Monitorizarea factorilor de mediu la o societate producatoarea de ulei vegetal [616015]

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE ȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE
Specializarea Ingineria și Managementul în Protecția Mediului

RAPORT IV
Monitorizarea factorilor de mediu la o societate producatoarea de ulei vegetal

Coordonator Științific:
Conf. dr. ing. Gabriela SIMION
Masterand: [anonimizat]. TOMA Madalina

București
2019

Cuprins
4.1. Monitorizarea apelor uzate la nivelul sectiilor de productie ……… ….……….2
4.2.Graficul indicatorilor de apa uzata functie de sectii ale societatii de producere
uleiuri ……………………………………………………………… ………… .…..11
4.3. Stația de preepurare ………………… ……………………… ……… ………..15
4.3.1. Separatoare de grasimi utilizate în prelucrarea apelor uzate ……… ……..…16
5. Gestiunea deseurilor ……………….. ……………………………………… …..23
Concluzii ………………………………………………………………………… ..25
Bibliografie ……………………………………………………………………… ..26

4.1. Monitorizarea apelor uzate la nivelul sectiilor de productie
Introducere
Aceste ape sunt apele care rezulta din diverse faze si etape ale procesului tehnologic
precum si apele rezultate in urma operatiilor de igienizare a sectiilor de productie.
Apele uzate tehnologic au o incarcare poluanta variabila,functie de provenineta
poluantilor :
– materiile prime in suspensie;
– substante organice;
– substantele extractibile.
Apele uzate menajere impreuna cu apele rezultate de la igienizarea spatiilor si cele de la
clatirea recipientilor (de la laborator) vor fi evacuate prin intermediul unui racord R1 in reteaua
publica de canalizare.
Apele uzate ce vor rezulta de la spalarea veselei (de la cantina) , vor fi trecute printr -un
separator de grasimi dupa care vor fi evacuate impreuna cu apele menajere si cele din igienizarea
spatiilor, in r eteaua de canalizare publica.
Evacuarea apelor pluviale si a apelor tehnologice rezultate in urma procesului productiv,
apele uzate rezultate de striparea gazelor si deshidratarea uleiului vor fi trecute printr -o instalatie
de tratare inainte de a fi eva cuate in reteaua de canalizare publica.
O data pe an, se vor evacua si apele utilizate pentru racirea instalatiei. Inainte de
evacuarea in reteaua de canalizare publica, acestea vor fi trecute prin inter mediul instalatiei de
tratare. [1]
Sectia de prese, extractie,rafinarie si imbuteliere
 Sectia prese
Consumul total de apa al sectiei prese a fost de 14.488 m3/an.
Din studiile efectuate in cadrul societatii in perioada ianuarie -iunie,consumul menajer a
fost de 250l/om/zi.Sectia are in dotare dusuri,au fun ctionat 244 zile/an,iar numarul peronalului
este de 54 de oameni.
0,250 m3/om zi ×244 zile/an × 54 =3.924 m3/an
Consumul de apa al sectiei este repartizat astfel:
– consumul tehnologic 10.564 m3/an 0.50 l/s;
– consum menajer 3.924 m3/an 0.18 l/s
Apele uzate tehnologic sunt ape de racire a preselor(sectia are in dotare 7 prese in care 6
functioneaza cu racire a axului motor).

Tabel4 .1. Incarca rea poluanta a apelor la prese[2 ]
Data
prelevarii
probei Incarcare poluanta
CBO 5
mg O 2/l CCO -Cr
mg O 2/l Suspensii
mg/l Substante
extractabile
mg/l
16.05.2006 44.0 59.0 33.0 9.0
17.05.2006 23.0 33.0 21.0 4.0
20.05.2006 31.0 46.0 32.0 12.0
30.06.2006 19.0 26.0 29.0 15.0
4.06.2006 20.0 29.0 37.0 18.0
6.06.2006 156.0 204.0 123.0 105.0
MEDIA 2.74 38.6 30.4 11.6

