Program de studiu: Contabilitate și Informat ică de Gestiune [615993]

UNIVERSITATEA „CONST ANTIN
BRÂNCOVEANU”
– PITEȘTI –
Facultatea de Management Marketing în Afaceri Economice
Brăila
Program de studiu: Contabilitate și Informat ică de Gestiune

CONTABILITATEA S TOCURILOR DE
MĂRFURI CU RIDICATA

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ,
LECT. DR. CRISTINA BUNEA -BONTAȘ
ABSOLVENT: [anonimizat]

2020

CUPRINS

INTRODUCER E………………………………………………………. ……………….. ………. …2
CAPITOLUL 1. FUNDAMENTĂRI TEORETICO -MET ODOLOGICE
PRIVIND MĂRFURILE CU RIDICATA… ………………………….. ………………… ….5
1.1 Delimitări și clasificări privind mărfurile ……… ………………………. ……….. ……..5
1.2 Recunoașterea stocurilor de mărfuri în co ntabilitate …………………. …….. …….11
1.3 Politici contabile privind ev aluarea mărfurilor. Evaluarea curentă și evaluarea
periodică a mărfurilor cu ridicata ……………………………………………………………… 12

CAPITOLUL 2. S.C. ZAMTUDO CONSULTING S.R.L. – CADRUL
ORGANIZATORIC AL CONTAB ILITĂȚII MĂRFURILO R CU
RIDICATA ……….. ………………………………………………………………………………….. 17
2.1 Obiectul de activitate și organizarea co merțului cu mărfuri cu ridicata la S.C.
ZAMTUDO CONSULT ING S.R.L ……… ………………………………………………….. 17
2.2 Evoluția principalilor indicatori econo mico -financiari în perioada 2018 –
2019 ……………………………………………………. ……………………………………………….. 21
2.3 Structura stocurilor de mărfuri ……………………………………………………………. 28
2.4 Documente contabile privind mișcarea st ocurilor de mărfuri cu ridicata …..31

CAPITOLUL 3. CONTA BILITATEA MĂRFURILOR CU RIDICATA LA
S.C. ZAMTUD O CONSULTING S.R.L ……………………………………………………. 35
3.1 Metoda inventarului permanent de organizare a contabilității mărfuri lor cu
ridicata ………………………………………………………………………………………………….. 35
3.2 Metode de organizare a contabilității an alitice a mărfurilor cu ridicata …….36
3.3 Contabilitatea fin anciară a mărfurilor cu ridicata – cazul general ……………. 39
3.4 Cazuri particulare privind tra nzacțiile cu mă rfuri cu ridicata ( achiziție fără
factură, achiziție cu plata în avans , achiziție cu plata cu bilet la ordin, etc.)……42

Concluzii …………………………………………………………………….. ……… ………………… 50

Bibliografie ……………… ……………………………………………………………………………. 53

Anexe

2
INTRODUCERE

În cadrul contabilităț ii, un loc important îl ocupă înregistrarea principalelor
operațiuni economice ce au loc la nivelul unei societăți i de desfacere cu ridicata .
În cazul în care nu s -ar efectua înregistrarea sistematică și cronologică a
tuturor operațiunilor economice, care constituie o sursă reală de i nformații,
comerțul cu ridicata s-ar desfașura în mod haotic, l a nivelul societății
înregistrându -se min usuri sau plusuri nejustificat e.
O gestionare eficientă a stocurilor, o desfacere ritmică și constantă a
producției asigură o corectă utilizare în continuare pentru a reîmprospăta stocurile
materiale cu produse noi , de o calitate superio ară ce satisfac necesarul de cerere a
produselor pe piață, toate acestea reprezentând perpetuarea ac tivității societății și
realizarea de noi obiective ale acesteia.
Pe baza consultării materialului bibliografic în domeniu am încercat să
cuprind într-o for mă acces ibilă, noțiunile ce privesc activitatea societăților
comercial e cu ridicata și înregistrarea documentelor acestora în contabilitate.
Unitățile de comerț cu ridicata nu aplică adaosuri prea mari, iar volumul
cifrei de afaceri e compus din vânzări cu ridicata.
Pentru a -și realiza obiectul de activitate în vederea obținerii de profit, orice
întreprindere cu activitate industrială, comercială, de servicii sau de altă natură,
efectuează în mod curent tranzacții de cumpărări și vânzări de bunuri și servic ii.
Operațiile curente de cumpărări și vânzări de bunuri și servicii dau conținut
funcției comerciale a unei firme și se efectuează pe baza politicilor de cumpărări
și vânzări stabilite de managerii firmei.
În cazul societăților comerciale cu obiect de act ivitate comercializarea
mărfurilor la preț cu ridicata numărul tranzacțiilor de cumpărări și vânzări este
nelimitat în cursul unei perioade de gestiune luată în considerare, deoarece
mărfurile sunt acele elemente de stocuri care se achiziționează în vedere a
revânzării fără a suferi modificări sau cu modificări neesențiale.

3
Derularea operațiunilor de cumpărări și vânzări de mărfuri se face de regulă
plecând de la prețul de vânzare din care se exclud reducerile comerciale operate,
adică prețul definitiv negoc iat între vânzător și cumpărător. Mărfurile la preț de
vânzare cu ridicata se realizează la valoare a costului de achiziție, format din prețul
de cumpărare la care se adaugă alte cheltuieli efectuate cu transportul, asigurarea
și taxe nerecuperabile.
Organi zarea contabilității mărfurilor este influențată de mai mulți factori.
Un prim factor îl reprezintă forma circulației : cu ridicata (en -gros) sau cu
amănuntul ( en detail). În cazul circulației mărfurilor en -gros, vânzarea se face pe
bază de documente, înca sarea urmând a se realiza ulterior, prin virament, și, de
aici, necesitatea intervenției unui cont anume, 4111 "Clienți", care să evidențieze
creanțele din momentul vânzării mărfurilor până în momentul încasări i lor. În
cazul circulației en detail, vânzare a se face, de regulă, cu plată imediată, în
numerar.
Unitățile de comerț cu ridicata reprezintă prima pârghie în circulația
mărfurilor. Scopul și rolul acestor unități constă în asigurarea unităților de comerț
cu amănuntul cu mărfuri în partidă variată.
Un alt factor de influență îl constituie metoda de contabilitate a stocurilor
folosită: "inventarul permanent" sau "inventarul intermitent". În primul caz,
contul de mărfuri este folosit pe măsură ce au loc operațiuni cu mărfuri,
evidențiind toate intrările și toate ieșirile, astfel încât, în orice moment, prin soldul
său, acest cont indică valoarea mărfurilor în stoc, permițând control gestionar,
dacă în acest scop se efectuează și inventarierea faptică a stocurilor. În cazul
inventarului intermitent, contul de mărfuri intervine numai la sfârșitul lunii, când,
pe baza inventarului faptic se determină valoarea mărfurilor în stoc, care se
"blochează" în acest cont diminuându -se cheltuielile cu mărfuri, înregistrate cu
ocazia intrărilor de mărfuri. La începutul exercițiului următor intervine din nou
contul de mărfuri care se creditează, valoarea stocului inițial fiind preluată din nou
de contul de cheltuieli privind mărfurile.

4
În funcție de caracteristicile merceologice ale grupelor de mărfuri care
alcătuiesc obi ectul act ivității comerțului cu ridicata se disting:
 comerțul alimentar;
 comerțul nealimentar;
 alimentația publică.
În funcție de tipul rețelei de unități comerciale cu ridicata prin care se
realizează vânzarea mărfurilor există:
 comerț stabil;
 comerț mobi l;
 comerț fară magazine.
Tema lucrării de licență pe care am ales -o este: " Contabilitatea st ocurilor
de mărfuri cu ridicata ".
Am ales să tratez această temă deoarece contabilitatea stocurilor de mărfuri
reprezintă o activitate importantă ce trebuie realiza tă după anumite criterii de
eficientă și eficacitate. Aceste criterii sunt indispensabile unei bune organizări și
gestionări a stocurilor de mărfuri.
În cadrul acestei lucrări am combinat teoria acumulată pe parcursul a trei
ani de studii de licență cu pra ctica.

5
CAPITOLUL 1. FUNDAMENTĂRI TEORETICO –
MET ODOLOGICE PRIVIND MĂ RFURILE CU RIDICATA

1.1. DELIMITĂRI ȘI CLASIFICĂRI PRIVIND MĂRFURILE

Stocurile reprezintă cantitatea de bunuri (materii prime, materiale etc.)
existente, la un moment dat, ca rezervă în depozitul unui magazin, al unei
întreprinderi, î ntr-o piaț ă în vederea asigurării continuității producției sau a
desfacerii.1
Din punct de vedere contabil , stocurile sunt active circulante:
a) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării normale a
activității;
b) în curs de producție în vederea vânzării în procesul desfașurării normale
a activității;
sau
c) sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile care urmează
sa fie folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servic ii.2
Activele circulante se află într -o continuă fluență valorică, ele schimbându –
și forma materială și utilitatea ( marfă, creanțe, bani) în cadrul circuitului economic
al patrimoniului. Astfel, în faza de aprovizionare, activele circulante sub formă de
bani se transformă în stocuri de materii prime și materiale, în faza de producție
stocurile de materii prime și materiale se consumă, rezultând stocuri de producție
în curs de exe cuție, care, după ultima operație de prelucrare, devin produse finite,
iar în f aza de desfacere sunt vândute clienților, operație care generează drepturi
față de aceștia.3

1 Dicționar explicativ al Limbii Române – Editura Univers Enciclopedic, București 1998
2 OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europen e
privind Stocurile, art. 272. alin. 1
3 Oprea Călin, Mihai Rizea – Bazele contabilității – Editura Didactică și Pedagogică, București 2004 pg.
38

6
Stocurile cuprind:
 materii prime;
 materiale consumabile;
 materiale de natura obiectelor de inventar;
 producția în curs de execuție;
 produse;
 stocuri aflate la terț i;
 activele biologice de natura stocurilor;
 mărfuri;
 ambalaje.4
Materiile prime – participă direct la fabricarea produselor și se găsesc în
produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată.
Materialele consumabile – partici pă sau ajută la procesul de fabricație sau
de exploatare, fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit. Ele cuprind: materiale
auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, semințe și
materiale de plantat, furaje, alte materiale con sumabile.
Materiale de natura o biectele de inventar – sunt bunuri cu o valoare mai
mică decât limita prevăzută de lege (2.500 lei) pentru a fi considerate imobilizări
corporale, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu durată mai mică de un an,
indifer ent de valoarea lor, precum și bunurile asimilate acestora (echipamente de
producție, echipamente de lucru, îmbracăminte specială, dispozitivele și
verificatoarele cu destinație specială, modelele, ștanțele și materialele și alte
obiecte asimilate).
Produc ția în curs de execuție – cuprinde: produse în curs de execuție și
toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum și
produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau necompletate în întregime.
Produsele – cuprind:

