,in interior vom folosi un plafon fonoabsorbant cu o perforatie de 11% .Datorit ă
materialului din care este alcă tuit plafonul si anume rigips carton si dator ită pergora ṭiei
sunetul intra in material si este absorbit,o mic a parte trecâ nd.
Nivelul de intensitate acustică pe care trebuie să îl aibă sufrageria in timpul zilei este
undeva la 55 dB si 45 dB în momentul în care nu se desfa ṣoară nici o altă activitate in
încăpere,iar ferestrele ṣi uṣile sunt închise etan ṣ.
Conform relatie i:
Li = L i.ext -Rw (4.1)

78
In care :
Li – este nivelu l de intensitate al zgomotului în interior locuin ṭei,[dB]
Li.ext -este nivelul de intensitate al zgomotului masurat in exterior ,[dB]
RW – indicele de izolare la zgomotul aerian,[dB]
Vom calcula pentru r ezultate î nregistrate n ivelul de zgomot care se poate î nregi stra in
living astel:
Pentru peretele exterior cu un R W =76 dB;
În intervalul orar 06:00 -08:00
Li =83.1-76=8.3 dB L i = 79.8 -76=6.9 dB
Li =81.0 -76=9.5 dB L i =78.9 -76=8.2 dB
În intervalul orar 12:00 -13:00
Li =72.4 -76=8.3 dB L i = 68.9 -76=6.9 dB
Li =77.0 -76=9.5 dB L i =73.4 -76=8.2 dB
In intervalul orar 17.00 -20.00
Li =85.7 -76=8.3 dB L i = 82.9 -76=6.9 dB
Li =86.5 -76=9.5 dB L i =84.2 -76=8.2 dB
În intervalul orar 00:00 -01:00
Li =64.2 -76=8.3 dB L i = 62.0 -76=6.9 dB
Li =65.7 -76=9.5 dB L i =62.0 -76=8.2 dB
Dar pe langa pere te camera mai are si o fereastră si o u ṣă aṣa că nivelul de zgomot va
creṣte pana la valoarea de 52 dB.
Dormitorul conform standardelor euro pene,acea sta camera trebuie sa fie cea mai linistită
din toata locuin ṭa,deoarece este locul unde omul se odihne ṣte fizic si psihic.Pentru aceste
activită ṭi este nevoie de un nivel de intensitate scă zut,pot rivit normativelor in
vigoare,a ṣadar in timpul zilei nivelul de zgomot trebuie sa fie undeva la 35 dB si 30 dB pe
timpul nop ṭii;
Dupa cum spuneam mai sus locuin ṭa este dotată cu do ua dormitoare ,ambele sunt
prevăzute doua ferestre,o u ṣă de intrare in hol,deas emenea au doi pereti exterior i ṣi un
perete de compartimentare cu baia,diferen ṭa apare intre ele in momentul in care un
dormitor are perete compartimental cu living -ul,iar celalalt dormitor cu zona de acces in
locuin ṭă.

79
In situa ṭia dormitorului amintit anterior ,peretele care trebuie sa facă o izolare cat mai
buna este c el exterior ,deoarece ,cu excep ṭia bă i,in apropierea acestuia nu este o sursă
majoră de pol uare,ca in cazul primului dormitor in care living -ul era la o distan ṭa de un
perete compartimental.
Perete le exterior pe strutur a metalică dubla esteprezentat in detaliu la pct 4.1 2 .peretele de
compartimentare între living si dormitor este un perete pe structură metalica dublu placat
cu gips carton.
Modalitatea de p rindere montare pe sapa flotantă a peretelui portat este asemanato are
peretelui exterior ,iar indicele de reducere a zgomotului aerian este pana la 69
dB,grosimea este de 155 mm,acest model de perete este prezentat in figurile 4.4 si 4.5

Fig 4.4 Scema u nui perete cu structura metalică si plă ci duble [11]
1-placare; 2- bancă de etan ṣare; 3 -structura metalică; 3.1 -ṣina ghidaj; 3.2 – montant; 4 – cu
vata mineral ă

80

Fig 4.5 Modalitatea de prindere a elementelor care alcă tuiesc peretele [11]
1-placare; 2 -bandă de etan ṣare; 3 -structura metalică; 3.1 -sina de ghi daj; 3.2-montant;
4- cu vata mineral ă; 5 bancă de armare;
Baia in interiorul locuin ṭei este percepută ca o surs a de zgomot,din pricina instala ṭiilor de
tip ṭeavă din baie ,o alta sursă de zgomot o reprezint ă si picăturile de apă de la du ṣ care
ajung p e cada ace stuia.
Baia din locuin ṭa în cauză are o suprafa ṭă de 4.8 m2,iar nivelul de zgomot pe care î l
produce este undeva la 60 dB.
O bună metoda de izolare fonică a bă ii este aceea de a introduce in pere ṭi întreaga
tubulatură (fig 4.15) zgomotul fiind astfel împied icată sa se mai propage in urma faptului
ca este absorbit ă de vată mineral ă din interiorul pe retelui.
Un alt avantaj pe care îl mai prezintă peretele este ṣi acela că î mpiedic ă răspândirea
vaporilor de apă în intreaga locuin ṭă ,lucru neplacut daca se întam plă pentru ca duce la
apari ṭia bacteriilor din specia aspergylyus.