Cantitatea totala de poluanti evacuata in apele uzate de la sectia prese este:
– CBO 5 289kg/an;
– materii in suspensie 320kg/an;
– substante extractibile 122 kg/an.
3.2.Sectia extractie
Cerinta totala de apa a sectiei a fost 608.090 m3/an,iar timpul de functio nare de 244
zile/an.
Sectia are in componenta 23 de oameni,si un consum de apa menajera de 200 l/om
zi,conform studiilor efectuate.
Consumul menajer este:
0,200 m3/om zi ×23 𝑜𝑚×244 𝑧𝑖𝑙𝑒/𝑎𝑛=1.122 m3/an
Pierderile in atmosfera prin evaporare la tu rnurile de racire sunt de 63.974 m3/an.
Apele evacuate (tehnologice si de racire) din sectie au un debit de :
608.090 m3/an –(1.122 m3/an+63.974 m3/an)=542.994 m3/an
Aceste ape uzate sunt repartizate astfel:
1.Apa utilizata la hidrocicloane,1,3 m3/h,apa curata din punct de vedere a incarcarii
poluante(buletine de analiza nr 370 -373):
1,3 m3/h×9,406 h/an=12.228 m3/an
2.Apa de racire de la condensatorul C 30,7,2 m3/h,(apa cu eventuale urme de benzina de
extractie,care se impurifica cu uleiul pierdut in cadrul sectiei):
7,2 m3/h×9.406 h/an=67.723 m3/an
12.228 m3/an +67.723 m3/an=79.951 m3/an
La aceste ape se adauga cantitatea de condens rezultata din procesul tehnologic de
condens care este evacuat impreuna cu apele de la condensatorul C 30.
Cantitatea de condens rezultata este de 6 m3/h,pentru functionarea unei linii de extractie:
6 m3/h ×b9.406 h/an=56.436 m3/an
79.951 m3/an +54.436 m3/an=136.387 m3/an
3.Apele evacuate din cuvele turnurilor de racire,ape curate din punct de vedere a incarcar ii
poluante:

542.994 m3/an-136.387 m3/an=406.607 m3/an
Cantitatea totala de apa necesara turnurilor de racire este de 225 m3/h,in cadrul
functionarii unei singure linii de extractie.
225 m3/h × 9.406 h/an=2.116.350 m3/an
Cantitatea de apa recirculata in procesul tehnologic este:
2.116.350 m3 /an- 406.607 m3/an = 1.709.743 m3/an
Deci un grad de recirculare,r = 81 %
Apele evacuate de la sectia extractie au urmatoarea componenta:
– ape menajere 1.22 m3/an= 0.051 l/s;
– ape uzate teh nologic 67.723 m3/an+ 56.436 m3/an=
124.159 m3/an = 5.89 l/s;
– ape de racire 406.607 m3/an+ 12.228 m3/an =
418.835 m3/an = 19.87 l/s.
Tabel4 .2.Incarcarea poluanta de ape uzate tehnologic la secția extracție[2 ]
Data
prelevarii
probei Incarcarea poluanta

CBO 5
mg O 2/l CCO -Cr
mg O 2/l Suspensii
mg/l Substante
extractibile
mg/l
10.04.2006 59,7 163,0 106,0 157,0
12.04.2006 43,8 56,0 90,0 58,0
17.04.2006 36,5 50,3 20,0 51,0
18.04.2006 26,4 71,0 60,0 69,0
19.04.2006 37,0 50,4 46,0 48,0
22.04.2006 36,0 52,0 795,0 49,0
23.04.2006 27,0 31,0 68,0 38,0
24.04.2006 28,0 34,6 29,0 60,0
25.04.2006 29,0 30,0 243,0 33,0
26.04.2006 20,8 68,0 86,0 42,0
MEDIA 34,4 60,6 89,0 60,5

Cantitatea totala de poluanti evacuata in apele uzate de la sectia extractie este;

– CBO 5 4.692 kg/an;
– Materii in suspenise 12.138 kg/an;
– Substante extractibile 8.251 kg/an.

 Secția Rafinărie
În cadrul secției, care a funcționat 223 zile/an și a produs 40.683,7 t ulei rafinat/an sunt
utilizate următoarele tipuri de ape:
1. Ape de la desulfurizare, preluate din conducta Rafinărie, ape utlizate pentru consum
menajer și la instalația de vid aferentă operației de desmucilaginare.

Cerința de apă a fost de 58.288 m3/an, din care:
– consum menajer, 2.119 m3/an:
0,250 m3/om zi x 37 om x 223 zile/an = 2.119 m3/an

– consum tehnologic, 56.169 m3/an:
58.288 m3/an -2.119m3/an = 56.169 m3/an
1. Apă dedurizată preluată de la centrala termică, utilizată în procesul tehnologic de rafinare
al uleiului (neutralizare, scindare, desmucilaginare).
– răcire compresor, 0,5 m3/h:
0,5 m3/h x 24 h x 223 zile/an = 2.676 m3/an