4 OMFO 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, art.
276, alin. 1

7
 Semif abricatele, prin care se înțelege produsele al căror proces
tehnologic a fost terminat într -o secție (fază de fabricație) și care trec în
continuare în procesul tehnologic al altei secții (faze de fabricație) sau
se livrează terților;
 Produse finite, adică produse care au parcurs în întregime fazele
procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în
cadrul entității putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate
direct clienților;
 Produse reziduale cuprind: rebuturile, material ele recuperabile și
deșeurile.
Stocurile aflate la terți în custodie, pentru prelucrare sau în consignație,
se înregistrează distinct în contabilitate pe categorii de stocuri: materii prime și
materiale aflate la terți, produse aflate la terți, ambalaje af late la terți.
Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmează a fi
recoltate ca produs agricol sau vândute ca active biologice.
Mărfurile sunt bunuri pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării
sau produsele predate spre vânzare m agazinelor proprii.
Ambalajele includ ambalaje r efolosibile, achiziționate sau fabricate,
destinate produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de terți, cu
obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte.
Mărfurile reprezintă o c ategorie importantă de stocuri, care în circuitul lor,
de la producători până la consumatori, generează un volum foarte mare de operații
economico -financiare ce se efectuează prin intermediul unui număr deosebit de
mare de agenți economici, cu diferite pro filuri de activitate comercială.
Marfa este un produs al muncii destinat schimbului prin intermediul
vânzării -cumpărări i.5

5 Dicționarul Explicativ al Limbii Române – Editura Univers Enciclopedic, București 1998

8
Astfel se poate considera ca există trei categorii imp ortante de entotăți cu
profil comercial și anume: en -gros sau cu ridicata, en d etail sau cu amănuntul și
mixte.
Unitățile comerciale en -gros sunt cele care asigură desfășurarea acestei
forme de circulație a mărfurilor, efectuând operațiuni de cumpărare a bunurilor de
consum, în cantități mari și foarte mari, de la producătorii și fur nizorii interni și
externi, precum și de vânzarea lor în loturi mari către alți agenți economici, de
regulă cu profil comercial en detail , inclusiv de alimentație publică.
Unitățile comerciale cu profil en detail realizează această formă de
circulație a mă rfurilor efectuând cumpărarea acestor bunuri, de regulă, de la
unitățile en -gros, dar și de la producătorii și furnizorii interni, în loturi m ici sau
relativ mici, precum și vânzarea lor către populație, inclusiv prin unități de
alimentație publică. Mărfur ile se vând în starea în care au fost cumpărate sau după
o prelucrare prealabilă în vederea consumului în unități operative special
amenajate (restaurante, cantine, ș.a.).
Unitățile comerciale mixte efectuează atât operații de comerț en -gros, cât și
en det ail.
În categoria mărfurilor, care au o structură eterogenă se includ atât bunurile
pe care agentul economic le cumpără în vederea vânzări i în starea în care au fost
achiziționate, cât și produsele finite transferate de unitățile producătoare în
magazinele proprii de vânzare și desfacere, precum și acele active circulante
materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de
inventar, ambalajelor și altele, devenite disponibile în cadrul gestiunii unități i
economice și care se vând t erților așa cum au fost cumpărate.
În pe rioada 1789 -1801, B. Buse, a elabor at un Îndrumător de merceologie
în care clasifică mărfuril e atât după originea lor , cât și după destinația produselor.
Astfel, în funcție de aceste criterii, Buse împarte bunurile de consum în trei
categorii și anume:
 alimentare;

9
 produse de îmbrăcăminte;
 produse pentru locuință.
Un salt imens în sistematica mărfurilor îl face A. Almendinger în 1901. El
clasifică mărfurile în funcție de trei criterii de clasificare, respectiv destina ție,
proces tehnologic și natura materiilor prime. Potrivit acestor criterii, mărfurile
sunt ordonate în zece grupe, și anume:
1. combustibili;
2. materiale de construcții;
3. produse pentru iluminat și lubrifianți;
4. produse textile;
5. produse din sticlă și ceramică;
6. produse din piele și blănuri;
7. produse metalice;
8. produse chimice;
9. produse de papetărie;
10. produse alimentare.
Printre cei care au avut preocupări de fundamentare științifică a clasificării
produselor se numără și V. Poschl, considerat deschizător de drum în c lasificarea
mărfurilor industriale. În stilul său, Poschl a alcătuit o sistematică teleologică a
mărfurilor și mijloacelor pentru obținerea și utilizarea lor, grupându -le, după tipul
nevoilor cărora le sunt destinate, pe tr ei sectoare:
I. mărfuri pentru sa tisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi: alimentare,
produse pentru protejarea corpului și produse pentru locuință;
II. mărfuri ale progresului, din care: produse pentru păstrare, transmitere,
transport, produse pentru înfrumusețare și decorațiuni, bijuteri i, etc.;
III. mijloace de producție, spre exemplu: materii prime și mijloace de
muncă, mijloace pentru obținerea și livrarea energiei, utilaje, etc..6

6 Marieta Olaru ș.a. – Fundamentele științei mărfurilor – Editura Economică, București 2001, pg. 98

10
În domeniul sistematicii mărfurilor operează numeroase criterii obiective și
subiective de clasificare, p rimele țin de substanța materială a mărfurilor, iar
celelalte de natura percepției umane asupra mărfurilor.
Criteriile merceologice în funcție de care se face gruparea mărfurilor sunt
foarte numeroase și operează global sau selectiv, în funcție de context. Cea mai
importantă grupare merceologică a mărfurilor se face după natura consumului în:
 mărfuri alimentare;
 mărfuri nealimentare.
În opinia lui E. Kuthe, pentru a răspunde în mare măsură cerințelor comertului,
mărfurile alimentare ar trebui grupate astfel :
1. produse de brutărie;
2. alimente dietetice;
3. delicatese;
4. grăsimi și ouă;
5. produse din carne;
6. produse din pește;
7. fructe și legume;
8. băuturi;
9. conserve;
10. produse din lapte;
11. produse dulci;
12. produse congelate;
13. alte produse.
Această clasificare corespunde unor exigenț e de compartimentare în
magazine generale de produse alimentare, pentru orientarea structurii rețelei în
comerțul cu amănuntul.7

7 Dumitru Dima – Fundamentele științei mărfurilor, Mărfuri alime ntare – Editura Economică, București
2005, pg. 155

11
1.2 RECUNOȘTEREA STOCURILOR DE MĂRFURI ÎN
CONTABILITATE

Recunoașterea, așa cum este definită în Cadrul conceptual pentru
raportarea financiară , elaborat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de
Contabilitate, este procesul încorporării în bilant sau în contul de profit și pierdere
a unui element care îndeplinește criteriile de recunoaștere.
Acest proces implică descriere a în cuvinte a elementului respectiv și
asocierea unei anumite sume, precum și includerea sumei respective în totalul
bilanțului sau al contului de profit și pierdere.
Stocurile, în calitatea lor de active circulante, sunt recunoscute dacă
îndeplinesc simu ltan două condiții:
1. Sunt resurse controlate de entitate de la care se așteaptă să genereze
beneficii economice viitoare pentru entitate;
2. Elementul are un cost care poate fi evaluat în mod credibil.
Primul criteriu se referă la gradul de incertitudine în realizarea unor
beneficii viitoare asociate unui element. Evaluarea gradului de incertitudine
menționat ia în calcul informația disponibilă în momentul întocmiri i situației
financiare.
În ce privește beneficiile economice viitoare încorporate în active, aces tea
reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar către
întreprindere. Acest potențial poate fi unul productiv, fiind parte a activităților de
exploatare a întreprinderi.
În concluzie, prima condiție este îndeplinită deoa rece stocurile sunt
destinate vânzării sau consumului în vederea obținerii de bunuri și servicii
destinate clienților care sunt dispuși să achite contravaloarea acestora, contribuind
la fluxul numerar al întreprinderii.
Al II -lea criteriu de recunoaștere a activelor de natura stocurilor îl
reprezintă credibilitatea evaluării efectuată conform Cad rului conceptual referitor

12
la credibilitate ca o caracteristică a situațiilor financiare. De regulă acest criteriu
este satisfacut deoarece la intrarea stocurilor c ostul este identificabil în mod cert.
În multe cazuri însă, costul sau valoarea trebuie estimat/ă; folosirea unor estimări
rezonabile constituie o parte esențială în elaborarea situațiilor financiare și nu
influențează credibilitatea lor. Atunci când nu po ate fi realizată o estimare
rezonabilă, elementul nu este înscrs în bilanț sau în contul de profit și pierdere.
Un alt aspect al recunoașterii stocurilor se referă la următoarele două
situații:
 Recunoașterea costului stocurilor ieșite drept cheltuială, atu nci când
se produce o reducere a avantajelor economice viitoare, generată de
o diminuare de active, reducere ce poate fi evaluată în mod credibil;
 Recunoașterea vânzărilor de stocuri drept venituri.