81

Fig 4.6 Îmbinarea tubulaturii instala ṭiei sanitare din baie in perete [11]
Acest model de perete se poate utiliz a fara nici o problema ṣi in cazul grupului sanitar
second aflat în interiorul locuin ṭei,însă el se poate folosi ṣi in bucătă rie.
Bucataria este cea de a doua sursă majoră de zgomot în înteriorul unei locuin ṭe,datorită
aparaturii care este utilizată in inc inta acesteia,printre cele mai zgo motoase echipamente
fiind hot a de admisie a aburului produs în procesul de pregă tire a hranei,mixerul si
blenderul.
Bucataria acestei locuinte are o suprafata de 11.40 m2 si nivelul de zgomot care se
înregistreaza în ea, este undeva la 65 -70 dB.
Mai este in dicat ca în bucătărie să se amplaseze ṣi plafon absorbant,pentru a reduce
zgomotul de impact,deoarece bucarati a este una din cele mai predispuse zone din locuin ṭa
in ca re se poate produce un accident, iar ca urmare a acestu ia zgomotul o sa aibă o
intensitat e mare.
Un alt mot iv pentru care se folosesc pere ṭii de aceasta natura in baie ṣi bucatar ie este
faptul ca sunt foarte u ṣor de montat.Totul realizânduse cu ṣuruburi anti fonate de mai
multe dimensiuni ṣi este asemanator cu restul peretilor din locuin ṭă.

82

Fig 4.7 modulul de î mbinare perete pardoseala [11]
1-placă rigips; 2 -adeziv pentru plă ci; 3-chit elastoplastic; 4 -bandă autoadezivă; 5 -bandă
de etan ṣare
4.3 Alte elemente de diminuare a nivel ului de zgomot pentru o locuin ṭă
După ce am adus in discu ṭie toate camerele ṣi încaperile locuin ṭei,pentru a s porii gradul
de izolare acustică a locuin ṭei mai sunt cateva metode optionale care duc la redu cerea
gradului de poluare fonică .
4.3.1Tencuială uscată
Tencuială uscată reprezintă un strat de vată mineral ă aplicată pe perete ca ṣi element de
finisare.
Aceasta reprezintă o calitate foarte importantă in ceea ce inseamna usurin ṭa de aplicare pe
perete,în sensul că se aplică prin lipire cu ipsos ad eziv,dupa cum se poate observa î n
figura 4.9 ,un alt plus îl mai c onstituie ṣi faptul că nu trebuie aplicat ă neapărat pe perete de
natură gips-carton,ci se poate aplica ṣi pe peretii tradi ṭionali.

83
Pentru a eviden ṭia metoda simplă de prindere a tencuielii usc ate,in figura 4.8 este
prezentat detaliul de îmbinare a acestuia cu pardoseala flotantă .

Fig.4.8 Detaliul de î mbinare al tencuiel ii uscate cu pardoseala flotantă [11]
1-placă compusă ;2 -ipsos adeziv; 7 -pardoseală flotantă ;

Fig.4.9 Aplicarea tencuieli i uscate [11]
Plusul de izolare acustică adusa de că tre vata mineral ă este R W = 12 dB

84
Suprafa ṭa suport:
-trebuie să fie rigidă,să nu aibă construc ṭii,să fie protejată î mpotriva umezelii sau igrasiei
si să nu fie inghe ṭată;
-zidăria trebu ie să fie executată cu rost uri pline pentru a se evita pun ṭile termice ṣi
acusti ce precum ṣi apari ṭia curen ṭilor fată de cele ventilate;
-nu se recomandă montajul tencuielilor pe pere ṭi de beton încă umezi.Este nevoie de
înlaturarea resturilor de ce ara sau material de decofrarea în cazul aplicării tencuielilor pe
suprafe ṭe care necesi tă această operatie.
-suprafe ṭele netede(de ex.beton)se vor trata cu grund,ca strat de aderentă ;
-suportul care este puternic absorbant (de ex.caramida BCA )va trebui umezit in prealabil
sau tratat cu g runt pentru diminuarea capacita ṭii de absor ṭie;
-tencu iala,zugrăveala si faian ṭa nu sunt indicate ca suport de sus ṭinere pentru placarea
uscată executată cu gip s adeziv.In acest caz trebuie să se prevadă o structură de sus ṭinere.
4.3.2 Ṣapa flotantă pentru plan ṣeul podului
Ṣapa flotantă pentru planse ul podului este o altă metodă de a mai îmbunăta ṭii izolarea
acustică a camerelor aflate sub această,indif erent ca podul serve ṣte ca spa ṭiul de
depozitare sau că urmează să se transform e într-o mansard ă.Aceasta are un indice de
izolare acustic ă de pana R W,R =22 dB.Pe lângă izolarea fonică aceasta ṣapă mai asigură ṣi
o bun ă izolare termică .