– apa evacuată de la operația de scindare (consum 2,56 m3/h):
2,56 m3/h x 24 h x 223 zile/an = 13.701 m3/an

– apa evacuată de la decantoarele de mucilagii, 1,15 m3/h (decantoarele mucilagiilor
are un ciclu de 72 h, deci evacuarea apei se va face la term inarea aceastuia):
1,45 m3/h x (223 : 3) zile/an x 24 h = 2.587 m3/an

– apa evacuată de la operația de neutralizare (consum 3,56 m3/h):
3,56 m3/t ulei rafinat x 24 h x 223 zile/an = 19.053 m3/an

– apă de la operația de dezodorizare (14,8 m3/h)
14,8 m3/h x 24 h x 223 zile/an = 79. 210 m3/an

– apa evaporată în atmosferă de la turnul de răcire aferent secției 19.267 m3/an

Cantitatea totală de apă dedurizată evacuată este:
2.676 m3/an + 2.587 m3/an + 13.701 m3/an + 19.053 m3/an + 79.210 m3/an = 117. 227 m3/an

2. Abur și apă de umectare, care sunt evacuate sub formă de condens odată cu apele uzate
tehnologic.
– aburul necesar instalației de vid de la desmucilaginare (consum 0,55 m3/h):
0,25 m3/h x 24 h x 223 zile/an = 1.388 m3/an

– aburul necesar încălzi rii reactorului de scindare ( consum specific 0,38 m3/h):
0,38 m3/h x 223 zile/an x 24 h = 2,034 m3/an
– aburul consumat in cadrul operatiei de neutralizare(consum specific 2.3 m3/h)
1,75 m3/h x24 h x 223 zile/an= 9.366 m3/an
Cantitatea totala de abur si apa de umectare evacuata impreuna cu apele uzate este:
1,388 m3/an + 2,034 m3/an + 9,366 m3/an = 12,738 m3/an
Cantitatea totala de ape uzate tehnologic evacuate in cadrul sectiei de rafinarie este
186,134 m3/an , adica 9,66 l/s.
Apele uzate evacuate in canalizarea unitatii astfel:

60,183 m3/an in cuva barometrica a instalatiei de vid aferenta operatiei desmucilaginare si de
aici prin cele doua separatoare de grasimi aflate in faza sectiei canalizarea pluviala (loc de
prelevare – uscare rafinarea veche;
Tabel4 .3.Incarcarea poluanta a apelo r uzate evacuate in canalizare[2 ]
Data prelevarii
probei Incarcarea poluanta
CBO 5
mg O 2/l CCO – Cr
mg O 2/l Suspensii
mg/l Substante
extractibile
mg/l
6.05.2006 32,9 45,0 228,0 96,0
8.05.2006 12,6 20,3 448,0 15,0
15.02.2006 71,8 132,0 107,0 154,0
16.05.2006 10,5 22,0 680,0 29,0
MEDIA 31,7 55,0 366,0 73,5

pH-ul acestor ape variaza intre 6,5 si 7.
Cantitatea totala de poluanti evacuate cu aceste ape este:
– CBO 5 1,908 kg/an;
– Suspensii 22,027 kg/an;
– Substante extractibile 4,423 kg/an.
La aceste ape se adauga apele reziduale rezultate de la operatia de decantare mucilagiilor,
ape care sunt evacuate in cel de al doilea decantor aferent sectiei.
Cantitatea este de 2,587 m3/an ( 0,13 l/s ).
Din canalizarea pluviala aceste ape ajung in statia de pompare SP 3.
– 125,951 m3/an in separatorul de grasimi aferent sectiei de rafinare iar de aici prin
canalizare de ape uzate la separatorul de grasimi aferent sectiei de pompare SP.
Tabe14 .4. Incarcarea poluanta a apelor la intr area in separatorul de grasimi[2 ]
Data prelevarii
probelor Incarcare poluanta
CBO 5
mg O 2/l CCO -Cr
mg O 2/l Suspensii
mg/l Substante
extractibile
mg/l
8.05.2006 2,198 3,108 2,524 1,776
15.05.2006 650 996 248 908
27.06.2006 3,275 5,200 1,092 4,768
28.06.2006 2,903 3,167 1,054 2,673
5.07.2006 4,001 6,090 3,427 3,265
8.07.2006 7,325 10,765 6,752 6,792
9.07.2006 6,432 9,006 6,451 6,248
MEDIA 3,826 5,476 3,078 3,781

pH-ul acestor ape are valori cuprinse 2,5 – 4,5.