1.3 POLITICI CONTABILE PRIVIND EVALUAREA MĂRFURILOR.
EVALUAREA CURENTĂ ȘI EVALUAREA PER IODICĂ A
MĂRFURILOR CU RIDICATA

Potrivit reglementărilor contabile românești actuale, elementele prezentate
în situațiile financiare anuale, în general, și, implicit, stocurile se evaluează în
conformitate cu principiile c ontabile generale, conform contabilității de
angajamente. Astfel, efectele tranzațiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute
atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsură ce trezoreria
sau ec hivalentul său este încasată sau plătit ă) și sunt înregistrate în contabilitate și
raportate în situațiile financiare ale perioadelor aferente.8

8 OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Directivele Europene,
art. alin. (1)

13
Conform principiului permanenței metodelor, metodele de eval uare trebuie
aplicate consecvent de la un exercițiu l a altul. În cazuri justificate ș i în condițiile
prevazute de lege, entitatea economică poate schimba metoda de evaluare, făcând
în acest sens mențiuni în notele explicative, prezentând efectele acestora asupra
activelor, datoriilor, poziției financiare și a profitului sau pierderii.
În cazul stocurilor, evaluarea inițială, adică la intrarea în întreprindere, se
face la cost, iar evaluarea ulterioară, adică la bilanț, se face la cea mai mică valoare
dintre cost și valoarea contabilă.
Întrucât bilanțul nu poate fi conceput fără inventariere, pri n care se
determină mărimea reală a elementelor existente la acea dată, implicit rezultă că
trebuie luat e în considerare încă două momente ale evaluării: la inventariere, care
se sprijină pe valoarea actuală, de numită și valoare de inventar ( valoarea
realizabilă netă în cazul stocurilor) și la ieșirea din gestiune, care se efectuează la
valoarea de intrare ( la cost , în cazul stocurilor).
În contextul menționat, prin Reglementările c ontabile aprobate prin OMFP
1802/2014 , sunt precizate expres, în cadrul reg ulilor de evaluare a elementelor din
bilanț, următoarele momente: intrare, ieșire, inventar, bilanț.
Evaluarea la intrare – este practicată la înregistrarea operațiilor
economice în contabilitate pe tot parcursul desfașurării activității, fiind numită și
evaluare curentă. Regula generală de ev aluare la intrarea în gestiune este costul
istoric determinat de valoarea de intrare a bunurilor în patrimoniu. Astfel, în
funcție de căile de dobândire a bunului respectiv, valoarea de intrare poate fi:
– costul de achi ziție, pentru bunurile dobândite cu titlu oneros, acesta
este format din prețul de cumpara re (exclusiv TVA ), taxe
nerecuperabile (taxe vamale), cheltuieli auxiliare privind punerea în
stare de utilitate a bunurilor, chetuieli de transport, etc.;
– costul de producție, pentru bunurile rezultate din producția proprie;
este format din costul de achiziție al materiilor prime și materialelor
consumate, costul cu salariile directe la care se adaugă și cota part e

14
corespunzătoare a costurilor indirecte (aferente acti vității generale a
secțiilor de producție);
– valoarea de utilitate, pentru bunurile obținute din titlu gratuit, prin
donație sau aduse ca aport la capital; acesta se stabilește în funcție de
prețul pieței, precum și starea ș i utilitatea bunului respectiv.
Evaluarea la inventariere se face la valoarea actuală sau de utilitate,
denumită și valoare de inventar. Valo area de inventar este deci egală cu valoarea
actuală, care este o valoare estimată, ce se apreciază în funcție de piață și de
utilitatea bunului pen tru întreprindere.
Evaluarea la închiderea exercițiului. Evaluarea bilanț ieră a elementelor
bilanțiere constituie o acțiune complexă, efectuându -se cu prilejul închiderii
conturilor la finele exercițiului, în vederea întocmirii bilanțului contabil. Ca regu lă
generală, în bilanț elementele se evaluează la v aloarea de intrare în gestiune .
Evaluarea la ieșire , respecti v darea în consum a unor stocuri se face la
valoarea de intrare. Dacă pe parcursul desfășurări activității aceleași feluri de
bunuri se procură la prețuri diferite, pentru evaluarea ieșirilor, având la bază
valoarea de intra re a acestora, reglementările contabile recomandă următoarele
metode de evaluare:
 metoda costului mediu ponderat (CMP)
 metoda first in first out (FIFO)
 metoda last in first ou t (LIFO)
Metoda CMP
Costul unitar mediu ponderat se calculează fie după fiecare intrare, fie lunar, sau
la anumite perioade ca raport între valoarea totală a stocului inițial plus valoarea
intrărilor și contitatea existentă în stocul inițial plus cantități le intrate.
Metoda FIFO
Potrivit acestei metode ieșirile din stoc se evaluează la costul de achiziție ( sau de
producție) al primei intrări. Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din

15
gestiune se evaluează la costul de achiziție (sau de pr oducție) al lotului următor,
în ordine cronologică.
Metoda LIFO
Potrivit acestei metode, stocurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de
achiziție al ultimei intrări. Pe măsura epuizării lotului, stocurile ieșite din gestiune
se evalue ază la costul de achiziție al lotului anterior, în ordine cronologică.
Entitățile din țara noastră au posibilitatea de a evalua și deci a înregistra în
contabilitate bunurile de natura stocurilor și la alte prețuri cu condiția ca în
raportările periodice ele să fie prezentate la costuri efective.9
Unitățile comerciale de desfacere a mărfurilor cu ridicata pot evalua
mărfurile la unul din următoarele prețuri de înregistrare:
– costul de achiziție efectiv , format din prețul de cumărare la care se
adaugă cheltu ieli efectuate cu transportul, asigurarea și taxe
nerecuperabile ;
– prețul standard, se determină pentru fiecare sortiment de marfă, pe
baza prețurilor medii din perioada anterioară;
– prețul de vânzare cu ridicata este format din costul de achiziție plus
un adaos comercial care se stabilește în funcție de nivelul prețurilor
de pe piață la sortimentul respectiv de mărfuri.10
Exemplu privin d formarea prețului cu ridicata ( la costul de achiziție) :
Exemplul: Un comerciant cu ridicata achiziționează 100 găleți de var de la
un producător: cost achiziție 30 lei/găleată, TVA 19%.
În factură sunt menționate cheltuieli de transport de 100 lei + TVA 19%.
Cost achiziție: 100 * 30 lei/ găleată + 100 lei transport = 3.100 lei
Cost achiziție unitar: 3.100
100=31 𝑙𝑒𝑖/𝑔ă𝑙𝑒𝑎𝑡 ă

9 Iacob Petru Pântea ( coord.) – Contabilitatea financiară a agențiilor economice din Romăni a – Editura
Intelcredo, Deva 1995, pg. 250
10 I. P. Păntea – Contabilitatea financiară actualizată la standardele europene – Editura Intelcredo, Deva
2005, pg.208

16
Pe parcursul lunii se vând 80 de găleți var la prețul de vânzare 50 lei/buc,
TVA 19%
80 găleți * 50 lei = 4.000 lei, TVA 19%
Se descarcă cantitatea vândută 80 găleți; cantitatea se evaluează la costul
de achiziție 31 lei/găleată.
80 * 31 = 2.480 lei
Marfa rămasă în stoc, 20 galeți, se evaluează la cost de achiziție 31 lei
20 * 31 = 620 lei

17
CAPITOLUL 2. S.C. ZAMTUDO CONSULTING S.R.L. – CADRUL
ORGANIZATORIC AL CONTAB ILITĂȚII MĂRFURILOR CU
RIDICATA
2.1. OBIECTUL DE ACTIVITATE ȘI ORGANIZAREA
COMERȚU LUI CU MĂRFURI CU RIDICATA LA S.C. ZAMTUDO
CONSULTING S.R.L.

S.C. ZAMTUDO CONSULTING S.R.L. este denumirea sub care s -a
constituit societatea în data de 26.09.2017 și a fost înregistrată la Registrul
Comerțului sub nr. J/09/773/2017.
S.C ZAMTUDO CONSULTI NG S.R.L. s-a constituit ca persoană
juridică română. Aceasta își desfașoară activitatea în conformitate cu legislați a în
vigoare și ale actului constitutiv. În toate actele – facturi, oferte, comenzi și alte
documente întrebuințate în comerț, emanând de l a societate, trebuie să se
mentioneze denumirea, forma juridică, sediul social, numărul de înregistrare în
registrul comerțului , codul unic de înregistrare și capitalul social.
Sediul societații este în Sat Berteștii de Jos, Com. Berteștii de Jos, Str.
Principală, Nr. 69 Jud. Brăila.
Sediul societații poate fi mutat în orice loc, prin hotărârea A.G.A. , cu
respectarea condițiilor de formă și publicitate prevăzute de lege.
Societatea poate înființa sedii secundare – sucursale, agenții, reprezentanțe
sau alte asemenea unități fără personalitate juridică – și la alte adrese, în alte
localități din România și alte state, cu respectarea prevederilor legale în materie.
Societatea s -a constituit pe perioadă nedeterminată, cu înce pere la data
înmatriculării în Regis trul C omerțului.
Domeniul principal de activitate este – Comerț cu ridicata al altor mașini,
echipamente și furnituri, căreia îi corespunde grupa CAEN 466.

18
Capitalul social care este divizat în părți sociale, asociații săi răspund pentru
pasivul social num ai în limita aportului la capital.
Capitalul social subscris și vărsat al societății este de 200 lei, fiind împărțit
într-un număr de 20 părți sociale, cu valoarea nominală de 10 lei/parte socială.
Capitalul social este deținut de către cei doi asociați .
A.G.A este organul suprem de conducere a societății.
Administrarea societății se face de către ambii asociații.
Societatea poate angaja personal cu contract de muncă, cu respectarea
prevederilor Codului Muncii și a regimului de asigurări sociale.
În prezent societatea nu are salariaț i.
La S.C ZAMTUDO CONSULTING S.R.L. , contabilitatea se ține în limba
română și în moneda națională.
Contabilitatea se ține pe baza unui program de contabilitate achiziționat
de la o societate de profil. În acest sens, acesta a sigură potrivit legii, condițiile
necesare pentru : întocmirea documentelor justificative p rivind operațiunile
economice, organizarea și ținerea corectă și la zi a contabilității, organizarea și
efectuarea inventarierii patrimoniului , precum și valorificare a rezultatului
acestuia, respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, publicarea și
depunerea la termen a acestora la organele în drept.
Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine
cronologică și grupate î n registre contabile. Acestea se prezintă sub forma unor
registre legate, fișe și situații ale căror conținut și formă corespund scopului pentru
care se țin.
S.C. ZAMTUDO CONSULTING S.R.L. și -a organizat depozite proprii de
repartizare, evidența stocuri lor de mărfuri ținându -se cantitativ -valoric.
Depozitele se află la sediul societății , în Com. Berteștii de Jos, pe strada
Principală, nr. 69, Jud. Brăila, unde aceasta are un punct de lucru deschis. Acestea
sunt formate din 4 hale, din care 3 dintre ele de dimensiuni medii , și 1 de
dimensiuni mai mici care servește ca și punct de vânzare.

19
În primul depozit se țin rezervoarele, care nu necesită condiții speciale de
depozitare. Acestea sunt protejate exterior grund anticoroziv și vopsea.
Rezervoarele supratera ne au diferite demensiuni, începând de la 1.000 L,
3.000 L, 5.000 L, 9.000 L, și ajungănd păna la 20.000 L ( cele de dimensiuni mari
sunt facute la comanda), iar cele subterane, cum ar fi cele pentru stații peco pot
avea și dimensiuni de 60.000 L, sau chia r mai mari, în funcție de cerințele
clientului.
Cel de al doilea depozit este ocupat de Ad Blue ( soluție apoasă, formată din
aproximativ 33% uree și 67% apă deionizat ă, se injectează în gazele rezultate în
urma arderii și folosește pentru a reduce noxele l a o valoare admisa de standardele
Euro 6 ). Acesta nu este un combustibil , nici un aditiv pentru combustibili și
trebuie să fie utilizate într -un rezervor dedicat în vehicul grele , este non
exploziv, non inflamabil , nici nocive pentru mediu .
AdBlue -ul poate fi stocat timp de 1 an, dacă acest lucru se realizează
într-o manieră corectă și anume depar te de lumina directă a soarelui . Acesta
trebuie să fie protejat de tempe raturi prea calde sau prea reci . Punc tul său de
congelare este de -11 grade Celsius . Atunci când se dezgheață , produsul va
păstra calitatea sa inițială. T rebui să fie stocate într -un pachet sigilat și într –
o zonă de depozitare bine ventilată .11
Al treilea depozit es te ocupat de uleiuri agricole și unsori, care necesită
șă fie depozitate la temper aturi moderate, recipientul original și ferite de
soare pentru a -și menține stabilitatea și proprietățile pentru o perioadă
extinsă de timp.
Ultimul depozit este folosit ca punct de vânzare fiind dotat cu un
calculator care are instalat un program de gesti une și facturare.
Tot aici sunt depozitate și mărfuri care nu au nevoi de condiții speciale
de depozitare cum ar fi consumabile (filtre), piese de schimb și diferite
accesorii (pompă de gresare).