Fig.4.10 Sapa flotantă pentru plan ṣeu cu rigle [11]

85
1-placă de rigips -carton; 2 -vată mineral ă; 3-Planṣeu beton folie PE ≥ 0.2 mm
grosime/Plan ṣeu rigle lemn hâ rtie bituminată drept hidroizola ṭie; 4- Perlit;5 -Ṣuruburi
autofile tante [11]

4.3.2Gardul viu este un aranja ment de plante ,in general arbu ṣti,care nu doar că oferă o
imagine placută ochiului,dar în acela ṣi timp are ṣi cateva a vantaje ascunse,cum ar fi:
-izolarea acustică a locuin ṭei faṭă de traficul rutier;
-bariera î mpotriva prafului ;
-este un sistem bun antiefrac ṭie;
-oferă potetic pentru celelalte plante din grădină ;
Există mai multe plante care pot alcatui un gard viu.Detaliile privind denumirea
plantei,tipul de frunze pe care aceasta il are,inaltimea optimă si perioada de tundere sunt
prezentate in tabelul 4.3 . [19]

Tabelul 4.2 Plante care pot constitui card ul viu. [19]
Planta Frunze
persistente(P)
Frunze căzătoare(C) Înălṭimea
optimă Perioada de tundere
Buxus sempervirens P 0.5-1 metri 1 dată primavera; 2 ori
vara;nu se tuned
niciodată iarna
Carpinus betulus C 1.5-6 metri 1 dată la sfârṣitul verii
Chamaecyparis
lawsoniana P 1.2-2.4 metri 1 dată la sfârṣitul
primăverii;odată la
începutul toamnei
Crataegus monogyna C 1.5-3 metri 1 dată vara;1dată
toamna
Cupressocyparis
leylandii P 2-6 metri 1 dată primăvara;2 ori
vara
Elaeagnus x
ebbingei P 1.5-3 metri 1 dată la mijlocul pâna
la sfarṣtul verii
Escallonia spp P 1.2-2.4 metri 1 dată,imediat după
înflorire
Euonymus fortunei P 1.2-2 metri 1 dată vara
Fagus sylvactica C 1.5-6 metri 1 dată la sfarṣitul verii
Griselinia litoralis P 1.2-3 metri 1 dată la sfarṣitul
primăverii; 1 dată la
sfarṣitul verii
Ilex hybridis P 1.2-4 metri 1 dată la sfârsitul verii

86
Ligustrum spp C 1.5-3 metri 1 dată primavera;2 ori
vara
Lonicera nitida P 1-1.2 metri 1 dată primavera;2 ori
vara
Osmanthus P 2-3 metri 1 dată primăvara
Prunus laurecerasus P 1.2.3 metri 1 dată la sfarṣitul iernii
Pyracantha spp P 2-6metri 1 dată după
înflorire,vara târziu
Taxus baccata P 1.2-6 metri 1 dată vara,1 dată
toamna
Thuja spp. P 1.5-6 metri 1 dată la sfarṣitul
primăverii,1 dată la
începutul toamnei

87
Biografie

1. Introducere in acustica arhitecturala Mihai Tiberiu
2. Studii si cercetari privind poluareafonica in trasporturi -Andrei Octavian Tritean,
Mariana Arghir
3. Roșia Montană Gold Corporation S.A. – Raport la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului
4. Poluarea fonica, Lector dr. Mariana Albulescu ,Universitatea de Vest Timișoara
Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie
5. Raport privind sursele de poluare si impactul acestora asupra zonei rezidentiale
limitrofe platformei industriale Kronospan Roamania srl 28 mai – 18 iulie 2013
6. STAS 10009 -88 – Acustica în construcṭii -Acustica urbană ,Nivel de Zgomot
7. https://ro.scribd.com/doc/20312105/Capitol -11-Vibratii -Si-Zgomote
8. https://ro.scribd.com/document/343100145/Disperare -pdf
9. ro.scribd.com/docume nt/142559675/Monitorizarea -Zgomotului -Urban
10. https://ro.scribd.com/document/183061830/poluarea -fonica -pdf
11. https://ro.scribd.com/document/268736067/Fizica -Constructiilor -Curs -UAUIM
12. https://ro.scribd.com/document/367442660/10 -Zgomotul -doc
13. https://ro.scribd.com/doc/210593808/Evaluarea -Integrata -a-Calitatii -Mediului -in-
Spatiile -Rezidentiale
14. https://ro.scribd.com/document/146647385/acustica -constructiilor
15. https://ro.s cribd.com/document/196873516/Acustica -Cladirilor
16. ro.scribd.com/document/258733564/STAS -ZGOMOT -doc
17. https://ro.scribd.com/document/399375263/Efecte le-Poluarii -Sonore -asupra –
Organismului -Uman -doc
18. ro.scribd.com/document/41275855/CarteZgomot
19. stiintasiinginerie.ro/wp -content/uploads/2017/05/32 -96.-PERDELE -DE-
VEGETAȚIE -PENTRU -IZOLAREA -ZGOMOTULUI -DIN-TRAFICUL -RUTIER –
Diana -Maria -MICLIUC.pdf