Cantitatea totala de poluanti evacuata este:
– CBO 5 481.888 kg/an;

– Suspensii 387.677 kg/an;
– Substante extractibile 467.220 kg/an.

Tabel4 .5. Incarcarea poluanta a apelor la iesi rea din separatorul de grasimi[2 ]
Data prelevarii
probelor Incarcare poluanta
CBO 5
mg O2/l CCO -Cr
mg O 2/l Suspensii
mg/l Substante
extractibile
mg/l
8.05.2006 1,700 4,645 3,290 4,50
15.05.2006 3,253 5,087 6,492 3,12
27.06.2006 1,674 2,010 1,903 2,14
28.06.2006 1,049 2,009 1,275 1,43
5.07.2006 4,527 6,381 3,729 4,31
8.07.2006 9,100 14,396 8,438 8,96
9.07.2006 5,321 7,659 4,832 5,12
MEDIA 3,803 6,027 4,280 4,23

Randamentul acestui separator este practic nul,iar datorita acumularii substantelor grase care
se oxideaza in timp,apele au o incarcarepoluanta mai mare la iesire decat cea la intrare.
 Sectia de imbuteliere
Sectia de imbuteliere are in componenta 2 linii de imbuteliere sticle ½ l, una KOMA 143,cu
o capacitate maxima de 8.800 butelii/h, si una tip AZUR,cu o capacitate de 6.000 butelii/,si o
linie de imbuteliere in sticle tip PET de 11.Incepand din anul 2007 va functiona doar linia de
imbuteliere in sticle tip PET de 11.[3]
In cursul anului 2006 sectia a functionat astfel,timp de 181 zile:
– Imbuteliere sticle ½ l ,182 zile cu o productie de 16.635.000
sticle,productie de 990.900 sticle/an;
– Imbuteliere sticle tip PET pe linia PET,140 de zile/an,cu o
productie 9.468.000 sticle/an.
Consumul de apa in cadrul sectiei a fost de : 72.013 m3/an.
In cadrul sectiei se consuma;
– Apa rece provenita de la desulfurizarea prin conducta Rafinarie:
– 21.739 m3/an
– Apa calda dedurizata,provenita de la centrala termica ,utilizata
pentru clatirea finala a sticlelor(cantitate refolosita in faza de preclatire a
sticlelor), umplerea cuvelor de lesie si completarea lor:
– 50.274 m3/an
Apa utilizata in sectie este repartizata astfel:
– Consum menajer:
0,18 m3/om zi x 124 om x 181 zile/an= 3,942 m3/an
– Consum tehnologic:
72,013 m3 /an – 3,942 m3/an= 68,071 m3/an 4,3 l/s

Tabel4 .6. Incarcarea poluanta a apelor uzate e vacuate din sectia imbuteliere[2 ]

Data prelevarii
probei Incarcarea poluanta

CBO 5
mg O2/l CCO -Cr
mg O 2/l Suspensii
mg/l Substante
extractibile
mg/l
3.06.2006 965,0 1.379,0 234,0 664,0
5.06.2006 543,0 318,0 121,0 367,0
7.06.2006 96,0 105,0 114,0 63,0
10.06.2006 29,0 43,0 55,0 58,0
12.06.2006 27,0 39,0 58,0 47,0
14.06.2006 24,0 33,0 44,0 35,0
17.06.2006 31,0 47,0 48,0 32,0
20.06.2006 43,0 58,0 83,0 34,0
26.06.206 30,0 38,0 58,0 28,0
27.06.2006 41,0 56,0 47,0 26,0
28.06.2006 59,0 70,0 74,0 54,0
MEDIA 31,5 74,0 64,5 42,0
Apele sunt evacuate prin canalizare de ape uzate intr -un separator de grasimi aferent
sectiei apoi la statia de pompare.
Cantiatea de poluanti evacuata cu aceste ape este:
– CBO 5 2.118 kg/an;
– Suspensii 4.337 kg/an;
– Substante extractibile 2.824 kg/an.

Centrala termica
Centrala termica are in dotare 5 cazane de abur,o instalatie aferenta de demineralizare a
apei,o instalatie de dedurizare a apei calde utilizata la sectia rafinarie si una pentru sectia
imbuteliere.
Cantitatea totala de abur furnizata de centrala termica pe anul 2006 a fost 111.10 t din
care 12.894 t pentru terti consumatori.
Sursele de apa sunt:
– Apa de la o al ta societate 480.000 m3/an;
– Apa din conducta Rafinarie 279.690 m3/an.
Total = 759.690 m3/an.
Consumul de apa de la centrala termica este repartizat astfel:

1.Apa dedurizata pentru rafinare si imbuteliere,apa se evacueaza ca apa uzata in cadrul
sectiilor respective:
Cantitatea de apa dedurizata consumata in cadrul sectiei de rafinare este:
– 136.494 m3/an.