11 https://www.newdesigncomposite.ro/page2.html#header1 -b

20
Transportul mărfurilor către clienți se face cu o mașină do tată cu
platformă (în cazul rezervoarelor), cu o masină dotată cu o remorcuță ( dacă
clientul achiziționează un IBC de AdBlue) sau cu o dubă dacă comanda are
mărfuri de dimensiuni mici (filtre, uleiuri, vaselină, etc.).
Clienții sunt formați din persoane fi zice și juridice.
Nemulțumirea fermierilor față de atitudinea furnizorilor lor tradiționali
reprezintă motivul principal care a stat la baza înființări companiei.
Fermieri sunt nemulțumiți deoarece foarte mulți dintre ei au ferme pe câmp,
iar în momentul î n care comandau o piesă, uleiuri sau alte mărfuri de care aveau
nevoie, timpul de așteptare pentru livrare era prea mare și curierul nu le livra
marfa direct pe câmp, acolo unde aveau nevoie de ele. În cazul în care aveau
nevoie de o piesă în ziua respecti vă aceștia trebuiau să se meargă la cel mai
apropiat magazin pentru a o procura, ceea ce însemnă că trebuie să plece de la
fermă.
Majoritatea fermierilor preferă să nu părăsească ferma, mai ales când este
foarte mult de muncă și preferă ca piesele să ajung ă direct la ei, fără a fi nevoiți
să meargă după ele.
S.C. ZAMTUDO CONSULTING S.R.L. deține un portofoliu de peste 400
de clienți .
Un reprezentant al firmei se ocupă cu identificarea fermierilor din zonă și
cu acceptul acestora crează o bază de date cu u tilajele care se găsesc în fiecare
fermă. Datele se centralizează și în baza acestora se vor pregăti stocurile.
Reprezentantul firmei ține legatura permanent cu clienții săi ș i este atent la
nevoile fiecăruia pentru a le putea oferi întotdeauna doar produs e de cea mai bună
calitate. Livrarea consumabilelor se face direct la poarta fermei în maxim 24 ore
de la preluarea comenzii, fiind si ngura firmă din sud -estul României care se ocupă
cu distribuția de consumabile la poarta clientului, consumabile la un pre ț mai mic
sau egal cu pretul consumabilelor achiziționate din oraș.

21
Misiunea firmei este aceea de a crea o punte de legătura între clien t și
producător bazată pe acel fairplay care nu se găsește scris în contracte. Din acest
motiv își ale ge doar furnizori care se identi fică cu identitatea ZAMTUDO.
80% din produsele comercializate de companie sunt fabricate în România.
ZAMTUDO se ocupă cu comercializarea de rezervoa re de motorină,
subterane și supr aterane pentru combustibili, Ad Blue, ulei, consumabile și pie se
de schimb pentru utilaje agricole.
ZAMTUDO este reprezentant pe zona de SUD -EST a României al: S.C.
SOMETA S.A ., S.C . NEW DESIGN COMPOSE S. R.L. și S.C. TOTAL
ROMÂNIA S.A., aceștia fiind și principali furnizori ai societăți.
De la furnizorul S.C. SOMETA S.A. societarea achiziționează rezervoare
de combustibil, de la S.C. NEW DESIGN COMPOSITE S.R.L. achiziționează
Ad Blue, ia r de la S.C. TOTAL ROMÂNIA S.A . achizitionează uleiuri agricole
și vasilină.
De aprovizionare și vanzare se ocupă administratorul car e este atent la
nevoile ficărui client și se preocupă ca aceștia să aibă parte de produse calitative .

2.2 EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO –
FINANCIARI ÎN PRIOADA 2018 -2019

Ratele financiare sunt indicatori utilizați pentru aprecierea performa nței și
poziției financiare a unei societăți. Acești indicatori economico -financiari se
calculează pe baza informațiilor furnizate de companii în situațiile financiare.
Utilitatea acestor indicatori economico -financiari constă în posibilitatea ca
societate a analizată să poată fi comparată cu alte companii active în același sector.
Totodata, există indicatori financiari care ajută la predicția unui eventual faliment
în viitor.

22
Indicatori economico -financiari facilitează lucrul cu un volum de date
ridicat înt r-o manieră organizată.
În tabelul nr. 1 am prezentat evoluția cifrei de afaceri pe ultimii 2 ani.
Tabel nr. 1 . Evoluția cifrei de afaceri pe ultimi 2 ani
CA Anul 2018 (lei) Anul 2019 (lei)
112.485 562.304

În tabelul nr. 2 am prezentat principali indi catori de evoluție ai societății pe
ultimii 2 ani.
Tabel nr. 2. Indicatorii de evoluție
Nr. crt. Indicatori Anul 2018 (lei) Anul 2019 (lei)
1. Cifra de afaceri 112.485 562.304
2. Venituri totale 112.485 562.304
3. Cheltuieli totale 131.025 592.834
4. Rezultatul brut -18.540 -30.530
5. Impozit pe profit 0 0
6. Rezultatul net -18.540 -30.530
7. Număr personal 0 0

În tabelel nr. 4 și tabelul nr. 5 sunt prezentate e lementele de activ, capitaluri
proprii și datorii după cum urmează:

23
Tabel nr. 4 . Elemente de activ
Nr.
crt. DENUMIRE Anul 2018
(lei) Anul 2019
(lei)
I. ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 12.060 9.866
-imobilizări corporale nete 12.060 9.866
-imobilizări necorporale 0 0
II. ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 82.296 123.836
-stocuri 52.48 8 82.807
-creanțe 27.037 34.567
-casa și conturi la bănci 2.771 6.462
III CHELTUIELI ÎN AVANS 0 0
IV. TOTAL ACTIV 94.356 133.702

Tabel nr. 5. Elemente de capitaluri proprii + datorii
Nr.
crt DENUMIRE Anul 2018
(lei) Anul 2019
(lei)
I. CAPITAL PROPRIU – TOTAL -16.461 -46.991
-capital social 200 200
-rezerve 0 0
-profit net -18.540 -30.530
-profit raportat -18.540 -30.530
-rezerve din reevaluare 0 0
II. DATORII TOTALE 110.817 180.693
III. TOTAL CAPITALURI PROPRII +
DATORII 94.356 133.702

Analiza situației nete
Situația netă poate indica o îmbogățire în cazul realizării și reinvestirii de
beneficii, sau dimpotriva, o sărăcire în cazul închideri exercițiului cu pierderi.

24
Această ecuație fundamentală a bilanțului exprimă situația netă a
întrep rinderi, respectiv în averea netă a acționarilor.
În cele ce urmează am efectuat analiza, pe baza datelor din bilanțul firmei,
pentru S.C. ZAMTUDO CONSULTING S.R.L., utilizând un sistem de indicatori
care au relevanță și prin interpretarea cărora se pot tr age concluzii certe în funcție
de care se poate prognoza evoluția viitoare.
Situația netă aferentă perioadei analizate este următoarea:
SITUAȚIA NETĂ = ACTIVE – DATORII
SN 2018 = 94.356 – 110.817 = -16.461 lei
SN 2019 = 133.702 – 180.693 = -46.991 lei
În pe rioada analizata situația netă este negativă și crescătoare, ca efect al
unei gestiuni economice nes ănătoase. Acest efect a dus la minimizarea valorii
capitalurilor. În anul 2018 față de 2019 situația netă a scăzut cu 27.530 lei.
Se poate observa o scădere a activelor imobilizate în totalul activelor de la
12.060 lei în 2018 la 9.866 lei în 2019.
Activele circulante au crescut ca valoare absolută de la 82.296 lei în 2018
la 123.836 lei în 2019.
În cadrul activelor circulante, ponde rea cea mai mare o au stoc urile și
clienț ii.
Capitalul propriu a scăzut de la -16.461 lei în 2018 la -46.991 în 2019.
Datoriile au crescut de la 110.817 l ei în 2018 la 180.693 în 2019.
Din punct de vedere financiar, fiecare element de activ reprezintă o alocare
de fonduri bănești.
Elementele de activ sunt structurate, după gradul lor de lichiditate , în
intenția de a se obține cea mai operativă recuperare a capitalurilor investite și o
rentabilitate ridicată.
În bilanț se înscriu, mai întâi, activele cu cea mai mare perioadă de
recuperare: imobilizările necorporale, corporale și financiare.

25
Datorită rotației lente a capitalurilor investite în aceste active ele se mai
numesc și alocări permanente (stabile). Urmează apoi active le circulante: stocuri,
creanțe, lichidități, numite alocăr i ciclice (temporare).
Pasivele bilanțului reflectă, di n punct de vedere financiar, surs ele de
proveniență a capitalurilor proprii și împrumutate.
Pasivele sunt structurate d upă gradul lor de exigibilitate (însușirea de a
deveni scadente la un anumit terme n).
Sursele permanente (stabile) sunt formate din capitalurile proprii provenite
de la asociați, apoi cele din reinvestire ale acumulărilor anterioare (rezerve) ș i din
surse publice (subvenții ).
Aceste surse nu au practic o scadență, deci nu sunt exigibile . Tot în
categoria surselor permanente se înscriu și datoriile financiare, respectiv
împrumuturile pe termen lung cu scadențe mai îndepărtate.
Datoriile pe termen scurt –credite, furnizori, decontări – sunt cele mai
exigibile și, de aceea, sunt numite surse ciclice (temporare). Ele mai sunt denumite
datorii ale ciclului de exploatare.
Alocările permanente sunt, în principiu, acoperite din surse permanente. Cu
cât sursele permanente sunt mai mari decât alocările permanente, cu atât
întreprinderea dispune de o marjă de securitate care o protejează de evenimentele
neprevăzute.
Analiza indicatorilor de lichiditate
Analiza financiară, efectuată pe baza informațiilor cuprinse în bilanțul
contabil întocmit la sfârșitul exercițiului 2018 și 2019, poate fi extinsă și prin
calcularea unor indicatori specifici privind lichiditatea.
"Lichiditatea reprezintă proprietatea elementelor bilanțului de a se
transforma în banii."12
În cele ce urmează, utilizând relațiile de calcul, am calculat indicatorul
menționat.