Cantitatea totala de apa dedurizata consumata in cadrul sectiei de imbuteliere este :
– 50.274 m3/an
Cantitatea totala de apa dedurizata este de:
– 186.2768 m3/an.

2.Apa consumata pentru aburul livrat la terti (12.894 t/an )
Consumul de apa pentru umectarea aburului produs,4 % din total cantitate
12.894 m 3/an x 0.04= 567 m3/an
Cantitatea de apa eliminata odata cu purja de abur 10 % din total cantitate:
12.894 m3/an x 0.1= 1.289,4 m3/an
Cantitatea totala de apa consumata pentru producerea aburului livrat in terticonsumatori
este:
12.894 m3/an + 567 m3/an + 1.289,4= 14.750 m3/an

3. Apa consumata pentru aburul produs (98.286 t/an)
Consumul de apa pentru umectarea aburului produs.4 % din total cantitate:
98.286 m 3/an x 0.04 = 3.931 m 3/an
Consumul de apa eliminata odata cu purja de abur,10 % din total cantitate:
98.286 m 3/an x 0.1= 9.829 m 3/an
Cantitatea totala de apa necesara producerii aburului este :
98.286 m 3/an + 3.931 m 3/an +9.829 m 3/an = 112.046 m 3/an
Cantitatea totala de apa pierduta prin purjare este : 10.222 m 3/an( 9.829 m 3/an purja +
393 m 3/an apa aferenta purjei )
La centr ala termica ,este returnat condensul de la sectiile de Imbuteliere si Prese.
Condensul returnat reprezinta 80% din cantitatea totala de abur transimisa la sectiile
respctive.Cantitatea de abur necesara celor doua sectii este 19.186 t/an. Cantitatea de co ndens
returnata este :
19.186 t/an x 0.8= 15.349 m 3/an
Cantitatea totala de apa consumata pentru producerea aburului :
112.46 m 3/an – 15.349 m 3/an= 96.679 m 3/an
4 .Consum de apa pentru nevoi menajere:
0.15 m 3/om zi x 27 omx305 zile/an =2.059 m 3/an
Apa uzata tehnologic evacuata de la centrala termica ,este apa utilizata pentru
regenerarea,spalarea si afanarea coloanelor de schimb ionic.Cantitatea evacuata este:
759.690 m 3/an – (96.697 m 3/an +2.059 m 3/an + 14.750 m 3/an+186.768 m 3/an)=459.461 m
3/an. [5]
Evacuarea apelor se face prin 2 puncte in canalizarea de ape uzate industriale.

Tabel4 .7.Incarcarea poluanta a apelor pentru nevoile menajere[2 ]
Data prelevarii Incarcarea poluanta
CBO5
mg O2/l
CCO -Cr
mg O2/l
Suspensii
mg/l

13.05.2006 8.5 11.5 79
14.05.2006 9.2 8.9 86
16.05.2006 6.8 11.5 185
17.05.2006 10.4 15.3 99
MEDIA 8.7 11.8 112

4.2.Graficul indicatorilor de apa uzata functie de sectii ale societatii de producere uleiuri

Fig4.1.Graficul indicatorilor de apa uzata la sectia prese [conform tabel 4.1]

Fig4.2.Graficul indicatorilor de apa uzata in cadrul sectiei de extractive[conform tabel 4.2]

Fig4.3.Graficul indicatorilor de apa uzata evacuate in canalizare [conform tabel 4.3]

Fig4.4.Graficul indicatorilor de incarcarea poluanta a apelor la intrarea in separatorul de
grasimi [conform tabel 4.4]

Fig4.5.Graficul indicatorilor de incarcarea poluanta a apelor la iesirea din separatorul de
grasimi [conform tabel 4.5]

Fig4.6.Graficul indicatorilor de incarcarea poluanta a apelor uzate evacuate din sectia
imbuteliere [conform tabel 4.6]

Fig4.7.Graficul indicatorilor de incarcarea poluanta a apelor pentru nevoile menajere [conform
tabel 4.7]