12 CECCAR – "Ghidul practic de aplica re a Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și financiare consolidate", aprobate prin OMFP nr. 1802/2014, Editura CECCAR 2015

26
Analiza lichid ității generale
Nr.crt Indicatori 2018 (lei) 2019 (lei)
1. Active circulante 82.296 123.836
2. Pasive circulante 110.817 180.693
3. Lichiditate generală 0,74 0,68
Lichiditatea generală = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
Lichiditatea generală 2018 = 82.296
110 .817=0,74
Lichiditatea generală 2019 = 123 .836
180 .693 = 0,68
Valoarea înregistrată de lichiditatea generală reprezintă un semnal de
alarmă privind capacitatea societăți de a -și onora obligațiile sc adente pe termen
scurt, valoarea optimă fiind 1,5 -2. În această situație firma are nevoie de un
împrumut sau să vândă o parte din activele imobilizate pentru a -și plăti datoriile.
Analiza lichidi tății imediate
Nr.crt Indicatori 2018 (lei) 2019 (lei)
1. Trezoreria netă 2.771 6.462
2. Pasive circulante 110.817 180.693
3. Lichiditate imediată 0,025 0,035
Lichiditatea imediată = 𝑇𝑟𝑒𝑧𝑜𝑟𝑒𝑟𝑖𝑎 𝑛𝑒𝑡ă
𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
Lichiditatea imediată 2018 = 2.771
110 .817=0,025
Lichiditatea i mediată 2019 = 6.462
180 .693 = 0,035
Lichiditatea imediată măsoară capacitatea societăți de a plăti datoriile pe
termen scurt utilizând activele cu cel mai mare grad de lichiditate din bilanț.
În situația analizată mai sus, valoarea indicatorului este su b valoarea optimă
(1), ceea ce reprezintă un aspect nefavorabil pentru societate.

27
Analiza lichidității intermediare
Nr.crt Indicatori 2018 2019
1. Active circulante 82.296 123.836
2. Stocuri 52.488 82.807
3. Pasive circulante 110.817 180.693
4. Lichiditate intermediară 0,27 0,22
Lichiditatea intermediară = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒 −𝑆𝑡𝑜𝑐𝑢𝑟𝑖
𝑃𝑎𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
Lichiditatea intermediară 2018 = 82.296 −52.488
110 .817= 29.808
110 .817=0,27
Lichiditatea intermediară 2019 = 123 .836 −82.807
180 .693= 41.029
180 .693=0,22
În cazul acestui indicator valoarea subunitară înregistrată atât în 2018,
(0,27) cât și în 2019 (0,22), reprezintă un aspect nefavorabil, activele cu lichiditate
mare fiind insuficiente pentru a acoperi da toriile pe termen scurt.
Analiza indicatorilor de solvabilitate
Solvabilitatea evidențiază capacitatea unei societăți de a face față
scadențelor pe termen lung și mediu.
Solvabilitatea urmărește capacitatea acesteia de a -și achita obligațiile totale
din re surse totale, pe baza acestui indicator putându -se evalua riscul incapacității
de plată pe termen lung. Capitalul propriu este negativ, deci nu se pot calcula
indicatorii de solvabilitate.
Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri exprimă totalitatea veni turilor obținute din activități
economice curente, fiind unul dintre cei mai importanți indicatori de măsurare a
performanței economice ale unei societăți.
Pe baza datelor din bilanț, se observă faptul că cifra de afaceri a înregistrat
o creștere considera bilă, de la 112.485 lei în 2018 la 562.304 lei în 2019. Aceasta
creștere se datorează creșterii mai accentuate a vânzărilor de mărfuri.

28
Analiza profitului
Profitul reprezintă diferența dintre venituri și cheltuieli, deci reprezintă
rezultatul activității comerciale a societății.
Din analiza contului de profit și pierdere a societății comerciale se observă
că, în ultimii doi ani firma nu a realizat profit. În anul 2019 societatea a înregistrat
o pierdere de – 30.530 lei comparativ cu 2018 când pierderea a fost – 18.540 lei,
ceea ce reprezintă un aspect negativ al activității firmei, arătând faptul că nu este
rentabilă.

2.3 STRUCTURA STOCURILOR DE MĂRFURI

Pentru desfășurarea activității comerciale, intreprinderile care sunt
specializate în comerțul cu ri dicata trebuie obligatoriu să dispună de stocuri de
mărfuri.
Stocurile de mărfuri ale unei unități comerciale reprezintă bunurile
existente în gestiune și disponibile pentru vânzare către clienți.
Pentru a evidenția mai bine fluxul stocurilor de mărfuri vo i face o evaluare
comparativă a stocurilor pe ultimii 2 ani la S.C. ZAMTUDO CONSULTING
S.R.L..
Evaluarea a fost realizată pe baza datelor din balanța de verificare și din
balanța analitică a stoc urilor .

29
Tabel nr. 6. Evaluarea comparativă a st ocurilo r pe baza datelor din
balanța de verificare.
Nr.crt Anul
Indicator 2018
(lei) 2019
(lei)
1. Sold inițial 01.01 1.650,50 52.487,69
2. Intrări 132.834,77 547.400,95
3. Ieșiri 80.347,08 464.593.57
4. Sold la sfârșitul anului 31.12 52.487,69 82.807,38
Pe baza datelor de mai sus se poate observa faptul ca societatea avea în
2018 un sold inițial de 1.650,50 lei, valoarea mica a soldului se datoreaza faptului
ca societatea a fost înființată în septembrie 2017 și nu a avut un flux foarte mare
de stocuri.
Sodul inițial în 2019 a crescut considerabil fata de 2018, acesta ajungând la
vaoarea de 52.487,69 de lei , cresterea fiind de 50.837,19 lei.
Valoarea intrarilor a crescut de la 132.834,77 în 2018 la 547.40 0,95 în
2019, creșterea fiind de 414.566,18 lei.
Valoarea ieșirilor a crescut cu 384.246,94 în 2019 față de 2018.
Sold la sfârșitul anului 2019 a crescut comparativ cu cel din 2018 cu
30.319,69. Aceasta creștere nu se datoreaza faptului ca socie tatea ar av ea prea
multe mărfuri în stoc ci prețului mărfurilor .
În continuare voi face o analiza a celor mai vandute produse, pe baza datelor
extrase din balanța stocurilor pe anul 2018 și 2019.

30
Tabel nr. 7. Analiza celor mai vandute produse pentru anul 2018
Denumire produs Cantitate Valoare (lei)
Intrări Ieșiri Intrări Ieșiri
AdB lue 20 L 20 15 720.00 540.00
AdB lue 1000 L 25 25 22.675 22.675
AdB lue 10 L 50 45 665.00 598,50
Rezervor motorină suprateran 1000 L 1 1 5.821,38 5.821,38
Rezervor motorina supra teran 2000 L 1 1 8.076,36 8.076,36
Rezervor motorina suprateran 3000 L 2 2 18.027,54 18.027,54
Rezervor motorina suprateran 5000 L 2 2 21.918,08 21.918,08
Rezervor motorina suprateran 9000 L 3 3 33.922,19 33.922,19

Tabel nr. 8. Analiza celor mai văndu te produse p entru anul 2019
Denumire produs Cantitate Valoare (lei)
Intrări Ieșiri Intrări Ieșiri
AdB lue 20 L 34 31 1224 1116
AdB lue 1000 L 33 33 29.940 29.940
AdB lue 10 L pet 253 228 3.289 2.964
AdB lue 10 L 71 68 944,8 905,8
Rezervor motorină subte ran ST Box
9000 L 5 5 59.340,5 59.340,5
Rezervor motorină suprateran 1000 L 1 0 5.821,38
Rezervor motorină suprateran 2000 L 1 8.076,36
Rezervor motorină suprateran 3000 L 3 3 27.041,31 27.041,31
Rezervor motorină supra teran 5 000 L 4 2 43.297,56 21.918,08
Rezervor motorină suprateran 9000 L 5 5 56.536,99 56.536,99
După cum se poate observa în cele două tabele de mai sus, stocul unor
produse a crescut, al altora a scăzut sau au ramas la fel.
Per total în 2019 vânzările au fost mai mari decât în 2018 .

31
2.4 Documente contabile privind mișcarea stocurilor de mărfuri cu
ridicata

Orice operațiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei
într-un înscris care stă la baza înregistrărilor contabile, dobândind astfel calitatea
de document justifi cativ. Ele angajează răspunderea persoanelor care le -au
întocmi t, avizat și aprobat, ori înregi strat în contabilitate.
În afara funcțiilor informaționale a documentelor justificative ce constă
suportul material al înregistrării operațiilor economice și fin annciare în
contabilitate, documentele justificative îndeplinesc și o funcț ie gestionară. Ele fac
dovada î nfăpuirii operațiilor și angajează răspunderi, drepturi și obligații cu
privire la existența și mișcarea elementelor patrimoniale.13
Din multitudinea d e documente prevăzute în Nomenclatorul privind
modelele registrelor și formularelor tipizate, comune pe economie pentru
activitatea financiară și contabilă, în comerțul cu ridicata se folosesc cel mai mult
următoarele: avizul de însoțire a mărfii, factura (de expediere) și factura fiscală și
nota de recepție și constatare de diferențe.
Avizul de însoțire a mărfii
Se întocmește în 3 exemplare de către unitățile care nu au posibilitatea
întocmirii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori m ateriale,
datorită unor condiții obiective și cu totul excepționale, făcându -se mențiunea
"Urmează factura". În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleași unității
patrimoniale dispersate teritorial, avizul de însoțire a mărfii va purta mențiun ea
"Fără factură ".
Pe avizul de însoțire a marfii, emis pentru valori materiale trimise pentru
prelucrare la terți sau pentru vânzare în regim de consignație, se face mențiunea
"Pentru preșucrare terți" sau "Pentru vânzare în regim de consignație",după ca z.