4.3. Stația de preepurare
Societatea este prevăzută cu instalații de preepurare secvențială, pentru apele uzate
tehnologic rezultate din diverse faze ale procesului și o instalație de preepurare finală pentru
apele uzate de pe întreaga platformă industrială.
Aceasta este prevăzută cu o rețea de canalizare în sistem divizor :
– pentru ape pluviale și ape de răcire;
– pentru ape uzate tehnologic și ape menajere.
Apele pluviale și cele de răcire sunt prevăzute a fi evacuate prin intermediul stației de pompare
SP2, într -un bazin de retenție (V = 3.000 m3) și de aici direct în recept orul natural (în râu).
Apele uzate tehnologic și cele menajere, erau dirijate spre instalația de preepurare locală
și apoi, prin intermediul altei stați de pompare, SP1, în canalizarea ora șului, spre stația de
epurare.
Preepurarea apelor uzate se realize ază prin procedee de pretratare care constau în
reținerea materiilor în suspensie de dimensiuni mari și medii, reținerea grăsimilor și/sau uleiurilor
și uniformizarea debitului și concentrațiilor .
 Îndepărtarea materiilor grosiere în suspensie
Materiile grosiere în suspensie sunt reprezentate de resturi vegetal, de bucăți de lemn
și/sau hârtie. Îndepărtarea acestora se realizează prin trecerea apelor reziduale prin grătare
metalice cu spații adecvate între bare, care permit reținerea suspensiilo r respec – tive. De obicei se
folosesc grătare fine, cu spații între bare de 10 -25mm și grătare rare, cu spații între bare de 51 –
64mm. În funcție de necesități, se pot folosi și grătare cu spații mai largi, de 100 -150mm. Pentru
suspensii de dimensiuni mai m ari se pot folosi și site rotative, site plane vibratoare, instalații de
predecantare etc.
 Separarea grăsimilor și/sau a uleiurilor
Grăsimile și uleiurile influențează defavorabil procesul de decantare al apelor reziduale.
Prin separare, acestea pot fi r ecuperate și superior valorificate. Separatoarele de grăsimi
sunt bazine în care se asigură o circulație lentă la partea superioară, unde datorită diferenței de
densitate grăsimile și uleiurile se separă.Separarea grăsimilor și/sau a uleiurilor ente un pro ces
foarte important în industria uleiurilor .
 Uniformizarea debitelor și concentrației

Uniformizarea debitelor și concentrației apelor reziduale se realizează în bazine de
distribuție și colectare a apei prevăzute cu: conducte perforate de distribuție, șicane,
compartimente, sisteme de aerare mecanică (aeratoare de suprafață, agitatoare cu elice etc.) cu
viteze de cca 15 rot/min. sau sisteme de aerare pneumatică cu un debit specific de aer de cca 6
m3/m2/h, dispozitive pentru curățirea eventualelor depun eri, sistem de evacuare a apei
uniformizate.
Epurarea apelor reziduale din industria alimentară se realizează mecanico -chimic și
biologic. În cazul apelor puternic poluate, însă, se aplică și o postepurare.
Instalația de preepurare secvențială a apelor r ezultate din unele faze ale procesului
tehnologic, sunt formate din separatoare de grasimi.
Aceste faze sunt:
-presarea;
-extracția uleiului din broken cu solvenți;
-rafinarea uleiului brut;
-îmbutelierea uleiului. [3]
4.3. Separatoare de grasimi util izate în prelucrarea apelor uzate
În cazul deversării apelor uzate cu grasimi în conductele de canalizare se poate ajunge în
situația înfundării acestora, pentru a se evita aest lucru sunt folosite separatoarele de grăsimi.
Un separator de grasimi este d efinit ca o unitate sau un ansamblu de unități care au rolul
de separare a grasimilor din apele uzate și de reținere a grasimilor separate, care cuprinde în
general o trapă de namol, o cameră de separare a grasimilor și dacă este necesar o zonă de
liniștir e, un punct de prelevare a probelor.
Principiul de funcționare al separatoarelor de grăsimi este descris de următorul proces:
Apele menajere sau reziduale ajung în zona trapei de nămol unde are loc separarea
grosierului cu ajutorul pereților despărțitori special proiectați ulterior, datorită diferenței de
densitate față de apă, grasimile sunt separate și depozitate în zona de dep ozitare a grasimilor.
Apa separată astfel de grasimi și namol, ajunge spre evacuare unde, cu ajutorul unui alt
perete despărțitor cu rol de deversor, are loc ultimul proces de decantare a suspensiilor fine.
Separatoarele de grăsimi folosite de socetatea producătoare de ulei vegetal:
– separatoarele aferente secției extracție, S1 și S2;
– separatoarele aferente secției de rafinare, S3 și S4;

– separatorul aferent secției de îmbuteliere, S5;
– separatorul aferent secției de presare, S6;
– separatorul aferent stației de pompare SP2, S7;
– separatorul aferent stației de pompare SP1, S8. [4]
Fig.4.8 . Construcț ia unui separator de grasimi.[4 ]

 S1- este un separator cu două compartimente, care primește apele de la vasele florentine
de extracție, ape cu urme de benzină. În acest separator sunt reținute urmele de benzină și
este prevazut pentru situațiile în care au loc deversări accidentale de ben zină din secție,
pentru recuperarea benzinei în cazul opririi accidentale a secției, sau în urma unui
accident tehnologic.

Fig.4.9 . Schema funcțională a separatorului S1[2 ]

 S2 – este un separator de grasimi prevazut cu două compartimente și rigola de
colectare a uleiului.
Acest separator preia o parte din apele evacuate de la secția rafinare și apele
rezultate în urma operației de decantare a mucilagiilor. Apele rezultate de la
decantarea mucilagiilor sunt ape cu o încărcare poluantă mare .
 S3- este un bazin de acumulare a apelor evacuate de la coloanele barometric, în urma
operației de retehnologizare a instalației vechi de rafinare cu o alta noua, de tip
Kirschfield, modificându -se astfel circuitul apei. În acest separator sunt acumulate doar
apele rezultate de la instalația de vid aferentă operației de uscare a uleiului purificat, ape
cu o încărcare poluantă redusă. Aceste ape sunt apoi dirijate spre separatorul S2.
Randamentul de epurare al acestor separatoare este de doar 20%. Din următoarele mo tive:
-debitul de ape care trece prin separator în unitatea de timp este mai mare decât cel
prevăzut prin proiectare;
-utilizarea incorecta a acestora (ex. în S2 înălțimea apei era mult mai mare decât înălțimea
utilă proiectată, bașa de acumulare a subst anțelor grase fiind inundată. Acest fapt are ca rezultat
acumularea substanțelor grase la suprafață. Deoarece îndepărtarea lor se face sporadic, cu
ajutorul vidanjei, au loc fenomene de autooxidare și degradare ceea ce are ca efect reducerea
randamentului de preepurare);
-operațiile de întreținere nu se realizează periodic, ci doar atunci când se poate, sau când
s-au încărcat foarte mult .

Fig.4.10 . Schema funcțională a separatorului S2[2 ]
 S 4 – în acest separator intră trei tipuri de ape uzate:
– apele rezultate de la operația de scindare, ape cu încărcare poluantă mare;
– apele rezultate de la operația de dezodorizare, ape cu încărcare poluantă
– scăzută;
– o parte din apele rezultate de la operația de extracție (apele de la
– hidrocicloane), ape cu încărcare poluantă scăzută.

Fig.4.11 . Schema f uncțională a separatorului S3.[2 ]

Fig. 4.12 . Schema f uncțională a separatorului S4.[2 ]

 S5 – în acest separator intră apele de la secția de îmbuteliere a uleiului. Acest separator a
fost prevăzut pentru liniile de îmbuteliere sticle de 0.51, în cazul îmbutelieril uleiului în
sticle tip PET de la această secție, nu se vor mai evacua decât ape de răcire, ape curate din
punct de vedere al încărcării poluante.
Randament ul acestui separator este cuprins între 20 – 30%

Fig.4.13 . Schema funcțională a separatorului S5[2 ]
 S6 – Apele evacuate de la secția de presare a semințelor de floarea – soarelui sunt ape de
răcire, ape cu o încărcare poluantă scăzută. Separatorul a fost prevăzut pentru evacuarea
apelor de spălare a benzilor transportoare și eventuale accidente tehnologice.

Fig.4.14 . Schema funcțională a separatorului S6[2 ]

 S7 – Separatorul aferent stației de pompare SP2, separator prevăzut cu grătare pentru
reținerea substanțelor grosiere și două căi de trecerea apei în vederea reținerii substanțelor
grase.

Fig.4.16 . Schema funcțională a separatorului S7[2 ]

 S8 – separatorul aferent stației de pompare SP1, acesta preia aproape întreaga cantitate de
ape uzate de pe platformă, și apoi prin intermediul stației de pompare SP 1 să trimită
aceste ape în bazinul de retenție.