13 I. P. Pântea – Contabilitatea financiară românească conformă cu Directivele Europene, Editur a
Intelcredo, Deva 2007 pg. 460

32
Servește ca:
– document de însoțire a mărfii pe timpul transportului;
– document ce sta la baza întocmirii facturii;
– dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta,
dispersate teritorial, ale aceleași unități;
– document de primire în gestiunea cumpărătorului sau în gestiunea
primitoare din cadrul aceleași unității în cazul transferului.
Se emite, pe măsura livrării, de către compartimentul de desfacere, care
semnează pentru întocmire.
În comerțul cu ridicata, avizul se întălnește la vâ nzarea cu întocmirea
ulterioară a facturii, dacă încasarea nu se efectuează pe loc; la cumpărarea atât de
mărfuri, cât și de materiale consumabile, pentru care urmează a se primi factura.
Factura
Documentul care stă la baza vânzărilor (cumpărărilor) de măr furi este
factura. Pentru furnizor, ea este un document de vânzare a mărfurilor, iar pentru
client, de cumpărare.14
Factura fiscală se întocmește manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în
trei exemplare, la livrarea produselor și a mărfurilor, la execut area lucrărilor și la
prestarea serviciilor, de către compartimentul desfacere sau de alt compartiment
desemnat pe baza dispoziției de livrare, a avizului de însoțire a mărfii sau a altor
documente tipizate care atestă executarea lucrărilor și prestarea se rviciilor și se
semnează de compartimentul emitent.
Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării, datorită unor
condiții obiective și cu totul excepționale, produsele și mărfurile livrate sunt
însoțite, pe timpul transportului, de avizul de însoțire a mărfii. În vederea corelării
documentelor de livrare, nr. și data avizului de însoțire a mărfii se înscriu în
formularul de factură.
Servește ca:

14 M. Dumitra, Magdalena Negruțu – Contabilitatea în comerț și turism ediție revizuită și completată,
Ed. Maxim, București, 1998, pg.70

33
– document pe baza căruia se întocmește instrumentul de decontare a
produselor și mărfurilor livrate , a lucrărilor executate sau a
serviciilor prestate;
– document de însoțire a mărfii pe timpul transportului;
– document de încarcare în gestiunea primitorului;
– document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și
a cumpărătorului .
În comerț ul cu ridicata factura se întâlnește la vânzarea de mărfuri, daca
încasarea se efectuează pe loc; la cumpărarea de mărfuri, căt și de materiale
consumabile, obiecte de inventar sau active corporale precum și pentru utilitățile
depozitului datorate furnizor ilor.
Nota de recepție și constatare de diferențe
Este documentul care se întocmește de către comisia de recepție și de către
gestionar, în două exemplare, potrivit prevederior legale, la locul de depozitare ,
pe măsura efectuării recepției.
În situația î n care la recepție se constată diferente, nota de recepție și
constatare de diferențe se întocmește în 3 exemplare de către comisia de recepție
legal constituită.
În cazul când bunurile materiale sosesc în tranșe, se întocmește câte un
formular pentru fie care tranșă, care se anexează apoi la factură sau la avizul de
însoțire a mărfii.
Servește ca:
– document pentru recepția bunurilor achiziționate;
– document justificativ pentru încarcare în gestiune;
– act de probă în litigiile cu cărăușii și furnizori, pentru diferențele
constatate la recepție;
– document justificativ de înregistrare în contabilitate.
Se folosește ca document distinct de recepție în cazul:
 bunurilor materiale cuprinse într -o factură sau aviz de însoțire
a mărfii, care fac parte din gestiuni difer ite;

34
 bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în
păstorie;
 bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
 bunurilor materiale care sosesc neînsoțite de documente de
livrare;
 bunurilor materiale care prezintă diferențe la recepție;
 mărfurilor intrate în gestiunile la care evidența se la prețul de
vânzare cu amănuntul sau en -gros.
În comerțul cu ridicata, nota de recepție se întâlnește la cumpărarea atât a
mărfurilor cât și de materiale consumabile, obiecte de inventar.
Fișa de magaz ie
Este un document de evidență la locul de depozitare a intrărilor, ieșirilor și
stocurile de mărfuri. Este deasemenea surse de informații pentru controlul
operativ curent și contabil al stocurilor de valori materiale.
Se întocmește într -un singur ex emplar, separat pentru fiecare fel de
material în parte de către compartimentul financiar contabil și de ge stionar sau de
o persoană care completează coloanele de intrări, ieșiri și stocuri.
Nu circulă, fiind un document de înregistrare. Se țin la fiec are loc de
depozitare ordonate pe grupe sau în ordine alfabetică. Se arhivează la
compartimentul financiar contabil.

35
CAPITOLUL3. CONTABILITATEA MĂRFURILOR CU
RIDICATA LA S.C. ZAMTUDO CONSULTING S.R.L.

3.1 METODA INVENTARULUI PERMANENT DE ORGANIZAR E
A CONTABILITĂȚII MĂRFURILOR CU RIDICATA

La organizarea contabilității sintetice a stocurilor poate fi adoptată una din
cele două metode:
– metoda inventarului permanent
– metoda inventarului intermitent.
Metodele de contabilitate a stocurilor permit creare a unui sistem prin care
să se evidențieze, pornind de la anumite reguli, atât stocurile cât și operațiile care
le influențează , respectiv fluxul circulației mărfurilor.
Sistemele create se pot diferenția prin:
– prețurile utilizateîn evaluarea stocurilor și mișcărilor de mărfuri;
– capacitatea de a identifica și reflecta în mod continuu sau doar la
anumite momente nivelul stocurilor;
– structurile de conturi utilizate în reflectarea stocurilor și operațiilor
care le determină;
– modalitatea de a privi intrările de mărfuri, fie ca o afectare directă a
nivelului stocurilor, fie ca o cheltuială determinată de procurarea
unui bun.
În cazul utilizării inventarului permanent în contabilitate, în conturile de
stocuri se înregistrează toate operațiile de intrare și ieșire a stocurilor cantitativ și
valoric, ceea ce permite stabilirea și cunoaștere a în orice moment a stocurilor, atăt
cantitativ căt și valoric.
Conform normelor contabile din țara noastră, în condițiile utilizării
inventarului permanent, unitățile patrimoniale iși pot organiza contabilitatea
analitică a stocurilor în funcție de specificul activității și de necesitățile proprii.

36
Inventarul permanent reprezintă înregistrarea în contabilitatea tuturor
operațiunilor de intrare și de ieșire.
Avantaje:
– în orice moment se cunoaște valoarea și cantitatea stocurilor;
– este utilizabil în orice domeniu.
Ca și dezavantaje am putea spune faptul că folosirea metodei inventarului
permanent presupune un volum mai mare de muncă, dar asigură o mai riguroasă
cunoaștere, în orice mom ent a mărimii stocurilor și un mai bun control al
integrității lor.
Contabilitatea stocurilor la S.C. ZAMTUDO CONSULTING S.R.L. se ține
cantitativ și valoric prin folosirea inventarului permanent.
Această metodă este de un real folos în cadrul societății p entru că -i permite
administrator ului să știe în orice moment cât ă marfă are în stoc, sau de ce anume
ar avea nevoie.

3.2 METODE DE ORGANIZARE A CONTABILITĂȚII
ANALITICE A MĂRFURILOR CU RIDICATA

Organizarea contabilității analitice a stocurilor, se realiz ează la
întreprinderile care folosesc metoda inventarului permanent pentru contabilitatea
sintetică a stocurilor.
Contabilitatea analitică a stocurilor trebuie astfel organizată încât să
permită cunoașterea acestora cantitativ și valoric pe fiecare loc de depozitare în
parte și pe feluri de materiale, mărfuri, etc..
Din punct de vedere contabil nu este obligatorie organizarea de gestiuni
distincte, în condițiile în care evidența mărfurilor nu se ține la prețul de vânzare
cu amănuntul, adică evidența se țin e cantitativ -valoric.
Conform prevederilor OG 99/2000 privind comercializarea produselor și a
serviciilor de piață, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care

37
interzic exercitarea de activități de comerț cu ridicata și comerț cu amănuntu l în
aceiași structură de vânzare, respectiv suprafață de vânzare.
Contabilitatea analitică a bunurilor se poate ține pe baza uneia dintre
următoarele metode:
 operativ -contabilă;
 cantitativ -valorică;
 global -valorică.15
Metoda operativ -contabilă se poate apl ica pentru contabilitatea analitică a
materialelor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de
inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, mărfurilor și
ambalajelor.
Metoda cantitativ -valorică se poate fol osi pentru contabilitatea analitică a
materiilor prime, materialelor de natura obiectelor de inventar, materialelor
consumabile, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduate, mărfurilor
și ambalajelor.
Metoda global -valorică se poate utiliza p entru contabilitatea analitica a
mărfurilor și ambalajelor din unitățile de desfacere cu amănuntul, rechizitelor de
birou, imprimantelor, materialelor folosite la ambalare, materialelor de natura
obiectelor de inventar, echipamentelor de protecție în folos ință, precum și a altor
categorii de bunuri.
Așadar, metoda global -valorică se poate utiliza pentru contabilitatea
analitică a mărfurilor din unitățile de desfacere cu amănuntul. Ca atare, această
metodă nu se va folosi pentru comerțul cu ridicata.
Pentru comerțul cu ridicata se poate utiliza metoda cantitativ -valorică care
constă în ținerea evidenței cantitative pe feluri de stocuri în cadrul fiecarei
gestiuni, iar pentru contabilitate a celei cantitativ -valorice.

15 Norma metodologică de întocmire și utilizare a documentelor financiar -contabile aprobat e prin
OMFP 2634/2015, pct.30

38
Conturile sintetice care reflectă stocuril e de valori materiale se desfășoară
în analitic pe gestiuni.
În metoda cntitativ -valorică se pot folosi următoarele formulare:
– fișa de magazie;
– fișa de cont pentru operațiuni diverse;
– balanța analitică a stocurilor.
Evidența cantitativă a marfurilor se țin e la gestiune cu ajutorul fișelor de
magazie, care se ține în ordinea fișelor de cont analitic din contabilitate. În fișele
de magazie înregistrările se fac zilnic, de cătregestionar sau de către o persoană
desemnată, pe baza documentelor de intrareși de i eșire a mărfurilor.
După înregistrare, documentele se predau la contabilitate.
În contabilitate, documentele se înregistrează în fișele de cont analitic
pentru valori materiale și se stabilesc stocurile și soldurile. Tot pe baza acestor
documente, se întoc mesc situațiile centralizatoare privind intrările și ieșirile de
mărfuri, pentru înregistrare în contabilitatea sintetică.
Cu ajutorul balanței de verificare, întocmită separat pentru fiecare cont de
stoc, se asigură controlul înregistrărilor din conturile sintetice și cele analitice ale
stocurilor.
În vederea întocmirii balanței de verificare este necesar să se efectueze
controlul asupra concordanței stocurilor scriptice din fișele de magazie cu cele din
fișele de cont analitic pentru valori materiale.
Pentru mărfurile intrate în gestiunea la care evidența se ține la prețu de
vânzare se întocmește nota de recepție și constatare de diferențe.
La ieșirea din gestiune a stocurilor acestea se evaluează și înregistrează în
contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode: FIFO, LIFO, CMP.

39
3.3 CONTABILITATEA FINANCIARĂ A MĂRFURILOR CU
RIDICATA

Contabilitatea financiară, numită și generală, are ca obiect înregistrarea
tuturor ope rațiilor care afectează gestiunea unității, spre a determina rezultatul
financiar al acesteia.
Contabilitatea financiară prezintă următoarele caracteristici:
– se realizează după o schemă nominalizată, respectiv unificată,
impusă de către autoritățile fiscale și de cerințele de control ale
statului
– este organizată în vederea pr ezentării gestiuni organismelor și
persoanelor externe
– prezintă gestiunea unităților într -o viziune globală, nepropunându -și
furnizarea unor informatii de detaliu.
– din rațiuni juridice și fiscale, rezultatele financiare au în vedere, de
regulă, un ciclu de un an, numit și exercițiu financiar.16
Comerțul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulației mărfurilor, în cadrul
căruia au loc oper ațiuni de vânzare -cumpărare a mărfurilor în scopul revânzării.
Activitatea ce se desfășoară în cadrul comerțului cu ridi cata prezintă câteva
trăsaturi specifice, cum ar fi:
– actele de vânzare -cumpărare au loc între întreprinderi economice;
– cumpăraril e și vânzările de mărfuri se rea lizează în partizi mari;
– aceasta nu încheie circuitul economic al mărfurilor, ci mijlocește
legătura într e inermediară și veriga comercială cu amănuntul,
comercianții cu ridicata fiind inermediari între producători și
comercianții cu amănuntul.

16 I. P. Pântea, Gh.Bordea – Contabilitatea financiară actualizată la standardele europene -Ed.Intelcredo,
Deva 2005 pg.19

40
Pentru a reda întreaga imagine a activitații de comerț cu ridicata, mai
trebuie menționant și faptul că ve riga comercială cu ridicata genereză o serie de
cheltuieli materiale și bănești necesare întreținerii rețelei de depozite, plății
personalului ș.a.. Datorită faptului că viteza de circulație a mărfurilor este mai
mică, acestea rămân o perioadă mai îndelung ată de timp în sfera circulației, ce ea
ce influențează relațiile economice din cadrul pi eței bunurilor și serviciilor și
relațiile financiar bancare de pe pi ața capitalurilor.
Înterprinderile care se ocupă cu comerțul cu ridicata se caracterizeză printr –
o serie de trăsături distincte care se situează în sfera inereselor agenților
economici.
– o primă caracteristică se referă la faptul că acestea trebuie să fie firme
cu mare acoperire f inanciară;
– a doua caracteristică are în vedere specializarea pe familii de
produse;
– a treia caracteristică este dată de faptul că înterpriderile de comerț cu
ridicata in tervin atât în cazul fluxului produselor realizate de
producatorii indigeni cât și de cei externi;
– ultima caracteristică se referă le existența unor servicii come rciale
bine puse la punct și încadrate cu personal de înaltă calificare, dată
fiind importanța comenzilor, grosișt ii nu își pot permite să greșească
asupra cantităților, calității sau serviciilor anexe furniz ate de către
producători.
Evaluarea mărfurilor c u ridicata se realizează l a valoare costului de
achiziție , format din preț de cumpărare la care se adaugă cheltuieli efectuate cu
transportul, asigurarea, taxe nerecuperabile.
Evidența analitică a mărfurilor cu ridicata se realizează în general prin
metoda cantitativ valorică astfel: la gestiune (depozit) se întocmesc fișe de
magazie în care se consemnează cantitatea iar la biroul de contabilitate se
întocmesc fișe cantitativ valorice î n care se consemnează cantitatea și valoarea.

41
Conturile utilizate sunt:
– cont 371 – "Mărfuri"
– cont 707 – "Venituri din vânzarea mărfurilor"
– cont 607 – "Cheltuieli cu mărfurile"
Descărcarea gestiunii se înregistreză la costul de achiziție al mărfurilor și
nu la prețul de vânzare.
Societate S.C. ZAMTUDO CONSULTING S.R.L. achiziț ioneză de la
furnozorul S.C. New Design Composite S.R.L., pe bază de aviz de însoțire al
mărfii: AdBlue 10 L, 50 buc *15 lei/buc , TVA 19%. Se vând pe bază de factură,
45 buc AdBlue , cu marjă comercială 40%, TVA 19%.
1. Achiziție
% = 408 892,50 lei
Furni zori-facturi
nesosite
371 750 lei
Mărfuri
4428 142,50 lei
TVA neexigibilă

2. Se înregistreză factura
408 = 401 892,50 lei
Furnizori -facturi nesosite Furnizori

4426 = 4428 142,50 lei
TVA deductibilă TVA neexigibilă

3. Vânzarea cel or 45 buc.
AC = 40% TVA = 19%

42

4111 = % 1.124,55 lei
Clienți
707 945 lei
Venituri din
vânzarea
mărfurilor
4427 179,55 lei
TVA colectată

Descărcarea gestiunii
607 = 371 675 lei
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri
Marfa ră masă în stoc : 5 buc AdBlue 10 L, se evaluează la costul de achiziție 15
lei: 5 buc * 15 lei = 75 lei.

3.4 CAZURI PARTICULARE PRIVIND TRANZACȚIILE CU
MĂRFURI CU RIDICATA
(achiziție fără factur ă, achiziție cu plata în avans și achiziție cu plata
cu bilet la ordin )

Achiziție fără factură
Avizul de însoțire a mărfii este un document financiar -contabil important
în contabilitatea și gestiunea stocurilor.
În funcție de motivul pentru care este întocmit, acesta poate fi, după caz, un
document ce stă la baza întocmiri facturii, o dispoziție de transfer a valorilor
materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleași unități, un
document de primire în gestiune sau un document de descărcare din gestiune a
bunurilor cedate cu titlu gratuit.

43
Avizul de însoțire a mărfii se întocmește de către entitățile care nu au
posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrări produselor.
Chiar dacă nu există factură (aceasta urmând ulterior) stocurile se vor
recepționa și se vor înregistra ca și intrări în gestiunea unități cumpărătoare. Se
întocmește nota de recepție pe baza cantităților și prețurilor consemnate în aviz.
În contabilitate apar următoarele particularități:
– datoria către furnizor se înregistrează în contul 408 "Furnizori -facturi
nesosi te ";
– dacă tranzacția implică TVA se utilizează contul 4428 "TVA
neexigibilă".
Soldurile conturilor 408 și 4428 se anulează, în momentul primiri facturii,
fiind preluate de conturile utilizate în mod obișnuit la achiziții, adica 401
"Furnizori" și 4426 "TVA deduc tibilă".
La data de 20 ianuarie 2020 societatea S.C. ZAMTUDO CONSULTING
S.R.L. achiziționează mărfuri de la furnizorul S.C. SOMETA S.A., conform cu
avizul de însoțire a mărfii nr. 12 din data de 20 ianuarie 2020: rezervoare motorină
suprateran de 3.000 L, 2 buc. * 10.959 lei, TVA 19%.
Achiziție
% = 408 26.082 lei
Furnizori -facturi
nesosite
371 21.918 lei
Furnizori
4428 4164 lei
TVA neexigibilă
Înregistrarea facturii nr. 10 din 27 ianuarie 2020
408 = 401 26.082 lei
Furnizori –facturi nes osite Furnizori
4426 = 4428 4.164 lei
TVA deductibilă TVA neexigibilă

44
În data de 28 ianuarie 2020, se vinde, pe bază de factură, 1 rezervor către
Șantierul Naval Brăila, marjă comercială 40%, TVA 19%.
4111 = % 18.258 lei
Clienți
707 15.343 le i
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 2.915 lei
TVA colectată

La 31 ianuarie 2020 se descarcă gestiunea
607 = 371 10.959 lei
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri

Achiziție cu plata în avans
În relațiile comerciale, clienții le pot acord a furnizorilor sume de bani cu
titlu de avans, în vederea achiziției de bunuri sau a primirii de servicii. Din punct
de vedere contabil, avansurile acordate furnizorilor, precum, și cele primite de la
clienți se înregistrează în contabilitate în conturi di stincte. De asemenea,
avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de cele acordate
altor furnizori.
Cu ajutorul contului 409 "Furnizori -debitori" se ține evidența avansurilor
acordate furnizorilor pentru cumpărări de:
– bunuri de nat ura stocurilor, utilizăm contul 4091 "Furnizori -debitori
pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor";
– prestări de servicii, utilizăm contul 4092 "Furnizori -debitori pentru
prestări de servicii" este prezentat ca datorie curentă;
– imobilizări corporale , utilizăm contul 4093 " Avansuri acordate
pentru imobilizări corporale ";

45
– imobilizări necorporale, utilizăm contul 4094 "Avansuri acordate
pentru imobilizări necorporale".
Evidența avansurilor încasate de la clienți se ține cu ajutorul contului 419
"Clienți -creditori ", indiferent dacă acestea sunt primite pentru livrări de bunuri de
natura imobilizărilor, stocurilor sau pentru prestări de servicii.
La data de 1 februarie 2020 entitatea S.C ZAMTUDO CONSULTING
S.R.L. plătește un avans de 5.000 lei, TVA 19% pent ru achiziționarea a 24 buc.
IBC AdBlue 1.000 L * 907 lei/buc de la furnizorul S.C NEW DESIGN
COMPOSITE S.R.L. ulterior cumpără mărfuri de 21.768, TVA 19% și achită
diferența furnizorului.
În data de 2 februarie 2020 se primește de la furnizor factura nr. 4 0 din data
de 2 februarie 2020 pentru avansul solicitat și se plătește.
% = 401 5.950 lei
Furnizori
4091 5.000 lei
Furnizori -debitori pentru
cumpărări de bunuri de natura
stocurilor
4426 950 lei
TVA deductibilă

Plata
401 = 5121 5950 le i
Furnizori Conturi la bănci în
lei

În data de 3 februarie 2020 se primește și se înregistrează în contabilitate
factura nr. 55 pentru achiziția de mărfuri

46
% = 401 25.904 lei
Furnizori
371 21.768 lei
Mărfuri
4426 4.136 lei
TVA deduct ibilă

Se înregistrează factura nr. 67 de stornare a avansului achitat anterior și se
achită diferența
% = 401 -5.950 lei
Furnizori
4091 -5.000 lei
Furnizori -debitori pentru
cumpărări de bunuri de natura
stocurilor
4426 -950 lei
TVA dedu ctibilă