5. Gestiune a deseurilor
În urma desfășurării procesului tehnologic rezultă urmatoarele tipuri de deșeuri:
– coaja de semințe de floarea -soarelui, 12.784.4 t/an, utilizată drept combustibil în
cadrul centralei termice. În urma operației de ardere rezultând cenusă (9%). -1.151 t/an;
– mucilagii (0,45% raprtat la uleiul brut), – 258.580 kg/an;
– nămol rezidual. – 132.617 kg/an:
– cioburi de sticla, – 105.400 kg/an;
– fier vechi, – 152.690 kg/an;
– bronz. – 43 kg/an;
– fontă., – 10.950 kg/an;
– cupru, -258kg/an.
Cantitatea de gunoi este de 2.560 m3/an, din care circa 1.676 m3 reprezintă cenușă
rezultată de la centrala termi că, mucilagiile și nămolul rezidual. Restul este constituit din deșeuri
menajere rezultate de la cantina aferentă societății.
Cioburile de sticlă si fierul vechi sunt valorificate prin intermediul societățlor de profil.
Depozitarea deșeurilor se face în pubele metalice asigurate de unitatea prestatoare.
Depozitarea deșeurilor metalice se face în vrac, neacoperit, iar transportul se realizează cu
mijloace auto speciale. În incinta unități există mai multe locuri de depozitare:
– lângă depozitul de ulei pe o platformă betonată cu următoarele dimensiuni: L = 45m, l =
18 m;
– lângă calea ferată pe o platformă parțial betonată și parțial acoperită cu dimensiunile: L =
50 m, l = 15 m.
Uleiul mineral uzat este depozitat în butoaie și este reutilizat în cadrul socet ății.
Transportul deșeurilor se face în containăre asig urate de o socetate de profil.[2 ]
Pe lângă gospodărirea deșeurilor,în cadrul fabricii are loc și gospodărirea substanțelor
toxice si periculoase.
Societatea deține două grupe de produse și substanț e toxice:
– produse destinate procesului tehnologic și întreținere;
– produse destinate dezinsecței și deratizării.
Substanțele toxice utilizate în procesul tehnologic și în cadrul laboratorului de analize
sunt neutralizate in cea mai mare parte.
Substanțele toxice utilizate anual sunt,în procesul tehnologic :
– soda caustică. 145.294 kg;
– acid sulfuric 242.060 kg;

– acid fosforic intern 42.405 kg;
– acid fosforic import 9.600 kg.
Aceste substanțe sunt utilizate în procesul tehnologic la operațiile de desmucilagina re,
neutralizare și scindare, ele sunt neutralizate în timpul acestuia
În laboratorul CTC pentru efectuarea analizelor:
– eter etilic 222 1;
– eter de petrol 695 1;
– acetona. 257 1;
– alcool etilic 2271;
– fosfat trisodic 480 kg.
Aceste substanț e sunt neutralizate în urma reacțiilor chimice care au loc sau sunt reg ăsite
în apele uzate evacuate.[2 ]

Concluzii

În urma analizei planului de monitorizare stabilit pe baza caracteristicilor tehnice și social
geografice ale societății producătoare de ulei s -au evidențiat următoarele aspecte:
 Urmărirea fluxului tehnologic de obținere a uleiului vegetal, este important pentru
stabilirea sursele de poluanți;
 Este necesară efectuarea calculului statistic al datelor obținute, pentru evaluare a
impactului de mediu a procesului tehnologic de producere a uleiului vegetal;
 Evaluarea efectului și tehnologiilor de lucru a mijloacelor alese pentru reducerea poluării
datorate procesului tehnologic, conduce la utilizarea separatoarelor de grăsimi pentr u
reținerea uleiurilor și benzinei în scopul preepurării apelor uzate tehnologice evacuate de
către societate.
 În cadrul secției rafinărie cât și secției extracție, factorului de mediu apă, îi este afectată
caliatea datorită cantității mari de materii în s uspensie, măsura adoptată pentru
îmbunătățirea calității apei, este folosirea unei stații de preeepurare, ce are în componența
sa 8 separatoare de grăsimi.

Bibliografie
[1]https://www.academia.edu/27642791/TEHNOLOGII_MODERNE_IN_
DOMENIUL_TRATARII_APELOR_UZATE
[2] – Studiu de impact la societatea S.C. ULCOM. INTERNATIONAL
S.A.
[3]- “Monitorizarea factorilor de mediu, tehnici și sisteme”, Mircea
Dobriceanu, Gheorghe Eugen Subțirelu, Dan Selisteanu, Robert
Funduneanu, Editura Universitaria, Craiova 2009.
[4]- http://www.fosa.ro/descriere -separatoare -grasimi.php