Plata
401 = 5121 19.954 lei
Furnizori Conturi la bănci în
lei

În data de 15 februarie societatea vinde pe bază de factură, către Primăria
Municipiului Galați 2 buc IBC -uri AdBlue, adaos comercial 40%, TVA 19%.
4111 = % 3.023 lei
Clienți
707 2.540 lei
Venituri din
vânzarea mărfurilor
4427 483 lei
TVA colectată

47
La 28 februarie 2020 se descarcă gestiunea
607 = 371 1.814 lei
Cheltuieli privind mărfurile Mărfuri

Achiziție cu plata cu bilet la ordin
Biletul la ordin este un înscris prin care emitentul, numit și debitor, iși
asumă obligația de a plăti altei persoane, numite beneficiar sau creditor, o anumită
sumă de bani la o dată stabilită numită scadență.
Ca formă, biletul la ordin se aseamănă cu o recunoaștere de datorie de către
debitor, față de creditorul său.
Scopul apariției sale a fost acela de a asigura o cât mai bună fu ncționare a
relațiilor de plăti între părți pentru a elimina riscurile de neplată.
Biletul la ordin cuprinde o serie de mențiuni obligatorii, cum ar fi:
– denumirea de bilet la ordin;
– data emisiunii;
– scadența;
– menționarea obligației personale și necondiționate de a plăti suma de
bani;
– numele beneficiarului;
– semnătura emitentului;
– locul de plată.
În lipsa unui din aceste elemente, biletul este nul.
Socie tatea S.C. ZAMTUDO CONSULTING S.R.L. achiziționează la data
de 01 martie 2020 de la furnizorul S.C. TOTAL ROMÂNIA S.A. ulei Total Agri
50 L, 10 buc. * 450 lei/buc. Pentru plata facturii se emite biletul la ordin nr
15687435 și seria BREL3AA, cu valoarea de 5.355 lei, din care 855 lei TVA,
scadent la data de 30 mai 2020.
În 2 martie se primește și se înregistrează în contabilitate factura nr. 105
pentru achiziția de mărfuri.

48
% = 401 5.355 lei
Furnizori
371 4.500 lei
Mărfuri
4426 855 lei
TVA de ductibilă

La 2 martie se emite și se înregistrează în contabilitate biletul la ordin,
acceptat de furnizor.
401 = 403 5.355 lei
Furnizori Efecte de plătit

Biletul la ordin, ajuns la scadență, este decontat în data de 30 mai de către
bancă.
La 30 mai 2020 se plătește biletul la ordin
403 = 5121 5.355 lei
Efecte de plătit Conturi la bănci în lei

La data de 15 martie 2020 se vinde pe bază de factură, 5 buc ulei Total Agri
50 L , adaos comercial 40%, TVA 19%, către S.C. FERMA BIO S.R.L..
cumpărăto rul achită cu bilet la ordin nr. 0789431, seria BPOS3AA, emis la data
de 15 marie 2020, scadent în data de 15 iunie 2020.
La 15 martie se înregistrează factura de vânzare mărfuri.
4111 = % 3.749 lei
Clienți
707 3.150 lei
Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 599 lei
TVA colectată

49
La 17 martie se înregistrează biletul la ordin acceptat.
413 = 4111 3.749 lei
Efecte de primit de la clienți Clienți

La 14 iunie se înregistrează depunerea la bancă a biletului la ordin pentru
încasare.
5113 = 413 3.749 lei
Efecte de încasat Efecte de primit de la
clienți

La scadență, 15 iunie, se încasează biletul la ordin.
5121 = 5113 3.749 lei
Conturi la bănci în lei Efecte de încasat

La 31 martie se descarcă gestiunea
607 = 371 2.250 lei
Cheltu ieli privind mărfurile Mărfuri

50
Concluzii

Fiecarea unitate economică necesită un stil nou a activității sale bazate pe
flexibilitate, dinamism și previziune. Întreprinderea, pe de o parte, are necesitatea
de a dispune de informație comple tă pentru luarea decizilor de gestiune și pentru
aprecierea rezultatelor activității sale, ia pe de altă parte, ea trebue să prezinte
informația respectivă celor care si -au investit sau care intenționează sa -și
investească în ea mijloacele.
Lucrarea includ e cele mai importante probleme din domeniul organizării
contabilității în unitățile de comerț cu ridicata.
Studierea temei oferă posibilitatea de a reliefa rolul organizării contabilității
în comerțul cu ridicata – verigă importantă atît în circulația mărf urilor, cît și în
realizarea producției și satisfacerea nevoilor, sistemul de evidență contabil – fiabil
și adecvat cu sarcinele și obiectivele sale, asigură protejarea activelor
întreprinderii și exactitatea evidenței sintetice și analitice. Mai mult ca a tît activele
fiind categoriea cea mai vulnerabilă la delapidări și furturi, evidența contabilă
asigură procedee și tehnici de control contabile să asigure prevenirea acestora.
Unitatea de com erț cu ridicata reprezintă prima pârghie în circulația
mărfurilor . Scopul și rolul este acela de a asigura unităților de comerț cu
amănuntul cu mărfuri în partidă variată.
Societatile comerciale specializate în comertul cu amanuntul si cu ridicata
constituie veriga finala a distributiei marfurilor catre populatie.
Analizînd ma terialul practic al S.C. ZAMTUDO CONSULTING S.R.L.
privind contabilitatea mărfurilor în un itățile de comerț cu ridicata, putem
menționa faptul că evidența aprovizionărilor, existenței și vînzărilor de mărfuri se
ține în conformitate cu Standardel e Intern aționale de Contabilitate IFRS/IAS ,
Planul conturilor evidenței contabile a activității financiar gospodărești a
întrerinderilor și regulamentele în vigoare.

51
Societatea utilizeaza documentele justificative prevazute de legea în
vigoare pentru aceasta activitate (ordinul 425/1998 de aprobare a Normelor
metodologice de întocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune pe
economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si contabila si
modelele acestora).
De menționat este faptul că contabilitatea se ține în mod automati zat, în
pachetul de programe "SmartBill".
Efectuarea analizei materialului teore tic privind analiza mărfurilor în
unitățile de comerț cu ridicata a sistematizat, aprofundat și lărgit cunoștințele în
acest dom eniu.
Din prezentarea aspectelor teoretice a circulației mă rfurilor în sis temul de
vânzare cu ridicata, din ana liza datelor furnizate de bilanțul firmei, precum ș i din
interpretarea indicatorilor economico -financiari calculati la S.C. "ZAMTUDO
CONSULTING " S.R.L., se desprind urmatoarele concluzii:
Socie tatea a înregistrat în anul 2019 un nivel al cifrei de afaceri de 562.304
lei, integral din vânzarea marfurilor, în timp ce rezultatul brut este de -30.530 lei .
Din analiza situatiei nete, se poate observa ca societatea ZAMTUDO
CONSULTING are o situatie neta negativă, fiind crescatoare de la un exercitiu
financiar la altul, consecinta a unei gestiuni economice nesănătoase.
Ponderea activelor c irculante a crescut în anul 2019 față de anul 2018, ca
urmare a m odifică rii valorii act ivelor circulante într -o propoț ie mai mare decât
cea a activelor totale.
Se constată o creștere a stocului de mă rfuri în totalul a ctivelor circulante
în anul 2019 față de anul 2018 , ceea ce duce l a cresterea beneficiului firmei.
Din analiza metodelor de evaluare a stocurilor la ieșirea din unitate, se
desprind urmatoarele concluzii: metoda CMP oferă rezultate medii, fiind
considerata imparțială atât pentru organismele fiscale, cât și pentru agenții
economici; metoda FIFO determina ch eltuielile cele mai mici cu stocurile la
iesirea din patrimoniu, conducând la rezultatul final (profitul), cel mai mare.
Acesta atrage după sine impozitul pe profit cel mai mare, dar și diminuarea cea

52
mai semnificativa a trezoreriei; metoda LIFO genereaza cheltuielile cele mai mari
la înregistrarea iesirilor de stocuri, determină rezultatul final cel mai mic și în
consecință un impozit pe profit mic ș i o diminuar e nesemnificativa a trezoreriei.
Ca și propuneri am putea menționa , promovarea programului de
funcționare ș i a ofertei de produse a magazinului prin toate mijloacele de
informare în masa.
O conducere a contabilității mă rfurilor mai riguros ă, ținând seamă de
actualizarea legislației în vigoare, practicarea un ui adaos comercial mai mic la
mărfuri pentr u atragerea clienților și totodata mă rirea veniturilor .

53
Bibliografie

Burtescu C.
(coord.)

Capotă A.

Oprea Călin ,
Rizea M

Dima D.

Dumitra M., Jalbă
L., Duță O.
Olaru M.

Pântea Iacob Petru

Luță D. (coord.)

M. Dumitra, M.
Negrutu
Mon A., Rusu
R.V.
Matiș D.

Staicu C -tin.
***

***
***

***

***

Contabilitate generală, Ed. Independența Economică, 2008
Metodologia cercetării în contabillitate, Ed. Zigotta, Galați,
2010
Bazele contabilității. Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2004
Fundamentele științei mărfurilor. Mărfuri alimentare,
Editura Economică, București, 2004
Contabilitatea în comerț și turism, Ed. Universală, 2009
Fundamentele științei mărfurilor, Editura Economică,
București, 2001
Contabili tatea financiară a agențiilor economice din
România, Editura Intercredo, Deva, 1995
Contabilitatea financiară actualizată la standardele
europene, Editura Intercredo, Deva, 2005
Contabilitatea financiară românescă conformă cu
Directivele Europene, Editura Intelcredo, Deva
Contabilitate financiară, Ed. Independența Economică,
2016
Contabilitatea în comerț și turism ediție revizuită și
completată, Editura Maxim, București, 1998
Proceduri financiar -contabile, Ed. Risoprint, Cluj -Napoca,
2012
Bazele contabilit ății: Fundamente și premise pentru un
raționament profesional autentic, Ed. Casa Cărții de Știință,
Cluj-Napoca, 2010
Contabilitate financiară, Ed. CECAR București, 2004
Dicționar explicativ al Limbii Române, Editura Univers
Enciclopedic, București, 1998
OMFP 1802/2014 privind Stocurile
Legea Contabilității nr. 82/1991 republicată, modificată și
completată
Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Ofic ial nr.
22/13.01.2016, cu modi ficările ulterioare
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în
Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modi ficările și
completările ulterioare
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014
pentru aprobare a Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile

54

***

***

*** financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial
nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările
ulterioare
Norma metodologică de întocmire și utiliz are a
documentelor financiar -contabile aprobate prin OMFP
2634/2015
CECCAR – "Ghidul practic de aplicare a Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale individuale și
financiare consolidate", aprobate prin OMFP nr.
1802/2014, Editura CECC AR 2015
https://www.newdesigncomposite.ro/page2.html#header1 –
b